Ghid de Admitere Limbi Straine Ubuc

T
U\I\ ER:IT{TF \ DI\
BUCURESTI
FACULTATEA DE
LI}IBI
SI
LITER\TLRI STRiI\E
I
T T
ADMITE,
RE,
I
T
IULIE,2013
SE,PTEMBRIE 2013
pentru eventuale modificdri, detalii despre inscriere, num[rul locurilor, consultali avizierul Facultalii de Limbi gi Literaturi Strdine: Str. Edgar Quinet m. 5-7, et. II / stAnga (- ln aceeasi clddire cu Facultatea de Litere; zona Universitate). Tel. - (02i) 311.68.37 (Secretariat*Limbi Str[ine;intre orele 10:00- 15:00)
E-mail : I I s admit er e@Jaho o. c om Pagini w eb'. www. I imb i - str aine. r o
t
T
I I I I I I
I
in localul Comisia de admitere va funcliona incepdnd cu a doua jumitate a lunii IULIE 2013 fre in Facultalii noastre din Str. Edgar Quinet nr. 5-7 (etajul III, Catedra de Filologie Clasicd), fie localul din Str. pitar Moq ru. 7-13 - unde se vor face inscrierile qi vor fi afigate toate datele privitoare
la concurs. Pdnd la
inceperea procesului de admitere se va qti exact locul de
desfrqurare a soncursului de admitere. / Tel. - fie (021) 318.15.79 (80,81) * Str. Pitar Moq, fie (021) 313'88.81 - StI. Edgar Quinet comisia de admitere (NU folosili numerele de telefon pentru informalii DEC,'iT din momentul la inceperii sesiunii de inscrieri; pina atunci, folosili adresa de e-mail / num[rul de telefon de
Secretariat, menlionate mai sus).
NUMARUL DE LOCURI DE LA BUGET NU A. FOST INCA APROBAT DE RECTORATUL TINIVERSITATII DIN BUCURE,$TI
=Q:-
S=':
s'RS i.E
{\l-jr<:
NRa
=B
IA F o
d l!( a
a-
ts: =.
Rts-
J l!(
(D
ts
r
d lD( a o 4
F)(
f'
E 4
r Ir.
\:? v IY, lv ll-.
z
=
-u
o'
e0( (D
tD(
ra
o
CD
oj o o
o n
(D
e le l='
1!-.
l)
I\J I 5 la 1-
=l
o)
H
0)
F;S
{:A l-Ai
ID .E
B
lD(
t!(
t!(
a
l(?
o
i.0
I
lla
*\s$
x%c
\.ird (\s
itr{ a "l C t
8 -ii
F.)
!>sS
R^t-
eE SKre
Y.
s*.s d'
3,
e
o
Y sSR'
sNu r Hts
Q:\q)
{. rr
I "i.
t
':-'
r-l str-l zl ;> r :=* =l -,r-
a a
zl3
r' :z
I !11 1F
-a,
)H
z
L1J
ss.i
S'X laclilP
x,
H>
d r:\n LR'R' \: i:- A
-!
F * 20 F '71 o r,H o a:\ * \2, z. S,i.> ), rE frl Do l\r - s '^) IA
5tA <l alH r!l Hl> >l2d 6l lrl

OlF, En t\ D, la,
I
al C EI U
C i
a1 E
-'ilLJlr
Fl
tr
t!
-.lFl{ zt
iI1l.nl
>,1
EI F PI
ol o ?lElB -I H rrlFl{ N
!r
lo
o)
2.
olrnl tnlzl utL)t

?l-l llrdl {lNl
e
Fl
i, l r'I
sl<l <lFol D15
I
Itl {t
-u
o trr o
IL t-:
I
^lNl Ft>,1 >l all
6l F,l
I I
:fl@ LrllD ,+l\i i,
a
o
N
*,s d as='
tr'
i)
lN= O Itsk)>
I
:.u
S,.S F.u =. E'R\ FSn k.il. r K,! R
*Fa. Esl E rS
a' (D
6qS
I it'j I ! .. +> !r'r
tP SH E
l.\
IN
I}
th
IN
ts !il
a(
l-) IN
=
(9
ld IG
ls. t'
b
h(
,
CD
ID
t0
O o
"l'
a
N
tr
(,
FJ
e)
lo
*$$ =t c
.li. a l$6: n
:'i'
o o o o
FD(
)
1 T
o o
o o o
@
) o
T
o o
D
o o o
G o ) o o o o ? o o o 3
0t(
N
o o o
p1
o o o
lD(
+ o
o
CD
o o
o
lo(
+ o o ) o o o o
3
:l (:
o
N(
J
o
o
tD(
@
FD(
o
FX
!0(
tn(
o o si
ra
s s?:
E.\ 'ai +:aa ==F s--
sls
.I.=.x (\sid
q!
I-
St.t.
iS
.l
X p( :l 7 ol 7l ? ?ol z 7 z ? z YI d 6t 6'a g p- a o. o g n ="d a ^= lo o o Nl 3 ol ts te d p-l pp. N(] tD( g o" aAx A tD( a Q. ol (D4 o o o qo *c) t n -t F0 o) A) o) N(= )a w l! lt( !D( w TE *, lo tD tD
I
o
F
Ll
H
F.l
=:.s isf
-Fa
s .: s. -. i.r
I
^^t oUI
c0
a"
(D
(D
(D
(D
CD
o
lD
o-
ID
CD
ED
sFs Nqts FF S \st\.

si\u e. H's
i!i.
o. cD
()
F)
FD(
FO(
CD
CD
(D
CD
(D
(D
a. C0
a)
CD
o ao 9F6 gE ^-(Jt oU - rc9 =5 iao qid oid 3 gx A$, af D( 3p, 3a 36

o i'a
=. lD(
r..)
=b ts.O lir
LTJ
DD(
oQ
o
trl s! 5
(D
TD
a)
Q' :' S' 'tS,"
e0
!D
FD
LTI
D)
o)
o)
ts
(D
qe 5,
hra ul
O(, o\\e
Sa
i+N I cj(
B (D
ID
ts 4
$op- a- o- A] g o. (DoNO FD( O o o d F F B I 4 H 4 4 (D (D o (D g)( q Fl( ;i. 0r, o tD( @ lD( !D(
eo
i' eo, o o o o o 5 o o Po
@ @ tD(
!r s(
9.,
-a
oaa
N(
F ?
So
op.
lD@ =c) cD,
(D
a
F
Fl
o
tD
o. g
@
a
@
C)
F)
F9
!:d
.-i.
xli ^
R= i(E ci =. *i. -i. E. sr\ \i!!

NA \.j
.D
\s
='o a Ei' o.5 D

la
l5
o o
i6 6
* o tr
a A)o Hc) tv
s)(
lDo 50 p otD( lv
F'
Ft
C:
to
I
I I I I
4C0 lv
lo){
lp,
ls
s
o
NJ
(D
F a Ft
(D
tJ
t9
UJ
f.)
6' l5'
N
INJ
ltr
lI
7
(D
F tr
(D
C0
o
UJ
(D
o o
O
(])
CD
.D
(D
(D
N)
t'J tJ N) N)
1..)
Nq.
av Ni
(])
(,
uJ
tlJ
(,
o
D
l.)
(!
NJ
(l)
N)
t)
UJ Uf
o
t.)
UJ
N)
tJ O
UJ
@uD A?O â
P(
z l=l
(!
e3
o
dz
r1 l:( Frt aa.- -'
z
Ll
a
r.]
',
câa Y-Cl Frr=l trl

cD,--l rD-at o-. o),=l
't) N'I A,7
I
i(e (Dr-
HI
B> (D<
(D
I
^ (Jkrrtdt
^ * Y
_11
rl
|
rnl
z . o
t^J a tt
dgl
{
l
/,t4d(1
B!
BJ
o+
e.tD
-.1 >NHCI 'Fl P
=tE;l FE>EI Ul '-i

FJ
^P( B
'3. P Lt
=.
H>CFI ,Jad-l
,) V
-r!:l N 2 l)l addCl

LIJ VI
o-4 (Dia
aP(
s?
i:' ;
\i.
>EH=I H H '- rl
::, B"('
;! 'u l\l l\
a
t!
a
p(
a
O
rn
I
t
T
PF.-rnl r, ;+ 'tr Ai q-z,4frl l)'^)-t4l

H \rr q/l Hl q!*lrrl
FI
rFi
>,
C
a
(D
>,
o4 E
GO J. :;r El ca =o rS ,3 "o =i
Lia>i
t {
:': t yvoxl
'7 -/l);l
-\-\l
\J -^t * + Ull
=\
/l _'6,i-. 'ei -'-, vr -\
9^
n(! aE tD N(
6=:>,1 CY.' V
e E\-l
'H /a I
l,E-<
g,< E 5
LJ
I t
o(D
t
o. ts'
(D
cr
P
E' v
q3*' +\ o.s ttI}

DS, Fo
S.tD S(\A ioq
o e a
B
El
I t
O rl
o t
N
I
z
F
Fl
Eq
>,
I I I I I
P
-l
z
,P
=.x
!s r=
(D
Fl
C (n
>,
I
q,
!
-.
\,\,,/
a F,
>.
*l
z P<
u,
\ *i \ \ 0a \' (\
UNI\TRSIT {TEA DIN BUCURE$TI
FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
crcLUL DE LTCENTA
2013
- 2016
OFERTA FACULTATII DE LIMBI $I LITERATURT STRAINE
Facultatea de
Limbi gi Literaturi Straine qcolarizeazd studen{i pentru trei domenii de studii de licenla Aplicate distincte: Limb[ qi Literaturil (Filotogle), Studii Culturale, respectiv Limbi Moderne Moderne Limbi Interpretsre, (domeniu care include doui ,rb-dom"nii, intitulate - Traducere Ei
Culturale' Fiecare student Facultatea oferd dubl6 specializare, cu excep{ia domeniului de licenld Studii B' secundard igi va alege o combinalie de specializare principal[ A qi specializare
Aplicate).
LIMBA $I LITERATURA (Filologie\: * a) admitere pe bazd de examen scris se va alege o singur[

1.
specializare A din lista de mai ios:
Englezi / Germanl lFrancezl/ Spaniol[
Arabd
I chinezil I Japonezil
jos: in combinalie cu una dintre specializdrile B din lista de mai Englezi / Germani / Neerlande zd I suedezil / Spaniolfl / Hindi i Rus[ / Romffn[
o Cele doud specializiri trebuie si fie diferite' Rus6 indiferent de Sunt excluse combinaliile intre SpaniolS gi Italiani, respectiv Portughezd 9i A 9i Latina B' Rusd respecti' B, gilatina ordinea A sau B, precum qi combinaliile intre PortughezS A
Francezd
I catahn[ / Itatian[ lLilinil lPortughezil
care vor La inscrieri, candidalii vor putea opta pentru mai multe specializSri B, ele. dintre ordinea preferinlelor, insa vor fi declarali admigi la una singurS
fi specificate in
calaureat (concurs de dosare) mai mare.
se pot alege
pffnfl la 3 specializlri
A din lista de mai jos, dar acestea *,n*,.ioerateinscrieriseparate;taxadeinscriereachitatavafi
Italiani / Portughezl / Fitologie Clasici / Rusi

Neogreaci / Rromani
Slave (Cehd, Slovacd,
Polonf) I
l|'fl{laghia'ril
jos: in combinalie cu una dintre specializarile B din lista de mai
Englezi/ Germani/Neerlandez[/ Suedezdl FrancezdlcatarlandlltaliainillLatinilPortughezil i Spanioli / Hindi / Rusi / RomAnl

o Cele doud specializdri trebuie s[ fie diferite'
qi Rusd indiferent de Sunt excluse combinaliile intre Spaniold $i Italiana, respectiv Portughezi Rus[ A qi Latin[ B' respectiv qilatind B, ordinea A sau B, precum qi combinaliiie intre Portughez6 A in o La inscrieri, candidalii vor putea opta pentru mai multe specializlri B, care vor fi specificate ele. ordinea preferinlelor, inse vor fi declarug ua*igi 1a una singur[ dintre
o Filologia Clasic[ e o sec]ie cu program complet (Latind combina cu o a1t5 specializareB din lista de mai sus'
Greacd veche) qi' in consecin!6' NU se va
UNIVERSTTATEA DIN BUCURE$TI
2. STUDII CULTURALE 50% media de la a) admitere pe baza unei probe mixte (50% proba so'isd la limba englezd si Bacalaureal)
Studii Americane
de mai
intr[ in combinalie cu una dintre limbile B din lista
jos, ca disciplind complementard:
German[
Neerlandezd
Stedezd
Francezi
Cilalanil
/ Italian[ lL*tinil
lPortughezd' I
Spaniol[/Hindi/Rusi
b) ad
Studii Iudaice
jos, ca disciplind complementard: intrd in combinalie cu una dintre limbile B din lista de mai
lLilind' /Portughezd Englezi / Germani/ Neerlandez[/ Suedezil/ Francezil lCilalaLn[/ItalianI / Spanioli / Hindi / Rusl
3.
LTMBI MODERNE APLICATE

o
de Traducere qi Interpretare; se va alege a) admitere pe baz6 de examen scris - secliile cu profil combina{ie de doud limbi dintre urmltoarele gase:
Englezi / Germani I Francezili Italian[ i Spaniold i Rusi

din list6 (Italiand, Spaniold, Rusd) e cu menliunea c6 orice combinalie intre ultimele 3 limbi
exclusi'
(L.M.A.);
se
secliile Limbi Moderne APlicate
va alege o combina{ie intre:
Englezl A
qi una dintre specializdrile B:
Francezi / Italianl / Spaniol[ / German[ / Rus[ I Croatil
ATENTIE! Numirul minim
grup[ e 30 pentru specializarea L'M'A" respectiv 20 pentru A sau B care nu vor avea suficien$ celelalte specializiri.l" .rJ"r ir, "aie ,o, "*i.ia sec{ii gcolariza, iar candida(ii declara{i admi$i candida{i declara{i admiEi qi confirma{i, acestea NU vor parte Ei cu consultarea candidatului (nu vor fi redistribui(i, in urma examinirii fiec5rei situa{ii in in mod automat).
de studen{i pentru o
T]\TI ERSIT\TE.{ Dt\i BLCL RESTI
F{CLLTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
pRECIZ-1RI Ct' PRI\-IRE L-L )IODALITATILE DE ADMITERE
pot fi alese sunt: englezd' Pentru secliile cale trrgaiitzetzz e\amen scris, disciplinele care chinezd' -iaponezii Si germand. france:ci. spai,ioii. irtt!iana. portughezd, latind, rusd, arabd, de discipline, cu romdnd (exclusir probd de limba). Se poate alege orice combinalie restricliile prev[zute in tabelul de la pagina 3'
aritmeticd a notelor oblinute Pentru aceste seclii. principalul criteriu de departajare e media
la cele doud probe obligatorii'
1>
in
Francezd (seclii cu cazul rezultatelor de egalitate, pentru secliile Englezd, Germand' oblinute la proba obligatorie nivel avansat), departajalea se va face mai intAi pebazanotei
respectivf,, apoi pe baza mediei de Bacalaureat'
mai intdi pebaza celei mai 1* Pentru celelalte seclii cu examen scris, depaftaiarcase va face apoi pe baza mediei de mari note oblinute la o probd de limb[ strdind (nu limba romdn[),
Bacalaureat.
constd intr-un eseu cu o tematicl Pentru seclia de Studii Americane. proba scris[ (1h30') in limba general[ (non-literard). Se va evalua in primul rand corectitudinea exprimlrii
englezd.
aritmeticd dintre nota oblinuta la La aceast[ seclie (Studii Americane) se calcule azd media egalitate, departajarea scris la limba englezd,qi media de Bacalaureat. in cazde
examenul
se
va face pebazanotei de la proba scris6'
t*
dosare, principalul criteriu folosit e Pentru secliile Ia care admiterea se face prin concurs de pentru departajare se va folosi media de Bacalaureat. Num u in caz[In de egalitate, de Bacalaureat' iar apoi nota calificativul oblinut la proba de limbd straind de la examenul la proba scrisd de limba 9i literatura rom6n6'
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACLLTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
oBSERvATTT DESpRT RESTRUCTURAREA
ixvArAuANrur,ur supnRroR
incep6nd cu anul universitar 2005_2006, anumite universitili rom6neqti au intrat intr-un proces
de restructurare, in vederea indeplinirii cerintelor promovate de Conven{ia Europeand de la Bologna (,,Declaralia de la Bologna", 19 iunie 1999). Proiectul de restructurare a studiilor
universitare a fost aprobat de Parlamentul RomAniei qi reglernentat prin lege
,J,egea nr. 2BB

o
a
din 24 iunie 2004". AceastS restructurare are ca, scop aducerea planurilor de inv6ldm6nt la
structur6 cdt mai apropiati la nivel intemational, pentru asigurarea unei mai bune circulalii studenfilor intre diversele facultSli / universitbli gi a recunoaqterii diplomelor de studii.
in consecinll, invdfdm6ntul superior
a fost organ izat pe 3
cicluri:
. . .
Ciclul I Ciclul Ciclul
- Studii universitare de licenld: cu durata de 3 ani II - Studii universitare de masterat: cu durata de 2 ani III - Studii universitare de doctorat: cu durata de 3 ani
Dupd terminarea fiecdrui ciclu, absolvenlii vor primi o diplomS, continuarea studiilor dupd
ciclul I de licenli (primii 3 ani) fiind facultativS. Absolvenlii primului ciclu de studii pot preda
doar in
invi{Smintul primar
qi gimnazial, cu condilia promovdrii modulului psiho-pedagogic
in cadrul Facultilii de Psihologie 9i $tiinfele Educaliei a Universitdlii din Bucuregti. Pentru a

putea preda tn invdldmdntul liceal e obligatorie parcurgerea unui ciclu de masterat; pentru a
putea preda in tnvdydmdntul universitar e obligatorie parcurgerea unui ciclu de doctorat.
Statul rom6n oferd fiecdrui absolvent de liceu posibilitatea de a urma gratuit fiecare ciclu din
cele 3 mai sus mentionate, o singuri
datl (o licenf6, un masterat, un doctorat). in
cazul
studenlilor care doresc sb urmeze doud sau mai multe cicluri de licen{[, masterat sau doctorat,
se va percepe o
taxi
de qcolarizare.
.i.
Facultatea de Limbi qi Literaturi Strdine oferd numai cursuri
cu frecvenfd (nu existl
invS(imflnt la distanf[, nici cu frecven{I redusi sau
f[r[
frecvenli), pentru specializ[rile
; t I
domeniilor de licentd Limbdsi Literaturd, Studii Culturale, respectiv Limbi Moderne Aplicate.
incluse in nomenclatorul oficial in cadrul domeniului fundamental $tiinle
(Jmaniste.
anul
Planurile de invijdm6nt pentru ciclul
de licenld au fost modificate, incepAnd cu
universitar 2OO5-2006,in direclia adaptdrii la cerinlele europene. Printre aceste modificari se I

numdrd qi introducerea cursurilor obligatorii de limb6 C (limba a III-a), la anumite seclii. in
consecint5., candidalii vor
fi solicitali
sd facd o opliune gi
in aceastl direcfie. Detaliile
pr..ir.
privire la aceasta vor fi comunicate candidalilor in momentul depunerii dosarelor.
", I
u'l
I
L
\T\TRS tT \TE A DI}. BUCURE$TI
.\CTE ]{ECESARE PENTRU INSCRIEREA LA ADMITERE
I
I
A. ACTE DE STTDIU
1.
Diploma de Bacalaureat in original sau copie legalizatE.
2. Diploma de
t I t I
I
t
Licenti in original sau copie legalizatl - e necesard numai candidalilor care doresc sd se inscrie pe locurile speciale rezeryate licenlialilor (admitere cu examen scris SAU pebaza mediei de la bacalaureat. in func1ie de specializare).
ATENTIE:
Cflti vreme o persoani se afld in eviden{a uneia sau mai multor institu{ii de invl{ImAnt superior, actele de studiu in original trebuie sd fie depuse la
Secretariatul uneia dintre aceste institu{ii!
gi finalizarea concursului de admitere
DupI afiqarea rezultatelor, pentru confirmarea locului

e
obligatoriu: penku candidalii declarali admigi pe locuri subvenlionate de stat (buget): sE depun[ la dosar originalele actelor de studii (frrd acestea, candidatul va pierde locul oblinut prin concurs);
pentru candidalii declarali admiqi pe locuri cu taxi de gcolarizare: sd depund la dosar originalele actelor de studiu SAU adeverinte din care s[ reiasi cd acestea se afld depuse la o altd institulie de invdf6m6nt.
o o
!!!
I t
I I I
t I t
I
---, Conform normelor impuse de Ministerul Educafiei gi Rectoratul Universitdlii din Bucureqti, cet6lenii romAni sau ai statelor din spaliul Uniunii Europene, care au absolvit liceul / facultatea in altd lard declfi Romfinia qi doresc s6 se inscrie la admiterea pentru ciclul I de licen{6, sunt obligali si depunl la dosar un act de echivalare a diplomelor obfinute. Acest act se elibereazd de cdtre Comisia Nalionald de Recunoagtere qi Echivalare a Diplomelor (CNRED) din cadrul Ministerului. Candidalii sunt rugali si se preocupe din timp de demararea procesului de echivalare, lin6nd cont cd nu se vor putea inscrie numai inbaza actelor de studiu obtinute in
strdinltate.
B. DOCUMENTE PERSONALE
3. Certificatul de nastere 4. B.I. sau C.L
obligatoriu in copie legalizatd.
- in copie simpl[.
MAI in
c
5. Certificatul de clsitorie sau alte certificate care ateste schimbarea nu

schi nastere $i pe actele de studiu. in urma cds6toriei. adopliei etc. 6. Trei fotosrafii tiLbulellin.
i-a
ificat in
-_
UNIVERSITATEA DIN BUCURE$TI
I
FACULT{TE.{ DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
C. ACTE CARE DOVEDESC DRBPTUL CANDIDATL-I-Til DE A BENEFICIA DE SCUTIRI DE TAXA DE INSCRTERE / TAXA DE $COLARIZARE (dup6 caz)
7. Adeverinte sau certificate care atestl ci un candidat e cadru didactic / copil de cadru didactic / orfan de ambii pdrinti / aflat in plasament familial / anga_iat a1 Universititii din Bucuresti * in original. 8. Cereri de mdnd adresate conducerii Facultltii. insotite de documentele doveditoare pentru: persoanele cu handicap / persoanele suferinde de boli cronice etc. / persoanele cu o situafie materiald precard (.cazuri sociale) etc.
9. Acte care dovedesc identitatea il drepturile candidatului - acte de divort. de adoptie. de schimbare a numelui etc. - acestea pot fi prezentate in original Comisiei de Admitere. care va opri o copie simpld. autentificatd pe loc de cdtre Pre$edinte. Ulterior. candidatilor declarati admisi li se vor solicita copii legalizate ale acestor acte.
lll ---' N{enlion[m cI dreptul candidalilor
care sunt cadre didactice / copii de cadre didactice / orfani de ambii parinli I afla\i in plasament familial I angajali sau copii de angajafi ai Universitalii din Bucuregti de a beneficia de scutirea / reducerea taxei de inscriere e specificat in metodologia generald eliberatl de Rectorat. Restul situatiilor sunt la latitudinea Comisiei de Admitere.
D. ALTE DOCUMENTE
10. Chitanfa care dovede$te achitarea taxei de inscriere; taxa se va achita la o casierie din incinta FacultSlii, iar chitanla va fi inclusd in dosarul depus. DacE doresc, candidalii pot solicita o copie dupd chitan{6, cu semndtura qi gtampila Comisiei de Admitere, insd originalul va r[mAne la
Facultate, inclusiv dupd retragerea dosarului.
1
1. Fisa
/ fisele de inscriere.
12. Adeverintd medical5 valabild (eliberatd cu cel mult 3 luni inainte de inscriere) de la cabinetul medical al liceului absolvit / medicul de familie / o policlinicd cu platd - obligatoriu in original.
13.
Un dosar plic.
!!!
--
Taxa de inscriere (vezi 10) se va achita la sediul Facultalii in momentul inscrierii; de asemenea. fiqele (vezi 11) vor fi cornpletate pe loc, sub indrumarea membrilor Comisiei de Admitere.
I I I
in
cazul in care nu sunte{i siguri daci vi incadra{i in categoriile mai sus men(ionate, contactati prin e-mail comisia de admitere pentru a elucida situafia in timp util, furnizf,nd detalii referitoare la situatia dvs.
I
L
\I\
E FL<IT
{TE.{. DL\ BUCURE$TI
FACULTATEA DE LL\IBI SI LITERdTI]RI STRAINE
LOCURI DE LA BUGET gI LOCLfRI
Ct T-L\i
La:c.:= ::r:,:--:;:--3 -{ se oferd locuri de la buget gi locuri cu tax6. Numirul locurilor cu ta\ii va fi stabilit dupr afi--arra rezultatelor ix FUNCTIE DE NUM,IRUL DE CA\DIDATI CARE Ar-r OBTINUT I}IEDLA. Df C0\CLT.S PESTE 5 (CINCI) qi de capacitatea de gcolarizare a fiecirei catc(tre. Conform hotdrd.n,..: l.l-r---.:-:--:i Educafiei, numdrul total de locuri cu taxd nu va putea,Jepa5i 150% din numf,rul locurilor c: -=:-S:::e ansamblul Facult[]ii. Pentru infonnalii suplimentare candidatii sunt ruga]i si" se adreseze cc:-,. :: l: admitere in momentul depunerii dosarelor.
Dupa afi;are: :eril:a:e1or. Iistele vor include men[iunea ,IDMIS pe locuri cu TAX,i" pentru candidalii care, in virn-rtea rneci:r ce dosar sau a celei oblinute la proba de concurs, pot ocupa un astfel de loc. Ulterior, pentru conl-trmare. candidatilor 1i se va solicita depunereb unui procent din prima taxd de gcolarizare. Includerea chitantei in dosar va reprezenta o dovadd cd Facultatea va face ?nmatricularea candidatului, la secfia sau secliile dorite de acesta gi ob]inute in urma concursului. Procentul exact care trebuie depus va fi afigat incepdnd cu prima zi de inscrieri. Candidalii sunt rugati s6 tina seama de doi factori; 1. Taxa e nereturnabilS! Dac[ un candidat decide sd se retragd, dupl ce a confirmat locnl, procentul din taxa pe care l-a depus pentru confirmare rdmdne in conturile FacultAfli. Singura exceplie e cazul in care un candidat a oblinut un loc de la buget, in urma retragerilor, dupd ce apucase sd-gi confirme locul la taxa. in acest caz, e1 va primi banii inapoi. 2. Chitanla in original trebuie depusd la dosarul candidatului, Pentru a avea o dovada a achitdrii candidatul poate pistra o copie a chitanfei sau poate solicita o adeverinfd.
Absolvenlii unei instifulii de invSlamdnt superior de stat cu examen de licenfd, pe locuri de la buget, pot urrna cursurile facultdlii noastre numai in regim cu tax5, iar absolvenlii unei facultdti particulare sau de stat pe locuri cu taxE, se pot inscrie la concurs pentru locurile de la buget in conformitate cu procedurile specifice sec{iei la care se inscriu Absolven}ii de colegii universitare (3 ani) nu beneficiazd de drepturile absolven{ilor de invifdm6nt superior de lungd duratd (6 ani, 5 ani, 4 ani sau 3 ani).
PRECTZART pRrVrND SECTTTLE DE AVANSATT $r Secliile FacultSlii de Limbi qi Literaturi Striine se impart in 3 categorii:
iNCnpArOnr
1. 2.
Seclii care organizeazd numai grupe de AVANSATI: Englezd A gi B, Studii Americane, Francezd A gi B, Germand A. La aceste seclii, predarea se face in limba respectivi inci din semestrul I al anului f. De asemenea, incd din prima sesiune, examenele se desfbgoard in limba strdind.
Secfii care organizeazd at6t grupe de AVANSATI, cAt gi Ae iNCe,pAfOnf : Germanl B, Spaniold A qi B, Italiand A gi B, Portughezd A gi B, RusE A qi B, limbi orientale A. La secliile unde admiterea
se
face pe baza examenului scrrs, candidalii vor putea sus(ine o prob[ la limba respectivd sau o vor putea inlocui printr-o alti limbi de concurs la alegere. Ulterior admiterii, impdrlirea pe
grupe de AVANSATI 9l NCEPATORI se va face, dapd caz, pe baza opliunilor libere ale fieclrui student in parte sau printr-un test minimal de plasare pe nivel. Candida{ii sunt rugali sd relind c6, la unele dintre aceste seclii (in principal cele de limbi romanice), incep6nd cu semestrul II al anului I de studii, predarea gi examinarea se vor face tot in Iimba striinl respectivi. Candidalii care doresc sd suslind probd la Arab6, ChinezS, Japonezd se vor putea inscrie NUMAI la secliile respective A.
3.
Seclii care organizeazd numai grupe de iNCBpAfOnf : limbile orientale B, limbile slave A, Neerlandezi B, Suedez[ B, Maghiari A, Neogreac6 A, Filologie Clasicd gi Latin6 B, Cataland B, Studii Iudaice. La aceste secfii, anumite cursuri vor fi predate exclusiv in limba romAnI, iar cursurile practice vor incepe de la nivelul minim (pentru limbile orientale, slave, clasice de la invdlarea alfabetului, a tonurilor etc.). in cazul in care existd studen{i care au un nivel avansat de cunoagtere a limbii, acestora li se vor crea condilii speciale de lucru, dar nu gi grupe separate.
FACULTATE.{ DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
PRECIZARI DtrSPRE PROCEDURA DE REPARTIZARE A SPECIALIZARII B

AvAnd in vedere constatdrile diferitelor seclii cu privire ia er.oiutia studenlilor in cadrul ciclului I de studii universitare de licen!6, pentru urmdtorul an universitar. procedura de repartizare a specializ[rii B pentru candidafii declarali admigi, pe locuri de la buget sau cu taxd, se modificd in felul urmdtor:
1.
2. 3.
Locurile la secliile B cu nivel avansat (Englezb,, Francezd) vor fi atribuite preponderent candidafilor care suslin examenul scris la materia respectivd. Pentru candidalii care aleg formula de admitere pe bazd,de dosar va ftrezervat un numdr de locuri bugetate de B Englezd, respectiv B Francez6, care nu va fi suplimentat decAt dupd ce se constatd cd numdrul candida{ilor care au sus{inut examenul scris gi doresc respectiva specializare B e mai mic decdt capacitatea de qcolarizare. Suplimentarea locurilor pentru secfiile cu concurs de dosare NU e garantat[ de Facultate. Candidalii care aleg formula de admitere pebazd, de dosar gi doresc s5 aleagi specializirileEnglezd B sau Francezd B sunt obligali sd dovedeas cd,, pe baza foii matricole, cI au studiat limba respectivd in toli cei 4 ani de liceu gi au oblinut o medie generald de minimum 8,00. Pentru candidafii care aleg formula de admitere pebazd de examen scris: a. Candidalii care suslin examen la douS limbi strdine sunt obligali sd continue studiul uneia dintre ele, ca specializare A sau B. De exemplu, dac6 un candidat susline examen la Englezd gi Francez[, nu ii va fi permis sI se inscrie pe op]iunea Japonezd - Suedezd, ci i se va solicita ca, pentru specializarea B, si aleagd, una dintre cele dou6 limbi cunoscute. b. Candidalii care susfin examen la Limba RomAnI 9i o limbd strdini sunt obligali sd continue sfudiul limbii strdine respective, ca specializare A sau B. De exemplu, unui candidat care susfine examen la Germani qi Limba Romdnd nu i se va permite sd se inscrie la Japonezd Suedezd, ci i se va solicita sI urmeze, ca specializare B, seclia de GermanS.
ACESTE nri.SUnr AU CA SCOP EFTCIENTTZAREA PROCESULUI DE itWAt,q.MANT, PRIN ASIGURAREA UNEI DISTRIBUTII CAT MAI BUNE iN CNUPO $I MENTINEREA TUTUROR GRUPELOR LA UN NTVEL DE EXCELENTA.
I
PRECIZARI PRIVIND NUMARUL DE iNSCRIPRI
Avdnd in vedere varietatea ofertei facultalii, candidalii pot solicita inscrierea la mai mult de o specializare A, urmind ca, dupd afigarea rezultatelor, si opteze pentru cea pe care o prefer6. Totuqi, numdrul de inscrieri e limitat la 5, cu urmdtoarele precizdri, referitoare EXCLUSN la specializdrile A:
1.
Penffu secfiile cu examen scris se va alege O SINGURA SPECIALIZARE A (concret, o singurd limb6: Englezd, Francezd, SpaniolS q.a.m.d.). in cazul in care seclia respectivi organizeazd mai multe profile (Limbd Si Literaturd, Traducere si Interpretare), candidalii vor specifica pe figa de inscriere ordinea preferin{elor. Exemplu: un candidat care opteazd pentru specializarea Englezd A are dreptul sd specifice pe figh doud profile: Limbd Si Literaturd, respectiv Traducere Si Interpretare. Aceslea nu; conteazd ca inscrieri separate; candidatul va pl6ti o singurd taxd, de inscriere pentru t amAndoud. Acelagi lucru e valabil pentru secfiile German6, Francezd,Italian[, Spaniola (unde existd 2 profile - Limbd Si Literaturd, respectiv Traducere Si Interpretare). Pentru secliile cu concurs de dosare, altele decAt L.M.A.: candidalii pot alege pdnd la diferite. Acestea conteazd ca inscrieri separate.
Pentru specializarea L.M.A.: candidalii vor specifica 3 op{iuni de limbi B,
2. 3.
4 seclii
I I
inscrierea la aceast[ specializare conteazdca o singur[
inicriere.
in ordinea nreferintelor.
I I . I
ATENTIE: Indiferent de num[rul de inscrieri, actele necesare vor fi depuse intr-un singur exemplar! Numai fiEele de inscriere vor fi completate separat pentru fiecare sec{ie aleasl.
*rr**:l
10J
I
L}T\ f R-'IT\TEA DIN BUCURE$TI
LIMBILE DE CONCURS PENTRU EXAMENUL SCRIS

Penmr sFecializirile A la care forma de admitere specificatd e examenul scris, proba va consta dinr'-"rn examen de : ore la doud discipline, alese din lista de mai jos:
Englezi,/Germani lFrancezil lltalianil lLatind,

Japonezi i Rusi
Spanioll
/ Rom6n[ / Arab[ i
Chinezi
o La sectiile de Traducere si Interpretare e obligatorie combinalia intre o disciplina dintre Engleza German[,i FrancezZ lltaliand / Spaniold / Rusd qi disciplina Limba Rom6n6;
o
Disciplinele Arabd
Chinezd.I Japonezdvor
fi
alese numai de candidatii care doresc
si urmeze
aceste
specializbri A:
Specializirile A Englezd lFrancezd I Germand sunt de nivel avansat (cursurile vor fi predate in limba respectivd, incepAnd chiar cu semestrul I al anului I de studii, examenele vor fi suslinute in aceeaqi limb6). in consecinli, candidalii sunt obligali si suslind examen la disciplina corespunzdtoare.
!!! ---+ Candida{ii care au ob{inut in cursul anilor de liceu certificate de cornpeten{e in limbile striine (Cambridge, DALF, CELI, CELS etc.) NU sunt scutifi de examenul de admitere. in schimb, candidafii care au oblinut premii qi men(iuni Ia concursurile na(ionale de limbi strline au dreptul la admitere flri examen in condi{iile specificate in sec{iunea ,,Condilii
de Admitere
pentru candida(ii olimpici",
CONDITII DE ADMITERE PENTRU CANDIDATII OLIMPICI

Candidalii care au obfinut, in clasa a XI-a qi/sau a XII-a, premii sau menliuni la concursurile nalionale de limbi str6ine au dreptul de a fi admigi in anul I frri concurs de admitere, cu urmdtoarele preciz[ri:
1.
Admiterea se va face exclusiv la specializarea A corespunzitoare concursului nalional la care candidatul a oblinut distinc{ii (nu se poate intra la Fratcezd prin olimpiada de Italian6 sau vice versa). Candidalilor care au oblinut distinclii la mai multe limbi strdine li se va solicita sI opteze pentru o singur[ seclie. La secliile cu profil Limbd Si literaturd. numdrul de locuri pentru o.limpici e nelimitat - flreqte, fbrd a se depdqi numlrul de locuri bugetate alocate respectivelor secfii. in schimb, la secliile cu profil de Traducere si Interpretare, numdrul de locuri e limitat, astfel:
2.
Englezi, Francezi
- I loc
2locuri pentru olimpicii
de la
Germanir ltalianl, Spanioli, Rusd - 2 locuri

Pentru specializarea Limbi Moderne Aplicate (L.M.A.) vor exista
limba Englezi.
in
care numdrul candida{ilor inscrigi e mai mare decdt numf,rul de locuri, candidalii vor fi ierarhizali in baza rezultatelor de la concursurile nalionale. Fiecare candidat va primi un punctaj, calculat astfel: cazul
in
11
FACULTATE
DE
LL\IBI $I LITERATURI STRAINE
{ ,/ ,/ ,/ ,/ ,/ ,/
penlru premiile I,
II
sau
III
oblinute tn clasele a IX-a,si c -Lc
3 puncte
pentru menliuni oblinute in clasele a IX-a Si a X-a - 1 punct pentru premiile I, II sau III obyinute in clasele a -Yf-a Si a XJI-a la proba scrisd (pentru concursurile care conlin mai multe sec{iuni) - 5 puncte pentru menliuni obyinute tn clasele a XI-a
Si a
)71-a la proba scrisd

-fapa de
2 puncte
1
pentru distinclii oblinute la probele orale se scade I punct

de
proba scrisii
punct
pentru distinc[ii obyinute la concursurile pentru clasele ctt profil biling se adaugd proba scrisd
falit
pentru distinclii oblinute la alte concursuri decdt olimpiadele nalionale (de ex. ,,Cangurul
lirugvist")
2 puncte
DIPORTANT:
Candidatii care NU au oblinut premii sau menliuni in clasele a XI-a gi a XII-a NU se pot inscrie cu statur de olimpici, Distincliile oblinute in clasele a IX-a gi a X-a conteazi numai la departajare. De asemenea. singurele faze ale concursurilor care conteazd sunt fazele nafionale. Pentru a beneficia de inscriere ca olimpic, un candidat trebuie sI prezinte, apadar, o diplomd eliberatd de Ministerul Educa{iei, nu de Inspectoratele $colare judelene. Concursurile care nu sunt incluse in calendarul Ministerului nu oferd aceleaqi drepturi. Candidalii olimpici vor prezenta la inscriere diplomele oblinute in original, dar vor depune la dosar doar copii simple ale acestora. Nu e nevoie de copii color gi,/sau legalizate.
ATENTIE:
fi afigate imediat dupS terminarea perioadei de inscrieri - deci mai repede candidafi. Candidalii olimpici declarafi admigi vor avea la di^spozilie 5 zile celorlalli decAt rezultatele pentru a-qi completa dosarul cu actele de studiu in original gi pentru a-qi conflrma locul. In caz contrar, locurile ocupate de ei vor fi redistribuite.
Rezultatele olimpicilor vor
CONDITII DE ADMITERE PENTRU CANDIDATII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Candidalii din Republica Moldova care au absolvit liceul qi au sus(inut examenul de bacalaureat in Rominia au dreptul de a se inscrie la facultatea noastrl pe un numlr de locuri separat de cele pentru candidafii romAni. Numhrul de locuri va fi stabilit de Rectoratul Universitafii din Bucuregti qi va fi publicat ?n cel mai scurt timp posibil la avizierul Facultdlii gi pe pagina de Internet.
Facultatea va distribui locurile primite de la Rectorat, astfel:
./
./
pentru un numdr par de locuri: jumdtate pentru secfiile A cu examen scris, jumdtate pentru secliile A cu concurs de dosare; pentru un numdr impar de locuri, secfiile A cu examen scris vor avea 1 loc in plus fali de cele
cu concurs de dosare.
Candidafii olimpici care au participat La olimpiada nalionald de limba rusd se vor putea inscrie fhra concurs ia seclia A Rus6, profrl Li*bd $i Lite;aturd, qi vor avea priorit ate in fala celoilalli candidafi. in cazul in care numirul lor depdqeqte num[rul de locuri alocate, criteriul de departajare va fi nota oblinutd
la olimpiadE
Candidalii care nu pot fi admiqi pe locuri bugetate au dreptul de a se inscrie pe locuri cu taxd (acelaqi cuantum ca gi pentru candida{ii rom6ni).
12
L}T\TR".' [tr A rI -{ DI}i BUCURE $TI
CONDITII DE ADMITERE PBNTRU CANDIDATIIDE ALTA NATIONALITATE DECAT CEA ROMANA

La anu:mite sectii de Limbd Si Literaturd ale Facultalii (Rusd, Cehd, Polona, Slovacd. Maghiora" )-eogreacd Si Rromani), vor exista locuri de la buget rezen'ate pentru
candidatii de nationalitatearespectivS. Aceste locuri reprezintd o suplimentare I'eniti din par:tea \{inisterului Educafiei, falEt de cifra de gcolarizare stabilit[ prin decizia Rectoratului. Candidatii de altd nalionalitate vor
fi
admiqi prioritar, in ordinea mediilor lor
e mai (concurs de dosare pentru toate secfiile). Daca nr. de candidali de altd nalionalitate sd fie admigi mare dec6t numf,rul locurilor alocate, candidalii cdrora media nu le permite cei romdni' pe iocurile speciale vor r5.mdne in concurs pentru celelalte locuri, impreuna cu in dosarul de Pentru a aveadrept la inscrierea pe locurile speciale, candidalii vor depune care sd inscriere o recomandare oficiald din partea unei organizalii aminoritdlii respective,
le ateste nalionalitatea.
in
cazuriexceplionale, vor putea
fi admigi sd candideze pe locurile speciale qi candidalii
care sd ateste romani care primesc din partea organizaliilor minoritare o lecomandare qi faptul cd au faptul cE au un nivel avansat de cunoaqtere a limbii respective (eventual
cflqtigat distinclii la concursuri nalionale 9i internafionale). Recomandareava dosarul de insciiere.
sus sunt rugali sd Candidalii care doresc sd afle dacd se incadreazdin specificafiile de mai
fi
depus[ in
contacteze comisia de admitre prin e-mail.
CONDITII DE ADMITERE PENTRU CETATENII STATELOR DIN SPATIUL UNIUNII EUROPENE pENTRU cErAfENiiinornrANl cu LIiEUL ABS6LyIT ix araRA TARII $r
la facultate Cetalenii statelor din spafiul Uniunii Europene au dreptul de a se inscrie

conform aceleiagi metodologii ca gi candidalii rom6ni'
Vd atragem atenlia cd pentru inscriere actele de studiu trebuie echivalate de c6tre

dosare!)' Ministerul Educaliei (chiar dacd un candidat nu opteazd pentru concursul de LA Pentru detalii consultali secliunea ACTE NECESARE PENTRU INSCRIEREA
ADMITERE.
13
FACULTATEA DE
LDIBI $I LITERATURI
STRAINE
DESFA$URAREA CONCURSULf I DE .{DMITERE

- dup[ inceperea perioadei de admitere, comisia isi r a air;a programul de lucru -
1.
PERIOADA DE TNSCNTNNT
DupS terminarea acestei perioade comisia de admitere va afiga iistele candidalilor inscrigi (cu opfiunile lor) gi informaliile despre desfrqurarea probelor scrise; numdrul de legitimalie al fiecdrui candidat va apdrea pe tabelele afigate, fiecare candidat fiind rugat s5 gi-l inscrie pe legitimafia eliberati la inscriere de cltre comisie
2. ORGANIZAREA PROBELOR SCRISE Q zile)
Datele exacte de desfdqurare a probelor vor fi stabilite dupl inceperea perioadei de inscriere, de comun acord cu alte Faculti{i, care desfrqoard concurs in acelagi timp, astfel incAt probele
nu se suprapund (se poate intflmpla ca probele scrise de la 2 facult5{i si se desffigoare in aceeaqi zi, dar nu intre aceleaqi ore, astfel incflt candida(ii s[ poat[ participa la ambele concursuri). in consecinfd datele qi orele precise nu vor putea fi afigate din prima zi
scrise sd
de inscriere; comisia de admitere le va face publice de indat[ ce se vor stabili. Candidalii sunt rugali sa verifice personal informaliile, intruc6t ele nu vor putea fi comunicate telefonic' 3. DESFA$URAREA PROBELOR SCRTSE (1 zi)
4.
PERIOADA DE CORECTURA (aproximativ ATI$AREA REZULTATELOR INITIALE
I siptiminl)
fi
afigate in acelaqi timp;
5.
Rezultatele de la toate secfiile (inclusiv cele cu concurs de dosare) vor perioada de inscriere).
comisia de admitere va publica rezultatele pe INTERNET (detaliile vor
fi
comunicate in
Au obligalia de a contacta comisia de admitere, pentru a stabili situalia actelor de studiu.

Comisia va verifica desfEgurarea procesului de eliberare a diplomelor. In cazul in care acestea au fost eliberate, candidalii au obligalia de a le depune la dosar in termen de 7 zile de Ia afigarea rezultatelor. iN CeZ CONTRAR EI VOR FI ELIMINATI PIN CONCURS SAU
DREPTUL LA LA MA] ADMI$I DECLARATI CANDIDATII LA BUGET. LOC DE UNUI OCUPAREA SA POSIBIL SCURT MAI CEL TIMPUL iN RUGATI CA STINT MULTE SECTII CARE PENTRU SECTIA ADMITERE DE COMISIEI ADUCA LA CLINO$TINTA OPTEAZA. Candidalii care doresc sE se retragd sunt rugali sd igi rezolve situaiia cAt mai repede pentru a elibera locurile de la buget care vor fi redistribuite. In consecinld, candidalii reipingi cu medii apropiate de media de intrare vor lua in calcul posibilitatea de a fi declarali admigi in urma retragerilor sau a eliminbrii candida{ilor cu dosare incomplete. Odatd cu depunerea diplomei de bacalaureat in original, locul de la buget e con{irmat 9i facultatea noastrd are obligalia de a-l inmatricula pe candidat la seclia obfinutd in urma concursului. Dupd confirmare, cererile de retragere a dosarului nu vor mai putea fi operate imediat, ci se vor stabili date (care vor fi afiqate cel mai t6rziu odatf, cu primele rezultate)
TRECUTI
DIN OFICIU PE LOCURILE CU TAXA, PIERZAND
pentru procesarea acestora. Candidalii sunt rugali sd inleleagd cd procesarea rezultatelor, dupd prima afi;are, se face cu maximd seriozitate gi atenlie. Comisia de Admitere igi asumd responsabilitatea pentru procesarea corectl gi in cel mai scurt timp posibil a rezultatelor fiecdrei zile. Candidalilor le revine obligalia de a anunla Comisia de indatd ce au hotdrdt sd retragd sau sd confirme dosarele depuse. E in interesul acestora ca opliunile lor sd nu se schimbe de la o zi Ia alta. Comisia de Admitere va oferi tot ajutorul posibil pentru clarificarea fiecdrei situafii in parte.
l4
L]TITR..iIT 4,Tf .{ DL\ BUCURE$TI
$-DD {TlI DECLARATI ,,ADMI$I pe locuri CU TAXA" . -:.- :. dispozilie o perioad6 de 48 de ore de la afigarea rezultatelor pentru a depune ::::3s=lii (pentru oricare din probele de concurs). Lucrdrile vor fi recorecrare Lr :.:r-;:r ie l-3 zile dup[ depunerea cererilor, fdrd prezenta candi i. 1-.:::: confirma locul prin depunerea unui procent din prima taxl (rezi secliunea
Locuri cu taxd). Suma nu va fi restituitd candidatului. daci acesu :5 se retrag[, dupd confirmare. Si::.ura erceplie de la prevederea precedentd, o repreztntd, cazrT candidatilor care. pnn reiragen succesive ale celor cu rezultate superioare, ajung in situatia de a ocupa un loc de la bueet. Acegtia iqi vor retrage taxa depusS. Situalia redistribuirilor (.,alunecdrilor") penru lt-rcurile de la buget se face auiomat gi nu e in nici un fel influenlatd de depunerea procentelor din taxe. Candidalii care au o medie apropiatd de ultima medie a celor admigi la buget sunt rugali sd lind legdtura cu comisia de admitere. Candidatii sunt rugafi sd inleleag6 c5 procesarea rezultatelor, dupd prima afiqare, se face cu marimd seriozitate qi atenlie. Comisia de Admitere igi asumd responsabilitatea penffu procesarea corectd qi in cel mai scurt timp posibil a rezultatelor fiecdrei zile. Candidalilor le revine obligalia de a anunla Comisia de indati ce au hotdr6t sd retragd sau sd confirme dosarele depuse. E in interesul acestora ca opliunile lor s[ nu se schimbe de la o zi la alta. Comisia de Admitere va oferi tot ajutorul posibil pentru clarificarea fiecdrei situafii in parte.
:::;.: ce::i:
i:
la buget
Si
Sunt candidalii care, in urrna concursului, au oblinut un rezultat ca.re nu le dd dreptul la ocuparea unui loc, fie el bugetat sau cu taxd,la secfia la care s-au inscris. Au la dispozilie o perioadi de 48 de ore de la afigarea rezultatelor pentru a depune termen de2-3 zile dupd depunerea cererllor,@. Sunt rugali sI contacteze Comisia de Admitere, pentru a-gi cunoagte posibilitSlile. in func{ie de num6rul candidalilor aflali in aceastd situalie, gi de situalia sec{iilor cu concurs de dosare, Comisia de Admitere va stabili posibilitdlile de redistribuire, la acele seclii unde existi incd posibilitali de gcolarizare. Spre exemplu: un candidat care susline examenul la SpaniolS (obfinAnd o notf, peste 5.00) 9i o alti limbd la care obline o notd sub 5.00, poate fi redistribuit (prin decizia Comisiei de Admitere) la o seclie cu concurs de dosare, primind dreptul de a avea Spaniola ca specializare B. Redistribuirea se va face exclusiv pe locuri cu tax[ de qcolarizare qi depinde de situalia fiecdrei seclii, dupd afigarea rezultatelor. Redistribuirea nu e garantatd odatd cu inscrierea, av6nd in vedere cd nu se pot cunoaqte in avans cifrele exacte de candida{i inscriqi.
contestalii (penhu oricare din probele de concurs). Lucrdrile vor
fi
recorectate in
6.
AFI$AREA REZULTATELOR FINALE $I INMATRICULAREA CANDIDATILOR (prin Ordin semnat de Rectorul Universitifii din Bucureqti) - Inainte de afiqarea listelor, comisia de admitere va stabili o zi sau doui in care nu va
program de lucru cu publicul, in vederea definitivdrii acestora.
avea
CANDIDATII $I REPREZE,NTANTII LOR SLINT RUGATI SA SOLICITE COMISIEI DE ADMITERE EXPLICATII CU PRIVIRE LA TOATE EVENTUALELE NECLARITATI!
15
FACLLT{TE.\ DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
II{FORMATII DESPRE SECTIA DE TRIDL-CERE SI INTERPRETARE

Seclia de Truducere Si Interpretare e o seclie cu pri-- -::rfucric (studenlii nu au posibiiitatea de a urma modulul psiho-pedagogic, agadar nu pot deveni cadre ai;c::ce r. in cadrul cireia se studiazd o combinalie de doud limbi din unndtoarele qase: ENGLEZA, GER-\L{\{. fnrfCfzA, ITALIANA, SPANIoLA, nfuSA. Planurile de invSl6mdnt pentru cele doud limbi cuprili acelagi numdr de ore gi aceeagi configuralie a cursurilor; in consecinld, candidalii nu vor avea. propriu-zls. o specializare principala (A) gi una secundarf, (B), ambele limbi studiate avdnd aceeagi pondere. Referirile la specializlri A gi B din paragrafele urmitoare se referr numai Ia latura organizatoricE gi administrativr internr. Acestora li se vor adduga un numdr variabil de locuri cu taxa, care vor fi completate dup6 afiqarea rezultatelor pentru locurile de la buget. Concursul va consta din doui probe scrise, una obligatorie de LIMBA ROMANA, alta de LIMBA STRAINA (fdrd literaturd), la ilegerea candidarului. iele doua probe se vor deslbgura sub forma unui examen de 4 ore, intr-o singurd zi (candidatul va primi subiectele in acelaqi timp, av6nd libertatea de a le trata in ordinea doritd). In principiu, candidalilor nu li se va permite sd urmeze 2 limbi la nivel de incepdtori. Detaliile exacte cu privire la procedwa de admitere (repartizdri, alunecdri etc.) vor putea fi aflate ulterior. Diri motive legate de repartizarea spaliilor de orar, nu e admisi nici o combinatie intre limbile RUSA ITALIANA - SPAXTOTA La specializdrile Englezd qi Francezd nu se admit incepltori: candidalii nu se vor putea inscrie la aceste secfii decAt dacd at studiat limbile respective in liceu sau suslin probd la una din ele. La celelalte 4 specializdri (German[, Rusd, Italiand, Spaniol6) se admit qi incepdtori. Politica FacultSlii e de a ocupa TOATE LOCURILE DE LA BUGET; in momentul inscrierii candidalii se vor tnscrie separat la una din cele 6limbi (avAnd in vedere cE se organizeazdun singur examen, fiecare candidat va opta pentru o singurl specializare A). Nu vor exista alunecdri de la o specializare A la alta (- la fel ca in cazul secliilor de Limbd Si Literaturd). Pentru reparlizarea celei de a doua specializdri vor fi luate in considerare limbile studiate in liceu de fiecare candidat sau limba de concurs (in cazul in care aceasta e diferiti de specializarea A aleas[). Exemplu: un candidat care se inscrie pentru locurile de Rusd A poate obline Englezd B cu condilia sd o f,r studiat in liceu (minimum 4 ani) sau sd sus{ind examenul la limba Englezd.
II{FORMATII DESPRE SECTIA DE LIMBI MODERNE
APLICATE
Sec{ia de Limbi Moderne Aplicate e o sec}ie dedicati studierii a doud limbi moderne, mai ales dinl perspectiva vocabularelor specializate, insolitA de cursuri de introducere in drept gi economie. Programa del studii pune accent pe cursurile de limbd gi civilizalie, mai pulin pe cele de istoria literaturii. Studenlii NU au dreptul de a urma modulul psiho-pedagogic, pentru a alege o carier6 didacticd. Toli studenlii secliei au ca, specializare A limba ENGLEZA. Ca specializare B pot alege una dintre urmdtoarele limbi: FRANCEZA,I ITALIANA, SPANIOLA, GERMANA, RUSA, CROATA. Penrru fiecare combinalie (Englezd + una dintre! specializErile B de mai sus) se orgarizeazd, concurs de dosare separat (locurile nu se ocupd prin alunecare, de la o specializare B la alta; in cantl tn care candidalii doresc si se tnscrie la doud sec{ii de L.M.A., pentrul a face ulterior opfiunea, ei vor depune dou6 dosare separate). I Din totalul locurilor, existS un numdr restrdns de locuri subvenlionate de stat (locuri de la buget), care le vor fi distribuite candidafilor cu mediile cele mai mari, indiferent de specializarea B la care s-au inscris (e_ posibil ca toate acele locuri de la buget si fie repartizate unei singure seclii, dacd acoio s-au irrr.risl candidalii cu mediile cele mai mari). Locurile de la buget se redistribuie la inceputul flecErui an de studii, in! funclie de media generald a studenlilor, din anul anterior. Intrucfit to{i studen{ii au ca specializare A limba ENGLEZA, candida{ilor li se va cere, la inscriere, sIl semneze o declara{ie pe propria rispundere cI au studiat aceastl limbl gi nu sunt la nivel del incepltori. Aceastd cerinli e valabilE numai pentru limba ENGLEZA - celelalre secyii admit studenli denivel tncepdtor. Candidalli sunt rugali s[ inleleag6 cI Ia specializarea limba ENGLEZA nu se vor organizacursuri la nivel de incephtori. Cursurile de civiliza{ie qi de limba englezi contemporanl vor fi tinut{ exclusiy in limba englezdr la fel ca gi examenele respective. -l In funcgie de numdrul de inscrigi qi de numdrul de dosare complete (vezi informaliile despre des{bgurarea procesului de admitere), conducerea Facultdlii poate decide suplimentarea ea nunr5rului nunrdrului de locuri cu c taxd.
1tr
L\T\
ER:nTATE rr Di\ BUCURE$TI
FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STR-AINE
DINAMICA ADMITERILOR ANTERIOARE

Sesiunea iulie + septembrie
Specializare
buget
9.74
taxl
Enslezl
GermanE Franceza
- 7 .69 9.16 - s.00

9.44 8.56
5.91
Spaniold
- 6.48
-9.00
Italiand
Portughezd
9.99 9.91 9.s8
9.33
.1,8
Filoloeie Clasicd
Arabd Chinezd
Japonez6 Rusd
9.57 -',7
- 7 .54 9.49 - 8.02

9.3 1 * 8.41
9.91-8.29
9.47
8.56
Maghiard Rromani
Neogreacd Croat6 Polond Slovacd
6.29
- 5.01 8.28 - 7 .01 7 .34 - 5.19 9.35 - 5.32 9.48 - 6.64 9.3t - 7 .35 8.04 - 6.92 7 .49 - 5.01 9.30 - 5.01 8.39 - 6.17 9.98 - 7 .14 9.01 - 7 .45
8.29
- 5.94 9.71 - 8.'t9 9.44 - 8.13 9.63 - 8.23 9.s8 - 8.23

9.86
t.J)
9.34
8.15
8.10
Studii Americane
9.56
- 6.68 8.s9 - 7.01 8.63 - 1 .16 9.49 - 9.36
Francezd: 9.28 -'7 .84
Francezi: 7.22-5.34 Italian6: 6.76-5.05
Italiand: 8.72
Traducere qi Interpretare:
6.44
Spaniold: 8.96 -7.).1
Englez[: 9.32 '8.03

Germand: 9.38
RusS:
7.83
9.11-1.97
- 5.25 Englez6: 8.03 - 5.00 German6: 8.49 - 6.84 Rus6: 7.36 - 5.62
Spaniold: 6.40
Francezd:9.64*7.03
Limbi Moderne Aplicate EnglezdA + Limbi B (Francezd,Italian[,
Italiand: 9,24
9.97
6.83
9.50
Spaniol[: 9.47 -6.93

Germand: 9.39 Rusd: 9.25
6.57
Spaniol6, Germand, Rusd)

Vd prezentdm, cu
-6.16
rol pur consultativ, primele Si ultimele medii de admitere la buget + taxd, la.fiecare dintre iecyiile care au Scolanizat in anii anteriori. Vd rugdm sd line{i cont cd modalitatea de admitere la unele dintre aceste seclii s-a schimbat, Si, in consecinld, relevanla mediilor din anul trecut nu e foarte mare'
prin e-mail, la adresa llsodmitetdA;vahoo.com. Membrii posibil' Comisiei vor incerca sI rlspundi la toate intreblrile adresate de candida(i in cel mai scurt timp Candidalii pot contacta Comisia
de Admitere,
t7
UNIVEI{SITATEA DIN BUCURE$TI

FACLTLT
{TI-'. Lr: r I}IBI
SI LITERATURI STITAINE
FROGRABEE, BE AD}IITERE,
in continuare vom
prezenta programele de admitere peniru se:iii1e de Limbd Si Literaturd la care susline examen de admitere. Pentru celeialte sec{ii sunt necesare cateva observafii:
se
la limbile Englezi, German6, Rus[, F rancez6, Italian5, Spanioll
- programa pentru seclia Literaturd; Traducere si Interpretare e aceeagi cll cea penhu secliile de Limbd Si la sec{ia Englezl NU mai existi subiect de literaturl'
E,NGLEZA
- pt. Limbd Ei Literaturd
(A, B), Pt. Traducere
Si
Interpretste
examen pentru AIENTIE: fncepdnd cu anul universitar 2007-2008, subiectele de de literaturd! cerinle proba tle englezd Ntl mai cuprind Si
TE}LdTICA
ordinea in Substantivul (numdrul, cazul, genul). Adjectivul, adverbul (gradele de comparalie' qi folosirea (formarea Verbut Articolul. pronumele (tipurile de pronume). i.{umeralul. propozilie). indicativul, personale: modurile iim'puritor; corespondenla timpuriloriverbele modale; diatezapasivl; prezent, participiul subjonctivul, imperativul; modurile nepersonale: infinitivtl, gerund, participiul propozi{iei trecut; verbe, substantive, adjective cu prepozilii obligatorii, verbe cu particul[). sintaxa de Probleme simple gi a irazei (tipuri de subordonate qielemente introductive). Vorbirea indirectl'
uo.*briu.
errglezd Subiectele de examen pentru limba englezd,vor include: traduceri inldin limba exercilii (text literar gi non-literar), exercilii de gramaticA (de pilda: transform[ri, completdri, precum qi un de alegere a solufiei din mai multe variante, identificarea greqelilor , cloze test), literar. subiect care va testa capacitatea de ?nlelegere a unui text documentar sau
(,,co1oca1il', polisemie, sinonimie, antonimie, formarea cuvintelor).
BIBLIOGRAFIE
recomandatd pentru cunoStintele de limbd englezfr)
culegeri, la alegere: tn vederea insugirii cunogtinlelor de gramaticS, sunt recomandate exercilii din urmdtoarele
Virginia Evans, CPE Use of English,Express Publishing MiJhael Vince, First Certificati Language Practice,Heinemann' orice edilie
Michael Yince, Advanced Language Practice, Heinemann, orice edilie Alexandra Cornilescu , Accuricy and Fluency, Ed. Institutului European, Iaqi, 1995 Georgiana G[lfl{eanu-F'irnoagd, Exercilii de gramaticd englezd. Timpurile verbale, Omegapres' Bucuregti, orice edilie Georgiana GIl[{eanu-F',irnoag5, sinteze de gramaticd englezd,Ed. cruso, Bucuregti. i997 Lidia'vianu , Englishwith a Kiy t; Englishwith a Key 2, Ed. Teora, Bucuregti, 2006 Lidia Vianu , English with a Choice, Ed. Teora, Bucureqti, 2006 A Text Nadina Vigan & Ruxandra Viqan, English Grammar and Practice for Advanced Learners' 2006 Bucuregti, Cavaliotti, based Appioach. Engleza pentru avansa{i - Texte, Gramaticd si Exercilii, W. Stannard Allen, Living English Structure, Longmans, 1959 B.D. Grave r, Advanced Eigttsh Practice, Oxford University Press, orice edilie orice edilie A.J. Thomson & A.V. Maitinet, A Practical Engtish Grammar,Oxford University Press, admiterea pentru Exerciyii englezd: Limba eqti, Colectivrrl catedrei de englezl, l]niversitatea din Bucur 1978 tn tn|dfdmdntul superior, Ed. Didactic[ qi Pedagogici, Bucureqti, Alice B[cles c:u, Gramatica limbii engleze,Ed. $tiintifici qi Enciclopedicd, 1984, Bucureqti
18
L\I\
ER.SX-TTITf
{ DI\
BUCURE$TI
GERMAI{A
- pt. Lirtrbri Si Literaturd
(A, B), Pt. Truducere
Si
Interpretare
MANU.A.LE l. Detttscit.ir;jy -(;r;-c-r. Jfanttal de limba germanii pentru clasa a IX-a, 1995 9i urm. ilda AlexandrescrL IL-ran Laz[rescu), Editura Didacticd si Pedagogic[, Bucureqti 2. Deutsch niir -Snas-r. )fanual de limbo germand pentru clasa a X-a, 1998 qi um. (\lariarme Koch, Gheorghe \icolaescu), Editura Didacticd gi Pedagogicd, Bucuresti 3. Deutsch 7rlr.!pas-r. )[aru.tal de limba germand'pentru clasa a XI-a, 1998 9i urm. (Ida Alexandrescu- Christiane Cosmatu, Kristine Lazdr, Ioan Ldzdrescu), Editura Didactic[ qi Pedagogica. Bucure;ti 4. Deuici ntit Spass. -\fantral de limba germanii pentru clasa a XII-a, 1999 qi urm. (Ida Alexandrescu, Christiane Cosmatu, Kristine Lazdr,loan Ldzdtescu), Editura Didacticd qi Pedagogic6, Bucureqti
MANUALE ALTERNATIVE APROBATE DE MINISTERUL EDUCATIEI l. Deutsch total. Manual de limba germand pentru clasa a IX-a, anul V de studiu, 2001 2. Limia germand. Manual pentru clasa a X-a, anul V de studiu, 2000 (Miruna Bolocan,
Nicoleta Pistol), Teora, Bucureqti 3. Limba germand. Manual pentru clasa a IX-a, anul V de studiu, 2001 (Hedwig Bartolfl, Ed. Niculescu, Bucuregti
(Magdalen a Leca, Simona Trofin), Polirom, Iaqi
PRECIZARI
Confinuturi, elemente lexicale gi structuri gramaticale din lecliile manualelor menfionate.
RUSA
pt. Limbd Ei Literatarii (A, B), Pt. Truducere
Si
Interpretare
A'C'
MANUALE 1. Limba rusd, clasa
a IX-a, lgg5 gi urm. (Lelia Musat, Dana Cojocaru): femcrcuil

Haruezo speweHu'
flyruxuu, Apan flempa Benurcozo. M.IO. Jlepuouron, Monumea' fepoil 2. Limba rus|, clasa u X-u (anul VI de studiu), 1993 qi urm. (L. Dudnicov, O. Tudor): O nozode, tr1s ucmopuu Mocieat, Aupu Koaude, Ilymeruecmlue no zopodau Poccuu, Cu6upu' (' 3. Limba rusd, claia a XI-a (anul VII de studiu), 1992 qi urm. (L. F6rcaq, O' Tudor): u Epumrcyu,tu, fcrc. 3ruecrcy, Bacunuil lllyxu.tuu, TpemunxoecKan zanepen, Eailrcan, fOpod mpaHcnopm, JI.H. Tolcrofi, Ean Hamauu. 4. Limba risd, clasaa XII-a (anul VIII de studiu), 1992 qi urm. (L. F[rcag, O. Tudor): 3uuuue
npasduuxu, tr4eau Typzeuee, @.M. ,[ocmoe\crcuti, Cepzeil Eceuuu'
MysbtKalbHutit meamp, Eyxapecm, Mut edeu, edea, edeu..., Iloduocrcoeuait Bepcanu,
PRECIZARI
Vocabularul qi problemele de gramaticl,de la toate lecliile qi recapituldrile din manual'
19
UNIVERSITATEA DIN BUC URE$TI
FACULT.{TE{ DE LI}IBI $I LITERATURI STRAINE
FRAI\CEZA
- pt. Limbd Si Literuturd

MANUALE
(A, B), pt. Traducere
Si
Interpreture
Oricare dintre manualele alternative de Limba francez[
claseleaiX-a-aXII-a.
Limba
striini I
utilizate in prezent la
PRECIZARI Tematica: Viala personald Si sociald: identitate, tinerii gi comunitatea, tinerii qi idolii lor, relalii intre tineri, idealuri gi proiecte; familia: membri, ocupalii; sdndtate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul); educalie; cultur6; mass-media; modS; conflicte intre generafii; muncd / qomaj; violen!6 / non-violen!6. Viala cotidiand: magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport. gar6, poqt6, banc6. Timpul liber: week-end / vacanle; c[16torii, activitdli. Mediul inconjuritor'. ora$ / sat; poluarea Si ocrotirea mediului inconjurdtor. Spaliul francofon: Fran{a contemporanl (evenimente marcante); oraqe qi provincii; obiceiuri, tradilii, sirbitori; personalitdli cuirurale gi qtiinlifice; francofonia qi 16rile francofone. Comunitatea europeand: locuri gi monumente europene (inclusiv din RomAnia); patrimoniul cultural, qtiinlific qi tehnic european (inclusiv contribulii gi personalitdli romAneqti); ecouri ale culturii romAneqti in plan european; institulii europene. Con{inuturi lingvistice: DoueNrul- LExICAL: relalii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), cAmp lexical/semantic, conotalieldenotafie. DorragNtul GRAMATICAL: Articolul (hotdrit, nehot[r6t, partitiv), Substantivul (gen, numbr). Adjectivul (acordul adjectirului calificativ; gradele de comparalie; adjective pronominale fposesive, demonstrative qi nehot6rAte]). Numeralul (cardinal, ordinal). Pronumele (personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehot6rdt; locul pronumelor personale [C.O.D., C.O.I.] in propozi]ii asertive qi imperative; en, y.Verbul (modurile indicativ [timpuri simple, compuse], condilional fprezent, trecut], subjonctiv lprezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect], imperativ, infinitiv [prezent, trecut], gerunziu, participiu [prezent, trecut], acordul participiului trecut; diatezele activ[, reflexiv[, pasiv6; folosirea formelor perifrastice faller, venir de...l; construclii impersonale [verbe personale folosite impersonall. Adverbul (tipuri, grade de comparalie). Prepozilia (folosirea prepoziliilor). Sintaxa propoziliei (subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul fdirect, indirect], complementele circumstanliale. Sintaxa frazet (concordanfa la indicativ; concordanla la subjonctiv; folosirea subjonctivului: in propozilii relative, dupd verbe de voinld, indoia16, sentiment, opinie, la forma interogativd I negativd, dupl conjunclii, loculiuni conjunclionale, expresii impersonale; exprimarea cauze1 scopului, ipotezei fsi condilional], consecin]ei, concesiei, condiliei, comparaliei; stil direct / indirect. Tipuri qi forme de kaze (activ[, pasiv6, afirmativ[,
gativ[ ; impersonal [ ; imperativd, exclam ativ [, intero gat iv d; emfaza) . Elemente de construc{ie a unor tipuri de texte: Tpxrul INFoRMATIV, TExTUL NARATIV, TEXTUL DESCRrprrv, TExruL ARGUMENTATIv - particularitdli de construclie qi de conlinut referenfial.
ne
Candidalii igi vor dovedi capacitatea de comunicare in scris prin rezolvarea unor cerinle de tipul: rezolvarea unor itemi (exercilii gramaticale gi lexicale); relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei intAmplsri / unei experienle personale; descrierea unor obiecte / unor locuri (reale qi cunoscute / imaginare) / unor activitAti; descrierea I caracterrzarea unui personaj / unei persoane / unei personalitafi; construirea unui dialog situalional; redactarea unei cirli pogtale I felicitdn I scrisori (personale / administrative) integr6nd argumente, comentarii, un punct de vedere personal; construirea unui discurs pebaza unei teme (comentariu, formularea unui punct de vedere personal suslinut cu argumente, redactarea unui eseu structurat / liber).
20
FACUI,TATEA DE LIIVIBI SI LITERATURI STRAINE
ITALTANA
- pt. Limbd Si Literaturd
(A, B), pt. Trctducere
Si
Interpretare
N{,{\t--{LE t - b i bl i o graJie orientativ S 1. Limb;:'-:.;,;':-; --.;-rr: rz LY-a,8,.D.P.,L991gi ediliile succesive (I.T[nase-Bogdanet. \-. \esri:es::i, 2. Lin*s;r;..-"":,; --,;-rc a X-a,8.D.P.,1996 (H. Gherman, R. Sirbu, M. Chelemen)
3. Doina Cur :::::-De rer. Lintba italiand. Texte, dialogurl, Ed. Teora, Bucuregti. 1998 4. DoLna Colirea-Derer. Gramatica limbii italiene, Ed. Meteora Press, Bucuregti. 2001 5. Doina Condrea-Derer. Lexicul italian prin exercitii, Ed.Gramar, Bucure;ti. 1999
PRECIZiRI
Continuturi ale comunicdrii: viala personald qi sociall (definirea identitafli, familie, prieteni, colegi; universul gcolii: sentimente, pasiuni, idealuri; proiecte de viitor gi meserii); omul contemporan gi mediul natura1 (animale, plante, ocrotirea mediului); mijloace de comunicare (mesajul telefonic; computerul qi internetul: rostul gi importan{a presei; coresponden{a qi pogta); viala cotidiani (oragul, mijioace de transport, cumpdrf,turi, ingrijirea sdnatSlii, alimentafia, imbrdc[mintea); timpul liber (vacanfe, turism, sporfuri, spectacole, muzicS, dans); elemente de civilizalie italiani (noliuni elementare de geografie gi istorie a Italiei; personalitdli ilustre din domeniul artei, muzicii, literaturii; mari orage; cinema, modE., televiziune). Limbi: FoNgncA $I GRAIIE (noliuni de pronunlie; accentul; eliziunea, troncamento). Mon-noloclE 5r SINTAXA: articolul (folosire gi omisiune; prepozilia articulatd); substantivul (genul dupi inleles 9i dupd terminalie, formarea femininului, formarea pluralului, substantive sorrabbondanti); adjectivul (calificativ: clasificare, formarea pluralului, adjectivele buono, bello, grande, santo; comparalia), numeralul (ordinal, cardinal); pronumele (personal fforme atone qi tonice, pozilie, combinafii]; de politele; reflexiv; ci, vi, ne); pronumele gi adjectivele: posesive, demonstrative, relative, interogative, indefinite. Verbul (clasific6ri, conjugarea verbelor regulate gi neregulate, diateza, folosirea auxiliarelor, valorile timpurilor qi modurilor); adverbul; prepozilia; interjecfia; folosirea conjunctivului; concordania timpurilor la indicativ, conjunctiv; periodul ipotetic; construcfii implicite. LEXICOLOGIE (derivare, compunere, familii de cuvinte). SEMANTICA (sinonimia, antonimie, omonimie; denotalie qi conotafie).
SPANIOLA
- pt. Limbd Si Literaturd

MANUALE l. Limba spaniold, clasa a IX*a, Ed. Logos,
(A, B), pt. Truducere
Si
Interpretare
1999 (Ilavia Angelescu, Camelia Rddulescu) 2. Limbo spaniold, clasa a XII-a, Ed. Niculescu,2002 (Irina ilegitim)
PRECIZARI Con(inuturi ale comuniclrii: universul personal (prieteni; pasiuni; universul qcolii, familiei; comportament social; idealuri, proiecte profesionale; definirea identitdtii personale, sentimente, atitudini, opinii); mijloace de comunicare in societatea modernS (mesajul telefonic; radio, televiziune;
computerul qi comunicarea prin Internet); viala cotidiand in mediul citadin (orientarea in orag; transport; la magazin, banc6, agenfia de voiaj, poqtd, restaurant); omul modern gi mediul natural (problemele
mediului; ocrotirea mediului natural); timpul liber (muzic6, dans, sport, lectur6, cinema, teatru, festivaluri, expozilii); Actualitate politic5, culturald: comunitatea europeand (semnificalii ale Europei unite; patrimoniul cultural european; drepturile omului); elemente de cultur[ qi civiliza{ie spaniold (organizarea teritoriului, marile orage; obiective turistice gi culturale; evenimente, personalitili; sdrbdtori tradilionale, personalit[1i gi tipuri umane, repere ale literaturii) elemente de culturb gi civilizalie hispano-americand (noliuni de istorie a spaliului hispano-american, aspecte ale vielii
cotidiene, univers citadin gi rural, personalit6li, repere ale literaturii).
2l
F
FACT LT {TE
DE
LIMBI $I LITERATURI STRAINI
voce narativb, timp
Caracterizarea qi exploatarea textului (nofiuni de isrr,rie. reorie literari qi concepte instrumentale Textul literar: descriptiv (por1retul, peisajul), narati\. ir:-:- :e narafiune, protagonist, tipuri de person:
qi
spaliu narativ). Stilurile i":::.,:,nale ale limbajului:
expozitiv-informat.-,
argumentativ-polemic. N.B. Cunogtinfele de istorie gi teorie literard constituie uri c.,:r,eniu de evaluare propus exclusiv candidatil; care suslin tezala spaniolipentru prima specializare 1-{r. Evaluarea acestora se va face in conformitate c programa gi cu manualul de clasa a XII-a recomandar. -{rsumentarea noliunilor <ie teorie literard va realrzatd, de candidafi pornind de la un text (sau fragment de rert) necunoscut.
LimbI:
pozilie; comparalial; adjective determinative [pozitie]); pronumeie (personale fforme

simple
GRAFIE (accentul, abrevieri). MoRFoLoGIE: substantilul (gen, numdr, omiterea articoluiui, /o , valorile sale); adjectivul (adjective calificative [clasificare, pozilie, modificari de formd gi sens in funcfie c accentuair
neaccentuate; lolsmo, laismo, leismo; pozilia formelor neccentuate; se lo(s), se la(s)), de polite1e, reflexir'. posesive, demonstrative, relative gi interogative, nehotdr6te); verbul (conjugare; verbe neregulate; timpu;
compuse; valorile timpurilor
gi modurilor;
diateza; perifraze verbale: durative, incoatir.t
terminative, obligative); adverbul (-mente, adverbe de mod, de 1oc, de timp, afirmative, negative, dubitativr interogative; adverbe relative cu funclie de conjunclie); prepozilia(a, ante, bajo, con, de, desde en entt'i hacia. hasta, por, pctra, sin, sobre, tras gi valorile lor semantice); conjuncliile gi loculiunile conjuncfionai (cauzale. concesive, conclusive condilionale, consecutive, finale, temporale). StNtaxa: predicatul nomina ser Si estar,' coordonarea copulativd, prin juxtapunere gi disjunctivS; subordonarea (completiva directd indirecta. subiectivi; conectori: conjunclii, pronume gi adverbe interogative; concordanla timpurilor elemente de structurare afrazeirealizate prin subordonare in vorbire indirectd; folosirea modurilor verbale i funclie de verbul regent: verbe dicendi, de opinie, de voinld, de sentiment; subordonarea relativd, temporali cauzald, comparativS, condifionalf,, consecutiv6., finali: conectori: conjunc{ii, locu}iuni conjunclionalt pronume gi adverbe relative; modurile verbale in subordonatd, concordan{a timpurilor; construc}ii absolute interogalia directd gi indirecta; negafia. LExICoLoGIT: sigle, derivare, compunere (substantive compuse: ge gi numdr), schimbarea categoriei gramaticale, familii de cuvinte. SBir,mNtICa: denotalie / conotalie (relati cu stilurile funclionale ale limbii), c6mpuri semantice, relalii de sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie
LATINA
MANUALE
Oricare dintre manualele altemative de Limba
latinI utilizate in prezent la clasele a IX-a - a XII-a.
PRECIZARI MorfosintaxS: Substantivul (gen, numdr, caz, declindrile I-V). Adjectivul (clasificare, comparalie Pronumele (personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, nehotdrAt). Numeralul (cardina ordinal). Verbul (verbe regulate, diateza activa gi pasivd; verbe neregulate: esse, ire, ferre gi compugii lor fieri, velle). Noliuni de sintaxa a propoziliei gi a frazei (valorile fundamentale ale cazurilor; propozit principale-secundare; regente-subordonate; subordonatele relative, participialele relative gi absoiutr completivele, circumstanlialele; consecutio temporum; gerunzialele gi gerundivalele; stilul direct gi indirect
Reprezentan{i ai prozei qi poeziei latine din secolul I a.Chr. pdnl in sec. I p.Chr. qi operele lor: Marcus Tullius Cicero, Catilinare (In Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia); Titus Livius, De I intemeierea Romei (Ab Urbe Condita), XXI - XXII; Gaius Valerius Catullus, Poezii (Carmina); Publiu Vergilius Maro, Eneida (Aeneis); Quintus Horatius Flaccus, Ode (Carmina), Satire (Sermones), Arta poetic
(Epistula ad Pisones),' Publius Ovidius Naso, Metamorfoze (Metamorphoseon libri), Tristele Qristia);Titu Petronius Niger, Satyricon; Publius Comelius Tacitus, Anale (Annales). Proba de limba latin[ evallueazd cunogtinle fundamentale de cultur6 greco-latind, cu referire I operele autorilor studiali gi la contextul socio-politic. Proba de examen va cuprinde traducerea in limba romdnd a unui text nestudiat in manualele C liceu, din autorii inclugi in prezenta programS, precum qi din analiza morfo-sintacticl a unei parli din texn respectiv; de asemenea, un subiect relativ la via\a gi opera autorilor prezenli in programd. Se va foloi diclionarul latin-rom6n pentru traducerea textului dat.
L\l\ Ei.: - " . : i
DI-\ ti;.,tCg*ntt,
FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRATNE
PORTL CTi IiZA

MA\-t-.\I-E
1. Dan C::.:"' l" 1.. -: l'.rragea gi Adriana Ciama, Liruba portughezd. Curs intensit;. Ed. Poltrorr. Bucures:-. 1 .1 ] 2. Isabel C.-i:*.r::' l. ,^l':. - ':'' ' Iata Coimbra, PortuguAs sem Fronteiras, 3 vols., Lidel. Lisbo a. 199
,
3. Jo6o \lala-:,-.s Lisboa- 19v:
lcoord.), Lusofonia. Curso bdsico de porluguAs fingua estrangeirtt. Ltde
PRECIZARI Continuturi ale comuniclrii: Universul personal (adresare familiard, poiiticoasd, oficiaia: relalii: prezentare, sa1ut. invita:re. scuze. obtinere de informalii; identificdri: personala gi a altuia; sfera personald: familie. prieteni. ;coa15, profesie; corpul: sdndtate, alimentafie; sfera psihica: sentimente qi atitudini). Mijloace de ccnunicare (telefon, e-mail; radio qi televiziune, presd, reclame gi anunfuri). Viafa cotidiand in mediul citadin (casd, oraq, transporturi,lamagazin la banc5, la agenlia de voiaj, Ia
Actualitatea politica gi culturald: Porlugalia gi Comunitatea European[. Elemente de culturd qi civilizalie porlughezd (organizarea teritorial6 gi politicd, principalele orage, obiective turistice gi culturale, evenimente gi personalitili; ldrile lusofone).
pogt6, la restaurant- 1a piata: rnodd). Omul modem qi mediul natural (ocrotirea mediului; natura: peisaje, flora gi fauna). Timpul liber (vacanld; muzic[ qi dans, sporl, cinema, teatru, expozilii, muzee).
Limba
MoNolocIE:
neaccentuate, pozilia fonlelor neaccentuate, contragerea formelor neaccentuate; forme de adresare]; reflexive; posesive, demonstrative, relative qi interogative, nehot6rAte); numeralul cardinal gi ordinal; verbul (verbe regulate/neregulate; timpuri simple gi compuse; valorile timpurilor qi modurilor; diateza activ6, reflexivi, pasivi; conjugarea perifrasticE: estar a + inf., arudar a -tinf ., ir + is1., acabar de + inf ., acabar por * inf., vir a * inf.; forme nominale: infinitiv (personal gi impersonal), parlicipiu regulat gi neregulat, gerunziu; adverbul qi loculiunile adverbiale (de loc, de timp, de mod: in -mente); prepozilia qi loculiunile prepozilionale; conjunclia gi loculiunile conjunc{ionale (catzale, concesive, conclusive, condilionale, consecutive, finale, temporale). SturaxA: propozilia simpld gi propozilia complexd;
FoNBtiCA: Sunetele limbii portugheze. Valoarea foneticd a literelor. Accentul. substantivul (genul gi numdrul, substantive colective); articolul (hot[rAt qi nehotf,rAt, omiterea articolului, contragerea arlicolului cu prepoziflile: de, em, a, por, valoarea articolului); adjectivul (genul qi numirul, gradele de comparafie); pronumele (personale [forme accentuate qi
portughezl:
predicatul verbal
qi predicatul nominal; verbele ser / estar; complementul direct, indirect, circumstanfial; subordonate spalio-temporale, condilionale, cauzale, concesive, finale; tipuri de frazd: interogativ5, negativ6, interogativ-negativi. LExtcoLocip: derivare, compunere; schimbarea valorii gramaticale, familii de cuvinte, neologisme. SEuaNucA: cAmpuri semantice, relalii de sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie; expresii idiomatice.
ARABA
!
T
T
MANUALE
1.
Yves Goldenberg, Manual de limba arabd, Universitatea Bucureqti, 1979
PRECIZARI
Gramatica elementard a limbii arabe (morfologie gi sintax6): conjugarea verbului (timp gi mod), sistemul formelor verbale, verbele neregulate; declinarea, tipurile de nume; pronumele personal, demonstrativul gi relativul; numeralul cardinal gi ordinal; diversele categorii de particule; acordul, tipuri de propozilii: propozilia verbal6, propozilia nominald, subordonatele. Texte din pres[ (qtiri qi cornentarii). Candidalilor li se cere sE vocalizeze qi sd traducd texte, cu ajutorul dicfionarului, din limba arabl in limba romAnd qi fraze din limba rom6n6 in limba arabd. (Se poate utiliza orice diclionar arabromdn/englez/francez, cu condilia sd nu conlini compendiu de gramaticd sau explicafii gramaticale).
! !
T
23
IUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACTLT\TE { DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
CHINEZA
MANUALE l. Shiyong Hanyu Keben (Practical Chinese Reader),2 r o1.. Ei. Shang\.iu yinshuguan, Beijing,
PRECIZARI
1986
Noliunile de foneticd din lecliile 1-12. Lexicul, textele (atdt cele debazd, c6t qi cele suplimentare): exercir-ii1e cuprilse in lecliile 1-50. Gramatica din lecliile 1-50: toate tipurile de predicat (adjectir.a1. rerbal, nominal, exprimat prir structurd subiect predicat); toate tipurile de ahibut; tipurile de interogalie; r'erbeie cu dublu obiect; construc{iile prepozifionaie pronumele demonstrativ, interogativ; propozilia pivotald; propozilia care indicd existenla (substantivele locative) valorile aspectuale ale verbului; verbele modale; particulele modale; toate tipurile de element completativ (d' grad, rezuitat, posibilitate, duratd, cantitate, de mdsur6 a acfiunii verbale, de direc{ie (simplu qi complex) exprimarea numeralulu fropozilia elipticd de subiect; toate tipurile de comparafie; exprimarea datei, timpului; pasivd marcatZ propozilia pasiv cu sens ptopozipa ba; construclia propozilia cu 9i apriximativ, fraclionar; constr-uc{iile: suiran ...ionilri; yaoshi...jiu; xiang...yiyang; bu shi...ma; you...you; lian."ye; bu dan"'erqie
tint,ei...sttoyi;yi...jiu; Candidaliior
sau
texte simpie
dil
duome...cai; zhiyou...cai; chule...yiwai; shi...de; particulele structurale. se cere sd traducd texte din manual, din chinezd in rom6nd qi sd traduc6 fraze gramatical romdnd in chinezd; se vor cere compuneri gi povestiri pebaza vocabularului din manuale'
ii
JAPONE,ZA
MANUALE
1.
A*
h,t&O
Affi
(Minna no Nihongo), vol. I-II, Ed. 3A Network, 1998 (Tanaka Yone et al.)
PRECIZARI
Manualul (voi. I qi II) integral. numeralu Gramatica elementard a illUii japoneze (morfologie gi sintaxd): substantivul, adjectivul, pronumele, fteigr limbajul de dare-primire, ciasificatorii, particulele, verbui(conjugare, timp gi aspect, diateze etc.), verbele
propozifiile subordonate.
Vocabularul gi ideogramele kanii cuprinse in cele doui volume ale manualului indicat la bibliografie. c Candida{ilor li se va cere sd traducd in limba romdnd texte qi dialoguri simple bazate pe vocabularul 9i no{iunile redacteze sd ideograme, sd scrie s6 recunoasc6 gramaticf,, de exercilii 9i gramaticS din manual, si rezolve compunere scur16, si traduci fiaze scurte din romdnf, in japonez6.
TURCA
MANUALE
1. Baubec,
Agiemin; Baubec Geafer, Deniz, Limba turcdfdrd profesor, Bucureqti, 1995
PRECIZARI
1. Noliuni de foneticd: Armonia vocalicd gi armonia consonanticf,. Accidente fonetice generale. Schimbz fonetice combinatorii ale vocalelor gi consoanelor. Stmctura silabei. Accentul qi intonalia. caa 2. Noliuni de morfologie: Substantivul: categoriile fundamentale ale substantivului (num6ru1, apartenen{a, numer pronominal-determinative, (calificative, de adjective categoriile declinarea, determinarea). Adjectivul: determinative); adjectivele d! intarire; gria"t" de comparalie; adjectivizarea. Numeralul (cardinal, ordinr distributiv, frac{ionar, nedeterminat). Pronumele (personal, demonstrativ, reflexiv, interogativ, interogativ-relati personal negativ, ,.d"firit, generalizator); declinarea pronumelor; pronominalizarea. Verbul: formele verbale imposibilitativ: posibilitativd, p.Jai.uiiu.; verbe tranzitive gi intranzitive; formele verbului (afirmativ6, negativd, diut"ru (activf,, pasiv6, reflexiva, reciprocd, factitivi); aspectul verbului; formele perifrastice ale verbuh modurile qi timpurile verbale; conjugaria; verbele compuse; formele verbale nepersonale (participiile); numt cantita verbale; adjectivele verbale; g"*nrlit.. Adverbul: clasificarea semanticd a adverbelor (de calitate, de adverbeir ale compara{ie gradele de predicative); atributive, cantitativ-circumstanfiale, ciicumstanliale, negatir adverbializarea. Postpoziliile qi numele postpozilionale. Cuvinte qi particule modale (interogative, exclamative, deicticg limitative, intensive, iupozitive, comparative, posibilitative, necesitative). Conjuncl qi locu]ir coordonatoare (copulativi, disjunctiv6, adversativ[, concluziv6), subordonatoare; cuvinte
conjunclionale subordonatoare. Interjeclia 9i onomatopeea'
L\]\
ERSIT
\T[ {
DI
BUCUI{ESTi
FACULTATEA DE LTMBI $I L' IEI1ATURI STRAINE
in 3. Ntri--.:.- :: :._::, I S:r:ara propoziliei: clasificarea propoziliilor; p[r{ile propozi!iei; ,ordinea cuvintelor tipurile Coordonarea subordor'irte' propozifii 9i regente, propozilii propozii... S :,.,"= --.-=.. ..opo.i1ii'principale, de lexicologie: de propc.:.- ::.-r:-:-::. Subordonarea 9ip.o""a..t. de subordonare a propozilii1or''1' Noliuni denolninale derivatire sufixele 9i dererL'al:: derivarea; (tipurill d..o-p,rn.te); :::::inerea Formarea;,-.-:,:=,:: sufixele nc::-:.: =-:.:.:::-"a'e. adjectivale, adveriale); sufixele verbale' sc''l:: Can:.. ,:_-_: , .3 .,a solicita s6 realizeze ffaduceri qi retroversiuni de nivel r,lcdiu 9i sd redacteze indicat. Iilanualul in cuprinse gramaticale compuneri pe :3:-= :,:.. :::.ind Ia vocabularul gi la noliunile
LIIVIBA RO}IANA
Elemente de structur[ a limbii rolul LEXICUL: CuvAntul (Sensul cuvintelor in context. Tipuri de sens ldebazd, secundar, figurat] 9i
a realizarea fiec6ruia. Cuvinte polisemantice) o Mijloace inteme de imboga{ire lexicala Familia vocabularului. Derir.area. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (convcrsiunea). o o Mrjloace exteme de imbogalire a vocabularului r Sinonime' Antonime' Omonime' Paronime Regionalisme. Arhaisme. o Unitali frazeologice (loculiuni, expresii). Hiatul o Silaba' NOTISNI DE FONEiICA: Vocale. Consiane. Semivocale. Diftongul. Tri11ongu1. romAn6' liinba in accentului Desparlirea cuvintelor in silabe o Accentul. Folosirea corectd a articol, pronume, MORFOSINTAXA: P64i de vorbire flexibile. Clasificare / fel (verb, substantiv, num{r, numeral, adjectiv). Loculiunile. Categorii morfologice (diatezd, conjugare, rno-d, llT!,persoan[' i fel Clasificare gen, caz, grad de comparalie). nunlclii sintacticJ o ia4ile de vorbire neflexibile. (adverb, prepozilie, conjunclie, interjecfie). Loculiunile. Funcfii sintactice (adverb, interjeclie)' sintactice. Mijloace de N9TILTNI DE srNT;iA;'snsreia'rironoztllEl $I A FRAZEI: Rela{ii cea secundard / principald.gi c Propozilia realizarea rela{iilor sintactice in propozilie qi in frazd Fraza. regent Elementul gi subordonat5. cea ' subordonat6. Elemente de relalie in- frazd. Propozilia regentd qi o Predicatul propozi}ie de qi par{i de propozilii de Tipuri propozifie. de Propozilia gi pdrfile o Complementul' ji propozilia subordonata predicativa o Subiectul piopozilia subordonatd atributiv6 indirect, de agent' Complementele necircumstanliale gi circumstanliale. Complementele direct, o Propozi{ia subordonata Complementele circumstanfiale de loc, de timp, de mod, de iatzd, de scop
contextului
in
completivi direct6. propozilia sutordonat[ completivd indirectd. Propoziliile subordonate condilionale' concesive' circumstanliale de loc, de timp, de mod, de Qauzd, de scop, propoziflile
consecutive o Expansiunea 9i contragerea.
adecyatit, in situalii de comunicare, a unitdlilor morfologice' precum si a sintactice si lexicale,. ,n$n"rorno normelor literare mor sintactice Si lexico-semantice, normelor ortografice, ortoepice Si de punctualie) NIVELUL FONETIC: pronunlaiea corecta a neologismelor; evitarea cacofoniei; hipercorectitudinea' conotativ); qi NIVELUL LEXICO-SEMANTIC: sensul cuvintelor in context (sens denotativ sens paronomic[. atrac{ia sensul corect al neologismelor; pleonasmul, tautologia, ale pS4ilor NIVELUL MORFOSINTACTIC: utilizare,a corecti a formelor flexionare; valori expresive qi utilizarea relafie o de elemente de vorbire o acordul gramatical; acordul prin atracfie; acordul logic lor corectd o anacolutul. de NIVELUL ORTOGRAFIC $I DE PTINCTUAIIE: utihzarea corect[ a notmelor ortografice 9i punctualie. varia{ie NIVELUL STILISTIC: calitili generale ale stilului (claritate, precizie, concizie, corectitudine, indirect, o stil direct, stil caracteristici) (definire, . stiluri funclionale stilistic6, cursivitate, eufonie "t"1 (popular vs cult; scris vs oral; particularitali ale oralitSlii; colocvial, o stilistice registre liber stil indirect arhaic, regional; argou; jargon).
Limb[ qi comunic zre (folosirea
25
L\I\
ER.Sll
iI: { DI\
BUCURE$TI
SUBIE, cTE,
zolz
$I
RE, ZOLVARI
o Limba englezi (A qi B) r Limba germani (A gi B) o Limba francezd (A qi B) o Limba italianl o Limba spanioli o Limba latinl o Limba romffni o Limba rusi o Limba arabi r Limba chinez[ e Limba coreeani r Limba japonezi o Limba turcl
N.B.:
o o .
Subiectele sunf identice indiferent de specializarea pentru czre s-a optat.
La toate sec{iile timpul de lucru alocat pentru rezolvarea subiectelor este de 4h, pentru 2
materii (- timpul de lucru de referin{I pentru fiecare materie este de 2h).
Bro$ura cuprinde
structureze tezele.
qi o
variantd de rezolvare
subiectelor. Candida(ii
tu,
astfel,
posibilitatea de a cunoaqte modul in care sunt aEteptafi s[-qi prezinte rispunsurile qi s[-gi
26
\I\-ER>IT\TEA DIN BUCURE$TI
FACULTATEA I}E LIMBI $I LITERATURI STRAINE
(subiect destinat candida(ilor care au optat pentru sec(ia A Englezi, profil Limbd Si Litetaturil sat Traclucere Si Interpretare)
1. \\ rite out the sentence, using the most logical form of the verbs I (be able) to help you u'ith lour desrr:e :h= B,v the rir:e rr.: rget back) I (finish) all rn-y correspondeice, andthen at times like these' troubles u.e thar e'r these turt i"* days. I (wonder) why you alrvays (be) so annoying
-1t
ENGLEZA A
I. A.
in brackets: (0'50p r
6:
2. Find the mistake in each of the following sentences and correct

1.
it: (1p x2 :2)
Whoever la1 the table forgot to put the fish knives' 2. Should 1ou have collecteJ further information, please contact our publicity officer'
3. Rewrite each sentence so that
it contains a suitable modal verb and the meaning remains the
same:(lpx2:2)
1.
am ionvinced that there is some mistake with this bill - it's astronomical' 2.It's apiry you didn't come to the party, you would've loved it'
4.
1.
Turn the following sentences into the passive: (lp x2:2)
Nobody heard a sound. 2.What building were the authorities restoring?

care era violonist qi dirijor, il Nu mai locuia la pensi*n& la caielocuise inainte. Fiui directorului conservatorului, ci pentru ca muzicianul inlelesese cd invitase pe Enescu s6 stea la el acasd. Nu o fhcuse doar din ospitalitate, in privin]a marilor talente' Se ingelase b[iatul are multe de spus in muzicS. viena nu mai avea dreptul sa se ingele groapd comun6' Dac6 nu l-ar h ignorat' nu indeajuns, nesocotindu-l pe Mozart, cxe zdceade peste un veac intr-o qi proaspete. Lupta pentru artd abia incepea qi ar fi avut o viald atit de mizerd. Vienei il treUuiau forle tinere luptitorilor pe.tSrdmul artei' copilul copilul acesta cu ochii mari 9i mirali putea foarte bine s6 fie ce le-lipsea rEsuflareatdiata, cum dirija conceft cu urmireasca, acesta, care, seara de seara, se ascundea in spatele cortinei s6-1 in stare s6 compuna o asemenea fl va nu nicidata ctr dup6 concert. Pierdut in magia muzicii, baiatul se temea muzic6.
I. B Translate into English: (9p + 1 =
10)
II. A. Translate into Romanian: (9p + 1 : 10) Betsy was watching her lover with anxi,Ous .y"r, u, if she were his-mother
or his nurse' She was willing him to of life, even I 4u": in sociefy that had give a good account of himself, for to her t ,iitii"p..r"nted a settledr,vay she not? Daniel made no effort to could how been denied her. She could see that the afternoon was not going well: that existed in his own barricades those on piay his part, indeed made it quite clear that his part tayllsewhere,. of the barricades, a side wrong the on clearly too all was mind and in the minds of others similarly convinced. I a cigarette, from the silver box that I had been bourgeois, a member of a despised and obsolete class. I offered him eximined the box, as if appraising it for its used to seeing at my mother;s elbow; he refused the cigarette, but him into the conversation' or such monetary value. There seemed to be no way ln wnilcn t could bring conversation as Betsy and I were able to sustain'
(9p + 1 = 10) II. B. Read the text below and answer each question in no more than 150 words: of the rich' not the privilege is the Romance TINLESS one is wealthy tfr*." is no use i" t"ing u charming fellow. permanent income a have to better It is practicalandprosaic. profession of the unemployed. The poor shouldle realized' Poor never Erskine Hughie which iife modem of than to be fascinating.t these ur" ih" great truths
never said a brilliant or even an i11Hughiel lntellectually, we must admit, he was not of much importance. He with his crisp- brown hair, his clear-cut natured thing in his life. But then he was wonderfully good- looking, and he had every accomplishment profile, and his grey eyes. He was as popular with men as he was with women cavalry sword and a History of the Peninsular except that of making money. His father had bequeathed him his second on a shelf between Rulfs War jnfifteen votumes. uulnie hung the rrrst oier his looking-glass, put the allowed him' (Oscar Wilde- The aunt old an y.u.-thut Guide and Bailey,s Magazine,and lived on two hundred u Model Millionaire)
1. 2.
Erskine's days? (4'5 points) How would you describe the situation of the rich vs. the poor in Hughie Compare this description with your own experience' (4'5 points)
27
UNIVERSITATEA DIN BUCURE$TT
FACULTATEA DE
LI}IBI $I LITERATURI
STRAINE
Varianti de rezolvare
(cu excep{ia subiectului
B.II,
ENGLEZA A
rJe
Reading comprehension)
I.A.1 get back; shall have finished; will be able; have been having; wonder; are being.
1.4.2. 1. laid; 2. should you collect.
I.A.3. 1. There must be some mistake in the bill

come to the party, you would've loved it.
it's astronomical! lll 2.You should have
I.A.4.
1.
No sound was heard. lll 2.What building was being restored by the authorities?
I. B Translate into English: He no longer lived at the boarding house he had lived in before/ where he had lived before. The son of the music academy director, who was both a violin player/violonist and a conductor, had invited Enescu to live in their house. He hadn't done it only as a sign/gesture/token of hospitality, but because the musician had understood that the young boy had a lot to contribute to music/was to play an important role in music.Vierrna could no longer afford to be mistakerVwrong when it came to *ujor talents/ Vienna was no longer entitled to make mistakes when in came to major talents. It had already made a huge mistake disregarding Mozart, who, for more than a century, had been lying in a common grave.If he had not been ignored/if Vienna had not ingnored him, his life wouldn't have been so miserable/abject/ he wouldn't have had such a(n) miserable/abject life. Vienna needed young, fresh forces/faces. The strugglelbattle for art was just beginning and that child, with his large, staring eyes might just as well be what the fighters for artlsupporters of art needed.That child, who, every night, would hide behind the curtain to watch him, breathlessly, while he was conducting concert upon concert. Lost in that magical music, the boy feared/was afraid that he would never be
able to compose/write such music. Traducerea de mai sus reaneste variantele considerate acceptabile pentru redarea textului din limba romdnd- Orice alte variante aufost depanctute conform baremului.
II. A. Translate into Romanian:

Betsy igi urmdrea iubitul cu neliniqte in ochi, ca gi cum ar fi fost mama sau infirmiera lui. Dorea din suflet ca el sd se prezinte intr-o lumind bunl/Voia cu tot dinadinsul ca el sd facd o impresie bun6, deoarece, pentru ea, eu eram in continuare intruchiparea unui mod de viald aqezat, chiar a unui loc in societate care ei i se refuzase/ii fusese refiizat. inlelegea/Vedea/igi dddea seama cd dupd-amiazanu se desfEgura cum trebuie - cum sd nu fi infeles? / cum sd nu-qi fi dat seama? Daniel nu frcea nici un efort s[-gi joace rolul, de fapt ar6tase foarte clar cd locul lui era in altd parte, pe baricadele care existau in mintea lui ca gi in mintea altora care gdndeau cd ellcare-r impdrtdqeau convingerile/cu aceleaqi convingeri ca el. Era absolut clar cd md aflam de partea greqitd a baricadei, eram o burghez[, apar]ineam acelei clase dispre]uite qi invechite. I-am oferit o ligard, din caseta de argint pe care o vedeam de obicei ldngd cotul mamei mele; a refuzat lrgara, dat a examinat caseta, ca qi cum i-ar fi evaluat valoarea monetard. Parcd nu exista nici o calelmanierS,/un mod de a-l atrage in conversalie, sau in genul de conversafie pe care puteam s-0 avem eu qi Bets-v. / Aparent. nu exista ... / Se pdrea cd nu exista ...
28
U\I\
ER":
I:Ii
DI\
BUCURE$TI
FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STITAINE
EI\GLEZA B
,i
subiect destinat candidafilor care au optat pentru alte sec(ii A+B,
profil Limbii
Si
Literuturd sau Truducere
Si
Interpretare)
1. \\'rite out the sentence, using the most logical form of the verbs in brackets: (0.50p x 6 : -1t ,r:aJ) four Shakespeare plays and by next year he (read) tu,o more. I (nor see r l-:i: -.-:c: By the end oi --: .. =;: r.
I. A.
lastMondar.b*:l ::-:='.: lelurite)anessayonHamletatpresent,whichhe(handin)

1.
inlriodars'tin,e.
2.
Find the mistake in each of the following sentences and correct it: (1p x2 = z) If Eric u'ouldl't har"e ce:n u ilh us, we'd have got lost.
2. Who did use to rake \ o.r our $hen 1.su were little?
3. Rewrite each sentence so that
same:(lpx2:2)
it contains a suitable modal verb and the meaning remains the
f . it would have been possible for him to be a great politician, but instead he chose to become a priest. 2. If you hadn't been speeding, the police wouldn't have stopped you.
4.
Turn the following sentences into the passive: (lp x2:2)
authorities were building a bridge when I came here last year. 2. The patient's family has already sent for the doctor.
1. The
I. B Translate into English: (9p + 1 = 10)

Mi-am adunat puterile ca s6 infrunt strada inghe{atd gi am ajrms la verii mei, care locuiau la cdteva sute de metri de hotel. Pe Constantin abia dacd il cunogteam, deqi era un vdr apropiat din partea bunicii, aqadar un Sturdza, gi eram curioasS sd gtiu cum este s6 porli acest nume, acum, in secolul al XXI-lea. Pe un ton cdnd glume!, c6nd cuprins de o ardoare dureroasd, Constantin mi-a spus povestea lui. Se ndscuse la inceputul regimului Ceauqescu. Tat6l lui fbcuse Politehaica, deoarece atunci tinerii din familii burgheze sau nobile, alegeau adesea si se facd ingineri, fiind mai pufin gicanali de regimui comunist.
II. A. Translate into Romanian: (9p + 1 = 10) Betsy took Daniel's am, and at last he broke into a smile. The smile ffansformed him, so that I could understand the bond between them. They found each other's hands, and, so joined, went towards the door which I held open for them. Betsy turned to me with a smile that held a certain fatigue. I thought she must have grown thinner; either that or her eyes were wide, too wide, as if she were contemplating a great difficulty. She was faultiessly dressed;
her hair was immaculate. She was becoming transformed into one of those Parisian women whose look of extreme care merely adds to their allure, and announces their readiness to deal with any possible criticism, were anyone rash enough to offer it. Any difference of opinion would be dealt with combatively and I had witnessed it
too many times to expect anything different.
each question in no more than 150 words: (9p + 1 :10) He knew women early, and since they spoiled him he became contemptuous of them, of young virgins because they were ignorant, of the others because they were hysterical abouf things which in his overwhilming selfabsorption he took for granted. His heart was in a constant, turbulent riot. The most grotesque and fantastic conceits haunted him in his bed at night. A universe of ineffable tasteless brighrness spun itself out in his brain while the clock ticked on the wash-stand and the moon soaked with wet light his tangled clothes upon the floor. Each night he added to the pattem of his fancies until drowsiness closed down upon some vivid scene with an oblivious embrace. For a while these reveries provided an outlet for his imagination; they were a satisfactory hint of the unreality of reality, a promise that the rock of the world was founded securely on a fairy's wing. (F. Scott Fitzgerald - The Great Gatsby) 1. Why do you think the character has this opinion of women? (4.5 points) 2. What is the effect of his imagination? (4.5 points)
II. B. Read the text below and answer
29
UNIVERSITATEA DIN tsUCURE$TI
FACULTATE
{ Df LI}IBI
SI LITERATURI STRAINE
(cu excep{ia subiectului B.II, de Reding comprehension)
- E\GLEZA B
I.4.L
had read;
will
have read; haven't seen; believel is
uriting: rvill hand in.
1.A.2. 1. hadn't been; 2. used.
agreatpolitician, but he chose to become apriest. lll2.Youmust have been speeding, otherwise the police wouldn't hdve stopped you.
I.A.3.
1. He could have been
I.A.4. 1. A bridge was being built (by the authorities) rvhen I came here last year.
doctor has already been sent for.
lll 2.The
I. B Translate into English: I braced m-r-self up to face the frozen street and I managed to reach my cousins' house, as they lir.ed onl1. a fell, hundred meters away from the hotel/ the house of my cousins who lived only ... . I hardly knew Constantin, although he was a close cousin on my grandmother's side, therefore he was a Sturdza and I was curious to know what it felt like to carcylbearlhave this name in the 21't century. Speaking either in a joking tone or overwhelmed by bitter/gripping fierceness, Constantin told me his story. He had been bom at the beginning of Ceauqescu's regime/the Ceausescu regime. His father had attended the polytechnic/technology institute, as back then the young bourgeois or aristocrats often chose to become engineers, as they were
less annoyed/disturbed by the communist regime. Traducerea de mai sus reuneSte variantele considerate acceptabile pentru redarea textalui din limba romfrnd- Orice alte vuriunte aufost depunctate conform baremului.
II. A. Translate into Romanian:

Betsy l-a apucat de bra! pe Daniel, care in sfArqit a schilat un z6mbet. Zlmbetul l-a tansformat, aqa incAt am reugit sd inleleg legdtura dintre ei. S-au luat de mdnd qi, unili in acest fel/astfel uni1i, s-au indreptat cdtre uga pe care le-am linut-o deschis[. Betsy s-a intors cdtre mine cu un z}tmbet care trdda o oarecare oboseald. M-am gAndit cd probabil sldbise; fie se intdmplase aqa, fie i se mdriserd ochii, devenind mult prea mari, ca qi cdnd ar fi avut in faldls-ar fi confruntat cu o mare dificultate. Era imbrdcatS impecabil; avea plrul aranjat perfect. incepea s[ se transforme intr-una din / sd devin6 una din acele pariziene cdrora aspectul extrem de ingrijit nu face decdt sd le imbundtSfeascd alura qi le anunl5/prefrgureazd disponibilitatea de a face fa\d' oricf,rei critici,/faptul c[ erau gata sd facdfa\d, oric[rei critici in cazul in care ar exista cineva destul de nechibzuit si le critice. Orice pdrere diferitd avea sd fie combdtutd cu putere, ceea ce Ei vdzusem de prea multe ori ca sd md aqtept la altceva.
30
\N f A".S]T {TE { DIN BUCURE$]'I
IIACULTATEA DE
LI}IBI
$I LITERA] I]iI.lSTRAINE
GERMANA A
l5ubiect destinat candida(ilor care au optat pentru sec{ia A Germarii, profil Limbd Si Literaturd slru Traducere Si Interpretare)
I.
1. L-benerzen Sie folgenden
Text ins Rumlnische: (5 puncte)
Ich liege an-, S:r:r,J. dofi u'o Wasser und Sand um ihre Vorherrschaftl kampfen' Als das Wasser schon die zurtickliiun. $'irii der Sand unter mir weggezogen. Ich,sinke ein wenig ein2. Da kotnmt die Stille des Meeres' ndchste \\"elle. \\ asser und Sand bedecken -i.n. Eir,, schriller3 Schrei durchbricht riihre mich nicht, Ich mich' neben sich stellt Ein Kind t'lieht lor der ndchsten Welle, kommt wieder, zu mir' Sein scliaut Kind Das niiher. beobachte es durch ,Jie halb geoffneten Augen. Die Beine kommen
Fii8e des Kindes gegen Gesicht kommt direkt aus dei Sonne. Ich spiire den Druck des Sandes, den die Kindes, es liichelt zuriick' meine Hiifte pressen. Ich iiichele es an. Soiort verdndern sich die Ziige des Begegnung am Die Sonne unter dem blauen Himmel rahmt das Liicheln ein. (frei nach Claas Clemens Strandy
Z. Wie kiinnte II.
(ca 15-20 Zeilen) die Geschichte weiter gehen? Schreiben Sie eine Fortsetzung. (4 puncte)
1. Ubersetzen Sie folgenden Text ins
Deutsche: (5 puncte)
problemele de sezon' a inceput A venit primdvara, s-a fbcut cald, drept ulrnare pentru romAn, in afara de pic de aer proaspat deschis un pii de pitdr, geamul unuiautobuz, ca sE respir un ;;;;;:;;;;;;{';* sub nasirl meu' aruncAndu-mi o de afar6. Nu a trecut un minut gi un tAnar zdiavan l-a inchis la loc se minuneazi il privire ucigdtoare. ,,Cred cd suntem singurul popor din lume pe care trage curentul!" de aqa plAngAndu-se pe nimeni qi nu am auzit o tandrd revenitd de la studii. ,,$apte ani am stat in Canada cd sigur sI fii puteai de transport, ceva. Ei bine, cAnd vedeai p"'.irr"ru cd inchide geamul intr-un mijloc cd qi eu simt fata intr-un tdrziu' Ci e romAn. E o boald nalionala. . . $i qtii care e c,ilmea? - realizeazd (dupd Andrei Plequ - Despre trage curentu'! O dati mi s-a umflat qi o ureches din cauza asta"'" bucurie in est Si in vest)
(4 puncte) lnterrogativs[tze, um nach dem kursiv geschriebenen wort zu fragcn:
2. Bilden sie
Ich mochte eine WohnuLzg in einem schonen Hochhaus haben'Was mochte ich in einem schonen Hochhaus haben?
1. Gestem habe ich einen Film von Woody Allen gesehen' 2. Die Frau, die uns gestern die Tiir geoffnet hat, heiBt Merita. 3. Die Kinder wollen in eine Schule gehen' 4. Meine Schwester hat sich den Mantel bei Peek&cloppenburg gekauft. 5. Morgen treffe ich mich mit meinen Freundinnen am Bismarckplatz.
-e
Vorherrschaft
einsinken
schrill
trage curentul : es zieht I pe care il trage curentul: dem a i se umfla o ureche : eine Ohrentziindung bekomtnen
supremalie, intdietate
a se scufunda es zieht
ascufit, liP[tor
FACULTATE{ DE LI}IBI $I LITERATURI STRAINE
Varianti
Subiectull : 1 punct din oficiu.
de rezolvare
GER\IANA A
Se acordd 9 puncte pentru rezolvarea corect[ a cerinlelor, dupd cum urmeazd:
1.
vine qi valul urmdtor Apa qi nisipul md acoper6. Un 1ip6t ascufit sparge linigtea mdrii' Nu schilez niciun gest, il Un copil n ge ain fala valului urmdtor, apoi se intoarie, rdmdng in picioare ldng[ mine. acoperd soarele' Simt pe sa Fala privegte. md observ ., oihii pe jum6tate deschigi. Picioarele se apropie. Copilul se modifica pe dat6, sale Trdsdturile ii zambesc. copilului. golduri apasarea-nisipului impins inainte de picioareie imi intoaice zdmbetul. Pe cerul albastru, soarele iiincadreazd zambetul' deviere gravd de sens; -0'10 se depttncteazd: -0,10 punctepentru doud greseli de limbdromdnd; -0,20 pentru pr,*," pr""r, JJecare structurd lexicqld nerecunoscutd; -0,15 puncte pentru omisiune.
traducere in limba romdni - 5 puncte Stau intins pe plaj[, acolo unde apa qi nisipul igi disputd intaietatea. Cand
apa se retrage, nisipul fuge de sub mine'
Nilr;;tu"j;itiri. i"a"a
2.
narative' Textul cerut nu S, ,)r, continuarea fragntentului propus purtri traducere si schimbarea perspectivei personajului si a textului se are i,igrddb.i de conlini, ci numai di coistruclie logicd. Originalitatea -compunerii urmdreste se lingistic plan Jluenla in ,.a npTrcio i, rlod deotsebit. Restricliile vizeazd lungimea textului. prin intrebuinlqrea text, tn tn interiorulfrazelor si erprintdrii, varietatea lericului, construirea unor relaYii logice cirectd a conectorilor, qi corectitudinea gramaticald' -0'25 penttu fiecare propozilie fdrd sens; -0'10 Se depuncteazd: -0,10 puncte pentru doud greSeli de gramaticd;
e q it tntr e b u inl at d' auf eine Welte zieht mich weiter in den Boden herab' Sald wird hoch, Ex.: Das Kind nimmt seine Schaufel Das Steinchen' gelbbraunen Wiiste kleinster meinen Bauch gespiilt. Fast bin ich im Strand versunken, eins mit der holt weiter aus zielt auf meinen Bauch' Hiinden, beiden mit Blechschaufel Kind hebt den Holzschaft der roten Kurz vor dem Einstich be&eie ich mich aus Entschlossenheit ist dem Liicheln gewichen. Eine wolke segelt heran. laut. dem sandschoB und rolle mich zur Seite. Das Kind und ich, wir lachen
probd de creativitate, text narativ
4 puncte
p un ci e p enfr u
fi
ec
ar e unit at e I ex
al d gr
Subiectul
Punct din oficiu cum urmeazd.: Se acorda 9 punCte pentru rezolvarcacorecti a cerin{elor, dupi
die saisonhaften Probieme hinaus nun Der Friihling ist da, es ist warm geworden, so dass es dem Rumiinen iiber ein bisschen frische Luft einzuatmen' und auch noch zieht, So machte ich das Fenster im Bus ein wenig auf, um wieder zu und warf mir darauf einen schon machte ein kerniger Jugendlicher nach knapp einer Minute es bei dem es ziehtl", wundert sich eine Welt, todlichen Blick zu. ,,Wir"sind iahrscheinlich das einzige Voik in der und horte niemanden sich dariiber Kanada in ich im Ausland studierte junge Frau. ,,Sieben Jahre lan{ war Verkehrsmittei zumachte' so einem in je-mand Fenster das titrd"* einmal vot, dass beklagen. Nun, kam ", Dabei ist aber unglaublich, fiel konnte man sichergehen, dass er Rumiine *ur. Du, ist eine nationale Krankheit... wie es zieht! Einmal bekam ich sogar eine es dem Mildchen schlieBlich eil, dass ich selber beginne zu spiiren, Ohrenentziindung aus diesem Grund. pentrufiecare deviere grattd de sens; -0'10 Se depuncteazd: -0,10 puncte pentru doud greseli gramaticale; -0,20 omisiune' pentru p"*t, pr"t", fiecare initate [exicald greSit intrebuinfatd; -0, I 5
II : I
1.
traducere in limba germanl
5 puncte
2.
exerci{iu de gramati cd - 4 puncte (0.80p x 5) 1. Was fiir einen Film / wessen Film habe ich gestern gesehen? 2.WieheiBtdieFrau,dieunsgesterndieTi'irgeoffnethat? 3. Wohin wollen die Kinder gehen? 4. Wo hat meine Schwester sich den Mantel gekauft? 5. Wann treffe ich mich mit meinen Freundinnen am Bismarckplatz?
JZ
L\I\.ER. rl ' lE
r. DL\ BUCURE$]'I
FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURT STRAINE
GERMAXA T
r
subiect destinat candida{ilor care au optat pentru alte sec{ii A+8, profil Linrbii Si Literaturd sau Traducere Si Interpretare)
I.
L. iibersetzen Sie folgenden Text ins
Rumiinische:
(5 puncte)
Die drei Jungen entscheiden sich. nicht zuriick zum Meer zu gehen, sondem den Zaun in der anderen Richtung zu rerferlgee. Dtrrr uiirden sie vermutlich auf den Eingang stof3en. Sie liefen hintereinander und warfen dabei immer s ieder neugierige Blicke iiber den Zaun. Doch eine dichte Heckel lieB sie nichts sehen. Nur manchmal u'aren Liicken in der Hecke, aber selbst dann komten die Jungen nur seltsame Bdume und einen kleinen See sehen. AuBerdem etwas das aussah wie ein riesiger Kasten. Von weitem glaubten sie auch einen Turm oder eine Turmruine zu sehen. Doch von einem bewohnten Gebiiudowar nichts zu sehen. Auf einmal blieb Peter stehen. Er horte etlvas. Er drehte sich um und sah es ... (frei nach Marco Sonnleitmer - Die drei??? Im Netz des Drachen)
2.
Wie kiinnte die Geschichte weitergehen? Beschreiben Sie, was Peter

dann geschieht. (ca 15-20 Zeilen)
(4 puncte)
gesehen
hat und was
II.
1. Ubersetzen Sie folgenden Text ins
Deutsche:
(5 puncte)
Briila mi
s-a p6rut ca niciodatd trist6, provinciald, uitatl de Dumnezeu. Tramvaiul s-a oprit aproape era cincisprezece minute la collul strdzirUnirea. in centru ceasul era oprit la cinci f[ri doulzeci, deqi ,""" ii jum6tate dimineala. Pu{in mai departe ceasul de la Biserica Greceascd ardta unspreceze 9i dou[zeci. Frig de noiembiie. Lume pulina. Case vechi. Nici un om nou. Nici o clSdire nou6. Pr[vdlii goale. Am fost in port unde am revdzut cu plScere vapoarele. Toate mi se pdreau in oragul acesta dintr-o iia16 anterioarS. M-am plimbat pe strdzi agteptAnd s6 intAlnesc un cunoscut sau un prieten' Dar nu am v6zut pe nimeni. Oragul pirea din ce in ce mai pustiu. (dupi Mihail Sebastian - Jurnalul 1935-1914)
2,
Verbinden Sie folgende Wiirter zu richtigen Siitzen. Sie diirfen fehlende Elemente ergflnzen. Alle vorgegebenen Wiirter miissen aber im Satz sein (sie diirfen nicht ersetzt werden).
(4 puncte)
z.B.z
morgen/ sehen/ Spiel/ mit Freund en - lYirst du morgen das Spiel mit deinen Freunden sehen? ader Moigen werde ich rlas Spiet mit Freunden und Arbeitskollegen sehen.
1. 2. 3. 4.
heute / ein Brief
/ im Postkasten / sein immer ofter / Marta / besuchen / ihre Freundin / Petra? vergessen / die Tochter / vom Kindergarten / Eltem / abholen Lieblingsmusik / so laut / miissen I du I horen/?
I -e Hecke = gard viu JJ
UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T I
FACULTATE.{ DE LIfIBI $I LITERATURI STRANE
Varianti
Subiectul
de rezolvare
GER\IANA B
cum urmeazd.:
I : 1 punct din oficiu. Se acordd 9 puncte pentru rezolvareacorect5 a cerintelor, dupa

traducere in limba romflni
1.
5 puncte
Cei trei blieli se hotdrdsc sd nu se mai intoarcE Ia mare, ci sE meargd pe l6ng[ gard tn direclia opus6. Acolo probabil ci vor da peste intrare. Au mers unul in spatele celuilalt, amncdnd priviri iscoditoare peste gard. Dar tufele foarte dese nu-i l6sau s6 vad6 nimic. Doar din loc in loc erau cdteva gduri in gardul viu, dar chiar qi prin e1e bdiefii nu puteau zdri decdt nigte arbori ciudafi gi un mic lac. In plus, ceva care semdna cu o cutie imensd. in depdrtare credeau cd, pot zdri gi un turn sau ruina unui tum. Nu se vedea insd nici urmd de clddire locuitd. Deodatb, Peter a rdmas in loc. A auzit ceva. S-a intors gi avdzut ... Se depuncteazd: -0,10 puncte pentru doud greSeli de limbd romdnd; -0,20 pentru deviere gravd de sens; -0,10 puncte penlru fiecare structurd lexicald nerecunoscutd; -0, t 5 puncte pentru omisiune.
2. probi de creativitate,
text narativ
4 puncte
Se cere continuarea fragmentului propus pentru traducere Si schimbarea perspectivei narative. Textul cerut nu are tngrddiri de conlinut, ci numai de construclie logicd. Originalitatea compunerii personajelor Ei a textului se
corectd a conectorilor, Si corectitudinea gramaticald. Se depuncteazd: -0,10 puncte pentru doud greSeli de gramaticd; -0,2 5 pentru fiecare propozilie punct e p entru fi e c ar e unit at e I ex i c al d gr e S it intr ebuinl at d.
va aprecia tn mod deosebit. Restricliile vizeazd lungimea textului. in plan lingvistic se urmdreSte fluenla exprimdrii, varietatea lexicului, construirea unor relalii logice in interiorul frazelor Si in text, prin intrebuinlarea
/drd sens; -0,10
Subiectul
II : I
punct din oficiu corecti a cerinfelor, dup6 cum urmeazd,:
Se acordd 9 puncte pentru rezolvarea
1.
traducere in limba germanl
5 puncte
Brbila kam mir provinziell, gottverlassen vor, traurig wie nie zuvor. Die StraBenbahn hielt fast ftinfzehn Minuten am Ende der Unirea-StraBe an. Im Zentrum stand die Uhr um zwanzig vor fiinf still, obwohl es halb elf am Vormittag war. Ein Stiick weiter zeigte die flhr von der Griechischen Kirche elf Uhr zwanzig an. Novemberkiilte. Wenig Leute. Alte Hiiuser. Kein neuer Mensch. Kein neues Gebiiude. Leere Liiden. Ich begab mich zum Hafen, wo ich die Schiffe mit Vergniigen wiedersah. Alles in dieser Stadt schien mir aus einem friiheren Leben zu sein. Ich schlenderte durch die Stral3en und hoffte darauf, einem Bekannten oder Freunden zu begegnen. Aber ich sah niemanden. Die Stadt schien immer Oder.
Se depuncteazd: -0,10 puncte pentru doud greEeli gramaticale; -0,20 pentrufiecare deviere gravd de sens; -0,10 puncte pentru fiecare unitate lexicald gresit intrebuinlatd; -0, I 5 pentru omisiune.
2,
exerci{iu de gramaticd- 4 puncte (lp x a)
1. 2. 3. 4.
Heute ist ein Brief im Postkasten. Wird Marta nun ihre Freundin Petra immer cifter besuchen? Die Eltern haben vergessen, die kleine Tochter vom Kindergarten abzuholen. Musst du deine Lieblingsmusik so laut horen?
34
\ [\
:T.> " . 1TE
DIN BUCURE$TI
FACULTATEA DE LrMBI $I LTTERATURT STRATNtr
FRAI\CEZA A
subiect destinat candida{ilor care au optat pentru sec{ia A FrancezS, pr;-,fi| Lintbci Si Literaturd sau Troducere Si Interpretare * varianta de rezolr are)
r
SLJET
A. Traduisez en
frangais:
(5 points)
Eram 1.-ri a:i: de surprins ca gi el. Daca A.D.P. vorbea serios, in mai pulin de trei zile se petrecuse t-r ader dratd conversiune. Probabil ' cE ,,spectacolele" la care asistase il entuziasmaserf, intr-atdt incAt se hotdrdse sd-qi incerce norocul in teatru. Dar nu inlelegeam ce-l fbcea sd cread6 ca piesele pe care le va scrie vor constitui adevdrata lui capodoperd. $i cdnd va a\ ea tinp sd le scrie atAt de repede, in cdteva luni, poate chiar mai repede, dacd-i ceruse lui Horia sa-i publice primul volum de Teatru pAnd in rarnd?
J'6tais tout attssi surpris que lui. Si A.D.P. parlait sdrieusement, en moins de trois iours une ydritable conversion s'dtait produite. Les <spectacles> auxquels il avait assistd l'avaient probablement tellement enthousiasm,i qu'il s'dtait ddcidd d tenter sa chance dans le thddtre. Je ne comprenais cependant pas ce qui lui faisait croire que les pidces qu'il dcrirait constitueraient son vrai che.f-d'euvre. Et puis, quand aurait-il le temps de les dcrire si vite, en quelques mois, puisqu'il avait demandd d Horia de publier son premier volume de Thedtre avant l'hiver ?
B. Traduisez en
roumain:
(4 points)
Aprds avoir ramend de La Gare les grands-parents, lorsqu'aprds le diner, assis devant la haute chemin6e, ils se sont mis d raconter par le ddtail tout ce qui leur dtait anivd depuis les dernidres vacances, je me suis apergu que je ne les 6coutais pas. La petite porle de la cour 6tait tout prds de la porte de la salle d manger. Elle grinqait en s'ouvrant. D'habitude, au ddbut de la nuit, j'attendais ce grincetnent. I1 dtait suivi d'un bruit de pas sur le seuil, parfois d'un chuchotement comme de personnes qui se parlent secrdtement avant d'entrer. Dupd ce i-am luat pe bunici de la Gard, atunci cdnd dupii cind, asezali in fala qemineului tnalt / sobei tnalte, au tnceput sd povesteascd cu lux de amiinunte ce li se intdmplase de la ultimavacanlii, mi-am dat seama cd nu-i ascultam. Porti{a cdtre curte era foarte aproape de uqa sufrageriei. Cdnd o deschideai, scdrldia. De obicei, cdnd venea seara, asteptam acest scdrldit. Era urmat de un zgomot de pasi pe pragul uqii, uneori de un SuSotit, ca al unor persoane care tSi vorbesc tn taind fnainte de a intrq.
SUJET
II
au plus-que-parfait; faites toutes les
transformations
A. Mettez le verbe 2. 3.
1.
11
soulign6 n6cessaires: (3 points)
veut savoir si nous sommes ici depuis longtemps. Je vous assure que je viendrai demain vous chercher d l'adroport. Elle nous dit que hier soir elle est all6e au th66tre.
35
r
UNIVERSITATEA DIN BUCURE$TI FACULTATE
DE
LI}IBI $I LITERA'I
!I T STRAINIi
1.
2.
a
Il avait voulu savoir si nous dtions lit depuis longrcni:s. Je vous avais assur6(e)(s) que je viendrais le lenrien:oirt t,ous chercher Elle nous avait dit que laveille ou soir elle dtaft ailee au th,ldtre.
l'adroport.
B. Mettez ces phrases ir la forme passivc: (3 points)
1. 2. 3. 4. 5. 6.
1.
")
Le boucher a achetd, cette vieille camionnette sur place. Plus d'un million de touristes ont visit6 ce monument. La neige fraichement tombde recouvrait les rues de Ia ville. Tous aiment cet enfant. Les responsables analysent la situation dconomique avec beaucoup de perspicacit6. Des skieurs suisses ont occupd tous les podiums.
Cette ,-ieille comionnette a dtd achetde sur place par le boucher. L, Ce ntonument a dtd visitd par plus d'un million de touristes. a Les rues de la ville 1taient recouvertes par la neige fratchement tombde. 4. Cet enfant est aimd de tous. 5. La situation dconomique est analys,le avec beaucoup de perspicacitd responsables. 6. Tous les podiums ont ,!td occupds par des skieurs suisses.
par
les
C. Continuez les phrases de maniBre ir exprimer le rapport indiqu6 entre parenthises: (3 points) 1. J'airat mon avion, de sorte que .,. (consdquence) 2. Elle doit suivre un rdgime strict parce que ... (cause) 3. Si vous aviezreflechi davantage ... (condition) 4. Comme nous sortions de chez nous ... (simultanditd) 5. I1 continue d travailler, bien que ... (concession) 6. Donne-lui ce livre pour que ... (but)
2. 3. 4. 5. 6.
1.
J'ai ratd mon avion, de sorte que ie devrai attendre iusqu'd demain. Elle doit suivre un rdgime strict parce qu'elle veut maigrir. Si vous aviez rdfl,\chi davantage vous n'auriez pas agi ainsi. Comme nous sortions de chez nous, la pluie s'est mise d tomberIl continue d travailler, bien qu'il ait plus de 70 ans. Donne-lui ce livre pour qu'il puisse enfaire le rdsumd.
36
UNI\ ERSIT{T. !. DI\ BUCURE$TI
FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRA INE
alte sec{ii A+B' tsub,iect destinat candida(ilor care au optat pentru * varianta de rezolvare) profil zlrrl .t ;i Literaturd sau Traducere si Interpretare
FRAI{CEZ\, S
SUJET
A' Traduisez en franqais: (5 points) interesant : o mare Dup[ r'acantd gasise intr-un ziar un anun! care i se pdruse Deqi nu mai lucrase germand' intreprindere comerci a16. avea nevoie de-traducltori,din paginii cu textul de tradus' niciodat[ ca traducdtoare, se plezentase la concurs. in faJa pulin de o jumatate de or5' Dacd at fi qtiut teama ?i disparuse cu totul 9i t"r*irr' . rr, -ai cd va fi uqu i. u$or- nu ar mai fi avut emo{ii'
A la rentrtle, elle avait
qui lui semblo trouvd dans un journal une petite annonce cherchiit des traducteurs d'allemand' intdressante : une grande societd commerciale qu'elle n'ait jamais travaillde comme MAme si elle n'avait iamais travailld/Bien Devant le texte d traduire' lapeur qu'elle traductrice, elle s'titait prdsentde au concours'
dprouvaitavaitcomplitementdisparuetelleavaittouttermindenmoinsd'uneheure.Si plus laiss'le gagner/n'aurait plus dtd avait su que ce serait si simpils' elle ne se serait
elle
gagnde Par l'dmotion.
B. Traduisez en roumain: (4 Points) programmes' J',autais cr6e un vrai tronc Une fois devenu ministre, j'u*uis modifie les et avec une seule langue vivante' les commun, de la sixidme d la troisidme, sans laiin aux maths et aux sciences et des les didves ayant ensuite la possibilit6 de renoncer par une deuxidme langue vivante' remplacer soit par le grec, soit par le latin, soit Seulement voilir, je ne suis pas devenu ministre "'
As fi creat un adevdrat trunchi comun' odatd aiuns ministru aq fi modificat programele' cu o.iingurd limbd modernd' elevii avdnd de la a $asea la a treia de liceu, Tari mlina Si sd le tnlocuiascd fie cu ulterior posibilitatea sd renunli ta matematicd Si Etiinyele Si greaca sau cu latina, fie cu o a doua limbit modernd' Numai cd' iatd, nu am ajuns ministru "'
SUJET
II
(3 points) A. Posez une question sur chaque s6quence soulign6e: de la pat. i cr6pel Nous faisons une 'fontaine au centre Maman et moi. nous faisons "". travaillons la pate pendant cinq minutes' farine. Nous y versons le lait petit it petit Nous la.forinu. Nous 1es recouvrons d'une feuille Nous d6layons les o.ufs arer le suiiZt arnr pas au four' de papier aluminium a.fin qu'elles ne dessdchent que faisons pdte ir crapes? Que faisons-nous/Qu'est-ce Qui/qui est-ce qui fait une temps de combien Pendant lait? le au centre cJe la farine? Comment iurroil-,ius les oeufs? Dans quel but les travaillons-nous la pdte? Avec quoi d'ilayons-nous papier? recouvrons-nous ou.fou' d'une feuille de
nous
an
3t
F
FACf LT\TE.1. DE LIMBI $I LITERATUR] STRAINE
B. Mettez le verbe entre parenthises au temps qui conr ient: (3 points) 1. Comme il y avait des embouteillages. i1s t:r.jrCrer) prendre le m6tro' 2. En cas de besoin, vous (ltouvoir) toujours nou-s appeler' 3. Tu aurais d0 indiquer le chemin qu'i|(falioirl prendre' 4. Je suis certaine qu'on (se revoir) bient6t. 5. Tu savais que Paul (arrAter) de fumer le mois dernier? 6. Il Qtleuvoir) toute la matinde, si bien que ie jardin etait tremp6.
1. Comme il y avait des embouteillages, ils ataient prdflird prendre 2. En cas de besoin, vous pourriez toujours nous appeler'
le m'!tro'
3.
4. 6.
5.
Tu aurais df,t indiquer le chemin qu'il faudrait prendre' Je suis certaine qu'on se reverra bientbt' Tu savais que Piul s'dtait arrAni defumer le mois dernier ? It avait pti toute la mqtinde, si bien que le jardin dtait trempd.
C. Continuez les phrases de fagon coh6rente: (3 points) 1. I1 lui souriait comme si ... 2. Ils ne se voyaient plus depuis que "' 3. Tu dois absolument lui 6crire, puisque "' 4. Nous devons rentrer avant que "' 5. Elle ne cesse de penser d lui, bien que "' 6. Ils nous ont donn6 leur adresse pour que "'
2. 3. 4.
5.
1. Il lui souriait
6.
Elle ne cesse de penser d tii, bien qu'elle I'ait quittri depuis longtemps' rendions visite' Ils nous ont donnr! leur adresse pour que nous leur
comme si de rien n'dtait' Ils ne se voyaient plus depuis qu'on s'dtait quittd' ta rdponse' Tu dois abiolument lui dcrire puisqu'il attend impatiemment Nous devons rentrer avant qu'on ne se mette d pleuvoir'
U\I\-f
R5]T l.TE d
DI\
BUCURESTI
F'ACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
TTALIANA
lsuhiect destinat candida{ilor care au optat pentru sec{ia A Italian5, profil lradrr,cre;i Interpretare, dar qi pentru alte sec{ii A+B, profil Limbd Si Literaturdl
[. a. Traducete in romeno il seguente testo: (4 puncte) Fino a 1: arni ta squillava solo il telefono. Da tavolo o da parete, in casa o in ufl-icio. Poi i arrivato il cellulare e 1o squiilo d entrato nei ristoranti, supermercati e cinema e aule. Siarno sempre piir bombardati di informazioni, ma, contemporaneamente aumentano le diagnosi di "distrazione patok-'gica'' dei bambini, o la perdita di capacitd di memorizzare degli adulti, che
spesso nasce dall'attenzione superficiale. E per riconquistare la concentrazione perduta si ricorre a ogni espediente. tannaci compresi. Ma cos'd l'attenzione? Pud essere allenata? A partire da che eti? Rumori impron isi. lampi di luce, ptzze o profumi: tutto cio che colpisce improvvisamente i sensi richiama un tipo di attenzione chiamata "automatica". Portano una notizia buona o cattiva? Per capire se si tratLa di minaccia o di gratificazione si interrompe quello che si sta facendo, si verifica, per poi riprendere il filo interrotto. Sembrano intemrzioni senza conseguenze, ma non d cosi. Una ricerca americana ha studiato 1.000 dipendenti, dai top manager al pit modesto
impiegato, dimostrando che la frammentazione dell'attenzione con relativa ripresa del filo del discorso, fanno sprecare ogni giorno un po' piu di 2 ore ciod il28% della giornata lavorativa. "L'informazione consuma l'attenzione dei destinatari. Quindi la ricchezza di informazione crea poverti di attenzione".
i 6 verbi sottolineati al passato prossimo, invariati. (3 puncte)

[r. Volgete
c.Identificate nel testo almeno 4 parole derivate
e
mantenendone
la persona e il
numero
indicate il termine da cui derivano. (2 puncte)
II. a. Volgete il verbo fra parentesi
al modo e al tempo grammaticalmente e logicamente richiesto: (6 puncte)
1. (Accomodarsi) qui, signora! 2. (Andarsene) ora, non ti voglio piir vederel 3. Lo spettacolo di ieri non mi (piacere). 4. Credeva che il giorno dopo lei (essere) via. 5, Maria, ma guarda come (crescere) dall'anno scorso! 6. Nel 1377 (vincere) tutte le battaglie contro i genovesi. 7. Loro (arivare) due minuti fa. 8. Lui tomo ad avvertirli, ma loro (partire) ormai. 9. Non volevano che Luisella (venire) a sapere delle loro nozze.
10. Signorina, (farmi) una cofiesia! 1 1. Enrico, non (fare) tanto rumore! 12. Ti avrei spiegato tutto con calma, se me
1o
(chiedere).
b. Sostituite Ie parole sottolineate con pronomi personali forme atone: 1. Devi confessare tutto a tuo frattello.
(3 puncte)
2. 3. 4. 5. 6.
Ho visto i nuovi clienti scendere alla stazione. Dovresti dare a noi anche il tuo indirizzo di posta elettronica. Adesso racconterd tutta la storia a Monica. Quando offrirai da bere anche al giovane Francesco? Ho colto stamani tutte le mele.
39
UNIVERSITATEA DIN
BU
CURE$TI
FACULT-,{TE.{ DE
LI}IBI $t LITERATURI STRAINE
Variantd de rezolvare
I.
a.
ITALIANA
PAnd acum 15
de,,incapacitate patologic[ de concentrare" la copii, sau de pierdere a capacitilii de memorizare la adulli, care adesea iqi au originea in aten{ia superficiald $i pentru redobAndirea concentr6rii pierdute se recurge la orice solulie, inclusiv la medicamente. Dar ce e in fond atenlia? Se poate antrenai incep6nd de la ce vArst[? Zgomotele neaqteptate, strdfulgeririle luminoase. duhorile sau parfumurile, pe scurl tot ceea ce gocheaz5 simfurile face apel la un tip de aten{ie numiti ,,automatd;'. Oare acestea aduc o informalie bund sau rea? Pentru a in{elege dacd e vorba despre o amenin{are sau despre o rdsplatd intrerupem ceea ce fbceam, verificim, apoi reludm firul intrerupt. Par niqte intreruperi frra "on.""irr1., dar nu a9a stau lucrurile. Cercetdrile americane care au avut drept studiu 1000 d; angajali, de la top manageri pind la cel mai modest funclionar, au demonstrat cd, fragmentarea atenliei gi reluarea, de fiecare datd. a firului disculiei, duc la irosirea zilnicd a mai mult de 2 ore, adic6 a 28% dinziua de lucru. .Jnformalia mdn6ncd din atentia destinatarilor. Aqadar bogitia informaliei duce la secdtuirea atenliei."
b. Aumentano
ani suna doar telefonul. Telefonul de masi sau,le perete, acasr sau la birou. Dup6 aceea a apdrut telefonul mobil gi sunetul lui a ndpldit restaurantel". ,up..-u.keturile, cinematografele, sdlile de curs. Suntem tot mai bombardali de informafii, dar, in acela;i timp, e tot mai frecveni diagnosticul
: sono aumentate lll Nasce : d nata lll Colpisce : richiamato lll Siintenompe: si d interrotto lll Farno: hanno fatto
I.
c.
I.
ha colpito
lll
Richiama
ha
Informare: informazioni lll Contemporaneamente:tempo lll Capacitit: capace i// Richiamare: chiamare lll Intenompere:rompere lll Dipendente:pendere lll Frammentazione:frammento lll Giornata: giorno lll Lavorativo : lavoro lll Fticchezza: ricco lll Povertit: povero.
1. Si accomodi qui, signora! 2. Vattene ora, non ti voglio pir) vedere! 3. Lo spettacolo di ieri non mi d piaciuto. 4. Credeva che il giorno dopo lei sarebbe stata via. 5. Maria, ma guarda come sei cresciuta dall'anno scorso! 6. Nel 1377 vinsero tutte le battaglie contro i genovesi. 7. Loro sono arrivati due minuti fa. 8. Lui tornd ad awertirli, ma loro erano partiti ormai. 9. Non volevano che Luisella venisse a sapere delle loro nozze.
10. Signorina, mi faccia una coftesia! 1 1. Enrico, non fare tanto rumorel 12. Ti avrei spiegato tutto con calma,
se me 1o avessi chiesto.
II.
a.
b. 1. Gli devi confessare tutto. 2. Li ho visti scendere alla stazione. 3. Ci dovresti dare anche il tuo indirizzo di posta elettronica. 4. Adesso le racconterd tutta la storia. 5. Quando gli offrirai da bere? 6. Le ho colte stamani.
II.
40
\I\
ER"S]T },TE
{ DI\
BUCURESTI
FACULTATEA DE LII\IBI SI LITERATURI STRAINE
SPANIOLA
(subiect desrinat candidatilor care au optat pentru sec(ia A Spaniol[, profil Limbd Si Literaturd si profil Tra,lu;ere ;i Interpretare, dar qi pentru alte sec{ii A+B, profil Limbci Ei Literaturd) L Lea con atencii'n el tetto siguiente: Las cronicas. :,. :- si para facilitar su acceso a futuros lectores, o para simplificar las historias, que son
siempre ine:l:rb.=.. :i.icen cada batalla y cada reinado a una partida de ajedrez. Yo mismo tiendo a ello: tan grande es ..? :a-.l.i:: Je t hombre por el juego, que de alguna manera acaba por disculpar sus errores con e1 azar. Por ei ce::.:c l:i tablero. -v cada tablero ostenta E los adversarios que se enfrentan en un mundo determinado. sea graitce Lr sea pequeflo, ayatTzarotT los peones. Temerarias fueron las apuestas, las jugadas se llamaron ineyita'bler,enre unas a otras hasta donde ya no habia modo de cambiar estrategias' Con raz6n, 1o que en 6rabe denomhamos ct! shak mathlo expresan los cristianos con 1as palabrasiaque nxate. Para nosotros signihca el re1. ha niilerto. Tai es 1o que en mi partida y en mi tablero ha sucedido. En 1o esencial se
identifican todos los idiomas. (Antonio Gala, El manuscrito carmesfi

a. Traduzca al rumano el texto
anterior' (9p + 1 = 10)
b. Sustituya las secuencias en negrita por equivalencias
contextuales.
(9p + 1 :10) (9p +

1
c. Complete las oraciones siguientes de forma que resulte una comunicaci6n correcta: 1. Estaba claro como el agua que ... 2. ... compres una barra de pan, ya no queda' 3. No parecia evidente que ... 4. ... mi hermana volver6 maflana, me Io ha conf,trmado ella misma. 5. Hombre, si que me gustaria mucho que ... 6. ... que cierre la ventana, hay corriente. 7. Al iscuchar las noticias que ponian en la tele, Juan se volvi6 tan nervioso que ..' 8. Dile que se quede, de otro modo '.. 9. ..., asi no tendrii que andar a pie tantos kil6metros.
= 10)
II. Lea con atenci6n el texto siguiente:
Bunicul trecuse prin amdndouf, rdzboaiele. Nu luptase, dar le privise. Cei care luptaserd inleleseserd mult mai pulin, spunea el. Oeqi nici el n-ar fi putut sdtdlmdceascdpdn1r la caplt legile rdzboiului care spulberase fbrd mil6 istoria neamului lui gi o amestecase cu nisipurile pustiei. Bunicii mei au inleles din secolul 1or doar cAt de greu e sd mori in acelaqi pamant tn care te-ai ndscut. Chiar dacd biografiile lor nu marcaserf, nicio izbdndd imfotriva istoriei, in poveqtite bunicului invingdtorii nu erau totdeauna cei pe care ii qtiam cu tolii din cdrli' pregdtit sd infrunli ,,N1 t. gr6bi, spunea e1. Istoria au {bcut-o mai totdeauna invingii. Important e sd fii (Varujan Vosganian, Cartea furtunii..." iealitatei, orice s-ar intdmpla. 56 poli sta, IEri sd clipegti, in faqa
qoaptelor
texto adaPtado)
a. Traduzca al espaflol el texto b.
anterior. (9p + 1:10)
Entre las soluciones que se proponer, escoja la que estime correcta y subriyela: (9p + 1 = 10) 1. Mipretensi6n".uqu" coriigierais/corregis/corrijdis luestrasfaltasdeortografia. 2. Su opini6n qr" se proltuio / ha producido / produiera bastante el mes pasado para asegurar
1o
3. 4. i. 2. 3. 4.
libros Nuestra decisi6n es que en la editorial se traduzcan / tradujeran / traducen al rumano este aflo diez t6cnicos m6s. Tu deseo fue que te pidieran / pidan / piden disculpas los compafleros que se burlaron de ti.
", necesario de exportaci6n del mes corriente.
c. Rellene los huecos con ser o estar y traduzca al rumano las frases asi
obtenidas: (9p + 1 = 10)
No creo que venga hoy a trabajar, ... malo del est6mago. Mario ... muy malo de pequeflo, siempre ..' haciendo alguna travesura'
Supongo que el marisco ... malo, ser6 por esto que nos pusimos todos maios. Este relo.i ... malo, no es de plata como dice e1 dependiente'
41
TINIVERSITATEA DIN BUC URESTI
FACULTATE.{ DE LTMBI $I LITERATUR] STRAINE
I.
a.
SPANIOLA
gtiu dacd pentru a le face mai accesibile viitorilor cititori sau pentru a simplihca intdmplariie care intotdeauni sunt de nepovestit, croniciie reduc fiecare bdtalie gi fiecare domnie la o pardda de gah. Eu insumi inclin sd fac lz fel: atdt de mare este pasiunea omului pentru joc, tncdt intr-un fel sau altul sfdrgegte prin a-gi scuza greqelile pun6nd totul pe seama sor{ii. Prin centrul tablei de gah, iar fiecare tabt6 ii infbliqeaza pe adversarii care se infi:untZ intr-un univers anume, fie ei mic sau mare, au inaintat pionii. indramele au fost rdmigagurile, mutdrile au decurr inevitabil unele din altele, pdnd in punctul in care deja nu a mai fost cu putin!6 schimbirea strategiilor. pe buni dreptate, ceea ce in arabd numim al shak math creqttnii redau prin cuvintel.e Sah mat. Pentru noi acest lucru inseamn6 regele a murit. intocmai aqa s-a intdmplat in partida $i pe tabla mea de qah. in aspectele esenliale, toate limbile sunt identice.
Nu
I. b. elrores:faltas lll ostenta:muestra lll seenfrettan:luchan lll temerarias:audaces lll nohabiamodode cambiar: era imposible cambiar lll conrazon: l6gicamente /// ha sucedido: ha ocurrido /// se identifican =
son idnticas
///
los idiomas
las lenguas
Lc.
1. Estaba claro como el agua que le gustaba mucho lo que hacia. 2. Si sales por la tarde. necesito que compres una barra de pan, ya no queda. 3. No parecia evidente que supiera la verdad. 4. Por supuesto que mi hermana volverd maflana, me 1o ha confirmado ella misma. 5. Hombre, si que me gustaria mucho que encontrdramos a Messi. Es mi futbolista favorito. 6. Dile que cierre la ventana. Hay corriente. 7. Al escuchar las noticias que ponian en la tele, Juan se vo1vi6 tan nervioso que tuvo que tomar una pastilla para
calmarse. 8. Dile que se quede, de otro modo pensar6 que no te cae simp6tico. 9. De hecho. puede tomar un taxi o ei bus, asi no tendr6 que andar a pie tantos kil6metros.
II. a. Mi abuelo habia sobrevivido a ambas guerras. No habia combatido en ellas, pero las habia presenciado. Los que habian combatido habian comprendido mucho menos, decia dl. Aunque ni siquiera dl hubiera podido desentraflar a fondo las leyes de la guerra que habia asolado sin piedad la historia de su gente y la habia mezclado con 1as arenas del desierto. Lo rinico que mis abuelos comprendieron de su siglo fue 1o diflcil que era morir en la misma
tierra en que habian nacido. Aunque sus biografias no habian apuntado ninguna victoria contra la historia, en los cuentos de mis abuelos los vencedores no siempre eran los que todo el mundo conocia de los libros. <Tranquilo, decia 61. La historia la han hecho casi siempre los vencidos. Lo importante es estar preparado para enfrentar la
realidad, pase lo que pase; ser capaz de darle el pecho a la tormenta, sin pestaflear ...>
II. b. l. Mi pretensi6n era que corrigleIqi; vuesfas faltas de ortografia. 2' Su opini6n es que se produjo bastante el mes pasado para asegurar lo necesario de exportaci6n del
corriente. 3. Nuestra decisi6n es que en la editoriai se traduzcan al rumano este aflo diez libros tecnicos m6s. 4. Tu deseo fue que te Udlelgn disculpas los compafleros que se burlaron de ti.
mes
II.
c.
1.
2. 3. 4.
No creo que venga hoy a trabajar , estd malo del est6mago. Nu cred cd vine astdzila muncd, il doare stomacul. Mario hs sido muy malo de pequeflo, siempre estdhaciendo alguna travesura. Mario a fost foarte n6zdrf,van tncd de mic, mereu face c6te o boroboa{6.
Supongo que el marisco estd malo, ser6 por esto que nos pusimos todos malos. Cred cf, fiuctele de mare sunt stricate; poate tocmai de aceea ni s-a fbcut rdu tuturor. Este reloj es malo, no es de piata como dice el dependiente. ceasul acesta nu este de calitate. Nu este din argint, a$a cum spune vdnzdtorul.
Aa -tL
UNI\ ERSIT.{Tf,
{ DI\
BUCUR.E$TT
FA.CULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE
LATINA
(limbd Si literaturii)
(subiecr destinat erclusiv candida{ilor de la sec{iile de profil Limbd Si Literaturd; NIJ se poare opta pentru aceast[ Iimbi pentru sec{iile cu profil de Traducere Si Interpretare)
- suBrECT 9i vARIANTA nn
RBZOLVARE
I. Traduce{i in Iimba romind: (9p + 1 = 10) His constitutis rebus probatisque consiliis, ex perfugis quibusdam oppidanis audit Iubam, revocatum finitimo bello et controversiis Leptitanorum, restitisse in regno, Saburram, eius praefectum, cum mediocribus copiis missum, Uticae appropinquare. His auctoribus ternere credens, consilium commutat et proelio rem committere constituit. [...] His rebus impulsus, equitatum omnem prima nocte ad castra hostium mittit ad flumen Bagradam, quibus praeerat
Saburra, de quo ante erat auditum; sed rex omnibus copiis insequebatur et sex milium passuum intervalio a Saburra consederat. (C. Iulius Caesat, De bello ciuili, iI, 38)
Variant[ de traducere: Aceste lucruri fiind hotdrdte Si aceste planuri acceptqte, de la unii fugari din cetate aude cd Iuba, rechemat de rdzboiul fnvecinat Ei de conflictele leptitanilor, a fost readus la domnie, iar Saburra, prefectut acestuia, trimis cu un numdr mediu de trupe, se apropia de Utica. Crezdnd cd aceqtia au aclionat fdrd socoteald, schimbit planul Ei a hoiaril sdinceapd lupta. [. .J impins de aceste lucruri, trimite la cdderea nop[ii toatd cavaleria cdtre tabdra duSmanilor la fluviul / rdul Bagrada, infruntea cdrora se a/la Saburra, despre care se auzise inainte; dar regele era urmat de toate trupele Si se afla la qase mii de pasi distanld de Saburra.
Recomandiri: a" Varianta de mai sus este o traclucere literard, care nu cautd sd redea tntocmai fiecare sintagmd a textului latin, ci sd foloseascd la modul optim resursele limbii romdne pentru tr ansmiter ea informaliilor din original. e, Pregdtindu-vd pentru proba de traducere, urmdrili in paralel textul Si varianta propusd Si obsirvayi diversele modalitd{i de redare a construcliilor / propozi{iilor caracteristice latinei (ln principal, pentru acest text, participialele relative gi absolute), precum Si folosirea modurilor St timpurilor verbale din romdnd pentru explicitarea sensurilor
t-
textului.
Cdnd redactali o traducere, nu uitali sd acordali importanld coerenlei qi eleganlei variantei pe care o propune{i, evitdnd repetiliile qi exprimdrile greoaie, eventual despdrlini frazele mai tungi tn unitd{i mai uSor de mdnuit qi urmdrit. Explicitali relaliile tuOinrt-pridicat, pentru a evita confuziile care pot apdrea dintr-o obordare literald a textului latin. Evitali folosirea in exces a pronumelor sau a verbelor la gerunziu.
Punctaj ex.I: 9 puncte * I Punct din oficiu.
II. A. Prezenta{i pe scurt metoda istoricl a lui Titus Livius qi modul in care acesta descrie rlzboaiele punice, in opera sa. (4 puncte) +i
F
UNIVERSITATEA DIN BUCURE$TI FACULTATE
DE
LI}IBI $I LITERATURI
STRAINE
RecomandIri:
5t
5'
e(
t" t,
0'
Pregdtind redactarea eseului, nu uitali cd unul dintre criteriile de evaluare importante este modul in care selectali informaliile relevante pentru subiectul propus Si caracterul rezumativ ctl expunerii, Nu furniza[i informalii biogra-fice Si bibliografice de ordin general, decdt tn mdsura tn care acestea vd ajutd sd argumentoyi. Faceli referiri la concep{ia despre istorie a lui Titus Lititts Si la arta narativd liviand. Evidenlia[i arta suspansului. De re[inut faptul cd Titus Livius a fost un eseist al istoriei Si nu un martor ocular. Dacd acorda{i atenlie structurdrii eseului Si selectdrii informaliei, lucrarea nu ar trebui sd ocupe mai mult de 1,5-2 pagini standard de examen. AIi.i este necesar sd oferiti citate sau trimiteri la exegeza modernd. Este de preferat sd acorda[i atenlie conceptelor qi cuvintelor cheie din texte, citdndu-le corect Si oferind Si o yariantd de echivalare in romdnd, in secven{e scurte de doud trei cuvinte. de mai jos, alegefi varianta corecti de traducere
II. B. Pentru fiecare frazil sau secven{fl
(5 puncte) in limba latinl: 1. Am venit, amvdzut, am fost invins. (2 puncte) a. Veni, vidi, vici. b. Veni, vidi, victus sum. c. Venisti, vidi, victus sum. d. Veni, vidi, victus fui. 2. ... schimbdndu-se numele, povestea despre tine-i spus6. (2 puncte) a. ... mutato nomine, de te fabula narratur. b. ... mutans nominem, de te fabula narratur. c. ... mutato nomine, tibifabulam narrat. d. ... mutatum nomen, de te fabula narrata est. 3. O, ce vremuri, ce obiceiuri! (1 punct) a. Otempus, omores! b. Otempora, omorium! c.Otempores,omora! d.Otempora,omores!
Rlspuns:
I . varianta
b.
lll
2. varianta
a.
lll
. vatiarfia d.
Recomandiri: $ Eliminali de la bun tnceput variantele incorecte gramatical (de exemplu lb,2b,2d care conlin nonsensuri sau forme verbale aberante). i, Compara[i formele verbale Ei nominale latine cu cele propuse tn romdnd, elimindnd variantele inadecvate gramatical (nepotriviri de timp sau mod, respectiv de numdr, gen
sau caz
e, in fine, selectali variantele optime

absolute ln 3c) qi eventual semantic.
- lc, Ld, 2a).
din punct de vedere sintactic (folosirea participialei
II: 4puncte(II.A)*2puncte(II.B.1)*2puncte(II.B.2)*lpunct(II.B.3)+1p.dinoficiu.
Punctaj ex.
44
L\I\
ER}I1T
{Tf, { DI\ BUCUI{E$TI
FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATT]RI STRAINE
LIMBA NOMAXA
(gramaticd Si lexic) (probn obligatorie pentru candida(ii care au optat pentru o sec{ie cu profil de cu Tiorlucere gi Interpretare qi opfionali [la alegere] pentru candidafii la sec{iile profil Limbd Ei Litetaturd)
Se
d[ textul:
de bisericit si de ,,A existat deci o elita intelectualit cunoscand neapdrat slavona latina, destul de temeinic cancelarie, unii ;i gt'eaca Si turca, Si iatd, tn cazul lui UdriSte, Si cea mai rdspdnditd qi, tncdt sd se lncuntete sir traducd din latind [.,.J cartea misticd pentru uzul populard din Occidentul catolic. $i tn ce liiba a ffadus-o? in romdneSte' lntdi cd' mai inseamnd tuturor? Nu. In slavond, fapt care aproape ne stupefiazd, dar in slavond' trebuie sd fi sfintele cdrli bisericeSti fiind oproopi toaie pdnd atunci numai "
pdrut firesc ca tot tn ilaiona sii-fie tradusd o rugdciune latineascd'
(Neagu Djuvara, Ce aufost boierii mari in lara Romdner:i?l y^c, il-J,r"ia^ta qi adaugita, Bucuregti, Editura Humanitas' 2Ol0'2011' p' 230)
GrddiEtenilor (secolele
xvI-XX)' edilia
I.
lor sintactic[ (nu 1. Extrageli din text propo ziliile subordonate qi indicali funclia (3,5 puncte) necesar[ deicrierea propoziliilor dupd alte criterii)'
este
de mdrci ale unui grad de comparalie; analizali cu m[rcile gradelor de morfologic adjectivul. Extrageli din text 2 adjective incompatibile comparalie. (2,5 Puncte) morfologic 9i indicali I.3. Alegeli din textZ subiecte exprimate prin pronume, anahzafi-le sd fie exprimat subiectul in care verbul cu care s" ufla in relalie sintaciica. atcatuiliz propozilii prin alte pdrli de vorbire (diferite intre ele)' (3 puncte)
I. 2. Identificali in text un adjectiv inso{it
[.
Indica]i 3 cuvinte din 1. Explicali cum s-a format cuvantul temeinic (prezent in text). 1or de formare' (4 puncte) aceeagi famili; lexical[ ca si temeinic; explicali modul propozilii in care II. 2. preci za[\ care este sensul din text al cuvdntului cancelarle. Construilr2
substantir,'ul cancelarie sd exprime acest sens' (3 puncte)
II. 3. a. Preciza\icare este grupul

in text). (1 punct)
(prezent consonantic notat prin litera x, in cuvantul a existat
II. 3. b. Explicali
(L punct) de ce s-a utilizatcratima in gruparea (a) tradus-o'
45
F
FACULT\TE\ DE LIMBI $I LITERAT!-]RI STRAINE
Varianti de rezolvare - LI\IBA ROMANA

I.
1.
3,5 puncte (0,5p
x 7 propoziyii: 0,25p
segmentarea + 0,25p furtc(iu propoziliel
incdt sd se incumete: Circumstan{ial5 Consecutir,d sii traducii din latind [...] cartea misticci cea rnai rdspdnditd Si populard din Occidentul catolic: Completivd Indirectd care aproape ne stupefiazci: Atributivi dar inseamnd mai intdi : Atributivd (coordonatd cu Atributiva precedentd prin conjuncfia adversativd dar) cd, sfintele cdrli bisericeStifiind aproape toate pdnd atunci numai in slavond, trebuie: Predicativd sdfi piirut firesc : Subiectivd ca tot in slavond sdfie tradusd o rugdciune latineascd: Subiectivd
r.2. 2,5 puncte (0,5p identiJicarea adjectivului + adj e c tiv e lo r n e g r aclab ile)
cea mai rdspdnditd
lp
analiza morfologicd +
lp identijlcarea
- superlativ relativ bisericeSti, latineascd (alte adjective din text sunt discutabile)
I.3.
3 puncte: 2 puncte (lp x 2 subiecte) unii (prorurme nehotdrat, subiect al gerunziului cunoscdnd, in structurd eliptica) care (pronume relativ, subiectul verbului stupefiazd) 1 punct (0,5p x 2 propozilii) - propozilii cu subiect: substantiv, numeral sau verb la mod nepersonal
II. 1. 4 puncte: 1 punct
p r o c ede ul
(0,5p pentru descrierea structurii cuvintului ui de fo rmar e)
0,5p pentru numirea
3 puncte (lp x 3 cuvinte:
temei-t suf. -nic
a temeinic-i, temeinic-ie, a in-temei-a, in-temei-ere, in-temei-etor, in-temei-at

(conversiunea participiului)
0,5p pentru descrierea structurii cavhnfufui p entr u numir ea pro c e de ului de formar e)
0,5p
tt.2.
3 puncte:
I punct Qtentru sens)
cancelarie : administralie 2 puncte Qtentru exempliJicare: lp x
propozi{ii)
II. 3. a. 1 punct: x:lgz]
II.3.
b.
1 punct: Cratima marcheazd rostirea intr-o singurd silabd a pronumelui aton (o) Si a finalei cuv6ntului precedent (-.r).
46
L\-I\ ERiIT \TE { Di\
BUCURE$TI
RUSA
{subiect destinat candidalilor care au optat pentru sectia A Rusi, profil Tradu:ere Si Interpretare, dar qi pentru sec(ia B Rus[, profil Limbd Si Literatura)
Subiectul
I.
1. IlepeurrmHTe flpe]-roxeHl{fl II, BMeCTO TOqeK, BCTaBbTe [oAxoAquHI"I fJ'IaroJ .]BIUIieHItg
(9 puncte + 1 punct din oliciu)

14 Puncte)
uyxuoft
1
. Kor-la \fbr r- -lEelf no flapKy, Mbr BcTpeqaeM 3HaKOMbIx, .., K HI'IM, 3Aop0Bae]Icfl, 2. B uerrpe EapKa Haxo.lrlTcf upeKpacHoe o3epo, MbL.. elo HecKonEKo pa3. 3. Kax,mrfi pa3 Kor.]a }f}I .'. I{3 raQe, lrr,r ..' MI{M0 naBI{JIL'oHa lEeToB. 4. Kor.la lr,t .. .f o .lolIa. ]Iox[, 3aKorrqllulcfl' 5. Helr:l ...)'.lrtrD.ua Lpau*tfi cner. 6. llouelry rbl.. r{rt{o \{eH-f, I{ He no:4opona"rcx? 7. KorAa urr ... ri3 reaTpa, 6H:ro yNe CJIIIIIIKOM IIO3AHO, qrO6rt 3BOHrIb Apy3bfiM. 8. Cna.rana s flplrroroBll,ra o6eg, a rloroM .'. K [oApyre' 9. fl ... s xolurHar)'' I{ yBllaen, r{To oKHo orKpEITo'
.
Soprre:
pa3roBapI.iBaeN{'
I. 2. llepese4lrre
(5 puncte) Ha pyMbIHcKI{ft qro pfccrue nro6ar,i.ro6r,r Bcero 6ruo uuoro. Oun ruo6xr [oecr6, I{ cJIoBo (AI'Iera) Ant HIrx Ma'ro qafl, MoxeT rrauKy orleHb xopolllel.o qaf, aHTJII{qaHHH, BaM AaAyT 3Haqr{T. Ecnu sac [pErnacr.rT Ha qarlKy aIaIIrKy uax pyccruit, To ny{r[e Ha rrpl4rnacl4T Bac Ecma lerreHbe. 6u,rr, ng noJD4{r4Te eule uareru,xoe Ha KOTOpoM CTOIIT OTpOMHOe IIepeA BII3I.ITOM I{I{1ISIO He ecTb. KOr4a nrt Upn.qere, BLI yBI'IAI'IT9 CTOJI, pyccKolo xo3ruHa, qeM yBI'IAerb, IITO rocrl{ MHOI(eCTBO 6rnoA. Hlrqefo He Moxer 6trrr yNaCnee Anf IITO Ct,eill
SC. IOpaS4O
s:rrr:
I)ÎIUe, eCII,I IO,IIOBIIHa
qTO 3To {CHO IOBOpI{T O TOM' OCTaJIaC]' Ha CTO'1Ie, nOTOMy
6omure rocrlr cbecrb yxe He MoUII{.
Bcero pyccxue e5rtr B cepeAIIHe AHfl' E4x:r pyccxlle TpI{ pa3a B AeHb - 3aBTpaK, o6eA u yxuu. Illoruee ro 3ro yxe He o6e4' Pyccxue cyIIbI cyra, Her o6eA na Ecllr Aocomo.rno neo6xo.uruoe 6moAo cyu. (oropble rloAaror ua 3auaAe B Ma,teHLI{Ex'Iameqrax' B coBceM He rroxoxu Ha re crpaHHble cy6craHqr{[, cyn. EcJru sH 0AI'IH pa3 loupo6ora'ru cyrr pyccKrre o6qsare6uo KnaAyr cMerarry. Bor ero rl ecrb pyccKIlft ero,
BL,r
yxe
Hr4Kor.{a ne 6y,{eT e
ec'rl nilnaroft apyroft cyn, KpoMe pyccKoro'
Subiectul
II.
(9 puncte + 1 punct din oficiu) 1. Ilepenurrrlrre cJroBocoqeralrl{r Ir pacxpofire
cno6rn: (4 puncte) l. (I4rnecruaa nenraqa) HpaBI'Irc.r rryreurecrnoearl? 2. (Mor rraau) * 49 ter' 3. BbI nolroraere r{3y{arb pyccrtzfi xsHx (unocTpaHHble cry.ueHrrt). 4. Mtr unorga BcrperlaeMcfl na (curvrQoulruecxlre xonqep'rrt)' 5. Y rmr rPr (renocrane4). 6. Hrma xoArana B KLIHo co (cnoii rrana4ruufi 6par)' 7. llerep6ypr- ropog (6elue uovu)' 8. Cro;rro B ropoAe (xopourue pecropanu)? 9. Y tr.tens He'r (rouarnufi cor).
10. 3ro Aon (rBou aPYsrx).
II
II.2.IIepeneAI{Te ua pyccrcuft ff3bln: (5 puncte)
qi literatura' Am inceput La varsta de 6 ani mi-am dat seama ca pasiunile mele sunt desenul limbile shdine cu fiecare nou desen' Acum doi ani am s6 desenez de c6nd eram micd gi de atunci incerc sd fac ceva diferit dupl englez6' pe care am inceput auzit penffu prima dat[ japon"za qi a devenit a doua mea limbd preferatd, cd imi place sE qtiu limbile penffu mea este plin de dic{ionare sd o inv[! de Ia patru ani. ecasa ir, "a-"ru iar ,9:i ut inceput sd scriu poezii, cdteva qi limba rom6nf,. in clasa a treia am scris str[ine la fel de birr" "u in2007 vafr gata a doua neagr6"' carte, ,,Pisica o povestire scurtd care, cu timpul, a devenit prima mea in ceea ce priveqte numai dar talent, am pare cd se Mi carte, care este scrisa intr-un stil complet diferit. desenul gi literatura.
47
r
UNIVERSITA] OA DiN BUCURE$TI
FACULTATE
{ DE LI}IBI
$I LIT'ERATURI STRA.NE
Variant6 de rezolvare
I.
RUSA
1. 2. 3. 4. 5.
1.
(0.a0p
-x
10 = 4)
noAxoAllll o6ouulr
BLIxoAI,I-N,I
... nPoxoAI{M
AomJII{
nepexoAlrrb
6. "l . 8.
9.
rpouen
Br,rrrurll
rro[rrta
BoIITeJI
/ :auel
1.2.
nu inseamnd mare Rugilor le place ca totul sd fie in abundenl[. Le place sd mSndnce, iar cuvdntul ,,regim" bun, poate ve{i foatle ceai de o ceagcd pdmi veli ceai, de Iucru pentru ei. Dac6 un englez v6 invitd la'o ceaqca inainte de nimic mdncafi nu si bine mai este ceai de ceagca o la primi chiar gi un fursec. Daia un rus vd invitd groaznic mai Nu existd nimic r-izitd. Odatd ajuns, veli vedea o masa cu o mullime de feiuri de mdncare. jumdtate rf,mflnd sd mult mai bine ca pentru o gazdi ruseasca decdt sd vad[ c[ musafirii au mdncat totul. Este mai mult' pe masa p"nt* cf, asta arat6 clar cd musafirii n-au fost in stare s6 mdnance ruqii m6ndnc6 in mijlocul zilei' mult mai qi cel cina. pranzul dejun, micul pe zi: ori trei de Rugii m6n6nc5 mai e prdnz' Supele ruseqti nu nu f,sta ,upu. Dac6ia pran, n, se serveqte supf,, Felu1 de mfurcare neLipsit "rt" ceqcule mici' Ruqii adaugd in Occident tn servesc se aseam6nd aetoc cu acele substanle ciudate, care se o dat6 supd ruseascf,, nu mdcar gustat a1i Dac[ ruseascd. neaparat in supd sm6nt6n6. Asta este adevdrata supS veli mai mdnca niciodatd o altd sup5.
III.
1. 2. 3. 4. 5. 6. . 8. 9.
'1
1.
(0.20p
x20:
4)
I4ssecruofi [eBI'Iue uoeii uarePlr

I4HocrpaHrIbIMcrYAeHTaM
clrlrSonuuecKl{xKoHIIePTax BeJIocIrleAa
cBoI{M MJIaAInma 6Parolr
6emtx no'Iefi xopourux PecropaHoB ToMaruoro coxa 10. rnorx apyseft
11.2.
KorAa uue
ruzreparypoii Apyroe c KaxAbIM
Ir 6rrlo ruecrr JIeT, ,I noIUIJIa, qTo )|BneKalocb pI{coBaHI{eM, ITHoCTpaHHEIMIT fl3bIKaMIr qTo-To CAenaTL nblTalocb { nop c Tex u MiUIeHLKoit, e[Ie . fl. HaqaJIa pI{coBaTL, xor4a 6rua M0I'IM
,ou"r, prayrxona. ,{na loAa
BTopbrM ;no6nr45rlr f,3brKoM rrocJre aHrrrrlficxolo, xoropr,rfi fl.
Ha3aA .'I BIIepBbIe ycnblluaJla xnoncxtlil 'f,36IK II oH cTaJI ,{olra, s I\doeit HaqaJra yqI'ITb c qerElpex
ler'
IITo MHe HpaBHTbcfl 3HaTI, I4HoCTpaHI{bIe fl3r,IKI{ TaX xe xopo[Io, KaK I4 KoMHaTe IIoJlHo cnoeapeii, IIoToMy rII4carL' xopou<Ilfi pyuuncxnfi. B rper6elr xracce flHafrycaJraHecKoJrbKo crlrxorBopeHltil, a uototr't fl,H?qala roAy 6yner 2007-oru B KOIIIKa))' papcKa3, xOropuft, co BpeMeHeM, cra,r ltoefi uepnoil rulttofi, <I{epuax r{To Ho TaJIaHTJII{Ba' f, Kaxercs, Mne cTl'rne. toroBa BTopa{ KHr{ra, Koropafl Ha[IrcaHa B coBepIIreHHo llHoM
TOJIbKO B TOM, IITO KACAETC{ PHCOBAHIIfl I'I NIITEPAT}PbI.
48
L\I\
ER!IT.1TE-\ DL\ BUCURE$TI
FACULTATEA DE LI]\{BI $I LITEI]A I'URI STRAINE
ARABA
subiect destinat exclusiv candida{ilor de la sec{iile de profil Limbd Si Lileraturd; NLr se poate opra pentru aceasti limb[ pentru sec{iile cu profil de Traducere ;i Inlerpretarel
{
- SUBIECT 9i VARIANTA
pn REZOLVARE
I. Vocalizafi complet tertul de mai jos qi traduce{i-l in limba romenl: (9 puncte) a;J *,o
,r--.:iil .+Ul .'.I++lll, ,.,-,-ill aiJl J^,ii ,5+JJl CUI .J
Ci,=dl
.;r Lrri,r"Jl ai[l

cil++Xl Ui
ill *Jl Jli ),y':

'+.*,J1
.:\-.,-U^11 ,.,#*:
.e+:Yl r<+Ju
U+ ct .i!l
'
-
Li:i,,*il +!1 e!:Yl eBl-r ijJ'll

dJ)\Jl
.ta;p,
-r!:Yl crl;;uj crl;;L="jl3
'i<\l3 ):lJ+llJ
krlry uf cr-r:Jj $ .,--:!lU .l-,#Sl-r-sl,j,-!,Jl l-ot+JE 1j):4i^\JlJ .,=;11 s-rrH S :clll Ca , i\ir.l Y Llrclg c.Fl3 ri r,:lJl 4#JJl-.t ,Jr".+ll r-rc r-ir;*-r L ':'=|^-i-9 kJLi-, aili^ll ,-,-r. ^!j A^t.ill kllsli_, U\+.<l c:,+ii ri! i.-i^lJl lî .Ltc esl .-!l ,,,r)13 j].dl "# I +5 tDiil il J) $ ct" ' i\i:'i
"iM'i$:&x ...
Flj] $;ry '

,.
Araba folositd ast1zi in lumea arab6 cuprinde limba clasicd qi dialectele vorbite. Araba clasicd este limba Coranului gi a producliei scriitorilor u.ubi, in"a de la inceputul istoriei lor literare. Pdnd astdzi, ea continud sd fie limba folositd in reviste, ziarc, cdr[i,prelegeri, jurnale de qtiri, in cadrul ocaziilor oficiale 9i nu numai. in de ceea ce priveqte dialectele vorbite, ele sunt folosite pentru comunicare in viafa de zi cu zi, fiind utilizate
exemplu acasd qi pe strad6.
De-aiungul istoriei ior indelungate,
araba clasicd qi dialectele vorbite au evoluat foatte mult. Astfel, limba qi stilurile funcfionale qi a devenit ceea ce este cunoscutd pentru unii ca qi-a vocabularul dezvoltat literard arabd araba contemporana, insd regulile iale nu se deosebesc in mare de cele urmate in Coran, in literatura foarte difere sd ajuns au veche. CAt privepte iimba vorbita, dialectele gi formele sale vechi s-au schimbat 9i mult de 1a o far6 la alta.
49
T
UNIVERSTTA'IIiA DrN BUCURESTI r-'A{lul. r..{ rE.{ DE Ll\1tsI $I LII'EIdATIJRI STRAINI,
tI. Traducefi in limba arab[,
cu vocalizare
completi. propozi{iile de mai jos: (9 puncte)
1. M-am intors de la Bagdad cu
avionul astdzi.
2) Dupd ce a absolvit liceul la Beirut, Hasan a plecat la Cairo pentru a studia istoria Egiptului.
3) Am vorbit cu cei doi colegi ai tdi pe care i-am ?ntAlnit la bibliotecS.
4)Iarnatrecutd, am studiat gramatica limbii arabe.

5) Cine sunt cei pe care i-ai salutat? 6) CAnd vreli sd bem o cafea in orag?
7) Luna viitoare, incep s6lucrez la o companie siriand. 8) Drumul acest este mai scurt dec6t drumul pe care am venit. 9) Dacd nu citeqti aceastd carte, nu vei inlelege lecfia.
50
UNI\ IR:IT,{TE T DI\ BUCURE$TI
F,{CULTATiiA DE LIMBI $I LITERATURI STRATNE
Limbd gi Lite.raturd; (subiect destinat exclusiv canditlafilor tIe Ia sec{iile de profil profil de Traducere si hilerpretare) NU se poare opra pentru aceasti lirnb[ pentru sec{iile cu
- SUBIECT 9i VARIANTA nB
CHINEZA
nnzoLVARE
I. a) Traduce{i in limba chinezE:
(5 p')
1. 2. 3. 4. 5.
Dac6 sdmbdt[ ai timp liber' sd mergem la De cdt timp e;ii ta Bei-iing? cate locuri at vizitat pand acum? Grldina Zoologicd' urci 5i si mi-o aduci' Eu te aqtept aici' Haina mea este in dormitorul de la etaj. Te rog pe tine sd a aietgat mai repede decAt noi toli $i a batut Colegul nostm aleargd foarte reped". ia u"""r, recordul de anul trecut. dar abia ieri l-a agdlatpe pereteledin sufragerie' Fratele meu a adus anul trecut un tablou din China, Ei to{i au tradus foarte bine' Textul acesta a fost ffadus de c6tre studenli in limba fiancezd.
"on"*,
1.lfrtrJt*gaflffii]7?g|EflE*,fl7ff4tfrfr?gaEffi^lfrHlttill,#/i1-frx,,Pz@ng"
2.fliFl*EFtr#tPlElEE.ifllrt*,#fi*TX'fltriilL#f'fi'
3.{*/ilftH#ffill{fx.iilktbtrftuttfn/it^frMl#f{'ffrfr7*+ffiid*'
4.fn*tr*+,,|+@x7_ffifu:,a]EfuFxilet*Egtrfrll*t"
iXHiFfr lg#fr ffi iFri;XY
7'
/&/it frfiffi iFl#ffi *r' (4
I. b) Traduce{i in limtra romfln[:

.f&1il E rE
p)
fi ll - E, E T t lHf[ 4' =' T t IHE Ell $H = + Ht ft Et '."+\w*7 wx+\w7fr ', v+I74+ '+ ' , *,1.r&Fl :",{fiun[JLTffiEE?+Xffi.g* )Lr|?"ry6*$iii
iii,E ifr , rF,E Aia-
l*d il "
fr Etr
xEtr)H'eftT)nffi7",,T^lHiii,:.,ts*if*}i,bT"EFx+iffiiiil(t}'lfi'r.+tHE,.,4.*tbE H , -Eir+t*Ei&ffix. "

Cdndeitocmaistdteaudevorbd,auauzitcdbatecinevalausd.GuboacleschissiavdzutcderauPalankaEi XiaoLan.uafus;nings.aapropiatdepatulPalankdisiaintrebat-oingrijoratd:
- Ce te doare? Azi eSti un Pic mai bine? mi-am luat medicamentele si am Jdcut injeclii' Azi' cdnd - Md simt mult mai bine, rdspunse Palanka. Ieri am luat temperatura, deja nu mai aveamfebrd' Xiao Si am fost foarte ingriioratd' $i am auzit cd te-ai - Atunci, m-am linistit, spuse mdtuEa Din[. Ieri .internat pe ea aici' Lan era ingriiorati Ei mi-a cerut neapdrat sd o aduc Si
II.
a)
Forma{i cflte o propozi{ie cu structurile de mai

o
jos:
(4
p)
. ". ,',fEEo. 2.Elt..o,Fft1""" 3.h7"""0)rl ,ooo

1..8,f
'1 *Eooo ,'ffiooo
ffi 1t )fr H nt'liil, E E fi lF iE E +x ifi t fr, EH' 2 . Nfr fb*il sklt-f , frDt{frl7 7 fr'fll+rrtffi' 3 . ffi 7 fifrb/ll, frtlfrlll ##*htutr.
1. E
4.
gftttik-+i14if,
, ffiTHE{ffiB+tfr',l
"
II. b) Alcltui(i
unui prieten o scrisoare de minimum 200 de caractere adresati
chinez'
(5 p')
in alcdtuirea scrisorii, se va urmdri respectarea unei structuri complexe unui s9.ri1o1i' lexicul Si s*uiturile gramaticale regdseascd for*rtn|n' in tr:ceput Si a, i"rt ti*n,-n construit' bine clar, mesaj un transmitd sd din manualele studiate. scrisoarea trebuie ,a oi6a coerenld si
sd se adecvate acestui tip de redactare' in care
51
UNIVE R.SITATE,\ DIN IlUCUR.il$TI
FACULTATE
DE
LI}'IBI
SI LITERATURI STRAINE
COREEANi
(subiect destinat exclusiv candidafilor de Ia sectiile rle profil Limbd Si Literaturd; NU se poate cirta pentru accastl limbl pentru sectiile cu profil d.e Traducere Ei Interpretare)
- SUBIECT 9i VARIANTA
nr nrzoLvARE
Subiectul
a)
1.
I.
(10 puncte: a) 3p. / b) 3p. / c) 3p. +

qi particulete
lp
din oficiu)
Ol,
AdIugati sufixele nominale ^ll
potrivite
ej? 2. Ef ol*lxl
J,4=
3
!= L
uf t-f t-1-e1-gs|
///l^1
Efl
0f+
llxl/\l O
o/Ul E
=:#Lltrf.
trlnJo =, - ol u -v14., =
(=,
4, 3, E, o/1, ollti:
r OE-qL Lltll
='/\l
4
!=
B.l*Lltrl.
I
-,.
o]4 Ll
T.l L /\lL/\lo
6if o
OL
0//
71s,-.
<
llxl
_
L
0/lA1 7l"J
-a 6l
-4
S ll9.
-JO
r u.
::r
0//4 ALl1.
i.
n
6. /1=
^l|f :JO
dl
r.l4
e. El6f
10.
îl
=8
oll 2oooilolo1l9. L o// Eal EJol elE.. rel1,{l ^1 ol "J zlB ze oll ?l*ulcf olili 8+6He. OI EN#
-et
zH
=ol6Hg
b) Completa(i frazele urmltoare:
l. oltrloJl 7f9.
2.oJol7l
3. 4.
xlb Etf1to/|4_e.?
"a= -+roll
^ldLlrl 244
H ul zl
olul
^/5f
zJEle,
g Ll tr.. ?
^1.48 ^l
4gol
?lqe..
l{=oll,\l +tf rl^l
Hl4-tr 2
br,*l7f 6. Ll|g HlTl Uf 9tr1

7. xll
5. -rl-=
eS of+ E*L/tr\.
z!-dot/,<1
^/?J
Llo/lolgS 9/ zl-e.
g?olE aF:"/ rl gJALltrf. H//el HlLlLl4 ?lGurf. 8. ol /.l6t01l E Olt lO e.^l= ogoll +troil^l rl+E LrLlr dxltrJ A Ubtl. 10. xlts otoololl 4_2011 4 t zt'+o/ 4FE at/-e.
d+71
c) Com leta i frazele de mai
Hltrl X
?el
nJ1 v7E
selectflnd din chenar cuv6ntul
trivit.
N&H *_d z/1 *olcl F*

goltrl
oll Hr,tlTf
olE +7
oJEf Tf
=.fl011
g
Ng-J
olBJol-e..
=.I.
EI,\foll 7fe.. HlTl gf elg.
i+ EE= gof 6.f^lle.? qf ,8=A *_z ollxl ErEolE B+6H9.

L Hl6l-^ll O-vll L
-Lf
qlrollll gol= TleA!+.

Hltrl Ll troll 7|-9.
Elj-Er=ol goJl 3 ef8ol =+o1l1l
-{+ "Jol.9. = ts7 ollet

52
t \l\ ERIITlTE.{ Dl\ BUCURE$Tl

Subiectul
FACULTA'I'EA Dtr LIMBI $I
ITER.{TURI STRAINE
II.
ll
puncte: a) 4p. I b)Zp. / c) 3p. +
lp din oficiu)
a) Traduceti urmdtoarele fraze in limtra coreeanS: t.

2.
Buni zua.
2!'Jut^, . xi',i -l4 tl*oIolLLz

FDlLtolci,
\-i
sunt coreean, sunt romdn.
FElLlol11goIo/l_9,
++l_e.
in Romania iarna ninee mult qi e frig.
ilg}il xE Fla gtilE
Acesta este fratele tdu mai mic? Nu, este fratele meu mai mare.
ol^l*= ,Jilel E&olo/l-ez
0lLl-?,
xll*gLltrl
Ce cumperi de la piald? Cumpdr mere gi pere.
5.
6.
Hl/E 4-e. ^15f0/1A1F913 ^l_e? Ce sport iti place? Mie imi plac fotbalul qi tenisul. Baschetul nu imi place. E ol dl/-e. 853 Eolall-ez x/E +7el E/lLl4E Eolo-//-e Ce faci in weekend? Mai intAi m[ intdlnesc cu prietenii qi apoi mergem la cinema. +'Jo/IFYE 6ile? C7E "Jtlz gol 490/1 49.
tllel
F*
*7=
7.
Maria dimhe ala face sporl in parc qi dupd-amiaza studiazd limba coreeand.
nlElolE olfloll tfl?/u1 E=?dl-z eF1/l z/E)/E 3F-flLLltrl.

8.
Sala de curs se afld in clddirea de alSturi, la etajul qase.
-zg= "j zlE6ao/l

9,
P^rrtulrl
Excursia a fost foarte interesantd, dar nu am fbcut fotografii. ol+ 4/DlP^tP/*tr/lAlLt= 2f &/P10/-e.
olg=
10. Eu
le dau telefon pdrinlilor in fiecare s[ptdmdnd sau le trimit un mesaj prin e-mail.
r/=
Dt/+
FEbt/l/l NEIE EElTlLl ol7llg? Ett/-e.
b) Explicati specificul pronumelui personal pentru persoana a doua din limba coreeani' Dali exemple. ii ti*Or-coreeand, persoana a doua a pronumelui personal prezintd doud forme, reprezentdnd cele doud nivele de adresare - in limbaj onorific, formal Ei in timbaj familiar. Astfel, pentru persoanq a II-a singular avem u.rmdtoarele forme ale pronumelui personal: Ll (tu) - formd de adresare specificd limbajului familiar,
se foloseSte tntre persoane de aceeasi vdrstd $i statut social squ de la superior la inferior. O formd intermediard este pronumele *y'! (dumneata) - pronume regdsit in limbaiul informal, de politeye, dar care
Se
presupune un anumit grad de familiaritate.
persoane de aceeasi vdrstd Si statut social. O trdsdturd specificd limbii coreene este adresarea la persoana a ^doua tn limbaj onorific de polite;e, unde nu existd un pronume personal desemnat, ci se apeleazd la substantive comune. Astfel, existit forma genericd N&H (maestre, profesore, stimate domn/ stimatd
doamnd), folositd atunci cdnd pozilia sociald sau funclia ocupatd de interlocutor nu se cunosc. Altfel, cutuma
foloseste in adresare de la superior la inferior sau lntre
cere ca aclresarea la persoana a doua tn timbaj onorific sd se facd prin apel la substantive comune
ce
denumescspecializarea,funclia,poziliasocialdainterlocultorului.Deexemplu:9lLlg(domnuledoctor),
4*H
@o*nule director),
El^l-J
@omnule presedinte defirmd), etc.
La persoana a doua singular, pronumele personal folosit in cadrul limbaiului familiar este
LlEl (voi), iar
tn
limbaj onorific O/E/E (distinse persoane, domnilor si doamnelor). De asemenea,

pronume personale pentru limbaj onorific, la plural, formd obyinutd De exemplu:
se
pot folosi substitutele de
prin
addugarea sufixului de
plural 5.
9l^l-JE (domnilor
doctori),
LlggE
(domnitor profesori, domnilor si doamnelor).
c) Redactafi o compunere de 10 fraze cu titlul: Ill t!+ (,,Prietenul meu / Prietenii mei") in realizarea acestei compuneri se va urmdri o structurd care sd cuprindd in cdteva paragrafe: prezentarea prietenului (nume, varstd, situaliafamiliald, descrierefizicd); prezentarea situaliei profesionale a prietenului descris Si a profilului moral; aprecieri personale la adresa prietenului Si motivarea alegerii sale ca subiect al eseului realizat. pentru uor Se folosi itructuri gramaticale complexe Si lexicul deprins din manualele indicate la bibliografid
53
7
IJNIVERS ITATEA DIN BUC URE$TI
FACULTATEA DE LI\{BI $I LITERATURI STRAII\E
JAPONEZA
(subiect destinat exclusiv candida{ilor de la secfiile de profil Limbd Si Literaturii; NU se poate opta pentru aceast[ limbl pentru secfiile cu profil rJe Traducere Si Interpretare)
- SUBIECT 9i VARIANTA Os nTZOLVARE -
I. a) Traduce{i urmltorul text in limba romflnI: (6 p. = 12 x 0,5p.)

XE
f;*lE=tozr-+EBlf-t7lzzt h.6 r.,*T h, " 7v-7t*E? 6 t , d*A,t*Effir''5 fttq. * f; T 6 t . fS +ff, U\ 0) H++ 5 r* - * < E Z 5 t1f-.t A,. f* B U < dJ \,\ < L . a,t. O Ef [* t
^% L, rr r' a r' t+ E T a * u 4, " a )\t)J t&pfi t x t t 5 z t; ) . F.t'ttzu t- t l " afr =EollEl+ Et(di< L. E,L..e9. TE 6lzL7E LU\I.ttdt,*IEttF:*al=U*?. Ef;UU\;Lt*ttH zt;<u\ L. * bh,"zt,? t \r' 5 T?" 7hh,5. &?TBU\t1leU\;Lt*rf6U*q" +tt,z_ti rEtJn6t th'. rt)lfuaL th'("?" i *15tifiafrrfEu\0)r. lEu\*tlL. F,E=t7*I, t a. ?
h'.
t
Ayifost vreodatd rugat sd lineli un discurs la ceremonia de cdsdtorie? Discursul, dacd este prea lung nu va fi pe placul nimdnui. Iqr dacd va fi prea scurt, nu poli sd transmili ceea ce simfi. Chiar dacd exersezi dinainte, nu prea reuSeqti sd stai in picioare in fa{a multor oameni. Vei greSi linia discursului sau il vei uita. Este mai bine sd ili notezi punctele importante ale discursului. Pe cat poiibil, sd facem un efort sd folosim cuvinte sau expresii simple! Deoarece cuvintele complicate sunt Si greu de
memorat Ei usor de greSit.
Apoi, existd cuvinte pe care este interzis sd le utilizezi. De exemplu, ,,a se despdrfi" sau ,,a tdia". Acestea nu sefolosesc pentru cd nu sunt de bun augur. Sd avem grijd!
I. b) Completafi cu particulele potrivite (cu excep{ia particulei /*): (1,5 p.= 5 x 0,3p.)
1. ;odJmi*ffirEoaJ+ft,u\ *EEr*< trd u\ t 2. Ef.t-C'30d llw*i " 3. &trs+ iEetSE;FEr'W*,t /1," 4. RHALW#<A iXU\T.T. s. cTiaw#.t6oE3rtF"l h'h't) t L t"
t"
t. ; o tsm t*fr{lgofi&fr Lt tr "n[Eit< /:' d Lt * b /;. 2. Efl*730h'Tlf //*7,

3. &r t fl#EiqE',t 5 Effidr't/*x/L.
4. RROA66< o)i\ECt7T. 5. t"7tE/gET6 Otr3 B#81&.t'i' t/ t L t.
I. c) Alegeli varianta potrivitl pentru propozi{iile de mai jos: (1,5 p.
5 x 0,3p.)
1. figHOtbE, T'e AtLT

b.
ffirytfae5t:U<u\tc.
.
a.ftIEtlAe)':i'.U*Lt.
c.
ftIEt U&U\&5 E L< U\tq"

c.
2. e A) )tiET'iX t) t.l' t i' 5 8A5

a. E ( t*dT.B.
b.E<
h'+'Utl*tlb.
( TaAl
"
54
L:\T\TRS IT.\TE.{ DIN
BU
CURE$TI
FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE
3. ir-aiBU\ 5cl, f U\*rr'.
a.:Ebt-24<1"
4. ETatCta"
a.
...:.7-t A"tttafzi b.lJB?<U\6 t'24<'l'

b.
c.
l)B:
tat-Z-ZTI.
f/.r.
diHS EA
*?"
fj1+5 < td
U\"
c.
dif*5
Utg.
i\UE^
a.
I>7.h{R'lzu\T'?'
6.11-t t; B ,
1ititf,.
c.,t11t-,
1.
2.
3,
E$olr: at r. T t a t' ffffiEd L, a ct * j l: l, T Lt * T. (c') a o i)EET"tr t/ * b t 7t' 5' t * ) E < l* {T T. (a.) :7-d,LliCt5 c [, PLt*{r'. ... :7-d'LldtE'+/AztZ4TT"
(c')
4. 5.
E") T"{h. flil"fr#51, *{" (c.) g'>Zr'"Et Ct T T. (b.) /ti t) E = t 5,

^fr
II. a) Traduce{i in limba japonezi: (3 p, : 5 x 0,6 p')
1. 2. 3. 4. 5.
Astdzi trebuie sd lucrez peste program' Am dus cdinele la Plimbare' Am intArziat la qedin!6 din cauza taifunului' Cum ar f,r mai bine si proceddm in cazul in care are loc un cutremur? Probabil cd nu voi ajunge la ora stabilitd'
1. t * )f*Hl-A fffiEA tl *t/t" 2. bt l,liftZffi#trigttTff 2 TP r) * L t' 3. AHT"*#triEtz* l, t" 4. rbflitfr; c.ttE#l*, t') l-t5 LtC'TTi'. 5. fr1t*CI8#E1E fd trihA Lti' A b t'z t t'L"
II. b) Scrieti in kanii cuvintele de mai jos: (1,5 p' = 5 x 0,3 p.)
r. tLA,5<
2. l,
2.
t-
) tu\
3.
6)h,teV\ 4HH
4.
&)
U\
5. &<
u\
f. igi6
lg/# +ffi
3.
Ffi i'lH
3.
JfrE
5.
: II. c) Scrie{i in hitagana cuvintele de mai jos: (1,5 p' 5 x 0,3 p') 4. g+ 3. 2. 1.
HA4i+t
E 5.
t. tx'ii.Srtctt
2.
tt2
'J')t)
4. Ut0)rr<
{:t0j;<
II.d)Scrie(iocompuneredeaproximativ8-l0rinduricutitlul:(3p.) rfJ.OUr 5Lt h"fll*'H'!t*F"'U\H1-r // EU\ H 1 = amintire
55
F
I
UNIVERSITATEA DIN BUCUIi: " l
FACULTATE.\ DE LI}IBI $I LITERATURI STRAIN}I
TURCA
(subiect destinat excli;::iy candidafilor de la sectiile de profil Limbii Si Literaturd; NU se poate opta pentru acr r:it[ Iimbi pentru sec{iile cu profil de Traducere Si Interpretare)
Subiectul
I.
(10 puncte: A. 5p + B. 5p)
A. Completa(i spa(iile libere cu rlnul dintre sufixele -an, -acak, -dr{4 -aca{1, ad[ugf,ndu-le, daci este necesar, qi sufixele cazualc i:orespunzitoare, in func{ie de sensul frazei: 1. Toplantrda (sizin) a1 _ _ kararlara hig tereddtit etmeden itiraz ettim. gizimleri masanrn iistiine koydum. 2. Bilgisayarda yap yemek ye ttazlt cocu[a sinirli sinirli ba$rrdr. 3. Annesi yararlt bilgiler igin gok teqekkiir ederim. ver 1. Sevgili arkadagrm,--5. Gelecek hafta yaprl -- toplantrya ti.im idarecileri ga[rrmayr diigiintyorum. hig inanmryorum. 6. Fuat her zaman,her yerc geg gelir, dolayrsryla yann erken gel yaralr kedicifii evime ahp vefah bir arkadaq edindim. 1 . Sokakta bul tamdr[rmr gtkaramadrm. ktzt nereden 8. Arabamn penceresinden rriahzun mahzun bak _
g.
-_ Kardegimin yakrnda yafi
gft _
10. Akgama kadar
deniz seyahati onu uzak yerlere gottirecekmiq. kar yollann hepsini kapattt, belli ki koyde mahsur kaldrk.
B. 1. Forma i o frazd complex[ folosind forma posibilitativfl (= a putea) a verbului gormek. 2. Forma{i o frazd cornplexi folosind forma impositrilitativi (= a nu putea) a verbului okumak. 3. Forma(i o frtzilcomplex[ folosind un verb la modul necesitativ (= a trebui). 4. Forma{i afrazd complexd folosind postpozi{ia dolayt. 5. Forma(i o frtzil complexl folosind postpozilia itibaren.
Subiectul
I[.
(10 puncte: A. 5p + B. 5p)
A. Traduce(i urmltoarele fraze din limba romffni in limba turci: 1. Deqi azi-noapte a plouat foarte mult, astdzi a iegit soarele, iar vremea s-a incdlzit simlitor' u sosit acum cAteva zile din Turcia avizitat oragul Bucureqti, apoi a plecat la 2. Deiegalia "ir" Constanla, unde va rdmAne pAnd s6ptdmdna viitoare. 3. Vreau s6-fi citesc scrisoarea pe care am primit-o acum cAteva zile de la prietenul meu, care locuieqte lalzmir, unde este profesor. 4. DacS Fatih doarme, nu-l trezili, c6ci vom vorbi m6ine cu el la facultate. 5. Pentru c[ plou6 neincetat de c6teva zile, (noi) nu am putut pleca in excursia despre care vd
vorbeam la sfArqitul sdptimAnii trecute.
B. Traducefi urmdtoarele fraze din limba turcd in limba romffnI: 1. Kendimi bildim bileli, boyle bir gey gormedim. Hayret bir geyl Acaba ne oldu? Z. 1885 yrfunrn temmuzunda bir sabah, saat sekizde, dokuz yaglarrnda bir yavrucakla annesi, Pastcir'i.in laboratuvanna gelmiqlerdi. Annesi ona, kiigrik Meister'in bir giin 6nce okula giderken, kudurmuq bir kdpefin hiicumuna u[radr[rnr anlattt. 3. iatl bir ilbahar sabahrydr. Fatih Sultan Mehmet, beyaz atrna binmiq, ordusunun oniinde istanbul'a ilk defa giriyordu. 4. Ayasoffa, Bizans zamanrnda kilise iken Fatih Sultan Mehmet tarafindan camiye gevrilen tarihi
5.
bir binadrr. Bugtn, Tiirkiye'de, koungma dili ile yazr dili arasmda yeniden bir fark do[mak iizeredir'
56
UNI\ ER\IT{Tt.\ DI\ BUCURE$TI
FACULTATEA I-}E LIL\{BI $I LITERATUI].I STR.AINE
Variantd de rezolvare
T.
TURCA
1. Toplantrda (sizin) aldrErnrz kararlara hig tereddiit etmeden itiraz effim. 2. Bilgisayarda ) aptrErm gizimleri masanrn tisttine koydum. 3. Annesi yemek vemeyen nazh cocufia sinirli sinirli ba[rrdr. 4. Sevgili arkadagrm. r'erdiEin yararh bilgiler igin gok tegekkiir ederim. 5. Gelecek hafta,vaprlacak (olan) toplantrya tiim idarecileri gafirrmayr diigilntiyorum. 6. Fuat her zaman- her yere geg gelir, dolayrsryla yann erken geleceEine hi9 inanmryorum. 7. Sokakta bulduEum yarah kedicifii evime ahp vefah bir arkadag edindim. 8. Arabanrn penceresinden mahzun mahzun bakan krzr nereden tanrdi[rmr grkaramadrm. 9. Kardeqimin yakrnda grkacaEr deniz seyahati onu uzak yerlere gotiirecekmiq.
i0.
Akgama kadar yaEan kar yollann hepsini kapattr, belli ki koyde mahsur kaldrk.
A.
II. A.
1.
Diin gece gok ya[mur yafidrgrna rafmen /9ok ya[mur yafidrfir halde, bugtin giineq grktr, hava ise
iyice rsrndr.
2. 3. 4. 5.
II.
Birkag giin once Tiirkiye'den gelen heyet Biikreg qehrini ziyaret ettikten sonra, ciniimiizdeki haftaya kadar kalacafit Kostence'ye gitti / hareket etti. O[retmenlik yaptr[r lzmir'de oturan arkadaqrmdan birkag gtin once aldr[rm mektubu sana
okumak istiyorum. Fatih uyuyorsa, onu uyandrmaym, giinkii onunla yann, fakiiltede konuqaca[z' Birkag giindiir durmadan yafimur yafidrfirndan dolayr, size gegen haftanrn sonunda anlattr[rm
geziye grkamadrk.
B.
2.
1.
3. 4. 5.
N-am mai v6zut aqa ceva de cAnd md gtiu. Ciudat lucru! Oare ce s-a int6mplat? intr-o diminea!6 din luna iulie a anului 1885, la ora opt, la laboratorul lui Pasteur venise un bdielel de vreo noud ani, insolit de mama sa. Mama sa i-a povestit (lui Pasteur) ci, in urmd cu o zi, pe cAnd se ducea la gcoald, micuful Meister fusese atacat de un c6ine turbat. Era o diminea!1 pl6cutd de primdvard. Sultanul Mehmet Fatih intra pentru prima oarl in Istanbul, in fruntea armatei sale, cf,lare pe calul s[u alb. Sfdnta Sofia este un edificiu istoric care, dupd ce a fost bisericd pe vremea bizantinilor, a fost transformat in moschee de cdtre sultanul Mehmet Fatih. Astdzi, in Turcia, este pe cale sd se nascS o noud diferenld intre limba vorbitd gi limba scrisd.
57

Ghid de Admitere Limbi Straine Ubuc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Admitere Limbi Straine Ubuc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T

U\I\ ER:IT{TF \ DI\

inceperea procesului de admitere se va qti exact locul de

r-l str-l zl ;> r :=* =l -,r-

d r:\n LR'R' \: i:- A

F * 20 F '71 o r,H o a:\ * \2, z. S,i.> ), rE frl Do l\r - s '^) IA

5tA <l alH r!l Hl> >l2d 6l lrl

olrnl tnlzl utL)t

^lNl Ft>,1 >l all

:fl@ LrllD ,+l\i i,

S,.S F.u =. E'R\ FSn k.il. r K,! R

I it'j I ! .. +> !r'r

sFs Nqts FF S \st\.

o ao 9F6 gE ^-(Jt oU - rc9 =5 iao qid oid 3 gx A$, af D( 3p, 3a 36

Q' :' S' 'tS,"

R= i(E ci =. *i. -i. E. sr\ \i!!

='o a Ei' o.5 D

c^aa Y-Cl Frr=l trl

-.1 >NHCI 'Fl P

=tE;l FE>EI Ul '-i

-r!:l N 2 l)l addCl

PF.-rnl r, ;+ 'tr Ai q-z,4frl l)'^)-t4l

/l _'6,i-. 'ei -'-, vr -\

q3*' +\ o.s ttI}

UNI\TRSIT {TEA DIN BUCURE$TI

FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE

OFERTA FACULTATII DE LIMBI $I LITERATURT STRAINE

LIMBA $I LITERATURA (Filologie\: * a) admitere pe bazd de examen scris se va alege o singur[

specializare A din lista de mai ios:

Englezi / Germanl lFrancezl/ Spaniol[

I catahn[ / Itatian[ lLilinil lPortughezil

calaureat (concurs de dosare) mai mare.

A din lista de mai jos, dar acestea *,n*,.ioerateinscrieriseparate;taxadeinscriereachitatavafi

Italiani / Portughezl / Fitologie Clasici / Rusi

Slave (Cehd, Slovacd,

jos: in combinalie cu una dintre specializarile B din lista de mai

Englezi/ Germani/Neerlandez[/ Suedezdl FrancezdlcatarlandlltaliainillLatinilPortughezil i Spanioli / Hindi / Rusi / RomAnl

Greacd veche) qi' in consecin!6' NU se va

UNIVERSTTATEA DIN BUCURE$TI

FACULTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE

intr[ in combinalie cu una dintre limbile B din lista

jos, ca disciplind complementard:

LTMBI MODERNE APLICATE

Englezi / Germani I Francezili Italian[ i Spaniold i Rusi

secliile Limbi Moderne APlicate

va alege o combina{ie intre:

Francezi / Italianl / Spaniol[ / German[ / Rus[ I Croatil

ATENTIE! Numirul minim

T]\TI ERSIT\TE.{ Dt\i BLCL RESTI

F{CLLTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE

pRECIZ-1RI Ct' PRI\-IRE L-L )IODALITATILE DE ADMITERE

va face pebazanotei de la proba scris6'

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACLLTATEA DE LIMBI $I LITERATURI STRAINE

oBSERvATTT DESpRT RESTRUCTURAREA

,J,egea nr. 2BB

in consecinll, invdfdm6ntul superior

a fost organ izat pe 3

Ciclul I Ciclul Ciclul

qi gimnazial, cu condilia promovdrii modulului psiho-pedagogic

in cadrul Facultilii de Psihologie 9i $tiinfele Educaliei a Universitdlii din Bucuregti. Pentru a

cele 3 mai sus mentionate, o singuri

datl (o licenf6, un masterat, un doctorat). in

Facultatea de Limbi qi Literaturi Strdine oferd numai cursuri

A din lista de mai jos, dar acestea ,n,.ioerateinscrieriseparate;taxadeinscriereachitatavafi