Sunteți pe pagina 1din 21

LEC IE DEMONSTRATIV

INTRODUCERE

inerea eviden ei contabile a unei întreprinderi/rme constituie o problem destul de complicat . În trecut, înregistr rile contabile erau destul de simple, îns , pe m sur ce tranzac iile economice s-au diversicat, s-a sim it necesitatea introducerii unor forme de înregistrare mai complexe, care s r spund cât mai bine noilor realit i economice. Sarcina realiz rii acestor înregistr ri a revenit unor persoane cu o vast experien în domeniu.

Scopul cursului de Contabilitate primar propus de Eurocor este de a v familiariza cu elementele fundamentale ale contabilit ii, astfel încât la sfâr itul cursului s pute i realiza cu maxim ecien sarcinile ce revin unui contabil.

Am încercat, atât în partea de teorie, cât i în temele practice s v propunem exemple reale din activitatea de zi cu zi a unei întreprinderi/rme. Cu ajutorul cursului de Contabilitate primar ve i dobândi cuno tin ele necesare pentru a ine contabilitatea unei rme, ve i ti s întocmi i documentele contabile i s interpreta i bilan ul contabil i contul de rezultate al rmei dumneavoastr .

contabile i s interpreta i bilan ul contabil i contul de rezultate al fi rmei dumneavoastr

2

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

Cursul EUROCOR de Contabilitate primar este structurat în 32 de lec ii, grupate în 16 caiete, patru dintre aceste caiete constituind un material foarte util de aprofundare a cuno tin elor prin numeroase exemple i aplica ii. Materialul cursului a fost astfel conceput încât s permit însu irea optim a informa iilor prezentate. Accesibilitatea materialului este asigurat printr-o structurare clar a con inutului i prin explicarea detaliat a no iunilor noi. Fiecare caiet de curs debuteaz cu o introducere, în care sunt prezentate succint informa iile ce vor expuse în cadrul acestuia. Pentru în elegerea tuturor tipurilor de documente contabile, a conturilor sau a altor aspecte pe care le implic activitatea de contabil, dar i pentru aplicarea lor cu succes în practic , v sunt de ajutor numeroasele exemple i exerci ii. Iar graca atractiv a cursului v poate face înv area mai u oar , prin numeroase semne grace, prin marcarea deni iilor i informa iilor importante i prin numeroase ilustra ii amuzante. La sfâr itul caietelor de curs ve i g si o recapitulare, în care sunt sistematizate cuno tin ele prezentate, i o tem pentru acas , pe care, dup rezolvare, o pute i trimite spre corectare profesorului personal, pe adresa Institutului EUROCOR. Informa ii utile privind temele, care se trimit pe un formular special, ve i g si în îndrumarul de rezolvare a temei, care se g se te la sfâr itul caietelor de curs. Iar dac dori i s verica i cât de corect a i rezolvat exerci iile din cadrul lec iilor, ave i la dispozi ie sec iunea de r spunsuri la exerci ii.

Pentru ca studiul dumneavoastr s e cât mai u or i ecient, pe marginea lec iilor au fost introduse diferite simboluri:

i
i

– desemneaz no iunile, deni iile i informa iile importante

e
e

– semnaleaz exerci iile pe care vi le propunem spre rezolvare

3 (21)

– subiectul din paragraful respectiv a mai fost abordat i în cadrul lec iei 3, pagina 21.

Informa iile deosebit de importante sunt tip rite în chenar.

Lec ia de fa constituie o lec ie demonstrativ , care dore te s v familiarizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a v forma o imagine cât mai clar asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastr câteva fragmente din lec iile acestui curs, con inând sec iuni teoretice, exemple i exerci ii, un model de recapitulare i de tem pentru acas . Din punctul de vedere al num rului de pagini, ea reprezint mai pu in de jum tate din con inutul unui caiet de studiu.

Dac sunte i interesat de ob inerea unui certicat cu recunoa tere ocial (având regimul actelor de studii) pentru ocupa ia Contabil, Eurocor a devenit Centru autorizat pentru evaluarea i certicarea competen elor profesionale pentru aceast ocupa ie. Pute i aa mai multe informa ii în acest sens contactându-ne la adresa de mail: certic ri@eurocor.ro.

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

3

Programa cursului CONTABILITATE PRIMAR

Lec ia 1

Eviden a documentelor i contabilitatea primar Introducere Documente i termeni de specialitate

Lec ia 2

Jurnalele Tipuri de jurnale Exemple

Lec ia 3

Bilan ul i întocmirea inventarului Inventarul i bilan ul Modi c ri ale pozi iilor din bilan

Lec ia 4

Registrul „Cartea Mare” Sistematizarea datelor în registrul „Cartea Mare” Înregistr rile în „Cartea Mare”

Lec ia 5

Registrul Cartea Mare” (continuare) Principiile de înregistrare în conturile analitice Exemple

Lec ia 6

Balan a de vericare Con inutul balan ei de vericare Determinarea rezultatului exerci iului nanciar

Lec ia 7

Analiza contabil a opera iilor economice i nanciare Formula i articolul contabil Modelul sistemului nanciar

Lec ia 8

Planul de conturi Prezentare general Eviden ierea în contabilitate a protului din vânzarea m rfurilor

Lec ia 9

Organizarea sistemului de contabilitate nanciar Contabilitatea nanciar în întreprinderile mici Contabilitatea nanciar în întreprinderile mari

Lec ia 10

Compartimentele specializate Atribu iile compartimentelor specializate Înregistrarea prin metoda pozi iilor centralizate

Lec ia 11

Conturi intermediare. Impozite i taxe Conturi intermediare Impozite i taxe

Lec ia 12

Tipuri de conturi. Modalit i de plat Conturi de venituri i cheltuieli, conturi privind patrimoniul rmei, conturi intermediare Tranzac ii speciale – opera ii de încas ri sau pl i f r numerar

4

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

Lec ia 13

Amortizarea activelor Metode de amortizare Deprecierea activelor

Lec ia 14

Recapitulare Sistemul dublei înregistr ri Planul de conturi

Lec ia 15

Computere I Câteva elemente de baz despre computere Alegerea componentelor unui calculator

Lec ia 16

Computere II Contabilitatea nanciar asistat de calculator Ob inerea rezultatelor

Lec ia 17

Cheltuieli i venituri Cheltuieli Venituri

Lec ia 18

Planicarea economic Costurile Managementul costurilor

Lec ia 19

Închiderea anului nanciar Lucr ri de închidere a exerci iului Lucr ri de închidere a exerci iului (continuare)

Lec ia 20

Interpretarea bilan ului contabil Indicatori i rate nanciare Exemple

Lec ia 21

Forme de societ i comerciale; contabilitatea nanciar Forme de societ i comerciale Particularit i ale contabilit ii nanciare pentru diferite tipuri de societ i comerciale

Lec ia 22

Tipuri de nan are Atragerea de fonduri Împrumuturi

Lec ia 23

Sistemul contabilit ii nanciare Contabilitatea, sistemul contabilit ii nanciare, func ii i principii contabile Privire retrospectiv asupra planului de conturi

Lec ia 24

Aplica ii

Lec iile 25-26 Modul de aprofundare 1

Lec iile 27-28 Modul de aprofundare 2

Lec iile 29-30 Modul de aprofundare 3

Lec iile 31-32 Modul de aprofundare 4

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

5

Introducerea lec iei are rolul de a v familiariza cu informa iile care vor fi
Introducerea lec iei are rolul de a v familiariza cu informa iile
care vor fi prezentate pe larg ulterior. Am selectat din lec ia 1
un fragment, în care ve i vedea cum se pot administra efi cient
datele în activitatea dumneavoastr .

EVIDEN A DOCUMENTELOR {I CONTABILITATEA PRIMAR

PARTEA ÎNTÂI – Introducere

Not m pentru a nu uita lucrurile importante. Când mergem la cump r turi, facem o list a lucrurilor de cump rat. O persoan care particip la multe întâlniri i conferin e trebuie s - i noteze data i ora acestora, cel pu in pentru a nu programa dou evenimente în acela i timp. Doctorii p streaz datele pacien ilor în registre speciale, iar colile pe cele ale cursan ilor.

Dac datele (sau notele) sunt înregistrate în mod sistematic, cu scopul de a ob ine anumite informa ii, atunci vorbim de administrarea acestora. Administrarea poate simpl (de exemplu agenda de lucru, administrarea coresponden ei primite i expediate) sau complex (de exemplu administrarea membrilor unei societ i, administrarea elor pacien ilor unui doctor, administrarea elor elevilor într-o coal ).

Agenda de lucru:

sistem:

bazat pe un calendar zilnic sau s pt mânal.

date:

data i ora întâlnirilor este înregistrat pe pagina potrivit a calendarului. Pot notate aici i alte lucruri importante.

informa ii:

dac agenda de lucru este corect întocmit , ve i putea verica oricând ce mai ave i de f cut i dac exist posibilitatea s efectua i i alte activit i într-o anumit zi.

AUGUST

17 J

 

IUNIE

VI

29 L

 

18 V

 

30 M

 

19 S

 

1 M

IULIE

20 D

 

2 J

 

21 L

 

3 V

 

22 M

 

4 S

 

23 M

 

5 D

 

AUGUST

(31)

IULIE

(31)

6

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

Forma agendei de lucru depinde de scopul s u:

Este recomandabil s se utilizeze un calendar detaliat pe zile, eventual pe ore (vezi gura 1) pentru persoanele care au întâlniri numeroase.

Figura 1
Figura 1

Dac dori i s nota i numai evenimentele deosebite, este potrivit o form mai pu in detaliat , de exemplu un calendar pe s pt mâni (vezi gura 2).

potrivit o form mai pu in detaliat , de exemplu un calendar pe s pt mâni

Figura 2

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

7

Administrarea coresponden ei primite i expediate:

sistem: bazat pe dou registre: unul pentru coresponden a de expediat i unul pentru cea primit . În ecare registru exist rubrici care vor completate cu informa ii referitoare la documente: data, numele i alte informa ii despre expeditor sau destinatar, o scurt descriere a scrisorii.

date: se face o copie a ec rei scrisori de expediat. Copiile sunt p strate în dosarul pentru coresponden de expediat. În acela i timp, pe prima pagin a registrului se noteaz data expedierii, destinatarul i un rezumat al scrisorii. Scrisorile primite se p streaz în dosarul pentru coresponden primit . Datele acestora sunt înregistrate, de asemenea, pe prima pagin a registrului.

informa ii:

în acest mod, se poate aa cu u urin :

– ce scrisori au fost expediate sau primite într-o anumit zi;

– dac domnul X a primit sau a transmis o anumit informa ie;

– unde este p strat scrisoarea respectiv .

Sisteme complexe de eviden :

– eviden a membrilor unei asocia ii;

– eviden a pacien ilor unui doctor;

– eviden a elevilor unei coli.

Administrarea elor pacien ilor unui doctor

sistem:

a pacientului;

date:

– datele vizitelor;

– ce simptome acuz pacientul;

– diagnostic;

– mod de tratament;

– medicamente prescrise.

informa ii :

– ce îl deranjeaz pe pacient cel mai des;

– ce boli recidiveaz cel mai des (epidemii?) i dac apar într-o anumit regiune mai des decât în altele;

– ce medicamente sunt cel mai frecvent prescrise de c tre medic.

Contabilitatea nanciar poate oferi informa ii pentru proprietari, creditori, investitori i autorit ile publice, care urm resc realizarea unor venituri din derularea tranzac iilor i, deci, au nevoie s cunoasc pozi ia nanciar a întreprinderii i rezultatele ob inute de aceasta.

8

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistr rilor în contabilitatea financiar este înso it
Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistr rilor în
contabilitatea financiar este înso it i de imagini, ajutându-v
astfel s v familiariza i îndeaproape cu acestea.
V oferim asemenea exemple din lec ia 1.

PARTEA A DOUA – Documente i termeni de specialitate

Primul sistem nanciar a ap rut în secolul al XIV-lea, în Italia. Negustorii italieni î i desf urau activitatea în întreaga ar i chiar dincolo de grani ele ei. Modul de administrare utilizat de unul dintre ace tia, Francesco di Prato, ne ofer informa ii referitoare la modul de calcul al protului i cum se împ r ea acesta între parteneri. El folosea o metod sistematic de înregistrare a stocurilor i a mijloacelor xe cu care î i desf ura nego ul.

Metoda de contabilitate nanciar utilizat în acele vremuri este comparabil , în linii generale, cu cea de ast zi. Sunt utiliza i în mod curent termeni (italieni) ap ru i atunci, ca de exemplu: debit, credit, dobând , emisiune, inventar, balan , jurnal.

Documente i termeni

În contabilitatea nanciar , în locul expresiei „eveniment nanciar” se utilizeaz termenul de „tranzac ie nanciar ”, iar în loc de „a nota” se utilizeaz termenul „a înregistra” tranzac ii nanciare.

Fiecare tranzac ie nanciar este consemnat prin documente care stau la baza înregistr rilor în contabilitatea nanciar . Sistemul nanciar începe s func ioneze într-o rm în momentul intr rii primelor documente nanciare referitoare la constituirea rmei. Multe alte documente sunt întocmite chiar în cadrul rmei.

Datoriile pe care rma le are fa de alte rme sau pe care alte rme le au fa de aceasta pot achitate în mai multe moduri:

în numerar, caz în care vorbim de pl i/încas ri în numerar;

prin instrumente de plat f r numerar (cec, ordin de plat bancar, cambie, bilet la ordin etc). Banca – la care rma are deschis un cont – este obligat s efectueze plata/încasarea în numele acesteia, caz în care vorbim de pl i/încas ri prin virament.

Documentele cele mai des întrebuin ate într-o întreprindere sunt:

Documente de încas ri i pl i în numerar

Fiecare încasare sau plat în numerar trebuie conrmat prin documente cum sunt: chitan a, bonul de cas , dispozi iile de încasare sau plat , borderoul de vânz ri, statul de plat .

Dispozi ia de încasare sau plat este întocmit de cel abilitat s dispun casierei încasarea sau plata în numerar a unor sume (gura 1).

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

9

Chitan a este documentul emis de c tre furnizor (cel care încaseaz numerarul) ca dovad a efectu rii pl ii de c tre debitor. Primul exemplar r mâne la debitor, iar copia la furnizor (gura 2).

Borderoul de vânz ri este utilizat pentru înregistrarea tuturor sumelor încasate din vânzarea m rfurilor într-o zi, în comer ul cu am nuntul. Pe baza acestuia, la sfâr itul zilei sau la o anumit perioad de timp, se întocme te o chitan pentru bunurile vândute (în care se eviden iaz valoarea bunurilor i taxa pe valoarea ad ugat aferent ), document care va servi la înregistrarea în contabilitatea nanciar (gura 4).

Documente bancare

Titularul unui cont prime te regulat din partea b ncii extrasul bancar care prezint situa ia pl ilor i a încas rilor efectuate prin cont într-o anumit perioad . Extrasul bancar poate servi pentru solicitarea i conrmarea de la debitor a sumelor neachitate.

Pl ile prin contul de la banc se efectueaz pe baza ordinului de plat ( gura 3), document care este întocmit de rma pl titoare în trei exemplare:

cel de culoare verde (exemplarul 3) este p strat în contabilitatea rmei, împreun cu extrasul bancar care con rm efectuarea pl ii respective, cel ro u (exemplarul 2) va expediat bene ciarului, iar cel negru (originalul) r mâne la banc .

Facturi i copii ale facturilor

Facturile sunt documentele trimise de furnizori clien ilor lor pentru bunurile livrate, lucr rile executate sau serviciile prestate (gurile 5a i 5b). Când facturile sunt achitate imediat în numerar, vânz torul elibereaz o chitan .

Când apare un decalaj între momentul livr rii bunurilor, prest rii serviciilor sau execut rii lucr rilor i achitarea facturilor („cump r ri pe credit comercial”), furnizorul are o crean (drepturi) asupra clientului, devenind CREDITOR, iar clientul are fa de furnizor o datorie, devenind DEBITOR. Nu orice parte contractant poate numit creditor sau debitor. De exemplu, nu este debitor un prieten c ruia i-am împrumutat o sum de bani.

Factura se întocme te în trei exemplare. Originalul are culoarea albastr i este expediat de c tre furnizor clientului. Celelalte dou exemplare (de culoare verde i ro ie) sunt cópii i r mân în eviden a contabil i nanciar a furnizorului.

Opera iuni diverse

Tranzac iile nanciare necesit i alte documente (referate, rapoarte cu caracter nanciar), ca în urm toarele situa ii:

Într-un depozit se constat lipsa unor articole. Contabilitatea nanciar trebuie s înregistreze acest fapt.

10

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

– Un client reclam lipsa a dou articole dintr-o livrare de 100 de articole. Furnizorul trebuie s expedieze cele dou articole care lipsesc i s înregistreze aceasta prin documente adecvate.

– Suntem informa i c unul din debitorii no tri a dat faliment. Datoria acestuia c tre noi va înregistrat ca pierdere, în momentul declar rii falimentului de c tre o instan judec toreasc , în cazul în care, în urma lichid rii patrimoniului rmei falimentate, nu s-a putut recupera debitul (integral sau par ial).

– Înregistrarea amortiz rii mijloacelor xe, a unor venituri excep ionale etc.

1)

3)

sau par ial). – Înregistrarea amortiz rii mijloacelor fi xe, a unor venituri excep ionale etc.

2)

sau par ial). – Înregistrarea amortiz rii mijloacelor fi xe, a unor venituri excep ionale etc.
sau par ial). – Înregistrarea amortiz rii mijloacelor fi xe, a unor venituri excep ionale etc.

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

11

4)

curs de contabilitate primar lec ie demonstrativ 11 4) 5a)

5a)

curs de contabilitate primar lec ie demonstrativ 11 4) 5a)

12

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

5b)

1 2 lec ie demonstrativ curs de contabilitate primar 5b)

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

13

No iunile teoretice sunt înso ite de numeroase exemple, care v permit s asimila i
No iunile teoretice sunt înso ite de numeroase exemple,
care v permit s asimila i efi cient informa iile.
Iat asemenea exemple din lec ia 11, în care v sunt
prezentate conturile intermediare.

Etape în realizarea tranzac iilor cu bunuri

„Furnizori -

În exemplele prezentate pân acum, facturile erau primite odat cu bunurile cump rate.

facturi nesosite”

În acest caz, înregistrarea contabil este urm toarea:

Conturi de stocuri

=

“Furnizori”

Exist posibilitatea ca factura pentru bunurile achizi ionate s soseasc dup recep ionarea bunurilor sau s se întocmeasc o singur factur pentru mai multe recep ii (de obicei, dup ultima recep ie).

Exemplu

La data de 20 februarie, la un magazin sunt recep ionate, pe baza „Avizului de înso ire a m ri” nr. 3435, m rfuri în valoare de 850 u.m. (avizul se întocme te pentru valoarea m r i f r TVA). Trimis prin po t de c tre furnizor factura – care include i 19% TVA –ajunge la magazin pe data de 22 februarie.

Recep ia m rfurilor se înregistreaz astfel:

%

Conturi de stocuri (cu valoarea din “Avizul de înso ire a m r i”)

4428 “TVA neexigibil ” (aferent valorii de mai sus)

=

408 “Furnizori - facturi nesosite”

Primirea facturii se consemneaz în contabilitate astfel:

408 “Furnizori - facturi nesosite”

=

401 “Furnizori”

Concomitent:

 

4426

“TVA deductibil

=

4428 “TVA neexigibil

Pentru întreprinderea studiat , înregistr rile vor :

20.02

%

850

371 “M rfuri”

=

408 “Furnizori - facturi nesosite”

1.011,50

161,50

4428 “TVA neexigibil

14

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

22.02

1.011,50

22.02

161,50

408 “Furnizori - facturi nesosite”

4426 “TVA deductibil

=

=

401 “Furnizori”

4428 “TVA neexigibil

1.011,50

161,50

Observa ie:

În momentul primirii tuturor facturilor pentru bunurile achizi ionate, soldul contului „Furnizori-facturi nesosite” trebuie s e nul.

„Clien i - facturi de întocmit”

De asemenea, din perspectiva vânz torului, factura pentru bunurile vândute se poate întocmi, din diverse cauze, cu întârziere fa de expedierea bunurilor c tre client.

În aceast situa ie se utilizeaz contul „Clien i – facturi de întocmit”, cu ajutorul c ruia se eviden iaz livr rile de bunuri, prest rile de servicii sau execut rile de lucr ri, inclusiv taxa pe valoarea ad ugat , pentru care nu s-au întocmit facturi.

În momentul livr rii bunurilor, prest rii serviciilor sau execut rii lucr rilor, se efectueaz înregistrarea:

%

418

“Clien i – facturi de întocmit”

=

707 “Venituri din vânzarea m rfurilor”

 

4428 “TVA neexigibil

Desc rcarea gestiunii la livrare:

 
 

%

607

“Cheltuieli privind

=

371 “M rfuri”

m

rfurile”

378

“Diferen e de pre la m rfuri”

 

La întocmirea facturilor:

411

“Clien i”

=

418 “Clien i – facturi de întocmit”

Concomitent:

 

4428 “TVA neexigibil

=

4427 “TVA colectat

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

15

Exemplu

La data de 20.03 un magazin de papet rie livreaz unui client m rfuri în valoare de 200 u.m. (TVA colectat = 19%). Pe data de 22.03 se întocme te factura corespunz toare acestei tranzac ii (pre ul de achizi ie al m rfurilor a fost 160 u.m.).

Înregistr rile în contabilitate se efectueaz astfel:

20.03

 

238

418 “Clien i - fac- turi de întocmit”

 

%

 

160

607 “Cheltuieli privind m rfurile”

40

378 “Diferen e de pre la m rfuri”

22.03

 

238

411 “Clien i”

22.03

 

38

4428 “TVA neexigibil

%

707 “Venituri

200

din vânzarea

m

rfurilor”

4428 “T.V.A. neexigibil

38

371 “M rfuri”

200

418 “Clien i - fac- turi de întocmit”

238

4427 “TVA colectat

38

371 “M rfuri” 200 418 “Clien i - fac- turi de întocmit” 238 4427 “TVA colectat

16

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

e
e
Exerci iile sunt un instrument util de verifi care a cuno tin elor teoretice dobândite
Exerci iile sunt un instrument util de verifi care
a cuno tin elor teoretice dobândite în cadrul unei lec ii. Pute i g si
solu iile acestora în sec iunea de r spunsuri la exerci ii.
V oferim asemenea exemple din lec ia 6.

Exerci iul 1

Presupunem c ele de cont Cartea Mare dintr-o unitate patrimonial sunt urm toarele:

Contul „Mijloace xe”

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

01.01

 

sold ini ial

10.000

 
 

Contul „M rfuri”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

01.01

 

sold ini ial

5.000

 

04.01

 

factura

cump r ri m rfuri

500

 

23.01

chitan a

vânz ri

 

1.500

 

scal

 

Contul „Debitori”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

01.01

 

sold ini ial

3.000

 

19.01

extras bancar

S.C. “Green”

 

1.000

 

Contul „Banca”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

01.01

 

sold ini ial

5.000

 

10.01

extras bancar

S.C. “Simplex”

 

1.700

19.01

 

e.b.

S.C. “Green”

1.000

 

20.01

 

e.b.

transfer din casierie

1.000

 

30.01

 

e.b.

plat chirie

 

300

 

Contul „Casa”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

01.01

 

sold ini ial

2.000

 

20.01

foaie de

transfer în cont

 

1.000

v

rs mânt

30.01

chitan a

vânz ri

2.000

 
 

scal

30.01

 

factura

ap , gaze, energie electric

 

300

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

17

Contul „Capital propriu”

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

01.01

 

sold ini ial

 

15.000

 

Contul „Furnizori”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

01.01

 

sold ini ial

 

10.000

04.01

factura

S.C. “Generalcom”

 

500

10.01

factura

S.C. “Simplex”

1.700

 
 

Contul „Cheltuieli cu chiriile”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

30.01

factura

chiria

300

 
 

Contul „Cheltuieli cu energia i apa”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

30.01

factura

ap , energie electric , gaze

300

 
 

Contul „Cheltuieli cu m rfurile”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

09.01

chitan a

vânz ri m rfuri

1.500

 
 

Contul „Venituri din vânz ri”

 

Data

Document

Explica ii

Debit

Credit

12.01

chitan a

vânz ri

 

2.000

scal

închide i ele de cont Cartea Mare;

întocmi i balan a de vericare;

corecta i toate erorile descoperite.

Solu ia exerci iului se a la sfâr itul lec iei.

18

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

Pentru o bun sistematizare a cuno tin elor, ve i g si la fi nalul
Pentru o bun sistematizare a cuno tin elor, ve i g si la fi nalul
lec iilor o recapitulare. Iat un astfel de model din lec ia 17.

RECAPITULAREA LEC IEI 17

17.1 Caracteristicile esen iale ale desf ur rii activit ii rmei:

– ob inerea unui prot cât mai mare;

– asumarea unui risc economic relativ la condi iile externe.

17.2 Fondurile existente în cadrul întreprinderii pot avea 3 destina ii:

– costuri;

– investi ii;

– alte cheltuieli.

17.3 Elementele costurilor sunt:

– cheltuielile materiale;

– cheltuielile cu salariile;

– cheltuielile generale.

17.4 Cheltuielile i veniturile întreprinderii se grupeaz în trei categorii:

– cheltuieli i venituri din activitatea de exploatare;

– cheltuieli i venituri din activitatea nanciar ;

– cheltuieli i venituri excep ionale.

17.5 Totalitatea veniturilor ob inute din vânz ri constituie cifra de afaceri, un indicator esen ial al ecien ei activit ii rmei.

17.6 Calculul protului sau al pierderii presupune trecerea în revist a tuturor veniturilor i cheltuielilor. Dac diferen a acestora este pozitiv , am ob inut pro t i dac este negativ , pierdere.

17.7 Profitul ob inut este obiectul unui impozit c tre bugetul statului i sursa principal pentru investi ii.

17.8 Activele lichide sunt disponibilit ile din casierie i conturile curente la b nci i constituie sursele efectu rii pl ilor curente ale întreprinderii. Întreprinderile trebuie s de in un nivel su cient de lichidit i deoarece lipsa lor poate avea consecin e nefavorabile asupra activit ii lor.

17.9 Valoarea de pia a întreprinderii este deter- minat de:

de pia a întreprinderii este deter- minat de: – nivelul capitalurilor proprii; – rentabilitatea

– nivelul capitalurilor proprii;

– rentabilitatea estimat ;

– nivelul activelor lichide.

curs de contabilitate primar

lec ie demonstrativ

19

Temele propuse se rezolv pe formularele de tem ata ate în fi ecare caiet de
Temele propuse se rezolv pe formularele de tem ata ate în fi ecare
caiet de curs i se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica
dedicat observa iilor profesorului, ve i primi din partea acestuia sugestii i
recomand ri pentru a v perfec iona continuu. Am ales spre
exemplifi care tema lec iei 20 i formularul acesteia.

TEMA PENTRU ACAS 20

1. Ce document constituie baza de extragere a informa iilor în vederea calculului indicatorilor i ratelor nanciare?

a. bilan ul contabil;

b. Registrul-jurnal general;

c. Raportul de gestiune.

2. De ce considera i c este important analiza indicatorilor i a ratelor

nanciare?

3. Care considera i c sunt cei mai importan i indicatori nanciari? De ce?

4. Din situa iile financiare întocmite la 31 decembrie 2005 ale S.C. „DONNA” S.A. s-au extras urm toarele informa ii:

Bilan contabil la 31 decembrie 2005

– u.m. –

ACTIVE

 

PASIVE

Active xe Active circulante

56.179,00

Capital social Fonduri proprii Credite bancare pe termen lung Furnizori Al i creditori Salarii de plat Impozite de plat

46.952,00

15.278,00

– Stocuri

15.921,00

– Clien i

23.128,50

24.519,00

– Conturi curente la b nci

14.500,00

9.767,50

– Casa

325,00

6.787,00

 

5.500,00

1.250,00

Total

110.053,50

 

110.053,50

1. Venituri totale, din care

95.619

venituri din vânz ri

90.600

2. Cheltuieli totale, din care

60.059,50

cheltuieli directe

55.000

Valoarea amortiz rilor aferente mijloacelor xe este de 15.000 u.m. Cota de impozit pe prot este de 16%. Adunarea General a Ac ionarilor a hot rât distribuirea de dividende în valoare de 5.000 u.m. Politica de creditare a rmei este de 30 de zile, iar condi iile oferite de furnizori sunt de 40 de zile. Rata de restituire a creditelor pe termen lung i dobânzile aferente este de 5.000 u.m. Calcula i principalii indicatori i rate financiare i interpreta i rezultatele ob inute.

20

lec ie demonstrativ

curs de contabilitate primar

0 lec ie demonstrativ curs de contabilitate primar Cu prezentarea formularului de tem pentru acas se
Cu prezentarea formularului de tem pentru acas se încheie lec ia demonstrativ a acestui curs.
Cu prezentarea formularului de tem pentru acas
se încheie lec ia demonstrativ a acestui curs.
În speran a c materialul prezentat
v-a convins de accesibilitatea i atractivitatea cursului nostru,
v a tept m s deveni i cursant al Institutului Eurocor,
înscriindu-v la cursul de Contabilitate primar .
i cursant al Institutului Eurocor, înscriindu-v la cursul de Contabilitate primar . tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro