119

Capitolul I
I. MAINI I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR I
UNTORILOR
I.1. Generaliti
Din complexul de lucrri care alctuiesc tehnologia de ntretinere a
culturilor silvice, lucrrile pentru combaterea bolilor si duntorilor au o
nsemntate deosebit pentru dezvoltarea corespunztoare a arborilor .
Combaterea bolilor si duntorilor se poate face prin urmtoarele metode:
metode biologice;
metode mecanice;
metode chimice.
I.2.Clasificarea mainilor pentrucombatereabolilor i duntorilor
Masinile care se folosesc n protectia plantelor se clasific dup mai multe
criterii astfel:
Dup lucrareape care oexecut saumodul de aplicare a
pesticidelor: aparate si masini pentru stropit, aparate si masini pentru prfuit,
aparate si masini combinate de stropit si prfuit, masini pentru tratat seminte.
Dup modul de acionare i sursade energie: aparate purtate de om,
aparate si masini carosabile, masini cu tractiune animal, masini purtate sau
tractate de tractor, masini autopropulsate, instalatii purtate de avion sau
elicopter.
120
I.3. Maini i aparate pentrustropit
I.3.1. Destinaiai clasificareamainilor de stropit
n tehnologia de combatere a bolilor si duntorilor prin metoda chimic
cele mai utilizate sunt masinile si aparatele de stropit, deoarece cca. 75% din
volumul total de tratamente se execut prin stropire.
Masinile de stropit se clasific dup modul cum se realizeaz pulverizarea
lichidelor si modul de transport spre plante a picturilor rezultate, astfel:
Maini cu pulverizare hidraulic.
Maini cu pulverizarea pneumatic.
Maini cu pulverizare combinat (hidro-pneumatic).
Maini cu pulverizare mecanic.
I.3.1.1. Maini cupulverizare hidraulic.
Schema functional a unei masini de stropit cu pulverizare hidraulic cu jet
proiectat se prezint n figura I.1.
Dispersarea hidraulic se realizeaz prin trecerea fortat a pesticidelor
lichide prin orificii calibrate. Picturile rezultate sunt proiectate direct pe sol sau
pe plante.
Fig. I.1. Schemafuncional aunei maini de stropit
cupulverizare hidraulic
Lichidul din rezervorul 1, este aspirat de pompa 4 prin robinetul 2, filtrul
3 si dirijat la corpul de distributie 5, prevzut cu manometrul 6 si supapa de
reglare a presiunii 8. Din corpul de distributie, o parte din lichid, este transmis n
rezervor prin robinetul 7,pentru agitarea lichidului , iar o alt parte este dirijat
spre rampa de stropit 10, prin robinetul9.
121
Aceste masini se folosesc pentru tratamente cu erbicide la presiuni de 2
5 bari si pentru tratamente cu insecto-fungicide la presiuni de 550 bari n culturi
de cmp.
Reglarea debitului de lichid se realizeaz prin: modificarea presiunii de
lucru actionnd asupra supapei 8, sau prin utilizarea unor duze cu sectiune de
trecere diferit, care pot realiza debite de lichid de 1-4 G.P.M.
Dimensiunile particulelor dispersate depind de presiunea lichidului si
geometria orificiului (duzei) care are diametre ntre 0,5 si 3 mm. Se obtin astfel
picturi cu diametrul ntre 150 si 350 m.
Pentru a se asigura cresterea gradului de depunere a particulelor de lichid pe
suprafata supus tratamentului, particulele de lichid sunt supuse unei turbionrii
suplimentare, cu ajutorul unui ventilator.
Schema functional a unei masini de stropit cu pulverizare hidraulic cu jet
purtat se prezint n figura I.2.
Fig. I.2. Schemafuncional aunei maini de stropit
cupulverizare hidraulic cujet purtat:
Aceste masini se utilizeaz pentru tratamente n plantatiile viti-pomicole si
n afara prtilor componente prezentate mai sus, este prevzut si cu un
ventilator axial 11, al crui curent de aer avnd rolul de a transporta picturile
dispersate pe cale hidraulic ctre plante (dispersia nu este foarte fin 300350
m consum ridicat (5001500 l/ha) si efect de scurgere al particulelor de
lichid).
122
Tipuri de aparate i maini cu pulverizare hidraulic Tabelul nr.I.1
Denumire Aparate de
stropit
Echipamente de
erbicidat
Masini de erbicidat
Simbol AS16(14) MIRA -500 EEP-300(600) MET 1200(2500) METEOR
1000(2000)
Sursa de
energie [CP]
Actionat
manual
45-65 45-65 45-65 45-65
Capacitatea
rezervorului
[dm
3
]
16(14) 500 300(600) 1200(2500) 1000(2000)
Presiunea de
lucru [bar]
2-5
(3-6)
1-5 2-6 1,5-6 5-25
Ltime de
lucru [m]
- 10(12) 8(12) 12(18) 9(18)
Mas [kg] 6(11) 285 215(270) 510(1970) 460(1850)
Capacitatea de
lucru [ha/h]
0,025-
0,030
0,85-1,25 0,7-1,15
(1,1-1,8)
3,2-4
(6,2-7,2)
2,1-2,9
(3,7-5,2)
Consum de
combustibil
[l/ha]
- 1.3-1,5 !,35-1,6
(1,2-1,4)
0,9(0,75) 1,1(0,85)
I.3.1.2. Maini cupulverizare pneumatic.
n figura I.3. se prezint schema functional a unei masini de stropit cu
pulverizare pneumatic, format din rezervorul1,robinetul 2, pompa 3, robinetele
4,5,dispozitivele de pulverizare 6,7 si ventilatorul centrifugal 8.
Pulverizarea lichidului pe cale pneumatic const n aducerea acestuia sub
presiune mic (0,51,5 bari) la dispozitivele de pulverizare, ntr-un curent de aer
cu vitez foarte mare (100150 m/s). Datorit impactului ntre lichid si aer,
lichidul se fragmenteaz n picturi fine cu diametrul ntre 50150 m si este
transportat spre suprafata folial a plantelor.
Procesul de lucru al acestei masini este urmtorul: pompa 3 aspir lichidul
din rezervorul 1 prin robinetul 2 si l refuleaz n dou circuite: unul de agitare
care trece prin robinetul 4 napoi n rezervor, pentru amestecul continuu al
123
Fig. I.3. Schemafuncional amainii de stropit
cupulverizare pneumatic:
lichidului si altul de lucru prin robinetul de reglaj al debitului 5 spre capetele de
pulverizare 6,7, respectiv la duzele 8, unde lichidul intr sub actiunea
curentului de aer produs de ventilatorul 9, unde este dispersat si transportat spre
plante. Reglarea debitului de lichid se realizeaz prin:modificarea sectiunii de
trecere a lichidului, actionnd asupra robinetului 5.
7I3.1.3.Maini cupulverizare combinat (hidro-pneumatic).
Asa cum se observ din figura I.4. n constructia masinii sunt incluse toate
prtile componente ale masinilor de pulverizare hidraulic cu jet proiectat,
dispozitivul de pulverizare avnd alt constructie, rampa de stropit circular 10
precum si un ventilator axial 11 .
n cazul acesta, lichidul este pulverizat pe cale hidraulic la presiuni de 5
50 bari, picturile rezultate fiind supuse unui curent de aer cu viteza de 80120
m/s care realizeaz o fragmentare suplimentar si le transport pneumatic spre
plante. Finetea picturilor este de 40150 m.
124
Fig. I.4. Schemafuncional aunei maini de stropit
cupulverizare combinat (hidro-pneumatic):
Din rezervorul 2, lichidul este aspirat de pompa 5, prin filtrul 4 si refulat la
corpul de distributie 6, prevzut cu manometrul 7. Din corpul de distributie, o
parte din lichid, este transmis n rezervor prin robinetul 8, pentru agitarea
lichidului , iar o alt parte este dirijat spre rampa de stropit circular 10, prin
robinetul9 , fiind pulverizat. Picturile rezultate sunt supuse curentului de aer
debitat de ventilatorul axial 11, care realizeaz o dispersie suplimentar si
transportul pn la rndurile de pomi sau vit de vie.
Reglarea debitului de lichid se realizeaz prin:modificarea presiunii de lucru
actionnd asupra robinetelor 8,9, sau prin utilizarea unor duze cu diametru
diferit(1.2-1,7 mm)
Masinile de acest fel sunt destinate pentru tratamente n pomicultur si
viticultur.
I.3.1.4.Maini cupulverizare mecanic.
Schema unei masini de stropit cu pulverizare mecanic si jet purtat se
prezint n figura I.5.
Dispersia mecanic se realizeaz pe cale centrifugal cu ajutorul
dispersoarelor cu acelasi nume, formate din discuri suprapuse cu diametre
cuprinse ntre 100 si 700 mm.
125
Fig. I.5. Schemafuncional aunei maini de stropit
cupulverizare mecanici jet purtat:
Lichidul din rezervorul 1, este adus prin intermediul pompei 2, si a
robinetelor 5,6, la dispozitivul de pulverizare 3, format din dou discuri
suprapuse. Aducerea lichidului la dispozitivul de pulverizare se face la presiune
mic cuprins ntre 0,20,7 bari. Discurile sunt antrenate n miscare de rotatie
(n = 10 00015 000 rot /min) si sub actiunea fortei centrifuge lichidul este
transformat ntr-o pelicul foarte fin care la prsirea discurilor n contact cu
aerul se disperseaz n picturi. Picturile sunt transportate de curentul de aer
debitat de ventilatorul axial 4. Finetea picturilor este cuprins ntre 150 m.
Tablelul nr.I.2
Tipuri de maini cu dispersie pneumatic (P)i hidro-pneumatic (HP)
Denumire Masina de
stropit tractat (P)
Masina universal
de stropit cu ventilator
axial (HP)
Masina tractat de stropit
cu volum redus (HP)
Simbol MST-900 FUMS-1000(1500) VUR
1000(1500)
Sursa de energie [CP] 45 45-65 45-65
Capacitatea
rezervorului [dm
3
]
900 1000(1500) 1000(1500)
Presiunea de lucru [bar] 1,2-4 max.25 max.20
Debitul
ventilatorului[m
3
/h]
6000 7500 8000
Ltime de lucru [m] 2,4-4 2,5-12 1,8-4
Mas [kg] 660 680(859) 460(570)
Capacitatea de lucru
[ha/h]
0,9-1,5 1,2-2,5 2,5-3.4
Consum de combustibil
[l/ha]
3,5-3,7 2,5-4 1,7-2,9
126
I.4. Construciaorganelor componente ale mainilor i aparatelor de
stropit
Rezervorul serveste pentru depozitarea pesticidelor necesare n timpul
lucrului.
Acestea se execut din materiale ce rezist la actiunea coroziv a
pesticidelor cum sunt: alama, otelul inoxidabil, iar n ultima vreme din poliester
armat cu fibre de sticl si polietilen. Forma rezervoarelor este n general
cilindric si au capacitti de 1020 l la aparate de stropit, de 200600 l la masini
de stropit purtate si chiar 9002500 l la masinile tractate. Ele sunt prevzute cu
gur de umplere la partea superioar, prevzut cu capac si sit, buson de golire
si agitator.
Agitatoarele au rolul de a asigura circulatia continu a lichidului n rezervor
pentru a mpiedica sedimentarea si a mentine omogenitatea solutiei.
Acestea pot fi: mecanice, hidraulice i pneumatice.
Filtrele retin particulele ce ar putea nfunda orificiile mici calibrate ale
capetelor de pulverizare. Filtrele sunt formate din site si tesute din fire de alam
sau material plastic cu orificii de 0,30,8 mm.
Pompele asigur circulatia lichidului si presiunea necesar pentru
functionarea masinii, precum si umplerea rezervorului cu lichid. Presiunea de
lucru asigurat de pomp variaz ntre 36 barri pentru aparatele de stropit si
masinile cu pulverizare pneumatic si 1025 barri pentru masini cu pulverizare
hidraulic.
Pompele folosite pe masinile de stropit pot fi: volumice si centrifuge.
Pompele volumice utilizate sunt: cu roi dinate, cu membran, cu role si cu
piston. Ele trebuie s fie rezistente la coroziune si s asigure debite ntre 10300
l/min.
Debitul teoretic al pompei cu roti dintate poate fi determinat considernd c
volumul golurilor dintre dinti este egal cu volumul dintilor.
Deci se ia n calcul volumul coroanei dinate a rotii de antrenare.
V = a D
d
h L [cm
3
/rot] (I.1)
n care:
D
d
diametrul cercului de diviziune [cm];
h nltimea dintilor [cm];
L ltimea rotii [cm].
Q = V n = a D
d
h L 10
3
[l/min] (I.2)
n care:
D
d
diametrul cercului de diviziuni [cm];
h nltimea dintilor [cm];
L ltimea rotii [cm];
n turatia [rot/min].
127
n cazul pompelor cu membran volumul refulat la o curs este:
( )
d
D d D
S
V + +

=
2 2
2 3 4
1
2 (I.3)
n care:
S = cursa membranei.
Pompa este o masin hidraulic care transform energia mecanic (de
miscare) n energie hidraulic a lichidului. Aceast transformare se realizeaz
prin punerea n miscare sub presiune a lichidului (pompare).
Pompele volumice sunt pompe hidrostatice care realizeaz procesul de
pompare al lichidului prin variatia spatiilor de lucru din interiorul pompei. n
spatiile care si mresc volumul pompa aspir lichidrul de lucru, iar n spatiile
care si micsoreaz volumul pompa refuleaz lichidul.
Pompele cu roi dinate se folosesc la masini cu pulverizare hidraulic
pentru culturi de cmp.
Aceste pompe au debite < 50 l/min si realizeaz presiuni pn la 30 barri.
Pompele cu membran au o larg rspndire, avnd o constructie
compact realizeaz presiuni si debite ridicate: 550 barri si 25150 l/min
folosindu-se la masinile cu pulverizare hidraulic.
Schema prezentat este a unei pompe cu membran folosit la aparatele de
stropit.
Fig. I.6.Schemafuncional aunei pompe cumembran:
1- corp; 2 membran elastic; 3 supape; 4 camer de uniformizare a
presiunii; 5 prghie de actionare.
Pompa cu membran are un corp metalic 1, membrana elastic din cauciuc
2, supapele 3, n contra curent si o camer de uniformizare a presiunii 4.
Actionarea membranei se face prin prghia 5. Presiunea de lucru de 14 barri.
1
2
3
4
5
128
Pompele cu role
Pompa cu role este format din carcasa 1 n care este montat excentric
rotorul 2. Rotorul este prevzut cu alveole n care sunt montate rolele 3
executate din material plastic anticoroziv. n timpul lucrului rolele subt aciunea
forei centrifuge sunt deplasate spre carcas si datorit dispunerii excentrice
volumele dintre ele variaz, ceea ce asigur aspirarea si refularea lichidului.
Fig. I.7. Schemafuncional aunei pompe curole:
1 corp; 2 rotor excentric; 3 role.
La turatie de 5001000 rot/min (rotatia prizei) realizeaz debite de 25150
l/min si presiuni ntre 515 barri.
Pompe cu piston
Pomparea lichidului se realizeaz prin deplasarea rectilinie a unui piston
ntr-un cilindru. Capul cilindrului 1 este prevzut cu supapa de admisie 2 si
refulare 3. Actionarea pistonului se face de la arborele cotit 4. Reteaua de
refulare este prevzut cu o camer de uniformizare a presiunii 5.
Fig. I.8. Schemafuncional aunei pompe cupiston:
1 corp; 2 supap de admisie; 3 supap de refulare;
4 arbore cotit; 5 camer de uniformizare a presiunii.
1
2
3
DS
Dr
1
2
3
4 5
129
n general la masinile de stropit se utilizeaz pompe cu 13 pistoane,
asigurnd debite de 15150 l/min si presiuni ntre 1050 barri la turatii de 50
300 rot/min.
Pompe centrifuge
Pompa centrifug este format dintr-o carcas 1 n care este montat rotorul 2
sub forma unui disc cu palete radiale sau curbate napoi. Pompele centrifuge
functioneaz amorsate. Aspiratia lichidrului se face axial si refularea radial
(conform sgetilor).
Pompele centrifuge se folosesc la masinile de stropit cu pulverizare
pneumatic, realizeaz debite mari (50200 l/min) si presiuni mici pn la 4
barri la turatii de 30004800 rot/min.
Fig. I.9. Schemafuncional aunei pompe cucentrifuge:
1 corp; 2 rotor.
Ventilatoare
Ventilatoarele folosite sunt de tip centrifugal sau axial. Cele centrifugale se
folosesc pe masinile cu pulverizare pneumatic si hidropneumatic, iar cele
axiale pe masinile cu pulverizare hidraulic si mecanic cu jet purtat.
Ventilatoarele centrifugale sunt formate dintr-o carcas 1 sub form de
spiral prevzut cu gura de aspiratie 2 si gura de refulare 3. Rotorul cu palete 4
montat pe axul 5 aspir axial aerul si se refuleaz radial prin gura de evacuare
realiznd debite ntre 100010 000 m
3
/h la o turatie de 35008000 rot/min.
1
2
130
Fig. I.10. Schemafuncional aunui ventilator centrifugal:
1 carcas; 2 gur de aspiratie; 3 gur de regulare;
4 rotor cu palete; 5 ax.
Ventilatoarele axiale sunt formate dintr-un rotor cu palete 1 montat ntr-o
carcas 2. Prin rotirea sa, rotorul deplaseaz cu paletele aerul axial, crend n
spatele rotorului o presiune.
Deflectorul 3 deviaz radial curentul de aer. Aceste ventilatoare realizeaz
debite ntre 800050 000 m
3
/h la turatii de 25003500 rot/min.
Fig. I.11. Schemafuncional aunui ventilator axial:
1 rotor cu palete; 2 carcas; 3 deflector.
Camera de uniformizare a presiunii
Reprezint un organ care se monteaz n circuitul de refulare la masinile de
stropit echipate cu pompe cu debit intermitent (pompe cu piston, pompe cu
membran) au rolul de a uniformiza presiunea si prin aceasta mentinerea
debitului constant.
Au forma unor recipiente si sunt prevzute cu un manometru pentru
controlul presiunii.
1
2
3
4
5
2 3
1
131
Fig. I.12. Camer de uniformizare apresiunii.
Supapele pentru reglarea presiunii au rolul de a permite reglarea presiunii
de lucru n functie de debitul necesar.
Aceste supape se plaseaz pe circuitul de refulare al pompei. Pentru reglarea
presiunii supapa este prevzut cu bila 1 apsat pe scaunul 2 prin intermediul
arcului elicoidal 3. Pentru cresterea presiunii arcul 3 este tensionat cu ajutorul
surubului 4. La deschiderea supapei o parte din lichid se rentoarce prin conducta
5 spre rezervor. Aceste supape se monteaz la masinile de stropit care au
presiuni de lucru mai mari de 3 barri. La masinile cu presiuni de lucru de 1,53
barri se monteaz n locul supapei de reglare un robinet cu sectiune de trecere
variabil care poate modifica debitele de lucru n limitele necesare.
Fig. I.13. Supap pentrureglareapresiunii:
1 bil; 2 scaun; 3 resort; 4 surub;
5 conduct retur rezevor.
1
5
3
4
2
132
Dispozitive de alimentare culichid
Alimentarea rezervoarelor masinii cu lichid se poate face prin mai multe
moduri:
prin crearea unei depresiuni n interiorul rezervorului;
prin intermediul pompei masinii cnd pentru folosirea acesteia se
foloseste un robinet cu mai multe ci;
cu ajutorul unui ejector care realizeaz un debit de 1,53 ori mai mare
dect al pompei masinii.
Ejectorul se bazeaz pe depresiunea creat la trecerea unui lichid printr-un
ajutaj montat ntr-un difuzor cu sectiune mare. Ejectorul are corpul 1 cu sectiune
interioar mare racordul de aductiune a lichidelor 2, ajutajul 3, racordul 4 pentru
furtunul sorbului de alimentare si racordul 5 pentru furtunul care duce lichidul n
rezervor. Lichidul trimis de pomp (n rezervor sunt 1015 l) trece cu vitez
mare prin ajutajul dispozitivului si creeaz depresiunea care provoac absorbtia
pesticidului din vasul de alimentare.
Fig. I.14. Ejector pentrualimentareaculichid:
1 corp; 2 racord aductiune lichid; 3 ajutaj;
4 racord furtun sorb; 5 racord rezervor.
Dispozitive de pulverizare
Dispozitivele de pulverizare sunt organele de lucru ale masinilor cu ajutorul
crora se realizeaz dispersarea pesticidelor lichide n picturi si dirijarea
acestora spre suprafetele destinate tratamentelor. Dispozitivul de pulverizare
sunt formate dintr-un cadru de sustinere pe care se monteaz capetele de
pulverizare mpreun cu conductele pentru transportul lichidului. Cadrul de
rezistent este alctuit la unele constructii chiar din conductele de transport al
lichidului, iar la masinile cu dispersia pneumatic din tubulatur de tabl pentru
dirijarea jeturilor de aer.
n functie de caracteristicile utilajului si culturii, dispozitivele de pulverizare
au o mare varietate de forme constructive. Astfel aparatele purtate de om au o
lance de stropit (o teav cu un cap de pulverizare).
1
2
3
4
5
133
Mainile de stropit cu pulverizare hidraulic au dispozitive de pulverizare
mai complexe. Pentru culturi de cmp sunt prevzute cu tevi orizontale numite
rampe de stropit care au mai multe capete de pulverizare si ltimi de lucru
cuprinse ntre 812 m uneori chiar 24 m.
Fig. I.15. Dispozitiv de pulverizare pentruculturi de cmp.
Ele sunt articulate pentru a putea trece usor n pozitie putea trece usor n
pozitie de transport. Distanta dintre capetele de pulverizare este aleas n functie
de unghiul jetului de picturi.
Fig. I.16. Stabilireadistanei dintre
dou duze vecine i animii de lucru.
Pentru o uniformitate ct mai bun a repartizrii pesticidului, jeturile de
picturi a dou duze vecine trebuie s se suprapun pe cca 15% din suprafat. n
acest sens, rampa are posibilitti de reglare a distantei fat de sol.
2 2

+
= ctg
z b
h [mm] (I.4)
b = 500 mm; = 65; 80; 110.
b
h
Z

134
Pentru culturile de cartofi sau de legume care necesit stropirea frunzelor pe
ambele fete, rampele prezint niste suporti verticali pentru capetele de
pulverizare.
Fig. I.17. Dispozitiv de pulverizare hidraulic
pentruculturile de cartofi i legume.
Pentru vie sunt dispozitive de stropit care trateaz mai multe rnduri odat.
Fig. I.18. Dispozitiv de pulverizare hidraulic pentruvie.
Masinile de stropit pentru livad au forma unei potcoave pe care sunt
plasate duzele.
135
Fig. I.19. Dispozitiv de pulverizare hidraulic pentrulivad.
Mainile de stropit cu pulverizare pneumatic prezint dispozitive de
pulverizare cu una sau mai multe dispersoare cu dimensiuni si forme adecvate
domeniului de utilizare.
Capete de pulverizare pot fi orientabile n functie de geometria culturii.
Fig. I.20. Dispozitiv de pulverizare pneumatic
pentru culturi de cmp.
136
Fig. I.21. Dispozitiv de pulverizare pneumatic
pentrulivezi intensive (tippalmat).
Capetele de pulverizare (sau dispersoare) acestea realizeaz dispersia
lichidelor n picturi prin aducerea acestora sub form de pelicule sau filoane
subtiri care prin ciocnire cu aerul se transform n picturi fine. Fragmentarea n
Fig. I.22. Dispozitiv de pulverizare pneumatic
pentru vie (tip rozet).
picturi se realizeaz cnd forta aerodinamic este mai mare dect forta de
tensiune superficial a lichidului.
Dup modul n care se realizeaz dispersarea lichidului exist diferite tipuri
de capete de pulverizare: mecanice, hidraulice, pneumatice si hidro-pneumatice.
Capetele de pulverizare mecanice produc fragmentarea lichidului n picturi
prin centrifugare sau vibratii.
Prin centrifugare lichidul se transform ntr-o pelicul foarte subtire care n
contact cu aerul se transform n picturi foarte fine (2040 l/ha) transportul se
realizeaz cu ventilatorul axial.
137
Fig. I.23. Dispozitiv de pulverizare mecanic centrifugal:
1, 2 discuri; 3 conduct.
Capetele de pulverizare hidraulice realizeaz dispersarea lichidului prin
trecerea fortat a acestuia prin orificii calibrate (duze) datorit presiunii.
a b c
Fig. I.24. Capete de pulverizare tangeniale:
a cu jet orientabil; b cu jet reglabil (cu deflector elicoidal);
c cu pastil de turbionare.
Constructiv, capetele de pulverizare hidraulice sunt realizate diferit, crend
jetul de picturi n form conic, conic tubular sau n form de evantai.
Cele mai reprezentative tipuri constructive de capete de pulverizare cu jet
conic sunt:
a) cele cu deflector elicoidal;
b) cele cu pastil de turbionare.
1
2
3
138
Deoarece n cazul acestora lichidul nainte de a iesi prin duz este turbionat,
capetele de pulverizare au cptat denumirea de capete de pulverizare
tangentiale.
Capetele de pulverizare cu deflector elicoidal pot fi cu camer de turbionare,
cu volum constant sau cu volum reglabil. Reglarea volumului camerei de
turbionare se face prin deplasarea deflectorului. La mrirea camerei de
turbionare se micsoreaz unghiul jetului si creste lungimea acestuia. ns la
aceeasi presiune finetea pulverizrii scade.
La tratamentele cu erbicide unde este necesar o uniformitate mrit de
repartitie a picturilor, se folosesc capete de pulverizare cu jet sub form de
evantai, denumit si jet aplatizat.
Ca variante de larg rspndire sunt: capetele de pulverizare la care
aplatizarea jetului se realizeaz:
a) prin laminarea acestuia;
b) prin ciocnirea lui cu o suprafat dispus perpendicular pe directia jetului
la iesirea din duz.
Ambele variante folosind duze cu diametre mici necesit filtre, presiunea de
lucru este 25 daN/cm si picturile au diametrul de 2001000 m.
a b
c
Fig. I.25. Capete de pulverizare cujet n form de evantai
(jet aplatizat):
a cu duz cu orificiu dreptunghiular;
b cu duz cu orificiu n form de elips; c cu duz de impact.
139
Debitul de lichid care trece prin orificiul calibrat (duz) este dat de relatia:

=

p
f q
2
10 6
2
[l/m] (I.5)
n care:
p presiunea de lucru [N/m
2
];
p densitatea lichidului [kg/m
3
];
f sectiunea orificiului [mm
2
];
coeficientul de debit;
La capetele pulverizatorului tangential = 0,240,45, iar la capetele
pulverizatorului n evantai = 0,60,85.
Se observ c q la aceeasi sectiune f variaz n functie de p, iar presiunea p
si sectiunea f influenteaz asupra finetii picturilor (diametrul lor).
Capetele de pulverizare pneumatice
Dispersoarele pneumatice au circuit dublu (bifluide) cel al pesticidului si cel
al jetului de aer. Dispersarea lichidului se datoreaz unui jet puternic de aer cu
viteza de 100200 m/s.
Lichidul la presiune mic (0,20,5 barri) se introduce n curentul de aer ntr-
o zon profilat a conductei de aer. Cele mai reprezentative variante constructive
de dispersoare pneumatice de form cilindro-tronconic sunt:
a) cu duz sub form de ciuperci;
b) cu duz sub form de disc;
c) cu duz sub form de teav.
Fig. I.26. Dispersoare pneumatice
de form cilindro-tronconic:
a cu duz sub form de ciuperc; b cu duz sub form de disc
c cu duz sub form de teav.
140
I. 5. Sisteme de reglare automat adebitului de lichid
Cantitatea de lichid administrat la un hectar de ctre masina de stropit
(norma de lichid la hectar N) se determin cu relatia cunoscut:
v B
Q
N

=
600
[l/ha] (I.6)
n care:
Q este debitul total, n l/min;
B ltimea de lucru, n m;
v viteza de deplasare, n km/h.
Debitul Q care trece prin sectiunile duzelor de pulverizare este oferit de
relatia:
p c Q = [l/min], (I.7)
n care c este o constant caracteristic a duzei si lichidului folosit, iar p
presiunea de lucru, n bari.
Din relatiile anterioare rezult c practic exist dou posibilitti distincte de
mentinere a unor norme precise la hectar; mentinerea constant a raportului Q/v,
adic modificarea debitului Q proportional cu viteza de deplasare a masinii;
mentinerea constant a raportului , v / p adic modificarea presiunii din sistem
n asa fel nct valoarea raportului respectiv s fie constant.
n functie de cele dou posibilitti de mentinere constant a normei de lichid
la hectar prezentate anterior, exist diferite procedee de reglare, rolul lor fiind
ntotdeauna acela de a asigura uniformitatea distributiei lichidului pe directia de
deplasare si respectarea normei la hectar, care reprezint de fapt principalele
cerinte impuse procesului tehnologic al masinilor de stropit. Din punct de vedere
constructiv si functional sistemele de reglare automat pot fi:
Sisteme de reglare automat a debitului proportional cu regimul
motorului (DPM);
Sisteme de reglare automat a debitului proportional cu viteza de
deplasare (DPV) care pot fi realizate n variantele: DPV mecanice si
DPV electrohidraulice;
Sisteme de reglare automat a concentratiei proportionale cu viteza de
deplasare.
Sistemele de reglare automat a debitului proporional cu regimul
motorului (DPM) functioneaz dup principiul mentinerii constante a raportului
dintre debitul de lichid ce urmeaz a fi pulverizat si cel care se ntoarce napoi n
rezervor.
141
Fig. I.30. Schemaunui regulator cudebitul proporional curegimul
motorului (DPM): 1 van principal; 2 van (robinet) pentru reglarea
normei de lichid; 3 circuit retur n rezervor; 4 pastile calibrate (sau robinete);
5 circuite de retur compensatorii; 6 circuite alimentare tronsoane ramp.
n acest caz, pompa de antrenare este volumic, iar mentinerea constant a
raportului respectiv se face cu ajutorul unor pastile calibrate sau robinete de
reglare montate pe circuitul al surplusului de debit.
n timpul pulverizrii, variatia vitezei de deplasare a tractorului, deci
modificarea regimului de functionare a motorului tractorului provoac o scdere
sau o crestere corespunztoare a debitului de lichid furnizat de pomp, precum si
a debitului prin rampa de stropit n aceeasi proportie.
Sisteme de reglare automat a debitului proporional cu viteza de deplasare
(DPV) pot fi de tip mecanic sau electrohidraulic.
Sistemele de tip mecanic pot fi cu circuit de retur n rezervor si fr circuit
de retur n rezervor. Cele mai utilizate sunt sistemele prevzute cu circuit de
retur n rezervorul pentru lichid, la care debitul de retur depinde de pozitia
instantanee a elementului de reglare al unui regulator montat pe circuitul de
retur. Aceste regulatoare pot fi centrifugale sau cu piston.
142
Fig. I.31. Schemaunei maini de stropit echipat cuun regulator cudebitul
proporional cuvitezade deplasare, de tipmecanic centrifugal: 1 pomp;
2, 3 transmisii; 4 regulator mecanic centrifugal; 5 van de reglare; 6 roat
de cmp (de transport).
Functionarea acestui regulator implementat n sistemul constructiv al
masinii de stropit este identic cu cea a regulatorului mecanic centrifugal ntlnit
la unele pompe de injectie ale motoarelor diesel. Turatia regulatorului este direct
proportional cu viteza de deplasare a masinii (prin intermediul transmisiei),
determinnd functie de aceasta mrimea sectiunii de trecere a lichidului ctre
circuitul de retur. Astfel, este evident proportionalitatea dintre debitul ce trece
ctre sectiunile rampei de stropit si valoarea momentan a vitezei de deplasare.
n cazul sistemelor de reglare automat mecanice fr circuit de retur n
rezervorul pentru lichid, volumul de lichid este primit de la o pomp actionat de
la roata de transport a masinii. Ca urmare, exist deci o proportionalitate ntre
debitul pompei si viteza de deplasare, motiv pentru care volumul de lichid
administrat pe unitatea de suprafat tratat rmne constant.
Sistemele de reglare automat de tip electrohidraulic (DPE), n baza
informatiilor furnizate de traductorii (de debit, de presiune, de vitez) utilizati,
pot avea dou moduri distincte de actiune: corectarea vitezei de deplasare a
masinii astfel nct valoarea raportului (Q/v) s fie egal cu cea impus de
reglajul asigurrii normei de lichid la hectar (situatie rar ntlnit); modificarea
corespunztoare a debitului sau a presiunii prim ramp functie de valoarea
instantanee a vitezei de deplasare, pn la valoarea necesar obtinerii raportului
impus de reglaj. Aceast solutie a avut cea mai larg rspndire.
143
Fig. I.32. Schemaunui sistem electronic de reglare automat
adebitului de lichid n funcie de vitezade deplasare: 1 debitmetru;
2 tahogenerator; 3 comparator; 4 amplificator; 5 regulator automat;
6 van de reglare; 7 roat de cmp (de transport).
Informatia de debit (prim rampa de stropire) si de vitez se prezint sub
forma unor elemente electrice x
Q
si x
v
, generate de traductorii adecvati. Raportul
dintre cele dou semnale (x
Q
/x
v
) este comparat cu raportul impus pentru reglaj n
elementul de comparare. Abaterea x
a
obtinut la iesirea din comparator este
amplificat si transmis la regulatorul automat unde se transform ntr-o mrime
x
c
care comand servomotorul electric. Acesta actioneaz asupra deschiderii
robinetului de reglare, modificnd sectiunea de trecerea a acestuia si implicit
debitul Q
l
trimis spre rampa de pulverizare, pn cnd raportul (Q
l
/v) devine egal
cu raportul impus.
Sistemele de reglare automat a concentraiei proproionale cu viteza de
deplasare, realizeaz injectarea substantei active ntr-un circuit de ap dirijat
ctre rampa de stropit. Functionarea acestor sisteme se bazeaz pe mentinerea
constant a debitului solventului (de regul ap) si modificarea corespunztoare
a debitului de substant activ n functie de variatia vitezei de deplasare.
144
Fig. I.33. Schemaunui sistem de reglare automat aconcentraiei soluiei n
funcie de vitezade deplasare: 1 rezervor pentru ap;
2 rezervor pentru substant activ; 3 pomp pentru ap; 4 pomp pentru
substant activ; 5 debitmetru; 6 sistem de reglare automat a debitului de
substant activ n functie de viteza de deplasare; 7 van de reglare;
8 ramp de stropit.
Prin injectia direct a substantei active, presiunea lichidului la nivelul
duzelor se modific n limite foarte sczute, pe cnd limitele de variatie ale
debitului de substant activ sunt largi. Avantajul mentinerii constante a valorii
presiunii lichidului la nivelul duzelor const n asigurarea unei valori medii
constante a diametrului picturilor. Debitul necesar de substant activ este
proportional cu viteza de deplasare a masinii, acesta avnd aceeasi valoare cnd
viteza este constant. Dezavantajul sistemelor cu injectie direct se reflect n
pretul de cost mai ridicat datorit existentei n primul rnd a unei pompe
suplimentare (pentru substant activ) si a conductelor suplimentare necesare.
145
I.6. Maini i aparate de prfuit
I.6.1.Generaliti
Masinile si aparatele de prfuit realizeaz dispersia insecto-fungicidelor sub
form de praf si repartizarea acestora n cantitti determinate pe sol, plante,
insecte.
Comparativ cu dispersia lichidelor, tratarea cu substante sub form de praf
prezint urmtoarele avantaje:
tehnologiile si utilajele folosite sunt mai simple;
capacitate de lucru mare datorit cantittii mici de substante necesare la
hectar (510 kg/ha);
consum energetic redus;
sigurant mare n exploatare.
Dispersia prafului este o metod de combatere cu o rspndire mai mic n
prezent, datorit unor neajunsuri dintre care cele mai importante sunt:
aderenta prafului pe suprafata plantelor, insectelor si sol este redus ceea
ce duce la pierderi de substant toxic;
antrenarea particulelor de praf de ctre curentii de aer contribuie la
reducerea eficacittii lucrrii si poluarea aerului (v < 2 m/s).
bolile si duntorii la care se pot aplica aceste tratamente sunt limitate;
Din aceste considerente, metodele folosite pentru combaterea prin prfuire
reprezint numai 20%.
Masinile si aparatele de prfuit se clasific dup aceleasi criterii ca si
masinile de stropit.
I.6.2. Construciai funcionareaaparatelor i mainilor de prfuit
Aparatele si masinile de prfuit efectueaz procesul de dispersare si
transportul prafului toxic pe cale pneumatic n particule de 1530 m.
Distribuirea (dozarea) prafului spre dispozitivele de dispersare se poate face
pe cale mecanic sau pneumatic.
Elementele componente(fig.I.34) sunt n general urmtoarele: buncr,
generator de curent de aer, distribuitor (dozator) si dispozitivele de prfuire.
Din zona de refulare a aerului ctre ventilatorul 3, aerul este trimis n
rezervorul 1, prin clapeta de reglaj 5 si tubul perforat 2. Amestecul aer-praf
realizat astfel este preluat de conducta de absorbtie 4 si transmis n conducta de
refulare a ventilatorului fiind evacuat spre locul de combatere prin dispozitivul
de prfuire 6. Reglarea debitului de praf se face prin modificarea sectiunii de
trecere a aerului spre rezervor prin intermediul clapetei 5.
146
Fig. I.34. Schemaunei maini de prfuit cudozare pneumatic
cutub perforat.
I.7. Aparate i maini combinate pentrustropit i prfuit
Aceste aparate si masini au un grad nalt de universalitate putnd executa
lucrri de stropit, prfuit, de prfuire umed sau concomitent de stropit si prfuit.
Extinderea pulverizrii pneumatice la masinile de stropit si a dozatoarelor
pneumatice la masinile de prfuit au permis realizarea unor masini combinate de
constructie simpl si sigurant n functionare.
Acestea sunt de mai multe tipuri:
Aparatul purtat de om pentru parcele mici.
Maini de prfuit purtate pe tractor sunt de regul combinate:
MC 300 P; MVL-300.
Aceste aparate(fig.I.35) sunt destinate pentru stropit sau prfuit n livezi, vii
si culturi de legume nemecanizate.
Sursa de energie este un motor cu aprindere prin scnteie. n timpul
operatiei de stropit o parte din aerul debitat de ventilatorul 2 este dirijat prin
conducta 3 n rezervorul 1 crend o suprapresiune care asigur evacuarea
lichidului toxic prin conducta 4 spre dispozitivul de pulverizare pneumatic 6
prevzut cu duza 7. Cantitatea de lichid (debitul) este reglat cu robinetul 4
realizeaz si nchiderea circuitului de lichid.
n cazul operatiei de prfuit rezervorul se alimenteaz cu substanta
toxic sub form de praf ,care prin dozatorul cu fante reglabile 5 are acces n
cantitti determinate direct n carcasa ventilatorului de unde sunt evacuate si
dispersate mpreun cu aerul la dispozitivul de dispersie 6.
147
Fig.I.35. Schemaunui aparat de stropit i
prfuit purtat de om i acionat de motor
Schema masinii de stropit si prfuit este prezentat n figura I.36. Aceste
masini sunt formate dintr-un cadru pe care se monteaz instalatia de stropit ,si
instalatia de prfuit. Cu aceste masini se pot executa lucrri de stropit, de prfuit,
de prfuire umed. Masina este format din instalatia de stropit care are n
component: rezervorul 1,robinetul cu trei ci 2, filtru 3, pompa centrifug 4,
corpul de distributie 5, prevzut cu manometru 6, robinetul de la circuitul de
agitare 7, robinetul de la circuitul de lucru 8, robinetul de reglare a debitului de
lichid 12, dispozitive de pulverizare 13,14.si ventilatorul 11. Instalatia de prfuit
cuprinde: buncrul 9, sistemul de agitare si dozare 10.
Fig. I.36. Schemamaini de stropit i prfuit
148
Alimentarea cu solutie a rezervorului se face utiliznd pompa 4, care initial
se amorseaz. Robinetul cu trei ci 2,se pune n pozitia care asigur legtura
ntre sorb si pomp,robinetul 8 se nchide, iar robinetul 7 se deschide. Din vasul
de alimentare,lichidul este aspirat de pomp si refulat prin circuitul de agitare n
rezervor. La stropit, pompa prin filtrul 3 aspir lichidul din rezervor(robinetul 2,
face legtura ntre rezervor si pomp) si-l refuleaz prin robinetele 8,12, spre
unul din cele dou dispozitive de pulverizare: 13 de tip tronconic sau 14 de tip
palmat. O parte din lichidul debitat de pomp este refulat n rezervor, realiznd
circuitul de agitare. Concomitent cu dirijarea lichidului spre dispozitivele de
pulverizare, ventilatorul 11 debiteaz aer spre aceste dispozitive, realiznd
dispersia pneumatic a lichidului.
La prfuire, din buncrul 9, praful dozat de sistemul 10, este introdus n
corpul ventilatorului 11, amestecul de aer si praf fiind dirijat spre unul din cele
dou dispozitive de pulverizare, care ndeplinesc, n acest caz, rolul de
dispozitive de prfuire. La prfuirea umed sau tratamente mixte, cele dou
procese de lucru se combin.
Tipuri de maini de stropit i prfuit Tabelul nr.I.3
Denumire Masina combinat
de
stropit si prfuit
Masina de stropit si
prfuit n vii si livezi
Masina tractat de stropit
si prfuit
Simbol MC-300 (500)P MVL- 300 MTSP- 1200
Sursa de energie [CP] 45 45 45
Capacitatea
rezervorului [dm
3
]
300(500)- lichid,
50- praf
300- lichid,
60- praf
1200
Presiunea de lucru [bar] 1,2-4,0 1,5 4,0 3 - 8
Debitul
ventilatorului[m
3
/h]
3500 3500 3500
Ltime de lucru [m] 1,8-2,5(10) 1,8-2,4 1,8 -12
Mas [kg] 260 (290) 1000
Capacitatea de lucru
[ha/h]
0,4-1,0
1,5-2 culturi de cmp
0,6-0,8 1,7-3,1
Consum de combustibil
[l/ha]
5,5-10 6-10 1,35 3,15
149
I.8. Instalaii de stropit i prfuit purtate pe avioane i elicoptere
Folosirea instalatiilor de stropit si prfuit purtate pe avioane si elicoptere se
justific n situatii cnd utilizarea mijloacelor terestre este neeconomic sau
imposibil. Aparitia aviatiei utilitare n horticultur este legat de posibilitatea
realizrii tratamentelor cu volum redus si ultra redus de lichid (550 l/ha).
Folosirea dispersoarelor pneumatice si a celor centrifugale a oferit aceast
posibilitate.
Fig. I.37. Schemaunui dispozitiv centrifugal
plasat pe aripile avionului:
Dispozitivul centrifugal este pus n miscare de o elice proprie 5 care este
solidar cu sita metalic 4, prevzut cu ochiuri fine. Lichidul trimis sub
presiune prin conducta 1 si robinetul de reglare a debitului 2 ajunge la supapa cu
bil 3 care se deschide la presiune de 2,5 bari.
Turatia ridicat a sitei cilindrice si elicei (60007000 rot/min) realizeaz o
fort centrifug foarte mare care oblig lichidul s treac prin ochiurile sitei
fragmentndu-se n particule foarte mici,care sunt supuse ulterior curentului de
aer, rezultat prin zborul avionului, realiznd o dispersie suplimentar.
n ultima vreme a aprut tendinta de folosire a elicopterelor deoarece:
pot ateriza pe platforme cu suprafete reduse.
realizeaz curenti descendenti de aer care asigur o depunere
corespunztoare a pesticidelor pe suprafata folial a plantelor.
150
I.9. Maini i aparate de produs aerosoli
Masinile si aparatele de produs aerosoli sunt folosite pentru combaterea
bolilor si duntorilor n vii, livezi, silvic, sere si pentru dezinfectia ncperilor.
Procesul producerii aerosolilor reprezint dispersarea particulelor de lichid
ntr-un mediu gazos, obtinndu-se fractiuni foarte mici (150 m) care formeaz
o ceat.
Modul de producere al aerosolilor este:
Pe cale mecanic
Pe cale termic
Pe cale termo-mecanic.
Cele mai rspndite sunt masinile de produs aerosoli pe cale termo-
mecanic.
Fig.I.38. Schemafuncional amainii de produs aerosoli:
Motorul cu aprindere prin scnteie 1 actioneaz compresorul 2 care trimite
aerul sub presiune n camera de ardere 3. Benzina din rezervorul 1
/
ajunge la
jiclorul 5 unde la nivelul difuzorului 6 ntlneste curentul de aer produs de
compresor, pulverizndu-se. Scnteia bujiei 7 aprinde amestecul a crui ardere
se face n camera 3. Gazele arse n amestec cu aerul debitat n continuare de
compresor trecnd cu vitez mare prin dreptul duzei 8 aspir si pulverizeaz
solutia toxic care vine din rezervorul 9. Datorit temperaturii gazelor, picturile
de solutie sunt evaporate si evacuate prin difuzorul 4. n contact cu atmosfera
vaporii de solutie se condenseaz formnd un nor de ceat toxic.
151
I.10. Maini de tratat semine
Tratarea semintelor de legume si cereale se poate face pe cale termic sau
pe cale chimice.
Tratarea pe cale termic necesit instalatii costisitoare folosind fie bi cu
lichid nclzit la 7080C sau surse de radiatii infrarosii.
Metoda chimic foloseste insectofungicide sub form lichid sau praf.
Masinile actuale de tratat seminte (MTS-4) efectueaz tratamente combinate
(tratare uscat si semi-umed).
Fig. I.39. Schemade funcionare aunei maini de tratat semine
Din cosul de alimentare 1, prevzut cu suberul 2 de reglarea sectiunii de
trecere, semintele sunt preluate de elevatorul 3. La trecerea semintelor spre
elevator din rezervorul de praf 4 sub actiunea dozatorului 5 se descarc cantitti
determinate de praf care sunt antrenate mpreun cu semintele spre toba de
amestecare 6, cznd pe discul 7. Discul n miscare de rotatie (110 rot/min)
deplaseaz semintele mpreun cu praful spre periferie, cad pe plnia 8 si de aici
pe discul 9. n timpul deplasrii semintele se acoper cu un strat fin de praf si
sunt preluate la gurile de evacuare de sub discul 9.
Tratamentul cu substante lichide se face din rezervorul 10, iar dozarea se
realizeaz cu robinetul 11. Ajuns pe discurile 7 si 9 n miscare de rotatie, lichidul
se transform ntr-o pelicul subtire, sub influenta fortei centrifuge, care acoper
cu un strat subtire semintele. Reglarea debitului de praf se face prin modificarea
sectiunii de trecere ,prin actionarea unui suber. Reglarea debitului de lichid se
face prin modificarea sectiunii de trecere a robinetului 11.
152