Sunteți pe pagina 1din 36

CUPRINS INTRODUCERE...............................................................................pag2 CAPITOLUL I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasuluipag3 1.1Notiuni de anatomie....................................................................pag3 1.2Notiuni de fiziologie.....................................................................pag6 CAPITOLUL II Pancreatita acuta.....pag7 2.1-Definiie.........................................................................................

pag7 2.2Etiologie................................................................pag7 2.3Simptomatologiepag7 2.4-Diagnostic paraclinic .pag9 2.5-Diagnostic diferential..pag11 2.6-Evolutie. .pag11 2.7-Tratamentpag12 2.8-Masuri profilactice..pag14 CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta............................................................................................pag15 CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor pag21 4.1Cazul I..........................................................................................pag21 4.2-Cazul II..........................................................................................pag26 4.3Cazul III........................................................................................pag30 CONCLUZII.........................................................................................pag35 BIBLIOGRAFIE...................................................................................pag36

INTRODUCERE

n 1889 Reginald Fitz ntocmete prima clasificare a pancreatitelor acute, clasificare care i pstreaz valabilitatea pn astzi. Fitz mparte pancreatita acut n trei categorii a cror gravitate crete progresiv. Prima dintre acestea este pancreatita acut edematoas, ntlnit n cca. 90% din bolnavii cu pancreatita acut i care este de fapt un proces inflamator autolimitat cu rspuns favorabil la tratamentul conservator. A doua categorie este pancreatita acut hemorgic, forma de gravitate crescut, cu mortalitate ce poate ajunge la 40%. Incidena real nu este cunoscut deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie sau necropsie. Cea de-a treia form de pancreatit, cu potenialul letal cel mai ridicat, i care apare la bolnavii ce au supravieuit fazei hemoragice este pancreatita acut necroticohemorargica. Procesul inflamator i hemoragic evolueaz ctre necroza la care se adaug suprainfecia bacterian, procesul are tendina s se extind peripancreatic n lungul spaiului retroperitoneal, putnd ajunge n mediastin sau scrot. n Romnia au publicat studii privind pancreatita acut i complicaiile ei septice: Juvara, Burlui, Turai. Juvara n 1957, n Chirurgia pancreasului precizeaz indicaiile interveniei chirurgicale n pancreatita acut, asta c prima dintre acestea este situaia n care apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroz sau supuraie pancreatic.Cercetrile lui Burlui i colaboratorii si, s-au concretizat n imaginea metodei perfuzrii cu Novocaina a rdcinii mezenterului pentru tratamentul pancreatitei acute.

CAPITOLUL I

1. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A PANCREASULUI


NOIUNI DE ANATOMIE

1.1.

Pancreasul este o gland cu dubl secreie - extern i intern anexat duodenului. Prin structura i aspectul exterior prezint asemnri cu glandele salivare, motiv pentru care a mai fost numit i glanda salivar abdominal. Forma neregulat, asemntoare unui ciocan. Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapt mai voluminoas, iar poriunea stng mai subiat, ascuit. Este turtit anterioposterior i este aplicat pe peretele posterior al abdomeniului. Direcia transversal uor ascendent de la dreapta spre stnga. De asemenea prezint o curbur cu concavitatea posterioar, determinat de coloana vertebral. Culoarea roz-cenuie devine roie n timpul activitii. Suprafaa are un aspect lobulat. Consistena - relativ ferma, dar elastic ceea ce face ca organele din vecintate s-i lase amprenta pe pancreas.
3

Este friabil, se rupe uor. n seciune are aspect crnos. Dimensiuni: lungimea: 15 - 20 cm nlimea: 4 -5 cm (la nivelul capului) grosime: 2 cm Pancreasul este ceva mai voluminos la brbat dect la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime pn la 40 ani, pentru ca dup 50 ani s drescreasc treptat. Greutatea este n medie de 80 grame. Mijloace de fixare - Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine fixate ale cavitii abdominale. El este meninut n poziia sa prin: conexiunile cu duodenul n care i se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescena retroduodeno-pancreatica Treitz prin vase i nervi. Acestora li se adaug presa abdominal. Raporturile pancreasului Raporturile pancreasului, n special cele ale capului, se aseamn, n bun parte, cu raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de simbioza duodeno-pancreatic. Capul pancreasului este cuprins n concavitatea duodenului, de care ader prin tracturi conjunctive solide. Faa anterioar a capului pancreasului este acoperit de peritoneu. Corpul pancreasului stabilete urmtoarele raporturi: faa anterioar vine n raport cu faa posterioar a stomacului (impresiunea gastrica) i este acoperit de peritoneul perietal al bursei; faa posterioar, neacoperit de peritoneu, este n raport cu fascia retroduodeno-pancreatica Treitz; faa inferioar este acoperit de peritoneu i prezint trei impresiuni lsate de organe: flexura duodeno-jejunala, ansele jejunale i colonul transvers;
4

marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungeste si pe fata posterioara); marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers. marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior. Coada pancreasului se indreapta spre splina. Uneori cele doua organe vin in contact, alteori raman indepartate, ele sunt legate prin ligamentul frenico-lineal. Structura Pancresul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exocrina si endocrina. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separa incomplet lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa principala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin - insulele Langerhans). Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida. Vascularizatie si inervatie Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hapatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ale arterei splenice). Venele se formeaza in retele parelele cu arterele avand in general aceeasi dispozitie. Sangele de la pancreas se varsa in vana porta. .

1.2.

NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Pancreasul exocrin - sucul pancreatic Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid limbede, uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml. Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele). Pancreasul endocrin - insulina, glucagonul, STS si PP Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in special metabolismul glucidic, dar si cel lipdic si protidic. Insulina, principalul hormon glicoreglator, este sintetizata sub forma unui polipeptid, care se elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de calciu) in capilarele pancreasului. Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta. Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza. Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase vitale.

CAPITOLUL II 1. PANCREATITA ACUTA 1.1. DEFINITIE Pancreatita acuta este o boala acuta, locala si generala, determinata de procesul patologic de autodigestie, prin activarea in glanda a fermentilor pancreatici, normal inactivi la acest nivel. Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de intensitate, gravitate si durata variabila. O parte din acestea sunt rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermentii trpsina si lipaza, insa fenomenele grave ale bolii sunt urmarea actiunii toxice a fermentilor si a altor produsi toxici la distanta, pe toate parenchimele si tesuturile ce asigura functiile vitale ale organismului: creier, plamani, vase sangvine, cord, etc. 1.2. ETIOLOGIE

Factori favorizanti: obezi, mari mancatori si consumatori de alcool; teren vascular aterosclerotic; purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza). Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa, bogata in grasimi si alcool. Poate aparea si in urma unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii, care apar mai frecvent in urma interventiilor in regiune (ulcer duodenal, colecistectomii, splenectomii), insa poate aparea si dupa orice tip de operatii. 1.3SIMPTOMATOLOGIE Debut in general dupa o masa copioasa. Cel mai important simptom este durerea.
7

Foarte violenta, intereseaza jumatatea superioara a abdomenului cu iradieri diverse, spre umarul stang, spre gat, spre hipocondrul drept, spre spate, spre abdomenul inferior. In general se descrie durerea in bara (rezistenta la calmantele uzuale) simuland ulcerul. Greturi si varsaturi frecvente. Varsaturile sunt, la inceput, alimentare, apoi bilioase sau hemoragice. Intoleranta alimentara poate fi totala, chiar si pentru lichide. Tranzitul intestinal este incetinit, rar exista diaree. Meteorism abdominal. Stare generala - uneori grava de la inceput, anxietate, transpiratii reci, dispneee, piele marmorata, alteori este initial si mult timp conservata. Tensiunea arteriala - initial este crescuta, facies vultos, rosu. Puls normal sau tahicardic. Ulterior tensiunea arteriala poate scadea, instalandu-se socul. Febra in general sub 38 grade Celsius. Tulburari psihice frecvente, sub forma de agitatie, incoerenta verbala, delir. Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate. Examenul obiectiv. Subicter sau icter in cca 20% din cazuri. Abdomen normal sau meteorizat, cu sonoritate normala, fara contractura generalizata, dar dureros la presiune. Este un contrst intre intensitatea fenomenelor subiective si saracia formelor obiective abdominale, tabloul clinic local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau peritonita. Poate exista: durere la presiunea ungiului costovertebral stang, tumefactie palpabila transversala, supraombilicala alungita fuziforma, foarte sensibila, semne de pleurezie mai des stanga (apoximativ 1/5 din cazuri)
8

Predominenta unora dintre simptomele si semnele clinice a permis descrierea unor forme clinice cu aspect particular: a) forma pseudocolecistica, asemanatoare cu o colicistita acuta: dureri epigastrice si in hipocondrul drept, varsaturi, febra. O vezicula biliara destinsa si imflamata coexista deseori cu pancreatita acuta. b) forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire, predomina metorismul, varsaturile, oprirea tranzitului pentru fecale si gaze. c) forma pseudoperforativa, in care exista aparare musculara si chiar contractura generalizata, se poate pune problema unei perforatii ulceroase sau apendiculare. d) forme fruste, foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc majoritatea simptomelor. 1.4. DIAGNOSTICUL PARACLINIC Este foarte important avand in vedere polimorfismul clinic al pancreatitei acute. Examene de laborator a) Sange Amilazemia prezinta adesea valori crescute. Incepe la 2-12 ore dupa primele simptome, dureaza 3-4 zile, dar, nu e constanta si nici patagnomonica pentru pancreatita acuta; Hipocalcemia are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai prost cu cat este mai scazuta; Hiperglicemia moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si glucagon; VSH-ul crescut; Afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citoliza si a celor de colestoza;
9

Leucocitopza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparuta la bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a organismelor); Poate sa apara anemia; Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic; Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale. b) Urina reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic; modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi (semne de iritare renale); hiperamilazurie de peste 256-512-1000U. Explorari imagistice a) Examenul radiologic radiografia abdominala pe col poate evidentia bule de gaz extraluminal, deplasarea, pungii cu aer a stomacului, ascentionarea emidiafragmelor, pleurezie pulmonara la baze. tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil. irigigrafia fistulografia se face la bolnavii operati cu drenajabdominal prelungit si semne clinice de abces cu substante de contrast iodate colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea sistemului canalar pancreatic) b) Ecografia - poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater.
10

c) Alte examene imagistice tomografia scintigrafia EKG Indispensabila. hipocalcemie, prin Poate semne arata de trasee normale-trasee miocardic care modificate poate fi prin cauza

infarct

simptomatologiei (semnne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite acute. Punctia abdominala Indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. Poate sa apara lichi clar sau hemoragic, amicrobian cu continut mare in amilaze 1.5DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale. Afectiuni medicale indigestia simpla sau o gastrita acuta, ulcer gastric sau duodenalin puseu dureros, infarct miocardic Afectiuni chirurgicale apendicita acuta cu sediu anormal, ulcer gastricsau duodenal perforat, infarctul intestinal, torsiuni viscerale diverse, colica biliara, colescitita acuta, peritonita biliara, colica renoureterala, ocluzie intestinala Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdominale acute chirurgicale care reprezinta - spre deosebire de pancreatita acuta urgenta chirurgicala. 1.6. EVOLUTIE

Este variabila si numai partial previzibila. Formele grave supraacute evoleaza mortal in 1-3 zile, cauza mortii fiind: insuficienta cardiocirculatorie acuta, intoxicatia globala cu leziuni grave parenchimatoase in: rinichi oligurie, IRA, plaman - plamani de soc, pneumopatii
11

acute, insuficienta hepatica, leziuni cerebrale Formele subacute evolueaza:spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva precoce care poate fi mortal, spre complicatii precoce, in primele 2-5 zile:, ocluzie intestinala inalta - dilatatie acuta gastric, perforatie de stomac, duoden, colon - peritonita acuta, eroziune vasculara - hemoragie digestiva sau peritoneala, tromboza portala - insuficienta hepatica acuta,spre complicatii tardive (la 1-2 luni sau ani de la pancreatita acuta), pseudichist,pancreatita cronica - prin scleroza glandulara postinflamatorie care sufoca acinii bazeaza calea excretiei hipoinsulinism - prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul postnecrotic, recidiva pancreatitei acute - pancreatita acuta recidivanta. 1.7 TRATAMENT Medical Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective si metode de realizare: a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut, nutritie parenterala totala si aspiratie nazogastrica prelunmgita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice) b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si, ca urmare, diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenos in functie de starea generala, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei si a PVC. Pentru combaterea socului se folosesc: solutii cristaloide: NaCl, K (functie de diureza), Ca (la nevoie), solutii coloide, solutii glucozate c) medicatie sedative contraindicatie absuluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian determinand agravarea bolii ,perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale d) medicatie antienzimatica,Trasylol, EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant
12

atisoc decat antienzimatic d) antibioterapie - pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice cu actiune asupra florei intestinale (Neomicina,

Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce perturbari ale florei, care devine nociva) e) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice f) radioterapie locala - 100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie. Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea simptomatologiei, in special in formele fara necroza intinsa. Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida, apoi cea solida, progresiv. Bolnavul trebuie urmarit in spital cel putin 3 saptamani, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii. Chirurgical a) Indicatii, contraindicatii Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice. Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica, in prezenta suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala). Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie,

colecistostoma). Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei, precoce sau tardiva:
13

hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul) perforatia discerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal) abces retroperitoneal (semnalat de aparitia frebei, hiperleucocitoza, reagravarea starii generale, se intervine pentru plasarea unui drenaj) Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate. 1.8MASURI PROFILACTICE Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei acute, grupele de risc (obezi, alcolici, cei cu afectiuni biliare) trebuie educate si suparevegheate in legatura cu factori favorizanti ai bolii. Trebuie evitat abuzul de alcool si alimente, afectiunile biliare trebuie tratate (in mod special litiaza), precum si cele de origine vasculara. Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii care apar frecvent in urma unor interventii in sfera 14ompetent, dar, cu o suparaveghere postoperatorie 14ompetent, se poate preintampina aparitia pancreatitei acute.

14

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PANCREATITA ACUTA

Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil. Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de importanta. Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului, investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului. De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva, fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.

15

Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare. Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama, explicandu-i utilitatea si importanta analizelor. Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaus tubul digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice. Sa ajuti bolnavul sa respire- Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie. Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze- In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc.Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului. Sa ajuti bolnavul sa elimine- La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din
16

plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare. O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata. Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta - Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi. Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore). Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma Repaosul si somnul depind

partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote, mirosuri si lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul. Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase a pacientului. Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil.

17

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale- Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul imbracamintii adecvate.Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a unei atmosfere

confortabile.Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii corpului. Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curateFiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul necesar pentu ingrijirea corpului sau. Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea. Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele- Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur. Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si

preintampinarea suprainfectiilor. Sa ajuti bolnavul sa comunice- Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinistile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste.

18

Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rauTrebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care este interzisa munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de religii si rase. Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive- Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor functiilor sale corporale. Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative-Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta, experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat. Sa ajuti bolnavul sa invete-Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive. Pregatirea preoperatorie si postoperatorie Pregatirea preoperatorie- Se face pentru asigurarea conditiilor necesare prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul interventiei chirurgicale sau in perioada postoperatorie. Pregatirea generala preoperatorie implica mai multe etape:- examen clinic; - pregatirea psihica;- ingrijiri igienice;- regimul dietetic preoperator.

19

Examenul clinic este efectuat de medic si ajutat de asistenta. El urmareste stabilirea starii fiziologice a bolnavului, depistandu-se unele deficiente ale organismului. Examenul clinic este insotit de examenul paraclinic. Pregatirea psihica : bolnavul va fi informat despre riscuri si I se va cere consimtamantul, lui sau familiei. Bolnavul va fi inconjurat de atentie, va fi incurajat. Ingrijirile igienice :- bolnavului i se va face baie, apoi igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea unghiilor. Se masoara si se noteaza in foaia de observatie : puls, T.A., respiratie, temperature, diureza, scaun. Se observa aparitia unor infectii O.R.L. si pulmonare, a febrei, infectii ale pielii. Regimul dietetic este adecvat diagnosticului si deficientelor bolnavului. Ingrijirile postoperatorii- Se fac pentru restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Ingrijirea

postoperatorie incepe imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a bolii. De la sala de operatie, bolnavul este transportat cu targa,este asezat in pat in decubit dorsal cu capul rotit lateral.

20

CAPITOLUL IV PREZENTARE CAZURI CLINICE

CAZUL I

Nume : T Prenume : A Domiciliul: urban Varsta: 49 ani Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata, varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, HTA, febra=37,8 0C, constipatie, tahicardie Diagnostic la internare: Pancreatita acuta Antecedente heredo- colaterale: fara importanta Antecedente personale: Ulcer duodenal Conditii de viata si munca: locuieste singura Comportament fata de mediu: Alcool frecvent Tutun 1 pachet/zi Cafea 3-4 /zi Istoricul bolii: pacienta este adusa de urgenta pentru fenomenele psihopatologice de la motivele internarii. Este cunoscuta cu antecedente de ulcer duodenal. Se interneaza in spital pt tratament de specialitate si supraveghere.

21

Nevoi nesatisfacute 1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

-asigura microclimate adecvat -creeaza un confort fizic si psihic -asigura pozitia antalgica -pregateste psihic pacienta, in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire -Suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o serveste la pat cu cele necesare -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua activitatea -Aplica punga cu gheata pe abdomen pt reducerea procesului inflamator si al durerii 2. Nevoia Alimentatie Pacienta sa aiba -asigura microclimate adecvat de a bea si a inadecvata prin o alimentative - nu se administreaza in prima manca deficit manifestat adecvata din faza nimic peroral, prin durere punct de vedere -aseaza pacienta cu capul intrabdominal, calitativ si o parte greata, varsaturi cantitativ, fara -protejeaza lenjeria cu greata si musama si aleza in functie de

Diagnostic de nursing Alterarea mobilitatii din cauza bolii manifestata prin durere abdominal de intensitate mare

Obiective Ameliorarea durerii Pacienta sa se poata mobilize cu un minim de dificultate Sa fie echilibrata fizic si psihic

Interventii proprii

Interventii delegate Evaluare La indicatia medicului asistenta pregateste si administreaza tratamentu medicamentos : antialgice algocalmin i.m., mialgin, papaverina Durerile ameliorat Pacienta mobilizeaza minim dificultate s-au se cu de

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri

Pacienta se alimenteaza adecvat Este echilibrata psihic

22

3. Nevoia de Eliminare a elimina inadecvata manifestata varsaturi

pozitia pacientei -ajuta pacienta in timpul varsaturilor -incurajeaza pacienta -alimenteaza pacienta parenteral -exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei -constientizeaza pacienta asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor premise si interzise -serveste pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator Pacienta sa nu -asigura microclimate adecvat mai prezinte -aseaza pacienta cu capul intrprin varsaturi o parte cat mai aproape de Sa fie marginea patului echilibrata -o linisteste din punct de hidroelectrolitic vedere psihic Sa fie -o ajuta in timpul varsaturii si echilibrata pastreaza produsul eliminate

varsaturi Sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional Sa fie echilibrata psihic

minerale

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul pt hidratare parenterala :perfuzii cu glucoza hipertona, vitamine, electroliti

Pacienta nu mai prezinta varsaturi Este echilibrata psihic

23

psihic

4. Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Hipertermie Pacienta sa manifestata prin prezinte febra 37,90 C temperature corpului in limite normale Sa aiba o stare de bine fizic si psihic

- ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura -suprima alimentatia peroral si alimenteaza pacienta parenteral -face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile vitale -asigurarea unui microclimat adecvat -aeriseste incaperea -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci -incalzeste pacienta in caz de frisoane -calculeaza bilantul hidric/ 24 ore -serveste pacienta cu cantitati mari de lichide -schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie -mentine igiena tegumentelor -pregateste psihic pacienta in vederea tehnicilor de recoltare

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos: antitermice, antibiotice

Pacienta prezinta temperature corpului in limite normale

24

5. Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie

Circulatie si respiratie inadecvata manifestata prin: dispnee, tahicardie, HTA

Pacienta prezinte circulatia respiratia adecvata

si examinare sa -asigurarea unui microclimate adecvat pt favorizarea si respiratiei -invata pacienta sa faca exercitii de gimnastica respiratorie -asigura pacientei pozitia care sa-I favorizeze respiratia: sezanda sau semisezanda -invata pacienta sa intrerupa consumul de tutun, sa aiba o alimentatie bogata in fructe si zarzavaturi, sa reduca grasimile si clorura de sodium din alimentatie -pregateste fizic si psihic pacienta in vederea oricarei tehnici de ingrijire -observa, masoara si noteaza TA in FT, si informeaza medicul asupra oricarei modificari -urmareste efectul medicamentelor si informeaza medicul

-la indicatia Pacienta prezinta medicului pregateste respiratia normala, si administreaza circulatia adecvata tratamentul medicamentos: ,hipotensoare

25

CAZUL II Nume : R Prenume : I Domiciliul: rural Varsta: 62 Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata, varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, diaree Diagnostic la internare: Pancreatita acuta, Intoxicatie cu ciuperci Antecedente heredo- colaterale: fara importanta Antecedente personale: Intoxicatie cu ciuperci Conditii de viata si munca: lociueste singura Comportament fata de mediu: Alcool- ocazional Cafea 1/zi Tutun neaga Istoricul bolii: pacienta este internata de urgent pt fenomenele psihopatologice de la motivele internarii. Boala a debutat in urma unei intoxicatii cu ciuperci. Se retine pt tratament de specialitate si supraveghere.

26

Nevoi Diagnostic de nesatisfacute nursing 1.. Nevoia de Eliminare a elimina inadecvata manifestata prin varsaturi

Obiective Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi Sa fie echilibrata hidroelectrolitic Sa fie echilibrata psihic

Interventii proprii -asigura microclimate adecvat -aseaza pacienta cu capul intr-o parte cat mai aproape de marginea patului -o linisteste din punct de vedere psihic -o ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminate - ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura -suprima alimentatia peroral si alimenteaza pacienta parenteral -face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile vitale -asigura microclimate adecvat -creeaza un confort fizic si psihic -asigura pozitia antalgica -pregateste psihic pacienta, in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire -Suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o serveste la pat cu

Interventii delegate La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul pt hidratare parenterala :perfuzii cu glucoza hipertona, vitamine, electroliti

Evaluare Pacienta nu mai prezinta varsaturi Este echilibrata psihic

2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Alterarea mobilitatii din cauza bolii manifestata prin durere abdominal de intensitate mare

Ameliorarea durerii Pacienta sa se poata mobilize cu un minim de dificultate Sa fie echilibrata fizic

La indicatia medicului asistenta pregateste si administreaza tratamentu medicamentos : antialgice

Durerile s-au ameliorat Pacienta se mobilizeaza cu minim de dificultate

27

si psihic

3. Nevoia de Alimentatie a bea si a manca inadecvata prin deficit manifestat prin durere abdominal, greata, varsaturi

Pacienta sa aiba o alimentative adecvata din punct de vedere calitativ si cantitativ, fara greata si varsaturi Sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional Sa fie echilibrata psihic

cele necesare -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua activitatea -Aplica punga cu gheata pe abdomen pt reducerea procesului inflamator si al durerii -asigura microclimate adecvat - nu se administreaza in prima faza nimic peroral, -aseaza pacienta cu capul intr-o parte -protejeaza lenjeria cu musama si aleza in functie de pozitia pacientei -ajuta pacienta in timpul varsaturilor -incurajeaza pacienta -alimenteaza pacienta parenteral -exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei -constientizeaza pacienta asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor premise si interzise -serveste pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator

algocalmin i.m., mialgin, papaverina

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri minerale

Pacienta se alimenteaza adecvat Este echilibrata psihic

28

4. Nevoia de Vulnerabilitate a evita pericolele fata de pericole manifestata prin anxietate

Pacienta sa nu -asigura microclimate adecvat prezinte -amplaseaza pacienta in salon in complicatii functie de starea , afectiunea si Sa fie receptivitatea sa echilibrata -informeaza si stabileste cu pacienta psihic planul de recuperare al starii de sanatate -favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu -ajuta paciena sa-si recunoasca anxietatea -furnizeaza explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate

Pacienta este echilibrata psihic Nu mai prezinta anxietate

29

CAZUL III Nume : V Prenume : F Domiciliul: rural Varsta: 55 ani Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata, varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, HTA, febra=39,60C, diaree, tahicardie Diagnostic la internare: Pancreatita acuta Antecedente heredo- colaterale:fara importanta Antecedente personale: Enterocolita acuta Conditii de viata si munca: locuieste singura Comportament fata de mediu: Alcool ocazional Tutun- 1 pachet/zi Cafea 2-3/zi Istoricul bolii: pacienta este internata de urgent pt fenomenele psihopatologice de la motivele internarii. Boala a debutat in urma unei enterocolite acute. Se retine pt tratament de specialitate si supraveghere

30

Nevoi nesatisfacute 1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Diagnostic de nursing Alterarea mobilitatii din cauza bolii manifestata prin durere abdominal de intensitate mare

Obiective Ameliorarea durerii Pacienta sa se poata mobilize cu un minim de dificultate Sa fie echilibrata fizic si psihic

Interventii proprii -asigura microclimate adecvat -creeaza un confort fizic si psihic -asigura pozitia antalgica -pregateste psihic pacienta, in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire -Suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o serveste la pat cu cele necesare -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua activitatea -Aplica punga cu gheata pe abdomen pt reducerea procesului inflamator si al durerii -asigura microclimate adecvat - nu se administreaza in prima faza nimic peroral, -aseaza pacienta cu capul intr-o parte

Interventii delegate La indicatia medicului asistenta pregateste si administreaza tratamentu medicamentos : antialgice algocalmin i.m., mialgin, papaverina

Evaluare Durerile s-au ameliorat Pacienta se mobilizeaza cu minim de dificultate

2. Nevoia de a Alimentatie Pacienta sa aiba bea si a manca inadecvata prin o alimentative deficit adecvata din manifestat prin punct de vedere durere calitativ si abdominal, cantitativ, fara

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos: antiemetice,

Pacienta se alimenteaza adecvat Este echilibrata psihic

31

-protejeaza lenjeria cu musama si aleza in functie de pozitia pacientei -ajuta pacienta in timpul varsaturilor -incurajeaza pacienta -alimenteaza pacienta parenteral -exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei -constientizeaza pacienta asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor premise si interzise -serveste pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator 3.Nevoia de a Hipertermie Pacienta sa -asigurarea unui mentine manifestata prin prezinte microclimat adecvat 0 temperatura febra 39,8 C temperature -aeriseste incaperea corpului in corpului in -asigura imbracaminte lejera limite normale limite normale -aplica comprese reci Sa aiba o stare -incalzeste pacienta in caz

greata, varsaturi

greata si varsaturi Sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional Sa fie echilibrata psihic

vitamine, minerale

saruri

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos: antitermice,

Pacienta prezinta temperature corpului in limite normale

32

de bine fizic si de frisoane psihic -calculeaza bilantul hidric/ 24 ore -serveste pacienta cu cantitati mari de lichide -schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie -mentine igiena tegumentelor -pregateste psihic pacienta in vederea tehnicilor de recoltare si examinare 4. Nevoia de a Eliminare Pacienta sa nu -asigura microclimate elimina inadecvata mai prezinte adecvat manifestata prin varsaturi -aseaza pacienta cu capul varsaturi Sa fie intr-o parte cat mai aproape echilibrata de marginea patului hidroelectrolitic -o linisteste din punct de Sa fie vedere psihic echilibrata -o ajuta in timpul varsaturii psihic si pastreaza produsul eliminate - ii ofera un pahar de apa sasi clateasca gura -suprima alimentatia peroral si alimenteaza pacienta parenteral

antibiotice

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul pt hidratare parenterala :perfuzii cu glucoza hipertona, vitamine, electroliti

Pacienta nu mai prezinta varsaturi Este echilibrata psihic

33

-face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile vitale

34

CONCLUZII

Pancreatita acuta este o boala grava. Gravitatea depinde de teren, fiind mai mare la varstnici si la cei cu organism tarat, dar in special de forma anatomo-patologica a bolii (mortalitatea este de cca. 50% in pancreatita acuta necrotica-hemoragica), iar complicatiile sunt numeroase si grave. Bolnavii ingrijiti de mine, au acceptat operarea si au inteles necesitatea actiunilor desfasurate: investigatii de laborator, examene imunogastro,

administrarea de medicamente prescrise de medic. Am conceput 3 planuri de ingrijiri ,individualizate si adaptate momentului bolii. Nu am neglijat actiunile ce se refera la educatia pentru sanatate: dieta, activitate, odihna.

35

BIBLIOGRAFIE

Al. Priscu - Curs de chirurgie - IMF Bucuresti CISON, Bucuresti, 2001 Editura medicala, Bucuresti, 1991 Editura stiintifica si enciclopedia, Bucuresti, 1988 Il Chim si colaboratori - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav - Editura M. Ifrim, G. Niculescu - Compediu de anatomie M. Mihailescu - Chirurgia pentru cadre medii L. Morariu si colaboratori - Bazele tenetice si prostive ale ingrijirii omului sanatos si bolnav - nursing - Editura universal, Bucuresti P. P. Groza - Fiziologie V. Papilian - Anatomia omului (vol. 2- Splanhologia )

36