Sunteți pe pagina 1din 60

Revist# de cultur# universal#

editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni


Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul IV, Nr. 7 (35)
Iulie 2013
Per aspera ad astra
R
e
m
b
r
a
n
d
t

-
F
i
l
o
s
o
f

m
e
d
i
t

n
d
_n acest num#r
semneaz#:
George Popa, Doina Dr#gu], Iulian Chivu, Janet Nic#, George Filip, Adrian Botez, {tefan Radu Mu[at, Mihai Miron, Ion Iancu Vale,
Stelian Gombo[, Constantin Lupeanu, Dan Lupescu, Ion Pachia-Tatomirescu, George Petrovai, Octavian Mihalcea, Astrid Andreescu,
Dan-Viorel Norea, Virginia Popescu, Paula Romanescu, Dumitru Ro[u, Ion Untaru, Maria Tirenescu, Florin Vasiliu, Eugen Deutsch,
Daniel Marian, Viorel Roman, Ada Iliescu, George Ioni]#, Florin M#ce[anu, Nicolae M. Constantinescu, Mihai {tirbu, Puiu R#ducan,
Elena Agiu-Neac[u, Constantin Cucu, Tania Nicolescu, Andreea Ion, James Freeman, Justin Quinn, Elizabeth Winder, Nicolae B#la[a,
Mihai Horga, Stej#rel Ionescu, Tudor-Cristian Gongu, Andrei Potcoav#, Boris Marian, Ioan Vasiu, Sorina-Mihaela Boti[, Llelu Nicolae
V#l#reanu (S@rbu), Dorina M#g#rin, Marin Voican-Ghioroiu, Ion C. H\ru, Corneliu Berbente, Vasile Matei,
Nelu Vasile, Virgil Stan
George Popa,Apriorism romnesc ............pp.3-6
Doina Drgu(, Umbr arcuit n spiral .......p.7
Iulian Chivu, Eroul n India vedic ..........pp.8,9
Janet Nic,O pinie, dou pinii .....................p.10
George Filip,Versuri .......................................p.11
Adrian Botez, Sfinti Militari, Genii Protec-
toare de neam, Mucenici i Martiri ai Cre-
dintei: Mihai Eminescu ..........................pp.12-14
$tefan Radu Muyat,Versuri ...........................p.14
Mihai Miron, Linitea de dup mit ...... pp.15,16
Ion Iancu Vale,Versuri ....................................p.16
Stelian Gomboy, Printele Arhim. Justin Prvu
s-a nscut n viata cea venic, mutndu-se la
ceretile lcauri... ...................................pp.17-19
Constantin Lupeanu, Meditatii lirice asupra
vietii: Zborul inimii .........................................p.19
Dan Lupescu, Tracul Orfeu arunc un nou Pod
de lumin peste Dunre ..........................pp.20,21
Ion Pachia-Tatomirescu,Frustrri ale sinelui
n tot mai nsingurata cltorie ...................p.22
George Petrovai, Legtura inseparabil dintre
art i religie ....................................................p.23
Octavian Mihalcea,Reliefri ideale ............p.24
Poe(i ai Societ(ii Romne de Haiku............p.25
Eugen Deutsch, Sonete ...................................p.26
Daniel Marian, Geo Galetaru Apele noptii
spre dimineat...............................................p.27
Viorel Roman, Germanizarea Europei ........p.28
Ada Iliescu, Magia cuvntului i dimensiunea
umano-divin a poeziilor Danielei Vasilescu
......................................................................pp.29-31
George Ioni(,Versuri .....................................p.31
Florin Mceyanu,Rembrandt ..........................p.32
Nicolae M. Constantinescu,Umbra.......pp.33,34
Mihai $tirbu,Caragiale i Alexandrina ..pp.35-38
Puiu Rducan,Versuri ....................................p.39
Elena Agiu-Neacyu,Versuri ...........................p.39
Constantin Cucu, Emil Bucureteanu,
Blestemele iubirii........................................p.40
Tania Nicolescu,Versuri .................................p.41
Andreea Ion,Versuri ........................................p.41
James Freeman, Justin Quinn, Elizabeth
Winder,Versuri ...............................................p.42
Nicolae Blaya,Despre nesimtire, trtcut i
inim mpietrit........................................pp.43,44
Mihai Horga,Versuri .......................................p.44
Stejrel Ionescu,Versuri ................................p.45
Tudor-Cristian Gongu,Versuri .....................p.45
Andrei Potcoav,Scrijelite temelii... .....pp.46-47
Boris Marian,Borismarianisme ...................p.47
Eugen Deutsch, Janet Nic,Duel sonetistic...p.48
Ion Vasiu, Poezia este calea spre lume a
scriitorului Geo Galetaru..............................p.49
Sorina-Mihaela Botiy, ndreptar de terapie
divin.................................................................p.50
Llelu Nicolae Vlreanu (Srbu), Versuri ...p.50
Dorina Mgrin, Prima enciclopedie poporal
n limba romn.......................................pp.51,52
Marin Voican-Ghioroiu, Din cuvinte-am sdit
flori .....................................................................p.53
Ion C. Hru, Gluma cnd e spus bine, o
ascult oriicine .......................................pp.54,55
C. Berbente, Constelatii epigramatice .......p.56
Vasile Matei, Constelatii epigramatice .......p.57
Nelu Vasile,Constelatii rebusiste ................p.58
Virgil Stan, Note de cltorie ...............pp.59,60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresele:
constelatiidiamantine1@gmail.com
const.diamantine@gmail.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul IV, nr. 7(35)/2013 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Ilustra(ia revistei: Rembrandt
Fondatori: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, N.N. Negulescu
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
3
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Cultura unui popor reflect gndirea,
simtirea, nfptuirile sale - modalitatea de a
fiinta n lume. Ea se ntemeiaz pe un tipar
specific originar si apoi se perfecteaz si se
moduleaz de-a lungul veacurilor. n acest
proces de gestatie, important rmne expe-
rienta dinti, rezultnd din contactul dintre
structura spiritual a acelui popor si exis-
tent. Aceast multipl experient primor-
dial cu lumea, cu viata, va alctui zcmin-
tele adnci pe temeiul crora se creeaz ulte-
rior ceea ce este autentic pentru poporul
respectiv.
Astfel, tezaurul folcloric alctuieste baza
a ceea ce are specific cultura unui neam, la
care se adaug fapta marilor creatori a cror
oper este nehibridizat, ci se nscrie n
spiritualitatea originar. Experienta su-
fleteasc strveche este pentru noi cea im-
portant... experienta uman primitiv, afir-
ma D. Caracostea.
Ca atare, cutnd s identificm cons-
tantele spiritualittii romnesti, vectorii pe
care s-a desfsurat viziunea romnului asu-
pra existentei n general si asupra propriei
sale conditii destinale, ne adresm n primul
rnd creatiei anonime. Ea a instituitaprio-
rismul romnesc, albia modelatoare a cul-
turii noastre. Mircea Eliade scrie: Capodo-
perele spiritualittii romnesti apartin fol-
clorului capodoperele liricii romnesti rmn
poeziile populare Miorita si Mesterul
Manole.
Asa cum afirmam n studiul Repere n
spiritualitatea romneasc (Ed. Timpul,
2002), considerm c factorul definitoriu al
constelatiei valorilor culturii romnesti este
deschiderea, si anume, deschiderea ntru
depire i eliberare spiritual. Vectorii
energetici principali al acestei deschideri sunt
urmtoarele:
- fenomenologia viata-moarte-rena-
tere, reflectat de triada zeilor traci Zamolxis-
Orfeu-Dionysos;
- spiritul nltimilor, datorat prezentei
muntilor n miezul peisajului romnesc.
George POPA
Este cunoscut faptul c n perioada ele-
nistic, n scopul de a-si regenera panteonul,
Grecii au mprumutat doi zei de la traci: Orfeu
si Dionysos. mpreun cu Zamolxis (sau Za-
molxis), personajul mitic principal al daco-
getilor, Orfeu si Dionysos se afl uniti prin
constanta nemuririi dobndit printr-o
moarte initiatic; considerm c cei trei zei
i constanta lor metafizic, deschiderea
spre nemurire, alctuiete temeiul dinti al
spiritualittii romneti.
Zamolxis (sau Zalmoxis), personaj istoric
misterios despre care dau mrturie, ntre altii,
Platon, Herodot, Strabon, Jordanes, a fost
filosof, medic, profet si rege al Tracilor. Dup
ce primise nvttur de la filosofii preso-
cratici si de la Egipteni, se retrage timp de
trei ani (ciclu al absentei pe care l aflm si n
mitul lui Zarathustra si al lui Iisus) ntr-o
pester unde are loc o moarte purificatoare,
dup care devine zeu nemuritor; este adorat
ca atare si predic getilor ideea nemuririi.
Herodot scria: Getii nu cred c mor; cel
pierit merge la zeul lor Zamolxis. Iulian
Apostatul: Zamolxis le-a ntiprit Getilor
n inim c ei nu mor, ci numai i schimb
locuinta.
Astfel, asa cum am mentionat si n alte
lucrri, esenta mitului zamolxic este cons-
tituit de parcurgerea fenomenologiei
trifazice: viata comun, moarte initiatic
renatere la un nivel existential superior, -
nemurirea.
n privinta lui Dionysos, care se con-
funda cu zeul national al tracilor, Sabazius,
si esenta cultului su se referea de asemenea
la ideea nemuririi urmnd unei morti ritualice.
Dionysos trece de repetate ori prin moarte
si renvietot deatteaori. Lagreci Dionysos
devine principiul purificator al orfismului
elen, principiu prin care sufletul se salveaz
de ciclul renasterilor repetate si dobndeste
din nou sfera cereasc.
n timp ce Dionysos este expresia mitic
a exuberantei vietii, a panvitalismului daco-
getilor, mitul lui Orfeu este cea a muzicii
nteleas ca tensiune sufleteasc nemrgi-
nit, ca aspiratie spre inefabil. Astfel, cele
dou mituri se completeaz ntre ele: pe de o
parte, afirmarea deplinttii finitului, a con-
ditiei umane vietuit la suprem ardere, iar
pe de alt parte, nzuinta orfic spre nesfr-
sire mergnd pn iesirea din orice condi-
tionare n indeterminabil, n negrit.
Trecerea prin moarte a lui Orfeu reflect
fiinta muzicii: moartea repetat de la sunet la
sunet conducnd la nvierea perpetu de la
sunet la sunet. Astfel, trirea muzicii ca pe
o sfiere luntric ntre fiint i nefiint
urmat de renatere perpetu ne este spe-
cific si, sosit din straturi adnci de la su-
fletul trac, ea se reflect n vocatia particular
a romnului pentru muzic, si totodat n
starea de dor, care este starea orfic: tensiune
dulce-dureroas infinit n care se mbin
deschiderea ctre viat, ctre moarte, ctre
nviere, bios-tanatos-bios.
Aceast procesualitate, pe care noi am
denumit-ostructur zamolxic, constituie
matricea modelatoare originar a culturii ro-
mnesti. Ea posed drept virtuteactiv prin-
cipal faptul c simbolizeaz, pentru autoh-
tonii acestui pmnt, o sans peren de mn-
tuire si renastere.
Precum am artat, structura zamolxic o
ntlnim, n primul rnd n vocatia romnului
pentru muzic si n starea de dor. De ase-
menea n creatiile de prim ordin ale culturii
noastre, precum balada Mioritei, legenda
Mesterului Manole, lirica eminescian, com-
plexul brncusian delaTg. Jiu s.a.
Asa cum am analizat, nSpatiul poetic
eminescian, (ed. J unimea, 1983), dorul este
o stare detensiune continu, nzuinta atin-
gerii unei complementaritti care s nfp-
tuiasc o integralitate la dimensiuni cosmice,
Tripticul originilor:
Zamolxis-Orfeu-Dionysos
4
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
o osmoz total. Or, contopirea absolut cu
cellalt, cu natura, nu este posibil, fiind vor-
ba de realitti inepuizabile prin cunoastere
si prin trire. Aceast nemplinire infinit
dorit, dar dramatic resimtit ca irealiza-
bil, este caracteristica esential a dorului.
Ca atare, dorul constituie o tensiune su-
fleteasc mereu deschis pentru c tinta se
deprteaz nencetat si rmne cu neputint
de definit: o sete, un adnc asemenea uitrii
celei oarbe, cum scrie Eminescu nLucea-
frul.
n balada Mioritei are loc valorizarea on-
tologic a mortii. Eroul vrncean parcurge
fenomenologia viat-moarte initiatic-re-
nastere. mplinirea existential suprem se
petrece n urma unei morti conceput ca o
nunt cu natur, care nvesniceste fiintarea
de model uman. Este cea mai exemplar
creatie n spiritul ancestralittii autohtone.
n legenda Mesterului Manole, eroul trece
prin moartea fizic pentru a se nvesnici spiri-
tual n creatia sa - Mnstire-nalt/ Cum n-
a mai fost alt.
Fenomenologia trifazic -, viat-moarte
(ritualic, purificatoare, initiatic) - renastere,
caracteristic a derulrii muzicii si vietii o
regsim de asemenea n creatia lui Eminescu.
ntre altele, nOd (n metru antic), dar cea
mai ampl devenire n cele trei momente
zamolxice, are loc nLuceafrul. Aici moar-
tea purificatoare a eonului de sus are loc prin
cele trei coborri n lumea uman, dup care
si prin care, are renasterea la propria con-
stiint si stare - a increatului.
Complexul brncusian de la Tg. J iu este
conceput n relatie cu elementele spatiului
fizic din jur, din care ia nastere, n care si
petrece traiectoria existential si din care
iradiaz apoi n nemrginire, parcurgnd fe-
nomenologia tristadial: spatiul genezei,
spatiul vietii, spatiul rentoarcerii si absorbtiei
n universal. Aceste trei cicluri concentrnd
istoria fiintrii omenesti sunt nsiruite pe un
ax format din: apa Jiului,Masa Tcerii, Poar-
ta Srutului, Coloana nesfririi.
Este bine cunoscut prietenia romnului
cu natura, solidarizarea pn la confundare
cu ntreaga fire. Atributul esential al viziunii
noastre folclorice estedeschiderea afectiv
cosmic. Omul folclorului se simte aflat la
ntlnirea unor semnale, a unor mesaje venind
din tot cuprinsul firii. Pe de alt parte, fiecare
act, fiecare gest al su are nestiute ecouri,
corespondente n cadrul armoniei univer-
sale. Mai mult, folclorul integreaz realul n
mitic, transfigurndu-l si mai sus, solidari-
zeaz transcendentul cu imanentul, zilnicul
cu divinul. Dintre elementele naturii, muntele
este nvestit de romn cu cea mai larg des-
chidere sufleteasc si spiritual.
Lucian Blaga, ncarteaSpatiul mioritic,
aplicnd culturii noastre teoria orizonturilor
stilistice, formulat de Leo Frobenius si dez-
voltat mai ales de Oswald Spengler, con-
sidera c matricea modelatoare a culturii
noastre este constituit de spatiul ondulat -
deal-vale - exprimat de primele versuri din
baladaMioritei. Aceast conceptie nu a fost
ns adoptat de alti cercettori ai culturii
noastre. De pild, Gh. Clinescu recunoaste
c suntemras de munte. Noi avem viziu-
nea colosalului.
Ca atare, n ncercarea de a se identifica
albia stilistic a culturii noastre, nu s-a tinut
seam de elementul central al peisajului ro-
mnesc - muntele, acolo unde pmntul a
ajuns n drumctrecer. Munteleaintrat or-
ganic n modelarea culturii noastre, datorit
nu numai exodului montan n vremi de res-
triste, dar si balansului de veacuri al psto-
rilor ntre munte si ses. Aceste dou expe-
riente de viat au solidarizatorizontala un-
duitoare de la nceputul baladei vrncene cu
verticalitatea viziunii din final, cnd, la nunta
ciobanului moldovan, muntii mari sunt cei
care l cunun cu mireasa lumii, verticalitate
purtnd apoi mai departe ctre cerul nstelat,
ale crei fclii ilumineaz mistica nuntire
cosmic. Dup afirmatia lui Vasile Prvan,
getii, care erau monoteisti, si adorau zeul pe
crestele inaccesibile ale muntilor nalti, aco-
lo unde numai vulturii pot sui, iar templele a-
vnd o singur deschiztur n vrf, spre cer.
Dar faptul c muntele - domnind n inima
trii - a exercitat destinal modelarea spiritua-
littii romnesti a fost apodictic afirmat de
Eminescu: Este muntele tat al rurilor i
al poporului nostru. Acesta e cumpna lui,
cntarul cu care-i cntrete patimile i
faptele. (Ms. 2275 B). Nu unduirea so-
vitoare deal-vale, ci suisul, nltarea cons-
tituie snul genezic al culturii romnesti.
Deschiderea ctre nemrginire, ctresublim,
scrie autorul Luceafrului (Memento mori)
romnul a nvtat-o de la muntii si: Dar
nu-s culori destule n lume s-nvesmnte/
A muntilor Carpatici sublime idealuri. Pen-
tru spiritualitatea acestui neam muntele, ver-
ticala astral, a fost educatorul avnturilor
superioare, al zborului simtirii si al cugetului.
Romnul s-a simtit acas n muntii si; ntr-
o doin se spune: Sus n vrful muntelui/
Unde-i drag sufletului. Vertical fulger-
toare este parcurs de Hyperion n drumul
ntoarcerii n cer dup neizbutita experient
pmnteasc, - si suitor este mai ales drumul
ctre Demiurg. ntr-un cuvnt, deschiderea
ctre nemrginirea cereasc romnul a n-
vtat-o de la muntii si - asa nct nu spatiul
desfsurat molcom si sovitor, si interpretat
ca resemnare, pasivitate, ataraxie -
constituie catalizatorul spiritualittii rom-
nesti.
Pe culmile muntilor, pe traiectoria nltrii
- la capt, se afl sublimul si sacrul. La romn,
necesitatea sacrului apare ca o stare de fie-
care zi mergnd pn la a deveni coman-
dament absolut: Cine n-are nimic sfnt/
N-aibe loc pe-acest pmnt. n conceptia
folcloric firea ntreag, solidarizat armo-
nios, este sfnt: sfnt este soarele, sfinte
stelele si pmntul, sfinte sunt apele, focul,
vntul, sfinte sunt pinea, lemnul, fpturile
pure precum albina, oaia etc. Pentru c toate
fiintele, lucrurile, elementele particip la
aceeasi dreapt ornduire instituit si
vegheat de dumnezeire.
Sacrul n ntelesul poporului nostru
nsemneaz semnificarea priniubire si pie-
tate pentru ceea ce estepur. Pentru romn
sacrul nu estemysterium tremendum, spai-
ma, cutremurul n fata ascunsului nfricos-
tor care striveste, ci mysterium fascinans,
mysterium mirabile. Este uimire, apropiere,
interiorizare, care d noblete si nltare
sufleteasc. Nu inaccesibilul ador romnul,
ci sacrul n comuniune cu omul n schimb
sufletesc cu dublu curent. Dumnezeul lui
esteDeus bonum si nu Deus irae.
Romnul nu este nclinat ctre o religie
cu rigori inflexibile, cu dogme totalitare, ci
ctre religiozitate, adic respectul pios al
vietii si al firii, pe care a considerat-o de n-
totdeauna prieten si sfnt. Sentimentul sa-
cralittii apare la numerosi scriitori romni,
dar mai cu seam n lirica lui Eminescu, for-
mnd una din constantele majore ale viziunii
sale.
Un criteriu fundamental n aprecierea
altitudinii valorice a culturii unui popor l
constituie deschiderea metafizic a acelei
culturi, proiectarea n perspectiva marilor
sensuri si subspecie aeternitatis a destinului
uman si raportul su cu restul lumii, expresie
a spiritului nltri, a sublimului sensibilittii
si gndirii. La noi omul folclorului priveste
lumea si si trieste viata n perspectiva a trei
categorii transfiguratoare: metafizicul,
miticul i sacrul, armonios solidarizate sub
semn afectiv. n cele ce urmeaz sintetizm
unele principale viziuni.
Miorita concentreaz viziunea metafizic
Spiritul nl(rii. Muntele
Deschideri metafizice -
expresie a spiritului
nljrii
5
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(35)/2013
a poporului nostru privind raportul dintre
viat, moarte si totalitatea cosmic. n balada
vrncean este exprimat vocatia sufletului
romnesc ctre comuniunea si integrarea uni-
versal, o fermectoare fraternizare a omu-
lui cu ntreaga creatie, afirm Jules Mi-
chelet. nfptuirea acestei armonizri con-
ducnd la unmonism ontologic simpatetic
are loc pe de o parte prin integrarea cosmic
a omului, iar pe de alt parte prin nglobarea
n aceast sintez si a orizontului mortii. n
viziunea mioritic, moartea nu este anean-
tizare, ci este valorizat existential, devenind
un spatiu al vesniciei n care are loc, sub mij-
locirea miticului, transferul eroului moldovan
si al lumii sale afective..
M. Eliade a scos n evident un nteles
semnificativ al baladei, si anume: conside-
rnd moartea o unire transfiguratoare cu
restul lumii, romnul impune un sens absur-
dului, fapt depsind nesfrsit tnguirile
existentialiste moderne.
LegendaMeterului Manole completea-
z pe un alt plan viziunea filozofic a spi-
ritualittii romnesti, realiznd un alt model
de deschidere si integrare universal a
omului, si o nou form de valorizare a mortii:
nvenicirea omului prin jertfirea sa n cre-
atia artistic. Moartea este sustras si aici
neantului si preschimbat ntr-o neorealitate
superioar constituit de fapta absolut a
omului. Moartea devine un act creator: eter-
nizarea lucrului uman si totodat nnemurirea
spiritului ntrupat n capodopera de piatr.
Ca si balada vrncean, legenda M-
nstirii Curtea de Arges nfptuieste o sintez
ontologic rotund, incluznd orizontul vietii
si orizontul mortii, spatiul fizic si spatiul su-
fletesc, realitatea si mitul, natura si arta - toate
centrate si aici n jurul omenescului. n
aceast legend a jertfei creatiei nu n primul
rnd sanctuarul dedicat dumnezeirii face obi-
ectul metafizicii, ci destinul omului ales care
izvodete perfectiunea.
Astfel, dac la alte popoaretema mortii
nsctoare de viat s-a pierdut, la noi ea a
devenit idee-fort energiznd - att n Mi-
orita ct si n Mesterul Manole, hipostaze
de fiintare nvesnicite. Conceptul zamolxic a
supravietuit pentru c ntruchipeaz spiri-
tualitatea autohtoniei noastre primordiale si
el este exprimat n ideea optimist si fecund,
infinit eliberatoare spiritual, c viata si
moartea alctuiesc un tot ontologic comple-
mentar, armonios, moartea avnd virtuti de a
ne transmuta ntr-o supraexistent nepieri-
toare.
n spiritul aceleasi viziuni a desfsurrii
n trei momente a existentialittii accednd
finalmente la renastere, deschiderea meta-
fizic a geniului nostru popular a condus la
o alt vocatie structural: vocatia muzicii.
Derulndu-se tot n trei momente care se
interconditioneaz - sunet, stingerea sune-
tului, nasterea sunetului urmtor din energia
celui disprut, - fiinta muzicii s-a potrivit
exceptional sufletului romnului. n doinele
sale romnul mai nti a cntat, si numai apoi
a adugat cuvintele: cuvinte asculttoare ale
sensului cntului.
Dorul, categorie sufleteasc specific ro-
mneasc si leitmotiv al cntecului folcloric,
este o stare metafizic, - o miscare sufleteasc
nesfrsit, cvasi-muzical, aspirnd s se
contopeasc afectiv ncepnd cu fiinta n-
drgit si sfrsind cu ntreaga natur - pmn-
teasc si cereasc; dar o miscare tensional
a crei intensitate suie pn la iminenta
extinctiei - ndulcind cu dor de moarte,-
dup care urmeaz o renastere extatic:
transferul n negrit.
Iat unele aspecte ale spiritului depsirii
si nltrii spirituale n sistemele de gndire
romnesti.
Sistemul filozofic al lui Constantin R-
dulescu-Motru tenteaz: s depseasc di-
vortul pe care Immanuel Kant l postula ntre
constiinta cunosctoare si adevrul lucru-
rilor (numenul, das Ding an sich); s efectu-
eze un nou monism, n care toate compo-
nentele universului se afl n corelatie si in-
terdeterminare, antrenate de un dinamism
creator suitor; s satisfac astfel, pe alt plan,
ideea de om superior creat de Friedrich
Nietzsche. Teoriapersonalismului energetic
ambitioneaz s rezolve acest complex de
probleme.
Tot ce exist alctuieste o unitate, un mo-
nism, cu dou componente: realitatea fizic
si realitatea sufleteasc, constiinta uman
(care cuprinde att constientul ct si in-
constientul), componente reunite indisolubil
prin faptul c totul este energie. Energiile
dezvoltate de fiecare unitate ontic ac-
tioneaz ca infinite determinisme care se
conditioneaz unele pe altele; si toate ener-
giile universului sunt sintetizate n fiece lucru
si n fiece constiint, fiecare constituind o
unitate de corelatii.
Concertul determinismelor are un mers
evolutiv ascendent cu o anumit finalitate:
formarea de contiinte tot mai superioare,
capabile s poarte evolutia creatoare spre o
tot mai nalt idealitate. Aceste constiinte
creatoare, unitti demiurgice de elit, sunt
personalittile energetice.
Rdulescu-Motru consider c modelul
suprem de personalitate nu a fost nc atins.
Cea mai nalt armonizare a corelatiilor uni-
versale pe care evolutia o va produce vre-
odat, va fi cea a unei personalitti perfect
adaptat la unitatea universului, si a crei
ntelegere se va confunda cu ntelegerea uni-
versului ntreg.
Istoric, arheolog, filosof, poet, Vasile Pr-
van a rennoit fundamental modul de a
concepe istoria, introducnd o viziune inte-
gratoare si dinamic. Istoria nu constituie o
acumulare de fapte mai mult sau mai putin
congruente ori disparate, ntmpltoare, ci o
devenire global a tuturor fenomenelor vietii
omenesti integrate n ritmica universal n
virtutea unei perfecte logici interne cosmice:
Aceleasi legi cosmice determin viata
uman si cea extrauman, pe pmnt ca si n
viata lumilor nesfrsite din univers. Este un
monism incluznd n egal msur att
materialitatea firii ct si viata spiritual.
Trei cuvinte cheie caracterizeaz filozofia
istoriei lui V. Prvan: cosmos, ritm, devenire.
Cosmos, termenul grecesc opus haosului,
dezordinii, desemneaz unitatea armonioas
a tuturor elementelor si fenomenelor
Rembrandt - Ospjul lui Baltazar
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
6
Anul IV, nr. 7(35)/2013
universului ntre care au loc n fiecare mo-
ment schimb energetic; ritmul este cel ce
ordoneaz si antreneaz n dinamismul cos-
mic toate componentele materiale si
spirituale, suind pn la ritmica impulsurilor
transcendente eterne si infinite, concreti-
zate n valorile perene ale omului;devenirea,
care este istoria, constituie factorul creator
al valorilor; iar valorile - metafizica, morala,
artele, traditiile -, sunt expresia cea mai nalt
a lurii de ctre om a constiintei de sine.
Evolutia spiritului omenesc este o istorie
a euritmiei unei vieti creatoare, a crei te-
leologie este nzuinta spre nemurire ine-
rent omului. De aici solia etic suprem:
fapta noastr trebuie s aib ecou de ar-
monie n alte suflete... acordat n tonul eter-
nittii. Viata omeneasc este o urias sim-
fonie a durerii si a bucuriei, suind de la n-
frngeri la triumf. Ce este a tri? E singura
realitate sublim la care poate aspira omul.
Este eternizarea vietii prin toate mijloacele
energiei omenesti, ntr-un ritm spiritual. Este
biruinta mpotriva mortii; este vesnicia n
crearea noastr, adic armonizarea noastr
n cosmicul purttor n esenta lui a vietii
nepieritoare.
Pentru Lucian Blaga, exist un principiu
central, Marele Anonim care, pune stvilare
ntre el si cunoasterea uman, - cenzura
transcendental. Nu intr sub incidenta
aparatului nostru cognitiv dect emanatii
partiale ale Marelui Nestiut, diferentialele
divine. Dar consecinta aparent paradoxal a
acestei ngrdiri, este cea a unei largi des-
chideri, pentru om - existent asezat me-
tafizic ntre mister si revelare. Refuzat de
Adevrul Ultim, omul devine creator, intr
n competitie cu divinitatea, furindu-si un
adevr al su; astfel, n procesul cunoasterii
stiintifice, n derularea istoriei si mai ales n
producerea culturii, omul si fureste un
sistem propriu de valori care instituie o ordine
omeneasc, asa numiteleconversiuni me-
tafizice: adevrul, binele, frumosul. Misterul
divin a devenit deschidere a omului spre cre-
atie. Expresia blagian orizont dezmrginit
trebuie nteleas n sensul unei iesiri active,
a unei tensiuni n curs de desfsurare, o fapt
de eliberare n mers continuu, fr termen
final.
Tema fundamental a filozofiei lui Cons-
tantin Noica estedeschiderea fiintei ntru
devenire, pentru c nu exist ncremenire, ci
o vertical n miscare a fiintei ctre pleni-
tudine. Cuvntul ntru contopeste si armo-
nizeaz cele dou ordini existentiale - fiinta
si devenirea -; fiintarea si atinge modul ei
real de a fi si de a spori. Asa se realizeaz o
totalizare de fiecare clip care ne reaseaz
statornic n totalitate. O natiune se poate
educa printr-un om (Eminescu) si chiar printr-
un simplu cuvnt (ntru), afirm Noica.
Semnificativ pentru confirmarea tezei c
deschiderea suitoare alctuieste ideea-fort
fundamental a spiritualittii noastre, este
prin excelent conceptia filozofic a lui Mircea
Vulcnescu, potrivit creia definitorie pentru
ntelesul pe care romnul o d fiintei lumii
este trecerea nesimtit de la planul existential
la cel al posibilului. Vulcnescu precizeaz
c aceast deschidere este ceea ce umple
existenta romneasc de poezie, adic de
libertate si de irealitate, si apropie veghea
romneasc de vis, de un vis luntric fr
sfrsit, care-i situeaz mentalitatea, din punct
de vedere filosofic, nu numai pre-critic, ci
mai mult dect att: antipozitiv: mitic.
Din aceast deschidere ctre posibil, de-
curg o serie de consecinte revelatorii pentru
fireaomului romnesc. Pentru romnnu
exist nefiint, ci grade diferite de existent,
de umplere ontic; nu exist imposibilitate
absolut, dimpotriv, rezerva virtualittilor,
disponibilitatea oricror alte sanse sunt ne-
sfrsite; de aici - pentru romnnu exist o
singur alternativ; n fata normei romnul
adopt o atitudine de mldiere, care l apr
de tirania oricrui comandament absolut; nu
exist iremediabil, ireparabilul absolut; nu
exist dificultti, ci doar trectoare n-
cercri, ispite, vmi; pentru romn lu-
mea gndit si nchipuit dobndesc aceeasi
nsemntate ca si existenta de fapt.
Finalmente, toate deschiderile de mai de
sus ctre posibil conduc la suprema des-
chidere: lipsa de team n fata mortii, lipsa
spaimei de nefiint. Este aceasta o excep-
tional virtute a romnului de a considera c
murind el nu nceteaz de a poseda exis-
tenta, afirm M. Vulcnescu. Moartea nu
este o ruptur absolut, ci o integrare n
linistea a toate, asezare, mpcare.
*
Fiintarea nu este dat ca atare, ci seauto-
creeaz: acesta este leitmotivul filozofiilor
romnesti rezumate mai sus. Autocreare aici
pe pmnt, unde zugravii mnstirilor bu-
covinene au cobort si cerul cu Dumnezeu
si cetele sale de sfinti si ngeri, fresca exte-
rioar interioriznd n cercul devenirii
umane transcendentul, fcndu-ni-l vecin
inimii noastre iubitoare.
Prin urmare, nu ncremenire, ci devenire,
- o devenire suitoare - aceasta este fiintarea;
pentru c absolutul este frate cu moartea,
afirm Eminescu. Astfel, este semnificativ
amintita nsemnare a poetului relativ laLu-
ceafrul: Legenda luceafrului modificat
i mult schimbat sfritul la Giordano
Bruno. Poetul voia s-l scoat pe Hyperion
din ncremenirea de cristal si s-i dea o alt,
mult mai nalt devenire, dincolo de fiint si
nefiint.
Astfel, autorul Luceafrului efectueaz
variate deschideri metafizice mergnd pn
la altitudini extreme ale gndirii atinse doar
de mari cugettori, precum Magistrul
Eckhart, si anume: dup ce elibereaz spatiul
lumii din materialitate transmutndu-l n
spatii ale interiorittii, converteste timpul he-
raclitian n prezent etern, si ridic la sublim si
sacralitate lumea unde a fost oaspete - n fi-
nal, intelectul su eroic, geniul, transcende
orizontul existential strin n care a fost
aruncat, ctre libertatea spiritual radical,
dincolo de fiinta si nefiint.
Bibliografie selectiv
Blaga Lucian: Trilogia culturii, ELU, 1969
Busuioceanu Alexandru: Zamolxis, Ed.
Meridiane, 1985
Caracostea D.: Meterul Manole, Rev. Fund.
Regale, 12, 1942
Caraman Petru: Pmnt i ap, Junimea, 1984
Clinescu Gh.: Istoria literaturii romne, Ed.
Minerva,1982
Cosbuc George: Elementele literaturii
populare, Ed. Dacia, 1978
Eliade Mircea: Meterul Manole, Ed. J uni-
mea, 1992
Eliade Mircea: Profetism romnesc, vol 1 si
2, Romnia n eternitate, Ed. Roza Vnturilor,
1990
Eliade Mircea: De la Zalmoxis la Genghis
Han, Ed. Stiinta Enciclop., 1980
Eminescu Mihai: Poezii, ed. Murrasu, 3 vol.,
Ed. Minerva, 1982
Eminescu Mihai: Opera Esential, comen-
tarii de C.Noica, E. Cioran. Ed. Oltenia, 1992
Iorga Nicolae: Elementele culturii romneti
- originea i caracterul lor, Gndirea, anul
III, nr.7. 1924
Jaspers Karl: Friedrich Nietzsche, introduc-
tion sa philosophie, trad. fr. Henri Niel,
Ed. Gallimard, 1978
Noica Constantin: Introducere la miracolul
eminescian, Ed. Humanitas, 1992
Prvan Vasile: Getica, Ed. Meridiane, 1982
Prvan V: Antologie, sub red. Al. Zub, Ed.
Eminescu, 1984
Popa George: Spatiul poetic eminescian, Ed.
Junimea, 1982
Popa George: Spiritul hyperionic sau subli-
mul eminescian, Ed. Universitas, XXI, 2003
Rdulescu-Motru C.: Realizrile spirituale,
Rev. Fund. Regale, Martie1935
Rdulescu-Motru C.: Elemente de metafi-
zic, Ed. Timpul, 1997
Rhode Ervin: Psyche, Ed. Meridiane, trad.
M. Popescu, 1985
Vulcnescu Mircea: Dimensiunea rom-
neasc a existentei, Ed. Eminescu, 1996
Ware Thimoty: LOrtodoxie, Ed. Descle de
Brouwer, 1968
Xenopol A.D.: Istoria Romnilor, editia III,
vol I, Cartea Romneasc, 1929
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
7
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Doina DR~GU}
ntlnire n alb, cartea de
debut a poetei Daniela Luca,
este structurat n trei sectiuni:
Atelier de femeie, Or de santal
si Umbra umbrelor.
Daniela Luca (Ela, cum i
spun colegii de pe site-ul
www.poezie.ro) aduce, n uni-
versul poeziilor sale, o vibratie
autentic, o trire sufleteasc a-
parte, o originalitate a discursului
liric ncercuit ntr-un intimitism
romantios. Versurile sale, str-
btute de un feminism gratios,
un sunet pur si o expresivitate
tulburtoare, ascund un climat
liric de o real prospetime.
Pentru ntrebrile funda-
mentale ale existentei, poeta are
mai multe rspunsuri, lsndu-
ne posibilitatea de a alege ntre
sentimentul misterului si al ab-
solutului, aducndu-ne aminte
c adevrul e relativ, timpul e ire-
versibil, iar universul se afl n
noi si nu n afara noastr. Privi-
rea este mereu dispus s vad
prea sus sau prea n adnc, nici-
odat la nltimea realului, gn-
direa labirintic creeaz noi forme
din alte forme, simturile rtcesc
n ubicuitate pe o hart a sufle-
tului. Iubirea este ocuprindere
ntre nopti (n reste doar atin-
gere mrginit de psri), este
o trecere a brbatului, care ia di-
verseforme- delavegetal laas-
tral - prin sinele poetei: brba-
tul meu timp mi numr din-
spre psri zbaterile/ mi spune
s-i tin inima n acordul ceasu-
rilor/ i m las ateptnd ntu-
nericul singur/ tie c nu cu-
nosc temerea nici deprtarea/
mi simte peretii albi i muchia
aceea a singurttii/ n care nu
m tai niciodat prea adnc/
mi ia pe brate diminetile/ i m
mbrac cu prima rsrire a
lunii/ nu tiu cum s i vorbesc
spre ntelesul iubirii/ fiecare
cuvnt are porti i fiecare poar-
t are o alt cale/ i ochii lui
vd fr a m privi/ i minile
lui nu m ating dect n lumi-
n. Desprtirile se fac la inter-
sectia orelor din scuarul orolo-
giului, cu umerii albiti de iu-
bire, ca o pierdere ntr-un tot,
ca o curgere a luminii n cercuri
pe frunte.
Poezia Danielei Luca este o
iluzie fragil, umbr arcuit n spi-
ral, pierdere ntr-o nesfrsit
zpad, nvluire n parfumuri
scumpe, interogatia eului spr-
gndu-se n pietre pretioase.
Poeta st la o mas de fildes si
scrie cu pene de psri exotice,
iubeste cu o mie de chipuri si
alege la ntmplare plecri dintr-
ourm de vnt. Sprijinit de
o coloan, ca ntr-o nostalgie a
infinitului, si caut o formade
la un capt al vietii la cellalt,
si caut punctul din care ncepe.
Ca ntr-o ntoarcere n timp, n tot
attea feluri si ntr-o singurtate
discret, adeseori chipul ia con-
turul copilriei n candoarea zo-
rilor mprosptati de vise cu cai
naripati.
Nelinistile poetei, zbaterile
eului, intuirea ntregului pornind
de la punct, cunoasterea de sine
prin cunoasterea cosmosului ne
duc cu gndul la Nichita St-
nescu si la universul su alctuit
prin unirea entittilor separate.
Rembrandt - Furtuna
8
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Iulian CHIVU
O cosmogonie n ntregime etic, asa cum
este cea vedic, este structurat absolut
dup criterii care sunt n consens cu criteriul
si spiritul moral hindus, si el o elaborare in-
trinsec. Si as aminti o observatie a lui Theofil
Simenshy: morala este inseparabil de cast
(...). Pe lng legea castei sale, hindusul se
conformeaz unei legi generale, care priveste
deopotriv toate castele laolalt si la baza
creia se afl respectul fat de brahmani,
ns nu m-as sfii nici s observ si c nsesi
unele precepte biblice au fost preluate din
nvttura vedic sau din alte surse hinduse.
De pild, nPancatantra (III, 103) se spune:
omul s nu fac altora ce-i ru pentru el.
Aproapead-literam cu cesespunen Evan-
ghelia dup Matei (7.12): Ci toate cte voiti
s v fac vou oamenii, asemenea si voi fa-
ceti lor, c aceasta este Legea si proorocii,
le spune Mntuitorul apostolilor Si. Des-
vrsirea etic a hindusului nu cobora pn
la viata de familie, ci de acolo ncepea, dup
cum relev nsusi Codul lui Manu: Numai
acela este om desvrsit, care-i triplu: el, sotia
sa si fiul su si nici brahmanul nu fcea
exceptie de la aceast regul, el retrgndu-
se n schivnicie doar dup ce si mplinea
datoriile vietii, celibatul fiind si n India ve-
dic sanctionat precum mai trziu va fi san-
ctionat si n Roma antic. Vechii indieni, ca
mai toti anticii, sunt si ei puternic preocupati
de teme majore ale existentei, asa cum ar fi
de pild problema destinului, numai c marile
ntrebri ale hindusului sunt puse dintr-o
perspectiv ce decurge vizibil din reprezen-
trile lui cosmogonice si ontice si, ca atare,
primeste si rspunsuri diferite de cele ale po-
poarelor europene vechi, cum ar fi grecii de
pild. Preocuparea hindus pentru destin
este fundamentul brahmanismului care con-
sist n toat aceast nvttur, omul nsusi
fiind o fiint cvatripartit, indisolubil n stare
de veghe, dar disociat n timpul somnului;
corpul fizic si cel eteric (materiale, palpabile),
pedeo parte, si corpul astral, care mpreun
cuEul, pe de alt parte, sunt detasabile (fiind
imateriale), dup cum remarca Rudolf Steiner.
Tendinta occidental de a percepe lumea
spiritului n chip spatial se datoreaz unei
alte conceptii cosmogonice n care vibratiile
nu sunt dect spatiale, ceea ce n conceptia
brahmanic are un alt contur. n lucrarea sa
intitulat Teze antroposofice, Steiner consi-
der c pentru initiat, adic pentru brahman,
sufletul ar trebui s piard legtura cu spi-
ritul lumii din care se trage, dac nu vrea s
aud el nsusi strigtul de desteptare al spi-
ritului, idee pstrat si n culturile populare
europene ca influent indo-european, ns
pentru hindus datoria de a-l instaura n sine
pe Brahma n ipostaza lui dePurusa cu con-
ditia ca la sfrsiul vietii, ceea ce esteAtma
(esenta nonspatial) se rupe dePurua, care
nu era dect legtura. Ori pentru a atinge
acest scop viata este un continuuTapas ctre
ascendent. Regulile rituale sunt astfel cri-
terii morale, fiindc vizeaz conduita, factu-
alul. De aici si spiritul etic al Bramanelor si
Upanisadelor. Iat, de pild, n rezumat, Pu-
ruravas i Urvasi: Zna Urvasi se ndrgos-
teste de Pururavas, pe care l ia ca sot si i
cere un comportament agreat de femeie, ns
divinittile pdurii, cntreti divini ai lui Indra
(Gandharvasii), i reproseaz lui Pururavas
c petrece prea mult timp cu Urvasi si fcur
posibil un motiv ca acesta s ias gol sub
protectia ntunericului, ns n acel timp
Gandhavarsii slobozir un fulger si Urvasi l
vzu gol, motiv ca ea s dispar. Pururavas
amenint c se va sinucide de dorul ei (sl-
biciune a simtirii), dar asta nu fuse deajuns
s-o nduplece, Urvasi dezvluindu-i c feme-
ile au inim de hien. ns si ea este miscat
de desprtire si promite s se regseasc o
dat pe an. La revenirea lui, Pururavas, vrnd
s rmn definitiv cu Urvasi, trebui s si
ias din statutul su de zeu si deveni un Gan-
dhavarsi, dup ce mplini ritualul focului,
ceea ce era de fapt o initiere, n susceptibil
leg-tur cu mitul lui Prometeu, dar mult mai
evident cu unele basme fantastice indo-eu-
ropene. Upanisadele (substantiv feminin ca-
re, prin schimbarea valorii gramaticale, ca
verb, are sensul dea sta jos, aproape de...),
spre deosebire de Veda (venerarea unor
zeitti antropomorfe), sunt produse ndelung
elaborate care se revendic textelor literare
prin diminuarea functiilor initiale. Fericirea
absolut dinVeda se altereaz prin coborrea
principiului la nivelul naturii umane, dup
cum vom vedea. Iar n Upanisade, unde con-
stiinta este n cele din urm principiul exis-
tentei si lumea fenomenelor se confund cu
Brahman ca existent neconditionat, onto-
geneza este o interpretare solipsist a ceea
ce se reflect n constiint, asa cum ar fi de
pild nTaittiriya-Upanisad, unde se discu-
t despre fonetic, dar se ajunge la probleme
cosmogonice care privesc cerul, pmntul,
polii si meridianele, se identific elementele
existentei (adhibhuta), elementele Sinelui
(adhyatman) si cele patru sufluri (prana):
suflul rspndit (vyana), suflul descendent
(apana), suflul ascendent (udana) si suflul
mijlociu (samana). Brahman este o beatitu-
dine, ca n scripturile crestine: Brahman este
adevrul, cunoasterea si cel infinit, iar Upa-
nisad este nvttura tainic a Vedei! Cele
cinci nvelisuri ale esentei lui Brahman
(pacakosa) nu se pot confunda cu cele pa-
tru stri ale Sinelui (pda); trei stri n care
acesta nu se poate autocontempla si cea de
a patra, starea Sinelui pur, abstract. Primele
dou stri (starea de veghe si starea de vis;
fgaritasthna, respectiv, svapnasthna) se
refer la manifestarea Sinelui n lumea feno-
menal exterioar si mental, singurele care
sunt mai aproape de simturi, dup cum aflm
din Mndkya Unpaniad, cea de a treia
stare, cea de somn (kma), cnd se d fru
liber dorintelor reprimate, si cea de a patra
stare, cea de nevzut (adrsta), de nerostit
(avyavahrya), de neatins (agrhya), fr
caracteristici (alaksana), de negndit (acin-
tya), de nedescris (avyapadesya), aceasta
fiind cea care poate asigura actul de mntuire
79
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 7(35)/2013
pentru hindus, fiind nsusi Sinele care se poa-
te rentoarce n sine prin Sine (Mndkya
Unpaniad 2-7); acest Sine este precum
indestructibilul sunetOM, cu care ncep de
regul Upanisadele (uneori n varianta
AUM). Bhagavad-Gita este tot o upanisada,
n ciuda lipsei esoterismului comun celor-
lalte, fiind socotit astfel prin continutul ei
de veneratie si prin apartenenta ei la
Mahbhrata (cartea a VI-a) textul fiindu-i
atribuit lui Vysa, autorul ntregii epopei,
dup cum ne asigur Sergiu Al. George. Poate
unul din cele mai frumoase texte filosofice
din literatura Upanisadelor, Bhagavad-Gita
este consacrat convertitii lui Arjuna, prin
struinta lui Bhagavad, s se ntoarc la lup-
t mpotriva uzurpatorilor, dar si mpotriva
constiintei sale structurate dup un alt sis-
tem de valori, ordonat de criteriul pcatului.
Considerentele simbolisticii occidentale
(Peirce, Sebeok, Cassirer etc.) nu cred c se
suprapun ntocmai si peste modelul orien-
tal, mai precis peste cel hindus de productie
a simbolurilor, dac cu adevrat hinduismul
a artat vreodat o astfel de nevoie. Avem
totusi argumente s credem ntr-o simbo-
listic oriental din moment ce productia
mitic este att de fecund; care ar fi fost
ratiunea acesteia dac nu s dea rspuns
unor ntrebri si s nu consacre eroi, si prin
ei semne/semnale, indexicalitate, simptome,
iconi, nume, simboluri. Dup cum stim, si
pentru orientali lumea perceput se reflec-
teaz n constiint printr-un bogat cod de
semne, iar diferentierea se face tocmai din
directia reprezentrilor care se ntemeiaz
dup credinte adesea diferite si de aceea
eroul, ridicat la rangul de simbol, se diferen-
tiaz de cel consacrat n mitologiile europene
printr-un alt deixis. n ce-i priveste pe hin-
dusi, ne vom opri la Arjuna, eroul unor trans-
formri de constiint dramatice, dar de o re-
levant simbolic pentru perceptia hindus
a existentei, a Sinelui, a valorilor morale. Dup
Levelt, Arjuna, sub un deixis al discursului,
vine cu un si mai puternic deixis; cel per-
sonal. Eroul este nu un produs antitetic al
constiintei, ci unul pentru constiint; el este
nssi antiteza. Perceperea lui Arjuna ca sim-
bol si pentru un hindus, dar si pentru un oc-
cidental este posibil doar prin aceea c
gndirea mitic caut, chiar si n cea mai
brut si imperfect form s-i nteleag pro-
pria sa activitate, ea a ptruns cu aceasta n
sfera universalittii. La nceputul acestei
Upanisade, Arjuna are revelatia dureroas a
nfrngerii dezastruoase a adversarilor tocmai
fiindc printre acestia se numr rudele sale,
nvttori, printi, fii, precum si bunici,
unchi, socri, nepoti, cumnati si rubedenii
(I, 34). Argumentul refuzului su exclude
orice urm de lasitate si se exprim sincer,
dup cum se va vedea: Nu vd la ce-ar fi
bun s-mi ucid rudele n btlie; nu doresc
izbnda, o Krsna, nici domnia si nici plcerile
(I, 31). Mai mult dect att, refuzul are si alte
profunzimi, care frizeaz pcatul: Ce bucurie
am avea, o Janardana, ucigndu-i pe cei ai
lui Dhrtarastra? Pcatul ar cdea pe noi, uci-
gnd acesti nelegiuiti narmati (36) [...] uci-
gndu-ne rudele, cum am putea fi fericiti, o
Mandhava? (I, 37). C este vorba despre
teama de a nu comite un pcat aflm si din
cele ce urmeaz, Arjuna considernd conce-
siv (Chiar dac acestia nu vd, cu mintea
prad pasiunii, pcatul de a-ti distruge fa-
milia si pcatul de a ataca prietenul...).
Gndirea lui Arjuna are o coerent ascen-
dent, ntemeiat pe ratiuni morale, de clan
si de cast: Familia fiind distrus, pier Legile
eterne ale familiei; pierind Legea, frdelegea
pune stpnire pe ntreaga familie (I, 40).
Cnd stpneste frdelegea, o Krsna, feme-
ile se depraveaz; depravarea femeilor, o
Varsneya, duce la amestecul castelor (I. 41).
Acest amestec aduceinfernul... (I. 41). Dis-
cutiile continu n cartea a II-a, Yoga discri-
minrii, cu interventiile lui Sanjaya, cu n-
demnul lui Bhagavat: Fii fr slbiciune, fiu
al lui Prtha, aceasta nu ti se potriveste; go-
nind din inim josnica slbiciune, ridic-te,
o tu care-ti distrugi dusmanii (II. 3), fr a
reusi s clinteasc vointa lui Arjuna. Textul
upanisadei se ntinde pe spatiul a 18 crti
care facyoga discriminrii, a faptei, apoi a
cunoaterii si afaptei, arenuntrii, acon-
centrrii, apoi acunoaterii i ntelegerii,
asalvrii n Brahman, yoga tainei regeti,
antruchiprilor divine, viziunea celui cu
mai multe forme si se ajunge, n fine, layoga
deosebirii celor trei credinte, apoi layoga
renuntrii i a eliberrii. Tulburarea lui
Arjuna se face prin unele convingeri vul-
nerabile ale lui: datoria mi tulbur mintea
(II. 7), cel nscut, etern, nentrerupt, str-
vechi, nu este ucis cnd trupul este ucis
(II. 20), toate faptele se desvrsesc n ntre-
gime n Cunoastere(IV.33), nimeni nu de-
vine yogin fr s renunte la dorint (VI. 2).
Lui Arjuna i se descoper apoi c Dinsattva
se naste Cunoasterea, dinrajas nzuinta vie;
delsarea si tulburarea mintii vin dintamas,
la fel ca si necunoasterea (XIV. 17), ca n
Yoga renuntrii i a eliberrii (cartea a
XVIII-a. 5) s se precizeze transant: Sacri-
ficiul, dania si asceza sunt fapta care nu
trebuie lepdat; ele trebuie ndeplinite;
sacrificiul, dania si asceza sunt mijloace de
purificare a celor ntelepti - nvttur cu
care ne mai ntlnim si n cartea a II-a (cei
nvtati nu-i plng nici pe cei vii, nici pe cei
morti.). Dar desvrsirea vine abia cnd
omul probeaz c si ndrgeste propria da-
torie (XVIII. 45), cnd Bhagavat nu uit s-i
aminteasc lui Arjuna si ce s-ar ntmpla dac
nu ar da curs ndemnurilor primite: Cu mintea
la mine, vei trece, prin ndurarea mea, peste
toate impasurile; dac ns, din cauza ego-
ismului, nu vei asculta povata mea, te vei
pierde (XVIII.58). Iluminarea lui Arjuna se
exprim clar, fr ezitri n final: Pierit e
tulburarea mintii si recptat aducerea
aminte, prin ndurarea ta, o Acyuta! Sunt n
picioare! Dus-i ndoiala! ti voi ndeplini
spusa! (XVIII. 73). Acesta fiind, pe scurt,
continutul upanisadei, se pune firesc ntre-
barea n ce conditii Arjuna este un simbol.
S convenim ns c simbolul, n concor-
dant cu expresia lui Peirce ,,inegalabil de
precis, corect definit si de Sebeok, retinem
ca definitoriu pentru el: Iconul si indexul
ntrupeaz relatii semice care tin de modul
natural - de asemnare si, respectiv, de co-
nexiune existential - spre deosebire de sim-
bol, care tine de modul conventional sau re-
flexiv al unei relatii caracterizate de ocalitate
atribuit. n aceste conditii e necesar s
cunoastem sistemul de valori ale atribuirii n
axiologia hindus, sistem creat, cum spu-
neam, de un anumit tip de constiint. A ar-
gumenta cu aceea c Bhagavad-Gita, cu
toat apartenenta ei laMahabharata, e asi-
milat Upaniadelor e o simpl speculatie a
deductiei, dac nu o integrm gndirii hin-
duse, brahmanismului ca filosofie Vedanta.
Lumea si zeii vor trece, ns Veda este eter-
n, nota Vall Poussin tocmai pe conside-
rentul c ea promoveaz ntr-o civilizatie care
dureaz filosofia sufletului (Atman), creiai
se circumscrie si Bhagavad-Gita, dup cum
am vzut. Comparativ cu alte sisteme filo-
sofice, este Arjuna o calitate universal con-
vertibil? Categoric, da! El este ceea ce se
cheam un Diksa (intentie de a-l servi pe
zeu), asemenea unor eroi din mitologiile
greac, persan sau egiptean. Cazul lui nu
este unul de initiere (upanayana) propriu-
zis, ci unul de desvrsire initiatic, aseme-
nea marilor eroi promovati fie si de epopeile
nationale medievale. Arjuna face discriminri
relevante ntre natur si spirit (cartea a XIII-
a), subscrie salvrii n Brahman ca apoi s
cunoasc yoga tainei regeti, s fac deo-
sebiri nete ntre starea divin si cea demonic
(determinatie operant), n temeiul crora s
ajung layoga cunoaterii i a renuntrii
(cartea a XVIII-a). Pentru sistemul axiologic
vedantin, Arjuna este, alturi de numerosi
alti eroi, la fel de simbolic pentru ideea n
care se identific precum Orfeu, Osiris, Isthar,
Ghilgames, Dionysos, Ulise etc. El se des-
vrseste prin deixisul personal spre consti-
inta colectiv ca model, n sine si ca Sine, cu
virtutile lui Brahman.
10
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Janet NIC~
Ca s nu ne simtem ru, trebuie s
facem totul s ne simtem bine.
S avem mereu succesuri, e nevoie s citim
almanahe, s rumegm bibliotecuri, s
vizitm muzeuri.
Studiind istoria romnilor de aici, nu a
acelora de pretutindeni, am constatat, cu
inteligenta mea iesit din comun, c noi,
romnii, am fost cam adormiti. Dar eu, ca
persoan individual si subiectiv, avnd
avantajul c sunt particular, citind, din
ntmplare, DESTEAPT-TE,
ROMNE de Andrei cum i zice, m-am
desteptat cu o jumtate de or
mai devreme ca de obicei, din vechiul
obicei. Fiind convins c salvarea lumii st
n matematici, ntruct ele opereaz cu
aproximatii exacte, nu cu exactitti
aproximative, am ncercat, de mic copil si
de adolescent matur, s-mi matematizez
sentimentalitatea, pentru c, deoarece,
fiindc. ntelegeti dumneavoastr. De
atunci, amluat-o razna, nu vd n jurul meu
dect tabla nmultirii, numere pare si
impare, figuri geometrice de toate culorile
si m gndiresc numai la teoreme si la
relatii de productie. S nu credeti c este
vorba de teorema lui Pitagora, pe care n-o
cunosc si nici n-am cunoscut-o, de ce s
nu mint. Nu m gndesc la teoremele de pe
hrtie, arz-le-ar focul, ci la cele din jurul
meu, potabile si comestibile pe limba
omului de rnd. Eu sunt biat de la tar, nu
cutreier cmpuri magnetice s m
electrocutez, nu suport figurile, mintelile
sau driblingurile metaforice ale unor
inconstienti care se cheam poeti si
scrntesc mintea copiilor cu fel de fel de
glogozenii.
Mi-a intrat n cap o teorem si nu stiu cum
s-o scot pe mnec.
E vorba de teorema lu nea Gheorghe,
vecinul meu. Are nea Gheorghe o teorem
cam de vreo optsprezece ani, cu ochi
albastri, de mi-a bgat gndul la idei.
Valabil pentru toate triunghiurile, fie ele
dreptunghice, isoscele sau optuzunghice,
indiferent de catete sau de ipotenuze.
Mam, ce-as mai rezolva-o! Singur, fr
profesor! mi vine s-i mnnc definitia,
mai fraged dect o brozb! M tot
gndesc n sus, m tot gndesc n jos, cum
s transpun teoria n praxis, cum s fac s
intru cu ea n relatii de productie, s-i
produc, vorba celuia, ctiva urmasi de
rezerv vecinului meu, ludat fie pentru
inteligenta de care a dat dovad n fapt.
Vreau s materializez, pe cont propriu,
virtutile democratiei participative,
palpabile, vreau s pipi teorema vecinului
si s urlu: ESTE! Deocamdat, suntem n
raporturi paralele, dar m frmnt virtual
cum s-i trasez real o perpendicular pe
un punct dinainte stabilit. Va fi o
comunicare mutual de rsunet. Am s fac
tot ce e imposibil ca teorema mea s nu
aib reciproc.
Din acest moment, i promit solemn si
imperativ viitorului meu socru c n-am s-i
traduc teorema n alte limbi de circulatie
turistic mundan, ci va rmne numai pe
limba mea, comoar n adncuri nfundat.
S m ierte americanii c nu fac politica
instinctului interesat, meschin si josnic.
Da, sunt idealist. Da, sunt cu adevrat cult.
M simt nnobilat de matematic, mai ales
de geometrie, pn n vrful degetelor de la
picioarele mele capitaliste cu fat uman.
Triasc teoremele de toate vrstele, pupa-
le-ar nenea definitiile! si axiomele! si
postulatele!, acum si-n vecii vecilor, amin!
Janet Nic,
proaspt bacalaureat
Rembrandt - Rpirea Europei
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
11
Anul IV, nr. 7(35)/2013
George FILIP
(Canada)
LERUI... LER
Poetei Ana-Maria Gbu,
la a 16-a aniversare
hai Ana-Maria-n miez de var
scoate ap clar din fntn
si adap lumea asta mare
ce printre legi strmbe se ngn.
ia-ti pruncia ta la subtioar
si veniti pe plaiul tineretii
iar de-acolo... nc mai departe
notati prin valurile vietii.
c mai este mult pn departe
pret de un Ceahlu de manuscrise
dar - samariteano - ia aminte
sunt pe-aici si vise compromise.
dar ce-ti pas tie - strop de viat...
te-ai nscut n dulce miez de var
Hefaistos te-a-ntrupat din flcri
si ti-a pus pe suflet o ghitar.
cntecul ti l-ai cules din codri
Labis ti-a dat munti de poezie
si Moldova ta - ca o bunic
te-a scldat n iz de nostalgie.
nu stii ce s faci cu tineretea?
I-o zn si iesiti la hor
strnge-ti zestre - crisorii-asteapt
s le fii mireas-n auror.
te adun mereu prin manuscrise
stiu c m privesti cu ochiul tainic
eu - prin lumea asta de ocar
mi-am cioplit un nume bun si trainic.
ti las tie zestre - tineretea
pasaport ti dau, ctre virtute
n Olimp zeii btrni te-asteapt
ia-ti destinul fata mea si du-te.
pleac chiuind spre alter ego
nu republici bune sunt prin ceruri
bani acolo nu-s, nici politistii
s te-mpuste de doinesti prin leruri.
hai Ana-Maria... hai poeto
treci cntnd prin anii diafani
noi te asteptm cu vin si pine
lerui... ler fecioaro: LA MULTI ANI!
SUNTLEGITIM
Regretatului prieten Dan Sptaru
trecea regina democrat
n frunte cu un majordom
s tineti minte - mam drag:
aghiazma nu miroase-a rom
lsati culisele nchise
acolo-s sfintii serafimi
si replicile lor se-nalt
pn la Sfintele Treimi
au mai trecut poeti pe uliti
printre istorii - vreau s spun
dar nu-nteleg de ce poporul
si-a pus la crm un nebun?
pe Neron la din istorii
l-as face crem pentru dinti
iar activistilor n rosu
le-as smulge ultimii doi dinti
unde sunt letopesetarii?
strbunii nostri unde sunt?
i chem de martori la congrese
s-si latre ultimul cuvnt
m-asteapt-o Rosinant-n piat
ea este iapa mea - sadea
si dac d frumos din coad
visati s clriti cu ea?
eu plec c-un trandafir n palme
spre steaua mea din Polul Sud
acolo - toti convivii erei
rod - democrat - porumbul crud
din vraful meu de manuscrise
strig mereu un nou poem
nu trageti camarazi - nu trageti
de moarte-n viat nu m tem
iubitele adun vreascuri
s fie rugul meu nalt
cu-o mn m jelesc pemine
cu cealalt - pe cellalt
adio... stati cuminti prieteni
poetul liric e nemort
poemul trist a fost o glum
mai am prin viat pasaport.
NUNTA DE AUR
Familiei Silvia i Ioan BARBU,
la aniversarea a 50 de ani de la cstorie
de cincizeci de ori veni primvara
cu verdele ei, zefiruri, furnici.
voi, cu mnecile suflecate
zideati mari palate - din chircitii chirpici.
trudeati ca tot omul - sfnta povar
printii cuminti v-au dat-o de zestre
apoi s-au scurs pe albia Oltului
sculptati n alabastre ecvestre.
si vara a venit de cincizeci de ori
cu ciresele si pinile-i calde.
pe vatra ncins din luna cuptor
jergaiul iubirii voastre mai arde.
adesea v-ati dus la umbra crutii
si ati pctuit - ca doi pctosi,
iar din basmul bsmuit mpreun
v-au rsrit n prag pruncii vostri frumosi.
cincizeci de toamne cu cobiliti grele
ati cules viile - si ati prins peste
Dumnezeul vlcean veni printre voi
si v ocroti de... Doamne fereste!
nu aur ati strns n ciubere de dud.
nu paftale - giuvaieruri - nestemate.
averea voastr a fost si v este
argintul din frunti - de cincizeci de carate.
... a cincizecea oar si iarna veni
s v ning cu zpezi promoroace
dar n bordeiul vostru e cald si-i bine
si voi germinati sub cincizeci de cojoace.
dar nunta de aur ati tocmit-o?
asa... ca la Vlcea - cu multi lutari,
c vom ura cu muzici... chimvale;
e a cincizecea nunt... sculati boieri mari!
Prilej cu care ]i
redac\ia noastr[ le
ureaz[ tinerilor miri
voiaj lung
prin constela\iile
diamantine ale vie\ii !
12
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Adrian BOTEZ
Evident, nu e n intentia noastr si nici
nu nedorimaaveavreo sans minim, dea
schimba, total, viziunea romnilor asupra ge-
niului POETIC al lor -MIHAI EMINESCU
(de la a crui moarte fizic se mplinesc, la 15
iunie 2013, 124 de ani) - dar vrem s-o comple-
tm, spre Adevr: nu a fost nebun, dect
prin decret masonic, n-a fost sifilitic, nici
paralizat general, cum sunau aceleasi de-
cretri masonice de asasinare civil a lui
Eminescu... A scris (genial, cumaltfel?), pn-
n ultima clip (att poezie, ct si jurnalistic
fierbinte, de atitudine!). Dar, aproape pn-
n ultima clip a vietii sale terestre, a fost
btut cu funia ud (precum Hristos la curtea
lui Pilat...), pentrua-l calma...!!! (cf.
re(eaua cultural). Suntem n deplin dez-
acord cu mercenari culturali, de tipul lui An-
drei Plesu, Gabriel Liiceanu ori Horia Roman
Patapievici (revista noastr, Contraatac, ca-
re, la primul ei numr, de exact acum 10 ani, s-
a numitMANIFESTUL EMINESCU, a ap-
rut TOCMAI ca reactie/contraatac, fat de
infamia/blasfemia comis, n 1998, deDilema
lui Andrei Plesu!), care, prin instigarea la ico-
noclastie, nu reusesc dect sa ntrte, n-
tru deplin fiintare, miturile romnesti, printre
care cel eminescian ocup un loc de frunte
(aici, nu vom pierde vreme si hrtie, cu oli-
gofreni isteroizi, de tipul consilierului prezi-
dential Cristi Preda...!) - si suntem n deplin
acord att cu, s zicem, Rosa del Conte, care,
n lucrareaEminescu sau despre Absolut,
Ed. Dacia, Buc., 1990, pp. 385-386, afirma, cu
referire direct la Eminescu: Fiecare gnos-
tic repet n sine, n limitele posibilittilor
sale de ntelegere, experienta unui Zoro-
astru, a unui Buddha, a lui Christos: mo-
mente ale unei revelatii ce se arat, scli-
pindu-i lumina, n mintea opac i ntu-
necat a oamenilor, crora adevrul li se
comunic ntr-o traditie discontinu, ce cu-
noate ntreruperi, eclipse. Aceti detep-
ttori, aceti revelatori ai unui adevr pe
care ei l ncredinteaz unei lumi imperme-
abile la lumina lor, apar n istorie, se inse-
reaz n ea, dar nu se prelungesc n ea, nu
i modific, n chip substantial, radical, di-
rectia i sensul. Totui, nici ei nu se iden-
tific cu Absolutul, care este ABSOLUT
transcendent - dar, n primul rnd, cu apos-
tolul eminescian, Perpessicius, care da smeri-
t mrturie, n articolul Cultul lui Eminescu
(din vol. Eminesciana, J unimea, Iasi, 1983,
p. 574): Cei ce gndesc astfel (avnd reti-
cente asupra cultului lui Eminescu), fac o
ndoit eroare. nti, c nu iau seam la
exemplele altor literaturi i mai vechi i mai
aezate dect a noastr, unde cultul marilor
creatori nationali, ba chiar universali, nu
cunoate rgaz i unde se poate vorbi de
ntregi biblioteci, nchinate nu numai
marilor genii, dar i nc celor de al doilea
raft. Si greesc, dup aceea, pentru c nu
sunt nc ptruni de vastitatea operei
eminesciene i de culmile la care s-a ridicat,
n att de scurta lui viat, cel mai desvrit
dintre creatorii notri.
ns nici nu putem eluda adevrul isto-
rico-sacral al romnilor, ntru care, dup 1989,
au nceput a da tot mai viguros mrturie att
eruditi, precum N. Georgescu (A doua viaj
a lui Eminescu, Cercul strmt, Boala yi
moartea lui Eminescu), Theodor Codreanu
(Eminescu - drama sacrificrii), Ion Spnu
(Asasinarea lui Eminescu) - ct si ziaristi
de onestitate spiritual, precum George Ron-
cea si Victor Roncea... - sau, mrturisitori ntru
Adevr, cu aplecare spre expertize stiintific-
medicale, precum Ovidiu Vuia (Misterul
morjii lui Eminescu) sau Vladimir Belis,
fostul director al Institutului de Medicin
Legal din Bucuresti...
Voim a se sti, si prin verbul nostru scris,
precum caEminescua fost, precum geniile
protectoare ale sacralittii CETTII, din an-
tichitatea eroic, de semizei (Eschil, par-
ticipant la epopeile de la Maraton si Salamina,
sauSocrate, cel luptnd, cu avnt semi-ze-
iesc, cu nentrecut bravur, n Potidea, De-
lion si Amphipolis... - amndoi avnd n su-
flet, ca scop al luptei lor, icoana Cettii Sfinte
a Athenei... - care icoan, fat de ultimul, s-a
artat extrem de nerecunosctoare...!) - nu
doar un devot al muzelor, ci, nainte de orice,
un iubitor, pn la mucenicie/martiriu, al
CETTII - adic, n lumea modern: al Ro-
mniei si al Neamului Romnesc.
Ca urmare, dm mrturie c Eminescu a
luptatyi cu spiritul, yi cu spada (Militat
spiritu, militat gladio...!), pentru Cetatea
Romn! - si a crezut NEABTUT, N SFIN-
TENIA CAUZEI PATRIEI-MOCS-MOSIE/
NEAMULUI SALE/SU!!! Din pcate, tre-
buie s recunoastem c oamenii CETTII
au fost la fel de nerecunosctori cu semi-
zeul Eminescu, pe ct au fost cu semi-zeul
Socrate... si unul, si altul, au czut victime
nu sbiei, pe cmpul unei lupte pe fat,
cavaleresti - ci victime ale unor cabale oribile
si ale unor trdri incredibil de extinse, pre-
cum pecinginea! Lui Eminescu nu i-a rmas,
deplin credincios, dintre prieteni, dect su-
fletistul tran, rafinat initiat, povestas genial,
ION CREANG... poate s-o socotim po-
cit, acum, si pe Veronica Micle (care-l tr-
dase, anterior, cu Caragiale...) ...n schimb,
bucovinenii lui, Chibici-Rvneanu, fratii
Ionit si Vasile Bumbac etc. nu numai c se
dezic, ca Petru de Hristos, de Crezul Ardea-
lului, precum si de Apostolul Credintei -
AMINUL-EMINESCU - ci nu stiu cums
trdeze mai cu zel, ca Iuda, att Crezul, ct si
pe Sacerdotul Credintei: Intimidati de aces-
te msuri, o parte din militantii pentru Ar-
deal se dezic de ideile lor i i trdeaz
confratii, pentru a-i salva propria piele.
Printre ei se afl Simtion i Chibici, pre-
edintii Societtii Carpatii, Oceanu i
Siderescu, membri n conducerea aceleiai
societti, Grigore Ventura, ziarist la LInde-
pendance Roumaine, acelai pe care Ca-
ragiale l ridiculizase n personajul Ric
Venturiano. In semn de obedient, toti
acetia se vor implica, plini de zel, n acti-
unea de internare fortat a lui Eminescu.
(cf. re(eaua literar).
...De fapt, ce se ntmplase, n (si n jurul)
acel (ui) an blestemat, 1883, anul decretrii
MORJII CIVILE a lui Mihai Eminescu
Sfin]i Militari, Genii Protectoare
de neam, Mucenici [i Martiri
ai Credin]ei:
Mihai Eminescu (1850-1889)
Sfin]i Militari, Genii Protectoare
de neam, Mucenici [i Martiri
ai Credin]ei:
Mihai Eminescu (1850-1889)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
13
Anul IV, nr. 7(35)/2013
(nu doar capturat de politiile secrete aus-
tro-romnesti, ci si interzicndu-i-se dreptul
deviaj auctorial - DREPTUL LA SEM-
NATUR/ PUBLICARE!) - si, mai ales, n
jurul zilei arestrii, de ctre politia secret
(o combinat austro-romn...)? Multe...
n primul rnd, se pregtea, la Viena si Bu-
curesti, un TRATAT SECRET, prin care
Romnia trebuia s uite, pentru vecie, Ar-
dealul - despre care Eminescu simtea, clar,
ca este inima Romniei, prin Cetatea Sacr
a Sarmizegetusei: ntr-adevr, 28 iunie
1883 este o zi n care se petrec mai multe
evenimente importante. Austro-Ungaria
rupe relatiile diplomatice cu Romnia timp
de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto
von Bismark, i trimite Regelui Carol I o
telegram, prin care ameninta Romnia cu
rzboiul. La Bucureti au loc descinderi i
perchezitii simultane la sediile mai multor
organizatii care luptau pentru Ardeal, prin-
tre care i SOCIETATEA CARPAJII, n
care activa Eminescu. Este nchis ziarul lui
LIndependance Roumaine i directorul
acestuia, Emil Galli, este expulzat din tar.
La fel i Zamfir C. Arbore. Societatea Car-
patii este pur i simplu desfiintat, n urma
unui raport al baronului von Mayr, agent
al serviciilor secrete austro-ungare. (cf.
re(eaua literara).
...Dac subsemnatul, autorul articolului
de fat, precum si eruditii mrturisitori, am
putea fi acuzati dedeviere mental ori de
complotit... - apoi, ditamai Imperiul, cu
tot cu serviciile sale secrete, nu pot fi supusi
la acelasi soi de termeni imbecili, precum
deviere mental si complotit: pe
coada lui Eminescu (socotitPERICOLUL
NR. 1, la nivel de Imperiu Austro-Ungar! -
fusese pus o ntreag retea de spionaj
austriac, ghidat, n plin Bucuresti, de la
Viena! - si condus de catumai baronul: Von
Mayr... La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr
i trimitea contelui Kalnoky, ministrul Ca-
sei Imperiale austro-ungare, o not infor-
mativ n care arta: Societatea Carpajii
a tinut n 4 ale lunii n curs, o ntrunire pu-
blic, cu un sens secret. Dintr-o surs sigur,
am fost informat despre aceast ntrunire
(n.n dup toate probabilittile sursa era chiar
TITU MAIORESCU!!!). S-a stabilit c lupta
mpotriva Austro-Ungariei s fie continu-
at. Eminescu, redactor principal la Tim-
pul, a fcut propunerea ca studentii tran-
silvneni de nationalitate romn, care
frecventeaz institutiile de nvtmnt din
Romnia pentru a se instrui, s fie pui s
actioneze n timpul vacantei n locurile na-
tale, pentru a orienta opinia public, n di-
rectia unei Dacii Mari. Aceast not a dus,
n final, la desfiintarea Societtii Carpatii.
Activitatea sa (n.n.: a lui Eminescu!) ca jur-
nalist l fcea cu att mai periculos, cu ct
avea i prghiile necesare pentru a actiona:
ideile sale erau exprimate n mod magistral
ntr-un ziar, Timpul, pe care l transformase
n cotidian national.
...Fireste, nou, celor nvtati de scoala
aproximativ, ba chiar parsiv, a ultimului
veac, precumsi de profesorii, uneori lasi, dar,
de cele mai multe dti, ignoranti (dar, la rndul
lor, poate nevinovati de ignorant, ct doar
de lene intelectual/tembelism! - pentru c
secretul crimei/rstignirii Aminului a fost
pstrat sub santaje cumplite si prin expulzri
si asasinate exemplare! - ...a se vedea cazul
inginerului de drumuri si poduri, Nicolae
Fgrsanu, cel tiat de rotileunui tren
providenjial, spre-o pild... - cf. N. Geor-
gescu, op. cit., p. 43) - ne este cu totul peste
mn s ni-l nchipuim pe vistorul cu ochii
mari, trgnd cu pusca... si instruindu-i si pe
altii, MII MULTE (cel putin vreo 40.000!!!),
s-o fac...! Dar Adevrul ne spune c patria
ti-o aperi din toate puterile pe care le-a sdit
Dumnezeu n tine: cu pana muiat n foc si
amar, aScrisorii III, parteaaII-a, sau aDoi-
nei scrsnite, printre blesteme si fulgere -
sau n articole incendiare de ziar, documen-
tate cu o acribie incredibil! - ...dar, cnd cu-
vntul nu mai este ascultat, ba chiar ti este
dispretuit, iar patria, vorba revolutionarului-
mason Danton, este n primejdie - pi, pui
mna pe arm, asa cum au fcut-o voievozii
si criyorii acestui Neam!: fa( de patrie
nu exist scuze, dac yi cnd o trdezi -
PENTRU C EA/PATRIA ESTE DARUL DE
LUMIN $I DE MNTUIRE AL LUI
DUMNEZEU!
...Eminescu ne-a fost trimis de Ceruri,
Eminescu a fost pogort de Arhanghelul Du-
hului/MIKEL, precums-a fost pogort Hris-
tosul, n mijlocul iudeilor, al celor ce nu L-au
recunoscut nici mcar prin minuni!... nici m-
car prinSUPREMA MINUNE, cea a nvierii...
n economia divin, ns, pn si Iuda are
rost, n Drumul spre Golgota Mntuirii noas-
tre (de aceea i si zice Iisus, Cel dinEVAN-
GHELIA IOANIC: Du-te yi f mai re-
pede ce ai de fcut!), de aceea, nu ne mir
cti diavoli au roit n jurul lui/AMINULUI:
Au existat tentative ca Eminescu s fie
nrolat n masonerie. Fr succes. Emi-
nescu lucra ns la crearea unei organizajii
romneyti yi pro-romneyti, numit So-
cietatea MATEI BASARAB yi aflat n afa-
ra controlului yi influenjelor francmaso-
neriei, care masonerie se afla yi atunci n
slujba unor interese supranajionale. O
organizare ntre romani, scria el. Pre-
tutindea oameni care s jie registru de tot
sufletul romnesc. Cel slab trebuie ncu-
rajat yi ludat pentru ca s devie bun. S
se simt ca Societatea Matei Basarab
reprezint o putere enorm. Jinta? Unirea
tuturor romnilor, emanciparea economic
yi intelectual a ntregului popor rom-
nesc.Da, a faceDACIA MARE (chiar mai
mult dect Romnia Mare!!!) este un scop
att de sfnt pentru romni, nct numai Mi-
hai Viteazul ori Criyorul Horia au mai
putut s viseze si s-si pun visul pe firul t-
isului spadei... Dar, fireste, Diavolul te va
umple de bale, ca mcar s te spurce, dac
nu-ti poate opri lucrarea cereasc: nebu-
nul, sifiliticul... - si asta pentru dezv-
luirea afacerii regale (AFACEREA
STROUSSBERG, cu cile ferate...), pentru
dezvluirea crpelilor liberale, custeagul
Domnului Tudor: jinte pnz, s nu te
rupi! ... -PENTRU TRDAREA (LA OR-
DIN EUROPEANO-MASONIC...) A
DUHULUI ROMNIEI!!! Deh, orice martir
si asum, n primul rnd, cununa de spini a
martirajului, altfel n-ar exista martiri... - or,
ROMNII CEI MULT PREA MODE$TI $I
PROSTITI AU CEI MAI MULTI MARTIRI,
DIN TOAT EUROPA CRE$TIN!
Rembrandt - Desen
14
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
...Deci, nu ne mir nici trdarea cumplit
a lui Caragiale ori Maiorescu (poate si a lui
Slavici, prin soia lui Slavici,ECATERINA
SZKE MAGYAROSY...), Caragiale fcnd-
o pe agentul de legtura, ntreCartierul
General Masonic al lui Maiorescu - si Baia
Mitrasevschi, unde Eminescu era preparat
pentru arestare de ctre Grigore Ventura... -
nici parolele/formulele criminale masonice,
la adresa Aminului: Mai potoliji-l pe
Eminescu!, alui P.P. Carp, sauAzvrliji-
l peste bord pe Eminescu (a crei paterni-
tate s-ar putea s-i apartin lui metru/
MAESTRU MASON - GHIJ, DE LA
SINAIA,,,)...: Neavnd ncredere n con-
servatori (masonii P. P. Carp i Titu Ma-
iorescu) i mai ales n liberali (I. C. Br-
tianu, C. A. Rosetti, tot masoni), Eminescu
observa cu luciditate mersul politic al
vremii, criticnd atitudinea inoportun a
celor de la conducere. n primvara anului
1888, Eminescu se ntoarce la Bucureti,
influentat de Veronica Micle, i mai scrie o
serie de articole, ultimul text, datat la 13
ianuarie 1889, zguduind din temelie gu-
vernul, fcndu-l pentru o clip pe Gun
Vernescu s demisioneze. Dei aceste ar-
ticole sunt anonime, se afl totui c e n
joc pana lui Eminescu, acesta fiind cutat
i internat iari la sanatoriu. Urmeaz
apoi interviul () luat binenteles de ctre
un maestru n Francmasonerie, evreul
GHEORGHE BRUSAN (BURSEN), cu-
noscut ca metru Ghij, aceasta fiind
ultima tragicomedie pus la cale de ctre
masoni lui Eminescu (in timpul vietii) (cf.
reteaua literara).
AsacumLui Hristos nu nemai mir (cel
mult ne revolt si ne face, pe moment, ne-
ncreztori n potentialul soteriologic al spe-
tei umane...) c i s-a strigat, la Gavafta, de
ctre leprosii splati, de orbii luminati, de toti
schilozii/schiloditii Duhului, schilodire prin
mintea mincinoas, luciferizat si las si
trdtoare de binefacere: S se rstigneas-
c Hristosul!
...Rstignirea lui Eminescu-AMINUL
MNTUITOR $I PROTECTOR DE NEAM
a culminat, pe Golgota mizeriei umane, cu
...Deyteapt-te, romne!, caun fel dehristic
Doamne, iart-i c nu ytiu ce fac!), atunci
cnd, pe lng otrava saturnismului mercu-
rial, oferit de medicul ( - ???!!! - coman-
dat-teleghidat de metrul Ghi( de la Si-
naia...), Isaac din Botosani, Eminescu a avut
parte si de pietroiul n cap, zvrlit de ciudatul
mason Petrache Poenaru (scriitor? actor?
profesor?): La fel de pujin lume ytie cum
a fost ucis Eminescu,n urm cu 120 de ani:
cntnd DESTEAPT-TE, ROMNE!!.
Confesiunea martorului ocular, care a asis-
tat la momentul morjii lui Eminescu, FRI-
ZERUL SU, a fost descoperit de profe-
sorul Nae Georgescu yi introdus n vo-
lumul Boala yi moartea lui Mihai Emi-
nescu: Ia ascult, Dumitrache, hai prin
grdin, s ne plimbm yi s te nvj s
cnji DESTEAPT-TE, ROMNE! (...)
Si a nceput s cnte DESTEAPT-TE,
ROMNE!, yi eu dup el. Cnta frumos,
avea voce. Cum mergeam amndoi, unul
lng altul, vine odat pe la spate un alt
bolnav dacolo, unu furios care-a fost di-
rector sau profesor de liceu la Craiova yi,
pe la spate, i d lui Eminescu n cap cu o
crmid pe care o avea n mn. Emi-
nescu, lovit dup ureche, a czut jos cu osul
capului sfrmat yi cu sngele yiruindu-i
pe haine, spunndu-mi: ...Asta m-a omo-
rt!. (cf. Victor Roncea - Rzboiul nevzut
al lui Eminescu).
...Ce putems mai zicemdespre orbii care-au
dat cu piatra, care-au insinuat, parsiv,otrava,
n trupul Hristosului Neamului Ro-mnesc,
atunci - ...dar si uitarea, in trupul crtilor
si manualelor de azi?! Doar vorbele Aminului
mai conteaz: () Nu lumina
Ce n lume-ai revrsat-o, ci pcatele yi vina,
Oboseala, slbiciunea, toate relele ce sunt
ntr-un mod fatal legate de o mn de pmnt;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult i vor atrage dect tot ce ai
gndit.
...Si, cnd se vor stura/plictisi de mo-
notonul (pentruei, fireste, nu si pentru mu-
cenicul/martir...) spectacol al martirajului, ei
vor da semnalul ctre clu (semnal convenit
dinainte de nceperea bachanalei criminale
si iresponsabile... dinaintea desucherilor
orgiasticei dezlntuiri a demonilor sabatici)
s curme suferintele celui de pe Cruce... Nu-
mai c, pe Golgota, s-a folosit sulita, pe cnd
n cazul lui Socrate si al Aminului - otrava...
Orbii si smintitii de diavol! Ei nu-si dau seama
c abiaMUCENICIA, care i-a distrat att de
copios, este semnalul DIN CERURI al n-
ceputului lucrrii mistice, de deasupra si de
dedesubtul constiintei celor orbiti de jocul
dement al lumii, aflate n mijloc de Sabat!
Aminul a fost confirmat, ca Sfnt Militar, ase-
mntor Arhanghelilor si Sfntului Gheorghe,
dar si ca mucenic/martir, care prinCununa
Sa de Spini si pregteste de Revelatie Nea-
mul, deocamdat Neam aflat sub influenta
mahmurelii si sub aparenta idioteniei de ne-
vindecat... DE LA 28 IUNIE 1883, VEGHE-
TORUL VEGHEAZ LA PLINIREA MISI-
UNII MIHAELICE, DE NVIERE NTRU
DUH, A NEAMULUI SU ROMNESC...!!!
...VEGHEAZ SUB CHIP DE LUCEA-
FR DE DIMINEAT/SOARE MISTIC/
SOARE NEGRU...!!!
Intensitate
rspltim un necuprins fr regrete
n nopti purificate cu adncul din noi
sclipiri de stele n ochii ti
ndeprteaz durerea nstrinrii
minile mi se rotesc n sensul timpului
cutnd cu disperare vesnicia la coltul
gurii tale
si ntregesc vigoarea jurmntului
cu o soapt stins
unghiile mi se nfig n carnea ta pn la
snge
de team
s nu pierd intensitatea nemuririi
mbrtisarea umbrelor noastre
un iad de patimi
n piepturi despicate
urcm si alunecm mpreun
n lumina de la captul visului
ne ancorm gndurile de pmnt
de anotimpuri nsirate ntre noi
din care reconstituim copilria pe o fsie
de rsrit
nevoia de curat pentru dou suflete
regsite
firave picturi de cer
atinse doar de clipe.
Dezleag-m de tot ce nseamn muritor
mai zbovesc la pieptul tu
s-ascult vibratia luminii
pentru c simt nevoia de primvar
nevoia de curat
de dor slbatic
dezlegat
din firele de fn cosit
mireasma noptilor de mai
simtim acelasi univers
aceleasi aripi ne dezleag
de tot ce nseamn muritor
opreste-m
din efemer
s fiu etern pe fruntea ta
nemuritor de rnd
mai d-mi o respiratie sau dou
din suflul tu aprins
s aflu vesnicia...
{tefan Radu MU{AT
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
15
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Oare de ce am ales aceste dou
versuri si titlul unei poezii ca s scriu
despre Nichita Stnescu? Poate
pentru c noi toti, acum la 30 de ani
de cnd ne-am luat rmas bun de la
el, i simtim prezenta n mitul pe care
i l-am construit, dar si trim intens
nevoia de Nichita, de sublim. Suntem ca ntr-
un somn cu vise frumoase, cu vise despre
Nichita viu, solar, zmbind ctre btrne, ce
dor mi-a fost de tine, desennd si scriind
dedicatii pentru prieteni vechi si cunostinte
ntmpltoare pe care tocmai si le-a fcut
vasali pe viat cu felul lui de a fi amical, ge-
neros, magnific.
Ce stim despre nasterea lui Nichita? Iat
cum se destinuie el:
Nu,nu,nu
strig n dureri mama mea, nscndu-m
nu, nu, nu
strig ea nscndu-m;-
viata nu e pentru ucidere
viata nu e pentru ucidere.
Soldatul ndusit zise:
- Ce snge,ct de mult de snge
si ce miros si ce strigt
d femeia cnd naste
si fr de nevointa glontului, -
aceste zise soldatul ndusit,
azvrlind cu pistolul su
dup un fluture.
(mama mea yi soldatul ei)
Nichita Hristea N. Stnescu (prenume
alese dup cei doi bunici, Hristea prahovea-
nul, negustor din partea tatlui si Nikita,
ofiterul rus, universitar refugiat n Romnia
cu familia dup marea revolutie bolsevic),
Nini dup alintul printilor, s-a nscut la
Ploiesti la 31 martie (luna a 3-a!) 1933. Dup
o copilrie fericit naintea rzboiului,
umbrele mortii de sus, bombardamentele ex-
cesive de deasupra orasului l-au nnegurat
oarecum pe adolescentul definit citadin dar
cu vise silvane din excursiile fcute:
Locomotive vechi, terasamente, greieri
strbteau
copilria mea de Ah si Au
cu reci gutui n curtea de bazalt
cu cini ltrnd n lanturi si n salt.
(Locomotive vechi, terasamente, greieri)
M ridic si azuria bolt o mpodobesc
cu strigtul meu linistit,
pe care l-am deprins din copilrie,
pe cnd rtceam prin codri seculari,
socotind trunchiul stejarului a fi
coloan din grdinile suspendate.
(O viziune a pcii)
Dup scolile mici si mari, absolvite pe la
Vlenii de Munte - n timpul refugiului si apoi
la Ploiesti, dup liceul (I. L. Caragiale) unde
alturi de alti colegi scoate mai mult n joac
revistaBconia - cu titlu inventat dup ex-
presia la mod s faci bcnie de cineva,
poetul care ncepuse s scrie fragmentar la
ciclul Argotice, vine la Bucuresti trimis
de printi pentru a se prezenta la examenul
de admitere la Politehnic. Numai c se
ntoarce acas si-i anunt victorios c a
intrat la... Facultatea de limb si literatur
romn. Dup propria gndire: dect un
inginer prost, mai bine un profesor bun.
Are colegi, de care rmne legat tot restul
vietii, pe Eugen Simion, Ion Biesu, Nicolae
Ciobanu, George Radu Chirovici, Aurelia
Batali si se mprieteneste cu Fnus Neagu,
Grigore Hagiu, Vasile Bran, Ion Lncrjan,
Ion Gheorghe, Florin Puc, Aurelian Titu
Dumitrescu si Gheorghe Pitut. Multi dintre
marii profesori, de care unii dintre noi mai
tineri cu ctiva ani am avut parte mai trziu,
erau suspendati de la catedr, totusi mai r-
mseser Edgar Papu, Tudor Vianu si apoi
Dumitru Micu.
Student bun, cu mare succes la colegi,
Nichita debuteaz n reviste literare relativ
trziu, la 24 de ani, n martie 1957, aproape
concomitent laTribuna si Gazeta Literar.
Desi opera sa are un pronuntat caracter
personal, recognoscibil dup primele versuri
citite, desi el nsusi a construit un stil preluat
de multi contemporani si epigoni, totusi la
nceput Nichita a fost influentat de lecturile
din Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu,
George Toprceanu, Tudor Arghezi, Ion Bar-
bu si chiar Nicolae Labis. Mie mi se pare c
desprinderea de naintasi - niciodat total -
se petrece n 1965 cu placheta de versuri
Dreptul la timp din care poemul ndoirea
luminii este de o rotunjime fr seamn:
ncercam s ncordez lumina,
asemeni lui Ulise arcul, n sala
de piatr a petitorilor.
ncercam s-ndoi lumina
ca pe o ramur a crei singur frunz
era soarele.
Dar lumina, vibrnd rece, mi smulgea
bratele,
si ele-mi cresteau uneori la loc,
alteori, nu.
(I)
ncercam s-ndoi lumina.
Lini[tea de dup# mit
Mihai MIRON
Mi se face somn de frumuseje
Si moarte de sublim...
Nichita Stnescu
Motto:
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
16
Anul IV, nr. 7(35)/2013
M atrnam de ea cu amndou minile,
si-n fiece-nserare
cdeam cu tmpla-n pietre, scnteind
de izbitur.
(II)
ncercam s ncordez lumina
cnd arcul ei destins deodat
m azvrli n sus.
(V)
Astfel ajungeam din urm si treceam
mai departe de spinii luminii,
de vechi imagini rupte din pmnt.
(VI)
Iubirile sale, de dou ori nregistrate la
primrie si de mai multe ori nu, au produs
versuri de dragoste extraordinare, recitate de
toti tinerii contemporani tineretii lui. Dar cea
mai iubit dintre iubitele sale a fost poeta
Gabriela Melinescu, cea care i-a si inspirat
versuri de o frumusete neasemuit:
Prul tu negru ca un crbune
albul al stelelor pe cer l spune
iar tu iubita mea, ce minune
si att de altfel de a fi.
(portret)
F-m centaur i-am zis, -
naste-mi un copil!
M-am sturat s merg numai n dou
picioare, -
pune-mi pruncul n spinare, muiere,
pune-mi pruncu-n spinare
ca s m las greu pe el
si s salt pe dou picioare
avnd n spate dou picioare.
F-m centaur i-am zis:
si ea, mi-a surs
cu zmbet de rs si de plns
cu lacrim dulce de miere
minunata mea muiere.
(cntec de of yi dor)
Viata si opera lui Nichita Stnescu au stat
mereu sub semnul solar si ceresc, al minunii
blonde nzestrate de divinitate cu talent, in-
teligent, cu marele dar al prieteniei si o lips
total de invidie sau rutate de orice fel. Nu
cunosc pe nimeni care s poat spune ceva
ru despre el. Nici atunci, cnd tria si nici
acum cnd memoria lui este nc att de vie.
Pe 13 martie 1983, seara am primit telefon
nti de la Vasile Bran, apoi de la Gheorghe
Pitut, mai trziu de la Ion Alexandru. Iubiti
prieteni ai lui dintre care ultimii s-au grbit
s-l regseasc. S-au grbit. Tuturor nu le
ve-nea s cread: Nichita s-a dus. Unde?
S-a dus s se ntlneasc cu Marele Cre-
ator, Cel care i-a dat harul, talentul nepieritor,
cu Dumnezeul lumii si al luminii pe care el,
omul Nichita, prietenul Nichita, poetul Ni-
chita le-a cntat si iubit. Asa cum si-a iubit
mama, tatl, sora, rudele, colegii... tara .
Rotund esti ca pinea
pe care domnul Tudor
a ridicat-o-n mn drept steag la Bucuresti.
Tu patrie a vietii, tu inim romn
btnd n psri si n iarb, tu ce esti!
Gustoas esti ca pinea
pe care domnul Tudor
a dat-o de mncare unui ideal
intrnd n Bucurestii, cei de odinioar
pe care astzi ochiul
i cnt cu privirea
si-i laud cu auzul
Ilenei Cosnzene din povesti.
(Romnia)
Este greu s te opresti de a vorbi sau de
a scrie despre Nichita si nici nu stiu cum as
putea s o fac mai bine dect lsndu-l pe el
s se defineasc:
Eu nu sunt alceva dect
o pat de snge
care vorbeste .
(autoportret)
O raz de soare fr asfintit este Nichita
Stnescu pentru generatia lui, a noast si a
celor ce ne vor urma.
Rembrandt - Rondul de noapte
CALUL
statuie a zvcnetului
calul reazem bolta n nri
si copita stem a liberttii lui
sudeaz nervos cerul
de pmnt
nobil dltuire de curaj
doar fluturele rosu l inimii
bate temtor
n pupila uleioas
si dilatat
trdndu-i ancestrala
team de zbal
NUCA VAR,
CINE TURBAT
a venit vara n cmpie
fecioarele sechestreaz soarele
n anafoarele ochilor
minciunile lor vestimentare
fac flcii s calce n strchini
cnd vntul mai scap
din cte-o crsm
ce nchide peste program
ciresii si musc buzele
de ciud
sngernd n palmele copiilor
fluier craterele noaptea
pe lun
iar n crnguri boncluiesc
cerbi
cu coarne de mtase
a venit vara n cmpie
muscat n cer parc
de un cine turbat
cci alearg descult
pe miriste
si o njur brbatii de grijanie
furiosi c femeile ntrzie
pe la porti
se simte peste tot miros
de pusc
ncrcat cu iarb
de dragoste si sminteal
iar poetul mai stinge o tigar
n cutia de conserve
Ion Iancu VALE
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
17
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Duminic - 16 iunie 2013, la ora 22:40, ora
Romniei -, dup o suferint de mai multe
sptmni si dup un chin care s-a acutizat
n ultimele ore, Printele Arhim Justin Prvu
a ncetat din viata aceasta trectoare si s-a
mutat la cerestile cete, la Sfintii Mucenici si
Mrturisitori pe care att de mult i-a iubit si
dup care att de mult a rvnit.
Printele Justin Prvu s-a nscut n satul
Poiana Largului - Clugreni (Petru Vod),
judetul Neamt, la 10 Februarie 1919. S-a n-
chinoviat la Mnstirea Duru - Neamt n
anul 1936, a participat ca preot militar pe
frontul de rsrit n al doilea rzboi mondial,
apoi a fost ntemnitat pentru legionarism ntre
anii 1948-1964, iar ntre anii 1966-1975 a fost
reprimit n monahism ca vietuitor al Mnsti-
rii Secu, judetul Neamt, iar ntre 1975-1991 ca
vietuitor al Mnstirii Bistrita din judetul
Neamt.
De la sfrsitul lunii martie 2013, cancerul
de stomac pe care l purta n tain de ctiva
ani de zile s-a dezvoltat n metastaz, care a
adus cu sine complicatiile medicale n urma
crora, dup o suferint muceniceasc pe
deplin asumat si constient, s-a mutat din
lumea aceasta la o alta mai bun. S avem
parte de rugciunile sale!
Considerat unul dintre cei mai mari du-
hovnici ai ortodoxiei romnesti din ultimii ani,
Printele Iustin Prvu a intrat, dup cum am
spus si mai sus, n mnstirelavrstade17
ani, este tuns la monahism n anul 1940 si
numit preot misionar pe Frontul de Est. A
fost arestat n anul 1948 si condamnat la 12
ani de nchisoare. Trece prin nchisorile de
la Jilava, Gherla sau Aiud, dup care trece
prin reeducarea de la Pitesti!. n anul 1960
mai primeste o condamnare de patru ani, fiind
eliberat odat cu ceilalti detinuti politici.
Din cauza greuttilor ntmpinate dup
eliberare, el ajunge s lucreze ca muncitor
forestier. n anul 1966 a fost reprimit n mo-
nahism, ca vietuitor al Mnstirii Secu, din
judetul Neamt, iar din anul 1975 a trit n
Mnstirea Bistrita, din acelasi judet. n toam-
naanului 1991 apus piatradetemelieaM-
nstirii (de clugri) Petru Vod - Neamt, iar
n anul 1999 a nceput construirea Mnstirii
(de clugrite) Paltin - Neamt.
n anul 2003 nfiinteaz publicatia crestin
Glasul Monahilor, care apare lunar. n ziua
de 2 noiembrie 2008, Printele Iustin Prvu
este ridicat la rangul de Arhimandrit. n ace-
lasi an, Printele nfiinteaz o nou publicatie
crestin, Atitudini. ntemeietor al Mnsti-
rii Petru Vod, ce are ca hram Sfintii Arhan-
gheli Mihail si Gavriil, Printele Arhim. Iustin
Prvu a fost operat la nceputul lunii mai, la
Cluj Napoca.
n rndurile de mai jos supunem atentiei
cititorilor un interviu mai vechi realizat cu
Printele Iustin Prvu (n anul 2009), ntru
amintirea si pomenirea sa:
Este greu de gsit, dar nu-ji trebuie prea
mult btaie de cap ca s recunoyti un po-
vjuitor duhovnicesc - Interviu cu Printele
Arhim. Iustin Prvu de la Mnstirea Sf.
Arhangheli Petru Vod, judejul Neamj
- Preacuvioase Printe Staret Iustin,
tim c de la Sfntul Simeon Noul Teolog
ncoace, povtuitorii duhovniceti se tot
mputineaz; astzi, cnd suntem martorii
unei mari sectuiri duhovniceti, cum mai
recunoatem un povtuitor duhovnicesc?
Sfintii Calist i Ignatie Xantopoulos artau
trei criterii: s fie nalt la ntelegere, smerit
la cuget i blnd n toat purtarea...
- Este greu de gsit, dar nu-ti trebuie prea
mult btaie de cap ca s recunosti un po-
vtuitor duhovnicesc. Cel care caut cu ade-
vrat un povtuitor duhovnicesc, la momen-
tul potrivit, l va simti. Sufletul simte cui tre-
buie s i se ncredinteze, cci Dumnezeu este
Cel Care pune n inim dragostea fat de cel
cruia ti-a rnduit s i urmezi. Eu abia astep-
tam s ies din temnit numai ca s-l vd pe
Printele Paisie Olaru. Ardea inima n mine
s-l vd, astfel nct, dup eliberare, am mers
direct la chilia Printelui Paisie, asteptnd
dou zile la us ca s m primeasc la spo-
vedit. De aici nainte, timp de opt ani nu m-
am mai desprtit de povtuirea cald a P-
rintelui Paisie Olaru. M trimisese mai nti
la Printele Ilie Cleopa, ns la el nu am simtit
atta odihn sufleteasc, desi, dup 16 ani
de nchisoare, ncepuse s rsfoiasc crti
groase de canoane. Relatia dintre ucenic si
duhovnic este foarte puternic si n numele
ei se pot face multe minuni. ns nu este su-
ficient ca povtuitorul s fie cercat, ci s fie
si n acelasi duh cu ucenicul.
- Preacuvioase Printe Iustin, dar ce ati
nvtat cel mai mult de la Printele Paisie
Olaru?
- Smerenia si dragostea lui fat de aproa-
pele. Era de o cldur si tandrete sufleteasc
rar ntlnite. Printele Paisie era nencetat ne-
obosit cu oamenii, nct uita de el nsusi.
Stelian GOMBO{
18
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 7(35)/2013
- Este bine n zilele noastre s mai cu-
tm povtuitori duhovniceti sau nu?
- Este mai bine s dobndesti tu putin
pricepere duhovniceasc, cci vin vremuri
cnd nu numai c nu veti mai gsi ndrumtor,
dar nici mcar un cuvnt din Scriptur sau
din Sfintii Printi. Sfintii Printi pn acum
recomandau povtuirea dup Sfnta Scrip-
tur si scrierile Sfintilor Printi, ns vin vre-
muri cnd vor lipsi si acestea.
- Dar pn la vremurile acelea?
- Pn atunci s le nvtati pe de rost. n
nchisori aveam pururea n minteParaclisul
Maicii Domnului si alte acatiste, care ne-au
fost de mare ajutor. Adevrata rugciune nu
se face la mnstire, chiar dac dispune de
toate conditiile exterioare prielnice contem-
platiei si rugciunii. Noi, n nchisoare, eram
lipsiti de frumusetile acestui relief al muntilor
Carpati, numai ntre patru pereti, unde zeci
de ani stteai ntre ei si nu vedeai raza soa-
relui prin crpturile zbrelelor de la geam;
iar dac te urcai cumva s vezi o raz de soa-
re, gardianul era la spatele tu si-ti ddea c-
te-o pedeaps de cinci zile la arest sever, n-
ct nu scpai sntos de acolo. Ei bine, su-
ferinta aceea era adevrata stare clugreas-
c. La baza mnstirii este suferinta; vrei s
triesti crestineste, vrei s te apropii de Dum-
nezeu? Trebuie s te zbati s ajungi de la
aceste laude pe care le face Biserica, s nu le
mai spui prin simplu cuvnt, ci s le triesti
prin cldura aceasta a harului si s le trans-
formi n duh, s dematerializezi acest cuvnt,
pe care acum l mai si schimonosim silindu-
ne s terminm ct mai repede slujbele, s
cntm ct mai sacadat Sfnta Liturghie, un-
de ar trebui s uitm de orice grij lumeasc.
Asadar, trirea si suferinta trezeste n monah
rugciunea. Respectarea regulilor si rnduie-
lilor, fr aceast trire, naste mprstierea si
stinge duhul rugciunii. Dumnezeu nu are
nevoie s-i reciti rugciuni, ci vrea ca acest
cuvnt s devin transparent.
- Dar Rugciunea Inimii, a lui Iisus
Hristos, nu v-a fost de ajutor acolo?
- N-am spus rugciunea aceasta, pentru
c la puscria Aiudului, abia dup vreo 2-3
ani s-a luat contact cu fosti detinuti: Virgil
Maxim, Vasile Marin, Valeriu Gafencu si altii,
care ntr-adevr au cultivat rugciunea inimii.
Cea mai mare parte ns s-a bazat pe rug-
ciunea aceasta oral. Pentru c nu erau numai
detinuti politici de aceeasi nuant; printre
tinerii acestia legionari erau si de alte culori
politice, care n-aveau habar despre viata
crestin; si nu erau pregtiti pentru rugciu-
nea inimii, ei nu cunosteau nici rugciunea
Tatl nostru. Chiar ministrii acestia, cu care
am stat un an si jumtate, cum ar fi generalul
Arbore, ministrul Mares, care era ministrul
comunicatiilor - au fost nevoiti s nveteTa-
tl nostru si Crezul, unCuvine-se cu ade-
vrat, la 50-60 de ani.
- Ce ne puteti spune despre vremurile
grele prin care vom trece i noi?
- Ei, prin ce-am trecut noi, dar prin ce-o
s treceti voi! Acele vremuri deja le-ati n-
ceput. Spre deosebire de alte vremuri, va n-
gdui Dumnezeu vrjmasului s se ating si
de suflet; va fi mai mult o prigoan psiho-
logic si nu v veti putea ascunde nici n
crpturile pmntului. Nu este usor, sunt
vremuri foarte grele. De exemplu, pe vremea
marilor tritori din Pustia Tebaidei, acolo nici
militia nu intra, nici control de stat, nici finanta
nu intra, nici un control care s-i tulbure pe
clugri. Erau de sine stttori si att de liberi,
nct ei ntr-adevr puteau s-si duc asa,
cu toat dragostea, nevointa lor. ns, la ora
aceasta, trebuie s lupti, si cu cel vzut, si cu
cel nevzut; s lupti cu tine, s lupti cu lumea,
s lupti si cu dracul. Diavolul - faci cruce - se
mai deprteaz, mi. stia vzuti nu se de-
prteaz, ba te asalteaz si-ti mai pun n crc
si altele; ba vine cu 666, ba vine cu crtile de
identitate, cu cardurile, cu tractorul, cu mo-
torul, cu cipuri, cu radiatiile, holocaustul -
toate se rsfrng asupra ta. De aceea cre-
dinciosii acestia, de pild, care vin din toat
lumea nspre mnstiri, sunt iarsi un semn
c toat lumea trieste n clocotul sta, n
cazanul sta de fierbere de la un ru la altul.
Iar clugrul, de bine, de ru trebuie s stea
acolo, n fata lor, s dea un sfat, o relatie, s
le citesti o rugciune si s plece mcar ctusi
de putin altii de cum au intrat. Monahul tre-
buie s fie prezent si s rspund la toate
aceste nevoi ale crestinului. Altdat nimeni
nu-l deranja pe sfntul, pe cuviosul. Pi, cte
pomelnice aveam noi acum 70-80 de ani la
mnstirea Duru sau la Secu? Te duceai la
proscomidie, ncepeai slujba, tu, ca preot,
nainte cu o or, sunai la intrare n tochita
metalic, toat lumea stia c a intrat printele
la biseric. Paraclisierul deja era venit. Care
este rnduiala paraclisierului? Intr n bi-
seric, se nchin, ia blagoslovenie de la stra-
na arhiereasc, se duce si se nchin pe la
icoane, la Maica Domnului, la Mntuitorul
Iisus Hristos, ntr n sfntul altar, face trei
metanii la intrare, trei metanii la proscomidie
si cu fric de Dumnezeu ncepe s aprind
lumnrile, cele dou lumnri de pe sfnta
mas, candelele. Era o scar cu trei trepte. Se
urca printele de canon sracul, sufla din
greu, dar el voia s aprind candelele n fie-
care miez de noapte, s fie primul acolo cnd
venea preotul slujitor. Dup aceea venea la
staret, lua blagoslovenie de toac si de clopot
si Printele staret de atunci nu dormea, era
treaz, la apel, era n pravil. Acuma are o ma-
sin cu opt locuri, cu bagaj n spate si-ntr-o
dimineat se duce dup sticle, a doua zi are
nevoie de mtur, apoi de coada mturii si
tot se plimb si tot se plimb, mai merge la o
conferint, pe la examene si printr-alte prti,
numai la biseric si la utrenie nu-i. Si para-
clisierul n-are unde s se mai duc, toac
sracul cu 25 de blagoslovenii de la... bec.
Terminam de pomenit nainte ca s vin
preotii, dar acum sunt cte 3-4 mape de po-
melnice numai ntr-o zi. De asemenea, ca s
revin, nu erau attea nevoi si attea boli.
Acum s-au nmultit bolile psihice, organice,
demonizrile. Apoi nu erau attea constructii,
attea vite, atta lume. Pe lng acestea mai
sunt si ispitele supratehnicii, sistemele aces-
tea extraordinar de ascutite care ptrund p-
n n a-ti cunoaste si gndul. Si, cnd ti-a
prins gndirea, aici este si partea sufleteasc.
Iar cnd a intrat pe firul acesta Satana, nu
mai este deloc usor. Este o lupt mpotriva
sufletului. Acum nu vezi ce fac? Dac vrei s
ai un serviciu mai bun, trebuie s te nscrii n
loja masonic, s te lepezi de Hristos. Si, iat,
acestea toate sunt ncercri si ispite si greu-
tti care ne fur de la adevratele teluri ale
tririi noastre. Acestea aduc la zero, viata
duhovniceasc
- Sfintite Printe, cum vedeti renvirea
duhovniceasc a monahismului, astzi?
- Cu telefon mobil si cu masini luxoase...
Aceasta se va petrece o dat cu renvierea
crestinismului. Monahismul este un mdular
al crestinismului, care slbeste o dat cu
acesta. Am ajuns la starea n care monahii s-
au fcut precum mirenii, iar mirenii asemenea
demonilor. Crestintatea este foarte slbit
si nu stiu dac se va mai ndrepta.
- Nici mcar dup o nou jertf a creti-
nismului contemporan?
- Dac mai are sens. Totusi, dup mine,
nchisorile au fost temeliile de regenerare a
crestinttii noastre. Adic ceea ce trebuie
s urmrim este strduinta de bun voie: s
te pui pe post, s te pui pe priveghere, s te
pui pe rugciune si s triesti n numele Dom-
nului. S se simt prezenta ta oriunde esti.
Asa, mncare - de trei ori pe zi, ascultare -
dac poti las-l pe fratele - si asa mai departe...
- Care este motivul pentru care nu se
mai poate ndrepta viata duhovniceasc,
n zilele noastre?
- Pentru c a slbit dragostea ntre frati si
nu se mai poate ntelege om cu om. Si, fr
unitate, cum s mai recldesti ceva?
- Ce s facem ca s pstrm dragostea
i unitatea dintre noi, oamenii?
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
19
Anul IV, nr. 7(35)/2013
- Este nevoie de mult rugciune, cci
rugciunea ntretine buna noastr ntelegere.
Acum, ns, ne ngrijim mai mult de cele ma-
teriale dect de cele duhovnicesti, nainte,
fortele rului erau legate cu rugciunile mari-
lor tritori; rugciunea lor avea o mare putere.
Si nc n-a slobozit Dumnezeu puterea Sa-
tanei, cci lumea este nepregtit... Forta
diavolului st n patimile si relele noastre.
- n alt ordine de idei, Preacuvioase
Printe Staret, ce caracterizeaz mai mult
monahismul actual?
- Monahii de acum au o mare deficient
n a se supune si nu stiu s se spovedeasc;
nu se spovedesc sincer. Dac ar spune clu-
grul adevrul la spovedanie, ar muri. Azi ti
cere blagoslovenie s se duc pn la Iasi si
el ajunge pn la Constanta, pentru c ... tot
era n drum. S-a banalizat si relativizat mult
virtutea ascultrii. Clugrii de azi nu mai au
puterea s asculte de mai marii lor ca odi-
nioar. S-a surpat raportul dintre ucenic si
povtuitor si de aceea a ridicat poate Dum-
nezeu darul acesta de la noi. Dar eu i nteleg;
clugrii din Romnia sunt asa dezordonati
si neputinciosi n a se supune unei ordini si
rnduieli, pentru c asa sunt romnii. Poporul
romn este mprstiat din fire, iat nu mai
avem nici dacul, nici crestinul de altdat;
acum se cstoresc negru cu alb, ortodoxul
cu protestantul, catolicul cu africanul, tiga-
nul cu romnul, nct firea, la un moment dat,
structura psihologic, se schimb. Tot acest
amalgam de natiuni d nastere acestor rutti
si acestor blestemtii pe care le avem n fami-
liile noastre. ns nu cred c sufletul trebuie
fortat. Eu la mireni le mai spun cte un sfat,
dar pe clugri i las ca pe ei.
- Ce trebuie s facem s ne ntrim cre-
dinta i s rbdm toate cele ce vor veni
asupra noastr? Si cunoatem din prooro-
ciile sfintilor c, de vor rbda cretinii ne-
cazurile de pe urm, vor fi mai mari dect
cei dinti. Iar Cuviosul Paisie Aghioritul
ndrznete s spun c multi sfinti i-ar
fi dorit s triasc n vremurile noastre.
- Cugetnd la moarte. Monahul si cresti-
nul nu are aceast nsusit datorie s fie gata
de plecare? O are! Nu te intereseaz dac
triesti si cum triesti... Din ce n ce oamenii
sunt mai dificili si mai cu scadente intelectuale
si putere de judecat. Ei, sunt multe de zis,
dar iat c s-a fcut ora unsprezece si acusi
bate de utrenie...
- V multumesc mult, Preacuvioase P-
rinte Iustin, i binecuvntati!...
- Domnul!...
Dumnezeu s-l ierte yi s-l odihneasc!
Veynic s-i fie amintirea yi pomenirea.
Amin!
Inventia de orice fel, creatia si mai cu sea-
m creatia poetic nu decurg din profesie,
nu sunt expresia pregtirii scolare si univer-
sitare. Dac ar fi astfel, oriceinginer ar fi in-
ventator cu brevet si am avea attia poeti
cti profesori de limba romn sunt atestati
cu diplom si asa mai departe. Poezia poate
fi definit drept un puzzle din cuvinte, aran-
jate fr nici o logic, fcute sa ne capteze
prin valoarea estetic si gnd, menite s ne
mbogteasc sufletul, dup legea de nedes-
lusit a creatorului pe care l numim poet.
Nu stiu ce meserie areNiculina Lucia
Chelaru, ns carteaZborul inimii nseamn
o nalt reusit. Autoarea omagiat astzi este
poet nscut, iar nu fcut!
Ea leag cuvintele ntr-un flux cunoscut
si stpnit n parte numai de ea si n marele
rest nestiut de nimeni, ca o expresie a lumii
sale interioare n continuu tumult. Cititi cu
voce tare orice poem. Veti intui o linie melo-
dic n fiecare. Mai mult, fiecare poemparc
dicteaz o anumit melodie si chiar mrimea,
lungimea discursului poetic.
Cartea contine 51 de poezii si 50 de poeme
n proz.
Ceea ce surprinde de la bun nceput, ci-
tind creatiile lirice adunate nZborul inimii,
este un sentiment al contemporaneittii stru-
nit pe universalitate. Despre ce scrie Lucia
Chelaru? Despre viat, despre noi: iubire,
curtenie sufleteasc si frumos, a tri n co-
muniune cu natura, cu poezia. Declar: Totul
n jur se schimb-n poezie.
Ea blameaz existenta cenusie, viata fr
un sens nalt:
Mcar o frunz din toamna ce-a fost,
Un freamt de zbor a vrea s mai simt,
Se-aude doar vocea de vnt rtcit,
ntr-un cntec ce-l tiu pe de rost.
Si:
Mi-am necat dorintele-n iubire,
Si visele le-am mpletit n stea,
n jurul meu eu vd a ta sclipire,
n mine simt cum arde raza ta.
Ne oprim aici cu citatele. Sunt foarte multe
poeme antologice n aceast carte-eve-niment.
Lipseste aproape n totalitate epicul, chiar
si n poemele n proz - poezii deghizate!
Pe alocuri idilice, uneori eclectice, poe-
ziile Luciei Chelaru nu tin s se integreze ntr-
un sistem consistent. Retin multiplele fatete
ale vietii surprinse cu mn sigur, dovedind
ntelegerea naturii umane.
Poemele n proz sunt si ele meditatii lirice
asupra vietii, scenarii care surprind cititorul,
povestioare cu tlc, vis n marea visare, dup
mrturisirea autoarei.
O trstur evident a poeziei Luciei Che-
laru este concentrarea pn la esent. Poeta
nu se pierde n aparent si nici n detalii si
nici nu se las subjugat de limbaj. Ea cap-
teaz cu mn de demiurg spiritul unei scene
descrise, atmosfera necesar. Se regsesc:
intensitatea emotiei, delicatetea sentimen-
telor, expresia stabil si inedit, ingenuitatea.
n ntregul ei, poezia din aceast culegere
prezint bogat si variat o panoram a vietii
interioare, este o explorare inedit a tririi
omului, n care ne regsim noi nsine.
Pentru a rezuma, poezia din carteaZborul
inimii de Niculina Lucia Chelaru este ro-
mantic si filosofic din punct de vedere te-
matic, raportant la sentimente - reprezint o
pasiune bine strunit, iar limba scrierii, a cre-
atiei literare este subtil si complex.
S recunoastem si noi, ca poetul Vasile
Alecsandri, vorbind de Mihai Eminescu:
Cu-att mai bine trii i ei cu-att mai bine!
Bravo!
Medita]ii lirice
asupra vie]ii:
Zborul inimii
Constantin LUPEANU
Motto: Inspirat titlu, banal copert.
20
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
...Luminoas zi de Ciresar 2013. Vineri, 14
iunie. A doua zi dup nltarea Mntuitorului
Iisus Hristos la cer, cnd este serbat - sub a-
celasi semn al jertfei altruiste - si Ziua Eroilor.
Plec din Craiova - acompaniat de consi-
lierii Romulus Turbatu si George Obrocea,
de la Directia Judetean pentru Cultur Dolj,
membri n staff-ul Revistei europeneLa-
mura - cu un tonus pozitiv, generat de gn-
dul c voi tri un eveniment cu adevrat isto-
ric: inaugurarea Podului Calafat-Vidin. Si,
totusi, fr niciun motiv anume, nu m n-
cearc deloc vreo senzatie de exaltare, ca n
preajma unui miracol. Desi podul acesta -
doar al treilea, n 2000 de ani, tsnit de pe
malul romnesc spre fratii din sudul Dunrii
- constituie realmente o nfptuire rarisim.
Este un pod pentru eternitate.
Un pod pentru Noua Europ.
Un pod care scurteaz energic drumurile
comerciale dinspre Dresda (Germania) spre
Salonic si Istanbul, via Zagreb, Belgrad, Dro-
beta Tr. Severin, Calafat, Vidin, Sofia. Si in-
vers: din vechea Tracie (Turcia si Bulgaria),
se va ajunge mult mai usor n inima Tran-
silvaniei si de acolo - n Ungaria, Austria,
Polonia...
Dup podul construit n vremea marelui
regeBurebista- cel ceaunit, cu mn forte,
222 de triburi ale dacilor, getilor si tracilor, de
lanord si delasud deDunre, neamul str-
mosilor nostri fiind numit deHerodot, p-
rintele istoriei, cel mai numeros dup
acela al inzilor -, pod cu stlpi de piatr
si paviment din lemn, intrat, ns, n
istorie sub numele de Podul lui Apollo-
dor din Damasc, din aval de Drobeta,
a trebuit s treac aproape un mileniu
si jumtate pn cnd, ntre Giurgiu si
Russe, s fie arcuit o nou punte de
prietenie ntre Romnia si Bulgaria
(1954).
Botezat chiar Noua Europ/ New
Europe Bridge, lucrarea de art inau-
gurat acum te frapeaz prin elegant,
suplete si un aer de sigurant, de alti-
tudine princiar, atribute indubitabile,
care ti dau convingerea c acesta este doar
un nou nceput, un nou cap de pod, o capo-
doper pentru viitoare mpliniri pe multiple
planuri: economice, sociale, culturale.
Luntrica retinere care m locuia vag n
drumul de la Craiova la Calafat era strnit,
cred, de cteva frmntri: tergiversarea no-
ului proiect de-a lungul a circa 13 ani si starea
sordid a infrastructurii ce leag podul de
marile metropole, att din Romnia, ct si din
Bulgaria - fcndu-l s par o insul rtcit
ntre dou zone marcate drastic de criz,
inertie, lips de suflu rensctor -, ambele
cuplate cu incertitudinea privind ziua si ora
solemnittii de inaugurare, amnate de mai
multe ori.
...Radovan, Perisor, Giubega, Galicea
Mare, Golenti, Basarabi - traseu rutier la fel
de linistit ca n urm cu dou sptmni, cnd
l parcursesem mpreun cu vreo 90 de ar-
heologi de elit ai trii. Elementul de noutate
l constituia faptul c, n ultimele zile - dup
obiceiul romnesc al ngrsrii porcului n
ajunul Ignatului -, se lucrase intens si se lucra
nc la extinderea tronsoanelor modernizate
ale cii rutiere, dar mai ales la peticirea zecilor
de kilometri de sosea, care scnceau, parc,
dup vigoarea pe care o avuseser n Epoca
de aur.
Se lucra de zor si la cteva poduri de pe
traseul Craiova-Calafat.
George Obrocea glumeste: Bulgarii au
construit doar unul, mare si bun, ns noi,
uite, realizm poduri mai multe, aproape n
cascad, pe soseaua ce se doreste drum ex-
pres, dac nu chiar autostrad, n perspec-
tiv....
Socant era banda proaspt de vopsea
galben, cvasicontinu, care desprtea sen-
surile de circulatie. La ntoarcere am cons-
tatat c marcajul cu vopsea galben se oprise
la iesirea din Giubega nspre Calafat. Ori ter-
minaser vopseaua, ori, mai degrab, afla-
ser c sefii cei mai mari vor veni cu eli-
copterul, direct n Bulgaria.
...Calafatul ne ntmpin cu acelasi aer
molcom, de municipiu curtel, cruia parc i
e team s restaureze, n afar de Muzeul de
Art si de Primrie, mcar nc 10-20 dintre
frumoasele sale edificii cu valoare de mo-
numente istorice - pentru ca, ntr-adevr,
orasul trandafirilor, al acad. Stefan Milcu
si al copilriei actorului Stefan Iordache, s
te izbeasc prin imaginea proaspt si di-
namic.
n curtea Primriei Calafat - cumprat
nu demult de la urmasii celebrei familii Dr-
gulescu -, edilul sef, Mircea Gut, mbrcat
la patru ace, ca un lord englez, rspunde n-
trebrilor insidioase ale unei videojurnaliste
cu pr rosu, prins ntr-un coc rzvrtit.
Zi greacred c o s aveti - i zicemdup
ce scap de chingile interviului.
Ei, zi..., zile... C de vreo sptmn si
mai bine ne calc zeci de echipe de
redactori, cameramani, fotoreporteri,
din tar si din str-intate. Ieri, i-am
avut oaspeti pecei delaBBC... Agen-
tia Associated Press ne-a vizitat ceva
mai nainte... Azi cred c va fi mai usor,
pentru c ntregul ceremonial se va
desfsura pe malul bulgresc, la Vidin.
E firesc. Bulgarii au fost antrepre-
norul general, ei au construit podul -
printr-un concern spaniol - si tot ei se
vor bucura de oficiile de gazd a so-
lemnittii inaugurale.
- Asa este, dar si noi, pe malul
Dan LUPESCU
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
21
Anul IV, nr. 7(35)/2013
romnesc, am construit o infrastructur ru-
tier de standard occidental. Ti-e mai mare
dragul, cnd vii dinspre Craiova, dinspre Be-
chet si, evident, dinspre Vidin... La noi, azi,
va avea loc, cel mult, o conferint de pres,
la Muzeul de Art/ Palatul Stefan Marincu,
demn de orice capital cultural a Europei...
Primarul Mircea Gut si secretariatul su
tehnic ne pun rapid la dispozitie datele de
maxim interes despre pod, pe care le nre-
gistrm rapid, sorbind, din cnd n cnd, cte
o gur de cafea si de ap plat.
Iat-le, telegrafic. Este unul dintre cele
mai lungi poduri peste Dunre, avnd
aproape doi kilometri. Cte patru benzi de
circulatie pe fiecare sens: dou pentru auto-
vehicule, una pentru trenuri rapide, alta pen-
tru biciclisti, la care se adaug trotuarul
pentru pietoni. Costurile totale sunt estimate
la 273 de milioane de euro, n mare parte din
fonduri europene nerambursabile.
Starea de oarecare retinere pe care o re-
simtisem aproape toat ziua avea s fie ac-
centuat, dup amiaz, de vestea c prese-
dintele Bulgariei nu va onora ceremonialul,
aprnd ceva neprevzut, n ultimul moment;
UniuneaEuropean nu va fi reprezentat de
Baroso, cum se stia n urm cu mai multe
sptmni, ci de J ohannes Hahn, consilierul
pentru Dezvoltare Regional; Patriarhia Ro-
mniei nu va fi prezent n niciun fel.
Zvonurile c festivitatea se va muta de
la ora 16.00-16.30 la 18 sau, dup altii, chiar
la ora 19 au dat noi dimensiuni sentimentului
c, nu se stie din ce pricini, ceva rmne ne-
bulos. Pn la urm, a nceput la 16.38.
Premierul romn Victor Ponta a prut stn-
jenit de faptul c lucrrile de constructie au
trenat att de mult. Omologul su bulgar, Pla-
men Oresarski, a ntrit aceast mrturisire.
Reconfortant a fost opinia guvernato-
rului Bncii Nationale a Romniei, Mugur
Isrescu, conformcreia una dintre viitoarele
bancnote euro va include imaginea Podului
Calafat-Vidin.
...Patru ieroglife bizare, de nltimea unui
zgrie nori, par cei patru stlpi de sustinere a
zecilor de cabluri care tin suspendate dea-
supra fluviului vijelios, cu debit de 9.000-
10.000 litri pe secund, tblierele podului,
fiecare de sute de metri lungime.
Dac ti imaginezi fiecare dintre aceste
ieroglife profilate pe o halucinant de mare
fil de cronic btrn, dac ridici aceast
fil spre zenit, o rsucesti spre nadir si ncerci
a o privi n zare -, poti descifra siluetele impe-
riale ale unor lebede mute, ocrotind n gigan-
ticele aripi rsfirate harfe tainice si lire nl-
bite, argintate de dorul dorurilor ancestrale.
Dor de Burebista si Decebal, dor de mp-
ratul Traian, care att de ofensat s-a simtit
nct a declansat dou rzboaie fratricide...
Dor de Constantin cel Mare - care, libe-
raliznd religiile n Imperiul Roman la nce-
putul anilor 300 d.H., a pus punct prigonirii
crestinilor si sngeroaselor secole de martiraj
(numai predecesorul lui, Diocletian, ucisese,
n ctiva ani, 60.000...), dnd cale liber
credintei n crucea mntuitoare a lui Iisus
Hristos.
Dor de voievozii romni - de la Mircea
cel Btrn, Dan I, Dan II, Vlad Dracul, Neagoe
Basarab, pn la Matei Basarab, Vlad Tepes,
Mihai Viteazul, Constantin Brncoveanu -
care au ndestulat cu bnet si danii zeci si
zeci de lavre mnstiresti si biserici, ctitorite
de ei ori de naintasii lor n ntregul Balcan,
de fapt n marele regat al lui Burebista... Regat
extrem de ntins, dup cum atest marii isto-
rici ai antichittii: de la vrsarea Bugului n
Pontul Euxin/ Marea Neagr (n est) pn la
confluenta Moravei cu Dunrea Mijlocie si
pn n Slovacia (n vest), de la Carpatii P-
durosi (n nord) pn la Muntii Haemus/
Balcani (n sud).
...ntr-un soi de secretomanie s-au des-
Isurat lucrrile de construire a semetului
Pod Calafat-Vidin - lucrri n ritm de melc,
sugernd, volens-nolens, c un Lucifer neb-
nuit ncearc s se opun curgerii vremurilor,
zdrnicind, dac nu cu nc un mileniu, m-
car cu nc un deceniu, un an, o lun, nc o
sptmn ori chiar si numai o zi, puntea din-
tre frati si frati, puntea dintre romni si ro-
mni, puntea dintre bulgari si romni, dintre
oameni adic, dintre fpturi ale lui Dumnezeu.
Dac la giuvaerul ctitorit de Neagoe Ba-
sarab la Curtea de Arges se cunoaste jertfa
suprem a Mesterului Manole, intrat n le-
gend, dac la Transfgrsan, la canalul Du-
nre-Marea Neagr, la salbele de hidrocen-
trale Bicaz, Arges, Portile de Fier I, Portile de
Fier II, Lotru. La Metrou, Casa Poporului sau
la Canalul Bucuresti-Dunre este cunoscut
spiritul de sacrificiu al constructorilor -, de
ast-dat totul se pstreaz sub un vl de
mister mpietrit.
Mai nimic nu s-a comunicat opiniei pu-
blice despre evolutia complexelor si att de
dificilelor etape de constructie, mai nimic
despre solutiile si performantele tehnice, ni-
mic despre geniul ingineresc (si artistic!) n-
vestit n New Europe Bridge.
Si tot mai nimic nu s-a spus la momentul
inaugural - palid, anost, meschin... De parc
intra n circuitul public un chiosc de zarza-
vaturi, o gheret de paznic stradal ori o tarab
cu ncltri second-hand, deselate...
Cteva fraze cu iz politicianist, vagi crm-
peie de idei neduse pn la capt, ca si cum
constructorii romni si bulgari ar fi comis o
grozvie n dauna spiritului uman si a Tri-
nittii Divine.
Dar Podul Calafat-Vidin - cu discret aer
de superioar ntelegere si ntelepciune de
sacerdot traco-geto-dac sau de basm ce stie
c va supravietui peste veacuri - a trecut
peste toate acestea, vzndu-si, Uriasul, de
trinicia sa cu fruntea n eternitate.
Sobr, parc prea sobr, aceast festi-
vitate istoric (scenet inocent cu puberi
prinsi la furat cirese?), fr niciun moment
cultural ct de ct simbolic, n pofida realittii
recunoscute, consacrate c Dunrea a fost,
de milenii, nu sabie desprtitoare, ci ax/
coloan vertebral a Europei, punte poli-
valent (cultural, economic, social) ntre
popoarele din nordul si din sudul su...
Dar, poate, asa e s fie la vremuri de criz
indus de marii bancheri ai lumii, cnd state
asa-zis suverane sunt obligate s plteasc
- sub pretextul mincinos c ar exista datorii
publice suverane - piruetele criminale ale
bncilor private.
Cu toate acestea, am plecat din Calafat
cu un sentiment de multumire si de bucurie
bine strunit, bucurie curat, cum ar fi afirmat
Constantin Brncusi. Cci aceast oper co-
losal care este noul Pod Calafat-Vidin re-
prezint expresia ncrederii ntr-un viitor co-
mun mereu mai luminos pentru oamenii de
pe cele dou maluri ale btrnului Istru.
Privindu-l de la nord ori de la sud, de la
est ori delavest, dedeasuprasau din lateral,
giganticul Pod Noua Europ/ New Europe
Bridge pare o born n timp, un templu de
meditatie si reculegere pentru un nevzut
Gnditor de Hamangia si pentru guraliva-i
muiere, rmas fr grai n fata acestei gran-
dioase nfptuiri: o salb argintie de lebede-
harpe rsdite de geniul uman, cale de doi
kilometri, de la un mal la altul al celui mai
lung fluviu ce strbate Europa Central si de
Sud-Est.
Evenimentul inaugural avnd loc a doua
zi dup nltare si n ajunul mplinirii a 124 de
ani de la trecerea n eternitate a poetului
nostru national, Mihai Eminescu, unul din
marii romantici ai lumii, nu aveam cum s nu
auzim - concomitent cu suierul vijelios al
Dunrii, suier de stindard dacic si dragon
continental - cntecul maiestuos al celor pa-
tru duble harpe colosale ntinse deasupra
acestei columne lichide, column tolnit, ca
la un dejun n iarb, la poalele celei mai fertile
cmpii din Europa, column-timp curgtor
ntru infinire: matusalemicul Danubius.
Salvnd lumea prin gestul su titanic de
a arunca harfa nu n haos (genernd apoca-
lipsa universului), ci n mare -, anticul cntret
trac Orfeu a dezlntuit cntecul ca esent si
unic tmduire a omenirii.
Si, pentru ca acest cntec s aib un nu-
me nou si un nou chip nepieritor, Orfeu ne-a
zmbit tainic dintre stele, mboldindu-ne s
construim acum aceast minune din zorii
mileniului al treilea: Podul Calafat-Vidin/
Cvartetul de harfe duble New Europe Bridge.
22
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Ion PACHIA-TATOMIRESCU
n volumul de poeme, Vineri
e ziua noastr de plns (2013)*,
de Dumitru Oprisor (nscut la 19
octombrie 1951, n Dobroteasa-
Olt), cunoscut, mai ales, ca autor
de admirabile reportaje si de
nuvele / povestiri ale patosului
lucid, asistm la nenumrate, ca-
tegorice biruinte ale eroului liric
n fata eroului epic, pe msur ce
frustrrile Sinelui / Eului se cons-
teleaz accelerat-intens n tot mai
nsingurata cltorie, sau depla-
sare spre rosu a cosmosului co-
tidian. Firescul acestei certe stri
auctoriale - ars poetica - relev
pagini cu inconfundabile peceti
de autentic lirism oprisorian, fie
dintr-o mai mare apropiere a
micropoemului-haiku, de rever-
beratie bacovian ns - De-o
vreme / aud si-n somn / cum ar
singur timpul. (Aud, p. 45) -, fie
din interiorul unei mparaleluiri
a sinelui revoltat, ca-ntr-un
binom / distih decizional -
Sunt santinela tuturor si a ni-
mnui. / De mine rtcesc sin-
gur. (Revolta sinelui - p. 41).
nainte de a trece la cerce-
tarea cltoririlor de odisee a
Eroului / Eului Poetic oprisorian,
trebuie s atragem atentia asupra
teluric-celestului din dedicatia
acestui volum: Pentru Thea, /
plus peticul meu de cer (p. 4),
asadar, grindu-ni-se ca ntr-o
zalmoxian od Sacrei Perechi
(Luna Soare-Tnr / Cosnzea-
na Ft-Frumos), Ea (o Dumne-
zeit / zn, ori Penelop) El
(ca erou liric, proprietar de Cer,
sau Ulysse).
El - eroul liric, oprisorianul
Ulysse, n instanta micropoemu-
lui: mirele - si aminteste gustul
cosmic al nuntii / nuntirii cuEa,
mireasa, nu cea de la thraco-
egeanul rzboi de tesut, ci fru-
moasa ce si coase curcubeu de
volnasele nmiresite: n zori
- / stins de uimire - / ti coseai
curcubeul / la poala rochiei / pe
care ai purtat-o azi-noapte / cnd
ai devenit femeie. (Eram - p. 21).
Extraordinare sunt toate
evenimentele la care particip -
mai mult, ori mai putin - eroul liric
oprisorian, n cltoria nsingu-
rat, care-i tensioneaz interoga-
tiile fundamentale: Nu mai pot
s-ncap, mam, / n ziua de mine,
/ [...] // De ce nu mai trece, mam,
/ carul cu boi peste casa noas-
tr? (Rentoarcere - p. 11); n
edenicul cuplu, se nregistreaz
metamorfoze, mutatii genetice:
El si Ea, nfrtindu-se cu mrul,
devin frati si au, fireste, interdic-
tia de a se mai iubi: Mrul care
te-a adoptat n copilrie, / iluzia
ta dinti, / m caut insistent n
vis. / Deminenu nemai putem
iubi: / suntem frati buni cu m-
rul. (Fraji cu mrul - p. 14);
oprisorianul erou poetic ne face
si o mrturisire socant despre
intrarea-i calm n sfera thana-
ticului, dincolo de capul de pod,
n marea noapte care vine - po-
trivit arhicunoscutei metafore ro-
mantic-parnasian-macedonski-
ene dintr-un vers de rondel cu
duioase roze, metafor mitrali-
at destul de sorescian-para-
doxist aici: Seara mi las amin-
tirile / la capt de pod / si intru n
noapte / gol ca o pusc ruginit.
(Stamp - p. 15); la solicitarea Ei
(Mireasa / Iubita) de a visa fr
ncetare, stie sri cu vipera n-
trebrii: Tu mi ceri continuu s
visez, / dar eu cnd mai exist?,
constient fiind de faptul c viata
nu e vis; ajunge - la colindarea
ulitelor din burg, strignd nu-
mele iubitei -, desigur, si la ade-
vrul c strzile nu se rtcesc
niciodat. (Sum de tristeji - p.
25); ziua din sptmn ce poart
numele Venerei, zeita iubirii, aflm
c nu-i chiar ca n titlul volumului
(dup cum se certific putin mai
la vale, n pagina 58, c: Doar n
zi de vineri, / atunci, ca-ntr-o ru-
gciune, / pe strada nvinsilor e
zi de plns. - Vineri e ziua noas-
tr de plns), ci-i chiar o zi cu El-
fluture-cu-dou-lacrimi-fluturi-
albastri: Astzi n zori am trecut
/ printr-o intersectie nedirijat /
si o femeie m-a privit cu ochii ti.
/ Spre sear am aflat c traversase
muntii / adus n burg de zvonul
c doar n zi de vineri / aici triesc
fluturi albastri. // Venise s le adu-
nearipile. (Fluturi albaytri - p.
28); incert este avertismentul de
dincoace de orele vineriene pe-
trecute cu colectionara de fluturi
albastri de burg: Sunt avertizat
/ solemn / c n noaptea de vineri
/ n inima femeilor / netrite cu
viata la zi / va fi lun plin. (p.
30); si, n ultim instant, eroului
liric oprisorian i este semnalat
nasterea unui urmas, evident,
printr-o stea-logostea, din zaris-
tea fiintrii: A mai rsrit o stea:
/ atrn [...] de poala cerului - /
semn pentru fiul nenscut.
Chemare pentru fiul meu.
____________________
* Dumitru Oprisor, Vineri e ziua
noastr de plns, Timisoara, Edi-
tura Brumar, 2013 (pagini A-5: 76;
ISBN 978-973-602-858-8).
Rembrandt - Podul de piatr
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
23
Anul IV, nr. 7(35)/2013
ntre art si religie (chiar n varianta ei
mitologic) exist o strns legtur, ntruct
ambele compartimente sunt att de profund
umane nct vizeaz cu insistent transuma-
nul prin cele dou forme, care - asa cumne
ncredinteaz Petre Tutea n cartea santre
Dumnezeu i neamul meu - definesc sacrali-
tatea cii lor de actiune: inspiratia (favoarea
divin) si revelatia (actiunea direct a divi-
nittii).
Prob n acest sens sunt dou exemple
de referint pe care le-am extras din istoria
spiritualittii umane - primul din formidabila
istorie a Greciei antice, cellalt din zbuciu-
mata istorie a asezrii spiritului evreu n mat-
ca monoteismului:
1) Cu toate c diferenta dintre filosofie si
art si are originea n distinctia operat de
Platon ntrelogos si mythos, fireste - ne asi-
gur Stefan Aug. Doinas n prefata laAa
grit-a Zarathustra - cu discreditarea celui
de-al doilea, pentru ca dou mii de ani mai
trziu Fr. Nietzsche s elaboreze ultima mare
filosofie n manier artistic (de fapt, opi-
neaz Martin Heidegger, o metafizic la fel
de nihilist ca cea a maestrului antic grec),
totusi, noi stim prea bine c unul dintre cei
mai populari si venerati zei de ctre greci mai
nti, apoi - dup lupta de Actium - si de c-
tre romani, a fost Apollo, nu doar ca zeu al
luminii si al Soarelui (Phoebus), ci si ca ideal
al frumusetii masculine, dar mai ales ca zeu
al cntecului si poeziei;
2) Evreii antici, ndeosebi cei din vremea
psalmistului David, cntau si dansau cu oca-
zia srbtorilor, acompaniindu-se cu tambu-
rine, sistre si cimbale. nsusi David, att n
tinerete, adic atunci cnd se strduia s-l
linisteasc pe regele Saul, ct mai ales n ca-
litate de rege-psalmist, se acompania la harp
sau lir cu mult simtire artistic.
Ei bine, desi Apollo a fost imortalizat de-
a lungul timpului n diverse chipuri de geniul
unora dintre cei mai mari artisti ai omenirii:
Homer nIliada si Vergiliu nEneida, Fidias
si Praxiteles n sculptur, Rafael, Veronese,
Velasquez si Drer n pictur, totusi cresti-
nismul, ntr-o msur chiar mai mare dect
celelalte religii universaliste, a exercitat o in-
fluent att de covrsitoare asupra spiritului
universal (prioritar asupra spiritului euro-
pean si american), nct ntreaga cultur a
omenirii poate fi mprtit n dou mari grupe:
a) Precrestin, respectiv perioada preg-
titoare a crestinismului;
b) Crestin, care a nceput n urm cu
dou mii de ani.
Dac Nae Ionescu vorbeste n Curs de
istoria metafizicei despre tipul metafizic al
lumii antice si tipul tiintific al lumii moderne,
tot el descoper trei tipuri fundamentale de
viat spiritual eminamente crestin:
a) Barocul atunci cnd forma prevaleaz
asupra fondului;
b) Clasicismul - forma este n echilibru
cu fondul;
c) Romantismul - fondul prevaleaz asu-
pra formei.
Ct priveste periodizarea extremde discu-
tabil pe care o tot vntur istoricii, Nae Io-
nescu este de prere c Renasterea constituie
singurul si adevratul moment de cotitur din
istorie. Si asta pentru c Renasterea a efectuat
o veritabil tietur n profilul moral, spiritual,
cultural si economic al istoriei umane. Asa c
perioada de pn la Renastere, cu ndrepttire
poate fi numit teocentric, deoarece n bi-
nomul Dumnezeu-om, accentul cade att pe
teama de pcat ct si pe forta si mretia Atot-
puternicului, sau - ca s folosesc o inspirat
butad -, n toat aceast perioad oamenii si
cereau scuze de la Dumnezeu c exist.
Pe tot parcursul Evului Mediu, prin clu-
gri si cavaleri s-au realizat importante acu-
mulri morale si spirituale, care s-au adugat
la cele antice: cultura egiptean, asiro-babi-
lonian, chinez, indian, greco-roman. Din
aceste inestimabile depozite s-au alimentat
mai apoi toti renascentistii si postrenascen-
tistii (inclusiv iluministii). Putem spune, asa-
dar, c perioada anterioar Renasterii a fost
contemplativ si eminamente artistic, altfel
spus spiritual si pronuntat anistoric.
n perioada Renasterii, centrul de greu-
tate nclin nspre om. ncepeantropocen-
trismul, care de fapt si are punctul de plecare
n filosofia socratian, sau epoca n care Dum-
nezeu si cere scuze de la ompentru c exist!
Renasterea se caracterizeaz prin co-
existenta principiilor crestine si a celor p-
gne. De mentionat c pe tot parcursul Re-
nasterii, principiile crestine nu doar c au
persistat, dar ele au fost preponderente.
Faptul acesta este demonstrat pe de o parte
de mecenatul unor papi n procesul de mbo-
gtire al tezaurului cultural-artistic al omenirii,
pe de alt parte (aceasta n primul rnd!) de
afirmarea acelor titani care n-au fost numai
geniali pictori, sculptori, arhitecti, scriitori si
filosofi, ci si ingineri si inventatori ai unor
masini menite s sporeasc forta omului n
confruntarea cu natura.
Astfel au aprut germenii masinismului,
ocazie cu care masina s-a interpus ntre om
si natur. Poate c Leonardo da Vinci, pre-
ocupat pn la obsesie de inventarea unor
masini pasnice si de rzboi, este cel mai
vinovat de aparitia noilor raporturi dintre
om si natur.
Tot ce a urmat dup Renastere este o
adevrat saraband a tehnicii si masinis-
mului, nct omul postrenascentist s-a vzut
captiv ntr-o dubl dependent: Una fat de
natur, alta (dus pn la alienare si deper-
sonalizare) fat de masinile si automatele tot
mai perfectionate. Civilizatiile au devenit tot
mai robotizate, iar n artele promovate (ex.
futurism), omul si glorific extazul si robia n
fata performantelor masinilor.
Prin urmare, antropocentrismul pune n
evident omul nzestrat cu nsusiri practice,
altfel spus omul vitalist, puternic angajat po-
litic si concret-istoric.
Dar asa cum spuneam mai sus, crestinis-
mul a influentat ntr-un mod copios arta me-
dieval (occidental si bizantin). Astfel, bi-
sericile bizantine din Ravenna, ferite de furia
iconoclast din Constantinopol, si-au pstrat
pn n zilele noastre superbele lor mozaicuri,
care nftiseaz scene biblice ntr-o mare va-
rietate de culori.
Tot asa arta Renasterii, folosind aceeasi
surs de inspiratie, a creat marile capodopere
ale picturii si sculpturii universale, capodo-
pere care fac faimoase muzeele ce le adpos-
tesc. Cum lista artistilor renascentisti este
foarte lung, m voi multumi s-i amintesc
doar pe ctiva (Bellini, Botticelli, Giorgione,
Tizian, Rubens, Rembrandt, Albrecht Drer),
acordnd cinstea cuvenit triunghiului de
aur al Renasterii: Michelangelo-Leonardo-
Rafael.
Michelangelo, de exemplu, este pe bun
dreptate socotit cel mai mare artist al Re-
nasterii si poate c al tuturor timpurilor, de
ndat ce celebrele lui statui (Moise, David),
la fel ca nu mai putin celebrele fresce din
Capela Sixtin (Creatia, Potopul, Judecata
din urm) au n ele sublimul din Biblie,
izvorul su de inspiratie.
De asemenea, Biblia a inspirat muzica
psaltic bizantin, dar mai alesOratoriile lui
Bach, Creatiunealui Haydn si Misa solemnis
a lui Beethoven.
Si tot dinBiblie s-a inspirat Dante pentru
scrierea nemuritoarei saleDivina comedie,
iar Tasso si Milton pentruIerusalimul eli-
berat, respectivParadisul pierdut.
George PETROVAI
Leg#tura inseparabil#
dintre art# [i religie
Leg#tura inseparabil#
dintre art# [i religie
24
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Antologia poetic Petala in-
finitului alb impresioneaz prin
starea de profund puritate ce n-
vluie, cu mult discretie, datele
lumii noastre. Autoarea sensibi-
lelor texte, Florica Ba(u, s-a ns-
cut la 13 aprilie 1945, n Bucu-
resti. Este licentiat a Academiei
de Stiinte Economice din capital
(1968). n 1974 se stabileste n
Canada. A fost codirector (1975-
1985) al emisiunii bilunare de
informatii si cultur romneasc,
difuzat de postul de televiziune
din Kitchener, Ontario. Debutea-
z editorial cu volumul de poeme
Mesagerul alb (1970), prefatat
de Ion Caraion. Alte culegeri li-
rice: Oglinzi (1975), Seara lu-
measc (1978),Poezii pentru co-
pii (1979), Valea noptii, n volu-
mul colectivAgape (1982) i alte
Poezii pentru copii (1983). Este
autoarea unei crti de poeme n
proz (Vinerea mare, 1975) si a
dou volume de proz confesiv
(Bolnav de cancer n Medjugo-
rie, 1989 si La portile disperrii,
nceputul sperantei, Ed. Renas-
terea, Cluj, trei editii, 1994-2012).
Aprofundnd versurile Flor-
ici Batu ni se dezvluie extinse
teritorii simbolice, reprezentri ce
reliefeaz notabile nzuinte ide-
ale: alb iubire, ciudat, petale/
nouri n flori srutnd n amurg
-/ tceri mpreun, continuu a-
proape/ nour plngnd pe cer
despletit.// deasupr-ne timpul,
lovind n lumin./ noi singuri
n cmp... noi singuri i lut.../
dorint... dorint... noi singuri,
n luturi - / alb iubire, tipnd
de trziu.// alb iubire... foame
de ceruri/ nebuni dup spatiu-
alergam printre crin-/ tipt de
soare!!!!... de iarb!... de viat!/
...tipt de trupuri, dansnd prin-
tre crini./ alt iubire curgnd
mai departe/ n hohot rznd de
nouri amurg/n hohot plngnd
de ore necoapte/ n hohot pul-
snd de viat i dor-/ alb iu-
bire... deplin... etern... (Alb
iubire).
Incontestabil, o estetizant
serenitate caracterizeaz aceste
alunecri spre marea Lumin. n-
tlnim pasiuni lirice care vizeaz
zone diafane, neexpuse att de
eclecticelor desfsurri existenti-
ale. Nu avem aici desfsurri ex-
tremde complicate, nici abisalitti
cu darul de a nspimnta, impre-
sionnd pasionala putere de a
merge fr ncetare nainte: Te
iubesc att de mult,/ nct te
ursc./ i iar te iubesc// cnd
soarele vine/ Lumina dintia se
nate din mine...!!!/ i nu tiu.../
s chem?/ s gonesc?/ s te
strig?/ te iubesc ntr-att / c
mi-e frig/ (...i mi-e cald.../ i dor
de cmpie...)/ te iubesc att, c/
cerul nvie/ o dat cu mine...cu
lutul.../ o dat cu seva din slutul
salcm/ rmas desfrunzit -/ te
iubesc la zenit/ i nadir i est i-
nserare;/ te iubesc cnd luna e
mare/ cnd luna e sfert, cnd
luna e nu e;/ te iubesc trziu
prin gutuie,/ prin vit, prin tir//
i iar/ te iubesc prin nadir.../ i
iari prin raze, prin noapte,
prin ziu,/ prin timpul de piu,/
prin timp nevenit/ i nc trecut/
prin nut,/ prin liniti,/ prin
soare.../ / Te iubesc/ prin Som-
nul cel mare...(Zenit alb).
O constant prospetime se
desprinde din substanta versuri-
lor Florici Batu. Persist farme-
cul mereu eternului nceput, n-
conjurat fiind de mult prea evi-
dentele pericole maculante. Ela-
nul juvenil garanteaz linistea
unei cromatici a ideilor plpnde.
Dealtfel, prezenta antologie con-
tine numeroase versuri pentru
copii, rod al unei fructuoase p-
trunderi a autoarei ntr-un uni-
vers deloc simplu, cel al copilriei.
Este un adevr general recunos-
cut c literatura destinat celor
mici se scrie cu greutate. Florica
Batu a reusit, cu mult talent, s
ajung la vibratiile sufletului ul-
trajuvenil: Am plecat pe drumul
greu/ eu i ngeraul meu/ Nu
Octavian MIHALCEA
mi-e team, c tiu bine,/ nge-
raul e cu mine// i mi vine-n
ajutor/ ngeraul pzitor. (nge-
raul).
Si poemele n proz dinPe-
tala infinitului alb sunt ncr-
cate cu vibratia profunzimilor,
incursiunile imaginare scotnd la
iveal multiple nuante din zonele
eterate ale spiritului. Cuvintele
au alturi un halou ce le prote-
jeaz de invazia adeseori igno-
bil a exteriorittii: ... i a venit
omul acela mai btrn dect
timpul, mi-a atins fruntea i a
zis: Ajunge. E vremea s uiti...
Am vrut s-l iubesc pentru sunet,
am vrut s-l iubesc pentru cald.
...piatra zbura din mna mea
stng, i el a czut multumind...
(El). Doar credinta n Dumnezeu
poate aduce echilibru ntr-o
existent complex, acolo unde
durerea are rolul ei, logic trans-
cendent resimtit n imanent.
Suntem n fata functiei soterio-
logice a credintei. Prilej pentru
ascensiunea sufleteasc, bucurie
completudinar.
Familia Ichim
Relief#ri ideale
Florica Ba]u Ichim
Relief#ri ideale
Florica Ba]u Ichim
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
25
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Grupaj realizat de Valentin Nicoli(ov, preyedintele Societ(ii Romne de Haiku
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme senryu
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme senryu
Dan-Viorel NOREA
Nu mai sunt singur
vecina are defect
televizorul
Cu soacra prin mun(i
o fac atent: uite,
alt viper
Ion UNTARU
Cytigat pe strad,
pierdut pn acas,
ultimul haiku
n fa( hrtia,
n bra(e motanul;
cum s m mpart?
Astrid ANDREESCU
ndrgosti(i moderni
ea ntrerupe srutul
pentru mobil
Iaz japonez-
cnd m uit acolo
broasca tace
Dumitru RO{U
Ea-picioare lungi,
el c-un picior n groap
cuplu la mod
Blond la mod
ca s se mbrace bine
se dezbrac des
Virginia POPESCU
La ntlnire
fata poli(istului
cu cinele lup
Un film de groaz
dar bunicul sforie
cu gura cscat
Maria TIRENESCU
Cerul albastru
nori de praf ies din preyul
vecinei mele
Nunta de aur
mirele yi mireasa
cu prul de-argint
Paula ROMANESCU
Auditoriul
de-attea ne-n(elesuri
frun(i ncruntate
Prietenii mei
un regiment de umbre
n dezertare
Florin VASILIU
n octombrie,
pdurea d examen
la Belle -Arte
Bobul de rou
n palma unei petale
rezumnd cosmosul
26
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
C#r]i primite
la redac]ie
Eugen DEUTSCH
CARUSELUL CUVINTELOR
Citim colectii captivante:
Crti clasice, contemporane,
Cu Cosnzene, castelane
Cochete, cinice, crocante
Cu cmtari, comerciante,
Cai, cavaleri, comori, codane,
Cadne, cettui, cabane, chibiti,
Cumetre constipante
Cu cabarete, conjurati,
Cu cascadori, ctei castrati
Crnd colaci, celebritti,
Coruptie, calamitati
Cnd cinste cutm, candoare,
Citimcuminti comedioare!
SONETUL SPIRITELOR
SEDUCTOARE
Spiritele sunt sentimentale,
Stranii sarabande senzuale,
Sobre sanctuare sepulcrale,
Stihuri suple, supranaturale...
Spiritele-s spectre speciale,
Sltrete salbe siderale,
Somptuoase strluciri spirale,
Stele strnse-n sexy saturnale...
Spiritu-i spumoas simfonie,
Serenad, stant, sindrofie,
Saltimbanc subtil, scamatorie...
Spiritu-i savant strategie,
Scrim, scut, sgeat, semetie,
Sport, subtilitate sau... stafie!
NOSTALGII ROMANTIOASE
(dup M. Codreanu)
Mi-e dor mereu de vechile romane
n care nu-s vampire-nsngerate
Ori mafioti, ce-n case deocheate,
Fac doar orgii nitel supraumane
Vreau crti ce n-au si-un meci de sabarcane
n care tipi cu coapse antrenate
n orisicare clip se pot bate
Cu cinci rivali sau cincizeci de cucoane;
Vreau file fr monstri ori balauri
Sositi urgent din mistice coclauri
S fac din pmnt o sucursal
Doar stim cu toti c nici o farfurie
Nu zboar dect dac o vestal
si ceart sotul n buctrie!
SONET
COCHET
Un sonet
E un zbor,
n decor
Pur, cochet
Menuet
De umor
Chiar usor
Desuet
E-un cadou
De estet
Cu comori;
Un buchet
Fin de flori
De stil ou!
SONET PGN
(dup Apollinaire)
Srut
Hapsn
Un sn;
Sunt mut
Pierdut
n fn
Rmn
De lut
Dar stiu
C-s viu:
Suspin,
M-ncing,
Revin
Si-nving !!!
SONET
VIOLET
Sonet fantast,
Ultramodern,
Rai si infern,
Impur si cast,
Lansat cu fast,
Sublim sau tern,
Icar etern,
Succint dar vast.
Un obelisc,
Gravat c-un cod,
Supus la risc,
Un voievod,
Sculptnd un pisc
La antipod!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
27
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Daniel MARIAN
Pune un semn de carte aici /
s stii unde ai rmas /.../cine ve-
gheaz cine nvinge cine alunec
/pe coaja principiilor universale
/vezi bine c nu dar poate c da
(...) (O singurtate duplicitar).
Din noianul de semne, fr n-
doial l putem gsi, iar dac nu
s-l facem, pe acela al rgazului,
de a rmne cu pleoapa ridicat
n veghe, irisul lsndu-l s se
nteleag cu realul, cu imagina-
rul, cu universul lui a fi - al poe-
tului. Abrupt viata, ne adulmec
nainte de a ne nghiti ntr-o form
sau alta; ieri am fost fluturi, azi
nu suntem c trece prea repede,
ns mine putem fi fluturi de mac
ori de zpad. Dac universul are
principiile sale, desi m ndoiesc
de asta, ca un necredincios pn
si n e=mc
2
, iat c ne putem c-
tra pe o plaj sau mbia pe un
munte, lsnd firescul s se defi-
neasc n alt parte... De unde si
pn unde, doar dac rostul ne e
dat de o mpintenare naripare si
pn la urm nnobilare cu
substant de viat (aproape)
mprteasc.
Geo Galetaru ne d formu-
lele dup care s ne nnobilm;
cifrate n grai de untdelemn, de
mir, smirn, tmie - si ntelep-
ciune. Poet e pentru c Dumne-
zeu asa a dorit, iar fiinta lui e pl-
mdit pentru asta. Ar putea fi si
nainte-liber-cugettor, n msura
n care lucrurile ce par extremde
complicate, pot fi aduse la o sim-
plitate nativ: S pipi lucrurile,
apoi /s te ndeprtezi de ele. /
(Ce e dincolo de lucruri?) /Golul
prinde viat, e o fiint /care-si
neag dimensiunile, si /exer-
seaz neputinta: pestera neagr
/a unei forme inexistente. /S
pipi lucrurile, s intri /n pielea
lor strvezie si intact. /S te n-
deprtezi de ele: un abur /ntr-o
dimineat fr contur, o voce /
deasupra adevrurilor care nu se
spun, /nu se vd. /(Singurtatea
sufletului nu se pune: o moned
/rostogolit pe treptele roase ale
iernii.) /Pianjenii trec pe strzi
indiferenti precum oamenii.
(Lucrurile yi oamenii).
Poate de mine, vom avea
pe lume mai multi poeti dect
cli de cuvinte, prelinsi de pe
strzi, din televizoare din inter-
net, poate- nu sestie: amajuns
/am nsemnat locul acela cu cret
albastr /minile s-au dus ntr-o
alt tcere /n vis a venit animalul
blnd /s-a culcat pe trepte /a scos
sunetele acelea mici cu care ne-a
obisnuit //poate de mine /el va
vorbi n locul nostru. E ns un
risc, atunci cnd te pui de a ad-
judeca folosul si nefolosul n-
cercnelii spatiului gol, cu cu-
vinte. Depinde de ursitoare, de
mersul de obicei strmb, al ste-
lelor, si pn la urm de tot crdul
de zei care populeaz Olimpul.
Sunt zei buni si zei mai putin n-
telegtori cu aceia care suntem
mai presus doar pentru c sun-
tem datori odat si-odat, cu un
capt de poveste. Tristetea vine
mai nti, pentru a precede ine-
vitabilul: $i cineva vine: si via-
ta se-mparte ntre zei rbdtori /
si cineva e aici si cineva dincolo
/ (ndurarea noastr cea de toate
zilele) /si cuvntul e aici si nu mai
vorbeste /nu-mi aseaz greieri
strlucitori n palm /si cineva
vine n vrful picioarelor /si-mi
spune despre ntmplrile care
nu sec mai vd /si viata se-mparte
ntre zei rbdtori /viata e un su-
rs ntre dou salturi n gol.
Nu e nimeni n afar de tine,
poetule, aiurind prin nemsura-
rea tuturor msurilor, nu te as-
chia - cu gndul acela (!), ea e
acolo unde vei ptrunde mai tr-
ziu chiar dect oricnd, dect ni-
ciodat. Zidul acela negrunu
e pentru tine, chiar dac tu zici:
cndva am visat /c toat lumea
era acolo /numai tu lipseai /as fi
vrut s testrig /dar pestrad tre-
Lucrurile yi oamenii, n vreme ce-yi neag dimensiunile
ncep s n(eleag Adevrul acela strin
cea /zidul acela negru /si psri
albe cdeau n palma ta. Esenta
nemuririi o cunosti, dar o dai ei,
poet fiind (!).
Poate de mine- poatefi si
azi, ct vreme ne-nduplecm
despre lucrurile strlucitoare /
despre animalele blnde ale
noptii /care se nasc cu privirea
n cer /ntr-o zi ca oricare alta /
despre simplitatea unui nou n-
cepu /pe naltele podisuri ale di-
minetii /acolo unde pasrea spar-
ge visarea cu pieptul /despre
moartea de dincolo de noi /ce nu
asteapt nu vorbeste nu amn
/despre toate acestea /vei fi n
stare s rostesti adevrul acela
strin?. M duce gndul la o tr-
ire a unei dragi poete, Raluca Pa-
vel - care pentru Strinul gn-
deste, respir, se traduce singur
dintr-o lacrim n alt lacrim.n
cer /ntr-o zi ca oricare alta /
despre simplitatea unui nou
nceput - te vd pe tine poetule,
nainte de cuiva a-i spune: Eyti:
esti acolo unde soarele spune
o poveste. / acolo unde nflores-
te unghia ntunericului. //esti /
ca si cum umbra ta ti trece prin
fasa ochilor.
Nu as zice c e o nftisare
de comunicare ascuns-n niste
limbi de ceas nepreumblate de
secole; tnr poate e, si dac
nu, din dou potrivite jumtti
de vers o faci tu s fie; de fapt, -
s-ti spun ea!; dar rmi la ea,
ca si cumde curnd ai descoperit
mretia templelor!
Geo Galetaru:
Apele nop]ii spre diminea]#
Geo Galetaru:
Apele nop]ii spre diminea]#
28
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Jumtate din ajutorul social din ntreaga
lume se acord n Europa, unde trieste 7%
din populatia globului, care produce circa o
ptrime din mrfurile si serviciile din lume.
Odat cu introducerea monedei unice sala-
riile au crescut n Italia cu 35%, n Franta cu
27%, n Spania cu 25%, n Germania cu 5%.
Pensia e n Grecia 96% din salariu, n
Spania e 82%, n Italia e 68%, n Franta e
52%, n Germania e 39%. Cresterile se fac pe
seama bugetelor cpusate mai mult dect vo-
lumul impozitelor, asa c state cu familii bo-
gate sunt falimentare, iar familiile srace se
bucur de un stat puternic.
Dup datele Bncii Centrale Europene,
condus de italianul Mario Draghi, averea
medie a familiei din Germania e 51.400 , n
Grecia e 101.900 , n Franta e 113.500 , n
Spania e 182.700 , n Cipru e 266.900 .
Somajul tinerilor germani e de 7%, greci de
60%, spanioli 50%.
Aceste cifre le are n fat d-na Angela
Merkel, cnd statele PIIGS cer ajutor financiar
si este cteodat si santajat cu vina pentru
rzboaiele mondiale pierdute. Presa exotic
din Grecia si Romnia pretinde c Berlinul
datoreaz 160 de miliarde Romniei, res-
pectiv 20 de miliarde Greciei, din vremea
rzboiului.
Manifestatiile contra d-nei Merkel cu
mustat a la Hitler n uniforma Partidului
National-Socialist al Muncitorilor Germani
sunt spontane, nu-s nscenate, dar foarte bi-
ne mediatizate. Cine caut pe Goole numele
Merkel & Hitler gseste trei milioane de
documente, foarte multe n romn.
Antigermanismul, pe lng antisemitism,
devine o form de antimodernism? Ce-i de
Icut? S se fac ordine n UE ca sub Bis-
marck si Hitler? S devin Merkel o cancelar
de fier, ca Margaret Thatchers? S se com-
penseze fr conditii cpusarea si lipsa de
disciplin financiar a PIIGS?
S ias Germania din UE si s lase sudul,
estul UE rusilor, anglo-saxonilor, inflatiei,
conflictelor? S se accepte moneda Nord/
protestant, Sud/ catolic, Est/ greco-
ortodox? S devin Germania serviciul so-
cial al UE (pt. romanes) sau UE a lumii (afri-
canii, asiaticii forteaz granitele unde pot)?
Ce va face d-na Merkel n al treilea man-
dat de cancelar, dup alegerile din septem-
brie? Educat n RDG n spiritul tatlui, preot
protestant, ea continu si profit de politica
cancelarului Gerhard Schrder: ajutor social
conditionat, Agenda 2010 si politica extern
german se face la Berlin. E suficient?!
Elita german nu are o viziune privind
depsirea stagnrii din UE. Ea vrea compe-
titivitate n lumea globanizat si cere ca toti
s fac la fel. Oricum criza e numai un aspect
minor al esecului din 1989, cnd s-a ratat re-
facerea unittii crestine si a nceput un blocaj
spiritual si material de durat.
Din imperiile de la anul 0 a supravietuit
numai Imperiul Roman, Sfntul Imperiu Ro-
man de Natiune German. Acuma, cu EU-
Acquis se sper depsirea att a deficitului
de unitate crestin, ct si cel att de evident
de deficit de democratie printr-o constitutie.
Pn atunci totul se mrgineste la tratate ntre
guverne, care vizeaz n primul rnd , asa
c n UE nu se mai vede pdurea de copaci.
Criza, blocajul actual vor continua pn
cnd nu se va realiza unitatea crestin de la
Vancouver la Vladivostoc si Europa unit
va avea o unic constitutie, care sa se bazeze
pe experienta a dou milenii de civilizatie si
cultur, la ndemna tuturora - literatura
clasic greco-roman, biserica universal si
dreptul roman - model de civilizatie pentru
ntreaga lume.
Chestiunea German (1400-) si Chesti-
unea Oriental (1774-1923) sunt vechi, de
aceea e firesc c lumea n criza se ntreab:
se germanizeaz Europa sau se europeni-
zeaz Germana? Apartin greco-ortodocsii de
Europa sau de Eurasia?
n Europa / UE piata neagr e de 50% din
activitatea economic (PIB) la greco-orto-
docsi, 25% la catolici si 10% la protestanti.
Aceste decalajele de coruptie si moneda
unic agraveaz criza, n care fiecare trage
spuza pe turta lui.
Se redeschide Chestiunea German, se
urmreste din nou distrugerea Europei Cen-
trale, ? Rzboaiele, de treizeci de ani, 1618-
1648, cele napoleoniene, 1799-1815, cele
mondiale, 1914-1945, au reusit mereu distru-
gerea Germaniei.
Integrarea RFG n UE a mpiedicat re-
aparitia Reich-ului. Cnd, cu sprijinul Rusiei,
Germania s-a refcut brusc, Anglia si Franta
au fost mpotriv. Numai dizolvarea armatei
germane n NATO si diluarea DM n au
potolit spiritele.
Slbiciunea PIIGS a mpins ns Germania,
cu un export de 1.000 de miliarde de /an, n
fat. Se va degrada Germania, va disciplina
ea Europa? Fr Rusia, Anglia, SUA nu pot
prinde n cleste, pe dou fronturi, Germania,
ca 1914-1945.
Germania ncotro? La Atena se arde dra-
pelul german, iar portretul d-nei Merkel e m-
podobit cu zvastica nazist. Londra nu re-
nunt la industria ei financiar non-UE. Italia
si Spania sunt depsite de competitivitatea
si fiscalitatea german.
Romnii stau cu un picior n Europa si cu
cellalt n Eurasia. Si cum Moscova ntrzie
refacerea unittii crestine, moldovenii sunt
din ce n ce mai mult asiatici si nici Bucuresti-
ul n-are un proiect national sau european
credibil. Moldo-valahii nu-s nici n crut,
nici n telegut.
Integrarea romnilor n UE / NATO n-a
rupt lanturile grele ale duhovniciei si sobor-
niciei moscovite si constantinopolitane care
blocheaz emanciparea lor. Formularea e din
perioada interbelic, cnd ardelenii sperau
ca moldo-valahii se vor coace. Dar Stalin
lichideaz Unirea si i integreaz pe toti ntr-
o satrapie euroasiatic, ale crei urmri sunt
si astzi evidente. Multi si-o doresc din nou!
Moldo-valahii au fapta unirii,1859,1918,
dar ideea e a Scolii Ardelene. De aceea n-
cercarea Partidei ortodoxe, FRN, PMR, PCR,
FSN, PDSR, PSD, PNL, USL, de a-si nsusi si
ideea national e contraproductiv, iar folo-
sirea n dialogul cu vestul a curentelor cul-
turale, a masoneriei, a dinastiei si alte pa-
leative sunt neconvingtoare, nu pot nlocui
imperativul: Toate drumurile duc la Roma!
Soarta romnilor depinde de meandrele
Chestiunii Germane si Orientale, cu teluri
diferite, chiar divergente. De aceea criza nati-
onal se poate depsi numai prin dialogul
nceput la Bucuresti de Fericitul papa Ioan
Paul II si refacerea unittii cu Roma.
Viorel ROMAN
(Germania)
Germanizarea Europei
Germanizarea Europei
Europa d-nei Merkel
Germanizarea Europei
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
29
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Ada ILIESCU
1. Buchetul de flori spirituale pe care
avem ocazia s-l prezentm acum - cu adnc
recunostint autorului si editorului - este al-
ctuit din cele mai frumoase poezii cu struc-
tur divin, pe care le-am citit n ultimii ani.
Poet cu un distins talent si serioas an-
vergur spiritual, Dania Vasilescu, mcinat
de gndul pe care, cu piosenie, a reusit s-l
mprtseasc si celor care au avut sansa de
a-i lectura poeziile, ntelegnd s fac o spe-
culatie elaborat, bazat pe legtura spiritual
apoeziilor salesi destinul oamenilor, nepre-
zint modul absolut providential n careCu-
vintele trebuie s se destinuie si s vor-
beasc despreCuvnt: ... inima se umple de
Tine/ Si se revars, incendiindu-se/ la adi-
erea Cuvntului... (Bucurie); Si gustul tu
cel negru/ Va mrturisi/ Legat la ochi spre
tain/ Cuvntul... (Asfinjitul)
nc de la primele pagini, poeta si strig
dorinta de a mprtsi semenilor tririle
emotionale: Vreau s pesc mut/ Lsnd
lucrurile s strige/ n urma mea/ Cuvntul...
(Lucrurile s strige)
Citind poeziile Daniei Vasilescu, simti c
poeta locuieste pe o mic planet, care se
numeste Credint, c vrea s intre n prtsie
cuTatl, cu Fiul si cuSfnta Fecioar, ocro-
tit deDuhul Sfnt, crora, prinCuvnt, li
se adreseaz cu piosenie: Te iubesc, Printe
Ceresc/ i al sufletului meu/ slvit pe vecie!
(Toamna); Miluiete, Iisuse,/ inima mea
pgn! (Strigat-am ctre Tine) Iubire di-
vin,/ ridic minile tale n rug pentru
mine/ Stpn! (Maic divin).
Dania Vasilescu ne demonsreaz, prin
stihurile sale, c paradigma divino-uman
devine lucrtoare si activ numai prinCu-
vnt, prin cugetarea imprimat acestuia: A
sdi/ Cuvntul Tu/ n inimile noastre/ ca
s rmnem n venicie. (Dual)
PoeziaEcuajie este emblematic pentru
ntregul volum, relevnd faptul c poeziile
Daniei Vasilescu intr ntr-oecuatie a divi-
nului, atta vreme ct e posibil ca spiritul
omului s se poat ngemna cu spiritul uni-
versului. Ea reprezint axul ideatic al volu-
mului de poezii, esenta poetic: A iubi/ plus/
naltul cerului/ egal/ Eternitate.
Un nucleu stilistic n poezia Daniei Va-
silescu l reprezint si Timpul, care trece, fiind
efemer, n comparatie cuCuvntul lui Dum-
nezeu, care e vesnic.
Timpul, escortat deClip e vzut ca un
balaure careii face de cap/, spulbernd
reziduri de viat (Timpul), iar Clipa, care
este nc un pas spre spaima sfritului
(Nenjeles absentul), egolit de semnifi-
catii (Echinocjiu), privind nepstoare la
hotarul dinspre viat i moarte (Fotografia
timpului), privind nepstoare cumTimpul
se rupe-n bucti/ pe marginea patului mor-
tii, si cum nchide... n inim/ bucuria de
copil.
De aceea noi, cei ce nu stims ascultm
Timpul, putem fi ajutati de bunul Dumnezeu,
carene arunc o scoic, un nvod, salvn-
du-ne (Marea).
nc de la primele pagini, preocuparea
Daniei Vasilescu este de a stabili cadrul na-
tural de ntlnire si de prtsie cu Divinitatea:
Loc de pune/ a aflat (Gata este inima
mea).
Avnd de partea sa macrotimpul si ma-
crospatiul, poeta prefigureaz n poeziaO-
ceanul yi pasrea, intriga volumului de ver-
suri, intrig prezentat metaforic, sub forma
psrilor albe, evocate spre a linisti furtu-
nile, care nu sunt altceva dect ndoielile
de care sunt cuprinsi oamenii cu privire la
Divinitate: Psri albe, / linititi-mi
furtunile/ scldati-mi oceanele n lumina/
voastr/ i ntunecimile/ voastre/ sdite/
pe ndoielile mele, iar n poeziaDesprindere
autoarea, asemenea lui Arghezi, si declin
transant ndoielile, recunoscndu-si incerti-
tudinile: Nelmurit/ rscolesc prin trans-
parente/ smnta Adevrului, a acelui Ade-
vr despre care poeta stie c este cea mai
bun modalitate de a te apra n fata lui
Dumnezeu, desi exist pmnteni care nu-l
vd nici dac ar fi n fatalor: n fiecare clip/
ncerc s nalt cerul/ cu dou litere/ mai
aproape de Adevr (Everest).
Poezia Toamna pregteste deja dialogul
cu Dumnezeu, ntr-un cadru natural care
abund n belsug, poeta adresndu-se Ta-
tlui cu iubire si piosenie, strigndu-si bu-
curia: Te iubesc, Tat ceresc,/ i al sufletului
meu slvit pe vecie!
Rugciunile ctre Divinitate cer cu ar-
doarevenirea n Sine care coincide - n con-
text filocalic - cu cucerirea luntrului, cu cu-
rtirea prin cuvnt, prin trezvie si rugciune
si, o dat curtit - Iisus poate veni s locu-
iasc acolo.
n acest sens, remarcm poeziaJine min-
tea n iad, n ale crei ultime versuri se simte
ncrederea n Forta Divin si optimismul n-
duiostor: Te-ai spimntat/ Nu dezndj-
dui/ Orict de n iad ai fi/Raiul n tine este.
Volumul de versuri al Daniei Vasilescu
prezint si o aparent contradictie. Este vor-
ba, pe de o parte de imaginea Divinittii n
ochii celor din jur, acelor caresimt - clip de
clip - mna ocrotitoare (aceasta fiind, de
fapt, imaginea real a fortei divine care are
puterea s nteleag, s ierte si s anuleze,
n constiinta oamenilor, fortele rului), iar pe
de alt parte, o imagine diferit de prima, mult
mai sugestiv (care o dubleaz pe aceasta)
si anume omul, cruia timpul si ruttile sale
i dau impresia c nu l marcheaz, ci, dim-
potriv, l determin s uite de poruncile
Domnului, s se ncarce negativ si s se com-
porte asa cum sugestiv relev autoarea:
Doamne, mi-ai artat c sunt lup/ i chipul
meu cel de scrb/ ti-aeaz cununa de
spini pe frunte;/ Numele Tu/ e sfiat n
inima mea/ cea urt mirositoare./ Toate
lighioanele din ea vor s m-ntineze/ s
nu-]i rostesc numele (Psalm I).
Dubla imagine, care creeaz si aparenta
contradictie, si pune amprenta si asupra
constructiei simetrice a volumului, prin cele
trei poezii rstignite pe Crucea sfnt
(arhitectur inedit pentru noi!), poezii care
sunt pilonii de sustinere ai ntregului edi-
ficiu, poezii care semnific pilonii- cheie ce
sustin axul ideatic(Ars poetica, Dual i Ax)
Cu modestie, poeta si recunoaste(Ars
poetica) limitele n fata Divinittii, deoarece
nu eascrie versurile, nu ea cerne lumina
Magia cuv@ntului [i
dimensiunea umano-divin#
a poeziilor Daniei Vasilescu
Magia cuv@ntului [i
dimensiunea umano-divin#
a poeziilor Daniei Vasilescu
30
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
peste slove, nu eavrjete versul, ci ea, doar
rostete cuvintele, distileaz otrvurile, pri-
vete slovele si triete versul. Dup opinia
noastr, aceast poezie reprezint arta poe-
tic a Daniei Vasilescu, crezul su artistic,
prin care, cu sensibilitate si declin con-
tributia la actul divin, prin harul dat de Dum-
nezeu.
Nu vrem s-i atribuim Daniei Vasilescu
suprematia geniului, ci dorim s-i facem pe
cititori s nteleag ceea ce am nteles si noi,
si anumec neaflmn fataunui creator de
frumos, a unui creator de stihuri pentru
minte, inim si literatur. De aceea ne per-
mitem s aducem n discutie prerea lui
Schopenhauer cu privire la omul creator, pe
care l diferentia de oamenii comuni, oameni
ai folosului. Pentru el, a compara omul cre-
ator cu omul comuneste ca i cum ai compara
un diamant cu o crmid. n acest fel,
Schopenhauer scotea n evident superi-
oritatea geniului n fata talentului. Dania
Vasilescu este un om talentat, esteun arca
care i trimite sgeata ntr-o tint greu de
atins, dar vizibil tuturor...Geniile, n schimb,
se ivesc precum cometele, la intervale de se-
cole.
Laitmotivul volumului este buchetul
format din trei cuvinte-cheie: bucurie, inim,
a cnta, prin care poeta ncearc s-l incite
la meditatie pe cititorul su ca si cum i-ar da
o tem de cas. Pe aceste cuvinte, poeta
grefeaz minunatul sentiment fat deTatl,
deFiul si deSf. Fecioar. n poezii caBu-
curie, Strigat-am ctre Tine, Cntecul, Ax,
Sunetul sacru, se simtebucuria poetei dea
cnta, se intuieste chemarea ctre sfera li-
turgicului, avnd la degete nu amprente, ci
concepte, pe care doreste s ni le mprt-
seasc si nou, pe un ton solemn si cu un
aer grav al ntrebrilor fr limite, se percepe
dorinta poetei de a intra - de data aceasta - n
prtsie cu semenii si, de a urca mpreun
pe Golgota!
2. n poezia Daniei Vasilescu, se pot de-
tecta si o multime de reminiscente livresti,
noi ncercnd s le relevm pe cele mai sem-
nificative.
Astfel, cutarea nfrigurat a Dumnezeirii,
ndoielile care cuprind sufletul muritorilor, ne
amintesc dePsalmii lui Arghezi, pstrnd,
evident, proportiile.
De asemenea, aducnd n discutie impre-
catiile retorice prezente n unele poezii, ne
amintim tot de Arghezi, cu ale saleBlesteme.
Nu poate trece neobservat refugiul n
Florile rului al lui Baudleaire si estetica
urtului, n stihurile n care poeta, n maniera
sa, apeleaz la metaforavaselor buboase, n
carese lfiau cele zece clcri de porunci,
care, disperate, ridicau glas, cernd iertare.
(Soarele porcilor este noroiul).n aceast
poezie, cuvinte ca nclit, ghebos, puroi,
bube, rni si ... nroi fac parte din aceeasi
sfer semantic si sustin ideea poetic, si a-
nume c, n cele din urm, Dumnezeu - dintre
cei multi - are grij ca putini s fie cei alesi:
Doar pentru unul/ Clipa ntlnirii/ road
a dat, iar cei lsati ngura lupilor, cei care
se amestec cu lighioanele, cei n a cror
inim - cea urt mirositoare - slsuiesc toa-
te viettile - simbol al unui pcat capital (ser-
pii, porcii, punul si tigrul), cei care vor: s
m-ntineze/ s nu-]i mai rostesc numele,
toti acestia strig cu disperare, cerndu-i lui
Dumnezeu ndurare: auzi-m i tmduiete-
m/ Umple-mi uscciunea sufletului/ Cu
plintatea dragostei tale/ (Psalm I).
Si totusi, n poezia Daniei Vasilescu nu
se simte nicieri doctrina budist, si anume
starea de Nirvana (stare de fericire mistic
obtinut prin eliberarea de grijile vietii si
implicit, stingerea poftei de a tri adevrat),
martor fiind poeziaGenez, n care deru-
leaz, ca-ntr-un cliseu cinematografic, toate
etapele vietii mamei sale, cu bune si rele, dar
care sunt considerate c per total era bine,
atta vreme ct acele nuclee stilistice(bu-
curie, inim, a cnta), frecvente n majo-
ritatea poeziilor si care ncep si ncheie
volumul denot optimismul viguros al lui
Vhitman dinFire de iarb, iar cele douspre-
zece verbea cnta din ultima poezie a volu-
mului, invoc Oda bucuriei - capodoper
liric a lui Schiller. ntelegem din poeziile
Daniei Vasilescu c mretia omului (parafra-
zndu-l peBlaise Pascal) const n ceea ce
realizeaz si las n urma sa - prin spiritul su.
3. Unul dintre marile merite ale Daniei
Vasilescu este acela de a fi intuit, descoperit
si de a se fi ndrgostit de valorile limbii ro-
mne sacre, cititorul avnd sub priviri poezii
absolut autentice, poezii care ne supun unui
test si ne faciliteaz o ntelegere mult mai
profund a cuvntului lui Dumnezeu.
De asemenea, pe lng valoarea lingvis-
tic de care am amintit, trebuie s subliniem
faptul c Dania Vasilescu se prezint prin
poezie cu tent religioas, dar respectnd
ntocmai prozodia versului modern si avnd
curajul de a-si expune mesajul liric ntru
izbnda vorbei sale, n poezii scurte, de cte
o strof, uneori, formate dintr-o singur pro-
pozitie chiar, care, luate separat, sunt o zicere
plcut la citire.
Ptruns de o puternic piosenie si pr-
tsie cu Divinitatea, Dania Vasilescu se co-
munic n poezie concentrat, strunit, n matca
unor poezii n vers alb - simple ca aparent -
, dar care degaj din profunzime complexitatea
sentimentelor de care este ptruns, can-
tabilitatea versului, profunzimea ideilor si
ritmul interior, dnd, de cele mai multe ori, o
valoare deosebit poeziilor sale.
Toate tririle sunt comunicate n versuri
simple, curate si senine, care sustin ideea c
satana nu poate coopera cu Dumnezeu si de
aceea, se ntelege c, n cele din urm,
destinul omului se afl ntre binecuvntare
i blestem.
Desi nu e scris n vers clasic, poezia
Daniei Vasilescu are muzicalitate si sono-
ritate pur, remarcndu-se preocuparea si
reusitele poetei n realizarea variettii de
ritmuri, interesul su obsesiv pentru msur,
numr de silabe, impresionantele asociatii de
sensuri si metafore, de sintagme cu fort re-
velatoare, toate contribuind la acea atmosfe-
r divino-uman de care aminteam la nceput,
atmosfer care vibreaz ncatrene si octave
- preferate de autoare, care ne pun n fata
unei poezii directe, patetice si declarative.
4. n mpletirea de idei, motive si sim-
boluri, poeta renunt la ornamente stilistice,
n general, folosind - uneori - doar deter-
minri sub forma de comparatii sau de epitete
concrete si abstracte, dinamice si cromatice,
totdeauna accentuate pitoresc, punnd n
lumin felul n care le vede sau le simte
autoarea si care au rsunet n fantezia si sen-
sibilitatea cititorului: psri albe, trans-
parentesidefii, perfectul rotund, tceri ro-
tite, priviri jertfite, albpriponit, candid epi-
trahil, sufletul sur, iesiri rebele, mirosul srat,
stlpvtos, entropice cristale, pr nclit,
universuri nenscute, adncpierdut.
Reflectnd asupra culorilor, autoarea le
coreleaz simbolic cu cele dou laturi ale
vietii: albul, frumusetea vietii, culoarea puri-
ttii si a inocentei (Oceanul yi pasrea,
Mesteacnul, Semnul care m desparte),
care se poate transforma n gri urt si apoi n
negru urt, n cel mai autentic negru, n cea
mai dramatic si extrem situatie din viat:
moartea(Toamna, Negru somn, Asfinjitul,
Apocalips).
Alte culori se regsesc ntr-o serie de po-
ezii care sugereaz ntregul portativ, cel mai
frecvent fiindalbastrul cerului, al univer-
surilor, al ochiului , al pdurilor, al aisber-
gurilor, iar, uneori, albastru este metafora
cerului si chiar un mod demiscareacerului:
Si cerul se mica albastru sub aripi (mpr-
tyania).
Dania Vasilescu foloseste cu mult m-
iestrie, alturi de cuvinte din fondul prin-
cipal lexical, si neologisme care ofer ima-
ginilor artistice o puternic fort de sugestie:
molecule, astre, armonii, univers, colagen,
aisberg, ecuatie, edificiu, artere, a transfi-
gura, sacru, asfixiat etc.
Uneori, unele cuvinte sunt folosite cu
alt sens dect cel cunoscut; de exemplune-
ngrijit apare cu sensul denespovedit, ne-
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
31
Anul IV, nr. 7(35)/2013
mprtit sau apar variante populare ale
unor cuvinte: nmol, a purcede, nchinmu-
ne s.a.
De asemenea, trebuie retinute asociatii
interesante de cuvinte: suflet sur, intrnd
ntr-o fr de poart, aripi de mac, a nlta
cerul cu dou litere, soarele sun nalt,
privirea uitat neunde, adncurile plutesc,
tceri rotite s.a.
O deosebit fort de sugestie o reprezint
substantivele n vocativ i verbele la modul
imperativ singular afirmativ, adresate
Divinittii, care nu duc totusi la nstrinarea
omului, la umilirea lui, ci conserv natura
relatiei dintre om si Dumnezeu (Timpul,
Strigat-am ctre Tine, Maic divin, Psalm
I, Psalm II, Sunetul sacru s.a. )
Ne retin, de asemenea, atentia o serie de
poezii n care interogatiile si imprecatiile
retorice dau o deosebit fort de sugestie
atmosferei pe care vrea s o creeze autoarea
(Plumb pe suflet, Apocalipsa, Tu, Doamne,
Asfinjitul s.a.)
Topica si tectonica frazelor, gndirea
poetei sunt expuse n nuante si detalii
lingvistice din cele mai elocvente si de o
surprinztoare simplitate. Nu trebuie trecut
cu vederea modul miestrit n care autoarea
stie s mnuiasc fraza, surprinzndu-ne
uneori printr-o topic inedit: Bucurie,
bucurie, bucurie,/ Cnd inima ca i cum ar
fi un altul/ se umple de Tine (Bucurie).
Un ochi initiat poate observa c, n ca-
trenele Daniei Vasilescu, predomin coor-
donarea prin juxtapunere, iar dintre sub-
ordonate, sunt frecvente competitiva di-
rect, conditionala i temporala. n poezia
Genez apare, magistral,yi narativ, oral care
ar putea ocupa un loc de onoare (fiind dat ca
exemplu), n orice dictionar de stilistic ( Si
ai zis un chiot de viat... Si ai zis Da ..., Si ai
zis iubire s.a.m.d.)
Ca filologi si mptimiti ai virgulei, am fi
tentati s trecem pestelicentele poetice si
s marcm virgula si alte semne acolo unde
ar fi necesar, pentru c asa cum se ofer sti-
hurile Daniei Vasilescu, ai impresia c au-
toarea te pune n fata unor versuri scrise (ca
form) n cel mai fidel stil avangardist.
Dac am ceda ispitei de a comenta fiecare
poezien parte, ar nsemnas nu nemai pu-
tem nfrna. De aceea, recomandm cititorilor
aceast carte, lsndu-se condusi de poet
n labirintul unei poezii clasice, n tipare
moderne, de o nebnuit frumusete.
Noi, autorii acestor rnduri, lundu-ne
rgazul si cu piosenie si modestie ncercnd
s teologizm asupra acestor versuri inspi-
rate ale poetei filocalice, am avut sansa de a
ntelege mai bine sensul aventurii Daniei
Vasilescu, al ajungerii ei - prin Cuvnt - la
cititorii si si mpreun cu acestia, laTatl, la
Fiul si laSfnta Fecioar.
A fost o cinste deosebit pentru noi c
ne-am putut aventura - tot prin intermediul
Cuvntului - n lumea plin de ntrebri a
poeziei Daniei Vasilescu, poezie care ncearc
s mbrace haina scrierilor filocalice, iubirii
de frumos - a frumusetii supreme, a Divini-
ttii.
Aceast iubire, bazat peBine, Adevr
si Frumos - principii pe care grecii vechi si
ntemeiau viata sntoas a spiritului - ofer
omului iesirea din captivitate, cstigarea
strii de libertate..
Cartea Daniei Vasilescu ne nvat s mer-
gem pe drumul frumusetii spirituale. Au-
toarea s-a aplecat asupra Cuvntului, pentru
c poart n eaciudtenia cumpenei, care
scoate ap abia cnd se apleac!
De aceea poezia care si trieste viata cere
aceeasi trud ca orice lucrare fireasc si se
defineste ca un rgaz nalt al spiritului, de
aceea noi nu ne putem numi poeti asa cum
ne convinge Dania Vasilescu prin cartea ei,
pentru c dup cum spuneaEugen Simion
n Prefata laMentiuni critice dePerpessi-
cius: Opera poate veni din orice directie
estetic, dar cartea trebuie s poarte doar
un buletin cu vaccinul talentului...
Cuvinte despre Cuvnt - o carte despre
virtuti, despre liniste si rugciune, despre
supunere si smerit cugetare, despre cu-
noasterea de sine a lucrurilor si a Divinittii,
despre rbdare si fapt bun, despre ntele-
gerea corect a Cuvntului lui Dumnezeu -,
o carte inedit, un cadou minunat fcut nou
pentru acum si pentru totdeauna.
Concluzia crtii este c - dac dorim cu
ardoare - Cuvntul ne poate nlta la idee,
adic laTatl Ceresc, iar - printre rnduri -
se ntelege c autoarea, aleas de Dumnezeu
s creeze si s ne ofere nou aceste neste-
mate, confer ceva din natura lui Iisus si - o
dat ptruns de divin - poeta simte nevoia
s-si manifeste bucuria de a ne face fericiti si
pe noi, cititorii.
n ncheiere, dorim s mentionm c am
Icut unele trimiteri literare si filosofice nu
pentru a repeta - pentru multi - lucruri deja
cunoscute, dar - pentru altii - poate, nu, ci
pentru a ncadra poeziile Daniei Vasilescu
ntr-un sistem de referinte care, n mod vdit,
transpar n volumul de poezii pe care, cu
modestele noastre posibilitti, am ncercat
s-l analizm aici.
Lsm cititorilor satisfactia decodrii ide-
ilor, muzicii interioare si mesajelor multiple si
generoase din creatia Daniei Vasilescu, cu
speranta c vor deveni si ei adeptii Mai
Frumosului si Mai Binelui n viat, pe calea
credintei si a propagrii Adevrului prin
Cuvinte despre Cuvnt.
George IONI}~
s aytep(i...
s astepti pn te doare
singur
ncremenit
asteptnd pe cineva
pe umrul cruia s-ti odihnesti neodihna
s poti vedea din nou dincolo de zid
s poti desface drumurile nclcite
apoi s-ti dai seama c totul a fost n
mintea ta
c acel cineva nu exist
c esti condamnat s rmi singur
atrnnd de un perete
ca un pendul care frm clipele
opreyte-te clip
opreste-te o clip
clip
s fie numai dimineat
mereu inunde roua suavele petale
plin rmn floarea de culoare
nicicnd s se-ofileasc
opreste-te clip de-apus s nu se stie
ori despre nemrginita noapte
neschimbate s rmie chipuri
mngieri s nu cunoasc-asprimi
s fie vesnic primvar
iernile - departe n pustiu
s nu pot s spun vreodat
s-a fcut trziu
rug
m rog tie Doamne
mai las-m s-astern cuvinte pe hrtie
s le adun cu grij ntr-un vers
si-apoi Tu poti s m dezlegi de toate
s uit c n-am iubit ct trebuia
si mersul de prea multe ori mi-a fost
nesigur fr sens
iar noptile s nu-mi mai fie albe
lunas o vd din cen cemai rar
pe fruntea-mi asudat s nu-i mai simt
dogoarea stinsului jar
dar Doamne n-o s rmn srac si prea
pustiu de m ntreb
mai pot tri asa mai pot crede c sunt viu
32
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Florin M~CE{ANU
Singurul fiu al morarului
Harmen Gerritzoon van Rijn si
al fetei unui brutar, Cornelia
Willemsdochter van
Zuitbroeck, se naste la Leiden
pe 15 iulie 1606. Se numeste
Rembrandt Harmenszoon van
Rijn, de origine olandez.
Rembrandt nvat s scrie
si s citeasc ntr-o scoal
latin, continu studiile, n
1620, la Universitatea din
Leiden, pe care o abandoneaz
Rembrandt
Rembrandt Rembrandt
pentru a studia pictura n
atelierul lui Jacob van
Swanenburgh, unde nvat
tehnica picturii timp de trei ani.
n 1624 pleac la Amsterdam
pentru a se perfectiona n
atelierul lui Pieterzoon
Lastman, puternic influentat de
Caravaggio. Descoper aici
tehnica clar-obscurului dar si
lumina care la Rembrandt
seamn cel mai mult cu a lui
Titian dar si mai plin de
spiritualitate, o lumin ce pare a
emana din lucruri si din fpturi.
Intr n cercul marilor
pictori cu lucrarea Lectia de
anatomieadr. Tulp. Din acest
moment comenzile se succed
continuu, venind mai ales din
partea burgheziei din
Amsterdamcare prefera
portretele.
Rembrandt se cstoreste
n 1634 cu Saskia van
Uylenburgh, fiica unui burghez
din Amsterdam. Este lovit de
mari nenorociri murindu-i
primii trei copii, iar dup un an
de la nasterea celui de-al
patrulea copil, Titus, moare si
sotia sa, la 14 iunie 1642.
Ca o ironie a soartei,
Rembrandt ajunge n culmea
gloriei, terminnd tabloul
Rondul de noapte. Rmas
Ir mama copilului su,
Rembrandt angajeaz o
educatoare pentru Titus, pe
Hendrickje Stoffes, care, n
1646, devine iubita pictorului
dar, cu toate c triesc
mpreun, nu se cstoresc
niciodat. Acuzat de imoralitate
de justitia ecleziac, pictorului i
se deschide un proces
continuu, caren 1656 l
ruineaz.
Desi operele sale sunt
mprstiate, colectia sa de art
fiind licitat si vndut,
Rembrandt continu s picteze.
Nici alegerea subiectelor,
necum factura lor, nu permit
situarea operelor sale n timp.
Pentru el, nici o tem nu este
total sectuit. Dac a supus,
de preferint, chipurile unor
ecleriaje contrastante, nu a
Icut-o ca majoritatea
imitatorilor si, dintr-un
patetism teatral, ci pentru a da
un echivalent opozitiilor pe
care orice fiint le poart n
sine. Nu numai operele
desenate, gravate sau pictate
dup teme biblice sau
legendare ne cufund ntr-un
climat de irealitate. Stofele
bijuteriile, armurile cu care-i
place s se gteasc sunt nu
att podoaba ct prtasii unei
anumite feerii luntrice.
A fost adesea acuzat c-i
place urtenia. Adevrul e c
este prea ptruns de scripturi
ca s nu simt ct de subrede
sunt cele pmntesti si s nu
respecte pn si imperfectiu-
nileprin careun trup se
mrturiseste pieritor.
n 1663 moare si iubita sa
Hendrickje, iar trei ani mai
trziu moare si fiul su, Titus.
Rembrandt nceteaz din
viat la 14 octombrie 1669, fiind
nmormntat n Westerkerk,
alturi de Saskia, Hendrickjie si
Titus.
Rembrandt - Autoportret
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
33
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Nicolae M. CONSTANTINESCU
Trebuie s recunosc c a face
cronica unei crti precumUm-
bra noastr cea de toate zilele,
a luiVirgil Rzesu, cu subtitlul
inspiratUn D.U.I. ca toate ce-
lelalte, nu este deloc o treab
simpl. Dup cum, nici ncercarea
de a o ncadra ntr-o categorie
de scrieri nu este simpl. n cele
din urm, cred c atributul care i
se potriveste n cea mai mare m-
sur este cel decarte de atitu-
dine.
Parcurgerea ei ofer celui in-
teresat satisfactia c a mai fcut
un pas pe drumul cunoasterii
unei istorii nu prea ndeprtate,
contemporane nc, dar ocolit -
dac nu ascuns cu grij - vreme
de 23 de ani, si i trezeste con-
stiinta faptului c o asemenea
carte trebuia scris.
Mai afirm, n deplin cuno-
stint de cauz, c citirea acestui
document plin de adevr i poate
induce cititorului aceeasi senza-
tie de sil si dezgust pe care o
ncerci cnd descoperi, ntr-un
loc mizerabil, colcitul unor gn-
daci, viermi sau al altor vietti
respingtoare. Numai c, nu ai
ce comenta, asa a lsat Dumne-
zeu, acela este locul hrzit pen-
tru existenta acelor fiinte, n vre-
me ce faptele dezvluite n cartea
de fat s-au petrecut n lumea
noastr, a oamenilor, fiinte cu ju-
decat si constiint.
Autorului i revine meritul de
a fi ridicat un colt, ct de mic, al
perdelei grele care acoper si
ascunde activitatea Securittii,
bratul narmat al Partidului pn
n 89. El comenteaz faptele con-
semnate, pe cele mai multe le de-
monteaz cu documente publi-
cate n urm cu multi ani si scoate
n evident falsitatea si anacro-
nismul informatiilor care alctu-
iesc grosul dosarului su.
Cartea lui devine un ndemn
si o invitatie adresat si altora
de a face acelasi lucru. Ca atare,
cu batista la nas, derulm c-
te ceva din semnificatiile acestei
crti care devoaleaz, cu mijloa-
cele cele mai simple si accesibile,
adevrata fat a institutiei incri-
minate.
n anul 2007, autorul cere, si
obtine, accesul la propriul dosar
de la CNSAS: 400 de pagini sau,
altfel spus, mai putin de 10 cen-
timetri din cei 125 kilometri de
dosare ntocmite pe seama (si
viata) semenilor nostri.
Generali, colonei si toat ga-
ma de gradati si specialisti, bine
stipendiati, stlpi ai unei institutii
menite s vegheze la securitatea
si siguranta Statului, avizeaz,
aprob, dispun si semneaz n-
tocmirea unui Dosar de Urmrire
Informativ. Firesc, la o prim
vedere. Numai c institutia, de
care nici o tar nu se poate dis-
pensa, devenit - pentru noi -
principalul instrument represiv si
dur, alctuia un dosar care nu are
nici n clin, nici n mnec, cu
siguranta national. Nu contine
nici o singur referire la un po-
sibil atentat al titularului de dosar
la securitatea trii! La un anumit
moment, nssi DSS, forul cen-
tral, le reproseaz autorilor, ne-
justificarea dosarului, dar oame-
nii locului fac ce stiu si au nvtat
(cum s-si justifice existenta si
plata?!) si adun, cu srg, nu in-
formatii privitoare la siguranta
trii, nici vorb, ci un lung sir de
calomnii, brfe, colportri, infor-
matii de doi bani, i controleaz
legturile cu cettenii strini si
din tar, persoanele din anturaj,
propria atitudine si a celor apro-
piati lui fat de regim, i analizeaz
sarcinile de serviciu, preocup-
rile extraprofesionale, primirea de
foloase necuvenite, pun sub
semnul ntrebrii o activitate sti-
intific meritorie cu rdcini te-
meinice la Piatra Neamt, enuntnd
temerea (stupid si caraghioa-
s!) c aceasta ar putea acoperi
actiuni secrete sau dusmnoase
si asa mai departe.
Pentru a alimenta si a ngrosa
dosarul pus n oper, dovad de
netgduit a unei activitti febri-
le, nentrerupte si eficiente, or-
ganul vigilent cu sarcini de sigu-
rant national, folosestecontra
plat, nu mai putini de 30 de in-
formatori cu nume codificate:
Angelescu, Radu, Liviu etc.
Spune autorul: Unii dintre ei
erau plevuc mrunt care ar
fi declarat orice i despre ori-
cine. Dar... pe multi i-am consi-
derat apropiati, prieteni, cola-
boratori, membri ai unei sin-
gure echipe cu care m priveam
n ochi zi de zi, care respirau
acelai aer cu mine, de care nu
m feream, cu care aveam inte-
rese i teluri identice, i pentru
care a fi garantat, a fi pus
mna n foc... Unora dintre ei
le-am rostit oratia funebr cu
mna pe sicriu.
Datele consemnate n D.U.I.-
ul RADU ating, nu rareori, limi-
tele grotescului: un gradat (doct!)
i atribuie intentii dusmnoase,
fiindc nu mai acoper plgile o-
perate cu pansament si, ca atare,
expune pacientii operati la in-
fectii, fr s stie c este o me-
tod adoptat n toat lumea ci-
vilizat; i se imput doctorului c
nu pune medicii stagiari s ope-
reze, ceea ce - dup gndireaor-
ganului grijuliu - loveste n
fundamentele medicinii rom-
nesti; beneficiaz din plin de
mijloace tehnice de ascultare si
urmrire n cas, n cabinet, n
masin, la participrile la diverse
manifestri stiintifice din tar si i
se ntind capcane diverse; dis-
ciplina din serviciu si eforturile
de depsire a lipsurilor si difi-
culttilor cunoscute sunt consi-
derate manifestri de autorita-
rism sau ostilitate: Atitudinea
dr. V. R. aduce prejudicii, deter-
minnd oamenii muncii s co-
menteze dumnos politica par-
tidului n domeniul snttii;
multe din informatiile consem-
nate sunt vechi de zeci de ani,
complet iesite din actualitate;
organul dispunes se fac
documentarea primirii de fo-
loase necuvenite i s se stabi-
leasc dac aceste preocupri
(?!) sunt urmarea atitudinii sale
politice ostile. S-i dm, iarsi,
cuvntul autorului: Nu, nu am
pretins niciodat vreo recom-
pens, pentru singurul motiv c
am socotit o astfel de actiune
cel mai mizerabil lucru posibil.
Cum s conditionezi sau s
negutezi sntatea, vindecarea
ori viata cuiva?! Nimic mai a-
34
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 7(35)/2013
devrat c nu am refuzat, am
primit ce mi s-a oferit, dar ome-
nia nu mi-am pierdut-o nicio-
dat. N-am acceptat atentii de
la oricine, am acceptat mai pu-
tin dect a fi putut primi, iar
de la unele categorii de pacienti
(personal sanitar, rude de-ale
lor, persoane pe care le tiam
fr posibilitti materiale i
altele), nici nu se punea proble-
ma s accept ceva. M-am multu-
mit cu ce mi s-a oferit i, fr s
fac din asta o bravur, cnd a
fost posibil i am avut ce, am
fcut parte i personalului care
m-a ajutat. Nu cred c vreunul
din subalternii mei poate uita.
Chirurgul nu are o viat u-
soar, nici n sala de operatie, nici
n afara ei. Cazul operat, filmul
cu tot ce s-a ntmplat intra-ope-
rator si ce-ar putea urma, evolutia
uneori dificil si imprevizibil si
attea alte aspecte l urmresc, l
macin, nu-i dau pace, i trezesc
sentimentul c se afl pe mar-
ginea unei prpstii n care poate
cdea n orice moment. n exe-
cutarea actului chirurgical, ope-
ratorul trebuie lsat s cump-
neasc doar cu constiinta lui,
pentru a echilibra beneficiile si
riscurile, pentru care si asum
ntreaga responsabilitate. Reac-
tiile bolnavului sunt neasteptate,
de aceea discutmfiecare caz, an-
ticipnd dificulttile posibile,
pentru a alege solutia cea mai
potrivit, de aceea revenim n
spital la contravizita de fiecare
zi. A-l anatemiza pe chirurg pen-
tru aceste procese delicate din
creierul si inima lui, n necuno-
stint de cauz, a-l discredita pe
cel care si face bine meseria si a
da ap la moar unor frustrati,
dorintelor lor de parvenire si
invidiei, este un act de ticlosie
care nu poate si nu trebuie tre-
cut cu vederea.
Pentru doctorul Rzesu deci-
zia organului de securitate a fost
umilitoare si, mai ales, dramatic:
i s-a interzis s cltoreasc n
strintate, timp de 20 (dou-
zeci!) de ani. Tocmai n perioada
de maxim putere creatoare si
afirmare profesional. Era, totusi,
membru al unor societti savante
din tar si din afar, si demons-
trase optiunile, revenind din c-
ltoriile din anii 1967 si 1968,
pentru c - firesc - nu putea re-
nunta la pozitia bun pe care o
avea n tar, pentru o himer. Cu
tot respectul pe care l am fat de
cititori, nu m pot mpiedica s
nu redau presupusa formul a
celor care-l sanctionau: D-l n
...m-sa de doctor! S stea aca-
s! N-o s crape!
Dar acesta nu era dect vrful
aisbergului nedrepttilor la care
a fost supus. Iat ce afirm doc-
torul Rzesu: ... pentru o bun
parte din viat, mi-a fost furat
intimitatea la care aveam drep-
tul, ca orice muritor... mi-a fost
agresat acest drept elementar.
Lezarea intimittii nu m-a privit
numai pe mine, ci i pe cei cu
care am venit n contact. Intimi-
tatea lor a fost la fel de png-
rit ca i a mea. M-am aflat per-
manent sub urmrire, s-a tiut
cu cine m-am ntlnit sau cu
cine am vorbit, cu cine m-am
culcat, unde m-am deplasat i
aa mai departe... Unele convor-
biri telefonice cu strintatea
(putine de altfel) mi-au fost re-
fuzate, cele aprobate mi-au fost
ascultate, mi-a fost violat co-
respondenta, locuinta i cabi-
netul de lucru, am fost ascultat
i nregistrat din camioneta
institutiei, ca un bandit. Cine
rspunde pentru aceast mo-
cirl mizerabil n care am fost
trt i, prin mine, i altii, fr
voia i tirea mea i a lor? Cine
m despgubete pentru aceste
grave atingeri i violri ale li-
berttii mele?
Nici CNSAS, institutie mosit
din fosta Securitate, nu se dez-
minte ca institutie ambigu si
neinteresat de descoperirea
adevrului. Din totalul celor 30
de informatori consemnati de do-
sar, aceasta nu-i deconspir o-
biectivului dect 9 (nou). S-l
lsm pe autor s-si exprime of-
ul: De mai bine de 6 ani de zile,
solicit deconspirarea tuturor
ciripitorilor din dosarul meu.
Fr rezultat... Nu cred n min-
ciuna c nu au preluat toate ma-
terialele (dac nu le-au preluat,
de ce nu au fcut-o?!) i nu au
identificat toti informatorii (evi-
denta acestora exista la Inspec-
toratele judetene, doar erau pl-
titi). Este greu de nteles i de
acceptat asemenea reticente din
partea CNSAS, organul chemat
s fac lumin. Ori, adevrul
exprimat numai pe jumtate sau
pe sfert, nu mai este adevr...
Iat de ce este mai mult dect
justificat acest veritabil Apel c-
tre Securitate (similar Apelului
ctre Lichele) pe care cetteanul
Rzesu l face: ... nu ati fcut
dect s v aprati pinea bun
i nemeritat pe care o mncati,
fiind incapabili de o munc fo-
lositoare semenilor votri. Nu
ati fcut dect s smulgeti de-
nunturi mizerabile din gurile la
fel de mizerabile ale unor tic-
loi, ca s puteti s-mi puneti
mie ctue. Tot aa cum ati fost
bine pltiti nainte de 89, acum
stati bine mersi la clduric i
la adpostul celor care au con-
tinuat s v apere i dup re-
volutie, v mncati fr ruine
pensia de cinci sau zece ori mai
mare dect a mea, dac nu cum-
va ati devenit prosperi oameni
de afaceri i huliti, cu mnie
capitalist, stpnul i mna
murdar care v-a hrnit, v-a
ocrotit i v-a pstrat aa cum
erati. Nite neoameni! Pentru
c oameni nu ati fost niciodat
i nu veti fi n vecii vecilor. Nu
aveti cum s fiti! Si s mai titi
c nu am nici un fel de ndoial:
i acum dup trecerea attor
ani, mocniti i fierbeti n voi
aceeai dumnie neostoit i
aceeai desconsiderare pentru
oamenii capabili, de valoare,
utili societtii, cum voi nu ati
fost niciodat. Sunteti primii
care socotiti acel decembrie 89
o revolutie adevrat, cnd a
fost de fapt o lovitur de stat
mizerabil, pltit cu viata de
mii de oameni nevinovati, cei
mai multi tineri nsetati de li-
bertate i adevr. Sunt convins
c dac v ntreab cineva des-
pre toate actiunile voastre gu-
noase i pline de ur fr limite,
care au compromis nsi ideea
de serviciu de informatii i de
sigurant a statului, de care
nici o tar nu se poate lipsi, ati
spune c - de fapt - nu v-ati fcut
dect datoria de militari, c ati
actionat la ordinul superiorilor
c n-ati fcut ru nimnui. Ce
ruine! Ct josnicie!
D.U.I.-ul doctorului Rzesu
este nchis n august 1988 cu o
motivatie din care temnicerii si
nu ezit s-si fac un titlu de
glorie: ...urmare a influentrii
pozitive a obiectivului, pentru
a nu i se tirbi din prestigiul i
aprecierile de care se bucur
ct i pentru a-i pstra functia
pe care o ocup, Ir s uites
adauge c rmne n atentia ins-
titutiei (caritabile, dup cum se
vede) urmnd a fi contactat peri-
odic de ofiterul mnuitor de co-
ndei si de doi dintre informatori
pentru a-l determina s adopte
o politic realist, s nu svr-
easc fapte antisociale ori care
ar putea afecta interesele statu-
lui (!?!)! Ct grij cetteneas-
c fat de un ticlos recuperat,
salvat de grija printeasc aor-
ganului!
Cartea pe care recomand ci-
titorilor mi ntreste, cu argu-
mente palpabile, ideea nulittii,
a superficialittii si a bunului plac
cu care au actionat organele de
securitate si ne arat, dac mai
era nevoie, amploarea artificia-
lului si a discretionarului care au
caracterizat ntreaga activitate a
acestei institutii, pentru cettea-
nul de rnd.
Doctorul Rzesu a scris a-
ceast carte cu convingerea c
istoria trebuie s consemneze
realittile acelei vremi, c cineva
trebuie s rspund mcar moral
pentru marea miselie pe care am
trit-o, c oamenii trebuie infor-
mati, iar institutia condamnat.
Lucrurile nu trebuie lsate la voia
ntmplrii si adormite odat cu
trecerea vremii pentru c, asa
cum am nceput s fim informati
de ticlosiile pe care le-au suferit
n nchisori oameni nevinovati,
la fel trebuie s cunoastem agre-
siunile aduse unor oameni aflati
n stare de libertate, de aceleasi
institutii blestemate si organe ale
Partidului.
De aceea a scris el cartea.
Pentru ca asemenea lucruri
s nu se mai repete. Niciodat!
Pentru ca cei vinovati s fie
odat si odat trasi la rspunde-
re. Mcar prin artarea cu de-
getul!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
35 Anul IV, nr. 7(35)/2013
Dac cineva si-ar forma o prere despre
dramaturgul Ion Luca Caragiale doar prin
faptul c este autorul Scrisorii pierdute sau
a Noptii furtunoase, cu sigurant s-ar n-
sela. Asemeni tuturor scriitorilor, a avut o
viat plin, marcat de mpliniri dar si de
multe dezamgiri si insatisfactii n viata per-
sonal si-n cea public, fiind apreciat si bla-
mat totodat de personalittile din literatura
vremii. n acelasi timp, s-a bucurat de prie-
tenia si dragostea unor doamne care au n-
semnat ceva n epoc, dar si-n literatura ro-
mn. Trebuie spus c n ciuda cancanurilor
(adevrate sau nu) care l-au mpovrat, peri-
clitndu-i poate voit cariera, n viata de toate
zilele Caragiale a fost respectuos, curtenitor
si iubitor cu femeile din familia sa.
Ion Luca Caragiale a fost dramaturg,
nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de
teatru, comentator politic si ziarist, fiind con-
siderat cel mai mare dramaturg romn, fcnd
parte dintre cei mai importanti scriitori
romni.
Dup clasele primare la Ploiesti si partial
gimnaziul n Bucuresti, n 1868 a nceput s
frecventeze cursurile Conservatorului de
Art Dramatic la care fratele tatlui su,
Costache, preda la clasa de declamatie si
mimic. Dar n 1870 a fost nevoit s renunte,
devenind copist la Tribunalul Prahova.
n octombrie 1881 a fost numit prin decret
regal revizor scolar pentru judetele Neamt si
Suceava, iar n1882 a ajuns la cerere n judetul
Arges-Vlcea, pentru a se distanta de Vero-
nica Micle, cu care avusese o scurt idil.
Functia de revizor i-a ncetat n octombrie.
n 1885 era profesor la liceul particular
Sf. Gheorghe. n 1888 a fost, pentru o scurt
vreme, director al Teatrului National din Bu-
curesti. Dar, mai marii vremii si presa l-au
privit cu ostilitate, determinndu-l s re-
nunte. n 1890 a predat istorie la clasele I-IV
la Liceul Particular Sf. Gheorghe.
Desi era un scriitor apreciat de multi
dintre contemporanii si, (Mihai Eminescu,
George Cosbuc, Barbu Stefnescu Dela-
vrancea, Ion Slavici, Titu Maiorescu, Emil
Grleanu, Cincinat Pavelescu, I. Al. Brtes-
cu-Voinesti, Al. Cazaban, Iacob Negruzzi,
Vasile Alecsandri, Vasile Pogor, Gheorghe
Panu, Petre Missir, Nicu Gane, Mite Kremnitz
- cumnata lui Maiorescu -, s.a.), desi s-a bu-
curat de sprijinul Junimii, acuzatiile si acu-
zatorii nu l-au ocolit, venind chiar din lumea
scriitoriceasc. Urmarea, la 11 martie 1902 n
urma unui proces, Curtea cu jurati din Ilfov
l-a condamnat n lips pe un oarecare Caion
la nchisoare corectional, la cinci sute de lei
amend si zece mii de lei daune-interese. Ul-
terior, Caion a fost achitat, dar n-a scpat de
oprobiul public, si pentru c aprtor la pro-
cesul intentat lui Caragiale fusese cel mai
mare dramaturg romn de atunci, Barbu Ste-
Inescu Delavrancea, care cu spiritul su
polemic si sarcastic bine recunoscut, l-a ri-
diculizat pe acuzatorul Constantin Al. Io-
nescu (Caion).
A fost declarat membru post-mortem al
Academiei Romane, chiar dac n martie 1904
Academia respinsese de la premiu volumul
Momente, preferndu-i o simpl culegere de
documente.
Scriitorul s-a nscut la 1 februarie 1852
(conform certificatului de botez, descoperit
n anii 1970 la Arhivele Statului), laHaima-
nale de Prahova, fiind fiul lui Luca Caragiali
(avocat, secretar al Mnstirii Mrgineni) si
al Ecaterinei (Ecaterina Karaboa, descen-
dent a unei familii de negustori greci din
Brasov). Tatl si fratii si, care asemeni n-
tregii familii iubeau teatrul, Costache si Iorgu,
se nscuser la Constantinopol dar ajun-
seser tot Romnia. Erau actori, si-si doreau
nfiintarea unui teatru romnesc si al unui
repertoriu national, influentndu-i viitorului
dramaturg, cu sigurant, destinul.
A avut o sor, Lenci (Elena), de care l
lega o iubire frteasc, dar si o adevrat
prietenie. ntre ei a existat o corespondent
frumoas cnd viata i ndeprtase geografic.
Fiindc aflase c sora i era grav bolnav, n
1905 i scria, bravnd n fata nenorocirii: Mi
se anunt c nenorocita de sor-mea a intrat
n faza final a bolii. A fost supus unei
punctii pentru extragerea apei care o suferea,
si acum, foarte redus de puteri, simte dureri
ngrozitoare care i ajung pn la inim.
Doctorii care au ntepat-o spun c cel mult o
lun, dou, poate s o mai duc - mai departe
remisiune nu este de sperat. Si Lenci a rs-
Mihai {TIRBU
Lucrarea d-lui Caragiale este original, comediile sale pun
pe scen cteva tipuri din viaja noastr social de astzi yi le
dezvolt cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu
expresiile lor, cu tot aparatul nfjiyrii lor n situajiile anume
alese de autor. (Titu Maiorescu)
Caragiale [i
Alexandrina Burelly
Caragiale [i
Alexandrina Burelly
36
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
puns scurt: Drag Iancule, mama ti-a scris
destul biblie (adic lucruri serioase). Eu ti
scriu numai c te doresc si c ti doresc ca
ntotdeauna s fii sntos si multmit. A ta
sora Lenci. Din pcate a murit de cancer,
fapt care l-a afectat profund pe Caragiale.
n 1884, Ion Luca Caragiale a cunoscut-
o pe Maria Constantinescu, cu care a avut
primul su copil, Mateiu I. Caragiale. Si-a iubit
copilul, s-a ocupat ndeaproape de educatia
lui. Din pcate, n timp, biatul care avea o
personalitate puternic si preocupri diferite
de ale tatlui, s-a distantat de el.
n anul 1889, la apogeul carierei sale
artistice, s-a cstorit cu fiica arhitectului
Gaetano Burelly, Alexandra, cstorie din
care au rezultat mai multi copii, dintre care
au supravietui doar doi: Luca (n. 2 iulie 1893
- m. 7 iunie 1921), poet, si Ecaterina (n. 1894).
Momentul n care si-a cunoscut viitoarea so-
tie, si formularea cererii n cstorie ar putea
fi, foarte firesc, subiectul unei piese de teatru
sau a unui delicat roman de dragoste.
n perioada n care era director al Tea-
trului National, la Bucuresti, era programat
un spectacol al crei vedet era actrita fran-
cez Sarah Bernard. Biletele se terminaser.
Caragiale, aflat ntmpltor n fat teatrului,
observase o fat frumoas, zvelt, care voia
s-o vad pe celebra actrit. Era n anul 1888,
cnd el avea 36 ani. S-a ndrgostit imediat
de fat, si evident, a vrut s-o cunoasc. A-
flnd c era fiica unui arhitect, a doua zi di-
mineat, cu noaptea-n cap, dup multe ore
de nesomn, s-a prezentat la usa arhitectului.
Cum l-a vzut pe brbat, l-a ntrebat direct,
Ir nicio introducere: Mi-o dai, tat socrule?
A urmat o csnicie fericit. Caragiale si-
a iubit mult sotia blnd si devotat, ca si pe
cei doi copii. Uneori, ochii i se umpleau de
lacrimi privindu-si frumoasa familie, scria
Cella Delavrancea. Alexandrina era o bun
mam. Copiii cresc n sus si nu n lturi,
slav Domnului, i scria ea unei prietene. si
numea sotul, n scrisorile ctre prieteni: ma-
estrul nostru drag, iar lui i se adresa cu Jean.
Cu toate c I. L. Caragiale iubea cafeneaua
ca pe o amant, ca pe o a doua sotie, Alexan-
drina, iubitoare dar si rbdtoare, sttea aca-
s si-l astepta. Era o femeie rafinat. Despre
ea, avea s scrie Cincinat Pavelescu: Sotia
marelui Caragiale, femeie de o buntate si de
o suprem distinctie, era nepoata castelanei
Parepa.
Peste ani, n 1972 chiar fiica lor Ecaterina
Logadi, n Din amintirile mele despre tata
are numai vorbe bune despre printi: Mama
era foarte gospodin si-si mbogtea averea
casnic prin schimburi n natur cu chivutele.
Cnd tata cuta vreo hain veche, de care i
se fcuse dor, mama mrturisea scuzndu-
se: Dar nu mai era de purtat, n-o mai puteai
pune si nu stii ce farfurii frumoase cu dungi
roz am luat pe ele. Dac tata era bine dispus,
totul se sfrsea cu glume si rsete, dar dac
tata avea o zi rea, discutia se transforma n
adevrat tragedie, exact ca n nuvel.
Frumoasa domnisoar, nc Alexandrina
Burelly, a rmas n istorie si printr-un fapt
inedit. Chipul ei a aprut pe prima carte pos-
tal romneasc n 1894, care a fost editat
cu ocazia organizrii la Bucuresti, n Cismigiu,
a Expozitiei Cooperatorilor. Cartea postal
realizat de Constantin Jiquidi, grafician si
pictor (tatl caricaturistului Aurel Jiquidi),
prezenta n prim-plan o trncut n costum
national, vzut din profil, tinnd grigores-
cian n mn un snop de spice. Valeriu Avra-
mescu a ajuns la concluzia c personajul din
fotografia dup care desenase Constantin
Jiquidi trncuta, era Alexandrina Burelly.
Dovada scris c ntr-adevr viitoarea
sotie a lui Caragiale a aprut pe prima carte
postal romneasc, este formulat n Ro-
mnia Literar numrul 22 din 2002, n
Revelatiile cartofiliei, de ctre domnul Ga-
briel Dimisianu: nti a fost fotografia ori-
ginal, care i-a servit ca model lui Jiquidi.
Fotografia i-ar fi putut-o pune n mna ilus-
tratorului chiar Caragiale, presupune Valeriu
Avramescu. A circulat, mai trziu (sau n pa-
ralel), un lot de crti postale ilustrate care nu
mai erau desene, ci reproduceau chiar fo-
tografia trncutei, una dintre ele fiind
aceea pe care o expedia Caragiale n 1907. Se
stia si de unele si de altele, dar legtura dintre
desenul lui Jiquidi si fotografie a fcut-o abia
n zilele noastre Valeriu Avramescu, rezol-
vnd astfel o necunoscut a cercetrii car-
tofilice si, prin tangent, a istoriei literare.
Alexandra ar fi fost nepoata surorii ma-
mei magistratului Cincinat Pavelescu, o fe-
meie n vrst, care avea o cul n care si
locuia la mosia Parepa (comuna Albesti -
Prahova, azi). Denumit castelan, btrna
doamn era cobortoare din neamul sp-
tarului Bucsan, care fusese decapitat de turci
n secolul XVII.
Ea deja si formase o prere negativ des-
pre sotul Alexandrei, fiindc aflase c era un
scriitor care avea reputatia c ntrzia prin
berrii si fcea piese de teatru pe care le si
juca, adic era un om care tria prin culise si
prin berrii. Odat, cnd mpreun cu sotia
se ndrepta spre cula de laParepa, drumul
lung, ntortocheat si plin de praf, l determin
pe comodul Cragiale s fac un joc de cuvinte,
folosindu-se de limba francez: Oui, mais
cela neparait pas! Odat ajunsi la nobila
resedint, au constat c btrna doamn dor-
mea. Pentru a nu-si pierde timpul, Caragiale
a explorat podul plin de mobile vechi, portrete
de familie fr rame si crti romnesti impri-
mate cu litere chirilice si crti grecesti si
frantuzesti din sec. al XVIII-lea. Surprins si
ncntat de comoara descoperit, uit de ora
mesei si ntr-un trziu strig unui argat din
curte: Ei, cretine, aduceti-mi mmlig,
brnz, dou cepe i un clondir de vin, c
eu nu mai cobor la mas. Am treab aici n
pod. Spuneti cucoanelor s nu m atepte.
Scriitorul a cobort patru ceasuri mai trziu,
ncrcat de elzeviruri, de editii princeps cu
gravuri, de pergamente nflorite cu pajur
domneasc i de alte pretioase bibelouri i
istorice vechituri.
Constient de greseala protocolar comi-
s fat de doamna Smaranda (castelana), care
deja nu-l vedea cu ochi buni, pentru a crea
ct de ct o atmosfer mpciuitoare, seara i-
a trimis flori si o scrisoare n francez, si-a
mbrcat smochingul, s-a ncltat cu ghetele
de lac, purtndu-se cavalereste. A luat-o la
brat, ceremonios ca un lord, si-a condus-o
n sufragerie. A dat-o gata pe btrna doamn
Icndu-i si o reverent ca la curtea dom-
neasc, nct strlucea ca un senior de la
curtea lui Ludovic al XIV-lea.
Vzndu-l altfel de cum aflase c era,
acea doamn Smaranda regreta sincer c-l
considerase un boem. Urmarea: Caragiale a
luat tot ce a vrut din pod si din cmar, unde
mai erau crti rare si mobil veche. n semn
de sincer recunostint, pentru c aflase
despre sotul doamnei c fusese prefect de
Prahova n timpul domniei lui Cuza, dar mu-
rise doar cu gradul de maior, scriitorul a gn-
dit o strategie care s repare cumva ne-
dreptatea suferit de acel om care merita mai
mult. A comandat la litograful Curtii regale -
Mtzner, niste crti de vizit care-l ridicau n
grad pe fratele generalului Semesescu, sotul
mtusii sotiei lui: D-na Smaranda Colonel
M., nscut Bucsan.
Dup vreo 12 ani de zile, Caragiale avea
de gnd s-l avanseze pe rposatul colonel
la gradul de general. Dar, din pcate, timpul
n-a avut rbdare cu femeia naintat n
vrst, care a nchis ochii nainte de a se sti
ajuns si doamna general.
Fiind un om sensibil la farmecele doam-
nelor, prin viata lui Caragiale au trecut cteva,
cu care nu s-a cstorit. Una, dintrecelemai
cunoscute, a fost nimeni alta dect Veronica
Micle. Cu toate astea, ntre Caragiale si Emi-
nescu, a fost o prietenie care a rezistat, cu
mici sincope, pn la moartea poetului. La
tristul moment, Caragiale scrisese necrologul
n Nirvana, pe care l-a dat publicittii n
Constitutionalul din 18 iunie 1889. Dovada
iubirii frtesti si a prieteniei dintre cei doi, o
descoperim n Jurnalul lui Maiorescu, din 28
iunie 1883, ziua n care zgazurile mintii lui
Eminescu s-au prbusit, iar corifeul Junimii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37
Anul IV, nr. 7(35)/2013
a consemnat: Veni apoi Caragiale la dejun
la noi, si aflnd toate despre Eminescu ncepu
s plng!
Cei doi se cunoscuser n adolescent,
pe cnd erau angajati la aceeasi trup de
teatru. ntlnirea lor e unul din cele mai fru-
moase episoade ale vietii noastre literare. Un
adolescent, cu studii ntrerupte, setos de cul-
tur, aruncat prea devreme n vltoarea vietii,
e pus fat n fat cu un tnr pribeag, fugit
de acas, rzvrtit contra scoalei si gsind
timp, ntre munci istovitoare, s-si nzestreze
sufletul cu o comoar de cunostinte, afirm
Ion Ionescu-Bucovu.
Despre Caragiale, nssi Veronica i-a scris
lui Eminescu (prima dat n corespondenta
dintre ei), n ziua de 30 ianuarie 1880.
DinScrisori de dragoste, de Z. Ornea,
aflm c: Dar, brusc, usurateca Veronica,
plictisit s-l tot astepte pe Eminescu, l n-
tlneste la Iasi pe Caragiale, ntre care se n-
firip o relatie sentimental, cum s-i spun? -
corporal. Se pare c Eminescu a aflat, viitorul
dramaturg nu fcea secrete din cuceririle
sale. De mirare etichetarea usuratec, dar
dintr-o alt epistol din 1876, redactat n
frantuzeste reiese c atunci cnd Veronica
se plimba prin parc (Copou), era n socie-
tatea de ofiterasi a unei artilerii considerabile
prin musttile sale mari. (Romnia literar,
nr. 13-14 / 1999).
Veronica se arta suprat pentru c fu-
sese neglijat, si-l atentiona pe poet c doar
gratie interventiei d-lui Carageale, am c-
ptat dup dou sptmni un rspuns de la
d-ta. A urmat o rcire a sentimentelor lor,
vreo doi ani, fapt consemnat tot de Veronica
Micle: Am rmas certati de la 9 april 1880
pn la 23 decembrie 1881 cnd am venit la
Bucuresti la (H)otel Regal si m-am ntlnit cu
el la Camer. n aceeasi scrisoare, suprat
fiind pe Eminescu, a fcut referire si la o
traducere de a ei, ce urma a fi publicat n
Timpul, intitulat Creang de liliac: ntr-
o zi cu bun dispozitie de voi fi, o voi trimite
d-lui Caragiale, cu care ocazie i voi multumi
de nespusa nrurire pe care a ntrebuintat-o
asupra d-tale pentru a m ndatori.
Se pare c dramaturgul devenise omul
de legtur dintre cei doi, rspunsul ntrziat
al lui Eminescu putnd fi considerat favorabil
viitorului rival la inima Veronici.
Poetul i-a rspuns Veronici prin epistola
din 10 martie 1880, artndu-se nemultumit
de faptul c, desi l adusese (s-i fie de aju-
tor), pe dramaturg la ziarul Timpul, unde el
era prim-redactor, Caragiale si neglija cu
totul sarcinile redactionale: Departe dar ca
noua organizare s-mi fi adus vro nlesnire,
sunt din contra silit ca zilnic s scriu, cci
amicul meu nu mai lucreaz dect exclusiv
pentru Scrnciobul su nct am destule
si prea destule cuvinte de a m plnge de
el. Dup cteva zile, pe 14 martie 1880, su-
prat de schimbarea despre care crezuse ci
va usura munca, s-a artat si mai pornit
mpotriva prietenului su din adolescent,
care se arta cu totul indolent: Caragiali nu
mai lucreaz nimic si abuzeaz, pot zice ntr-
un mod extraordinar, de prietesugul meu
pentru el - ba are de gnd s mai plece si la
Iasi, nu stiu eu singur pentru ce.
Nelmurirea lui Eminescu (pentru ce) ar
putea fi elucidat prin spusele lui Cassian
Maria Spiridon: Din documentele publicate
n recent aprutul album Caragiale n Iasii
Junimii, (coordonator Olga Rusu), inclusiv
din cronologia final, nu este marcat pre-
zenta dramaturgului la un eveniment anume,
posibil de a fi evidentiat n presa vremii. Nu
rmne dect varianta unei cltorii strict
personale, fapt ce ar putea argumenta drumul
la Iasi si prezenta sa, intentionat si inte-
resat pe lng Veronica Micle, Caragiale
jucnd rolul prietenului comun, dornic s
ajute pe cei doi aflati ntr-o comunicare
sincopat, n fapt, se pare, ncercnd s o
cu-cereasc pe iubita poetului. Dorind s
si-o apropie pe Veronica, se pare c si dra-
maturgul sau interpusii si, au fcut astfel
nct ea s afle despre escapadele amoroase
ale lui Eminescu cu Mite Kremniz (secretara
particular a regelui Carol) si Cleopatra Lecca
Poenaru, care era - ntmpltor, sau nu - chiar
verisoara lui Caragiale.
Dup vreo doi ani, perioad dup care
Eminescu si Veronica se mpcaser, firesc,
poeta si dorea s intre n posesia scrisorilor
pe care i le trimisese lui Caragiale. Printr-o
scrisoare din 23 decembrie 1881, n naivitatea
ei, arat c ea credea n cavalerismul au-
torului comediei O scrisoare pierdut:
Pentru un omcare are ambitia cavalerismului,
ncetarea unei corespondente trebuie s fie
foarte semnificativ; eu nu voi face nici un
demers ca s-mi capt scrisorile, lucrul tre-
buie s vie de la sine. Binenteles, Caragiale
nu avea ambitia cavalerismului si nu i-a
returnat scrisorile.
ntr-un final, pentru a-si arta adevratele
sentimente fat de poet, si pentru a-l linisti
n privinta viitorului lor mpreun, i-a trimis
nc o epistol: Domnului i voi scrie s-mi
trimit scrisorile prin post, i voi spune c e
superfluu de a mi le remite personal, si pre-
supune-mi, te rog, atta tact de femeie de a
sti cum s-l pun n respect cnd ntmpltor
ar veni fr veste la mine. Dragul meu, am
nesocotit persoane influente, jur pe cruce,
pentru tine de care atrn soarta mea si a
copiilor mei, si te-as uita, crezi tu, pentru
domnul Cutare?.
Se stie c n ultima perioad a vietii,
Veronica s-a retras la Vratec, unde era si
Elisabeta Conta, sora filosofului Vasile
Conta, care a nteles-o, cunoscnd-o bine.
Ea avea s povesteasc despre marea am-
rciune a Veronici Micle, un caracter ferm
si o inteligent iesit din comun.
Despre triunghiul amoros n care au fost
nscrisi Caragiale, Veronica si Eminescu, Ion
Cristoiu concluzioneaz ironic-acid: Eu
ns, beneficiind de avantajul de a nu fi om
de cultur, cred c Eminescu si Caragiale se
deosebesc ntr-un plan mult mai pmntesc:
n cel al prerii despre femei. Eminescu idea-
lizeaz femeile. Caragiale se culc cu ele!
O alt legtur vinovat, ultima sa iubire
de fapt, a trit-o Caragiale cu fiica minor a
bunului si vechiului su prieten, Barbu Ste-
Inescu Delavrancea. Cella, desi mai tnr
cu 35 de ani dect maestrul, l-a fermecat cu
talentul su de pianist, si nu doar... Caragiale
o poreclea pe Cella - Aghiuta.
Laudelor ditirambice le-a luat locul,
spun gurile rele, o relatie cnd Cella nu
mplinise nici 15 ani. Era totusi o vrst la
care fetele erau nubile, iar n societatea vremii,
relatiile sexuale cu fete de aceast vrst nu
atrgeau nicidecum acuzatia de pedofilie. S
nu uitm c cealalt iubit a lui Caragiale,
Veronica Micle, se cstorise la 14 ani cu
sotul su, profesorul universitar Stefan
Micle, iar la 16 ani a nscut primul copil!
Caragiale era un mare admirator al ta-
lentului de pianist a fiicei mai mari a prie-
tenului su, Barbu Stefnescu Delavrancea.
El a fost cel care a anuntat succesul repurtat
de tnra pianist la Mnchen, unde fusese
n sal mpreun cu fiica sa, Tuschi (Eca-
terina, care a trit aproape 90 de ani, pn n
1954. A fost cunoscut drept Ecaterina Lo-
gadi si a fost memorialist. De la ea a rmas
un manuscris, cu amintirile despre viata de
familie alturi de printi si de fratele ei, Luca).
Articolul su publicat n Universul din 4 Mai
1909, ncepea cu A fost odat un copil
mintos... si parabola se termina cu ...tnrul
erou este Cella Delavrancea, monstrul sl-
batic este arta, iar baba btrn din poveste
sunt eu, Ion Luca Caragiale.
Se stie c dramaturgul si-a trit ultima
parte a vietii n Germania, datorit mostenirii
(o mosie-n Vlasca) rmase de la vara primar
a mamei sale, Ecaterina Momolo, dup un
lung proces ntre urmasi. Dar la Berlin a plecat
cu orgoliul sngernd. Nu primise premiul
Academiei, ns a continuat s scrie cu si
mai mult foc. Tot fiica sa Ecaterina Logadi ne
introduce n intimitatea creatiei tatlui su:
Aveam nou ani cnd ne-am mutat la Ber-
lin. mi amintesc odaia de lucru a tatii, unde
si-a petrecut ultimii ani. Era orientat spre
nord, cci tata nu suporta mult soare. n odaie
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 7(35)/2013
era numai strictul necesar: un pat, un birou,
cteva scaune, rafturi de crti la care umbla
mereu lsndu-le rvsite. Pe masa de scris
o lamp verde ardea zi si noapte, luminnd
teancuri de manuscrise.
Moartea l-a smuls pe Caragiale din plin
fericire. L-a lovit dintr-odat si l-a luat de
lng blnda lui sotie. Ea l-a gsit. A ndrznit
s intre n camera unde dormea singur. Su-
ferea de insuficient cardiac, boli de b-
trnete usoare, avea doar 60 de ani.
Not: Pentru a nu umbri amintirea unor
scriitori (scriitoare), care sunt niste nume,
poate niste idoli ai cititorilor romni, trebuie
spus c voi evita s amintesc secventele
urte din viata trit de ei (ele), mentionnd
doar sursele bibliografice.
BIBLIOGRAFIE:
- Fereastra, anul IX, nr. 7 Berarul, bibliofilul
si colectionarul Caragiale - Emil Niculescu;
- Convorbiri literare, Eminescu despre
Caragiale - Cassian Maria Spiridon;
- scritube.com/personalitti Ion Luca
Caragiale;
- Alexandru Ticlea Retorica, curs
universitar;
- Moftul romn, Joi, 15 Iulie 2010;
- Romnia literar, nr. 13-14 / 1999, Scrisori
de dragoste, de Z. Ornea;
- http://numrul1.net/2011/04/26/ion-luca-
caragiale;
- Numrul 1 - 26.04.2011 Ion Luca
Caragiale;
- http://centenarcaragiale.radio3net.ro/
?p=597 Posted By Pusa Roth On Sunday,
June 24, 2012 06;
- junalul.ro, autor: Carmen Anghel, 08 Iun
2012;
- http://absentul.blog.com/2011/12/07/
dinastia-caragiale-2/ dinastia caragiale* 07
dec. 2011
ion_murgeanu MATEIU I. CARAGIALE:
PRIM SI ULTIM CARAGIALI;
- ION LUCA CARAGIALE - BIOGRAFIE
Joi, 15 Iulie 2010;
- ziarulnatiunea.r serie nou, anul II,
Caragiale si Eminescu, publicat n 1
martie 2012, Ion Ionescu-Bucovu;
- TOTPALS DAILY NEWS, Lucretiu
Tudoroiu - Caragiale si ultima lui iubire;
- jurnalul.ro. - Doamnele domnului
Caragiale, autor: Rodica Mandache, 04
Mai 2012;
- Formula AS, anul 2008, numrul 836,
Asul de inim - Un destin tragic: Veronica
Micle, Victoria Goga;
- Romnia literar, an 2002, numrul 22, -
Revelatiile cartofiliei, de Gabriel
Dimisianu;
- adevarul.ro, 17 iun 2012, Ion Cristoiu -
Un brbat care se pricepe la femei:
Caragiale.
Campania de comunicare Rmi tu nsji
sustine, prin informare i consiliere, femeile
cu cancer la sn din Romnia
Cancerul avansat la sn atac n fiecare an
peste 10.000 de femei din Romnia
Craiova, 25 iunie 2013 - n prezent, n
Romnia sunt diagnosticate n fiecare an n
jur de 10.000 de paciente cu cancer de sn
avansat sau metastatic. Dac n 1960 mor-
talitatea era de 11,2 la 100.000 de femei, n
2008 urcase la 27,51 la 100.000 de femei.
Estimrile arat c acest procent este n
continu crestere, n Romnia dar si n lume.
1 din 8 femei sunt diagnosticate cu cancer
mamar. Stilul de viat, dar si alti factori, au
determinat aparitia unei tendinte nefericite:
afectarea femeilor tinere. n urm cu 30 de
ani erau diagnosticate cu precdere femeile
de peste 50 ani, declar doctor Mihaela Dn-
ciulescu, medic primar oncologie Spitalul
Clinic Municipal Filantropia Craiova.
Din pcate, n Romnia, cancerul de sn
nc se mai depisteaz trziu. E important
de tiut c depistat n faze incipiente, sta-
diile 0 i 1, exist anse de 94% de vinde-
care. Creterea calittii vietii este obiec-
tivul i atuul tratamentelor moderne, care
au permis creterea ratei de supravietuire.
n prezent, avem supravietuire i la 20 ani
de la diagnostic, ceea ce nu se ntmpla n
urm cu 30 ani, adaug dr. oncolog Mihaela
Dnciulescu.
Depresia i anxietatea care apar la ma-
joritatea femeilor diagnosticate cu cancer
afecteaz complianta la tratament. Nu este
benefic nici preocuparea excesiv. Le
recomand pacientelor diagnosticate s
aib continuitate n activitate, s nu re-
nunte s mearg la serviciu, mai ales dac
serviciul nu este unul solicitant, stresant,
declar psiholog Ramona Schenker, speci-
alist psihologie clinic si psiho-oncologie,
la Spitalul Filantropia din Craiova.
n luna octombrie anul acesta, la Craiova se
nfiinteaz Centrul de Recuperare psiholo-
gic pentru bolnavii de cancer, dar si pentru
bolile neurologice.
Campania RAMAI TU NSTI si propune
nlesnirea comunicrii dintre oncolog, paci-
ent si psiholog. Printr-o serie de ntlniri cu
O campanie de comunicare yi consiliere
pentru alegeri informale
n tratamentul cancerului de sn.
presa vor fi transmise mesaje despre boal,
tratament si consiliere psihologic. A fost
considerat util si, din luna septembrie, medicii
specialisti vor avea la dispozitie un material
informativ pentru paciente, un ajutor n pro-
cesul de validare mpreun cu oncologul, a
pasilor de urmat.
Campania RMI TU NSTI este initiat
de AstraZeneca si sustinut de specialisti
oncologi si psihologi.
O femeie informat este o femeie puternic!
n lupta cu aceast boal accesul la infor-
matie corect i pe ntelesul tuturor este
ansa pe care oricine trebuie s o aib.
Accesul la tratament este o prim conditie,
iar Romnia ofer, prin programele na-
tionale, acest lucru. A doua ar fi accesul la
informatie i la consiliere psihologic.
AstraZeneca sprijin aceast campanie
care are ca scop mbunttirea calittii
vietii la pacientele cu cancer mamar, dar i
diagnosticarea precoce, declar dr. Radu
Rsinar, director general AstraZeneca Ro-
mnia.
n perioada 18 iunie - 1 iulie 2013 au fost
organizate sapte conferinte de pres n Cluj,
Iasi, Oradea, Craiova, Constanta, Timisoara
si Bucuresti, unde o echip oncolog-psiho-
log a discutat despre solutiile moderne de
tratament n cancerul la sn. Urmeaz ca n
septembrie, medicii s ofere pacientelor un
material informativ despre boal si optiuni
de tratament, astfel nct dialogul medic-
pacient s fie mai eficient.
Pentru informatii suplimentare contactati:
Lcrmioara Dumitru, EvolutionMedia - tel
0753 539 780
lacramioara.dumitru@evolutionmedia.ro
R#m@i tu \ns#]i
R#m@i tu \ns#]i
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Pomul
nfipt cu rdcinile n carnea pmntului
nc doineste prin frunze.
Desi vntul ncearc s-i strpung inima,
el, cnt , cnt.
Cnt si cnd tace si cnd nu se vait,
cnt si cnd doarme, cnt si cnd
cnt, cnt.
Cerul cu voalul albastru i nveleste trupul,
bratele, dar si cnttoarele-i frunze.
Pomul nfipt cu rdcinile n dealurile
Sasei, se prezint Cerului ca niste sni
puternici pe care se aseaz roua
diminetilor si ochii de lumin ai soarelui
ori ai lumii pline.
Toti si toate mi-au vegheat
pasii plecrii din Tepesti.
Dup aproape cincizeci de ani
btrnul pom nc m cheam
la rdcina sa, rdcin
ce-am prsit-o de mult.
Puiu R~DUCAN
Lacrima icoanelor
Cnd zpezilor
mute
li se trage
zvorul,
lacrimile
icoanelor
surde
curg
pe peretii lacomi
de istorie.
Ecoul clopotului
din adncuri
mi cnt
simfonia
Cerului,
iar nori
de fluturi
negri
se zbenguie-n
dansuri
angelice.
Fptura ta
ntr-una din cele mai geroase ierni
din cte-au fost, mi-ai iesit ntru-
ntmpinare, dup care cerul ploua
si crestea si ploua si crestea
si ploua ndelung de se ltea apa
si se fcea mare de mare...,
ct necazul meu de mare.
Cnd ploaia a stat, apa crestea
din ce n ce mai mare,
mare, mare, si mai mare...,
ct durerea mea de mare.
La fel, apoi, arsita verii,
mare, mare, si mai mare...,
ct necuprinsa zare, ct pcatul meu
de mare, mare, foarte mare,
ct siluinta mea de mare, crestea.
Crestea nct am nceput
s m apropii de cuvnt,
s scriu cuvinte cu fire de fum
n tipetele albatrosilor mrii mari,
dar poteca pe care intrasem
mi-a fost astupat de mrcini,
iar cnd a renceput ploaia mrunt,
ploua cu fptura ta.
Sirena deyertului
Bun dimineata,
Mare albastr!
D-mi voie
s-mi cltesc
gndurile despletite,
s-mi rcoresc
sansa ... cuceririi!
Bun ziua,
val de mare!
Limpezeste-mi
gndurile-ncruntate
si sufletul
de pcatele acide!
Bun seara, siren
a desertului marin!
Ascult cntul
albatrosilor galbeni,
al pescrusilor tristi,
clteste-ti sufletul
n saramura mrii
si pleac-n bolta
curcubeului cu aripa frnt,
spre a picura
cu lacrimile norilor
dezlnati pe cetina bradului.
Elena AGIU-NEAC{U
N ZEGHE, LANTURI, CTU$E
(din jurnalul unui fost detinut politic)
Varz, gogonele, gogonele, varz,
murimpe capete aici
din viul noptii pn-n noapte-n galerii
Ir a avea mcar o zi de srbtoare,
pe brnci trndu-ne, pe coate,
cu noi e numai Dumnezeu
si o voint mai presus de noi
ce ne d tria de a face ochi
cu fiecare nou dimineat
n zeghe, lanturi sau ctuse
PRERI
si voiam s fiu
dincolo de mine,
dincolo de voi
dincolo de ploi,
dincolo de frunze
dincolo de miez,
dincolo de coaj
voiam s fiu eu
de straj doar tie
n noaptea senin
s te-alint cu drag
m caut, te caut
unde ne e pragul
s te-mbrtisez
si s te srut
pe fruntea nalt
ce mult a trecut
ne-am nstrinat
Irde-a noastr vrere
si hul se casc
ntre noi adnc
si tot mai departe
ne desparte tot
ca volbura ape
ne desparte pluta
ce ne-a legnat
cndva ntr-un glas
am cntat NOI, Doamne,
sau doar mi se pare...!?
LIMBII ROMNE
florile tale-petale albastre,
galbene, rosii, violete
ti cresteau n plete
din belsug
si cu fiecare primvar
revars-au supr-mi
miresme, arome-alese...
Fiecrei mngieri
i-am tras ns o palm
si de-acum grdina mea
se scald
n lacrimi trzii,
lacrimi de snge
si regin-i sumbra toamn
rece,
tot mai rece...
ntoarce-te rou-ntoarce
cu tlpile-mi de copil
s zburd din nou fluture
si fr sat s m-adp
din polen cules cu trud,
maicii noastre
- limba sfnt-
s-nalt imn nebnuit
alergnd
din floare-n floare...
40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Cu Blestemele iubirii, Emil
Bucuresteanu ne propune cel de
al doilea roman al su, captivant,
incitant, o lectur cu ntmplri
de viat adesea iesite din comun,
desfsurate pe aproape ntreaga
lungime a secolului al XX-lea si
a anilor trecuti din cel n care am
intrat. Cititorilor crtilor anteri-
oarealelui E.B. - si m refer nu
numai la romanul Iubiri vino-
vate, aprut n 2007, ci si la mul-
tele volume de nuvele, povestiri,
memorii, poezii - recentul roman
le ofer o surpriz pe ct de ne-
asteptat, pe att de rscolitoare:
abordarea, n bun parte din
carte, a unei lumi mai putin
prezent n scrierile de mare
ntindere din literatura romn a
acestor ultimi ani, cea a satului,
cu frmntrile si aspiratiile lui
mereu nemplinite, dar n perma-
nent secondat de umbra lui bol-
nav, orasul cel strictor de ca-
ractere, vzut n roman ca o
mreaj pentru firile slabe pe care
le acapareaz si le anuleaz,
aruncndu-le n disperare. Mu-
tarea naratiunii, pe parcursul
celor patru capitole distincte,
prin alternant, din lumea celor
ctorva sate prinse n roman, n
cea a Trgului, si apoi readu-
cerea ei pentru detensionare n
punctul de plecare, se face cu o
pricepere care confirm buna cu-
Constantin CUCU
noastere de ctre autor att a
satului de ieri si de azi, ct si a
orasului, entitti fiecare dintre ele
cu trsturi si caracteristici de-
finitorii.
Cum nsusi titlul sugereaz,
actiunea romanului se desf-
soar n jurul ctorva personaje
intrate n vrtejul dragostei, din
care vor iesi fie dezolate, resem-
nate, nfrnte, fie nu vor mai iesi
deloc, atrase fiind de adncurile
lui nemiloase. Tentatia de a po-
vesti toate cte se ntmpl n
aceast carte este mare, dar las
cititorilor plcerea de a le des-
coperi si judeca singuri, mai ales
c pe parcursul lecturii vor afla
rspunsuri la multe ntrebri pe
care fiecare ni le-am pus de-a
lungul vietii. Destine n deriv,
conflicte, mult tristete si putine
bucurii, puritate si mizerie moral,
aspiratii si piedici care le anu-
leaz, urcusuri si cderi, ncre-
dere si delatiune, ndejdi si deza-
mgiri, toate acestea si nc multe
altele macin viata personajelor
din acest roman, scris cu mnie,
dintr-o nevoie de eliberare a au-
torului de trirea lor ntr-un timp
pe care l-a ndurat neputincios
ca attia altii dintre noi. Un ro-
man al disperrii si al iluziilor
destrmate. Un roman care tre-
buie citit, cu att mai mult cu ct,
dincolo de ntmplrile prin care
trec victimele sgetate de parsiva
mic zeitate, se afl o lume des-
pre care stim prea putin, sau
stiam si am uitat. n primul rnd,
cea a cadrelor didactice, oropsite
ca dintotdeauna, cu serbrile
scolare ditirambice, cu munca
patriotic(!) la culesul cartofilor
pe cmpul ceapeului, cu consf-
tuirile si premierile nedrepte, cu
arbitrariul si interesele obscure
n promovarea n functii etc., etc.
De altfel, din aceast lume si
recruteaz E.B. majoritatea per-
sonajelor, unii dintre cei intrati
n carte - oameni cluziti de cele
mai bune intentii, altii ns - mar-
cati de viciile vechii ornduiri,
atinsi de morbul arivismului si al
parvenitismului, n stare s trea-
c peste cadavre pentru un loc
mai n fat, pentru un socru bine
situat, cu catedr la oras si cas
pe pmnt, pentru multele
avantaje pe care le oferea regimul
comunist celor servili sau mai pu-
tin scrupulosi. La ce bun dra-
gostea, par a se ntreba tinerii eroi
ai acestei lumi, de vreme ce, prin
dragoste, nu-ti apropii nici unul
din telurile vietii? La ce bun
dragostea, dac nu n ea ti g-
sesti bucuriile, ci n modul n
care, mimnd-o, reusesti s-i slu-
jesti servil pe cei mai mari tie?
Adic pe cei care furesc sau
distrug destine, tritori ntr-o
lume paralel, cea a activistilor
de partid, prezenti n toate, atot-
stiutori si singurii competenti.
Sunt memorabile discursurile
seci tinute de ei la consftuiri sau
cu alte prilejuri, limbajul de lemn
cu care erau blagosloviti toti cei
de-i ascultau smeriti. Nu este ui-
tat nici securitatea, ochiul si tim-
panul partidului, insinuat n
viata oamenilor, modelndu-le
miscrile si anulndu-le persona-
litatea, adesea, pentru a-si atinge
scopul, folosindu-se de bt si
pistol.
Nici nu se putea ca pe fondul
acestei lumi pervertite, minat de
tot felul de tare, sentimentul cu-
rat al iubirii s-si gseasc locul.
Convietuiesc, ntr-o adevrat
devlmsie, trdarea, minciuna,
nseltoria, abandonul, compro-
misul, prostitutia, incestul. O
dragoste adevrat nu poate
sfrsi dect pe fundul mrii, de-
parte de ruttile lumii si cortegiul
ei de nempliniri, asa cum se n-
tmpl cu o tnr nvttoare,
poate cel mai curat, mai pur, mai
nevinovat personaj din roman.
Cnd, arareori, se ajunge si la o
oarecare concordie, personajele
descoper c viata de familie nu-
i chiar att de simpl, o accept
blazati si o ncheie gndind la
tineretea irosit. La vrsta se-
nectutii, cei de la tar mor ne-
putinciosi, cu coasa n iarb,
istoviti de pmntul redat prea
trziu, cei de la oras se adun n
chioscul ,,de socializare din
parcul de-o schioap dintre
blocuri si pun tara la cale, co-
mentnd fr vlag si cu oarece
pricepere investitiile fr rost ale
nu stiu crei ministrese, prestatia
deplorabil a unui parlamentar n
Parlamentul UE, instalarea fr
nici o noim a bordurilor, agre-
sarea castanilor czuti victim
toporului pentru c asa vrea pri-
marul, vopsirea scolilor n por-
tocaliu... Cnd ies pe strad, se
salut ceremonios cu fostul ac-
tivist pecere care i-a fcut de ru-
sine ca s se dea mare n nu stiu
care consftuire, cu tovarsul
colonel de securitate stabilit n
strintate si de unde vine an de
an s srute pmntul sfnt al
patriei, cu fostul lucrtor comer-
cial stpn acum pe cel mai mare
hotel din oras, cu attea si attea
alte cinstite fete care se plng de
pensiile mici, de scumpirea mn-
crii, de fabricile vndute la fier
vechi si de multe, multe altele.
Viata urbei se nvrte ntr-un cerc
vicios, n vreme ce ferparele din
Carpatul, ziarul judetean, se n-
multesc de la o zi la alta, iar bles-
temele iubirii trec n uitare sau
rtcesc prin romane, chinuin-
du-se s-si gseasc un loc n
sufletul cititorilor..
Imprevizibil si complex, ro-
manul semnat de Emil Bucures-
teanu este o carte de suflet,
scris cu luciditate si participare
afectiv, o oglind pus n fata
unor fapte memorabile, o carte
cinematografic (un scenarist
bun ar putea scoate de aici un
film de calitate), alert si plin de
substant.
Emil Bucure[teanu,
,,Blestemele iubirii
Emil Bucure[teanu,
,,Blestemele iubirii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Tania NICOLESCU
VERDE VIU
Blndetea altei nopti
se desir cu iuteala firului
scpat din ochiul ciorapului de mtase
si m las nc levitnd
n golul de lumin orbitoare
pe care-l umple
numai bzitul monoton
- negresit doar de bine
al mustei de un verde att de viu
n haotic rotire peste
crucea trupului meu.
UNDE
Si mai mult
m afund n nisipul fierbinte
tot struind n ncercarea de a uita de mine
dar vntul nc-l rscoleste cutndu-m nerbdtor
unde esti m tot ntreab suierndu-mi pe la urechi subtire
unde sunt m mir observndu-mi n sfrsit prezenta
ascuns de soare sub frunza lat de brustur
si n absenta oricrui rspuns cu susuru-i catifelat
m nvluie tcerea totusi urechea nc se ciuleste
n asteptarea fosnetului cu care negresit o s ncolteasc iarsi
nceputul.
TOTU$I VIAT
Peste marginea paginilor
rmase de-o eternitate albe
strfulger irizri verzi aurii de zile
agile soprle
ce se fac nevzute-ntr-o clip n abisul nimicului
lsndu-m mereu aninat
de tremurul aripii de fluture
strivit sub sticla cerului fierbinte.
SEMNUL
Felina noptii iarsi si strecoar
printre jaluzele
pupila fosforescent
privindu-m fr clipire drept n ochi
ca pe un soarece ncleiat n arsita noptii
si neclintit
mi pndeste ndelung
orice tresrire
la singurul sunet ce mai sparge tcerea
- stropi de sudoare
prelinsi pe fata de pern n ritm de staccato -
singurul perisabil nsemn
ecce homo.
Cltorie aievea
Se rostogoleste cerul
printre frunzele de nuc,
nghetat de atta soare
care strig la el,
acoperindu-i gura.
Furtuna alb se porneste
plngnd cu ap clocotit,
plesneste gndul copt
de o tcere adnc
si d cu biciul n marea
care nc si mai strig
visul.
Doar Ulise cltoreste ncreztor.
Chemare
M-ntreab privirea
unde-i corabia btrnului Odiseu.
Zarea ngust e-n flcri,
muntii se topesc
asteptnd apa seac
a visului rmas printre ruine.
Tcerea neac marea,
doar valurile mai rspund
n amnezia sortii
c a fost cndva... demult.
Un clopot alb, de sticl,
ciuruit de ploi,
printre nisipul umed
mai cnt, azi,
vioi.
Pdurea strig la Ulise,
s vin napoi!
Andreea ION
Destin
Se frnge trestia de atta ap,
vntul bate a pustiu
mprstiind cenusa ars
peste sufletul meu,
viu.
n el, parfumul unui fir de iarb
rupt din poiana lui Iocan
miroase a desacralizare.
Ulise a orbit din nou.
O nou cltorie
L-amrugat peUlise
s m iacu el
n cltoria vietii,
pe marea nvolburat,
tinndu-m cu mna alb
de un catarg btrn.
Am ntins gndul
spre corabia lui
si visul,
visul meu s-a arcuit
atingnd muntii somnorosi,
atipind la umbra lor
cu un ochi albastru,
Ir a putea urca
pe scara sortii mele.
Totu-i departe si destinul
se-ncptneaz s fie acelasi,
mereu...
Rembrandt - Danae
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
James FREEMAN, Justin QUINN, Elizabeth WINDER
(Anglia)
Niciun tramvai nu duce la Kacerov
Praga m-a metamorfozat ntr-un om-tramvai
uneori, usile-mi rmn ntepenite:
ori nu se mai nchid, ori nu se mai deschid,
strivindu-mi umanitatea dar tu locuiesti n
Kacerov unde niciun tramvai nu duce
Am ncercat toate mijloacele de transport
Metrou mai rapid, scri rulante, scri,
am mers alene pe jos, cteva strzi
armonizndu-mi pasul cu al tu
S ncerc poate cu un taxi, dar nu m pricep
s le chem si niciun tramvai nu duce la
Kacerov. Ne-am ntlnit duminic pentru o
gustare, plimbnd apoi cinele lsat n grij
n parcul Sarka unde zpada de sptmna
trecut nc se mai mpotrivea dezghetului
pricinuit de primvar si de gndurile
primvratice intermitente, dupmiaz trziu,
tot la metrou am sfrsit si niciun tramvai nu
duce la Kacerov. Zilele acestea, merg mult
pe jos, gndindu-m la roti metalice
Deasupra capului meu - scntei de un
albastru metalic, nerbdtoare, soneria
tramvaiului zngne la masinile de pe banda
necorespunztoare, dar si la mine, cci si eu
stationez pe banda necorespunztoare
nu naintez, soneria mereu n spate, si niciun
tramvai nu duce la Kacerov, as putea
avansa, dar aici mi-e locul, prea multi
se-ntorc; e timpul s-nvt limba, s
m-acomodez, s-mi accept eul tramvaiesc
scrtitor acum e un alt mijloc de transport
de aici ctre acolo
Aici suntem noi si nu ne-ndreptm ntr-acolo
Pentru c niciun tramvai nu duce la Kacerov
Cafeneaua Saint Nicholas
Mergi pn n capul scrilor, apoi cobori
n pivnita crepuscular cu arcade florale,
chelneritele se strecoar printre oamenii care
danseaz pe muzica celor de la Rebirth of the
Cool - sunete puternice de bass trepideaz
prin strfundurile ncperii, deasupra lor
pluteste o melodie melancolic, mldioas de
sopran. Nu pot deslusi versurile dar glasu-i
dulce cnt despre iubire si la vie en rose -
iubirea e vltoarea ce pluteste, se rsuceste
si tsneste unduind soldurile fetei ce tocmai
mi aduce o bere. Nu prea zboveste, mijlocul
e dezgolit, pare att de Tao printre toate
acestea. Vai, ct de domol, de iute alunec
acum - Pantalonii negri, mulati si cu talie
nalt se aprinser - napoi n vltoarea
sistematic a clientelei sale globale,
strmtoarea hainelor KOOKAD si GAP,
ironiile lor istovite si rafinate, trupul ei
absorbit de mpingerea si unduirea lor
gura ei, minile, ochii ei... Cteva zile mai
trziu, dau peste bon - data, ora, halba mea
nregistrat, un inventar detailat al scurtei
noastre tranzactii, o chitant pe care e tiprit
ID-ul casei de marcat - numele ei numerotat
despovrat de accent - SARKA 03.
James Freeman s-a stabilit n Cehoslovacia
n 1993 pentru a scrie, ntruct este un oras
fermector si necostisitor. Linistea si frumu-
setea orasului l-au captivat, determinndu-l
astfel s rmn. Poeziile sale, Niciun tram-
vai nu duce la Kacerov si Noi Cortine de
fier au fost publicate n volumul Povestiri
din Praga.
Justin Quinn (n. Dublin) - Poet si critic,
locuieste n Praga si a publicat patru volume
de poezie: Pasrea Ooaa, n 1995, nomi-
nalizat la Premiul pentru poezie avangardist,
Intimitate, n 1999, Fuzelaj si Valuri & co-
paci, n 2006. Poeziile sale, Cafeneaua Saint
Nicholas, Peisaj din autobuz si Lunci au fost
republicate n volumul Povestiri din Praga.
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
Elizabeth Winder - poet, opera sa fiind
publicat n revistele FIELD si Phoebe.
Poezia sa, Sora lui Kafka, a fost publicat n
volumul Povestiri din Praga
Sora lui Kafka
Se catr pe acoperisul nclinat,
purtnd o rochie neagr
si ducnd cu ea un volum de Faust.
Un brbat nalt st pitit dup jgheab,
filmnd-o cum d paginile -
material pentru filmele sale mute.
Atipeste -
pantofi rosii protpiti n turta dulce,
nfsurati n umbra Castelului Praga.
Sub pleoapele-i pmntii st gravat
o litografie:
Prul tuciuriu & ochii tuciurii ai lui Kafka.
Turnul pluteste deasupra ei,
chipul lui se preschimb - maxilarul i se
ndulceste & buzele-i devin bujori.
Cineastul nalt si aprinde luleaua.
El nu are o sor.
Nu poate sti c gingsia ei e teama
dindrtul unghiurilor timide
ale unui biat.
Plou cnd revine el.
Ea e nc cufundat n somn,
cu fata mbrobodit
n cel mai tuciuriu pr ud.
O aseamn cu fumul safiriu ce se nalt
misterios n rotocol de dup jgheab.
Aceste poeme sunt
traduse n cadrul Proiectului
Interna(ional Poetry PRO,
coordonat de Lidia Vianu, Director
al Masteratului pentru Traducerea
Textului Literar Contemporan -
Universitatea din Bucureyti,
http://mttlc.ro
Poemele vor aprea n volumul trilingv Prague Tales,
tradus n limba romn deContemporary LiteraturePress.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Dragii mei,
Vedem, simtim, observm, gndim, pe
scurt, stim cu totii c viata (ne) este plani-
ficat, probabil, chiar nainte de a fi adusi pe
lume, apoi, cu sigurant, normativizat, une-
ori peste puterile noastre de a rbda. Sute de
mii, la nivel planetar, chiar milioane de oa-
meni, de la cei de stiint (grupati n compli-
cate, uneori misterioase echipe de cercetare),
pn la politicienii (n sensul bun si nobil al
cuvntului, lsm la o parte hahalerele bule-
vardiere, adunate de-aiurea, doar pentru a
ridica, prin imitatie, mna), din alte mii de
parlamente statale, consilii regionale sau lo-
cale, gndesc, sintetizeaz si formuleaz prin-
cipii, concepte, legi, (evident, cu caracter
emergent), dup care noi, toti, ne miscm prin
lume n asa fel nct s nu fim ntr-o per-
manent stare conflictual. Cu alte cuvinte,
s nu devenim omul lup pentru ceilalti
oameni) (homo homini lupus) (cas-l citm
pe J. J. Rousseau) si, la nivel planetar, s
existe, cel putin formal, un anumit tip de
echilibru exprimat prin ceea ce numim pace
social. Dac tot am amintit de gnditorul
francez, simt nevoia s-mi reafirm rezervele
(argumentarea o voi face cu alt ocazie) fat
de principiul enuntat n Contractul social,
chiar dac acesta, dup unii, ar putea fi reva-
lorificat prin raportare la legislatia actual,
concentrat n ceea ce perioada (post)mo-
dern numeste Drepturile omului. Las la o
parte problema feminismului, principala
carent judecat de altii (de exemplu M.
Wollstonecraft n lucrareaA Vindication of
The Rights of Women) si reamintesc doar
faptul c toate ar fi bune si la locul lor, adic
toate ar putea fi aplicabile spre binele omului
(chiar si principiul gnditorului francez),
dac el, omul, nu ar avea ca parte n el si
structura subiectiv, universal manifest. n
om exist si binele, si rul (ambele ntr-o
permanent fierbere si frmntare), stare ce
provoac, fie si numai contextual, dezechi-
librul la nivelul individului sau, dup caz, n
suprastructur, la nivel de societate. Pentru
a fi n univers, cu noi nsine si cu semenii, n
pace, domnul Iisus ne ndeamn spre iubirea
aproapelui iubind, nu fcnd calcule (ra-
tionale) ncrcate, de meschin. Cu auzul veti
auzi, dar nu veti ntelege, si cu privirea veti
privi, dar nu veti vedea. Cci inima acestui
popor s-a mpietrit (Biblia, Ed. Institutului
Bibic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romne, Bucuresti, 2001, p.1475). Orb s fii
si tot vezi, din aceste cuvinte, locul si rolul
emotiei, rolul spiritului, al inimii, n starea de
a fi a omului. Apoi, despicarea firului n patru
cu insistent... n afara cercetrii stiintifice,
am ndoieli! Se stie c si Kant, cel mai mare
rationalist al lumii, a gresit n formularea
adevrurilor subiective (problem mult
dezbtut de neokantieni). Din perspectiva
noastr, gnditorul german are puncte sla-
be chiar si n problema adevrurilor apriori
si aposteriori. Ele apar mai ales n conditiile
n care nu se tine cont, n primul rnd, de
natur, cu structur, n parte, subiectiv, uni-
versal manifest (dup cum am spus si adi-
neauri), apoi de subiectivitatea uman, si ea
parte a universalului, n al doilea rnd, de
contextul exprimrii Fiintei (sau dac ac-
ceptati, alui Dumnezeu), prin omsi dectre
om, context ce cuprinde, cu sigurant, inten-
tionalitate si, evident, interes din partea lui,
a omului tritor n lume (n special la nivel
comunicational). C cel aruncat-n-lume
(echivalentul Dasein-ului formulat de
Heidegger), ar fi, din perspectiva teologiei,
Adam si Eva. Sau ar putea fi nsusi Dumnezeu
panteist, Dumnezeu cobort n natur.
Complicat chestiune!
Dragii mei, desigur, nu mi-am propus o
discutie mult prea ncrcat, desi nu este ru
s mai si reflectm, uneori, asupra noastr,
asupra felului nostru de fi prezenti n lume,
c de-aia a pus, n noi, Cel de Sus (sau cine
vreti voi, c de pus, cineva a pus!), de toate.
De data aceasta, problema care m frmnt
este una ce vizeaz nesimtirea (nu doar ca
un simplu atribut agtat de cineva sau de
vreun fenomen si exprimat dup aceea de
ctre dictionar), ci ca stare manifest. Si pen-
tru nceput, desigur, mi pun problema dac
suntem adusi pe lume cu nesimtirea n snge
sau devenim astfel, pe parcursul vietii, ntr-
un fel de rtcire, aici, pe suprafata p-
mntului. Desigur, prima mea frmntare face
trimitere la rdcinile nesimtirii, la un fel de
arbore genetic al ei, care, de cele mai multe
ori, merge pn la... al noulea neam. A doua,
tine mai degrab, de partea lumeasc, de sis-
temele social-politice (c aici, nesimtire ct
cuprinde!), de norm si normativitate (cele
dou cuvinte nu sunt sinonime, al doilea face
trimitere si la prezenta normei activ n lume),
obiectiv, de noi, repet, ca structur subiec-
tiv. La prima vedere, de exemplu, un lipsit
de personalitate, un pap lapte, un nesplat,
un jegos cruia nu-i pas, sub nici o form,
de cei din jur etc., ar fi prototipul nesimtitului.
Putin mai atenti si o idee mai pretentiosi, am
putea spune c lipsa (de orice, cnd esti cu
lips, e vai!...) face doar trimitere spre ne-
simtire. n discutiile noastre anterioare, att
ct s-a putut, am formulat opinii despre fru-
strati, despre nulitti etc. De data aceasta,
sunt tentat s cred c nesimtirea este, de la
sine, incus n termenii enuntati. Adic sunt
tentat s cred c un frustrat nu estepedeplin
frustrat dac nu este si nesimtit, c o nulitate
(un neica nimeni, cum i-am spus noi, mai
pitoresc), nu este o nulitate dac nu este si
nesimtitul nesimtitilor (ca s folosim si aici
un superlativ, sper, de limba romn, permis).
Un Trdel nu ar fi un Trdel V. Limbric cu
,staif, dac nu ar fi si un mare... Nu mai vor-
besc de coana Joitina. Nu se poate vorbi de
o joitin n toat regula dac nu pute a toate,
nesimtirea fiind, printre ele, la prima vedere.
Revenind la prim mea neliniste, dup
multe si atente observatii, mi dau seama c
nesimtirea e transmis genetic. Cei de la Scoa-
la de la Palo Alto, cel putin n aceast ches-
tiune, au dreptate. Nesimtirea vine din neam,
din spate. Ca individ ce abia a crpat ochii,
ai doar posibilitatea, fie de a o dezvolta si a
iesi cu ea n lume (ca un nesimtit cu renume,
ca s mai si glumim, desi nu prea e cazul), fie
de a o frnge, de a o ghemui n tine, ct s
scapi cumva de rusine si tu, si neamul, n
fata ei, a lumii. Pe ultimii i lsm n plata
domnului. Printre ei putem fi oricare dintre
noi, ns dac dmjegul jos de pe creier, adic
dac ne scolim, dac l mai dm si pe cel de
pe spinare, adic ne splam la propriu, chiar
dac apa cost, dac ne nsusim norme, dac
le mai si respectm, adic le punem n prac-
tic, dac nvtm ce e viata, ne plasm cum-
va corect n ea si o mai si pretuim (ne pretuim
pe noi, dar si pe altii, c altfel narcisismul
patologic pute mai ru dect nesimtirea), ntr-
Nicolae B~LA{A
Despre nesim]ire,
t#rt#cu]# [i inim# \mpietrit#
Despre nesim]ire,
t#rt#cu]# [i inim# \mpietrit#
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
un cuvnt, dac ne zbatem s fim si noi oa-
meni, putem s ndreptm carentele neamului
din care facem parte sau ale omului, n ge-
neral. n astfel de situatie, vom fi iertati de
micile nesimtiri aproape oricnd si, repet,
oricui, manifeste. Pe nesimtitii de ocazie, din
ntmplare, vreau s spun, dup spusele unui
pop (preot uitat n nu se mai stie care v-
gun dincolo de Seculesti, peste un deal
de satul meu), i iart chiar si Dumnezeu.
Ce ne facem n cazurile contrare? Adic
ce ne facem, de exemplu, cu cel ce pute a
prostie, iese (pe canalele media, c are parale)
n fata neamului, ca pduchele nesplatului
n frunte si strig: eu vreau!... Vreau tot! Si
eu pot fi ministru, pot fi,... c am lipit afise si
amprostit prostimea (ieri, astzi, si m angajez
n a prosti si n viitor, ct voi tri), pot fi chiar
si presedinte?! Cu stia e mare comedie!
Chiar comedia dracului! Vedeti c doar mine
nu sunt alegerile prezidentiale viitoare!
Ce ne facem cu cei care put a lene, ns
nu asa oricum, ci constienti c doar n acest
fel pot tri ani multi, fr a-si face griji, cu
mna ntins si la mila vietii? La ei, nesimtirea
geme. n marea lor majoritate, sunt si parsivi,
si nesplati, la propriu. stora le st pe limb
doar vietatul N-am! Auuu, m doare!
Pentru ei, n realitate, durerea e doar n cot,
si, evident, de orice si de oricare. Totusi,
uneori si pe ei lenea i afecteaz, i ustur,
ns unii si-au inventat, la timp, anestezicele,
altii si-au gsit cumva prostii care s-i ac-
cepte, cei mai multi au ns imunitate total,
nc de pe vremea cnd abia au fost con-
ceputi. Asta da carte de vizit, sta da pa-
saport cu care s intri n viat!
Ce ne facem cu cei ce au jegul pus pe
creier, de un deget, ns nu dau un pas napoi.
Se lamenteaz, se adun, se urc la tribun
oriunde, n piata public, zbiar, stau si n
cap, spunnd aceleasi bazaconii suntem
doar noi desteptii neamului! Acum, si-n vecii
vecilor!. Doamne, fereste! Ce s facem?!...
Telectuali cu traditii! Vedeti c sunt cam la
tot pasul, desi Brucan le mai dduse cel mult
douzeci si cinci de ani, pn aveau s se
retrag cumva (nu au fcut-o din nesimtire,
ea, nesimtirea, boal a dracu!) sau s dea,
ntr-un fel, coltul, adic, mai pe romneste,
ortul popii. i veti recunoaste n orice mo-
ment doar dac i ascultati. O s-i simtiti
atunci cum le miroase, de la distant, a hoit,
pn si cuvntul.
Ce ne facem cu cei care doar scrta,
scrta (pe hrtie) si fs-am-fs, n poezele?
Cu ei, cu l de Sterul, cei care spun oriunde
si oricnd suntem si noi niste personalitti,
suntem puietii neamului! S ne plasati n
enciclopedii si dictionare, doar la capitolul
genii!. Vai de mama lor!
Ce ne facemcu cei care au drept principiu
de a tri doar egoismul? Cu cei care nu ar da
nimic, niciunde, ns ar lua din orice loc,
creznd c li se cuvine?
Ce ne facem cu cei care, pentru o mic
rugminte (s spunem, un telefon dat cuiva
cnd te afli ntr-o oarecare ncurctur sau ai
nevoie de un mic sprijin), ti cer pn si pielea
de pe tine? La stia, termenul de altruism nu
e doar gol de continut, ci el, termenul, cu
sigurant, nu exist.
Ce ne facem cu cei ce sunt curve din nas-
tere? Cu cei ce n mintea lor esti doar marf,
cei ce te pasc si te vnd pe neasteptate?!
Ce ne facem cu cioc(ciolista) care s-a n-
scris la premiul nobil, de stupid, pentru ora-
lul (discurs n grup, de socializare), oral din
care ar fi rmas gravid? Meserias, nene!
Profesionist! Si totusi, concurat de aceea
cu tpliga luat, contextual, de la o nu se stie
ce tribun. V-am mai vorbit data trecut.
Ce ne facemcu cei crora le oferimo carte,
strop de rou pentru suflet, un pahar cu ap
sau o invitatie la un spectacol si ei nu sunt
n stare s spun nici multumesc. Doamne,
ct de nesimtit poti fi n astfel de situatii?!
Ce ne facem?... Si, mai ales, ce ne facem
cnd cele descrise mai sus sunt concentrate
toate, ntr-un singur cuvnt, iar el e identic
cu nesimtitul chiar de lng tine? Cnd tu,
ca om la locul tu, nu te poti feri de el fiindc
nu ai la ndemn antidotul?
Ce ne facem?... C ntrebrile curg grl!
Fratilor, cnd m gndesc la faptul c
nesimtitul are si trtcuta (cu terci cu tot) si
inima mpietrit, mi vine s iau cmpii! M
ntreb: pentru astfel de situatii (descrise mai
sus), oamenii de stiint, parlamentele lumii,
noi toti, ce ne stim bine lungul nasului, putem
formula norme, legi, putem descoperi anti-
dotul sau altceva (c nu gsesc cuvntul),
pentru a trata (vindecarea ar fi de Premiul
Nobel!) sau mcar a pune n carantin, ntr-
un loc aparte, nesimtitul? Voi ce credeti? Voi
ce ziceti?
n cazul de fat, din punctul meu de ve-
dere, se impune, totusi, mcar o firav con-
cluzie. Fr un gram de bun simt, trind doar
asa, mpiat, ca momia, nu poti fi.
Dragii mei, desi putine, de data asta, cam
astea ar fi nelinistile mele, nelinisti de sub
dealurile Seculestiului, sat prin care s-ar fi
plimbat, cndva, Dumnezeu cu cercul. Mult
timp, au existat si urme. Tipau ele, auzea El,
auzea si tot globul! Astzi, si de pe aci poti
urla, c tot nu te mai aude nici mcar dracu.
A descoperit si sarsail, sta, manelele, iar
acum ascult taraful. Trli-trli, hopa-topa,
toapa-hopa! Ia hora, neamule! Trli-trli,
hopa-topa! Posibil slogan, pentru campaniile
(de tot felul), viitoare. Nu de alta, dar cam cu
asta se ncepe oricare mare manipulare. Trli-
trli, hopa-topa, toapa-hopa! Iar neamul pune
stampila apoi url. De foame, de una de alta...
UMBRA
Motto: Fiecare buruian are umbra ei
(Domnica Grneat-Inel, inel de aur)
Dac pentru fiecare
Am avea cte un soare
La zenit, pe cer, deasupra
Nu ne-am putea vedea umbra
Dar stm sub un singur soare
Cu totii-si mic, si mare
Cum, din cas am iesit
Umbra ne-a si nsotit
Chiar si cnd norii persist
Umbra n-o vezi, dar exist
E noapte si te-ai culcat
Umbra-i lng tine-n pat
Orisice ai ncerca
De umbr nu poti scpa
Si-n finalul traiului
Omul intr-n umbra lui
Ar mai fi un mare of
Nici descult, nici cu pantof
S sari peste umbra ta
Nu poti-orisict ai vrea
Si dac asa st treaba
S nu faci umbr degeaba
Ct triesti pe-acest pmnt
Ar fi ultimul cuvnt...
COMETA HALLEY
De mii de ani colinzi prin lume
De unde vii, nu stim anume
Nu poate, orice muritor
S-ti vad globul lucitor
Unii te vd numai o dat
Trecnd pe bolta nstelat
Iar altora-putini, n viat
De dou ori, le iesi n fat
Un lord englez te-a observat
Edmond Halley a studiat
A ta orbit, ce te-arat la 76 ani - o dat
Dar, prezicnd cnd vei apare
Cu putin nainte, moare
Posteritatea n-a uitat
Cu numele-i te-a botezat
.......................................
Ai survolat a noastre case
Veacul trecut, n 86
Dar din nou, cnd vei reveni
Cti dintre noi te-or mai privi?!...
Mihai HORGA
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
45
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Stej#rel IONESCU
Dor aparte
Soarele, ca o lumin nghetat ntre nori,
Dup-o noapte fr lun se revars peste zori.
Cerul e ptat de vnt si miroase a rcoare,
Pomi-si scutur mireasma si-o arunc-n deprtare.
Timpul zboar printre vise, amintirile ucid
Fiecare pictur din prezentul prea perfid.
Se amestec-anotimpuri ca un cokteil oriental
Care umple fr zgomot dou cupe de cristal.
M-nfsor cu dimineat peste trupul cald si gol
Alungnd ultimul semn dinspre noaptea de nmol.
Asteptarea mi transform clipele n munti de foc,
O astept pe EA dar timpul parc s-a oprit n loc.
Doamne, ct mi este dor s o vd, s-o regsesc,
S o strng cu fort-n brate, s-o srut si s-o iubesc!
S o mngi, s o simt ntre minile-mi captiv,
S m lase s-o srut, dulce, gura ei naiv...
Si pe cnd m pierd n pru-i galben, moale, fin,
S jucm un joc pe care numai eu si ea l stim!
Din aproape n aproape, pas cu pas s-o strng mai tare
Si s-o simt la bratul meu cald si fremttoare
Timpul url si chemarea, gata, nu mai are scuze.
Doamne, ct fericire a va fi la noi pe buze!
Foc n ochi, cenus-n trup, mini slbatice, fierbinti,
A rmas numai un pas de la noi pn la sfinti!
Rsuflarea s i-o simt, lipit de trupul meu,
Clipele de fericire s ne duc-n apogeu!
Desclestati apoi cu greu dup gustul de amor,
Goal toat s mi spun c tot anul i-a fost dor
S m vad si s vin, fiindc stie c-o astept,
Fiindc inima ei galb bate doar la mine-n piept.
I-a fost dor ca s-o iubesc, lacom ca un uragan
Dar i pare ru c - iat - ne vedem din an n an
Si iar plnge fiindc pleac, si-o s-i fie dor amar
De acela ce-o asteapt si-o iubeste-asa barbar!
Ea se duce... si eu plng, plng mereu si plng n van,
De acuma ne-ntlnim tocmai... tocmai peste-un an!
Tot asa visez mereu, asteptnd-o s revin,
Ea e ziua luminnd si e noaptea de lumin.
Dumnezeu mparte vise, catifea si rstignire.
Eu astept din an n an clipa sacr de iubire!
...De aceea cnd Iubita vine, cobornd usor,
Sufletul, simtirea, gndul - se hrnesc numai cu dor.
Pare personificat... poate pare amgire,
ns pentru mine
TOAMNA este singura iubire...
poema concep\iei
am visat un pustiu ce fcea lacrimi de lumin
iar de pe crarea ce nc nu o stiam
venea sgeata trgnd crucea dup ea
unite cu zala conceptiei,
clocotea interiorul
si era dorint si durere,
mereu cinevacu o floaren mn
mi tulbura conceptia
cu un milion de contraceptii,
de data asta lacrima s-a scurs
spre sumbrul si nneguratul interior al conceptiei
iar dup ea mii sau chiar milioane de lacrimi
curgeau pe coridorul strmb si neregulat al conceptiei mele
apoi cu o sfortare a unui apus nsngerat
am aprut eu, o pleasc,
care crestea peste funeraliile unui alt embrion demult apus
si clocotea n mine vulcanul sfnt
al unei iubiri demult disprute,
eu, noua conceptie a unei vieti interioare
luminat de nesomnul ngerilor
si udat cu lacrimile de lumin
ce se adugau necontenit conceptiei mele.
poema na]terii
din copacul gunos ce mbrca ghena vietii
ntr-o noapte trzie,
m-am legat de pustiu
cu cordonul ombilical,
cnd animalele pdurii veneau
s mi devore placenta
fiecare mbrcndu-m pe rnd
cu haina nasterii mele,
ursitoarele pdurii mi preziceau viitorul,
una zicea c voi fi ministru
iar cealalt c i voi mtura pe ministri,
au prins o gsc si au ciupelito
si n timp ce ele preziceau
tot felul de baliverne
eu am gsit o pean
de la gsca ciupelit
si am scrijelit cu ea coaja copacilor
avnd grij s mi port destinul
n acea pean
scriind de atunci catrene
pe crucile mormintelor
cu sngele celor crucificati
pe scheletul penei de gsc.
Tudor-Cristian GONGU
R
e
m
b
r
a
n
d
t

-
J
a
c
o
b
s

l
u
p
t

n
d

c
u

n
g
e
r
i
i
46
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Andrei POTCOAV~
n prima parte a anului 2013,
din nou, Nicolae Maroga En-
ceanu, membru al Uniunii Scri-
itorilor din Romnia, editor, pu-
blicist si fondator al publicatiilor
Mesagerul Olteniei si Nucu
oltenesc, reuseste s surprind
societatea cultural a Olteniei cu
un nou volum, al doilea, din suita
intitulat, cu titlul inteligent ales,
Scrijelite temelii de mileniu,
lucrare antologic, n care cola-
tioneaz proz scurt - relatri
ale unor evenimente care au mar-
cat viata romnilor dar si a altor
popoare...
Parcurgerea volumului ne
permite identificarea unor docte
microeseuri cu teme din variate
domenii ale stiintei si tehnicii,
precum si relatri ale unor eve-
nimente, care, la momentul dat,
au impresionat omenirea sau lo-
cuitorii anumitor zone ale pla-
netei determinat de faptul c au
generat mutatii importante n pe-
isajul local sau impact major n
viata unor colectivitti ce vietu-
iesc pe arii ntinse ale globului.
Eseurile, de mici dimensiuni,
publicate n diverse numere ale
celor dou publicatii, al cror fon-
dator si redactor-sef este, ne per-
mit s identificm att spiritul
enciclopedic al autorului ct si
capacitatea sa de sintez. El re-
useste pe spatii restrnse s pre-
zinte fenomenele n derularea lor
si conexiunea acestora cu cazu-
istica generatoare, dar si impac-
tul asupra vietuitoarelor, fie c
acestea constituie colectivitti
umane sau componente ale reg-
nului animal ori vegetal aflate n
diferite etape istorice cunoscute
ale Terrei.
Fiind o lucrare cu caracter an-
tologic, reunind eseuri abordnd
diverse tematici, apreciem c ar
fi fost util ca autorul s renunte
la nserarea lor n volum n raport
cu cronologia aparitiilor acestora
n publicatii, si s le grupeze pe
teme, modalitate stiintific. n
acest mod ar fi crescut cu mult
valoarea volumului, mai ales da-
c n capul fiecrei teme ar fi
nserat o scurt prezentare prin
care s puncteze importanta a-
cestora pentru omul contempo-
ran, att din punct de vedere sti-
intific, dar si moral-educational,
fatet pe care noi o considerm
esential pentru demersul auto-
rului.
Problemele esentiale ale con-
temporaneittii, n capul crora
protectia mediului si utilizarea
rational a resurselor naturale
sunt cu mult acribie tratate, scot
de multe ori n evident moda-
litti, procedee si realizri ale
omului n lupta sa pentru supra-
vietuire n conditiile extreme ale
unor zone ale planetei .
Pornind de la prefata auto-
rului Lucrarea naturii. Persecutii
si tragedii, avem posibilitatea s
identificm o serie de eseuri cu
valoare de atentionare, de ul-
tim avertisment referitor la nece-
sitatea asigurrii protectiei me-
diului, creindu-se un adevrat
parteneriat ntre natur (casa
noastr) si om (locatarul casei),
parteneriat al crui scop primor-
dial trebuie s fie conservarea
elementelor constitutive ale eco-
sistemelor naturii cu influenta
conservatoare a elementelor
constitutive ale acesteia, cu in-
fluent primordial asupra vietii,
dar si utilizarea judicioas a re-
surselor puse la dispozitia omu-
lui de ctre mediu, astfel nct s
fie asigurat continuitatea vietii
n perioadele urmtoare.
Remarcm ca incitante tex-
tele: Cumva fi influentat Rom-
nia de schimbrile climatice,
Vulcanul islandez, monstrul
care a sufocat Europa, Luna
aprilie (a anului 2010) a fost cea
mai cald din istoria Terrei,
NASA avertizeaz: explozii so-
lare devastatoare vor lovi Terra
ct de curnd, nclzirea glo-
bal poate duce la disparitia unor
tri, Arctica se nclzeste ntr-
un ritm fr precedent, ncl-
zirea global goneste plantele si
animalele spre poli, Clima vi-
itorului va schimba fata Terrei,
Ploile acide, moartea care vine
din cer ...Aceste texte au, n
conformitate cu perceptia noas-
tr, rolul de a trezi constiinta so-
ciettii si a o determina s adopte
msuri care s perpetueze ac-
tuala situatie n care modificrile
ecosistemelor nu au devenit ire-
versibile, cu tendinta de a dis-
truge viata...
Problema apei, element vital
al vietii pe pmnt, este abordat
sub aspectul necesittii protec-
tiei, utilizrii rationale, dar si al
identificrii unor surse capabile
s asigure viata o lung perioad
de timp n texte ca: Baikal, ochiul
de cer al Siberiei, Un ru urias
a fost gsit pe fundul Mrii
Negre, Marea de ap dulce de
sub Sahara.
n ultimul text mentionat este
redat un aspect al luptei omului
cu natura n scopul asigurrii su-
pravietuirii sale... paleoapa acu-
mulat n gigantul acvifer situat
sub cel mai mare si cumplit de-
sert din lume, Sahara, descoperit
n anii 1950 cu ocazia prospec-
tiunilor pentru identificarea unor
zcminte de petrol pe teritoriul
Libiei (acvifer situat sub teritoriul
Sudanuilui, Ciadului, Egiptului si
Libiei, cu un volum estimat de
150.000 kilometri cubi de ap
dulce) a fost pus n valoare si
utilizat n anul 1984 n cadrul
proiectului The great Man-
Made River Project, un complex
tehnic continnd sisteme per-
formante de forare la mare adn-
cime, conducte, rezervoare, pom-
pe, precum si o urias infrastruc-
tur tehnologic destinat aco-
peririi necesittilor de ap ale
unei populatii de cca 70 de mili-
oane persoane (prin cele 1.300
puturi de mare adncime se ex-
trag zilnic 6,5 milioane de metri
cubi de ap care printr-un com-
plex de conducte cu diametrul de
4 m si o lungime de peste 4.000
km transport apa spre orasele
libiene din nordul trii...proiectul
nsumnd o valoare de peste 20
de miliarde USD asigur n
prezent ap, si n perspectiv,
pentru foarte multi an, pentru
populatia acestei tri.
Acvifere similare au fost
identificate n subsolul Iordaniei
(la Disi), sau al marilor cmpii
nord-americane - rezervorul fosil
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
47
Anul IV, nr. 7(35)/2013
de la Ogalalla - ori cel de sub
desertul Kalahari sau Thor,
inclusiv n lacul Vostoc - de sub
gheturile perene ale Antarcticii.
O atentie deosebit se acor-
d cataclismelor naturale (cutre-
mure, eruptii de vulcani, inun-
datii, etc.) dar si celor determi-
nate de actiunea omului care, n
mare vitez doreste s rezolve
probleme punctuale, de moment,
ale societtii umane. Sunt redate
cu acuratete marile cutremure
produse n timp pe Terra, n zo-
nele ce formeaz lantul vulcanic
ce nconjoar oceanul Pacific
sau, punctual n diferite zone ale
Europei, ca urmare a actiunii gen-
erate de deplasarea plcilor
tectonice, dar si dezastrele eco-
logice determinate de om redate
n eseurile Cel mai mare dezastru
ecologic din secolul XXI. Trage-
dia din golful Mexic - din 20
aprilie 2010, la exploatarea
petrolier prin putul Deepwater
Vlarizon - sau Cele mai toxice
locuri de pe pmnt, n care
sunt nominalizate rul Citarun din
Indonezia, n bazinul cruia tr-
iesc 5 milioane de oameni, din
care multi folosesc apa sa ca sur-
s din care alimenteaz gospod-
riile; rul Yamunna, din India,
afluent al Gangelui, ce traversea-
z capitala Delhi, si constituie co-
lectorul de gunoaie al zonei dar
si surs de ap pentru milioane
de indieni. Orasul Linfen (China)
cu cel mai poluat aer din lume
determinat de activitatea de ex-
tractie a crbunelui si utilizarea
acestuia n termocentralele din
zon sau Girul nord Pacific,
groapa de gunoi a oceanului Pa-
cific, zon n care converg si se
acumuleaz determinat de cu-
rentii marini rezidiile existente n
imensitatea acestei acumulri de
ap... Activittile extractive de
minereuri din Kabwe (Zambia) si
Appalache (West Virginia, SUA)
au generat din exploatrile mi-
niere si prelucrarea minereurilor
obtinute din aceast activitate a
zonelor un mediu toxic infestat
cu plumb, cadmiu sau rezidii de
la prelucrarea crbunelui... n
mod similar depozitarea rezidiilor
chimice sau cele rezultate din
activitatea nuclear genereaz pe
termen lung o poluare masiv
care creste mortalitatea n zon...
n rndul catastrofelor eco-
logice produse de activitatea
omului, catastrofe care au influ-
entat pe termen lung ecosiste-
mele zonelor, se pot enumera
tragedia nuclear de la Cer-
nobl, produs la 26 aprilie
1986, cel mai mare dezastru pro-
dus de om care, a determinat de-
cesul a 60.000 de persoane si
afectarea altor peste 2 milioane
de oameni, accidentul din 2
decembrie 1984 de la uzina de
pesticide din Bhapol (India) cu
15.000 de victime si afectarea cu
cianuri a peste 500.000 persoane,
focurile din Kuwait determi-
nate de incendierea puturilor
petroliere din zon sau tragedia
din Alaska generat de avarie-
rea unui petrolier si deversarea
n ocean a 50.000 mc de petrol
care a afectat fauna si flora ac-
vatic... modificarea ecosistemu-
lui zonei mrii Aral ca urmare a
utilizrii apelor rurilor Amudaria
si Srdaria pentru irigarea supra-
fetelor aride din Asia central (n
acest caz catastrofa produs ge-
nernd diminuarea apei mrii Aral
cu 90% a condus la distrugerea
ecosistemului zonei, o catastrof
Ir egal, produs de activitatea
omului ce nu mai poate fi reme-
diat) ...Exemplificrile se pot
continua pentru a sensibiliza opi-
nia public n scopul adoptrii
de msuri care s produc efecte
durabile si conservarea ecosiste-
melor din zonele n cauz ce pot
fi afectate n mod ireversibil...
Autorul semnaleaz prezenta
unor fenomene ce uluiesc oa-
menii... n eseul Triunghiul mor-
tii din Marea Neagr sunt pre-
zentate fenomenele ce se produc
n zona Insulei Serpilor, pe o su-
prafat de aproape 8-10 kilometri
ptrati, (zon aproximativ triun-
ghiular n care se manifest o
form stranie de magnetism, ano-
malie magnetic ce se deplaseaz
n prezent spre Sulina, determi-
nnd disparitii misterioase de
vase, avioane... Zona este oco-
lit de navigatorii ce traverseaz
frecvent arealul n cauz...)
Sunt o multitudine de prezen-
tri n careseabordeaz varii teme,
ce intereseaz omul contemporan:
viata, longevitatea, bolile cu im-
pact major n so-cietate (Maladii
ale epocii mo-derne), internetul,
problema OZN-urilor sau a extra-
terestrilor, etc., motiv ce ne deter-
min s recomandm cu cldur
parcurgerea filelor volumului, pe
care-l considerm o microenci-
clopedie din care se pot extrage
cu-nostinte utile fiecruia dintre
noi, dar n acelasi timp acesta apre-
ciem poate constitui o micro ins-
tructiune ce trebuie asimilat si
aplicat de fiecare dintre noi n
scopul de a asigura perpetuarea
fiintei umane pe Terra!
Zlud
Copiii nu se fac peste noapte, nici fructele coapte,
nu stii, zlud, cu cine esti rud,
rupe-mi o pleoap, am s te pot recunoaste,
fiul tatlui tu, hu din hu, cu ct esti mai modest, treci la rest,
de ce s iubesti moartea dac, roman, sarmat,
n-ai nteles bucuria unei psri cntnd,
nici strlucirea n ochii profesorului de Gnd,
ai grij ce vorbesti, mi sopteste,
te aud copiii si te spun lui nea Peste.
Iar o idee este mai important dect o catedral,
spune spnul nchinndu-se pe ascuns,
fereste-te s devii victima adevrului,
omul si sufl nasul cu putere, dar adevrul creator de iluzii?
Viata-i frumoas, palpit, ca o pipit,
O bomboan ti schimb gustul,
Naiv ca o gur de incendiu,
El stia c afectarea este semnul indiferentei,
Vntul sufla mai usor ca o frunz,
Casele preau solfegii solidificate,
Bltoacele aurite de soare ne orbeau,
Vorbeamsi necertamn gnd,
Tceam ca dou afeturi de tun.
Boris MARIAN
Zei, zei yi iar zei
Umbre, shadows, trei ani la puscrie,
Un om solid, nu te lua de el,
Totul e s-ti pierzi vremea,
F exercitii fizice si psihedelice,
Prbusit foarte jos, n adnc,
De profundis, te rogi de zei mai mari si mai mici,
Dumnezeu o s priveasc ironic,
Nici un condamnat nu este vinovat, asa e Legea,
Nici cei dusi la executie, cam macabr chestia,
Norocos vei fi, de vei gsi pe cineva acas,
Ultimele clipe sunt cele mai grele,
Vorbesti cu un om, afli a doua zi c nu mai este,
Mincinosule, de unde vii?
Mmm, mormi Shadow, vine furtuna.
Ne mpachetm lucrurile, iesim, ne asteapt zeii.
48
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
SONET (ne)VEGETARIAN
Eu nu sunt amator de ceai
Ci doar de whisky-adus n tar
Cu o corabie stelar
Desi mi-ar da dureri de mai,
Sau m-ar lsa fr de grai
n ncercarea-mi temerar
De-a trage-aroma sa pe-o nar
Precum haiducul Sapte-Cai,
Si alte chestii-mi sunt pe plac:
Un scotch, o pies de Shakespeare,
Ori o siest-ntr-un hamac
Deci scriu aici cu tibisir:
E cert c alcoolul fierbe
Dar... nu se bag n proverbe!
SONET ANTI-ZODIACAL
Nu cred c-i bine s fii taur
Contrat cam des de-un lncier
Cu sulita-i din strasnic fier
De parc lupt c-un balaur.
Cred c acel cu fuse faur
Al zodiilor cu mister
A fost un fel de pisicher
Ce astepta un ban de aur.
Sunt OM (m bucur!) din nscare
Si cred c e o treab bun...
Deci, m ntreb: E bine oare
Mari coarne soata s ti pun?...
Cci de esti TAUR poti fi bou
Si pentru bancuri esti... erou!!!
SONET VIVANT
Am nteles c esti o fiar,
C nu iubesti strbunul CEAI,
Luceafr pe picior de plai,
O teorem popular.
Tu vrei o tuic mai amar
S simti pe limb veseli cai,
Si dac whisky vrei s ai,
ti dau reteta de la tar:
S fierbi n oal atingic,
Cu odogaci si bibernil,
Cu smchise, borangic,
Pipaci si cab, arpagic,
Si frantinel... De bei un kil,
Te culci btrn, te scoli copil!
SONET CURAT REAL
De ce, maestre, nu m mir
C omul nu-i, n toate, om?
Si omul e, adesea-n pom,
De l-ar chema chiar Trandafir!
Nu vezi c veselul delir,
Bgndu-si coada n atom,
Fcu mgar din om bonom,
Umor din zei de glaspapir?
S par-atunci un lucru nou
S-afirm c broasca este graur?
Cci de la CER primesti cadou
Un fel de regul de aur,
Anume: s te nasti ca TAUR
Cu sansa de-a ajunge... BOU!
C#r]i primite
la redac]ie
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
49
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Ioan VASIU
Geo Galetaru, neobositul si
talentatul poet al Banatului, a de-
butat n presa literar din partea
de vest a trii, prin 1970, pentru
ca debutul su editorial s fie
marcat prin tiprirea volumului
de poezii Inefabila ninsoare la
Editura Facla din Timisoara, n
1981. De atunci si pn n prezent
a mai tiprit vreo 20 de volume,
proz scurt, poezii, un roman si
poezii pentru copii. n paralel,
Geo Galetaru a publicat n pagi-
nile unor prestigioase reviste din
tara noastr si cronici literare re-
feritoare la crtile unor confrati.
Recent a pus bazele, la Dudestii
Noi, acolo unde este profesor la
scoala din localitate, unei minu-
nate reviste literare, creia i-a g-
sit un inspirat titlu Sintagme lite-
rare.
Volumul Calea spre lume,
aprut anul trecut la binecunos-
cuta editur Eurostampa din Ti-
misoara, este unul al metaforei
adnci, al srbtorii cuvintelor,
al purittii si sincerittii. n poe-
mele sale, poetul se dovedeste a
fi un bun cunosctor si mnuitor
al limbii romne, un adevrat
slefuitor al cuvintelor, cu care,
adeseori, se joac frumos, impre-
sionnd astfel cititorul.
n ea se scald aceste iluzii
fosforescente/care trec prin
viata ta ca niste gndaci aurii.
(Aceste iluzii fosforescente -
pag. 61), si timpul creste n urm
ca o ciuperc otrvitoare (n-
gerul taie noaptea n felii - pag.
65), copacul se pricepe prea
bine/ s moar n picioare (Calea
spre lume - pag. 66), vine un
sens auster s se adape/ la fn-
tnile pribege, doar sufletul/ si
plimb rnile pe cerul nstelat.
(Doar sufletul - pag. 80), sunt
doar cteva dintre metaforele me-
morabile pe care ni le ofer, ge-
neros, acest poet constant n
demersul si discursul su liric.
Elaborate cu patos si fervoa-
re, versurile pe care ni le pune la
ndemn, de fiecare dat, Geo
Galetaru, sunt captivante si usor
de memorat: ...fericirea ca un salt
peste clipe/ ca o respiratie scurt
ntre dou dezastre... lsati-m
s-mi sprijin fruntea/ de muntele
acela de gheat (Vinovtia lu-
cid - pag. 154), sau acum nvt
din mers sintaxa umbrei/ m as-
teapt la colt o glorie slbatic
(Sintaxa umbrei - pag. 99). Chiar
dac poetului i place s cultive
versul alb si mai putin versul
clasic, cu ritmsi rim, poeziile sale
au o muzicalitate interioar,
shakeasperian, amintindu-ne pe
alocuri si de regretatul Nichita
Stnescu.
Ambitios din fire, Geo Gale-
taru se afl, as putea spune fr
teama de a gresi, ntr-o perma-
nent competitie cu sine nsusi,
poeziile incluse n acest volum
lsnd impresia unor mici vulcani
ce erup n momentul cnd nici
nu te astepti: precaritatea-si g-
seste reversul/ n tandrele apoca-
lipse, iernatice/ dinastii ale re-
nuntrii, si deodat/ aceast fla-
cr amar mutilndu-ti destinul
(Obiectele si visarea - pag. 171).
Consecvent cu sine nsusi,
ca poet al metafizicii solare, ver-
sificnd ntr-o limb modern,
debordant, Geo Galetaru reu-
seste s ne dovedeasc si s ne
conving cu fiecare nou volum
tiprit, c este mereu un poet ca-
pabil de nebnuite surprize. Iat
de ce, asteptm cu interes ur-
mtoarele-i volume de versuri.
C#r]i primite la redac]ie
50
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 7(35)/2013
ndreptar de terapie divin - breviar
sufletesc - poate reprezenta o carte de c-
pti si un ndreptar de mult folos pentru
fiecare dintre noi care acceptm ntru totul
c Mntuitorul Iisus Hristos a cobort din
slava cereasc, lund chip de rob, pentru ca
omenirea s fie reabilitat si absolvit de
pcatul neascultrii protoprintilor nostri.
Structurat n cele trei crti: Pine pen-
tru suflet - Sfaturi creytine; Reflecjii crey-
tine. Gndeyte-te la sufletul tu; Modelul
sfinjilor - si presrate, precum cmpul cu
gru cu macii, poemele crestine, att de n-
miresmate, lucrarea printelui Radu Botis se
vrea o real povtuire, dar totodat si un
semnal de alarm att pentru copilul care
ncepe s cunoasc rolul si rostul pe care l
reprezint viata mplinit cu fapte bune, ct
si pentru omul matur care trebuie s fie pre-
gtit n permanent pentru ntlnirea cu Sal-
vatorul su. Rugciunea, smerenia, rbdarea,
nfrnarea, nvttura adevrat, ncercrile,
puterea harului divin, credinta, ndejdea si
dragostea, trebuie s ncerce inimile noastre,
cci fr de toate acestea, trim n zadar pe
pmnt. Omul, fiind creat pentru preamrirea
lui Dumnezeu, poate s desluseasc n aceste
nvtturi, lesne de parcurs, frumusetea
unui cer i a unui pmnt nou - pentru
mplinitorii voii Tatlui Ceresc.
nc din scoal (n cadrul orelor de re-
ligie), dac vor fi cunoscute aceste Sfa-
turi, vor contribui, cu sigurant, la for-
marea adultului de mai trziu; copilul de azi
va constientiza c si el face parte din rndul
acestei Biserici Lupttoare de pe pmnt,
contribuind totodat la mretul plan de
mntuire pentru care Cel fr de pcat s-a
supus voii lui Dumnezeu, ajungnd s fie
rstignit pe cruce pentru pcatele si fr-
delegile noastre. Hotrt s lupte mpotriva
rului, ntru desvrsire, crestinul va reusi
s aprofundeze rostul ncercrilor prin care
trece adeseori, avnd n constiinta sa po-
runca rbdrii si a iubirii.
Acceptnd faptul c toate n aceast via-
t sunt ngduite asupra noastr, cu voia lui
Dumnezeu, cel credincios va gsi ntrire,
hotrt s pzeasc ceea ce Creatorul tuturor
celor vzute si a celor nevzute i cere.
Parte a unei lucrri mai ample, prezenta
carte vine n ntmpinarea celui ce va par-
curge aceste pagini, deschizndu-i perspec-
tiva nesfrsitelor bucurii ceresti.
Cu aceast ndejde de netgduit, lund
crucea pe umerii nostri n fiecare zi, purtnd-
o cu demnitate dar si cu dragoste, aceasta
va deveni mai usoar, cci va fi purtat cu
multumire si resemnare, asa cum au purtat-o
si Sfintii lui Dumnezeu, conducnd n cele
din urm la bucuria nemeritat, glasul Drep-
tului J udector gsindu-si mplinire:
Veniti, binecuvntatii Printelui meu,
moteniti mprtia cea pregtit vou de
la ntemeierea lumii (Mt. 25, 34).
Si faptul c lucrarea apare sub form co-
lectiv, alturi de alti doi scriitori laici, d
rspunsul la problemele ce frmnt ome-
nirea si alctuiesc noi modalitti de expresie
sacr, Cuvntului bun si ziditor al lui Dum-
nezeu, asa cum l percepe crestinul zilelor
noastre. S-a ales aceast modalitate de tra-
tare a temelor crestine, din puncte de vedere
diferite si cu mijloace deosebite, pentru a se
distinge varietatea gndirii omenesti, dar si
pentru a sublinia c, fiecare n statutul su
de viat l poate sluji cu credint si devotiune
pe Iisus Hristos, Mntuitorul nostru.
Llelu Nicolae
V~L~REANU (S^RBU)
Dintr-o nchipuire n alta
La cumpna noptii stelele si mascau privirea,
fluviul prindea n brate apele zbuciumate,
gndurile se nsirau n perdele la orizont
prin care femeile priveau lumea
cu tlpile goale pornit pe drumuri,
cum cuvintele
neascutite pe nici un tis de iubire
visau ngemnarea coapselor cu ntunericul
si o cldur somnoroas sub piele.
Ct de vinovat poti fi s rmi undeva uitat,
cineva s te gseasc fr identitate
si s te crezi mai departe important
iubit chiar.
Nu stiu dac Dumnezeu mai e n tine
n orice loc ai nsera
sau dac aici trebuie s ajungem cu totii
cnd moartea ne va face cu ochiul
si ne prefacem c n-o vedem.
Fr s ytie pn unde
Plnge ntr-o ncpere a inimii
el nevztorul nchis n sine,
omul cu gndurile dispuse pe vertical
ntr-o coloan prin care urc visele.
Pune flori sub tlpile femeii
si o srut mai sus de glezne,
cuvintele nu se mai spun, se ating
ochii lor prind cerul sub pleoape.
Simt cum noptea se dezveleste de ntuneric,
sub hainele ei fluide pielea arde
si te car prin sngele-i feciorelnic
ca pe o madon prin vis.
Luminnd ntinderea alb a somnului
vede plinul paharului ca ajutor
si pn la istovire se arunc n lupt
cu armele pe care nu le mai are.
Cnd totul trece ca o vizit medical
bucuria se ascunde n alb
timpul ngemnat cu un fluviu
curg mai departe fr s stie pn unde.
Sorina-Mihaela BOTI{
51
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
51
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Dorina M~G~RIN
La sfrsitul secolului al XIX-lea, conco-
mitent cu procesele de integrare a Transil-
vaniei, Maramuresului, Crisanei si Banatului
n Ungaria, poporul romn a reusit s insti-
tutionalizeze si s dezvolte un sistem admi-
nistrativ-confesional-cultural national auto-
nom, centralizat si coordonat de Mitropolia
greco-ortodox din Sibiu, de Mitropolia gre-
co-catolic din Blaj si de unele asociatii cul-
turale, ntre care ASTRA (Asociatia Tran-
silvan pentru Literatura si Cultura Poporului
Romn), fondat nc din 23 octombrie 1861,
laSibiu, aavut rolul cel mai activ.
Mai mult dect n celelalte unitti admi-
nistrative majoritare romnesti din Ungaria,
dar si fat de Romnia, n Banat a existat o
baz social continuat, de asimilare, trans-
mitere si creativitate cultural, mai larg dect
media national si aceast baz a avut ca-
pacitti inegalabile de integrare comunitar-
national a culturii, corespunztoare dez-
voltrii economice, sociale si politice si ntre
anii 1867-1918.
Predominanta relatiilor interculturale n
viata Banatului a fost determinat de exis-
tenta unei originale comuniuni administra-
tive, economice si culturale, ca n nici o alt
unitate administrativ-teritorial majoritar
romneasc, din fosta Austro-Ungarie, co-
muniune determinat mai ales de toleranta si
relativa libertate a relatiilor culturale, de
administratia militar specific, bazat pe
comunioanele militare-familiale din fostul
teritoriu grniceresc al Regimentului ro-
mno-bntean nr.13 si al Companiei 12
Berzasca din Regimentul srbo-bntean
nr.14, de administrarea nc din 1855 a do-
meniilor S.T.E.G.-ului, respectiv adminis-
trarea Societtii imperiale si regale privilegiate
de stat a cilor ferate (Kaiserliche und
Knigliche privilegierte Staatseisenbahn-
gesellschaft).
Existenta n Banat a unei pleiade culturale
unice a fost tocmai rezultatul socializrii cul-
turale exceptionale, mai ales prin intensi-
ficarea si generalizarea formelor comunitare
ale educatiei scolare si prin dezvoltarea
relatiilor interculturale ntre toate comunittile
nationale regionale.
1
O asemenea efervescent cultural i-a
inspirat si motivat si pe coautorii crseni
si severineni ai primei enciclopedii nati-
onale
2
, coordonati de Cornel Diaconovici,
originar din Bocsa Montan. Dintre acesti
coautori am retinut pe Iosif Blan, profesor
din Caransebes (economie), Alexandru Balas
(Lissa), magistru silvic din Caransebes (sil-
vicultur), Ioan Boros, canonic din Lugoj
(liturgic), Aurel Cosma avocat din Timisoara
(jurisprudent), Adrian Diaconu, arhitect din
Bocsa Montan (arhitectur), Vincentiu
Grozescu, protopop din Lugoj (istoria Ba-
natului), Aurel Iana, preot din Maidan (fol-
clor), Sofroniu Liuba, nvttor din Maidan
(folclor), Mihai Pop, medic din Gvojdia
(medicin), Constantin Popazu, medic din
Caransebes (medicin), George Popovici,
protopop din Lugoj (istoria bisericii), Radu
Demetriu, episcop din Lugoj (istoria bise-
ricii), Radu Iacob, notar din Lugoj (teologie),
Ilie Tril, avocat din Oravita (etnografia
Banatului), Victor R. Vlad Delamarina., sub-
locotenent din Lugoj (marin), Iuliu Vuia,
nvttor din Comlosul Mare (biografie),
Stefan Velovan, bntean din Rusca-Monta-
n, profesor stabilit la Craiova (pedagogie).
3
m a doua jumtate a secolului al XIX-lea
s-a continuat n Banat o ptur liberal, cu
venituri anuale ce depseau 100 florini, for-
mat din asa numitii viri-brbati sau
virilisti. Acestia, alturi de numerosi trani
si meseriasi vor constitui cvasi-totalitatea
consumatorilor de pres, dar si finantatori
sau cofinantatori ai publicatiilor, colabora-
tori, editori sau redactori.
Aparitia enciclopediei nu a fost ntm-
pltoare, mai ales c o astfel de oper pre-
supunea vaste cunostinte, o bun organizare
si foarte multi bani. Publicistul Valeriu Bra-
niste afirma c ideea de a scoate o enciclo-
pedie i-a venit lui Cornel Diaconovici nainte
de a se fi stabilit la Sibiu, pe cnd se afla n
Timisoara
4
. Ion Clopotel, un alt publicist
apropiat de-al enciclopeditului Diaconovici,
precizeaz n carteaAmintiri i portrete c n
fiecare an, Diaconovici fcea cte dou-trei
cltorii la Bucuresti pentru a completa sirul
colaboratorilor
5
si c pentru enciclopedie a
ncheiat contract cu editorul Krafft lundu-si
rspunderi si garantii materiale cu propria sa
avere. Fr astfel de asigurri materiale po-
zitive, cele mai grandioase proiecte ar fi fost
spulberate n vnt. Diaconovici nu era omul
hazardului, ci al socotelilor exacte. Se aseza
pe temeiuri solide, de nezdruncinat.
6
Constient de nsemntatea enciclope-
diilor poporale aprute la toate popoarele
culte, Comitetul central al Asociatiunii
Transilvane pentru Literatura Romn si
Cultura poporului romn a decis, n sedinta
din 7 februarie 1895, publicareaEnciclope-
diei Romne, iar conducerea acestei lucrri
a fost ncredintat membrului si prim-se-
cretarului Corneliu Diaconovic. n Ctr
publicul cetitor romn din tomul I se tine
cont de limitele culturale - nstiintarea sau
informarea si realizarea prin informare a unor
obiective culturale, sociale si comunitar-na-
tionale prioritare, strategice, obiective ra-
portate la istoria de atunci si la istoria viitoare,
att a autorilor articolelor, ct si a comu-
nittilor pe care acesti autori le reprezentau.
Tot aici se mentiona: Enciclopedia Romn
va cuprinde cel putin 2 tomuri de cte 60
coale de tipar, si va apare n editura librriei
W. Krafft n Sibiu, n fascicole de cte 6 coale,
cu numeroase ilustratiuni si harte. n caz de
52
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
trebuint se va da publicatiunii o ntindere
mai mare.
7
ntinderea enciclopediei era impresio-
nant pentru acea vreme ntruct cuprindea
37.622 de articole. Diaconovici, n ntocmi-
reaEnciclopediei, nu s-a aventurat ntr-un
cmp nestiut, ci cunoscnd mai multe editii
strine de acest gen si-a ales un model ger-
man, respectiv Meyers Conversations-
lexicon, din care a preluat unele titluri de
articole.
8
Ideea conductoare a Enciclopediei
Romne a fost a deschide o nou si bogat
resurs pentru navutirea culturii si ntrirea
constiintei noastre nationale,
9
iar modali-
tatea de lucru a fost ntocmirea de fise, sta-
bilirea numrului de termeni, domenii de ac-
tivitate, stabilirea colaboratorilor pentru siste-
matizarea lucrrii. Coordonatorii enciclopediei
au stabilit urmtoarele reguli pentru un con-
tinut unitar: ortografia, alfabetul, estensiunea,
obiectivitatea, punctualitatea...
10
n realizarea enciclopediei, Diaconovici
apeleaz la celebrittile contemporane ale
stiintei si literaturii, romni si strini. Desi la
textul lucrrii au fost implicati circa 200 de
autori, cei care au rmas credinciosi acestei
munci colosale au fost pn la urm n numr
de 172.
11
Referindu-se la atragerea colaboratorilor
care nu erau salarizati, Diaconovici afirma:
multumit legturilor personale ce le aveam
nc de mai nainte cu o mare parte a cercurilor
literare romnesti, apoi mai ales n urma
sprijinului ce mi l-au dat mai multi brbati
distinsi din Regat mi-a si succes a angaja un
imposant grup de autori din toate ramurile
stiintifico-literare.
12
Cu prilejul mplinirii unui secol de la
publicarea ultimului tom al enciclopediei, n
2004, academicianul Eugen Simion mentiona
c Niciodat pn atunci n-au colaborat n
vederea vreunei lucrri attia savanti din
toate domeniile...
13
si c Enciclopedia ro-
mn a rmas o surs de informatii neegalat
nc, n mod special n privinta persona-
littilor, evenimentelor si datelor de epoc.
14
Enciclopedia a fost publicat att n vo-
lume, ct si n fascicole. Cele trei volume se
prezint ntr-o elegant tinut tipografic,
avnd coperta din carton presat, cotor si col-
tare din piele neagr, cu decoratiuni din mo-
tive vegetale si geometrice imprimate auriu.
Forzatul este din hrtie decorativ cu vrejuri
de acant si textul imprimat pe hrtie velin
de bun calitate - dau lucrrii trsturi spe-
cifice crtii bibliofile.
15
Opul enciclopedic
aprut n trei volume, legate luxos, costa 80
de coroane, iar nelegat, n fascicole, costa
70 de coroane.
16
Aparitia fasciculelor era le-
gat de initialele alfabetice n care se ncadrau
articolele, iar difuzarea lor se fcea prin abo-
namente, acestea reprezentnd sursa pri-
mar financiar pentru editor. Cealalt surs
de finantare a editrii enciclopediei o
reprezenta difuzarea volumelor ntregi,
legate frumos si cu o tinut demn de orice
publicatie european
17
prin librrii. Desi
costurile editrii enciclopediei s-au ridicat la
aproape 100.000 de coroane, Asociatiunea
nu a trebuit s jertfeasc nici un singur filer
pentru ea.
18
deoarece Diaconovici, pentru
a ocoli orice risc din partea editurii Krafft, a
lansat liste de abonamente.
19
Fascicolele a-
preau la un interval de 6 sptmni, iar
costul uneia era de 1 filer n Banat si Tran-
silvania si de 2,50 lei pentru Romnia. Fas-
cicolele se puteau procura numai n tom
ntreg (alctuit din 10 fascicole), iar achitarea
costului se fcea anticipat pentru minim o
fascicol sau un tom.
20
n perioada cnd a fost terminat editarea
enciclopediei, n septembrie 1904 s-a tinut la
Timisoara Adunarea general a ASTREI. Cu
acest prilej s-a votat s se multumeasc tu-
turor celor care au contribuit la terminarea
unei opere ce prea a fi o utopie.
21
.
La terminarea enciclopediei, Diaconovici
era ndrepttit s constate: Enciclopedia Ro-
mn este fr ndoial cea mai vast si mai
complicat dintre toate publicatiile aprute
pn azi n limba romn.
22
n fata criticilor
si reprosurilor, firesti si inevitabile, Diaco-
novici precizeaz c enciclopedia i-a reclamat
o munc imens de opt ani
23
si c atunci
cnd unii colaboratori nu au rspuns, a fost
nevoie s pun la dispozitie propria-i bi-
bliotec, compus din peste 5000 de volume,
precum si crtile ce le-a cumprat pentru re-
dactarea Enciclopediei.
24
n semn de recunoastere a meritelor lui
Diaconovici pentru editarea acestei premiere
n lexicologia romneasc Enciclopedia
Romn este distins cu Medalia de Aur la
Expozitia stiintific de la Bucuresti din 1903.
25
Structura enciclopediei si modul concret
cum au fost selectate informatiile, precum si
predominanta unora sau altora dintre in-
formatii au determinat specificitatea cultural
si istoric a acesteia, i-au conferit Enciclo-
pediei Romne o valoare documentar si ori-
ginalitatea, n contextul general al societtii.
Nu am fi reusit, s redactm aceast
lucrare, fr sentimentul apartenentei totale
la viata si drama continu a poporului romn
att n epoca modern ct si n cea con-
temporan, pe care prea putini istorici na-
tionali si strini le-au sistematizat; n acest
sens, consimtim si noi la actualitatea con-
cluziei pesimiste, exprimate acum mai bine
de sapte decenii, de Virgil Birou: Limba,
trecutul, arta poporal, folclorul bntean
ntreg, nc nu au fost studiate, dect de ama-
tori, iubitori pasionati ai gliei autohtone.
nvtati, esteti si etnografi nc nu au deprins
din lucruri si fenomene legile diriguitoare ale
firii si ale manifestrilor romnesti pe plaiurile,
prin muntii si prin cmpiile bntene.
26
Note
1
Biblioteca J udetean Paul Iorgovici Resita,
Un enciclopedist romn aproape uitat: Dr.
Corneliu Diaconovici, Resita, Editura Timpul,
[s.a.], p. 27-34
2
*** Enciclopedia romn, tomul I, II si III,
Sibiiu, Editura W. Krafft, 1898, 1900, 1904
3
Ibidem, autorii Enciclopediei Romne +
primele pagini, nenumerotate
4
Valeriu Braniste, Amintiri din nchisoare,
Bucuresti, Editura Minerva, 1972, p. 258
5
I. Clopotel, Amintiri i portrete, Timisoara,
Editura Facla, 1973, p. 136
6
Ibidem, p. 131
7
*** Enciclopedia Romn, Sibiiu, Editura si
Tiparul lui W. Krafft, 1898, tom. I (Ctr
publicul cetitor romn)
8
Vasile Petrica, Dr. Corneliu Diaconovici
(1859-1923) - enciclopedist i ambasador al
culturii romne, Resita, Ed. Tim, 2009, p. 191
9
*** Enciclopedia Romn, Sibiiu, Editura si
Tiparul lui W. Krafft, 1898, tom. I (prefat la
tomul I).
10
Petru Istrate, Contributii braovene la
realizarea i editarea Enciclopediei Romne,
Transilvania, (2004), nr. 9-10, p. 100
11
Vasile Petrica, op. cit. , p. 190
12
Dr. C. Diaconovici, Enciclopedia Romn.
Raport despre terminarea publicatiunii,
prezentat Comitetului central al Asociatiunii,
n edinta sa din 31 martie 1904,
Transilvania, XXXV (1904), nr. 2, p. 55
13
Eugen Simion, Mesajul Preedintelui
Academiei Romne, Transilvania, 9-10
(2004), p. 2
14
Ibidem
15
Biblioteca J udetean Paul Iorgovici Resita,
op. cit., p. 46
16
Ibidem, p. 48-49
17
Vasile Petrica, op. cit., p. 165
18
Ibidem, p. 168, apud. Dr. C. Diaconovici, O
dare de seam, Transilvania, Analele
Asociatiunii, 1903, nr. 5, p. 219
19
I. Clopotel, op. cit., p. 135
20
Vasile Petrica, op. cit., p. 171
21
Drapelul, an IV, 11/24 septembrie 1904, p.
1, apud. Vasile Petrica, Dr. Corneliu
Diaconovici (1859-1923) - enciclopedist i
ambasador al culturii romne, Resita, Editura
Tim, 2009, p. 193
22
I. Clopotel, op. cit., p. 134
23
Ibidem, p. 135
24
Dr. C. Diaconovici, op. cit., Transilvania,
1904, nr. 2, p. 64
25
Biblioteca J udetean Paul Iorgovici Resita,
op. cit., p. 20
26
Virgil Birou, Nzuinte i realizri. Etape din
viata cultural bntean, Timisoara, Editura
Institutului Social Banat-Crisana, 1941, p.VIII
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
53
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Marin VOICAN-GHIOROIU
54
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Ion C. H_RU
Nu stiu cum se face c, de vreo cteva
sptmni, ncerc s scriu niste rnduri des-
pre un prieten drag mie, mult iubit de ntreaga
noastr familie, dar nu am reusit acest lucru
dect acum. Acest prieten a fost nsotit de
noi n fata altarului sfnt al Bisericii din Dom-
nestii Muscelului, unde s-au legat prin cu-
nunie doi iubitori de muzic, de oameni si de
Dumnezeu, Marin si Rodica: el - scriitor-com-
pozitor talentat, ea - sopran renumit care
mpleteste muzica popular cu cea clasic,
excelnd n amndou, prin vocea sa re-
marcabil.
Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din
Ghioroiu, ctunul Delureni, numit si Dealul
Viilor) a fost mereu un mptimit al cntului
si al jocului popular, un mare iubitor al fol-
clorului romnesc, stnd sub aripa ocroti-
toare a unchiului din partea tatlui,Gheorghe
Voican, prim-violonist la Ateneul Romn, cel
care a intermediat apropierea lui Marinic
de ilustrii rapsozi si interpreti de muzic
popular, acesta ajungnd s cunoasc bine
peMaria Tnase, Maria Ltre(u, Ion Lui-
can (si lista ar fi foarte bogat), venerndu-i,
iubindu-i, nencetnd nicio clip s-i asculte,
pe scen sau cu alte ocazii, mai cu seam
prin crciumi, unde celebrii cntreti fceau
ca mustul si pastrama, micii, fripturile si vinul
rubiniu deDelureni s alunece mai bine pe
gt, crend atmosfer.
Fiu de crciumar, Marin Voican a privit
atent, cu ochii si cu sufletul su de copil de
la tar, la tot ceea ce oferea crciuma, mai
ales veselia, cntecul si jocul popular, toate
stimulate de vraja unui vin bun, nsotit de
mititeii (prjoliti la grtarul cu mangal ori
crbuni din lemn de prun) sau de pastarama
de noaten ce se topea n gur. si aminteste
si acum destul de bine aceste imagini, nc
nesterse din memorie si din suflet, reunindu-
le n volumul intitulatAmintiri din crciu-
mioar, desi el nsusi, culmea, nu este un
admirator al lui Bachus, dimpotriv.
Bun e mustul cnd nteap,
E ca gura de fecioar...
N-ai mai bea un strop de ap,
De m-ai picura cu cear.
Mare iubitor de poezie, Marin Voican-
Ghioroiu, fost membru al Cenaclurilor ma-
rilor dispruti Eugen Barbusi Barbu Alexan-
dru Iamandi, a publicat volume de versuri,
chiar si piese de teatru. Peste 1572 de pagini,
n trei volume, intitulateInim de mam,
alte volume de poezii n care si-a dovedit
talentul su deosebit, manevrnd cu dibcie
metafora, prezent chiar si n titlurile vo-
lumelor: n grdina raiului folcloric,
Cununi de flori pentru eroi (volum prezen-
tat n anul 2004, la Bucuresti, fostului pre-
sedinte american George W. Bush), La
fntna de la Dealu (culegere de melodii
inspirate din zona Dealul Viilor si satele de
pe valea Pesenii: Poienari, Mierea, Ghioroiu,
Hersti, Stirbesti, Cznesti, Ulicioiu, Bl-
cesti, Otetelisu), Soart, cine crede-n tine
(care cuprinde si volumul Lng ieslea
Domnului), n care autorul preamreste, prin
cntec, sacrificiul Domnului nostru Iisus
Christos, jertfa Lui pentru noi. Poet, prozator,
publicist, compozitol, muzicolog... Marin
Voican-Ghioroiu le-a nchinat genialului
sculptor gorjean Constantin Brncusi si
miastra marea doamn - Maria Tnase,
un musical Ne vedem la Paris n care cele
zece piese, cuprinse n C.D.-ul Sus, n Deal,
la Peytiyani sunt interpretate de Rodica
Anghelescu, sotia maestrului, solist a An-
samblului Ciocrlia. VolumeleDragoste-am
cules din flori si Timpului i-ay plti bani
nsumeaz 612 pagini inspirate de pe fru-
moasele plaiuri ale Dealului Viilor, imagini
dragi, despre care spunea: Aceste imagini
de suflet le-am privit cu nostalgie din prispa
casei btrneti, le-am dat strlucirea frun-
zelor stropite de roua diminetii cnd soarele
se trezete la viat, am pus n vers i melo-
die... cntecul psrilor i freamtul co-
drilor nemuritori. n acest locsor plai de
rai Dealul Viilor, poetul compozitor a primit
de la Dumnezeu lumina binefctoare a zilei,
ntr-un frumos aprilie al anului 1941. Ziua a
fost, cum spune, plin de haz, Marin Voican,
una plin de semnificatii: Am venit pe lume
pe 1 aprilie, pentru a pcli fetele. Dar nu
a pclit pe nimeni, cinstit si demn si-a purtat
prin viat, cu onestitate si ntelepciune; cru-
cea sa, de multe ori grea si plin de spini,
ns de cele mai multe ori acoperit de cu-
nunile de flori din grdinaraiului folcloric,
de unde a cules mult dragoste de viat si
de oameni. n volumul XXXIXPersonalitji
romne yi faptele lor (1950-2000), scriitorul
ne prezint, n cele 103 de pagini, o retro-
spectiv a vietii, ofil a crtii mele, cum
se confeseaz adesea, aducnd pioas re-
cunostint Divinittii pentru rgazul de a
rememora evenimente, oameni si faptele lor.
Si iat, acum, interesanta pies de teatru -
Cu Anton Pann n crciumioara La Dey-
liu, prezentnd momente inedite din viata
aceluia care a creat melodia imnului nostru
national DESTEAPT-TE ROMNE -
talentatul Anton Pann, cel supranumit de
Mihai Eminescu, finul Pepelei, cel istej
ca un proverb, nume de faim dat devo-
ievodul limbii romneyti.
Pe numele su adevrat Antonie Pan-
ntolean Petroveanu, acest personaj caris-
matic al unei epoci n plin transformare
cultural este prezentat de autor n dou
ipostaze importante, n una petrecnd alturi
deNicolae Filimon, Pannaiot Enghiurliu,
Barbu Paris Mumuleanu, Chiosea (junior),
Marin Serghiescu, Mnescu si altii, iar n a
douabiciuind pe cei de rsul lumii, prin
slovele Poveytii... sale, cusute strasnic n
proverbe nemuritoare, valabile ieri, azi si
mine. Credinciosul cntret este prezentat
si n alte ipostaze, ndrgostit de nepoata
staretei Platonida de la MnstireaDintr-
un lemn. Reusestes o iadesotiepecopila
de optsprezece pe care o iubea, aplicnd pro-
verbul ce spune c fuga-i ruinoas, dar e
sntoas!
Gluma c@nd e spus# bine,
O ascult# ori[icine
Gluma c@nd e spus# bine,
O ascult# ori[icine
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
55
Anul IV, nr. 7(35)/2013
Cutnd n multe rafturi prfuite, rsfoind
prin crtile sfinte, scriitorul Marin Voican-
Ghioroiu afl c natia romn nu a dus lips
de genii care s-si slujeasc tara cu demnitate
si credint. O mare parte dintre ei a intrat n
negura uitrii si ici-colo se ivesc crturari
care, din dorinta de a arta ce fel de neam
suntem, sterg praful uitrii, scotnd din arhi-
vele neamului romnesc numele acestor mari
oameni. Auzim astzi vorbindu-se des-pre
asa-zisii patrioti, mbogtitii peste noapte,
politicienii guralivi, fariseii, a-devrati Iuda,
trdtori deneamsi tar, peacror vorb nu
dai nici dou parale si toti si gsesc, cu
prisosint, locul n vorbele de duh adunate
de inegalabilul maestru Anton Pann, cel care
ne-a lsat adevrate nestemate, culese din
nte-lepciunea poporului nostru. Si iat-l pe
Marin Voican-Ghioroiu prezentnd n cartea
sa, pefinul Pepelei , peAnton Pann, si
astfel aflm, cnd o citim, c multele
beteugurice l caracteri-zeaz pe om, apar
cnd nu tine cont de vorba cu tlc a celor
din jur, realitate pe care o trim si astzi,
ajungnd la starea de rsu-plnsu, iar
priete-ugurile ce nu se leag, devin ap
chioar de la moar, din cauz c sfaturile
ntelepte pe-o ureche cum intrar, pe
cealalt i zburar. Profesorul, folcloristul,
literatul de origine aromn,Anton Pann, cel
mai important muzician al primelor decenii
ale secolului al XIX-lea, este prezentat de
Marin Voican-Ghioroiu cu mult umor, ironie
si respect, n crciuma lui Desliu, La n-
curc lume, acolo unde vinul si rachiul
curgeauca Oltul i Siriul. Muzicianului
Anton Pann i pl-ceau si mndrutele
(...Pop dac m f-ceam/ Jur, Marit, eu
la tine... nu iertam!). Cartea este o sintez
aPoveytii vorbei, presrat cu proverbe
si ziceri, adunate deAnton Pann din n-
telepciunea poporului: Mncarea e fu-
dulie/ Dar s bei, e-o veselie, Fugi de
linguitori i de cei care te laud, Capul
omului cnd crete/ Ctig ori pgu-
bete, Ctigul m-ar bucura,/ dar i mun-
ca e cam grea, Blestemul banului st n
vrful capului, S asculti cucul cnd
cnt, Hotul, chiar i cnd iubete,/ He-
he, la plat se calicete.
Versurile pline de tlc, presrate cu ziceri
si proverbe, nuantate cu cntece (muzica si
versurile deAnton Pann, ca de exemplu,
Mult mi-e dor, surat, dor), dau o vioi-
ciune aparte lucrrii care, replic dup replic,
pare a fi o succesiune de imagini ale unei
pelicule cinematografice. Modul interesant
n careAnton Pann o scoate din mnstire
pe nepoata staretei Platonida, pe sora Anica,
frumoasa care nu mplinise nici 18 ani, ndr-
gostit de profesorul de muzichie, este de-
a dreptul nostim. n finalul scrierii sale,Marin
Voican-Ghioroiu l aduce n scen pe
Nastratin Hogea, cruia Anton Pann i se
adreseaz:
- Ct prin lume vei umbla,/ Tu la mine-
i nvta:/ Haina l face pe om./ Dar un pro-
verb ne sftuiete/ Tot omul haina croiete.
(Cortina cade) Totu-i viu ca i-altdat/
Gluma dac-i spus bine/ Cu plcere e
gustat.
Epilogul scrierii ne aduce n vremurile
noastre: Marele Pann, de-ar fi tiut/ Cum
roata vietii s-a-nvrtit/ V spun cinstit: Ar
fi-nlemnit!/ Azi, pe scena vietii cnt/ Lupii
aclamati de turm.../ De-aia nu gsiti de
munc!/ Ne-ar spune cel ntelept./ I-ati
ales s v conduc,/ Cu minciuni v-au tras
n piept!
Cartea este un elogiu adus marelui scri-
itor si compozitorAnton Pann, geniu al po-
porului romn, cel care a slujit cu demnitate
naltul ideal al ridicrii romnilor prin nv-
ttur, care a crezut cu trie n pstrarea tra-
ditiilor si obiceiurilor, culegnd mereu vorbe
de duh din grdina luxuriant a talen-
tului. Pann a scrisun veritabil tratat de
moral practic, spune Tudor Vianu. El
anunt nu numai structura Hanului An-
cutei al lui Sadoveanu, sustine criticul, ci
si, ca un homo duplex specific artei sud-
europene, dimensiunea tragic a Greciei
stttoare din Isarlcul lui Ion Barbu.
Marin Voican-Ghioroiu, acest oltean de
pe meleagurile Gorjului, acest adevrat pa-
triot de pe Valea Oltetului, cum rar mai gsesti
astzi, cu o asemenea sensibilitate, modestie
si talent... ne-a dat spre citire si delectare o
minunat fresc a timpului n careAnton
Pann biciuia prostia, nfiera hotia si nu ierta
Irdelegea. Dup ce autorul ne-a prezentat
dragostea naripat dintreMaria Tnase,
miastra Gorjului si Constantin Brncuyi,
Marele Hobitean, dou personalitti ce
greu se vor mai naste, greu vor mai ncolti n
glia romneasc altele, ne duce acum n
Crciumioara lui Desliu si ne nftiseaz
peAnton Pann, cel care ofer prin ziceri si
proverbe adevrate lectii de viat, izvorte
din ntelepciunea poporului romn, snoave,
unele piperate, care pot ustura chiar lumea
zilelor noastre: Snoava-i bun i nu-i rea/
Cnd presari piper pe ea/ Mai o cobz, un
tambal/ Dac-i bal, s fie bal!
Bunule romn Marin Voican-Ghioroiu, de
aici, de pe meleagurile Basarabilor, de pe
potecile ascunse ale lui Negru Vod, din s-
lasul Anei lui Manole si al Sultnici, de aici,
de unde nc se mai aud, parc, zornind za-
lele romanilor din Legiunea a XIII-a Gemina,
care si-au durat castru pe aceste locuri, de
aici, de pe cursul Rului Doamnei Clara, ru
ce a scldat lacrimile, sngele, durerile si ero-
ismul cuibului de vulturi numit Haiducii
Muscelului, ti strng minile si ti mngi
inima sensibil, tremurnd, ce vibreaz la
istoria acestui neam romnesc nsctor de
MARI OAMENI.
Rembrandt - Parabola bogatului avar
56
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Corneliu BERBENTE (n. 8.08.1938)
Nscut n com. Stavropoleos (Moreni), jud. Dmbovita. A absolvit Liceul Ienchit Vcrescu, din Trgoviste si
Facultatea de Mecanic, Sectia Aviatie, la Institutul Politehnic Bucuresti.
Profesor universitar la Facultatea de Inginerie Spatial a Universittii Politehnice Bucuresti, decan al F.I.S. (1981-1989,
2000-2004), seful Catedrei de Stiinte Aerospatiale Elie Carafoli (2000-2008), prorector al U.P.B. (2002-2008).
Doctor inginer n aerodinamic (1970), conductor de doctorat (1986), peste 92 de articole de specialitate, 33 de contracte
de cercetare stiintific (3 n strintate), 4 monografii, 14 manuale. Membru al American Mathematical Society si membru
corespondent al Academiei Romno-Americane de Arte si Stiinte (1996). Membru al Clubului Epigramistilor Cincinat
Pavelescu, din Bucuresti (1982) si membru fondator al Uniunii Epigramistilor din Romnia. Membru A.G.I.R., membru
fondator si presedinte de onoare, al Cercului Epigramistilor Ingineri ING-EPIGRAMA, din cadrul AGIR. Scrie epigrame si
poezii, apare n publicatii de gen, a primit mai multe premii pentru creatiile literare. Aparitii editoriale: Epigrame... yi altele
(1996). Este inclus n peste 25 de volume colective de epigram.
Inteligen(a
Inteligenta-i calitate
Ce leag prin diversitate,
Opus deci prostiei, care
Dezbin prin asemnare.
Instructaj
Prostia, ct ar fi de cras,
Nu are caracter de clas!
Se precizeaz asadar
C nu se trece la dosar.
Relativ yi absolut
Privit-n form colectiv,
Prostia este relativ.
Dar individual vzut,
Prostia este absolut.
Egalitate
Si eu fac parte dintre cei normali
Si pot ca s pricep, la o adic:
n fata legii toti suntem egali,
Dar nu si-n fata celor ce-o aplic.
Presa
Adevrul si minciuna
Contradictie expres!
Cas faci din eleuna
E nevoie si de... pres.
Transformare
Azi, tranul de la noi
Nu mai arecar cu boi,
Dar, n frunte cu primarul,
Satul are boi cu carul.
Trompeta
n tara prostilor (secret)
Ar fi, se zice, o trompet,
Sunnd tot timpul Adunarea
Si niciodat... Desteptarea!
Argument
Ignorant cu leaf mare?
Nu-i nici rar, nici de mirare!
Cum se spune romneste,
Nestiinta se plteste!
Aten(ie!
S fiti, la clasele primare,
Cu ochii-n patru-nvttori:
Din foarte slabii la dictare
Se recruteaz dictatori!
Unui yef intransigent
n orice chestii, cum vd eu,
Acordul lui se-obtine greu
Si niciodat nu-i total:
Lipseste cel gramatical!
Separarea puterilor
Guvernul ne-a convins c-n stat
De-acum totul merge strun:
Puterile s-au separat,
Iar slbiciunile se-adun!
Optimism
C lumea merge spre dreptate
Sperante sunt si optimism;
n drumul spre fraternitate,
Suntem deja la... nepotism!
Probleme
n propaganda ateist
Probleme nc mai exist:
L-au terminat pe Dumnezeu,
Cu dracul ns e mai greu!
Istorie
Istoria, se stie,
Se poate repeta,
Dar cei ce o vor scrie
Vor scrie altceva.
Corup(ie
C-i coruptia n floare
Tot romnul ntelege;
Legea este n vigoare,
Dar vigoarea nu e-n lege!
Succese
Brbatul prost se-ntmpl des
S aib la femei succes;
E prada care i convine
Inteligentei feminine.
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
De gustibus
V e sau nu v e pe plac,
Dar, dup gustul sec al meu,
Femeia fr nici un drac
Nu are niciun Dumnezeu!
De 8 Martie
Natura astzi, scump doamn,
A-nmugurit ca si femeia,
Dar rod bogat va da la toamn:
Acum de-abia e-n luna-treia.
Divor(
Prin firea lor se contrazic,
S fie-alturi nu mai pot,
Fiindc el e de nimic,
Iar dnsa este prea de tot.
Unui chefliu
E-n stare de ebrietate!,
L-au acuzat, dar n-au dreptate:
Cci s-a-mbtat asa de tare,
C de nimica nu e-n stare!
Virtute
Persoanele czute
n patima betiei
Au totusi o virtute:
Virtutea... inertiei!
Ghicitoarea
Nesplat, desuet,
Stie da n bobi amorul.
E complet analfabet,
Dar citeste... viitorul.
Urmarea pledoariei
Pltindu-l bine pe-avocat,
M-a zugrvit att de pur,
C, dup ce m-au achitat,
N-am fost n stare s mai... fur!
Epitaf
Ca om normal
Era banal.
Asa, ca prost,
Ce mare-a fost!
Vasile MATEI (18.08.1934-2002)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
57
Anul IV, nr. 7(35)/2013
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n localitatea Rctu, jud. Bacu; decedat n com. Ghimes, acelasi judet.
A absolvit Liceul Ferdinand, din Bacu (1954) si Facultatea de Geologie-Geografie, la Universitatea din Bucuresti
(1960). Doctor n geologie (stratigrafie), a lucrat ca inginer geolog principal la ntreprinderea de Prospectiuni Geologice
Bucuresti, iar n ultimii ani de viat a fost profesor de geografie la Scoala Profesional din localitatea Fget, com.
Ghimes, judetul Bacu, scoal creia i-a pus bazele.
Membru al Clubului Epigramistilor Cincinat Pavelescu, din Bucuresti si al Uniunii Epigramistilor din Romnia,
un timp redactor-sef al revistei Epigrama (serie nou).
A scris epigrame si versuri pentru copii, a aprut n publicatii de gen, a fost premiat pentru creatiile sale literare.
Inclus n peste 40 de volume colective de epigram.
Aparitii editoriale: Prafuri, pastile yi fitile (1994), Terapie de yoc (1997) si o carte de ghicitori pentru copii.
Filozofic
Greu s te refaci ca om
Ne spunea un ins cu carte.
Pentru cei ce sunt n pom,
Orizontu-i prea departe.
Logic
Se mai zice cum c omul
S-ar asemna cu pomul;
Deci, cnd omu-i necioplit,
Trebuieste altoit.
Parvenitul
Despre dnsul unii zic
Si-au dreptate fiecare
C-i tot omu-acela mic,
ns ntr-un post mai mare.
Dilem
Spre ea privirile mi zboar:
Ce trup, ce coaste, ce rrunchi!
As angaja-o secretar,
Dar nu mai am asa genunchi!
Indecizie
Desi dorinta o ardea,
Att s-a blbit femeia,
C, pn s spun c nu vrea,
Era deja n luna-a treia.
Ambi(ioasa
Chiar zece fete, dac-ar face,
Nevasta ta tot nu se las:
Cci si-a dorit dintotdeauna
S aib si-un brbat n cas.
La un concurs de miss
Desi suntem noi n etate,
Eu n-am vzut nmnuncheate
Attea fete minunate,
Dar nici attea guri cscate!
nsurat c-o floare
La nsurtoare
Te-ai cam fript, Mitic!
Ai crezut c-i floare,
Dar a fost urzic.
Compensa(ie
Fabricm cu mari sperante
Inimi artificiale;
ns fabricm si gloante
Pentru cele naturale.
Universit(i particulare
Din facultti particulare
Vin tinerii la angajare
Si fiecare-i ntrebat:
La cebutic a-i nvtat?
Lovitur de stat
N-a fost greu ca s-l rstoarne
Pe sinistrul dictator:
Multe cozi avea la carne,
Dar mai multe de topor.
Sosirea minerilor n Bucureyti
Veneau n grupuri hotrte
Si - ca s bat mai cu spor,
Aveau, pe lng rngi si bte,
Si cte-o... coad de topor!
Inscrip(ie
St scris pe-a trandafirului petal
C-atuncea cnd minciuna guverneaz,
Democratia e original
Si adevrul destabilizeaz.
Eradicarea corup(iei
Suma este colosal
Ce-au furat, dar nu mai scap;
Sigur vor intra la ap...
n piscina personal.
Emana(ii prind rdcini
Jos se adnceste drama,
Sus sampanie cu carul;
Nu-i mai schimbi cu epigrama,
...Ci cu parul!
Optimiytii
Unii-l cred si-i lucru trist,
C-ar fi neocomunist,
Dar, de-l cauti sub vopsea,
E un comunist sadea.
Verticalitate
n comunism de n-ai murit
Si ai rmas tot drept ca bradul,
Orict ai fi de hituit,
Azi nu te sperie nici iadul.
Iner(ie
Muncitorii si-au dat seama
Cine jalea dirijeaz:
Si supusi si joac drama,
Iar cei mari o dirijeaz.
Evolu(ie
Sondajele aduc noi date:
Poporul nostru, peste ani,
Va fi cu romi, cam jumtate,
n rest vor fi numai... tigani!
n yah etern
Nu stiu pentru-a cta oar
Pe la colturi vorbesc unii
C-ar muta regele-n tar,
Dar l tin n sah nebunii.
Dup rzboiul atomic
nvingtorule temut,
Acum, dup rzboi, ce faci?
As vrea s-o iau de la-nceput,
Dar nu gsesc loc prin copaci.
Carul din Caracal
Zvonul senzational
S-a ntins ca o pelagr:
Carului proverbial
I-au gsit cutia neagr.
Unui nsetat original
S-a zvonit n lumea-ntreag
Cum c mi-ar lipsi o doag,
Dar la mine altu-i chinul:
Sunt ntreg, lipseste vinul!
Unui fumtor
Nu fuma aici vecine
Tare-mi face ru tutunu!
Nu mai face pe nebunu
Crezi c mie-mi face bine?
58
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Nelu VASILE
ORIZONTAL: 1)2) Mod de a comptimi - Precursor al com-
puterului. 3) Cere liniste la mnstire! - Se mparte la doi - ntre viat si
moarte. 4) La mijlocul siestei! - Culoarea mtsii nesplate - Petrecere
recent. 5) nainte de practic - Pune muschii n evident.6) Nu suport
amnare - Scoate sarea n relief - Continutul contului! 7) Locul unei
unitti administrative - ti face parte. 8) Jumtatea corpului! - Creste
porcul - Camera femeii. 9) Dorint popular - Acoper umerii femeilor
(pl.) - Refcute de dou ori! 10) i datoreaz ceva- Vorbe atemporale!
11) Cleios n esent! - E deja numit la post. 12) Tine loc de prichici - A
pregti de iesire. 13)
VERTICAL: 1) 2) Cal ce s-a pierdut! - i lipseste umezeala - Nu
se amestec de felul lui - Animalele din poian! 3) Atributul terenului
neted - Produsul unei psri foarte mici - Dat n clocot. 4) Nu-i gsesti
sfrsitul (fem., pl.). 5) Miezul sgii! - ncape de dou ori n cinci! -
Ofert nepoliticoas - Suprafata paharului!6) Nu pune conditii (fem.).
7) Ei nu duc lips de nimic - Blocat la un capt! - N-a sustinut examenul
de maturitate. 8) Se arunc la table - Asezate la mijlocul cortului! -
Zeam de... trte. 9) Sunt puse primele n abecedar! - Colac de mtase
- Tragere la tint. 10) Odihn ntre anii de studii (3 cuv.). 11) n locul
acela - Continutul tronului! - nlocuieste strachina. 12) Face carul -
Argument sigur. 13)
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
P.S.: La o dezlegare corect, pe manseta careului veti descoperi prenumele si numele unui membru al colectivului de redactie si trei
dintre ipostazele n care este cunoscut de cititorii revistei Constelatii diamantine.
Nelu VASILE
neva194987@yahoo.com
Unei soliste de muzic... uyoar
m-am distrat cu-o cntreat
si-am pltit ct am promis,
dar frumoasa mea - isteat,
dup aia a zis... biss!
Unui oltean, fireyte, gelos
i bgai muierea-n seam,
ca pe orice individ
si juvetele-are team
s nu fi rmas... gravid!
Unui ardelean
mi divinizez nevasta
si... ardeleanul - tembel,
o tine mortis si basta:
vrea s-o gdile si el!
Altui oltean
l-am injurat de muiere
si el, brusc, din tam-nisam,
mi-a raspuns plin de durere:
da ce m... muic nu am?!?
george FILIP, Montreal
La editura Arial din Ploiesti, sub
semntura Alinei Kristinka (coordonator
principal), Heliodorei Ctunescu si Carmen
Ctunescu (coordonatoare) a aprut
Literatura romn. Dic(ionarul autorilor
romni contemporani (D.A.R.C.).
Dintre scriitorii Olteniei, cuprinsi n acest
dictionar, amintim: Mihaela Albu , Paul
Aretzu, Ioan Barbu, Gelu Biru, Daniela
Crsnaru, Bucur Demetrian, Nicolae
Diaconu, Viorel Dianu, Caius Dragomir,
Nicolae Dragos, Doina Drgut, Horia
Dulvac, Ion Dur, Florea Florescu, Ovidiu
Ghidirmic, Gheorghe Grigurcu, Nicolae
Manolescu, Miki-Dan Ionescu, Ion Maria,
Florea Miu, Sever Negrescu, Eugen
Negrici, Ion Pachia-Tatomirescu, Radu
Andrei, Dinu Sraru, Felix Sima.
Dezlegarea careului: MARIANAZAVATI - PLANGE - ABAC - G - O - ST - PAR - COMA
- ES - ECRU - BAL - R - TEORIE - O - NORD - ACUM - CARST - ON - C - TINUT - CARTE
- RP - NAP - BUDOAR - IUFA - ETOLE - RR - TRIBUTAR - VB - O - I - EI - INSTALAT -
CORLATA - IRITA - LITERARTRADUC. (MARIANA ZAVATI GARDNER; POET; CRITIC
LITERAR; TRADUCTOR).
Se apropia ziua plecrii spre Norvegia.
Emotiile inerente cltoriei le simteam tot mai
acut. Dimineata, la ora 4,30, trebuia s fiu n
statia de autobuz pentru a m urca n micro-
buzul ce m va duce la aeroportul Otopeni.
Simteam furnicturi prin tot corpul si nu pu-
team adormi, asa c am luat un extraveral.
Era cea de a doua cltorie n aceast tar.
Ammai fost si anul trecut cnd amvizitat si
alt oras, cam ct Mangalia de mare, asezat la
intrarea n oceanul Atlantic pe patru insule,
legate ntre ele prin poduri. Se numea Kris-
tiansund si aterizarea fusese atunci pe ae-
roportul Molde, acolo unde mai trziu avea
s joace si echipa Steaua un meci de fotbal.
La ora 12,30 am decolat spre Munchen,
unde am schimbat avionul n drumul spre
Oslo, prima escal pe pmntul Norvegiei.
De aici, dup vreo sase ore de asteptare,
aveam legtura cu un altul ce m duce spre
aeroportul Harstad - Evenes - Narvik, la vreo
65 km de casa copiilor mei din Lodingen.
Zborul deasupra Norvegiei l-am parcurs
noaptea si nu am vzut nimic. Nici mcar
luminite rtcite printre munti si malurile
fiordurilor.
Aproape de miezul noptii amaterizat. Fiica
si ginerele m asteptau n sala de preluarea
bagajelor. Aeroportul este unul micut, pentru
traficul intern.
Norvegia m-a ntmpinat cu ce are ea mai
frumos: aurora boreal. Poate nu observam
aceast frumusete natural a zonei polare,
dac nu m atentiona fiica-mea. Cerul era
brzdat de o portiune ca o esarf la gtul
unei femei frumoase, esarf desenat n toate
nuantele spectrului coloristic, predominnd
cea de verde.
ntreaga Norvegie era ngropat n z-
pad. Toat tara fiordurilor se afla sub pla-
puma de un alb strlucitor al omtului. Doar
drumurile erau curate, chiar dac serpuiau
printre munti, sau pe lng malurile cte unui
fiord.
La ntoarcerea spre tar am descoperit
adevrat frumusete a Norvegiei, care este
aproape numai un munte continuu, cu co-
borsuri si urcusuri si cu mult ap. n mij-
locul muntilor acoperiti cu zpad observai
de la peste nou mii de metri nltime, lacuri
nghetate, fiorduri care se nfigeau adnc n
inima muntilor si continuau pan la ocean.
Un alt lucru ce m-a surprins a fost lipsa
localittilor de-a lungul ntregului zbor de
peste 1.200 km dintre Oslo si Evenes. Nu
stiu dac am ntlnit 3-4 localitti si acestea
au fost spre nord.
Narvik este un oras cu functia de capital
zonal n partea nordic. Aeroportul Evenes
este destul de departe att de Harstad ct si
de Narvik, cu toate c poart numele celor
dou orase, ca identificare de aeroport. Am-
bele orase sunt n directii opuse la vreo 50-
60 kmde aeroport, iar orasul Evenes se g-
seste pe malul altui fiord, nsirat sub poalele
muntilor stncosi.
Asa cum am spus, eram asteptat la sosire
de fiic-mea si de ginere, cu un Audi 6 break.
Acolo, dac nu ai masin nu te poti descurca.
Trebuie s mergi la shopping, unde este mai
ieftin, si cum n Lodingen - orselul lor, cu
ceva peste 3.000 de locuitori printre care si 4
romni, pe lng alte nationalitti cu statut
de azilanti, asistati de statul norvegian pe
cheltuiala lui timp de 3 ani (n general africani
si asiatici) , ai nevoie s mergi ori la Harstad,
ori la Sordland, la vreo 60-70 kmde Lodingen.
Drumul spre noua destinatie s-a desf-
surat ocolind o portiune din Fiordul de Vest,
fiord ce leag Oceanul Atlantic de interiorul
trii n aceast zon si care este circulat de
feriboturi, nave de linie, sau pescadoare.
Dup ce am traversat fiordul peste un
pod impresionant si dup o or de mers sinu-
os dup miezul noptii printre munti, am ajuns
la casa copiilor, o cldire cu parter si dou
etaje, construit din boltari de beton si cu o
suprafat locuibil de 240 mp.
Ajuns n Lodingen, asteptam cu nerb-
dare s descopr si alte zone ale acestei prti
ale Norvegiei. Binenteles c cea mai mare
nerbdare era s merg la pescuit, s-mi ncerc
norocul, cumse zice. Ginerele a doua zi de di-
mineat a plecat la lucru, iar eu mi-ampregtit
o lanset, am luat o sacos pentru a pune
eventualii pesti si am prsit casa pe la ora
zece. Mi-a spus unde s merg la pescuit, unde-
va pe un cheu n fata atelierului unde lucra el.
Acolo era ancorat un pescador, asa c
aveam si adpost dac ncepea s bat vn-
tul, foarte frecvent si pe aici ca si pe litoralul
romnesc. Am fcut prima lansare si, spre
bucuria mea, am simtit primul atac la pesti-
sorul meu metalic de 60 grame, numit n ter-
men pescresti pilker. n scurt timp am prins
patru pesti, fiecare n jur de 2 kg. Am scpat
si altii mai mari datorit faptului c nu n-
cepuse fluxul, apa era sczut, cu o diferent
de vreo 4 metri pn la suprafata cheului.
Pestele fiind greu, cnd se zbtea i se rupea
gura si-l pierdeam. n prima mea zi am prins
sase pesti ntr-o or de vnturat apa si,
mndru nevoie mare, am plecat acas. F-
ceamexact 10 minutepejos.
Zilnic mergeam la pescuit, dar o fceam
pe semi pescarul sportiv, l eliberam dac era
sub dou kilograme, restul l pstram pentru
ca s-l srez si s-l usuc pentru acas.
A doua zi dup ce a venit ginerele de la
munc, am plecat spre Sordland, un oras mai
mare dect Lodingenul, aflat la vreo 70 de
km. Lodingenul este cap de pod, ca asezare,
de aici mai departe nu poti merge. Pe ambele
prti sunt dou fiorduri dintre care cel din
spate se nfund n munte. Orselul Lodin-
gen este asezat pe malul stng al Fiordului
de Vest, sub poalele muntelui. Casa copiilor
mei este asezat chiar sub stnca muntelui.
Muntii nu sunt falnici ca la noi, sunt mai
mrunti si numai din granit. Copacii sunt rari
si firavi, coniferele predominnd mai putin.
Orselul se ntinde pe o lungime de vreo
2 km, ncepnd de la malul fiordului si urcnd
spre munte. Au dou magazine alimentare, o
grdinit, o scoal pentru copiii pn n clasa
a V-a, apoi alta pentru cei de pn la liceu, un
liceu cu profil pe meserii, un cmin de btrni,
cres, cteva hoteluri si o cldire mare, colo-
rat cu mult maro, cu preocupri financiare
pentru ntreg nordul scandinav, pn n Es-
tonia, societate unde lucreaz ca economist
si fiica mea.
Spre iesirea din oras exist o zon rezi-
dential unde sunt construite case de va-
cant, unele locuite permanent, ca si altele
ridicate pe malul fiordului din spate. Au o
Virgil STAN
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
59
Anul IV, nr. 7(35)/2013
pescrie, nave pescresti, o fabric cu maga-
zin de plase de pescuit si un port cu ambar-
catiuni particulare de agrement si pescuit.
Casele au culoarea predominant alb, dar
si gri, albastru, maro, ocru, sau alte culori com-
binate. Ce am descoperit interesant este c
multe nu au temelii din beton, ci doar niste
pietroaie puse unul peste altul, la acelasi ni-
vel, peste care se ridic casa. Cade un pietroi,
cade casa. M ntrebam n sinea mea dac
aici nu sunt seisme. De ce nu le este team
localnicilor de miscrile tectonice ale acestei
zone muntoase?
Drumul pn la Sordland este frumos. So-
seaua serpuieste un timp pe malul fiordului,
apoi se desparte de el spre stnga, intrnd
printre muntii nzpeziti pn prin luna mai.
La poalele lor, pe suprafata mai putin nclinat
sunt numai bolovani mari de piatr, asezati
Ir noim de milenii, parc ar fi rodul unei
ploi cu meteoriti. Nu exist nicio explicatie
logic a aparitiei lor asa cum sunt aruncati ca
din ntmplare peste tot, inclusiv n apa de la
mal, mai putin adnc.
Pe traseu ne ntmpin sate micute, c-
teva case de o parte si de alta a soselei, ma-
joritatea din lemn, vopsite viu colorat. Nu
exist agricultur n aceast zon si nu as pu-
tea spune cu ce se ocup aceast populatie
rural. Este adevrat, toti au masini si pot
merge la un eventual loc de munc. n dreptul
caselor de pe malul fiordului erau brci an-
corate la ctiva metri n ap cu motorul pe
ele, sau fr motor ridicate pe uscat, lucru ce
denot c pescuitul este o ocupatie si un mod
de viat normal al norvegienilor.
Sordlandul este frumos si mai mare dect
Lodingenul, posibil s aib vreo douzeci de
mii de locuitori. ntre timp a nceput si ploaia.
Aici exist o succesiune a fenomenelor meteo-
rologice, ca ntr-un program prestabilit. Al-
terneaz cnd ninsoarea, cnd ploaia, com-
pletat cu vreme frumoas,
soare, apoi vnt si nori. Nu am
avut o temperatur mai mare
de 8 grade ct am stat n Nor-
vegia, dar nu simteai asprimea
gerului. Uneori btea vntul
iar apa fiordului se nvolbura
ca la noi la mare.
Astzi este iar soare. Trei
zile de la sosirea mea a fost
soare continuu. Chiar dac
zpada de pe acoperisuri era
de peste jumtate de metru,
soselele erau uscate, fr nici
un pic de omt.
Am oprit aerul conditionat
n living (n Norvegiadenord
cel putin, nclzirea se face
numai pe baz de energie
electric, chiar dac tara este cea de a treia
exportatoare de produse petroliere din
Europa) si am iesit la plimbare prin localitate,
s-o descopr si s fac fotografii. Vzusem un
hotel mic care avea o ngrdire a curtii din
stlpi sculptati, cum erau si obiectele de joac
pentru copii. Am aflat c sunt aduse tocmai
din Thailanda. Me-rita deplasarea pn acolo,
asa c am plecat.
Smbt dimineata am servit micul dejun,
ne-am but cafeaua si am pornit la drum. Nu
era una dintre cele mai frumoase dimineti, ns
era una obisnuit pentru clima Norvegiei.
Plouase mrunt noaptea, soseaua era
umed si cerul nnourat. Revedeam din nou
traseul pe care l-amfcut la sosirea n nord.
La iesirea din Lodingen, pe partea dreapt la
ctiva kilometri, am vzut primii reni n origi-
nal. Psteau la marginea unui plc de arbusti
crescuti ntre sosea si fiord. Erau vreo opt.
De la distanta la care se aflau, circa cincizeci
- saizeci de metri si viteza masinii, nu am fcut
mare deosebire ntre ei si o capr. Erau gri-
cenusiu si nu prea mari. Oricum nu ca cei din
filme sau ilustrate. Niste animale plpnde,
slabe si obisnuite cu traficul si prezenta oame-
nilor casi oilesau caprelenoastre. Copiii mi-
au povestit c au venit si n oras fr a se te-
me de ceva. Asa fcea si vulpea de pe muntele
din spatele casei lor. Cobora si o lua printre
case cutnd de mncare.
Dup prima turm ammai vzut si alti reni,
dar numai n aceeasi zon, la cteva sute de
metri distant ntre ei. Aici mai triesc si elani
dar numai n zonele mpdurite. Norvegienii
le spun mus si i poate vna dac au permis
si autorizatie special numai ntr-o perioad
a anului. Am mncat acolo friptur de elan si
de balen, pregtit de fiica mea la cuptor.
Am vzut prima familie de elani cnd mer-
geam spre Evenes s-l prelum pe un amic
din Iasi, invitat de ginere s munceasc mpre-
un la aceeasi firm. De asemeni si cnd am
mers s tiem lemne din pdurea unui coleg
al ginerelui, am mai vzut ctiva elani ca si n
dimineata plecrii spre aeroport. Un coleg al
lui avea ctiva munti n proprietate si dorea
s tiem arborii ca s-si fac prtie de sky
board iar copiilor le trebuiau lemnele pentru
nclzit casa. Au comandat n tar central pe
lemne, asa c-si pregteau rezerva de com-
bustibil pentru iarna urmtoare.
Am trecut de intrarea spre aeroport si ne
ndreptam spre orasul Evenes nsiruit ca mai
toate localittile norvegiene, pe malul fior-
dului si sub muntii care strjuiau de o parte si
de alta ntinderea de ap. Case joase, cu maxi-
mum dou etaje, viu colorate, majoritatea din
scndur asezat orizontal una peste alta sau
pe vertical. Temeliile la cele cu un nivel erau
n general bucti mari de granit. Rar desco-
pereai o temelie din beton. Totul aici este doar
stnc de piatr de culoarea vnt.
Nu m-a impresionat ca oras. Erau doar
case fr curti, asezate fr nicio ordine, parc
fiecare unde a vrut s si-o ridice. Unele erau
frumoase dar nu deosebite. Dac acoperisu-
rile nu erau noi, atunci descopereai un strat
gros de muschi verde crescut peste scndu-
rile acoperisului.
La o intersectie, un panou rutier ne in-
dica o localitate din Suedia despre care nu as
fi stiut nimic ca s m orientez. Nu amintea c
n acea parte este Suedia. Noroc c stiau co-
piii. Se vedea c urcm pe munte deoarece
zpada era pe versanti din ce n ce mai mare.
Am trecut si prin tuneluri dar nu asa lungi ca
n sud, doar de cinci sute de metri si erau prin
munte nu pe sub fiord ca acolo. Cnd ne-am
apropiat de granit, peisajul era deja glaciar,
lacurile dintre munti erau nghetate, pescarii
si ncercau norocul la copc, iar amatorii de
sport se plimbau pe lacul nghetat bocn cu
schiurile sau cu sky board-urile. Pe marginea
soselei stationau masini parcate n refugii,
lsate n voia sortii. Nimeni nu fur aici sau
ncalc teritoriul ori propri-
etatea cuiva.
Am vzut niste statiuni
montane care se rezumau doar
la o ngrmdire de csute si
bungalouri acoperite cu z-
pada, iar printre nmeti de
peste un metru descopereai o
gr-mad de masini parcate.
Era weekendul si norvegienii
plecaser de acas pentru
toat perioada week-end-ului.
Soseaua pe partea Suediei
era dezamgitoare, numai gropi
si plombe. Parc erai pe drumu-
rile noastre judetene din zonele
uitate de lume, sau pe traseul
bulgresc dintre vam si Balcik.
60
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 7(35)/2013
Vedere din Lodingen a fiordului yi al mun(ilor
continuare n nr. urmtor