Sunteți pe pagina 1din 3

Familia monoparental (monoparental family) este acel tip de familie n care copiii locuiesc doar

cu unul dintre prini. Acest lucru se poate ntmpla ca urmare a divorului, a separrii prinilor, a decesului unuia dintre prini, a nfierii de ctre un adult a unui minor sau ca urmare a deciziei unei femei de a da natere unui copil fr a fi cstorit sau fr a locui cu un brbat. n Romnia, ca de altfel n majoritatea statelor lumii, cele mai multe familii monoparentale au ca unic printe femeia[1]. Atunci cnd familia devine monoparental ca urmare a divorului sau separrii prinilor legturile dintre copil i printele cu care acesta nu locuiete permanent tind s se ntrerup ntr-un foarte mare numr de cazuri[2]. Familia tradiional n familia tradiional puterea este inegal. n aceast familie cel care domina cel mai mult era brbatul. ns, cel puin din sec. 19 romnesc, norma autoritii masculine pare s nu serveasc dect ca faad. n familiile boierilor, soia poate influena decizia soul, chiar i copiii, ori de cte ori este n joc un aspect al vieii familiale. Este clar c familia tradiional se bazeaz pe puterea concret. Aceste reguli l oblig pe brbat s fac ceea ce tie, astfel nct femeia accept aceast ordine, deoarece femeia nu avea niciun drept la opinie. De-a lungul timpului, puterea n familie a crescut, autoritatea a evoluat spre cel ce tia mai mult.Puterea femeii a crescut de asemenea. Femeia avea mai multe drepturi, avea puin autoritate asupra copiilor, soul se sftuia cu ea n diferite probleme familiale. Familia moder Se caracterizeaz prin structura de autoritate i putere. In aceast familie partenerii au aceeai autoritate, deciziile le iau n comun, nu ca n familia tradiional cand doar brbatul lua decizii, att n privina hotrrilor care viza viaa conjugal. Relaia modern surprinde reciprocitatea puterii i autoritii, pe diferite nivele i n diferite intensiti. Ideea c toate sarcinile i toate rolurile unei familii, pot fi ndeplinite, att de brbat, ct i de femeie este total greit, deoarece exist anumite elemente care difereniaz cele dou sexe (C Ciuperc, 2000, p.100 apud I. Mitrofan, C. Ciuperc, 1997), ca s nu mai vorbim c, de la un cuplu la altul exist deosebiri n ceea ce privete rolurile asumate, n funcie de particularitile persoanelor i relaiei respective. Din aceast perspectiv nu exist, nu este posibil o egalitate prin lipsa diferenelor. ntre oricare malte dou persoane, intervine reciprocitatea, dar i asimetria, una dintre ele tinznd s-o domine pe cealalt. Fiecare activitate are o importan diferit, adic nu pot exista activiti care sa aib ponderi egale. Dac n familie exist un bun dialog i o bun nelegere, atunci se poate ajunge la o egalizare a autoritii i puterii n sistemul familial. Factorii ce au determinat flexibilizarea raporturilor de putere n cuplul modern au fost emanciparea femeii, bazat pe creterea nivelului de cultur. Aceast emancipare a ridicat pretenii vis- -vis de posibilitile brbatului de a se implica n ceea ce trata, pn nu demult, cu pasivitate i indiferen. Un alt factor este independena economic a femeii, adic femeia nu mai este ntreinut de brbat i poate singur s-i asigure subzistena i s ia decizii proprii, fr team de a fi supus reprourilor sau abandonat

Islamul si Femeile

Barbatul si femeia sunt egali in islam, dar ei au fost creati diferiti si au roluri diferite. Islamul considera ca sotul si sotia se completeaza reciproc. Nici unul nu-l domina pe celalalt. Fiecare are drepturile si indatoririle sale individuale, impreuna ei formeaza o familie linistita si fericita care constituie baza unei societati unite si prospere. Femeia nu este nici pe departe lipsita de drepturi. Ea are dreptul de a-si alege singura sotul, sa aiba si sa mosteneasca avere, sa divorteze in anumite conditii (cand barbatul nu isi indeplineste indatoriile de sot, nu o poate intretine sau o maltrateaza). Ea nu este supusa barbatului ci doar lui Allah, si are dreptul sa-l infrunte pe sotul sau tatal sau daca i se cere sa mearga impotriva poruncilor lui Allah. Coranul stabileste reguli cu privire la felul in care trebuie sa se imbrace o femeie, dar acestea au fost interpretate in diferite culturi cu diferita strictete. Controversatul voal pe care femeile trebuie sa il poarte in public isi are originea in Biblie, unde este mentionat ca obligatoriu de catre apostolul Paul (ati vazut vreodata o calugarita crestina cu capul descoperit?). Desigur, cum crestinii au ales sa ignore aceasta regula si majoritatea musulmanilor care traiesc in societati moderne au ales sa o ignore (in Turcia este chiar interzisa purtarea voalului in scolile statului). Deasemenea, islamul stabileste reguli cu privire la cum trebuie sa se imbrace barbatii (spre ex, genunchii trebuie sa fie acoperiti - in Iran este ilegal sa porti pantaloni scurti!). Daca aveti impresia ca crestinismul este mai putin strict cu privire la portul barbatilor, iata ce spune Pavel in I Corintineni 11:14: "necinste este pentru un barbat sa-si lase parul lung". Aparitia islamului a avut ca urmare o imediata si drastica imbunatatire a conditiilor de viata a femeilor din peninsula arabica. Dupa moartea profetului insa, regulile stabilite in Coran au fost interpretate in mod diferit si situatia femeilor a devenit similara cu cea din epoca pre-islamica. In general insa, Coranul nu face diferentieri intre femeie si barbat. Spre exemplu, cand se incurajeaza studiul se subintelege ca aceasta se aplica atat pentru femei, cat si pentru barbati. Diferentele care exista in acest sens in unele tari islamice se datoreaza culturii si obiceiurilor locale, si nu religiei.

Legea nr. 202/2010 privind unele msuri pentru accelerarea soluionrii proceselor numit i Mica reform a Justiiei aduce reglementri n ceea ce privete instituia divorului atribuind unele
competene notarilor publici. Astfel, "Dac soii sunt de acord cu divorul i nu au copii minori nscui din cstorie sau adoptai, ofierul de stare civil ori notarul public de la locul cstoriei sau al ultimei locuine comune a soilor poate constata desfacerea cstoriei prin acordul soilor, eliberndu-le un certificat de divor, potrivit legii". Aceste prevederi legale i-au gsit aplicare n Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activitii notariale nr.36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justiiei nr.710/C/1995, publicat n Moniotorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.176 din 8 august 1995, cu modificrile i completrile ulterioare, prin care s-au adus noi reglementri privind procedura divorului n faa notarului public.

Prevederile legale n materia divorului se completeaz cu Instruciunile privind ndeplinirea procedurii divorului de ctre notarii publici precum i cu normele metodologice privind Registrul Naional de Eviden a Cererilor de Divor, adoptate prin Hotrrea nr.15/26.01.2011 i prin Hotrrea nr.4/14.01.2011 a Biroului Executiv al Consiliului Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia.