Vasile Boroneant

'

Arheologia peterilor i minelor din Romnia

ciMeC- 2000
Bucureti
www.cimec.ro

Colectiv de redacie : Coordonator: Irina OBERLNOER-TRNOVEANU Corectur: Dan MATEI, Florela VASILESCU Tehnoredactor: Eduard HAZU

Copyright Vasile

Boronea n

ciMeC -Institutul de Memorie Cultural Piaa Presei Libere 1, C.P. 33-90 713411 Bucureti , ROMNIA Tei./Fax:(01) 224.37 .42 http://www.cimec.ro E-mail: cimec@cimec.ro

ISBN 973-99088-0-2

www.cimec.ro

Arheologie pete rilor

minelor din Rom!mis - CUPRINS

CUPRINS

Cuvnt introductiv .............................................. VII - XXIV Foreword . ...... ...... ......... ...... .............. .. ..... ..... XXV - XXXVI naturale ............. .... ............... ................................. 1 Peteri antropice .. .......................................................... 93 Avene ............................... .. .......................................... 108 Adposturi sub stnc ..... .............................................. 109 Stncrii ........................................................................ 113 Mine ......................... ..................................................... 117 Cariere ........... ... .. .......................................................... 132 Lutrii ............................................................................ 147 Saline ... ...................... ................................................. .. 150 Plane ........................................................................... 161 Index plane ............................................................... 291 Indexul peterilor , adposturilor, minelor, carierelor i salinelor ................................................................ 297 Index de pagin ............................................................. 315
Peteri

Postfa ........................................................................

327 www.cimec.ro

Arheolog'a peterilor

minelor din Romnta - CONTENTS

CONTENTS

Romaman Foreword ........................................ VII - XXIV Enghsh Foreword ... .. ........................... ....... XXV - XXXVI Natural Caves . ............................................................. 1 Anthropic Caves ......................................................... 93 Swallow-holes .. ... ............... ... ........ ................. ....... .... 108 Rock Shelters ................................................................ 109 Rocks .......................................................................... 113 Mines ............................................................................ 117 Quarries ........................................................................ 132 Clay Pits ...................................................................... 147 Salt Mi nes ..................................................................... 150 F1gures .......................................................................... 161 List of Figures . .... . . .... .............. . . .. ........ 291 Index of caves , shelters, mines , quarnes and salt mines . .................... . ............ 297 Page Index .................................................................... 315

Afterword ....................................................................... 327 www.cimec.ro

Arheologia petenlor i m inelor din Romlmia - CuvAnt introductiv

Cuvnt introductiv
Scurt istoric al problemei
Cercetarea peterilor i adposturilor sub stnc , a pereilor stnco i este unul dintre cele mai interesante domenii ale investigaiilor tirnifice de caracter arheologic, istoric, geologic, geografic, paleontologic, speologie etc. Este unanim recunoscut c acestea au oferit cel dintr adpost omulur n perioada preistoric , in special in epoca glaciar dar i dup aceea , n epoca istoric , in vreme de iarn sau cutnd adpost rcoros n anotrmpul clduros . Datorit caracterului lor tainic, ntunecos greu accesibil au fost obiectul sau nc sunt subiectul unor activitti artistrce, magice i religioase nsui cretinismul la nceputurile sale s-a folosit de peteri r adposturi, de stnci naturale, a spat sau a amenajat peteri sau stnci. Unele peteri sunt recunoscute ca adevrate temple ale artei preistorice sau istorice i au fost transformate n veritabile muzee prin amenajn speciale. Altele chiar au fost retrase din fluxul de vizitare turistic al marelui public n vederea proteJrii fa de maladirle care pot s le aduc in chip involuntar i s duneze conservrii lor. Pentru acestea s-au amenajat altele, n apropiere. n care au fost reproduse identic toate figurar il e din cele adevrate (Lascaux, Altamira) . Este un exemplu muzeografic strlucit de grrj r atentre ce trebuie acordat unur monument rupestru . Sunt naturale sau create de mna omulur cum ar fi cele din Munii Banatului sau Dobrogea care au fost locuite de haiducr sau n scop pastoral i nu de putine ori n interes militar-strategic. i acestea trebure s struie in atentra noastr . Aa cum am artat , invest i gai i le i n acest domeniu de cercetare s-au desfurat nc de la nceput prin efortul conjugat al specialitilor din diferite domemr. n ara noastr , ntre cei ale cror nume trebuie s figureze la loc de frunte cnd se ia in d i scu i e aceast problem este Alexandru Odobescu care in vara anului 1871 . a avut rdeea genial a lansrii Chestionarului Arheologrc, pe care 1-a trimis tuturor primriilor din vechiul regat al Romniei spre a sta n aten i a nvtoril or , preoilor profesorilor, iubitorilor monumentelor i trecutului nostru istoric. Reacia a fost prompt , rspunsuri le venind chrar n ace l a i an. fapt ce i-a permis s elaboreze .,Proiectul de Campanie pentru Exploratiuni Arheologice in Drstnctul Buzu ", i n care i propunea cercetarea peterilor i aezm r ntelor religroase spate n stnca din m u n ii
Buzulu i,
VII
www.cimec.ro

peteri

Arheologie

peterilor i

mine tor din Romania Cuvnt mtroductiv

din acest areal. Este cel dinti proiect romnesc de acest gen Odobescu i-a pus n aplicare planul Rezultatele nu a reuit s le publice dar ele se afl tezaurizate in fondul ce-i poart numele la Biblioteca Academiei Romne i au constituit sursa principal de informare in redactarea Marelui Dicionar Geografic al Romniei. Interesul fa de peterile aflate pe Valea Dunrii sau in alte locuri ale provinciilor istorice romne din secolul al XVIII-lea este mamfestat i de ctre cltorii strini care le-au vizitat sau descris. ntre acetia menionam pe F Aloysio Marsigli, F. Griselini . Din prima jumtate a secolului al XIX-lea pn la inceputul primului rzboi mondial sunt de menionat in principal : E. A. Bieltz, K. F. Peters, G. Teglas. Majoritatea dintre acet1a au fost captivai de poziia peterilor, de frumuseea interioarelor cu stalactite I stalagmite, punnd bazele speologiei ca t1in . Eviden1em, de asemenea, cercetrile privind speologia fizic in cadrul crora se remarc personaliti ca G. Munteanu-Murgoci i Emil Racovi, naturalist i oceanolog, fondator al Biospeologiei. Acesta din urm, mpreun cu colaboratorul su, elveianul P. A Chapuis a transferat la Cluj Centrul Internaional de Cercetri Biospeologice. Emil Racovi nfiineaz la Cluj primul institut de speolog1e din lume, la 20 aprilie 1920, care, din cauza ocuprii Transilvaniei de ctre hortiti n urma Dictatului de la Viena din 1940, se refugiaz la Tim1oara . Cercetarea peterilor se organizeaz abia in a doua jumtate a deceniului al aselea din veacul nostru. ~ 1956 centrul cercetrii speologice se mut i se concentreaz la Bucureti n jurul Institutului de Speologie de sub conducerea profesorului C. Mota . La Cluj funcioneaz o sec1une de profil. Dup aceast dat cercetarea peterilor cunoate o nou etap de dezvoltare. Un moment Important l constituie nfiinarea, n 1965 a cluburilor de speo-amatori din principalele orae din ar cum ar fi Bucureti, Braov, Cluj, Arad , Oradea, Reia , Brad etc Acum are loc o dezvoltare a activitii de speoturism
zcmintelor

Un rol nu ntotdeauna pozitiv I-au avut cuttorii de comori i exploatrile de guano din peteri, care pe lng realizarea pnmelor colecii i popularizri ale frumuseilor i valorilor Istorice ale peterilor, au pricinuit distrugeri ale galenilor I depunenlor in care se aflau vestigii arheologice i de faun fosil. Speoturismul trebuie tratat cu atenie Unele peten au nceput s aib aspect de depoz1te de conserve i deeuri alimentare de tot felul , iar stalactitele i valoroasele concretiuni calcaroase au fost Jefuite, ca I vest1giile arheologice , Istorice i fosile, pe care le adposteau . Pereii sunt mzglii , murdrii plint cu "amintiri i isclituri www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i mine/or din Romnia - Cuvnt introductiv

Problemele evidenei i protejrii peterilor naturale i antropice prin Legea monumente/ar istorice i a siturilor arheologice

Ca urmare a acestei situaii credem c este necesar ntocmirea unei evidene primare, a unui repertoriu pe baza cruia s se elaboreze i editeze o Eviden a Monumentelor Rupestre din Romnia, a acelor peteri care adpostesc n interiorul lor depuneri de pmnt cu vestigii arheologice i ruine, consecin a locuirii lor de ctre om. Monumentele rupestre trebuie s se bucure de mentelor Istorice i a Siturilor Arheologice.
protecia

Legii Monu-

Este necesar ntocmirea unei evidene privind starea fiecrui monument sau constatarea dac nu cumva monumentul a fost distrus ntre timp, dac este vizitabil i n ce condiii , dac s-a fcut valorificarea tiinific , msurile ce trebuie luate cu caracter de urgen pentru protejarea, restaurarea i supravegherea lor. Operaia este cu att mai urgent cu ct unele sunt ameninate cu degradarea, distrugerea sau sunt solicitate pentru valorificare turistic . Subliniem faptul c Institutul .,Emil Racovi " din Bucureti i Cluj , cu ajutorul Cercurilor de speo-amatori , au n curs de efectuare proiectul de cartare i eviden prin inscripionare numeric a fiecrei peteri (la intrare, ntr-un loc ferit de intemperii, se scrie cu vopsea roie numrul fiecrei peteri in cifre arabe). Opera se intituleaz Cadastrul Peterilor din Romnia. Prima parte deja s-a terminat i cuprinde 8.500 de obiective. Un numr aproape egal de peteri , adposturi , avene, vor fi cuprinse ntr-un al doilea volum , ce urmeaz a fi editat. Este de reinut faptul c numai 3% dintre obiectivele vizitate de speologi au fost vzute de ctre specialiti arheologi , din aceast cauz credem c este necesar stabilirea ct mai urgent a unei strnse colaborri ntre speologi, speo-amatori i arheologi, pentru c activitatea s se desfoare printr-o consultare i participare reciproc . Arheologilor le revine sarcina de a vizita i restul peterilor i a se pronuna asupra lor. Se simte nevoia organizrii unei evidene l din punct de vedere arheologic a acestor monumente. n aceast evidena trebuie s fie incluse i peterile i lucrrile antropice , indiferent de caracterul rocilor n care au fost spate .
Evidena

ar trebui

s cuprind :

1.

Peteri i adposturi,
Peteri i adposturi

stnci

(stncrii).

A.

naturale locuite sau amenajate de om.

a. Peteri. b. Adposturi. c. Stnci-stncrii. d. Menhire etc.

IX

www.cimec.ro

Arheologis

peterilor i

minelor din RomAnia CuvAnt introductiv

8 . ncperi i adposturi spate de om (antropice). a. Biserici. b Sch1turi. c Terase amenajata. d. Peten. Il. Alte categorii de
lucrri

stnc

sau subterane executate de om.

A. Mine: a) de aur i argint. b) de cupru. c} de crbune . d) saline. e) alte categoni de

IJcrri

miniere

8. Cariere: a) de piatr. b} de nisip i prundi c) de pmnt. d) de caolin etc. C. Lucr ri subterane militare cazemate, etc.). sau civile {tuneluri, aeroporturi,
i

III. Rezervatii naturale de interes istorico-arheologic cadrul lor ambiental. a. Rezervai1 arheologice. b. Rezervaii istorice. c Rezervai1 naturale.
Pentru realizarea acestui proiect este nevoie de.

stiintific, in

1)

Investigaii

in obiective pentru
documentaiei

obinerea

elementelor de ncadrare

tiinific I cultural .

2) Elaborarea

grafice foto, video

fiecrui

3) Redactarea studiului documentar informativ asupra inventar al descopenrilor. 4) Ordonarea

activttii i tiinific, turisttc,

obiectiv, un valorificare

elaborarea proiectului de cercetare de protejare a acestora.

5) lnventarrerea matenalelor arheologice, 1stonce i de alt natur I alte act1vit1 ce vizeaz buna eviden t admtnistrare a patnmoniului mobil i 1mobil al fiecrui monument 6) Elaborarea unei legislaii privind organizarea de asociaii , fundaii , n care s aib loc dezbateri publice cu colecionarit de obiecte proven1te din peten , dtn mine (flon de mm) , din toate categoriile de monumente
mentonate .

7) Introducerea n

nvmntul

preumversitar
X

universitar a unor cursuri

www.cimec.ro

Arheotog1a

peterilor i

mine lor din Romnia - Cuv6nt mtroducllv

sau lecii care s se ocupe de protejarea, consolidarea i conservarea tuturor categoriilor de monumente pentru a crea convingerea ca i generaiile viitoare s le poat vizita nealterate i n bun stare.
Peterile, adposturile

naturale

i stncriile

Dup stingerea din via a lui Alexandru Odobescu preocupri speciale privind cercetarea arheologic n peteri nu au mai existat n ar . Imediat dup primul rzboi mondial, n Romnia Mare , preocuparea renate prin efortul unor pasionai cercettori ca Marton Roska n Transilvania , Constantin S. Nicolescu-Piopor n Oltenia , Nicolae N. Moroanu n Basarabia.

Sfritul tragic al lui N. Moroanu n cursul anului 1940, prin cedarea Basarabiei, inspiraia nefericit a lui M. Roska de a se retrage n Ungana la sfritul celui de al doilea rzboi mondial au fcut ca dintre acetia numai C. S. Nicolescu-Piopor s poat s-i continue cercetrile din domeniul rupestru dup al doilea rzboi mondial. Astfel , n 1951 , n colaborare cu secia de antropologie a Institutului de Endocrinologie a Universitii de Medicin din Bucureti , acesta reia spturile la Petera Muierii de la Baia de Fier pe care le continu apoi din 1953 mpreun cu Muzeul Naional de Antichiti i cu Institutul de Arheologie (dup transformarea sa, n 1956, n institut) C. S. Nicolescu-Piopor mpreun cu Corneliu C. Mateescu rensufleesc micarea arheologic n acest domeniu reuind s grupeze n jurul lor tineri, care dup o perioad de initiere, devin cercettori de baz ai Institutelor de Arheologie i de Speologi~ sau n muzeele rii . n 1954 echipa de cercetare i ncepe activitatea n cadrul antierului arheologic Cerna - Olt. Sunt explorate toate peterile de pe ambele maluri ale rurilor Cerna i Olt. n 1964 C. S. Nicolescu-Piopor cu ocazia construirii Hidrocentralei de la Porile de Fier ncepe investigarea peterilor din Valea Dunrii, nti n petera de la Veterani i adpostul sub stnca Cuina Turcului, continund cu Petera Climente 1 si Il din Cazanele Mari. D1n echip fac parte M. Davidescu, t. Roman, V. Boronean crora li s-au alturat n anii urmtori AL Punescu , FI. Mogoanu , Alexandra Bolomey, Elena Terzea , V. Sencu, t. Negrea , Alexandrina Negrea i muli alii Cu aceast ocazie cercetrile arheologice descoper cele dinti obiecte de art datnd din epipaleolitic (mileniile XI-IX), cea dinti petera cu reprezentri n culoare roie din ar de la Gaura Chindiei de la Pescari , acum Coronini , judeul Cara Severin .
Datorit extinderii cercetrilor s-a extins i problematica , din nevoia obinerii a ct mai multor date necesare nelegerii problemei ajungndu-se la concluzia c ele nu puteau fi obinute dect prin colaborare interdis-

ciplinar .

Au intrat n atenia noastr numai ntmpltor unele lucrri subterane spate sau amenajate de om cu scopuri militare cum ar fi forturile ,
XI
www.cimec.ro

Arheotogia peterilor i mmetor din

Rom~n ia

Cuv~nt

introductiV

cazematele antenoare pnmului i din al doilea rzboi mondial, liniile de fort1ficatie, valunle de pmnt i alte amenaJri din piatr . Ar trebui n viitor s. se acorde importanta cuvenit sistemului de fort1fica11 de epoc contemporan de pe litoralul Mrii Negre, edificate in perioada comuntst pentru aprarea lltoralulur n eventualitatea unUl atac militar "Imperialist" sau cele din zona de frontier cu Iugoslavia, din perioada de confruntare dintre ideologia i tactica militar a comunismului internaionalist de t1p stalimst de pe teritonul tni noastre i cel naional din Iugoslavia, de tip titoist. Nu a 1ntrat n preocuprile noastre dar evtdeniem necesttatea inventarierii i studierii lucrrilor subterane de observare i supraveghere asupra partizanilor d1n muni , din aceea i perioad comunist . Toate acestea , inclusiv forturile de aprare de pe centura Bucuretiului , de la Jilava Pantelimon etc sunt acum ieite din uz, pierzndu-i caracterul secret. De ele trebuie s ne ocupm n viitor, s le cercetm , pentru a crea cmp de investigare specialitilor n vederea interpretrii corecte a istoriei din penoadete amint1te Cteva consideratii se 1mpun asupra obiecttvetor prezentate n lucrarea de fa n pnmul rnd asupra peterilor naturale, adposturilor sub stnc , a stncriitor locuite de om sau pe pereii crora acesta a realizat reprezentri de art n penoada preistoric sau i storic . Ele au fost prezentate pe baza datelor deja publicate, n funcie de cantitatea i calitatea informaiilor. Din aceast cauz , prezentarea lor pare inegal ca tratare. Ne-am strduit ca datele s conin coordonatele principale, geospeologice, cu altttudini, temperaturi med11 anuale, umiditate, acolo unde acestea au existat, pentru ca cei care doresc s se ocupe de ele n mod special s-i poat da seama I aprec1a condii il e de locuire n funcie de latitudine, altitudine, rspndire zonal , rezultnd clar c ele sunt grupate n arealele carstice calcaroase. Numai n rare cazuri ele se afl pe platouri nalte, ce reprezint de fapt vechile terase ale vilor sau principatelor cursun de ap de pe teritonul rii.
Remarcm faptul c lipsesc dovezile de locuire din paleoliticul inferior, c sunt foarte rare cete din paleoliticul mijloctu, c sunt mai frecvente cele din paleoliticul superior i din mezolitic, destul de frecvente cete din neolitic. O repopulare a peterilor se constat n toate arealele de rspndire n perioada de trecere ta epoca bronzului i n prima parte a epocii bronzului i , destul de rar, n prima epoc a fierului. in epoca dacic , peterile sunt mat puin locuite, in ciuda faptului c unele dintre ele sunt menionate n izvoarele tstorice, cum ar fi cele din perioada lui Burebista, cnd n muntele Kogaion oficia Deceneu , preot apropiat reg.elui. Cercetrile recente par a le identifica pe acestea n pintenul calcaros Vrtoaoele de la Grditea de Munte, jud. Hunedoara.

Cteva peteri au fost locuite i n epoca roman , in special cete din Dobrogea de la Limanu I Gura Dobrogei. O atract1e de-a lungul istoriei au constituit-o peterile din care izvorau ape termale, ntre care cele de mai
XII
www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor din Romnia - Cuvnt introductiv

importante sunt cele de la Bile Herculane, cu proprieti de vindecare a unor afeciuni ale organismului uman. Cunoscute i exploatate sunt i cele de la Geoagiu Bi-Germisara nc din epoca roman precum i altele, mai puin renumite . Veterani prezint funcie militar-strategic . Aici au fost gsite de V. Boronean , Dinu V. Rosetti i N. Harpanumian numeroase fragmente ceramice i crmizi romane cu inscripia DRP DIERNA, monede din aceast perioad i o fntn pentru alimentarea cu ap a garnizoanei militare romane staionate acolo . Pe fundul acesteia s-au gsit de asemenea numeroase materiale arheologice. i-a pstrat funcionalitatea de aprare i adpostire i n epoca medieval cnd s-a amenajat o incint protejat cu dou rnduri de ziduri de piatr i un port militar. n epoca medieval se constat de asemenea o intensificare a locuirii, un numr mare de peteri n epoca feudal trzie, n timpul domniilor fanariote pn la revoluia lui Tudor Vladimirescu au servit drept ascunztoare haiducilor i apoi , n perioada comunist , spre ele s-a ndreptat atenia lupttorilor din rezisten .
ctre Petera

Tn cele artate pn acum despre peterile naturale, un fapt deosebit din punct de vedere istoric, se cuvine a fi subliniat: anume c ele au furnizat cele mai importante date privind aa numitul paleolitic cuaritic dezvoltat n peterile Carpailor Meridionali i din Munii Banatului. Acestea nfieaz specialitilor un proces istoric petrecut n paleolitic, un mod de vi a legat de un comportament propriu fa de materia pri m prin utilizarea cu predilectie a cuartului n prelucrarea uneltelor specific zonelor nalte , alpine ale Carpailor (Baia de Fier, Nandru) n timpul ultimei glaciaiuni WOrm. Tn acestea, pe lng uneltele din cuar le foloseau i pe cele din silex, os i corn i probabil de lemn. Erau locuite de o populaie care vna ntre altele ursul de peter ( Ursus spelreus) i culege a fructe de pdure . Poate tot de o rcire a climatului i poate, de creterea precipitaiilor se leag i marea frecven a materialului arheologic din vremea culturii Coofeni. i mai interesant este c n aceeai epoc a bronzului, n descoperirile de la Gleni se vorbete despre existena unor sanctuare n peter . Este, de asemenea, de subliniat, c tot de o funcionalitate cultural amintete , n epoca bronzului final i nceputul epocii fierului , petera denumit Fundul Peterii de la Bozioru, jud. Buzu . Faptul este justificat de existena unor reprezentri ale unor figuri incizate: pumnale, vrfuri de lnci i sgei. lnciziile sunt fcute pe pereii interiori ai peterii. Ele sunt aproape identice cu cele din reprezentrile de pe stncile de la Val Camonica, Brescia-ltalia sau din provincia Galicia din Spania, datnd din aceiai perioad . Despre peteri ca lca de cult amintesc i izvoarele scrise din epoca roman localizate n spaiul rii noastre. Aa este cazul peterii Ceiris localizat de V. Prvan la Gura Dobrogei i de V. Boronean la Limanu , judeul Constana .
i

cultul oriental al zeului Mithras practicat n

peteri

n epoca

roman

www.cimec.ro

este

atestat pe teritoriul rii noastre de izvoarele scrise, de monumentele eptgrafice. Asemenea locuri de cult sunt de presupus a fi atestate n petera Adam din Dobrogea i n petera Veterani din Cazanele Dunrii , unde s-a gsit I se mai conserv nc tunelul prelung de la intrare, ce desparte dou ncperi laterale, specific acestui cult. Nu au fost gsite banchetele numtte "praespia" (ieslele) , deoarece au fost cu siguran distruse de mormintele din epoca feudal amenajate aici Zidul median se pstreaz nc , dei petera este partal sub ap . Regretabil este ns faptul c o piatr de altar cu inscripii gsit n interior a fost dtstrus ulterior de vizitatorii peterii Printre peterile locuite n epoca medieval , n afar de petera Veterani deja amintit , tot in zo'1a Porilor de Fier a fost descoperit zidul de fortificaie n prea binecunoscuta peter Gaura cu Musc de la Pescari Coromni, care a devenit subiect de legend datorit mutei columbace . Legenda spune c aici , n peter , s-a ascuns balaurul cu apte capete pe care 1-a ucis Iavan lorgovan, un Hercules al Banatului. Legenda mai spune c din sngele nit din capetele balaurului s-a nscut musca columbac , care pedepsete periodic pe localnici ca urmare a isprvilor lui Iavan. Este atestat istoric c populaia de pe ambele malun ale fluviului , romnesc i iugoslav, suferea periodic de invazia acestei insecte care le ucidea animalele. Au fost locuite n epoca feudal n zona nalt a Carpatlor Orientali , peste 30 de peteri de pe Valea Homorodului, din preajma localitii Mereti , judeul Covasna, cercetate de colectivul condus de Traian Orghidan. Multe alte peteri de nalt altitudine se afl n Banat, pe vile Cara , Nera, Timi , n Criana , pe vile Criului i a Someului. Un mare impact asupra cercetni arheologice I-au avut exploatrile de guano de la Ctoclovina , JUd. Hunedoara, n primele decenii ale veacului nostru i apoi cele din Petera Muierilor, de la Baia de Fier. De acestea s-au ocupat personaliti de prim mn ale arheologiei i paleontologiei romneti ca dr. Francisc Rainer, C. S. Nicolescu-Piopor i Dardu Nicolescu-Piopor. Din ele provin vestitele crami de Homo sapiens fosilis care atest faptul c arealul geografic in care se afl peterile a fost locwt de ctre acesta n timpul paleoliticului superior. Meninndu-ne n cadrul acestor descoperiri, este de subliniat c n peterile din munii notri au fost gsite urmele pailor acestui om impregnate n roc , n petera Izbuc din Bihor. Cu toate c de aceste descoperiri s-au ocupat personaliti de mare prestigiu ca C. Ricuia i 1. Viehmann ele sunt puin cunoscute n lumea specialitilor dtn ar i de pe conttnent cu pictur n culoare jud. Gorj, Umanu jud. Constana , aparinnd neoliticului, epoci1 metalelor i medievale Acestea se altur celor de aceeai vrsta de pe intreg continentul. Nici peterile pictate n culoare rote nu au lipstt din peisajul carpatic. Ele nu se ridic la
XIV
www.cimec.ro

Pum cunoscute i putin mediatizate sunt peterile neagr de la Polovragi, Vaideei, petera Muierii din

Arheologia

peterilor i

mine lor din Romnia - Cuvnt tntroducllv

valoarea celor din zona franco-cantabric a continentului prin tratare i imagistic . Temele sunt n general aceleai , epoca i modul de reprezentare grafic sunt altele, percepia artistic este alta. Trecuse glaciaiunea i se intrase in climatul cald postglaciar, n care ambiana faunistic i floristic era alta. Oamenii puteau s circule i s gndeasc liberi. Imaginile pstrate ne prezint o lume cu o alta ideologie, cea care se dezvoltase dup anii 11 000 a. Ch. ca rezultat a acestor schimbri. Ele sunt pe deplin reflectate in reprezentrile din petera Gaura Chindiei - Coronini, Cara Severin. Reflect aspiraiile perioadei istorice cuprinse ntre aproximativ 6000 a. Ch . i secolele XI-XII ale erei cretine . Motivele i temele se inrudesc cu cele tratate n reprezentrile din petera Mgura, din Bulgaria dar i cu cele din Peninsula ltalic , lberic sau de pe nlimile Alpilor. Reprezentrile de caracter cretin pe care le nfieaz se nrudesc cu cele din peterile i catacombele din epoca paleocretin, cu reprezentrile din arta mural din bisericile cretine din primul mileniu al erei noastre.
Numrul adposturilor sub stnc este mare n ara noastr , dar a celor cu descoperiri arheologice sau faunistice este mic. Faptul se datoreaz poate lipsei de preocupri pentru cercetarea lor. Adpostul , potcapina Cuina Turcului din Cazanele Mari, localitatea Dubova , zona Porilor de Fier este fr ndoial cel mai important obiectiv de acest gen din ar i din aceast parte a continentului. Apele lacului de acumulare ale Hidrocentralei Portile de Fier 1 I-au acoperit. nainte de creterea nivelului lacului pn la c~te inundabile, ntre 1964-1969, adpostul a fost cercetat intens de ctre o echip condusa de C. S. Nicolescu-Piopor . Descoperirile de aici au constituit i constituie nc o premier pentru istoria rii i a continentului. Spturile au pus n eviden numeroase zcminte arheologice ce se succed din mileniul al Xl-lea pn n contemporaneitate. Noutatea este aceea c au pus in eviden o civilizaie ce se deruleaz , dup datrile de radio-carbon , studiul faunelor i florei , a pieselor de schelet uman, a resturilor arheologice, ntre mileniile XI i IX a. Ch Civilizaia descoperit a fost denumit iniial clisurian, apoi dintr-o confuzie tipologic privind uneltele de piatr datorat noutii sale, Romanello-azilian sau Romanellian. Problemele , ulterior s-au rezolvat. Civilizaia este dovedit acum nu numai n acest adpost dar i n cteva peteri din zona, i n aezarea deschis de pe Ostrovul Banului. Un fapt este important ea a durat peste 2500 de ani i este prima civilizaie care, odat stabilit aici , a cunoscut o evoluie i o dezvoltare constant cobornd pe parcursul celor dou milenii i jumtate de desfurare, odat cu scderea debitului Dunrii , din peterile aflate pe etajul nalt al cheilor fluviului n spaiul deschis de pe mal , n apropierea apei. Fenomenul a fost posibil tocmai ca urmare a schimbrii climatice marcat de ieirea din climatul rece i trecerea in climatul nou, mai cald , al holocenului. Numai din aezarea din Cuina Turcului provine un bogat inventar de peste 30.000 de unelte de silex i din alte roci de caracter microlitic (mrunt). piese din os, corn, dini ,

XV

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmefor din Romnia - CuvAnt introductiv

alctuind podoabe, obiecte de cult, de ntual religios i de art cu ornamentare geometric caractenstic artei mobiliare postglaciare europene. Prin aceste descoperin I prin cele dtn ctvihzatla urmtoare , ce se dezvolt n zona denumit Schela Cladovei-Lepenski Vir, n mileniile VII-VI , culoarul dunrean al zonet Porilor de Fier se mtegreaz arealelor de zam1slire a vechilor civilizaii ale lumii antice. Populaia descinde din omul de Cro Magnon care a populat. aa cum arat descopenrile din peterile de la Ctoclovtna i Bata de Fter, din vremea paleollticului superior. Aceste descoperiri au fost repede integrate n tratatele de specialitate elaborate in centrele universitare din lumea ntreag .

Peterile i adposturile spate

de om (antropice)

Un loc important I inedit pentru istoria rii noastre l ocup peterile antropice. Ele sunt opera populaiilor ce au locuit acest spa1u geografic n perioada dacic , roman, paleocretin sau chiar medieval i se localizeaz n Dobrogea, dar i n alte pri ale arcului carpat1c. Este de mentionat in primul rnd Petera labirint de la Limanu n care, pe lng caracterul sau ntortocheat, se afl o sene de ncperi de dimenstuni i functionaliti difente spate n stnc , susinute de ziduri fr legtur de mortar sau coloane din ptatr , zidite pe alocuri pentru susinerea tavanelor, i prezint picturi n culoare neagr , cu caracter naiv. Petera este tdentificat cu cea denumit Ceiris (Keiris) de ctre literatura antic , deJa menionat . Alturi de acestea sunt peterile de la Dumbrveni i BasarabiMuriatlar. Ele au fost spate pentru a ofen adpost populaiei cretine locale n faa nvlitorilor barbari i prigonitorilor cretinismulu. Unele dintre ele conin i mormmte, ncperi de cult, reprezentri de art cretin Un alt grup de peteri antropice il constitUie cele din munii Buzului , a cror explorare a inceput in 1881 , datont Ilustrului nainta Alexandru Odobescu. El a lansat, aa cum am mai artat. iniial un .,chestionar" care s-a adresat intelectualilor de la sate i din orae de pe ntreg cuprinsul rii (in alctuirea politice-administrativ de atunci) de a furniza informaii n legtur cu toate vestigiile arheologice din ar Rspunsul nu a ntrziat i s-a dovedit c n aceast parte muntoas a rii exist o serie ntreag. de peteri i adposturi spate de om . Cercetrile ntreprinse de savani , la care s-a asociat i pictorul de origine elveian H. Trenck i ali iubitori ai trecutului istoric al rii , de atunci i de dup el, au stabilit c acestea apartn curentului ortodox isihast. A cunoscut o nflorire n zon , intre secolele XVI i XX i a avut rdcini n tradiiile zonale mai vechi. Clugrii au spat n isturile de aici lcauri de rugciune , fiind ferii de influena vieii de toate zilele, spre a se putea ruga n linite. Tncperile au func ionat ca biserici, schituri, chilii, metohuri, locuri de popas cu cruci sau icoane etc. Cercetrile ulterioare au artat c ele au fost vizitate n anumite mpreJurri de ctre unti voievozi, doamne, domnite, pentru a se mrturisi i spre a se spla de pcate , n clipe de grea ncercare sufleteasc . ntre aceste peteri
XVI www.cimec.ro

Arheologie peterilor t minelor din RomAnia - CuvAnt mtroducttv

Torctorul) , Petera Csoaia

Nou, Biserica Iosif, Schitul Dionisie (zis etc. Sunt i peteri care au fost locuite sau spate de haiduci, sau de resturile unor armate nvinse , cum ar fi cele ale Eteriei lui Alexandru lpsilanti. Unele dintre acestea erau situate n apropierea unor izvoare cu ap tmduitoare de boli. nu departe de localitile Bozioru sau Fiici, acestea din urma cunoscute i n prezent ca locuri de cur pentru anumite maladii. Aici au venit spre a se trata i mari personaliti ale vieii politice romneti: 1. Ghica , N. Blcescu. Mare parte dintre ele au fost distruse datorit cutremurelor de pmnt repetate , fiind zona Vrancea . Din aceast situate n apropierea centrului seismic din . cauz ele au suferit refaceri sau restaurri. Adesea pe pereii acestor ncperi sau n afara lor se afl texte biblice sau de valoare istoric deosebit, n limba romn cu caractere slavone, altele sunt semne magice sau de orientare laic sau cretin. Aceast grupare de peteri este vizttat nc datorit caracterului ei tainic, retras , reflectnd preocupri mai aparte ale spiritualitii romneti.
pereii stncoi au constituit, prin mreia i caracterul lor locuri de atracie pentru populaia tritoare de-a lungul veacurilor pe aceste meleaguri. Mai deosebite sunt cele de pe Valea Hdatelor, din Cheile Turzii din apropierea localitii Petretii de Jos. Altele sunt pe Valea Caraului , la llidia jud. Cara Severin i acestea din urm se afl n preajma unor vechi biserici i mnstiri din secolele XII XIV sau cele de la Mraconia n zona Cazanelor Mici ale Dunrii , rmase sub ap , unde a fiinat o mnstire n secolele XV - XIX de care s-a ocupat istoricul N. Stoica de Haeg . O parte din figurri au disprut. Cele care s-au pstrat , sunt fcute n culoare roie ~i reprezint figuri de sfini , schematizai , cu aureol , motive vegetale sau animale. Stncriile

menionm :

Agatonul Vechi

adpostitor ,

Carierele de

piatr,

nisip

lut

n epoca istoric se descoper o nou faet a va lonlor pe care le prezint stncile, diferite roci care au oferit materie prim pentru construirea templelor, cetilor , palatelor civile sau religioase . a drumunlor etc. Se redescoper , de asemenea, calittile pe care le ofereau unele roci de a fi transformate n opere de art . Pentru aceste act1v1ti apare un loc de munc care este cunoscut acum sub denumirea de carier . Numrul acestora este Impresionant de mare pe teritoriul rii noastre din epoca dacic , greco-roman , medieval , modern i contemporan . Nu ne-am ocupat cu acest prilej dect de cele care au avut i mportan n epocile istorice apuse sau a celor care i-au continuat activitatea pn n epoca contemporan . ntre acestea le subliniem in mod special pe cele de la Cernavod , Babadag. pe cele din apropierea Tomisului, Callatisului, castrelor de la Drobeta , Orova , Mehadia, Apulum Pota1ssa sau de la Basarabi-Murfatlar. Pe perei i unora dintre ele se afl sculptate ze it i crora li se nchinau lucrtorii de acolo oamenii liberi. sclavi sau l i ber ii.
XVII

www.cimec.ro

Arheologia petenlor
Aa

mmelor dm Romania

Cuvnt

introductiv
afl

este cazul celei de la

Cernavod,

unde se

un relief reprezentndu

1 pe Hercules Sexanus Altele, cum ar fi cea din cariera de la Basarabi-

Murfatlar, prezentau sau prez1nt nc figurn n st1l naturalist naiv sau cu simbolistic cretin . Pe pereii unora dmtre aceste cariere se mai pstreaz nc urmele vechilor metode I tehnrc1 de exploatare, constltUindu-se in adevrate monumente istonce. Matena prim extras dm ele a constituit obiec ul schimburilor dintre populatiile din zon sau de aprov1z1onare cu matene pnm pentru manie c~ntre urbane. n cadrul acestor canere func1onau ateliere de sculptur. de scriitori pe p1atr (lapiCIZI), funton de sarcofagii mpodobite cu ze1ti sau personaliti contemporane. Unele dintre ele au constituit obiectul unor comenzi speciale De alei valoarea lor de centru de influen cultural-sptritual asupra populaiilor nvecinate. n apropierea unora dintre acestea au ex1stat ncpen funcionale spate n stnc pentru depozitarea operelor realizate, a uneltelor sau a pazei Nu toate acestea se mai pstreaz intacte. De aici necesitatea inventanerii lor, a cunoateru scopurilor pentru care au fost create I neces1tatea lurii unor msuri de protejare t conservare. Ma1 putm cunoscut marelui public este cariera ca surs de matene prim pentru extragerea pietrei pentru confectionarea uneltelor Ne referim la acelea care au servit drept surse de procurare a silexului (cremenei). obsid1anei, cristalului de stnc, cuaruiUI. sau a altor roci de mai mic important i utilizare Studierea lor a reprezentat i repreztnt un 1mportant cmp de lucru pentru specialitii care sau ocupat t se ocup de evoluia uneltelor de piatr cioplit sau lefuit din paleolitic, mezoltttc. epoca bronzulUI t a f1erulu1 Un capitol complet neglijat pn acum este acela privind rolul jucat de canerele de lut i nisip. La noi au fost considerate ca un .dar de la Dumnezeu". al naturii. ca aerul i apa Se pierdea din vedere c la fiecare margine de aezare omeneasc se afl cte o groap , cte un mal din care locuitorii si, nepltind nici un bir sau impozit puteau sau pot s ia la alegere. ct doresc, dup nevoi, conform tradiiei El este. ca i lemnul. materialul de baz in toate construciile Din acest mot1v ne permitem s considerm ntreaga civilizaie preistonc I istonc romneasc ca o civilizaie a lutului i lemnului. S nu p1erdem d1n vedere c lng fiecare aezare se afl cte un izvor. cte o fntn i cte o lunc sau pdure, dac nu cumva satul este nconjurat de acestea Nu furnizm acum amnunte despre aceste surse de matene prim Subliniem doar importana lor cu titlu de exemplificare. Numrul lor este tot atta ct al aezrilor, ba mai mult, in aezrile mai man sunt i cte dou sau chiar mai multe.
Sa/inele (minele de sare, ocnele)

Cu totul in ali termeni se pune problema cnd este vorba despre alte categorii de materii prime, cum e cazul metalelor i a srii , care se aflau
XVIII
www.cimec.ro

Arheologie peterilor I mine lor dtn

Rom~nia

- Cuv6nt mtroducliv

departe de aezarea omeneasc dintre care unele, ca de exemplu sarea, sunt absolut necesare vieii. Acestea poart in limbajul curent denumirea de ocne, bi sau saline. Ele au jucat un foarte important rol in viaa oamenilor, in dinamica istoric productiv. Progresul in acest domeniu de activitate este strns legat de dinamica inveniilor . Ele au generat la inceput dezvoltarea inegal a aezrilor , schimbul intre aezri - trocul local - apoi schimbul ntre localiti mai ndeprtate - comerul. Pe acestea s-au dezvoltat cile de comunicaie i transport terestru sau pe ap , puncte organizate de desfacere, de protecia acestora, reglementri i cutume care s-au transformat n legi. Pe traseul lor s-au stabilit relaii care au dus la naterea unor formaiuni civile care au evoluat spre forme prestatale i apoi statale, n ultim instan la dezvoltarea n punctele de mare interes a unor industrii, la nceput artizanale i apoi de caracter extins, ajungndu-se la giganii industriali de azi. Exploatarea acestora a cunoscut o dezvoltare mereu ascendent, din preistorie pn n epoca metalelor, iar n a doua epoc a fierului de tipul La Tene dacic, pe teritoriul rii noastre, a unor exploatri organizate cum ar fi cele de la Genele Mari din Oltenia de pe valea Gitului, Ocna Dejului , lliua, Uioara, pe traseul altor ruri. n ordinea apariiei i importanei lor, apar in inscripii sau literatura istoric .
Extragerea metalelor

O alta bogie a pmntului romnesc o constituie metalele nobile, aurul i argintul, precum i metalele utile ca arama (cuprul), fierul , plumbul, antimoniu! etc. Exploatarea lor mai intens sau mai accelerat a stat i st nc n potenialul de dezvoltare economic i n ultim instan, politicaadministrativ a comunitilor omeneti din arealul lor de exploatare. Obiectele de aur i argint gsite ntmpltor sau in cercetrile arheologice efectuate de-a lungul vremurilor ne dau posibilitatea s avem o imagine ct de ct aproape de valoarea lor real i realitatea istoric a momentului. Se constat ns c , odat cu apariia statului dac, aceste avuii au dat fora economic , au stimulat activitatea product rv i de schimb. Generalizarea unui sistem de producie legat de aspiraiile etno-culturale a dus la invidia comunitilor vecine iar in ultim instan la lupta dintre ele, dintre fora economic a etniei i statului dac i a celorlalte din vecintate. 'n felul acesta s-a ajuns la rivalitatea politic dintre daci i romani. Publicarea informaiilor, chiar i sumare, despre aceste mtne credem c va contribui la nelegerea mai complet i mai corect a rolului jucat de bogiile miniere n timpul regatului dac, n timpul stpnirii romane n Dacia, n intelegerea cauzelor care au dus la dezlnuirea deplasrilor popoarelor migratoare, a rolului jucat de poporul nea-latin romn , de statele valahe n epoca medieval .

nelegerea procesului are o cuprindere foarte larg pentru c alturi de

dezvoltarea mineritului trebuie nteleas i dezvoltarea tehnicilor i tehnologiilor de extragere i prelucrare a acestor metale. Tn strns legXIX
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mine for din Rom!Jma - Cuv!Jnt introductiv

cu dezvoltarea lor este i apariia atelierelor de batere a monedelor, a schimburilor monetare, a rolului jucat n desfurarea potenialelor economice. Procesul a avut i implicaii socio-economice, antrennd relaii noi ntre grupri economice etno-culturale pn n epoca modern, de expresie naional . Se creeaz pe aceast cale o relaie ntre muncitori, mine i teritoriul lor de dezvoltare. Pe lng ele se nasc activiti conexe, care au influenat politica de stat n epoca dacic, roman, feudal, modern sau contemporan, bazate pe relatiile existente i caracteristice din fiecare epoc exprimate teritorial. n epoca modern ele au dus la gruparea capitalului, la naterea unor comuniti economice sau grupri ale lor. Nu poate fi neles acest proces dac nu avem o cunoatere ct de ct documentat asupra exploatrilor miniere din fiecare epoc.
nelegerea este mult uurat de tbliele cerate din epoc roman gsite n

tur

minele de aur de la Roia Montan-Aiburnus Major, unde sunt menionate o serie de relaii privind viaa din min i exploatarea tehnic. Se afl informaii asupra caracterulUI muncii, asupra mijloacelor tehnice de lucru. Cercetarea arheologic a acestor mine ne-a furnizat informaii preioase asupra instalatiilor miniere, rudimentare la nceput i intr-o continu perfecionare de-a lungul epocilor istorice. in urma acestor cercetri au fost gsite armturi de lemn pentru protecia celor care munceau n subteran, de exemplu, la Buciumurile, jud. Hunedoara. Din cercetrile arheologice avem informaii despre descoperirea unor pive de piatr pentru zdrobirea minereului. Ele, mpreun cu alte unelte ca: ciocane, trncoape , lopei, sfredele, ace etc. ne ofer o imagine ct de ct complet asupra stadiului de dezvoltare a activitii de producie. n interiorul unor mine s-au gsit opa1e de iluminat, unele mpodobite artistic, adevrate opere de art. Tot cercetrile arheologice ne ofer informaii despre activitatea de transport, despre utilizarea fortei umane n aceast activitate cu ajutorul courilor, a troculu, mnuite sa'u purtate de ctre sclavi, femei sau copii. nc din epoca roman n mine era folosit fora apei, dirijat prin lucrri amenajate n pant , cu rezervoare pentru captarea apei sau a unor bazine pentru splarea minereului. n antichitate se inventeaz teampurile de lemn puse n funciune de apa rurilor, cu care se zdrobea minereul. Din antichitate i pn n epoca noastr au fost folosite blnurile de oaie sau stofe pentru colectarea particulelor fine de aur. Aurul, odat obinut, era topit n retorte de caolin. Treptat, munca in exploatrile aurifere se specializeaz i apar preocupri specifice i profesii legate de sparea minelor, de prelucrarea produsului finit, de administrarea i comercializarea lui. Se cunosc nc din antichitate , n epoca roman, munc1tori specializai , provenind din diferite zone de tradiie minier a Imperiului Roman care au fost colonizai n Dacia, pentru a dezvolta i impulsiona aceste activiti Se chemau piruti (prustae) i au fost adui dm provinciile traco-ilirtce, ibertce n epoca feudal i modern sunt cunoscute colomzrile din Transilvania, fcute cu muncitori specializati adui din Alsacia, Flandra, Cehia, Slovacia, sau din alte pri ale Europei.' n ara Romneasc i Moldova sunt vest11
XX
www.cimec.ro

Arheologra

peterilor i

minelor drn RomAnia - Cuvtmt introducltv

iganii " zltari" , pncepui

n aceast bran . De bun seam n zonele miniere sau cu nisipuri aurifere sau argintifere s-au perpetuat comunitti specializate n pract1carea acestor meseri1.

Un loc important 1-a avut exploatarea aramei i a altor metale utile ca antimoniu!, cositorul, ca aliaje de baz n obinerea bronzului. Erau ns i exploatri de plumb, mercur etc. care, din produs secundar, i-au ct1gat un loc binemeritat n tehnologia de prelucrare i valorificare specializat n activitile i industriile la a cror dezvoltare au contribuit. Despre amploarea i rolul jucat de exploatarea cupruiUJ pe teritoriul rii noastre vorbesc toate tezaurele de piese din bronz descopente n Transilvania i n toate celelalte provincii istorice, in compunerea crora intr unelte, arme, podoabe , unele dintre ele realizate intr-o tehnic inegalabil i care fac dovada, mpreun cu cele de aur, a miestriei artistice a specialitilor care au trit pe pmntul romnesc. Aa sunt. de exemplu tezaurete de la Hinova, Pietroasele, Coofenett , Biceni . Bucureti - Herstru , Apa etc. La acestea se adaug numeroasele piese descopente n cercetrile arheologice din toate culturile prezente pe teritonul rii. Exploatarea fierului a constituit una dintre activitile min1ere de baz . Ea i are originea nc n prima epoca a fieruiUI i cunoate o accentuat dezvoltare n antichitate. in epoca dacic i roman Din aceast vreme sunt binecunoscute intre altele, exploatrile de la Ghetar i Teliuc. din Hunedoara, cele de la Gllu i Caol , din centrul Transilvaniei, de la Berzov1a. din Banat, de la Ba1a de Fier I Polovrag1 din Olten1a etc Cercetarea arheolog1c a pus n eviden adevrate tezaure de obiecte din fier a cror funcionalitate i inftiare nu au cunoscut modificri pn n epoca contemporan , atestnd contmuarea vechilor tradiii. Sunt cunoscute topoare, securi, greble, plugun I alte unelte folos1te n agncultur precum i instrumente specializate pentru activitatea de mmerit, de lucrat lemnul. gs1te n ateliere meteugreti. n epoca dac1c o mare dezvoltare i uniformitate cultural marcheaz epoca lui Bureb1sta i Decebal Este de prisos s contmum a prezenta rolul jucat de acest metal n dezvoltarea
societii romneti .

Un moment de stagnare este marcat de perioada nvlirilor barbare, de prsirea Daciei, din timpul mpratului Aurelian i pn la ntemeierea formaiunilor statale neolatine romneti de pe teritoriul trii . Perioada este marcat de o scdere a exploatrilor min1ere I a tehnologiei de prelucrare a fierului i a celorlalte metale utile. Se recurge la folosirea unor minereuri foarte srace de interes local. n acord cu potentialul econom1c sczut al populaiilor ascunse din faa nvlirilor barbare n hiul luncilor sau de-a lungul rurilor acopente pn la firul apei de pduri. Tn aceste condiii. au fost folosite pentru producerea metalului acumulrile srace de oxizi de fier din prundiurile rurilor sau din acumulrile de oxizi de fier din calcare. Fenomenul este generalizat pe ntreg cuprinsul fostei Dacii , cu excepia zonelor de tradiie n care mmereul
dup
Arheolog1a peterilor - 2 XXI
www.cimec.ro

Arheologia

petenlor I

mmelor din

Rom~nia

- Cuvnt introductiv

mai putea fi exploatat la zi. Noile cercetri arheologice privind secolele V XI din localiti ca Vadul Spat , Dridu , Coofeni , Trgor , Bucuretii Noi Struleti , Chitila, Dulceanca , Iulia, Altn Tepe, Hlincea, Buhalnita fac dovada acestei situaii. n aceste aezri s-au gsit zgur de fier, tu'rte de material topit, cuptoare pnmitive de redus minereul pe vatr , folosind zcmintele srace . Aceasta situaie exemplific adaptarea populaiei la condiiile date.
Renaterea activitii de extragere a fierului se produce ca urmare a redescoperirii zcmintelor vechi, i a descoperirii unor zcminte noi. Pot fi date in acest caz ca exemplu reluarea activitii miniere de la Teliuc, Ghelari i din alte localiti in care se exploata fierul in epoca daca-roman . Un exemplu n ceea ce privete descoperirea unor exploatri noi i a folosirii unor noi forme administrative i tehnice in valorificarea zcmintelor din fier poate fi dat cazul aezrii de la Cladova, judeul Arad , unde n jurul unor zcminte de fier nou descoperite se dezvolt ateliere cu o activitate complex , spate n stnc , susinute de cnezi sau voievozi. Teritoriul aezrii este protejat cu valuri de pmnt specifice momentului intemeierii noilor formaiuni statale medievale. Odat cu dezvoltarea atelierelor de prelucrare a fierului din minereuri complexe, in paralel, se dezvolt i activitatea de extragere i prelucrare a metalelor utile (aram , plumb precum i a argintului) .

nelegerea procesului de dezvoltare a mineritului trebuie perceput n

cu cunoaterea in antichitate a surselor de materie prim , a topicii reliefului. Trebuie s avem n vedere c strmoii notri aveau o imagine foarte clar asupra acestor poteniale datorit legturii nemijlocite pe care o ntreineau , n special din activitatea de pstorit. Pe baza observaiilor , au putut cunoate calitatea unor roci a cror proprieti doar le bnuiau c ar fi foarte utile dezvoltrii , pe viitor. Pentru epoca bronzului i prima epoc a fierului este remarcabil faptul c zonele n care se aflau zcmintele i exploatrile miniere, nisipurile aurifere , pn acum cunoscute, sunt cele in care se afl frecvena cea mai mare a tezaurelor de obiecte i podoabe din aur, argint i bronz. Prezenta lor n aceste zone nu este ntmpltoare . n preajma lor cercetriie arheologice au scos la iveal existena atelierelor n care s-au furit Cunoaterea lor ne face s nelegem cu uurin c forma lor, ornamentele, reflect n acelai timp ideologia, riturile i ritualurile religioase ale comunittilor din care fceau parte precum I forta economic , tradiia lor. n'c din secolele al XVIII-lea i al XIX-lea, aceste probleme i-au preocupat pe specialiti , fapt care a dus la efectuarea unor analize cantitative i calitative asupra componenei ch1mice a depozitelor cu scopul de a determina procentajele de metale rare sau utile aflate n componena lor. n ultima vreme, aceast preocupare s-a intensificat, avnd drept scop urmrirea rspndirii obiectelor n spaiu , n funcie de compoziia minereurilor n minele din care provin. Rezultatul acestora
XXII
www.cimec.ro

legtur

Arheo/ogia

petenlor i

mine lor dm Romnia - Cuvnt mtroduct1v

ntrete

ipotezele fcute de istorici, arheologi , etnologi ca m spaiul carpatic au existat unul sau mai multe focare de dinamic tehnic i inventivitate care au influenat dezvoltarea i mersul civilizaiilor de pe continent, c au existat permanente influene i presiuni exercitate de populaiile din jur. Ele au generat cutarea unor legturi de schimb, culturale, ideologice i mai ales de transfer tehnologic cu alte centre ale lumii vechi din Caucaz, Orientul Apropiat, Bazinul Mediteranean, Centrul i Vestul Europei. Procesul de dezvoltare al activitii de minerit a mers n pas cu toate celelalte caracteristici ale civilizaiei umane de pe continent, in strns legtur cu nclzirea climatului din postglaciar, avnd sens clar dinspre sudul spre centrul i nordul continentului. n cadrul acestui proces, desfurat lent, pe dimensiunea istoriei, s-au produs o serie ntreag de adaptri i asimilri bazate pe cunoaterea teritoriilor, a tradii ilor i experienelor locale petrecute n snul populaiilor preexistente, n pas cu sporul demografic, cu evoluia microclimatelor. In cadrul acestui proces menionm rolul jucat de culoarul dunrean - o diagonal a Europei - prin care s-au transmis procesul de expansiune i reverberatiile avute la contactul cu aceste tradiii . n acest context fluviul a avut 'un rol istoric comparabil cu acela al vilor Nilului, Eufratului, a coastelor fertile ale continentului Euro-asiatic. n acest context subliniem c un rol important n procesul de difuzare cultural pe teritoriul continentului european I-au avut coastele Mediteranei, ale Mrii Negre care prin descoperirile pn acum cunoscute ne ofer reperele desfurrii n spaiu a acestui proces. ntre aceste principale culoare au existat permanente legturi , stabilite cu ajutorul reelei cursurilor de ape ce le leag , culoare ocolind culmile lanurilor de muni.
Meteug arii specializati au fost furitorii obiectelor, armelor, podoabelor ca expresie a ideologiilor i tehnicilor epocilor istorice parcurse. 1n legtur cu e1 s-a dezvoltat i activitatea de batere a monedelor. Acestea , n coleciile muzeelor din ar i de pretutindeni, alctuiesc mndria artei prelucrri i metalelor. Aceast lucrare poate fi considerat ca un documentar arheologic, istoric, geografic i antropo-cultural. Ea ofer dovezi indubitabile privind activitile omeneti desfurate n spaiul nostru istoric i geografic. O considerm ca pe un nceput care va trebui continuat, completat i preluat de ctre cercettorii din instituiile specializate din Direcia Muzeelor, Ministerul Culturii , Educaiei , tiinei i Tehnologiei. Acestea trebuie s propun spre promovare legi n scopul protejrii siturilor i monumentelor arheologice , a rezervaiilor naturii. Este necesar nceperea unei propagande n vederea educrii populaiei , protejrii , restaurrii i conservrii tuturor categoriilor de monumente luate n discuie . Fiecare popor, etnie are obligaia s cunoasc , s se documenteze, s-i apere originea, prezena n spaiul istoric n care s-a format i triete .

XXII I

www.cimec.ro

Arheologie pete rilor

minelor din Rombnie -

Cuv~nt

introductiv

Concluzii

minele , carierele, salinele, sunt surse niciodat isprvite ale remprosptrii i stimulrii cercetrii tiinifice, ale cunoaterii potenialelor materiale, ale produciei artistice, laice sau religioase Ele ofer deopotriv criterii i argumente pentru conservarea , restaurarea i reconstituirea aspiraiilor i realizrilor epocilor istorice parcurse pn acum de umanitate. Reflect neastmprul i dorina de prefaceri, de noutate a spiritului uman, justific sensul existenei umane. Minele mai ofer ns i adevrate opere ale naturii, descoperite de om odat cu strpungerea depozitelor subterane. Ele insele colecionate , de ctre mineri, de colecionarii din epoca noastr , alctuiesc adevrate tezaure de mare 1nteres pentru vizitatont muzeelor. Ele reprezint de asemenea izvoare de inspiraie pentru artttti epocilor viitoare. Dr. Vasile www.cimec.ro Boronean

Peterile ,

Arheolog! a peterilor i minelor din Romania - Foreword

Foreword
Short history of the problem
Exploring shelters under rocks, caves and rocky formahons 1s one of the most exciting aspeds of a scientific investigation of archaeological, historical, geograph1cal, palaeontological or speological nature. It is well known that the three categories we mentioned above were used as first human shelters in prehistoric times, especially during the icing penods, but also after that, during winters or when looking for shade during hot summers. Owing to their hidden, dark and hard to reach character they constituted the object of artistic, magic or religious activities. Even at the very begmning of Christianity, caves, shelters or natural rocky formations were used, dug into or created. Some of the caves are recognized as true temples of the prehistoric or historic art, oemg turned into real museums. Among these, some were closed to the great public m order to proiect them from the damages that could have been caused - involuntarily - damages that could have put in danger their preservation For thelr protection copies were set up nearby, where the mteriors were attentively reproduced to recreate the originals (lascaux, Altamira). It is nothing else than a great example of the care and attention that should be given to such monuments. Caves are natural or artificial - for example the ones in the Buzu and Banat mountains or in Dobrogea - which were inhabited by outlaws or shepherds - and not very rarely, even used for military purposes - and especially these ones should have our attention. As we have already shown, the Jnvest1gations in this particular field were carried on from the very beginning by a large range of different specialists. In our county, among the names that should be mentioned when discussmg this matter s Alexandru Odobescu, who, in the summer of 1871 had the great Jdea of sending a Questionnaire to ali the mayors, teachers, priests, lovers of historical monuments and national pasi 10 the Old Kingdom of Romania. The reaction was prompt, as he received numerous answers that very year, thus enabling h1m to elaborate the "Project for the Archaeological Research Campaign in the county of Buzu", through which he intended to investigate ali the caves and religious settlements sheltered tn rocky environments within that particular area It was the first Romanian project of the kind. Odobescu managed to put it into practice. The results were not published, but they still exist in lhe collection bearing his name in the Library of the Romanian Academy and were the ma1n information source when the comprehensive Romanian Geograph1cal Dictionary was drafted. During the 18th century foreign travellers also showed interes! for the caves tocated in the Danube valley or other places Wllhin the Romanian provinces and even left us descriptions of them. Among them is worth mentionmg F. Aloysio Mars1gli and F. Griselini. Starting Wlth the first half of the 19th century and up to the First Wortd War, important names are E. A. Bieltz, K F Peters, G Tegls The majority of them were thrilled by the location of the caves, by the beauty of the interiors decorated with stalactites and stalagmites. thus being the first ones to put the bases of scentific speleology Of no less importance are the researches concermng phys1cal speleology, represented by personalities as G. MunteanuMurgoci and Emil Racovi, naturalist, oceanologist, imllator of Bio-Speleology. Himself, together with his Sw1ss collaborator P. A. Chapws, transferred to Cluj the International Centre for Bio-Speleological Research. Emil Racovi also set up al Cluj the first Institute of

XXV

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor t

mine lor din Romfmia Foreword

Speleology in the World , rn April 20, 1920, institutron that followtng the occupation of Transylvanra by Horthy's army after the Dictate of Vienna in 1940 resumed its acllvity in
Timioara .

As a general rule, the investigation of caves got organized only during the second half of the six1h decade of our century. In 1956 the centre for speleolog1cal studres moved to Bucharest, concentrated around the Institute of Speleology, under the direction of Professor C. Mota . In Cluj a specialized department was left A new stage followed after that year An 1mportant moment was marked by the creation , in 1965, of cave-amateur clubs m the main towns of the county: Bucharest. Braov , Cluj , Arad , Oradea, Re1a , Brad, etc. The cavetourism got developed too. A lot of attention should be paid to the IaUer. Treasure hunters and people exploiting the guano deposits in caves did noi play a posit1ve role - it is fa1rly true that they formed the first collect1ons and helped in makmg the beauty of the places known but at times they damaged the galleries and the sediments sheltering archaeological traces and fossil fauna . Cave tourism should be carefully treated. Many of the caves started looking like deposits of empty lins and food remams, stalactites or valuable limestone concretions were taken away as well as the archaeological, h1storical and fossil remains . Their walls are dirty, covered with graffiti and signatures

Recording and protecting natural and artificial caves through the Law of historical monuments and archaeological sites
As a consequence of the present situation we cons1der necessary to start up a pnmary list, an inventory, based on which we could elaborate and publish a "Record of the cave-like monuments in Romania'', comprising the caves sheltering depostts of archaeologtcal remains, or ruins - consequences of human habitations. The cave-like monuments should be under the protection of a Law for h1storical monuments and archaeological sites. For each monument there should be a description, also stating whether it had been damaged in time , if it can be visited and under what circumstances, the measures that should be taken for ils protection , preservation. restoration and survey. The operation must be extremely urgent as some of them are m an advanced state of degradation or are of a high tounst interes! We would like to underline that the Institute "Emil Racovi" in Bucharest and Cluj, helped by the cave-amateur clubs are currently running a project for the mapping and numbering of each cave (outside, on a sheltered place the number will be marked with red paint in Arab figures) The work containing the maps and numbers will be entitled "A survey of the Romanian caves". The first volume is ready, comprising over 8500 objectives . A s1milar number of caves, shelters and rock format1ons will appear in a second volume, wa1tmg tobe published . It is tobe remembered that only 3% of the caves inspected by speleologists were also seen by archaeologists, a further cooperation between them. the speleologists and the cave-amateurs is hoped for so that the activity will resul! in a mutual consulta ion and participation . It is for the archaeologJsts to mspect the rest of the caves and give a verdict It is a grea! need for an archaeological recording of these monuments . The record should include both the caves and the anthropic sites , regardless of the types of rocks they were dug into. The record should consist of:
1. Caves and shelters, rocks (rocky formations).

XXVI

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor din

Rom~nia

- Foreword

A. lnhabited natural caves and shelters, or artificial ones.

a Caves b Shelters. c Rocks - rocky formations . d. Menhirs etc.

B. Human created shelters (anthropic).

a. Churches. b. Herm1tages c. Trimmed terraces d Caves

11. Other types of works duq in the rocks or in the underqround. artific:ially c:reated. A. Mlnes.

a. Gold and Silver mines . b. Copper mines. c Coal mines. d Salt mines. e Other category of mines
B. Quarries:

a Rock quarries b Sand and gravei quarries . c. Soil quarries. d Kaolin quarries etc.
C. Military or c:ivilian underground works (tunnels, airports, pili boxes etc .). III. Natural parks of historical-archaeoloqical and sclentlfic interest, in their own environment.

a. Archaeological parks b. Histoncal parks c. Natural parks The necessary steps in order to put the above-mentioned into practice are:
1. lnvestigat1ons mside the proposed object1ves m order to obtain 1nformation allowing us to frame it chronologically and culturally

2. Elaborating the graphic, photographic and video documentation . 3. Drafting the documentary study on each objective and an inventory of ali discoveries. 4. Regular activity. elaboration of a research program, and a touristic and scientific exploitation of the s1te 5. lnventories of the archaeological and historical materials as well as other activities resultmg in a better recording and administration of the mobile and immobile heritage of each monument. 6. Setting up a legislation concerning the associatlons and foundations facilitating public discussions with the collectors of objects from caves, mines and ali the other categories of above-mentioned monuments. 7. lntroducmg in the pre-university and university educatlon lessons or courses explaining the necessity for the protection, consolidation and conservation of ali types of monuments, and their preservation for future generations.

XXVII

www.cimec.ro

Arheolog1a

peterilor i

mmelor din Rom/mia - Foraword

Caves, natural shelters, rocky formations.

After the death of Alexandru Odobescu, spec1al preoccupations concerning the archaeological research in caves cea sed to exist. It was onty after lhe First World War, when within Greater Romania, the idea was reborn through passionate investigators: Mrton Roska in Transylvania, C. S. Nicotescu-Piopor in Oltenia, Nicolae N. Moroanu in Bassarabia. The tragic end of Nicolae Moroanu during the year of 1940 when Bassarabia was yielded to the Soviet Union, the unfortunate decision of Marton Roska to lve 10 Hungary after the end of Second World War, resulted in only C.S. Nicolescu-Piopor continuing his invesligatons in the cave study. Thus, in 1951, with the collaboration of the Anthropology Department of the Endocrinology Institute of the Medical University in Bucharest. he resumed the excavations in Muierii Cave at Baia de Fier, to be continued shortly after, in 1953, with the National Museum of Antiquities and from 1956 on, after the change 10 name of the latter, with the Institute of Archaeology. C.S. Nicolescu-Piopor, together with Corneliu N. Mateescu enlivened the archaeological movement in this field, gathering around them a group of young people who, after a period of initiation, became researchers of Archaeology and Speleology lnstitutes or in various museums. In 1954 the investigaton team started the activity on the Cerna-011 archaeological site. Allthe caves along the banks of Cerna and Olt rivers were exptored. In 1964, as a consequence of the construction of a new water-powered plant. tron Gates 1, C.S. Nicolescu-Piopor started investigating the caves on the Danube valley, first at Veterani cave and the shelter under the rock at Cuina Turcului, followed by the caves Climente 1 and 11, in Cazanele Man region; the team consisted of M. Dav1descu, tefan Roman, Vasile Boronean, soon completed w1th Alexandru Punescu, Florea Mogoanu, Alexandra Bolomey, Elena Terzea, V Sencu, tefan Negrea, Alexandrina Negrea and many others. On th1s particular occas1on the archaeological excavations exposed the first art objects dating to the Epipaleolilhic (111h9th millenniums), the f1rst caves in the country holding artistic representations in red paint al Gaura Chlndei at Pescari, nowadays Coroninl. Cara-Severin county. The extension of the archaeological sites leads to an extension of the research field, the need for more data resulting into a multt-disciplinary collaboration. Paying attention to human created underground works - for mllitary purposes - as the pillboxes, forts, fortlfied lines, earthen walls and others, going back to First World War or Second World War was noi accidental. More attention should be given m the future to the for!lfication system built on the Black Sea coas! during the communis! period, to defend the coast in the eventuality of an ''imperialist" attack, or to the forts from the border area Wlth Yugoslavia - going back to the t1mes when two types of communism were opposmg each other- the mternational Stalinist one In Romania and the particular national one of Tito. It is a subject not covered in the present book - but we see the necessity of recording and studying the underground system for observation and survey of the partisans in the mountains, from the same communis! period. Ali these, plus the defence forts around Bucharest, at Jilava, Pantelimon etc. now out of use and no longer of a secret nature should be studied in order to prepare the field for the specialists, for a correct understanding of history in the mentioned period. Some considerations are necessary in what the objectives presented in the present work are concemed. First, the natural caves, shelters under rocks. rocky formations inhabited by humans or mere walls where human created art representations during the prehistoric or historic t1mes. We presented lhem based on the data already published dependng on the informa!lon, quahty and quantity. This is why, at times the presentation seems uneven We tried to incorporate lnto the presented data the main geo-morphological coordtnates, comprising altitudes. annual average temperatures, humidity - where they existed - so people having a special interest could appreciate the habitation conditions function of XXVIII
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor t

minefor din Romania - Foreword

latitude, longitude, altitude, scattering area, resulting obviously from their location in limestone areas. Only n a few cases monuments are located on high plateaus - m faci ancient terraces of valleys or riverbeds in the country. One should note that there are no Lower Palaeolithic habitations, very few from the Middle Palaeolithic, more frequent for the Upper Palaeolithic and the Mesolithic and plenty enough for the Neolithic. A repopulation of the caves is to be observed in ali areas during the transillon period to the Bronze Age, during the first Bronze Age and habitatron is quite rare for the first tron Age. During the Oacian period, caves are less inhabited in spite of the fact that some are mentioned In historical sources - the ones during Burebista's reign - when on the Kogaion mountain Deceneu was officiating religious rituals. Recent researches tend to identify the area to the limestone hill of Vrtoapele, Grditea de Munte, county of Hunedoara. A number of caves were inhabited even during Roman times, especially the ones in Dobrogea, at Limanu and Gura Dobrogei. Throughout ali the histonc ages an attraction was exerted by the caves with thermal waters - among the most important are the ones al Bile Herculane - with healing properties for certain affections. Well known and exploited are the ones at Geoagiu Bi-Germisara, known from Roman times, and many other less important ones. The Veterani cave had a strategically military function. Vasile Boronean, Dinu V. Rosetti and N. Harpaumian found there a large number of pottery fragments and Roman bricks, inscribed DRP DIERNA, coins from the same period and a well, providing water to the stationed garrison. On the bottom of the well archaeological remains were also discovered. The cave preserved its defence and sheltering role during the Mrddle Ages when a precinct was created, endowed with two fortrfied stonewalls and a military port. The habitation was then more mtense at that partcular time but then. a large number of caves were rnhabited during the late Middle Ages. From the Phanariote period until the revolution of Tudor Vladimirescu. after that they served as shelters to the outlaws and then, during the communis! period they drew the attent1on of partisans. To what we have explained so far it ts worth adding one very important historcal fact: the natural caves provided the most important information on the so-called Ouartztte Pa!aeolithic developed in the caves from the Middle Carpathians and the Banat mountains. They present to the hlstorlans a process taking place durng the Palaeolithrc, a type of life connected to a certain behaviour towards the raw material, when mainly the quartz was used for toolprocessing, revealing a way of life specific to the high alpine areas of the Carpathians (Bala de Fier, Nandru) dunng the Wi.irm glaciation. Flint. bone, tusks and probably wooden tools were employed. The caves sheltered a population hunting marnly the cave bear (Ursus spelaeus) but who was also picking fruit. Maybe a cooling of the climate or an increase of the rain quantty favoured a higher occurrence of the archaeological materals during the Coofeni culture: even more interesting is that during the same Bronze Age, the discoveries at Glem wow the existence of some sanctuaries inside the caves. We should mention that a new cultural functionality (a! the end of Bronze Age and the beginning of the tron Age} was noticed inside the cave called "Fundul Peterir" from Bozioru, county of Buzu The hypothesis IS backed by the existence of some representations of incised patterns: daggers plus spear and arrow tips. The incisions occur on the interior walls of the cave. They are almost identical to the ones on the rocks at Val Camonica, Brescra-ltaly or from Galicia in Spain, dat ng to the same age. Written sources from the Roman Period, found on Romaman territory, also mention caves as cult places. It is the case of Ceiris cave, located by Vasile Prvan at Gura Dobrogei and by Vasile Boronean at Limanu, county of Constana. The oriental cult of the god Mithras was also attested practrced in Rorr an trmes, mentroned by several written and epigraphic sources. Such a place seems to have been Adam's cave XXIX
www.cimec.ro

Arheo/ogia

petenlor i

minelor din Romnia - Foreword

in Dobrogea and Veterani cave in Cazanele Mari. where the entrance tunnel still exists, separating two side chambers, a part1cular feature of this cult. Yet. the benches called "praespia" were not found, destroyed probably by medieval tombs. The middle wall still exists although the cave was partly covered by waters. It is regrettable that an inscribed altar-stone found inside was later destroyed by visitors Apart from the Veterani cave, that we have already mentioned, in the tron Gates region a fortified wall was uncovered, also medieval, inside the well-known Gaura cu Musc cave at Pescari-Coronini. a legendary place due to a special kind of fly. Legend says that here, in the cave, the seven-headed dragon, later killed by lvan lorgovan, a Hercules of Banat. had hidden Legend also says, that !rom the blood com1ng !rom 1ts heads. a fly was born. and is still punishing the locals, as a consequence of lorgovan's deeds It is historically proved that on both banks of the Danube the population was periodically suffering the invasion of this insect, which was killing their animals. Many of the investigated caves, over 30, are located in the upper areas of the Western Carpathians. on the Homorod valley, around Mereti, county of Covasna, the mvestigatJon being made by the team ofTraian Orgh1dan. Many other high-altitude caves are in Banat, on the Cara, Nera, Timi valleys, in Cnana. on Cn and Some valleys. A great impact over the archaeologrcal research rn the caves had the guano deposrts at CiocJovina, Hunedoara county, during the first decades of our century, and later on the ones inside Muierii Cave, at Baia de Fier. They were studied by top personalities of the Romanian archaeology and palaeontology Francisc Rainer. C.S. Nicolescu-Piopor and Dardu Nicolescu-Piopor These latter mentioned caves produced the Homo sapiens foss1lis skulls, at testing that the geograph1c area covered by the caves was inhabited by th1s species during the Upper Palaeolithic. Also is worth mentioning that in Izbuc cave. county of Bihor, were dscovered the footprints of th1s fossl man . Although grea! Romanian personalities investigated them as Cantemir R1cuia and 1 Viehmann, they are little known either in the country or abroad . Also httle known are the caves conta1ning black painted representations from Polovragi, Va1dee1 and Muierii cave, county of Gorj , or Limanu. county of Constanta. belonging to the Neolilh1c, metal and M1ddle Ages . They JOrn the ones of a s1milar age on the European continent. The red painted caves are present in the Carpathian area, too. They are of course not as valuable as the ones from the Franco-Cantabric region, 1n what concerns manner and imagery. The themes are generally similar, but the age and the representation modalities changed and so did the artistic perception. The icing period was over and the new postglacial climate had appeared, causmg a change in the fauna and flora. People could circulate and think freely The images present us a world with different ideas, the ones developed after 11000 BC, following exactly the above-mentioned changes. They find the1r exact mirror in the artistic representations at Gaura Chindiei-Coronini cave, county of Cara Severin, reflecting the historical aspirations starting at approximately 6000 BC and ending around the 11 th-12th centuries of the Christian era. The themes and motifs are related to the ones at Magura cave in Bulgaria , also to the ones in the Italian or lberian Peninsula or the Alpine heighls . The Christian images are similar to the ones from the caves and catacombs in the Early-Christian times and also to the mural representations from the Christian churches during the first millennium of our age . The number of shelters under the rock is important in our country. but few of them provided faunal or floral remains . It is probable due to a lack of interes! in their study. The shelter at Cuina Turcului is undoubtedly the most important of the kind 1n the country or this part of the continent. It was covered by the waters of tron Gates llake. Before the rise in the water level up to the flooding limits, between 1964 - 1969, the shelter had been studed by C.S. Nicolescu-Piopor . The research undertook here is stiti a "premiere" in the history of the country and continent. The excavations brought to daylight a large number of archaeologJcal remains, covering a period starting from the 11th millennium BC up to present The novelties

XXX

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor din Romlnia - Foreword

brought out by the radiocarbon dates, the studies on the human, floral and faunal remains, reveal a civilizahon going back to the 11th - 9lh millenniums . This particular civilization was first called Clisurean, then owing to a typolog1cal confusion regarding its stane tools, was renamed Romanello-Azillien or Romanellian. This type of problems was later solved. It was proved !hal the civlizat1on existed not only within this particular shelter but also in the openair site al Ostrovul Banului An important fact. 1t lasted over 2500 years and it is the first one which, once established here, evolved and developed continuously for over 2.5 million years, descendmg in the same time with the water level, from the caves located on the upper terraces of the river gorge, to the open spaces on the river bank The phenomenon was possible due to the climatic changes - the exil from a cald climate and lhe passage to the warmer Holocene one. Only the settlement at Cuina Turcului provided over 30000 flint or other microtithic rocks, a rich inventory of bone, horn or tooth pieces. garments, cult, religious and art1stic objects, bearing the geometric patterns characteristic to the post-glacial European art. Through these discoveries and also through the ones from the following civitization. named Schela Cladovei-Lepenski Vir, during the 7th-6th millenniums, the Danube valley, in the lron Gates region. integrated in the area renowned for the most important civilizations of the Ancient World The population here descends from the CroMagnon man - who, as the findings from C1oclovma and Baia de Fier caves have shown, inhablted them smce the Upper Palaeolithic. These d1scovenes were quickly integrated in the spec1ality textbooks in the major universitary centres in the world.

Artificially created caves and shelters (anthropic)

The anthropic caves take an important and rather new place in the history of our country. They occurred as consequence human habitat1ons during the Dacian, Roman, or even medievaltimes and are located mainly m Dobrogea and some areas of the Carpathian arch. We should mention first the cave al Limanu, with an extremely complicated plan, but also with a series of rooms of various sizes and functionalities . rooms !hal had been dug into the rock, w1th ceilings supported by walls with no mortar, and stane columns, housing black paint representations of a naive character. The cave was identified as bemg the Ceiris (Keiris) of the anclent literature. Of a similar importance are the caves at Oumbrveni and Basarabi-Murfatlar. They were created to offer shelter to local Christian communities during Barbarian invas1ons and Christian prosecutions. Some of them contained burials, cult chambers, Chrisllan art representations A different group 1s formed by the caves in Buzului Mountains, whose explorat1on started in 1881 owing to Alexandru Odobescu He started - as we have already shown - a Questionnaire - addressed to ali the mtellectuals in V1llages or towns throughout the country (within the political-administrallve organization of the time) aiming to provide in formation on the existing archaeological remains . The answer d1d noi fail to appear and it proved that in this mountain-area there were a senes of caves and shelters artificialty created by humans . The research undertook by the scientist, joined also by the Sw1ss painter Trenck and other lovers of country's histoncal past- established that they belonged to the isihast orthodox trend . It was flourishing during that 16th-20th centuries and it rooted in pasi traditions . The monks dug their places to pray, away from the every day llfe so they could do it peacefully. The chambers were used as churches, hermitages. cells, metochs, resttng places populated by crosses or icons. The research that followed showed that they were visited on different occasions by some of the voivodes, their wives or by princesses, who carne to confess and wash off their sins in moments of heavy tries. We would like to mention onty some of them: the New and Old Agaton, Iosif Church, Dionisie Herm1tage (also called "Torctorul") , Csoa1a cave, etc There are also caves dug by the outlaws or by the remains of defeated armies - the one of Alexandru lpsilanti. Some of them were clase to healing waters - Bozioru or Fisic1- renowned even nowadays for the cure of various diseases. Great personalities of the Romaman politicallife went !here: Ion Ghica, Nicolae Blcescu . A large part of the caves were destroyed as a consequence of earthquakes originating in the
XXXI
www.cimec.ro

Arheologia petenlor

minelor din RomAnia Foreword

Vrancea region. This is why at times they had to be "rebuilt" or restored. It is not unusualto find on the inside or outside walls, b1blical texts or texts of an important historical value, written in Romanian but in Slavonic characters: there are also magica!, Christian or lay signs. This particular type of caves is stiti visited, owing to its hidden and secluded character, housing a special dimension of the Romani an spirituality. The rocky formations-rocky walls were always a point of attraction for the population inhabiting those areas, due to their beauty and sheltering character. Special are the ones in Hdatelor Valley, at Cheile Turzii, near Petretii de Jos. Some others are located on Caraului Valley, lidia, county of Cara-Severin, placed around some old churches or monasteries from the 12th-14th centuries, or there are similar ones at Mraconia, in the Cazanele Mici region on the Danube, now covered by waters. where a 15th-19th centuries monastery existed, studied by the historian Nicolae Stoica from Haeg. Some of the representations in the caves no tonger exist. The still existng ones are pamted in red, showing sketched sa1nts. surrounded by hollows or representing simple vegetal or animal patterns.

Stone, sand and clay quarries

The historical age brought a new use for the values represented by cliffs and various rocks, seen then as raw materials for temples, fortresses, civilian or religious palaces, roads, etc. The qualities of some rocks when turned into objects of art were rediscovered too . For these particular types of activities a new place of work is invented - the quarry. Their number is impressing in our country, going back to the Dacian, Roman, Greek-Roman, medieval. modern and contemporary times. We are onty dealng here with the ones important during the historical periods or the ones knowing a continuous use up to present days. Among them we especially mention the ones at Cernavod, Babadag, the ones next to Tomis, Callatis, the Roman forts at Drobeta, Orova, Mehadia. Apulum, Potaissa or BasarabiMurfatlar. On their walls we found at times representations of the workers' gods, or the ones of the free people or the slaves in the area . Such a cave is at Cernavod, housing a relief of Hercutes Sexanus. Some other ones- e.g. Basarabi-Murfatlar- house figures represented in a naive-natural way or a Christian one. The walls of some of the quarries still preserve the traces of the ancient techniques and melhods of exploitation, thus turning them into real historical monuments. The raw materials extracted from !here were used as bartering objects with the populations in the area or were the main raw material for the local urban settlements . In those quarries where workshops existed, lved artists who inscribed the stone, sarcophagus manufacturers. embellishing their works with representations of gods or important personalities . Some of the art works were special orders. And from here emerges the va!ue of those caves as centres of influence for the neighbounng populations. Next to certain caves there were functional chambers used to depasit some of the artwork and tools or just serving as a room for the guardian . From their usage appear the necessity of making their inventory, of knowmg the purpose they were created for and the necessity for protecting and conserv1ng them Less known to the large public is the quarry as a sollrce for the stone used in tool processing . We mamly refer to those that served for obtaining Ont, obsidian, rock crystal, quartz or rocks of a lesser value and utility. Their study represents an important work-field for the specialists dealing with the evolution of the stane tools from Palaeolithic, Mesolithic, Bronze or lron Age. A totally neglected chapter for a while concerned the role-played by the clay and sand quarries . To us they were always a "gift of God'', the same as the a1r and the water. It was forgotten that every humar. settlement had a pit, a bank of a river from where the mhabitants, without any pay or tax could take clay freely, according to their needs and tradit1ons. The clay, the same as the wood was a raw material for ali constructions. This is
XXXII
www.cimec.ro

Arheotogta

peterilor i

mmetor dm Romnia - Foreword

why we can consider the whole prehistoric and historic Romanian civihzation as one of wood and clay. We should not forget that each village had nex1 to it a well, a meadow ora forest, if it was not really in the middle of one of the las! two. We do not atm now to prov1de more informat1on on the raw materials . We only used the case as an example . The number of this type of quarries is as large as the number of the settlements themselves, if it does not surpass them .

Salt mines
The situation is slightly different when it comes to other types of raw materials, such as metals and salt, located far away from habitations, but among which some are absolutely necessary to life. In the everyday language they are called "ocne", "bi" or simply salt mines. They were ex1remely important for people's lives, for the productive historical dynamics. Progress in this field of activity is connected to the dynamics of invention. From the very beginning the mines generated the uneven development of settlements, the local bartering and then the one w1th remote areas - the trade. These were the foundations for the communication roads - on land or water, then came the market places, their protection. regulations and customs that were !ater transformed into real laws In the area of these mines, new human relations emerged, forming civilian formations developing into pre-stately and stately forms of political organization, leading to an ullimate ex1ent lo the cores of industries - manufactures first - and then extending to the size of present-day tndustrial giants . The exploitation of these centres ascended from Prehistory to the Metal Ages culminating during the Second lron Age of the Dacian La Tene type with the organized excavations from Ocnele Mari in Oltenia, along the Olt valley, Ocna Oejului, lliua, Uioara . Historical sources menhoned them in the order of their appearance and importance, as playing an important role in the historical toponimy and the historical literature.

The exploitation of metals

Other resources of the Romanian soil are the precious meta s: gold and silver but also the useful ones: copper iron, lead, antimony, etc. Their slower or more intense explotation stiU gives a measure for the economic and poltttcal-administrative development of the human communities from g1ven areas. The accidentally found gold and silver objects give us an image of their real 1mportance at a certain historical moment. It was noticed that during the Dacian State they provided the economic force thal stimulated the productive and trading activities The generalization of a productton system based on the ethno-cultural aspiralions stimulated the envy of the neighbours. leading to a conflict between the ethnic economic force and the surrounding ones. The publication of these type of information - as poor as it may be - would lead to a better and more correct understand.ng of the part played by the mining resources during the Dacian kingdom and the Roman occupation, of the causes that lead to the migrations, of the role played by the neo-Romanian people and the Romanian states during the Middle Ages. A real understanding of the prob!em is complex. as the development of mining also meant a development of the extraction and processing techmques of the metals . Tightly linked to this is the appearance of mints, money exchange and ther role in the development of the economic potentials The process had also socio-economic implications creating new relations among economic ethno-cultural groups up to the modern times. A connection between workers, mines and territory appears this way. Side activities take place influencing the state policy during the Dacian, Roman, mediaeval modern or contemporary times, based on the existent and characteristic relations of each age and territory. Ouring the modem age they led to the formation of capital, to the birth of economic societies or just XXXIII
www.cimec.ro

Arheo/ogia

petenlor I

mine lor din Romnia - Foreword

groups of such societies. Thts process cannot be understood unless we have a fair good knowledge of the mmmg activitles from each era. Our understanding was made a lot easier with the discovery of the waxed plates from Roia Montan-Aiburnus MaJor dating back to Roman times where a lot of mformatton concerning the activity and techniques is given. We found out about the working process and the technical means. The archaeological research mstde this mine provtded a lot of important data on the basic mining installations of the beginnings and their perfections throughout the centuries . Following the research, wooden frameworks for the protection of the mmers were found at Buciumurile, county of Hunedoara. We also know about the grinding stones for the ore, which together with tools hammers, pick-axes, shovels. drills, needles, offer a relatively complete tmage over the stage of development of the producbon lnside some mmes torches for illuminating were discovered, some of them artistically ornate, real masterpieces. The same archaeologtcal excavations offered information on the transportation system or the working force engaged into carrying the baskets, handled by slaves, women or children. Ever since Roman times waterpower was used, taking advantage of the slopes and creattng reservoirs or basins for the ore wash. In Antiquity the wooden mechanism powered by water that crashed the ore was mvented. Throughout ali the hts!orical ages the sheep hide was used for collecting the fine gold particles . Once the gold obtained, it was melted m Kaolin vases . Gradually work in gold mines specialized and professions connected to diggmg mines. processing the refined produc!, its admimstratton and trade appeared We know about specialized workers since ~oman times. coming from areas with minmg tradt!ion within the Roman Empire, workers who were colonized m Dacia exactly in order to favour the development of such economic branches. They were called 'pirustae' and were coming from the Thracian-lllirian and lberian provinces During the mediaeval and modem times the colonies from Transylvania are well known, populated wtth spectalized workers brought from Alsace, Flanders, Bohemta, Slovakia or other parts of Europe . In Wallachia and Motdavta the famous "zltari" Gypsies extremely good tn the branch existed . Of course that m the mining areas or areas with gold or slfver sands these type of specialized communities continued lo exist. An important place was hold by copper and other useful metals hke the anltmony, tm, bronze alltes There were of course lead or mercury exploitations, whtch, although they hold second place m importance, gained a top place in the processing technologies for the activities and industrias whose development they helped. On the extent and part played by the cooper mining in our country talk the bronze treasures found in Transylvama and ali the other provinces, the deposits of tools, weapons, ornaments, some of them manufactured wtlh grea! art, the same as the gold ones, bringing the expression of the arttslic erati of specialists on the Romanian land. Such are the ones from Hinova, Pietroasele, Coofeneti, Biceni, BucureltHerstru. To these we may add ali the various pieces discovered during the archaeologcal excavation in ali the cultures on Romaman land lron mining was one of the majors mining fields. It originated in the First lron Age and went through an 1ncreasmg development during the Antiquity - the Dacian and Roman periods. Dating to these ltmes are well known the mines from Ghelar and Teliuc in Hunedoara, Gilu and Caol in central Transylvan1a, Berzovia in Banat, Baia de Fier and Polovragt in Oltenia etc. Archaeological excavalions brought to light deposits of iron objects whose functionality and shape did not change up to present day, attestmg the continuity of the past tradiltons Axes, hatchets. rakes, ploughs and other agricultura! tools are known, as well as specialized instruments used for mining, wood processing - ali these tools were recovered from manufactunng workshops During the Dacian period a great uniformity and cultural development was noticed during the ltmes of Burebista and Decebal. It would be pomtless to continue further on our presentation on the role played by metals in the development of the Romanian society. A moment of stagnation was reached with the migrations , after the Roman retreat from Dacia, during the rufe of Aurelianus and uniii the cr1 ,!ton of the neo-Latin pre-stately
XXXIV
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Romnia - Foreword

political formations . The period is marked by a decrease in the number of the mining areas and technologies of metal processing . Under the given circumstances in most cases the deposits poor in oxides from the river gravels or the accumulations of FeO from limeslone were used The phenomenon generalized to the whole area of former Dacia excepting the areas with strong traditions where the mining was strll exploited on broad daylight. The recent archaeological excavations from Vadu Spat , Trgor, Dridu, Coofeni, Bucuretii-Noi - Struleti , Chitila, Oulceanca, Iulia, Altn Tepe, Hlincea, Buhalnia , brought new proofs in th1s direction In the above mentioned sites iron slag , pieces of melted metal, primitive ovens for reducing the poor ore were uncovered . This would explain the adaptation of the population to the g1ven life conditions A rebirth of the iron mining appeared as a consequence of the re-discovery of old deposits and also finding of new ones We can take as examples the resuming of mining activities at Teliuc, Ghelari and other sites where tron was exploited during the Roman-Dacian period. An example for new deposits and the usage of new perfected technical and administrative methods for the iron ore is the case of Cladova, county of Arad, where around the new discovered ores appeared, dug into the rock, workshops with a complex activity, workshops supported by the local votvodes The area of the settlement is protected by earthen walls specific to the moment of creation of the new medieval states. In the same period with !he development of the iron processing workshops , the extraction and processing in situ of useful materials - copper, lead, silver commenced The understanding of the mintng process is connected during the Antiqwty to a familiarity to the sources of raw materials as well as the forms of the relief. We must clearly see that aur ancestors had a very clear image over these potentials due to their direct link maintained mainly through shepherding. Based on their observations they could find out about the properties of certan rocks whose qualities they could only presume useful for the future. During the Bronze and first lron Age it is remarkable the fact that the areas known so far as havmg the ores, the gold sands and the mtnes were also the ones with a high frequency of treasuries - made up of objects of gold , silver or bronze. Their presence exactly tn those areas is by no means accidental. Around them, the archaeological excavations exposed the workshops that manufactured them Knowing about them makes us understand easier that their shapes and decorations reflect in the same lime the ideas, the rites and religious rituals of the communilles they belonged to, as well as the1r economic force and tradition Start1ng with the 18th and 19th centuries these types of problems ratsed the interes! of specialists, resulttng in quality and quantity analyses of the chemical compounds of the depostts, trytng to determine the percentages of rare or useful metals Du ring the most recent period of time this actlvity mtensified taking as a goat the scattenng of thts type of objects in the area. function to the ore composillon in the mines they carne from The results backed up the hypothesis of the historians , archaeologists and ethnologists who presumed that in the Carpathian area one or more centres of techmcal and 1nventive dynam1cs existed , influencing the development and advance of the civilizations on the continent, that there existed influences and pressures exerted by the neighbouring populations They generated the search for a cultural, ideologica! and technological transfer exchange connectton w1th other centres of the Ancient World from Caucasus, Near East, Mediterranean Basm, Central and Westem Europe. The development of mining was correlated wilh other features of the human civilization on the continent, being directly linked to the warmtng of the climate during the Postglacial, hav1ng a clear direction from the south to the centre and north of the continent. Within this process, advancing very slowly as a historical dimens1on. a series of new adaptations and assimilations took place. based on the knowledge of the area, of the traditrons and local experiences occurring within the pre-extstent populations, but following t1ght the demographic increase and the evolution of the microclimate. It tS worth mentionrng the part played by the Danube valley - an European diagonal - through which the expansion and the contact reverberatiOns with these traditions took place Withm thts context the river played a role comparable to that on the Nile, the Euphrates, of the fertile coasts of the Euro-Asian

XXXV

www.cimec.ro

Arheolog ta

peterilor i

mine lor din Romania - Foreword

continent. We underline that an important role as a channel for the diffusion process on the European continent was hold by the coasts of the Mediterranean and Black seas. Between these two were permanent links through the main watercourses, surroundng the mountain ranges. Specialzed workers created the objects, the weapons and the ornaments as an expression for the trad1tions, ideas and techniques of past historical ages. Closely related appeared the coin minting. It is the coins in museums - in the country and elsewhere - that are the pride of the metal processmg . The part played by caves , quarries , salt mines and mines in the specialized literature are underlined also by the historical toponimy. It is not accidental the appearance and existence of settlements that took their names from this econom1c activities, tracing their origins to prehistoric times and becoming throughout history centres of tradition, art, architecture and technique. Among them we would like to mention names known to us ali. Petiana cave. Cioclovina cave, Muierii cave , Gaura cu Musc , Gaura Hoanca, Outtaws cave, Bolii cave, Cremenea, Cremeni , Piatra, P1 etroasete, Piatra Neam , Piatra Frecei, Piatra Olt , Sltruc, Rmnicul Srat, Rmnicul Vlcea, Ocnele Mari. Ocna Sibiu , Ocna Mure , Baia, Baia Mare, Baia de Cri, Baia de Aram. Baia de Fier, Bile Herculane, Germisara, Altn Tepe etc. Together with historical toponyms like Trgu Jiu, Trgu Mure, Cetate, Cetatea Alb, Cetatea de Balt, Biserica Alb , with other toponyms of local interes! and anthroponyms they give us an almost complete image of the historical becoming of the ethnic Romanian area , with ali ils manifestat1ons and historical development, throughout the present or past borders of the country. We should consider these realities as given by the historical nature noi by politics and especially not by present day politics . This book can be considered as documentation of an archaeological, historical, historicalgeographical or anlhropo-historical value. Consulting it we find indubitable proofs for a continuous occupation of our historical and geographicat space. We consider it only a beginning that needs lo be continued. completed and followed by specialists, lhrough an action of the specialized institutons: museums , Direction of the Museums, Ministries of Culture, Education, Science and Technology. Promoting a law that would proiect the historical monuments and the archaeological sites is a must, also is the propaganda, the usage of ali means for monuments protection, restoration and conservation. An ethnical historical being is inconceivable without ancestors, parents and traditions, without monuments or a historical and geographicat cradle, wthout the perspective of a future. Attention towards these realit1es is not a given thing of the present politics. It is a duty of each historian from ali countries , ali ethnics and ali times to make known and defend the origins and the historical extstence.

Conclusions
Caves, mines, quarries, salt mines. are sources never exhausted for the stimulation of scientific research, of art creations - lay or religious . They offer both criteria and arguments for the conservation, restoration and recreation of aspirations and achievements of past historical times of humankind . They reflect the restlessness and the destre for new of the human spirit; they give a reason to the human existence. The mines offer also true masterpieces of nature, discovered by humans in the same time with the ores. Objects of cotteclions themselves - they are treasures of great interes! for the visitors of museums. They are also sources of inspiration for the artists of future times.

Dr. Vasile Translated by Adina

XXXVI

Boronean Boronean

www.cimec.ro

Arheologia

pete"lor i

minelor dm Romnia Peteri naturale

Peteri
Petera
Arieeni

naturale
Datare: neolitic. epoca bronzului.
1. 1 Voehmann , Traces of the cave bears Ilie ,
Travaux de l' tnslltul de Speologe . Em o le Racovttza 26 . 1987, p 73 79 2. Cantemor Rocu( oa , lnna Rrcu(oa , Etude antropologque des empnentes humames de la Grotte Cwrulut Izbuc, i n llvre du Centenaore Emole Racovo tza , 1868 1968, 1970 , p 53~ 533

Ciurului - Izbuc
Piatr,

Jud. Alba. sat Casa de

comuna

Localizare Munri Pdurea Craiului, Bazmul Criulur Negru, versantul stng al Sohodolului Aceasta e o peter natural , frecventat de om, avnd o singur intrare. cu lungimea maxrm de 1 030 m. O parte din peter a fost descoperit de M Bleahu i J. Bordea in 1955. Ulterior a fost cercetat in spectal de 1. Viehmann, care a descopent o faun cavernicol r pai umani impregnai pe podeaua peteru Tn ziua de 11 noiembrie 1965, la 500 m de la intrare in .Sala pailor. au fost descoperii peste 280 de pat umani impregnat in solul argtlos Paii erau fosilizai pe podeaua peterii , impreun cu amprente inclecate ale labelor de urs de peter . Tn fundul unui diverticul s-au gsit bulgn de argil fcui de urt i zgrieturi de labe pe pereti. Paii aparin unei familii compuse dintr-un brbat, care avea o nlime de 1,74 m, o femeie cu o inlrme probabil de 1,57 m i un copil de 9 - 14 am Au fost atribuii unei populaii din neohtic sau epoca bronzului S-a gsit i o pies dentar de urs cu o incizie, care o aseamn cu o figur
uman .

Petera Ghearul Scrioara

Jud Alba, sat - comuna

de la

Scrioara

Localizare Munii Bihorutui, bazrnul inchis Ocoalele la cumpna apelor dintre bazmul Ocoalele i bazrnul Grda Seac
Reprezint o peter natural locurt de om, menronat prima dat in 1847. De atunci numeroi speologr (K F Peters A Schmidl, Alexandru Borza, E. G Racovi, V. Pucariu) se ocup de ea. Prezint dou deschideri, altitudine absolut de 1165 m, relativ de 409 m. lungimea total de 700 m. Tn avenul adnc de 50 m exist un ghear cu diametru! de 50 m. Intrarea se face printro bolt pnn care ptrunde lumina in toat petera care este compus din Sala Mare. Sala Mic, Biserica Veche. Tn Sala Mare i Biserica Mare se afl stalagmite de ghea . T n Palatul Snzienelor pot fi observate stalactite i stalagmite de calcar. Prezint i dou prpastti ce au accesul intrerupt. Pe marginea estic se afl amenajate scri de lemn pentru accesul la ghearul peren, rn care s-a gsit un schelet de Capra ibex t rare dovezi de locuire drn epoc preistoric i i storic . Petera este monument al natl!rii, vizitabil numar cu aviz special de la Institutul de Speologie .

Datare: paleolitic, epoca modern .

1 A Schmod l Oas Bohar Gebuge an den Grenze von Ungarn und S1 benburgen. Wo en, 1963 2 T Rusu, G Racovo a. O Coman, Contnbuton a 1'6tude du Complexe Karsttqu de Scln oara , Ann ale de Speologoe 25, 1970, p 383 408

Clurulul Izbuc Urme ale pa,llor omului pal olitlc, Impregnat! pe podeua pe teril Arheo log ie peter ilor 3

3. MarCJan Bteahu, V O eu,

fan Negrea, C

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmelor din

Rom~nia

Peteri

naturale

Plea. 1 Povara. 1 V1ehmann, Peten din RomSnta, Bucureti, 1976 4 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc al Petenlor dm RomAn1a, 1981, Bucureti, 1982.

3448/ 8 .

Petera Ghearu/

de la
de la

Vrtop
Casa de
Arieem.

(Petera Minunat, Ghearul Piatr)

Jud. Alba, sat Casa de Piatr, comuna Localizare: Munii Bihorului, bazinul Cald, zona de platouri ntre Valea Ponorului i Valea Firii, Valea Ponorului, versantul stng.
Someului

partea sa terminat. Piciorul avea o lungime de 223 mm i o lime de 111 mm. Individul putea s fi avut o nlime de 1,56 m. Zona in care s-au gsit paii a fost cndva o intrare, care s-a blocat in vechime. Datrile depunerilor din calcit dup metoda U-Th, fcute de Stein Erik Lauritzen, indic o vrst de 80000 ani (cf. 1. Viehmann) intr-o etap premusterian din paleoliticul inferior, cultura acheulean. Este cea mai veche amprent de pas uman din Romnia, descoperit pn acum. Amprentele sunt comparabile cu cele de la Laetoli, Tanzania, datnd de acum 3600000 ani. Petera este nchis acum cu un grilaj de fier. O amprent a fost detaat de la locul su i transportat la Institutul de Speologie .Emil Racovi" din Cluj, ca obiect de patrimoniu. Datare: paleolitic.
Marc1an Bleahu . 1 V1ehmann. Ghetarul de la VSrtop, Ocrotuea Naturii 7 1963 2 1 V1ehmann. G RacoviA Cantem1r Ricuia . Decouver1es trasologiques conservant la presence de l'homme et de l'ours de caverne dans la Grotte Ciurului Izbuc de Monts PAdurea Cra1ulu1. In Livre du Centenaare Emile Racov1tza 1868-1968, 1970 3 Cnsttan Goran . Catalogul Sistematic al Petenlor dm RomAnoa, 1981 . Bucureti , 1982, 341513 . 4 1 V1ehmann, 1 Bucur 1 Racov11an Urme de ptctoare ale omului pretstonc Tn peter~le am RomSnta , Carst. Anuarul Clubului de Speologie CEPROMIN , CluJ, 1982, p 2. 37- 43 2 1 V1ehmann , S. E. Launtzen B P Onac. The VSrtop footprmt and hts radtometnc age Karst waters . lnsht Spec Publ 2, 1997 , p 170- 172
1

Petera
(Petera

Lucia

Petera Ghearul

omulullmpregnal

de la Vlrtop - Urme ale pailor pe podeaua peterii

Lucia Mare, Petera Feciori/ar, Petera Lucia Mic, Petera Fetelor)

Jud. Alba, sat Sohodol, comuna Albac . Localizare Munii Metaliferi, carstul din calcarele dintre Criul Alb i Arieul Mic, Valea Arieului, versantul drept. Este o peter natural cu posibil locuire paleolitic , cu altitudinea absolut de 700 m, relativ de 100 m, lungimea total de 202 m. Petera natural prezint cte o deschidere pentru fiecare sal . Spturi arheologice au fost efec2

Reprezint o peter natural locutt de om, cu altitudinea absolut de 310 m, relativ de 210 m, lungimea total de 96 m. A fost cercetat de 1. Bucur, Iulia Racovian n mai 1974. 1. Viehmann a identificat amprente izolate de pai umani imprimai pe solul paleolitic dm premusterian i acoperii cu calcit. Paii au fost identificai intr-un diverticul blocat de un lac interior, cu ururi de ghea in

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mine lor din RomAms -

Peteri

naturale

tuate de Z. Szilardy, inainte de 1905, reluate de Mrton Roska, inainte de 1912. Z. Szilardy meniona descoperirea dovezilor de locuire paleotitic , dar Mrton Roska, in spturite efectuate, nu gsete dect straturi rvite de spturile vechi. Poate a greit localizarea, datorit confundrii acestei pe teri cu una de la CmpanL Se recomand reluarea spturilor. Materialele arheologice se afl in Muzeul Judeean de Etnografie i al Regimentului de Grani din Caransebe, sub inv.

Petera
(Petera

Poca/a
Vlioara.

Pucula)
comuna

Jud. Alba, sat Livezile.

Mureului.

Localizare: Munii Trascului, bazinul carstul din Cheile Aiudului, Valea Vlioara.
Reprezint Petera

11726.
Datare: paleolitic.
1 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemallc al Petenlor dm Romnia, 1981, Bucurett, 1982, 3100/29 2. B Jungbert Repertoriullocaht\tlor cu descopenn paleohttce dtn Transtlvania (IV). Acta Musei Napocensts 22-23. 1985- 1986 p 392

o peter locuit de om. este Identificat de 8. Jungbert, dup harta publicat de H. MOller-Karpe i dup informaiile pubhcate de H. Schroller in Vorgeschichte Vorschungen. 8, 1933, p. 74, nr. 29. Din aceste informaii rezult c n ea au fost gsite dovezi de locuire din neolitic i eneolitic. H. MOIIer-Karpe scrie c in ea s-au dat de .urme paleolitice. Datare: paleolitic, neolitic, eneolitic.
Hermann MOIIer-Karpe. Handbuch der Vorgeschichte, 1 Munchen , 1968, p 150 2 B Jungbert. Repertonullocahtdor cu descoperm paleohtice din Transtlvama (IV), Acta Muset Napocensts 2223. 1985 1986, p 398
1

Petera Bocua
Jud. Alba, sat Vlioara, comuna Livezile. Localizare: Munii Trascului, bazinul Mureului, carstul din Cheile Aiudului, Valea Vlioara (probabil versantul stng). Este o peter natural locuit de om. Mrton Roska. in Repertorium, menio neaz urme de locuire din paleoliticul mijlociu, musterian i faun fosil cu Ursus spefaeus i ceramic din epoca bronzului. toate fr pozi1e stratigrafic. Ar putea fi aceear peter cu aceea ce poart denumirea .Petera de la Bogz". din Catalogul Sistemattc al Peterilor din Romnia (3.224 p 1O). Materialele se afl n colecia L1ceului Bethlen din Aiud cu nr. de inventar 2275 -

Petera
Svrin .

(lui) Sinesie
Cprioara.

Jud. Arad. sat

comuna

Localizare: Munii Poiana Rusc, carstuf de la Cprioara, malul stng al Mureului, bazinul Vii Cpriorica .
Reprezmt o peter natural locuit vremelnic de om, cu o altitudine relativ de 60 m i o singur rntrare A fost viz,tat de cuttorii de comori. Cercetri de suprafa au fost efectuate ntre 1976 - 1977, de Vasile Boronean, care a identificat in rnterior fragmente ceramice neolitice, cteva piese de srlex, oase de animale, precum i fragmente ceramice de epoc medieval Este necesar efectuarea unor sondaJe pentru stabchrea succesiunii strat1grafice.

2296.
Datare: paleolitic, epoca bronzulUI
1
Petenlor

Cnstan Goran , Catalogul Ststemauc al dm Romnia , 1981 , Bucureti , 1982.

Datare neolitic, epoca medieval .

1 G Halaot Fenomene endocarst1ce in ca/carele de ta C$pr~oara (Valea Mureulut) , Bulehnul Cercului de Speologte .Emil Racovt' 5, 1977 1978, p 111-122.

2. B Jungbert, Repertonul Jocalit\tlor cu descopenn paleohllce dtn Transtlvanta (IV), Acta Muset Napocensts 2223, 1985. 1986, p 398.

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor dm

Rom~nie

Peteri

naturefe

2. Cnsttan Goran, Catalogul Sistemallc al Pete rolor din Romnia 1981, Bucureti 1982. 3024/3.

Petera
Svrin .

lui Adi
Cprioara ,

Jud. Arad , sat

comuna

Petera

cu Monezi
Cprioara ,

(M. Roska)
Jud Arad, sat
Svrin

Localizare Munii Poiana Rusc , carstul de la Cprioara , versantul stng al Mureului- Valea Fundata.
Reprezint o peter natural locuit de om . cu altitudinea relativ de 50 m i lungime total de 58. 5 m. Cercetri de teren au fost efectuate de Vasile Boronean . intre anii 1976 - 1977, i in anii urmtori de ctre speologul amator Vanc Frlip, membru al Clubului de Speologi Amatori din Lipova i Arad , i de alu S-au identificat fragmente de faun fosil cu Ursus spelaeus, cteva p1ese de silex care ar putea aparine paleoliticului superior, materiale ceramsce neolitice. probabil Vin ea - Turda i medievale, secolele XVI - XIX Se Impune continuarea spturilor de ctre specialitii arheologi. Datare. paleolitic, neolitic, epoca medieval

comuna

Localizare: Muni Poiana Rusc , carstul de la Cprioara , malul stng al

Mureului.

Tn aceast peter s-au fcut descoperiri monetare. Datare: probabil epoca

medieval .

1 Marton Roska , Repertonum. ClUJ. 1942, p 232 , 316, r1g. 22.

Petera

Gaura Scrofii
Cprioara .

(Scroafei)
Jud. Arad , sat
Svrin

comuna

Localizare: Munii Poiana Rusc , carstul de la Cprioara , malul stng al Mureului, zona Vii Oiene .
Reprezint o peter natural locuit de om , cu o altitudine relativ de 45 m i o singur deschidere. Cercetat , intre 1976 - 1977, de Vasile Boronean i de speologii amatori de la Clubul de Speologi din Arad , i Lipova, intre care Vanc Filip Au fost recoltate de la suprafa materiale ceramice atipice ce ar putea aparme neoliticului, cultura Vinea Turda i din penoada de tranz1ie la epoca bronzului. cultura Coofen i. Au fost observate i vetre de foc. Petera a fost rscolit parial de cuttorii de comori Se impune o verificare a depunerilor pnn sondaje de specialitate.

1. Bodrog Mtlleker, Delmagyaroszag regtseg ele /erei, 1. Tomooara , 1897, p 28, 43

2. G. Halaso. Fenomene endocarsllce in ca/carele de la Cfjpnoara (Valea Mureului} , Buletinul CerculUI de Speo1og1e .Emtl Racovo\A" 5, 1977. 1978 , p 111 112 (in forma ii de la Ftllp Vanc)
3 Cercul de Speologie Zlndava , Arad , Asupra paleolitocului i neohticuluo don Petera lut Adt dm Pa dina Mare (jud Arad) , Buletmul lnformahv 4 , 1980. p. 33. 37.

4. Cnstian Goran, Catalogul S1stemattc al Petenlor don Romnta , 1981 Bucureti , 1982, 3022 16

Petera
(Petera

Hoanca Boului
Petera

Coului sau

Liliecilor)
Jud. Arad, sat Moneasa. comuna Moneasa Localizare: Muni i Codru-Moma. carstul din bazinul Vii Moneasa, pe versantul stng al prul Moneasa. fn dreapta oselei , la intrarea in localitate. Carstul din Valea Criului Alb.

Datare: neolitic, perioada de tranz1ie de la neolitic la epoca bronzului.

1 G Halas' Fenomene endocars tce In ca/carele de la Clpfloara (Valea Mureului) , Buletinul CerculUI de Speologie .Emil RaCOVI a 5 1977. 1978 , p 111. 122. 2 CnstJan Goran. Catalogul Ststemaltc al Petenlor dtn Romnta . 1981 , Bucuret i, 1982, 3021 / 2

www.cimec.ro

Arheolog1 a peterilor i minelor din Romnia -

Peteri

naturale

Reprezinta o peter natural , locuita de om , cu o altitudine absolut de 380 m relativ de 100 m, lungime de 103 m. Prezmt dou intrri ce dau intr-o sal cu multe prbuituri , rscolit de cuttorii de comori. Primele cercetn au fost efectuate de Gy. Czaran i Mrton Rosk.a in 1925. S-a executat un sondaj, ocazie cu care s-au descoperit sub stratul .eneolitic" cteva piese din silex care au fost atribuite paleoliticului miJlociu, respectiv cultura musterian , precum i oase de Ursus spe/aeus, un silex atipic i ceramic din epoca eneolitic . Tn 1965, Vasile Boronean constat existena ceram1cil din epoca bronzului, precum i faun fosil i un silex paleolitic. Materialele provenind din spturile lui Mrton Roska se afl la Muzeul Judeean din Arad - o parte - i la Muzeul Naional de lstone a Transilvaniei din Cluj cealalt parte. Datare: paleolitic, eneolit1c, epoca bronzului.
1. Marton Roska. Raport prehminalre sur les a 2, fouilles arcMologoques de l'annee 1924 Oaco 1925 2 Mrton Roska . Tezaurus Antlquttatum Transl/vamcarum. Praehoslonca 1. ClUJ 19-42 3. C S N icol escu P i opor . Le pafeoftlhJque en Roumame. Daco a 5-6. 1935-1936 (1 938) 3 Cnstian Goran. Catalogul Sostemallc al Pete nlor don Romn ia, 1981 , Bucurell , 1982, 3601 1 29.

Musei apocensos 19. 1982. p 543, 3. Cnstoan Goran. Catalogul Srstematoc al Peterrlor din Romnoa, 1981, Bucureto . 1982, 1601, p. 10

nr. 2 din Piatra cu Lapte

Jud. Arad, staiOi'lea Moneasa , comuna Moneasa . Localizare Munu Codru-Moma. Valea Criului Alb, carstul din bazinul Vii Moneasa, versantul drept Tn aceast peter este menionat existena unor fragmente ceramice din eneolitic. Datare eneolitic.
1 G Halaso No1 contnbutitla cunoaterea carstufut Monesei, Aragon ot, Arad , 1978, 1 /60-

Petera

64 2 8 Jungbert. B . Repertonul locahtAllor cu descopenn paleohtoce don Transtlvania (III), Acta Muser Napocensos 19, 1982, p 53 3 Cnstoao Goran. Catalogul Sistematoc al Pete nlor don Romnia, 1981, Bucureti, 1982, 360 /11

Petera
(Petera

Piatra cu Lapte

Mare de la Piatra cu

Lapte)
Jud. Arad, staiunea Moneasa. comuna Moneasa. Localizare : Mun ii Codru-Moma, Valea Criului Alb , carstut din bazmul Vii Moneasa, versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o altitudine absolut 310 m. relativ 15 m, lungimea total 28 m, care prezint trei intrri. Tn peter au fost gsite oseminte de Ursus spelaeus, Canis lupus i Hyaena spelaea Locuiri medievale, posibil i din paleolit1c. Se impune reluarea cercetrilor de ctre arheologi

nr. 1 din Piatra cu Lapte

Jud. Arad , staiunea Moneasa, comuna Moneasa. Localizare : Munii Codru-Moma, Valea Criului Alb, carstul din bazinul Vii Moneasa. versantul drept.
Reprezont o peter natural locuit de om. cu o altitudine absolut de 325 m, relativ 25 m i lungime total 9 m. cu o singur deschidere. ln peter au fost identificate dovezi de locuire din eneolitic.

Petera

Datare: paleolitic, eneolitic, epoca medieval .

Datare: eneolitic.
1 G Halaso, Noi contribuii la cunoaterea carstufu1 Monese1 Aragonll, Arad , 1978 1 / 60. 64 2 8 Jungbert. RepertoroullocahtAilor cu descoperm paleohllce don Transilvanoa (III), Acta

1 G Halast, Noi contnbuu/a cunoaterea carstulu1 Monesel, Aragonit, Arad . 1978, 1/60.

64 2 B Jungbert. Repertonul localiUlilor cu descopenn paleohtoce din Transilvania. Acta

5
www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor din Rom4nia - Peteri naturale

Muset Napocensts 19. 1982, p. 543 3 Cristian Goran . Catalogul Ststematlc al Petenlor dtn Romnta , 1981 , Bucureti , 1982, 3601 1 9.

IV p.Chr.

(informaie

Nicolae

Chidioan) .

Datare : epoca

daco-roman.
i

Peter
(Petera

Pusta Cltele
1

lui Potriva,

Petera

din

Ponorul

Vii Muierii, Petera Clea, Petera de la Pusta

Clea)
Clea, Atileu.

1 Repertonul monumentelor naturu, arheologice, tstorice. elnograftce, de arhttecturl'! arta dtn JUdetul Bihor. Oradea. 1974. p 22 . 1 Marctan Bleahu V Decu, tefan Negrea. C Plea . 1 Povara 1 Vtehmann, Pe/eri dm Romlnia. Bucureti , 1976 3 Cnsttan Goran. Catalogul Ststemauc al Petenlor din Romn1a. 1981 , Bucureti , 1982, 370 J 76

Jud Bihor, sat

comuna

Petera

Ponorul de la
Atileu .

Localizare Munii Pdurea Craiului, platourile carstice i bazinele inchise dintre Valea Criului Negru i cea a Criului Repede, Valea Mnierei, in marginea dinspre Atileu a localitii
Clea.

Cltea ,
Jud. Bihor, sat Clea, comuna Localizare: Munii Pdurea Craiului, carstul din Valea Criului Repede.
Reprezint o peter natural locuit de om. cu o altitudine absolut 370 m i o lungime total 1200 m, avnd o singur rntrare. Petera prezint mai multe etaje. Cercetrile de teren efectuate de Mrton Roska i 1 Emodi au pus in eviden materiale ceramice Coofeni, vetre de foc, morminte cu inventar din epoca bronzului timpuriu. grupul Roia - G leni, fragmente ceramice hall-stattiene mpreun cu o pies din bronz i ceramic din secolele VIII - X. Petera e greu accesibil.

o peter natural locuit de om, cu o altitudine absolut 370 m. relativ O m i lungime total 1200 m. Portalul de la intrare are 20 m lime i reprezint ponorul Vii Mnierei. O intrare se p1erde intr-o galerie larg, i apoi un lac. fn ramificaie din dreapta s-au colectat faun cu Ursus spelaeus, oseminte de Homo sapiens, ceramic de vrst
eneolitic .

Reprezint

Materialul din
rii Criurilor

cercetri

se afl in Muzeul din Oradea.

Datare: eneolitic.
1 R Jeannel. Emtl Racovttl'! . Enumeratton des Grottes wsttees 1918 f927,Biospeologtca, premiere serte, 1929. p. 154 2 Repertoriul monumente lor dtn judetul Bthor, Oradea. 1974, p. 333 3. Cnstian Goran. Catalogul Ststemaltc al Petertlordtn Romnia , 1981 , Bucurelt , 1982. 3710/1 .

Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului timpuriu, Hallstatt, secolele VIII- X.
1 . Repertonul monumentetor naturti, arheotog1ce, tstonce. etnografice, de arhitectur I arta dtn JUdetul Bthor Oradea. 1974. 280153 2 Petre Roman, Dte FrUhbronzezetl m Karpatenbecken und In den Nachbargebtelen. Budapest- Velem 1977, Budapest. 1981 , p 165; SCIVA 35. 1984, 3 . p 268 3 Cristian Goran. Catalogul Sistematic al Petenlor dtn RomAnia, 1981 , Bucuret1 , 1982. 3710 /1 4. Ioan EmOdt, Asupra epocii bronzului T n Bthor, Thraco-Oac1ca 6. 1985. 1-2, p 135.

Petera Cugli
Jud. Bihor, sat
Rca,

comuna

Dobreti.

Localizare: Munii Pdurea Craiului, carstul din bazinul Criului Negru, Valea Vida, afluentul Valea Blajului, versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o altitudine absolut 420 m, lungimea total 52 m. Speologii au gsit in 1958, oase umane fragmentare i mrgele din sticl, datate in secolele III -

Petera lgria
(Petera lgri, Petera lgreu)

Jud. Bihor, comuna

ora Aled .

suburban Petera.

Localizare:
6

Munii Pdurea

Craiului,

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

minelor dm Rom6nia -

Peteri

naturale
d1n
RomMI ,

carstul din Valea Criului Repede, versantul stng, in apropierea localitii

Peten lor

1981 ,

Bucureti ,

1982,

3726 / <47 2 Ioan Emodt, Asupra Tnceputulut epoc11 bronzului In Bhor, Thraco-Dacica 6, 1985, 1 2, p 128. 134 .

Reprezint o peter natural locuit de om Are dou intrri. Lungimea este de 717 m t altitudinea de 328 m. Are aspect de labirint La intrare i in galerii Marton Roska a efectuat spturi in patru seciuni (tranee) in 1924. Uneltele din cuar, din silex i os gsite au fost atribuite culturilor aurignacian i musterian. La spturi a participat i Henn Breuil. Faun cu Ursus spelaeus. Este necesar revizuirea strat1grafiei i a ntregului material rezultat.

Petera
(Petera

lui Cotuna

lui Toader a lui Cotuna, Petera Leiane, Petera 11 din Valea Miidului, Biro Lajos Hohle, Rablobarlang, Misidvolgyi-Rab/o barlang, Koko barlang, Banbakai Felsobarlang)
Jud. Bihor, sat- comuna
uncuiu .

Datare: paleolitic.
1 Mrton Roska Recherches preh1 stonques pendant l'annee 1924 Dacia 1. 1924 2. Henn Breutl, Staltons pall!oilttques en Trsns i/vame . Bulettnul Soctet\11 de t1i n e d1 n Cluj 2. 1925 3 C S N 1 col escu-Piopor, Le paleollthrque en Roumame Dacia 5-6 1935-1936 (1938). 4 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaltc al Peterilor d1 n Romma , 1981 Bucureti , 1982. 3727 / 9

Localizare. Munii Pdurea Craiulut, carstul din bazmul CriuiUI Repede, Valea M1iduiU1 , afluentul Valea Luncilor, la 30 m deasupra intrrii in Petera Moanei , la 6 - 7 km de confluena Vii Miidului cu Criul Repede.
Reprezint o peter natural locUit de om, cu alt1tudmea absolut de 538 m, relativ de 96 m i lungime a total 56 m, cu o smgur intrare, ce duce intr-o galerie ascendent . Faun fostl cu Ursus spelaeus. 1. EmOdi precizeaz c de aic1 provin fragmente ceramice hallstattiene. Materialele se afl in co , eciile Muzeului rii Criurilor din Oradea.

Petera lzbndi
Jud. Bihor, sat- comuna
uncuiu .

Localizare Munii Pdurea Craiului, carstul dm defileul Criului Repede , versantul stng ntre Bucea i Vadul Criului, Valea lzbndi, versantul drept, la sud de comuna uncuiu .
Repreztnt

Datare: Hallstatt.
1 Ioan Emod Repertorrul monumente/ar dm JUdelui Bthor, Oradea , 1974, p. 74, 387. 2. Marc1an Bleahu, V Oecu, tefan Negrea, C. Plea 1 Po~tar , 1 Vtehmann. Peten dm Romllna. BucuretJ , 1976, p. 81 82 3. Crtstian Goran , Catalogul Ststematc al Peten t or dtn Romnta. 1981 , Bucuret i , 1982, 3724 / 2

peter natural locUit

de

om, cu dou intrri (intrarea pnncipal sub izbuc) i lungime total 240 m. Cercetri arheologice au fost efectuate de 1. EmOdi in sala m1c de la intrare, in form de sac Materialul arheologic gstt la suprafa const in ceramic, unelte de os, achii de cuar , bolovani de ru , unii parial lefuii, mrgele de os perforate precum i oase de cprioar , cerb, urs, mistre, lup, capr, oaie, bou, cal. castor. iepure i pete Se men~oneaz prezena a 20 de vrfuri de os, suie, strpungtoare. Descoperirile aparin grupului Roia - Gleni. Datare : epoca bronzului timpuriu.
L V lena . Gheorghe Drmba Cercetari de speologie fmciJ T n Munii PIJdurea Craiului, Nymphaea 6, Oradea , 1978. p 279-328. 3. Cnsllan Goran. Catalogul Ststemallc al
7

Petera Miidu/ui

din Valea Miidului, Misiduolgyi-Macske barlang, Banlacai Alsobarlang, ketszejubarlang, Petera Moarei)
Jud. Bihor, sat- comuna
uncUJu .

(Petera

www.cimec.ro

Arheolog1a

peterilor i

mine lor din

Rom~ma

Peteri naturale
2. , Repertonul monumentelor dm Bhor, Oradea 197.-. p 387.
JUdeul

Localizare Munii Pdurea Craiului, carstul din bazinul Criului Repede, Valea Miidului , afluentul Valea Lunclor, 4,7 km de la confluena cu Valea
Criului

Petera
uncuiu

Piatra Corbului
Blnaca ,

o peter natural locutt de om, cu altttudmea absolut de 500 m. relativ de 50 m i lungimea total de 1.170 m Peter onzontal , activ , este strbtut de un rau subteran, descris in 1929 de R. Jeannel i Valeriu Pucanu Prezint dou tntrri. Materiale arheologice au fost identificate probabil de 1 Em0d1, mpreun cu un inventar funerar intre care un colier din chihlimbar de la inceputul primei epoc1 a fieruiUI (Hallstatt) I un vas dactc mpreun cu moned emis la Oyrrhach1on. sec. 11 - 1 a.Chr. Data re: Hallstatt, La Tene dacic.
1 Ioan EmO<h. Repertonul monumentelor dtn JUde\ul Bthor. Oradea, 1974 . 2. Marc.tan Bleahu . V. Decu . tefan Negrea. C Pl ea . 1. Povara. 1. Vehmann, Peteri dm Romlma, Bucureti , 1976, p. 80 81 , 3. Cnstian Goran. Catalogul Ststematic 11 Peterilor dm Romnia, 1981 , Bucureti , 1982 , 372.. /2 .

Reprezint

Jud. Bihor, sat

comuna

Localizare Mun~i Pdurea Craiului, Defileul Criului Repede intre Bucea i Vadul Criului Marton Roska efectueaz arheologice in petera ce se invecineaza cu dou adposturi sub stnc . Spturile nu au dat rezultatele scontate. Tn
1924,
cercetn

Datare: nedefin1t .
1 Mrton Roska, Recherehes pr6htstonques pendant l'ann6e 192.-. Dacta 1, 1924 .

Petera
uncuiu.

Piatra Morii
Blnaca .

Jud Bihor. sat

comuna

Localizare Muntl Pdurea Craiului, carstul din Valea Criului Repede, baztnul Cnului Repede, Tntre Bucea i Vadul Criului , versantul stng
Reprezint o peter natural locu1t de om. Materialele ceramice descoperite sunt din epoca bronzului i prima epoc a fierului.

Petera Napitileu
(Petera Mic

din Gura Miidu/ui)

uncuiu .

Jud Bihor, sat- comuna

Datare : epoca bronzului, Hallstatt.

1 Marton Roska , Repertonum. CluJ, 1942, p 35
2 " . Repertonul monumente lor dtn Bahor. Oradea, 197_., p 11 .
Ju deul

Localizare Munii Pdurea Cra1ului, carstul din bazinul Criului Negru, intre Bucea I Vadul Cnului , versantul stng, Dealul Homor , la 75 m in aval de Petera Ungurulut.
Reprezint o peter natural locuit de om , cu o allttudine absolut de 316 m, relativ 11 m i lungimea total de 195 m, avnd o singur intrare ce duce intr-o galerie uor ascendenta, cu faun din pleistocenul superior: Ursus spelaeus, Gyps fulvus etc. i fragmente ceramice din neolitic, eneolitic, Hallstatt, dacice

Petera

Piatra
Blnaca ,

Roie
comuna

(Vroskoibarlang, Petera Roie)

Jud. Bihor, sat

unCUIU .

Materialele descoperite se 1. EmOdi

afl

n colectia

Localizare: Munii Pdurea Craiului, carstul dm Valea Criului Repede, bazinul Criului Repede, versantul drept intre Bucea i Vadu Cnului , in apropierea satului.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o altitudine absolut 420 m, relativ 135 m I o lungime total 25 m. Aici au fost gsite mai multe piese de bronz, intre care dou seceri hallstattiene.
8

Datare: neolitic, eneolitic, Hallstatt, epoca dactc .

Cnst1an Goran, Catalogul Sistematic al din Romn1a, 1981, Bucureti , 1982, 3728 /34
1
Petenlor

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din

Rom~ma

Peteri

naturale

Datare Hallstatt.
1 Marton Ros a Repertonum . CluJ, 1942, p 35 . 2. R Jeannel, Em11 Racov1ll , Enumeraton des Grottes vstees 1918- 1927, B1ospeologca 54 , 1959, p 427 3 . Repertonul monumente lor dn JUdeul Bihor, 1974, p 10, 326 4 G Ha las. Descrterea petertlor dm def,/eul de /a Vadu Criului (Munu P~durea Craiulw) , Bulehnut InformatiV al Comisiei Centrale de Speologe Spol1vl 4, Oradea , 1980, p 123 154 . 5 Cnstan Goran, Catalogul Sstematc al Petenlor din Romllna. 1981 , Bucureti , 1982, 3725 / 26

Petera

Zmeilor de la Onceasa

(Huda Oncesei, Huda Vencesei Sarkanybarlang)

Jud Bihor, sat- comuna Budureasa .
Munii Bihor, Masivul Valea Someului Cald, carstul din bazinul Vu Ponorului, afluent pe stnga, versantul drept al Ponorului, 1 km de Poiana Onceasa

Localizare.

Vldeasa.

Petera

Unguru/ui

(Peterile Ungureti, Petera de la Blnaca, Petera de la Bolhac, Magyarok barlang)

Jud Bihor. sat

unCUIU

Blnaca,

comuna

Localizare: Munii Pdurea Cra1ului, carstul din bazinul Criului Repede, prul Ungurului, malul stng, Tn amonte de confluena cu Valea
Miidului

o peter natural locuit de om, cu o altitudine absolut de 307 m, relatrv de 1 m i o lungime total de 564 m. Are un portal de 22 m nlime, lung de 30 m. Petera este ascendent, cercetat in 1942 de H. Kessler i de Embd1 dup 1970, care gsesc ceramic neolit1c , ptese de bronz i ceramic din prima epoc a fierului. Materialele descoperite se afl in 1 Emodi, care le-a descoperit
Datare : neolitic, Hallstatt.
1 H. Kessler A Varsonkolyosi es az eskulloi forrasbarlang . Tunstak Lap1a 54 Budapest. 1942 p 6 7 2. Repertoriul monumentelor din judeul B11'10r Oradea 1974 , p 386. 387 3 Cnstan Goran, Catalogul Sastematic al Petenlor dm Romma , 1981 Bucureti , 1982, 2726/30.
o

Repreztnt

colecra

Reprezint o peter natural locuit probabil de om. cu altitudinea absolut de1300 m. relat1v de 220 m, lung1mea total de 340 m, intrarea triunghiular de 3,50 m nlime, 7,50 m l1me , descendent , duce in sala Domulu1 I apo1 in Galeria Nordic, orizontal. S-a gsit faun fosil cu mult Ursus spetaeus Hyena spelaea etc. La inceputul secolului al XX-lea Gy Primics presupune locuire paleolillc Mrton Roska, menioneaz de aici o pies de calcar cristalin cu urme de lefuire. ce se afl in Muzeul Naional de Istorie al Transilvaniei d1n CluJ, cu nr. de inventar 8.036 H. MOIIer Karpe in .Handbuch der Vorgeschichte" 1968, 150. 2730 menioneaz existenta paleoliticului, fr citarea sursei. Pn la reluarea spturilor in peter. locu1rea paleolitic rmne in discuie Maria Mottl localizeaz petera in penmetrul localitii Pietroasa. jud. B1hor (la sud de Budureasa) Se impun spturi sistematice pentru rezolvarea problemei existenei in peter a locuirii paleolitice. Fauna se gsete in muzeele din Oradea, Cluj i Institutul de Speolog1e .Emil Racovi" Bucureti, lnst1tutul Geologic dtn Budapesta i in diverse colecn din Viena

Datare paleolitic.
1 A Koch. Erdely Muzeum EvlcOmve , 1, 1876. 5, p 162 2 Mrton Roska , Repertorwm. Cluj, 1942, p, 45 3 MarCJan Bleanu V Decu. tefan Negrea, C. Ple~a . 1 . Povar , 1 V1ehmann. Peten dm Romlma , Bucureti , 1976, p 135

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor drn Romnia -

Peteri

naturale

4. B Jungbert. Repertonullocahttlor cu descopenrt paleoht1ce din Trans1tvama Acta Muse1 Napocens1s 15, 1978, p 8 5. Cnshan Goran, Catalogul Sistematic al Petenlor din RomAn1a. 1981 Bucureti , 1982. 3414/1 ,

Petera
(Petera

Dmbul Colibii

11 din Dmbul Colibii)

Jud . Bihor, sat- comuna Cmpani. Localizare. Munii Pdurea Craiulut, carstul din baztnul Criului Negru, Valea Sighitel, versantul stng.
Repreztnl o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 470 m, relativ de 45 m i o lungime total de 114 m, deschidere nalt I ogival . Materialul ceramtc, aparinnd culturii Cri, a fost descopent in 1957 de ctre Institutul de Speolog1e din Cluj i donat de C Plea, cercettor la lnstttutul de Speologie din Cluj.

Talpa europea, Muscardmus avellanans, Apodemus silvaticus, Microtus nivalis, Microtus agrest1s etc. Vrsta indicat este din a doua jumtate a mterstadiului WGrm vechi - WGrm mijlociu; stratul IV, brun-glbui, bogat in pietre unghiulare, steril arheologic, climat stepic, stratul V, argil brun rocat, cu piese de silex ce pot fi atribuite musterianului din paleoliticul mijlociu i faun dominat de Microtus arvalis, Microtus agrestis, Ursus spe/aeus alturi de Crocuta spe/aea, Panthera spelaea, Capra ibex etc. Fauna indic vrsta interstadiului WOrm 1 WGrm 11.

Datare: paleolitic, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului, epoca medieval, epoca modern
ziie

1. Elena Terzea La faune de mamtferes quaternalfeS de la grotte Mgura d' Stghtlel (Bthor. Romnia) , Travaux de l'lnslltut de Speologie .Emlfe Racov1tza" 9, 1970 p 203- 204 . 2 Cnsllan Goran Catalogul Sistematic al 1981 , Bucureti , 1982, 3425/20 .
Petenlordin Romma .

Datare: neolitic.
1 N1colae Vlassa O contnbu1e la problema legtunlor culturii Tisa cu alte cultun neoh11ce din Trans1lvania SCIV 12 1961 , 1, p 17. 2 Cnshan Goran. Catalogul Ststemahc al Peterilor din RomAn1a , 1981 , Bucureti , 1982, 3425/75

Petera ibucoaia
Jud. Bihor, sat- comuna Cmpani Localizare: Munii Bihor, Valea Criului Alb, carstul din bazinul Vii Sighitel, versantul drept, in apropterea Peteni Mgura .
Reprezmt o peter natural locuit de om, cu o altitudinea absolut de 445 m, relativ 75 m, lungimea total de 74 m, care prezint trei desch1deri. Spturile efectuate intre 1958 - 1960, de Elena Terzea, au dus la descoperirea unor depuneri, care incep la debutul interstadiului WGrm 1 -WOrm Il, in care se afl piese litice raportabile paleoliticului mijlociu - musterian i paleohtcului superior, nedeterminat cultural. Se impune reluarea spturilor pentru a se putea stabili succesiunea cultural i datarea.

Petera Mgura Sighite/

Jud Bihor, sat - comuna Cmpani. Localizare: Munii Bihor, bazmul Cnulu1 Alb, carstul din Valea Sighitel

Elena Terzea descoper urme de locuire uman in sondajul de 2,5 x 2 m efectuat in 1958 - 1960, care a mers pn la 2,1 O m adncime. in peter exist urm toarea succesiune stratigrafic . stratul 1 intre 0,1 O - 0,15 m grosime, negru brun, vetre de foc, probabil medievale i moderne, stratul 11, negru - cenuiu cu urme de foc, cu o grosime 0,30 m i ceramic apaf1tnnd culturii Coofena, faun contemporan, stratul III, galben deschis. de 10 - 15 cm grosime, cu piese de silex atribuite paleoliticului superior fr precizri culturale, faun cu Canis /upus , Ursus arctos, Ursus spelaeus, Cervus sp Sunt incluse i roztoare mrunte: Sorex araneus. Sorex biharicus. specie nou,
10

Datare: paleolillc.
1. Elena Terzea, Remarques sur la morphologie el la repart111on de M1crotus n1vahs Martms, dans le Ple1stocene de Roumame, Travaux de l'lnslltul de Speolog1e .Em1le Racov1tza 12, 1973
denta~re

2 Cnslian Goran Catalogul Sistematic al Petenlor din RomAn1a 1981. Bucureti , 1982, 3425/141

www.cimec.ro

Petera Fnae

(Funacsai barfang; Fonohazi barfang)

Jud. Bi or, sat d fiin al Campan 1 de Su , comuna CAmpani. localizar : un B1horutui, Valea Criului egru, a uentul Cri uB a, car lut din V ea Bulzulut, v r antul SI ng.
bronzului,

IX- XI .
rton d scop niOr n

3, Or a . R ~rtorlum C J, l 42, p

Petera
Jud. Bthor,

Boului
Br tca

Oatar . pal oii IC, n oltic.

Petera

Meziad

(Hohle von Mezged Mezsed Videke)

Jud . B1hor, Re t a.
zad comuna

Petera

Baiului
loru,

Jud. Bihor, sat Localizare:

comuna Bra ca
11

un u Bihoru ui, Valea

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Rom4nia -

Peteri

naturale

Reprezint o peter natural locuit de om, gigantic, cu o mtrare semtcircular de 16 m nlime, 1O m lime, altitudinea absolut de 397 m i cu alte dou intrri mai m1c1 lungimea total este de 4750 m. Este dispus pe dou etaje, in cea mai mare parte fosile, pe o mic parte activ Important pentru speogenez i evolute carstic este fauna actual i fosil (Ursus spelaeus), resturi de Homo sapiens (probabil din paleolitic i neolitic). In 1972, cu ocazta unor amena1ri turistice, au fost descoperite fragmente ceram1ce neoht1ce. cultura Tisa i din epoc daeic !impune. Petera este ocrotit, nchis. Este vizitabil cu ghid, lmpi de miner i echipament special

pertoriul judetului Bihor este menionat cu cte o locuire din epoca paleolitic i neolitic . Se impun cercetri de verificare. Datare: paleolit1c, neolitic.
Cnstan Goran. Catalogul SistematC al Petenlor dn Romn1a . 1981 , Bucurettl, 1982 , 37<41 , p. 1. 2 B Jungbert. Repertonullocaht31tor cu descopenn Pilleoliltce dtn Trnsilvanta (III) , Acta Musei Napocenss 19, 1982, p. 553 . 554. 3 Marcian Bteahu, V Oecu , tefan Negrea , C Ple~a . 1. Povarl , 1. Vtehmann, Peten dm Romlnia , Bucureti , 1976, p 131 132.
1

Petera Cuble
Rac

de la

Datare: paleolitic, neolitic, La TEme dacic

A Schmtdl, Oas Bthar Geb1rge an der Grenze von Ungarn und Sebenburgen, Vertag Forster und Bartelmus, Wten 1863 2. Cantemir Rtcuta , P. Ftru , Resturi schelellce umane dm Petera de la Meziad, Comunic:An de Geologte-Geogralte , Soctetatea de tunte Naturale $1 Geografie, Bucureti , 1957- 1959, p
1

87. 71
3 Marc1an Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea C Plea. 1 Povara . 1. Vtehmann, Peten dm Romlntll Bucureti, 1976, p. 98 - 98 . 4 O lgnat. Repertonul descopennlor neolt\lce dm Bthor, Cnsta 3, Oradea , 1978 5 Cnsllan Goran. Catalogul Ststemattc al Petenlor dm Romania, 1981 , Bucureti , 1982, 3700 1 1.

(Petera Cugli, Cobled, Grotte du Cirque de Kolataier Hoters. Kubladi barlang, Vidareti barlang, Kobles der H6hle, Antrum ad Co/ota, Gross-H6hle, dup C. Goran)

Jud. Bihor, sat

Rac,

comuna

Atileu.

Localizare: Munii Pdurea CraiulUI, bazinul Criului Negru, carstul din baztnul Vii Vida. Culmea Roiorului, Dealul Pietrarului.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 350 m I lungimea total peste 350 m. Dup ptrunderea in vestibul, printr-o tntrare lenticular, nalt de 1,80 m i larg de 14 m, se ptrunde Tn dou galerii: de nord i sud-sud-est. Lumina ptrunde pn la captul coridorului principal de acces. Petera a fost nchis cu un zid, prevzut probabil cu poart. pentru protec~e. A fost cercetat de Fridwaldskt in 1861, de R. Jeannel in 1923, E. G. Racovi i P. A. Chappuis in 1929 i G. Boettger in 1940. Prima descnere aparine lui V. Vogl in 1920. Spturile, fcute probabil de cei ce au cercetat-o sau de cuttori de comori, se afl in trei puncte. Tncepnd din 1963 a fost cercetat de echtpa Marcian Bteahu i colaboratorii. Paleontologul T. Jurcsak afirma, dup material paleontologtc c ar putea fi una dintre cele mai importante staiuni faunistice din Bihor, existnd faun cu Ursus spelaeus, intre care r

Petera
(Petera

din Dealul Vrseci de la Pietroasa

din Guru Dealului, Petera Pcii, Petera Pacific)

Jud. Bihor, sat - comuna Pietroasa.
ului

Localizare: Munii Bihor, Valea CriNegru, carstul dtn bazinul Criului P1etros, in Valea Seac, versantul stng, afluent pe stnga al Vii Galbene, in apropierea Platoului
Padi .

o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 705 m, relativ de 50 m. cu lungimea total de 440 m i o intrare circular inalt de 14 m, 15 m lime, cu o galerie puternic ascendent. Aceast peter a fost descris de 1. Czarn in 1903. Tn re12

Repreztnl

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor din Romnia -

Peteri

neturale

probabile unelte de os. Se impune o cercetare arheologic i studierea materialului de os din Muzeul rii Criurilor din Oradea. Datare: paleolitic
Marctan Bleahu, V Decu, tefan Negrea, C Plea , 1 PovarA , 1, V1ehmann , Peten dm Romlnia, Bucureti , 1976 , p. 89 91 . 2. B. Jungbert, Repertonul localitAitlor cu descopenn paleohllce din Transilvania (III), Acta Muse1 Napocens1s 19. 1982, p 555, 3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistematic al Petenlor dm Romma, 1981 Bucureti , 1982,
1

Translvantel, Thraco-Dac1ca 6, 1985.

3 G . Halasi, Ioan EmOdl, Descoperm arheolog1ce In petera de la lzbucuf Topflei. SCIVA 36, 1985 , 3, p, 232 234 .

Petera
(Petera

Vacii

Albioarei,
arin)

Vacii din Cheile Petera Vacii de la

Roia

3707 176

Jud. Bihor, sat- comuna

Petera

lzbucul

Topliei

Localizare: Munii Pdurea Cra1ului, carstul dm bazmul CriuiUI Negru, Cheile Albioarei, versantul drept, in
faa Peterii Uricioilor Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudtnea relativ de 40 m, lungimea total de 158 m i avnd o intrare cu nlimea de 8 m. lrg1mea de 25 m. Din sala mare (25 x 8 m), provin materialele ceramice din epoca bronzului timpuriu (grupul Ro1a - Gleni) i La Teme (?}, oase de animale, intre care i de Ursus arctos Complex cultle funerar (dup 1. Emodi)

Jud. B1hor. sat Rpa, comuna Tinca. Localizare: Munii Pdurea Craiului, Valea Criului Negru. carstul din bazinul vii Albioara - Sohodol Runcor, Valea Topliei.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o altitudine 250 m I o lung1me total de 120 m. Prezint o smgur intrare. cu orientare spre est. Cercetat cu aJutorul scafandrului autonom in 1982 de T. Borodan, G. Halai, F. Pantea i G. Birtalan. Acetia, traversnd sifoanele de la intrare, au descoperit in sala mare ceramic i schelete umane. Cercetrile reluate n acelai an de speologii Cristian Lascu i erban Srbu, confirm descoperirile, ident1ficnd i o vatr de foc intr-o galerie nchis din vechime . Osemintele umane aparin unor morm1nte de inhuma1e pstrate in situ (M 2. 3), celelalte fiind deranjate. Altele se afl intr-o ni in perete. Tn jurul scheletelor se afl 15 vase intregi, mrgele, unelte de silex, dou topoare de bronz de tip Baniabic, ca parte din inventarul funerar. Un vas s-a gsit i in rul subteran. Materialul aparme grupului Clea Gleni al cultum Nagyrev Se presupune existena in peter a unui altar de cult. Se impune cercetarea sistematic a peterii.

Datare. epoca bronzului t1mpuriu.

1 Roman. P D1e Fruhbronzeze1t m Karpatenbecken und 1n den Nachbargeb1eten. Budapest-Velem , 1977 2 , Repertoriul monumente lor naturii, arheologice, IStonce, etnograf1ce. de arhitectur art dtn udeul Bhor, Oradea, 1974, p 373 3. Cnst.an Goran , Catalogul S1stemattc al Petenlor d1n Romnii!, 1981, Bucuret i, 1982,

3704/3
4 Roman , P D1e Fruhbronzezeit In Karpatenbecken und 1n den Nachbargebeten, SCIVA, 35, 1984, 3 /268

5 Em0d1, 1 , Asupra Inceputului epocii bronzului Tn 81hor, Thraco Dac1ca, VI , 1985, 1- 2/123144

Petera Mgura

Bihorului
(Szegyesdbarlang, Erzherzog Joseph barlang; Grotte d'Archiduc Joseph, Joseph f6hercegbarlang; Mgurai bar1ang)
Jud. Bihor, sat Cmpani Localizare:
13
Sighitel,
Munii

Datare: epoca bronzului.

1 Cnst1an Goran, Catalogul Sistematic al dn Romn1a , 1981, Bucureh, 1982.

Petenlor

comuna

3704/1,
2 Ioan EmOd1, Contrbu11 la cunoa~terea Inceputului epocu bronzului dn nord-vestul

Bihor, carstul din

www.cimec.ro

Arheologia

pe ten lor i

mine lor dm Romnia

Peteri

naturale

bazinul
tetului

Negru, Valea Sighiversantul drept, 4,2 km amonte de localitate

Reprez1nt o peter natural locuit de om, cu o altttudine absolut de 550 m. relativ de 55 m I o lungrme total 1885 m, avnd o intrare orientat spre sudvest, semicircular, rnall de 6 m i lat de 10 m. Petera este orizontal, fosil, suspendat are patru sectoare i este Important pnn speogenez Prezant bag ie concre1onar. faun fosil cu Ursus spelaeus I o specie de roztoare unic - Sorex biharicus gsite in Galeria Urlor in compania unui inventar de silex din paleolitJcul mrjlociu musterian i ceramic din perioada de tranzitie la epoca bronzului, cultura Co ofeni. Rezervaa carstic Sighitel este monument al naturu

Criului

aparinnd culturii Tisa i un vas din cultura Baden. Din nivelele inferioare ale peterii provine faun cu Ursus spelaeus. Crocuta spelaea. Sos primigenius etc. Petera ment s fie cercetat pentru c este printre pumele cu asemenea faun , care nu putea fi acolo dect adus de om

Datare: neolitic, penoada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1 Ioan Em0d1, el Repertoflu. monumentelor ntturl, arheolog1ce. ISIOfiC&, etnograftce. d& arhteclurl I art~ dm JUdeul a,nor, Oradea , 197<1 , p 71 2 Cnst1an Goran, Catalogul S1Siema/Jc al Pe~tenlordm Rom~ma , J981 , Bucuret i. 1982, 3727/ 12

Petera Beiu

de la Uileacu de

Datare: paleolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1 K Sgmeth, Oie Spuren des HOIIIenberen. Notes sur les cavernes de Hongne, Memotres de la Soct te de Speolog1e 3 , 1898 2 Elena Terzea Part,culantl 1 morfologce ale ursului de ~terl I rlsplnd1 ru sa pe tefltorful Romln.el, Lucrlnle lnstttutulut de Speologie ,Em11 Raco 1 a 5 1966. p 195 . 231 3 Elena Terzea . La faune de Wammderes cuaternatres de la grotte Mlgura Stgllt~te l (81hor) , Travaux oe rlnSIIIUI oe Speologe . Emll e Raco ltza' 9, 1969, p 201 230 4 .. Repertoflul Monumentelor natum, arheologice t stor~ce. etnogrsftce, de arhitecturi I artl din Judeful Bthor. Oradea 1974, p 380. 382. 5 Crrsttan Goran, Catalogul S1 stemsttc al P~tMiordm Rom~ma , 1981 , Bucuret. 1982, 3425 / 20

Jud . Bihor, sat- comuna Uileacu de

Beiu

Loc alizare Munii Codru-Moma, carstul dm Valea Criului Negru, versantul drept. la nord de locahtale, in aval de Beiu .
Reprezint o peter mic , necercetat sistematic. De aici provin fragmente ceramice nedatate (dup menionarea lui T. Jurcsak. care a intocm1t fia) . Se impune cercetarea prin spturi .

Datare; neprecizat
1 Repertoflul monumente/ar na:11m,

arheologiCf!. Istorice. etnograf1 Cf! de arh;tecturl artl dm JUdeul Btllor, Oradea , 1974, p 392 .

Petera

de la Sub
Subpiatr ,

Piatr

Petera Astupat
Jud. Bihor, sat- comuna Vadu (sau uncuiu) .
Criului

Jud. B1hor, sat Te chea.

comuna

Localizare: Mun ii Pdurea Craiului, carstul din bazinul Criului Repede, in aval de Vadul Criulul, versantul stng, in apropierea satului, sub coasta dealului.
Repreztnt o peter natural locuit de om, cu o altitudine absolut 280 m i o lungme total 65 m. avnd o singur intrare circular , orientat spre nord-vest , care duce intr-o galerie mic 1 EmOdi Identific fragmente ceramice p1ctate
14

Localizare : Munii Pdurea Craiului, carstul din Valea Criulu i Repede, versantul stng, intre Bucea i Vadu Cnului , sub dealul Ceretului.
Reprezmt o peter natural locuit de om , la nivelul primei terase de eroziune . O peter in care s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, probabil cultura Tisa . Gura peterii a fost colmatat . Poate fi cercetat prin sp turi.

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor t

minelor din Romma - Peteri naturale

arheologtce. tstorice. etnograltce, de arhttecturl artA dm ;udeul81hor, Oradea. 1974, 1981 7 Cnstlan Goran, Catalogul Ststemattc al Petertlordm Rom~nia. 1981, Bucureti . 1982, 3726/66-68
i

Datare: neolitic.
1 Repertonul monumentetor naturit. arheologice, 1stonce. etnograftce. de arhitecturA artA dm judetul Bthor, Oradea, 1974, p 394 .
i

Petera Devenului

1, 11,

Petera

Travertin
Criului

III
Jud. Bihor, sat - comuna Vadu
Criului.

(Petera Umed, Petera Pivniei)

Localizare: Munii Pdurea Craiului, carstul din Valea Criului Repede, versantul stng, ntre Bucea i Vadu Criului, Petera Vadu Criului.
Petera reprezint in fapt trei peteri, care comunic intre ele, Deven 1- 11 - III, care au fost locuite de om. Altitudinea absolut, relativ, lungimea au valorile: Deven 1 - 360 m, 80 m, 38 m: Deven 11 365 m, 85 m, 34 m; Deven III - 370 m, 90 m. 157 m in partea de nord-vest. 1. T. Kormos a descoperit in 1913, in Petera III, faun din pleistocen i piese de silex, ce au fost atribuite paleoliticulu. Tn 1940, Maria Mottl a efectuat i ea aici spturi , intr-o seciune cu suprafaa de 40 m2, identificnd faun cu Hyaena spelaea, Ursus arctos etc., un rzuitor pe lam de silex {calcedonie) i cteva achii din dentite de urs de peter atributle activitii umane. Pe valea Criului Repede, intre localitile Vadul Criului i uncuiu, in zona carstului, se afl 8 - 9 peten. Ele sunt catalogate de speologi in volumul consacrat, cu numerele cuprinse de la 3. 726 intre p. 60 - 68 Numat cele cu nr. 66 - 68 au fost prezentate aici.

Jud. Bihor, sat- comuna Vadu (sau uncuiu).

Localizare: Munii Pdurea Craiului, carstul din Valea Criulut Repede, versantul stng, intre Bucea i Vadu Criului, sub dealul Ceretulu1 , foarte aproape de albia Criului.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 295 m, relativ de 20 m, lung1mea total de 4,5 m i o deschidere larg ascendent . La intrare, T. Kormo a executat un sondaj arheologic, d1n care au rezultat matenale i faun, fr alte precizri

Datare: nedefinit .
1 T Kormos. 1913- ban Vegzett asatasatm
eredmenyet. FtHdtani In/ evkonyve1, Budapest. 1913, p. 532- 534 2 Repertoriul monumente/ar natum. arheologice, tstonce. etnograftce. de arhitecturii i artiJ dm judeu/Bthor, Oradea , 1974, p. 393 3 Cns!lan Goran. Catalogul Ststematlc al Pe~efllor dm Romama , 1981, Bucuretr , 1982, 3726/ 59

Petera
(Petera

Vadul Criului

Datare: paleolitic, neolitic, perioada de tranztie de la neolitic la epoca bronzului.

1. T Kormos. Barlangkutatas . 3, 1915 , 3-4 , p 153-163. 2 Marton Roska , Repertortum, Cluj, 1942, p 273 3 Nicolae Vlassa, O contflbute ta problema tegAtufllor Cu/luni Ttsa cu alte eul/un dm TranS1lvama, SCIV 12, 1961, 1, p 17 24
4 Marcian Bleahu V. Decu, tefan Negrea, C Plea, 1 Povara, 1 . V1ehmann, Peteri dm Romama , Bucureti , 1976 5, G Halas1, Oescnerea petenlor dm deftleuf de la Vadu Cnulw (Munti Padurea CraiUIUt), Bulelmul Informativ al Com1s ei Centrale de Speologie Sport1v , 4, 1980, p. 123 154 6 , Repertonul monumente/ar natufli,

cu ap, Vizes barlang, Mav barlang, Wasserfall Hohle, Revi barlang, Petera de la Vad)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu CriuiUI (sau uncuiu). Localizare: Munii Pdurea Craiului, carstul din Valea Criului Repede, versantul stng, intre Bucea i Vadu Criului, in vecintatea Peterii
Deven.

Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 305 m, relativ de 20 m i o lungimea total de 1000 m, avnd o intrare nalt de 3,05 m, lat de 5 m i un c-:>ridor ce duce la un pod peste tac. la o incape1 e sferic denumit .Globul pmntesc~. Oesco-

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mine/or dtn Romnia -

Peteri

naturale

perit in 1903, G. Czaran public un ghid al peterii . Cercetat i de Mrton Roska intre cele dou rzboaie mondiale, iar in 1952 de H. Kessler i de ali cercettori care, pe lng o bogat faun de troglobionte, menioneaz ceramic neolitic de tip Tisa i din epoca bronzului. Materialele sunt analoge celor din peterile Deven 11 , III din apropiere. Petera prezint amenaJn pentru vizitare turistic i este nchis cu o poart de fier. Este electrificat I se viziteaz cu ghid.

stng , pe versantul de sud al dealului, la vest de situl arheologic Ripiceni Izvor. in nordul comunei , 1 km nord de fosta fabric de zahr , in aval de nodul hidrotehnic Stnca Costeti.
Reprezmt o peter natural locuit de om . cu o orientare vest - est, i o altitudine absolut de 150 m. 40 m deasupra nivelului Prutului. Petera s-a dezvoltat pe o fisur in calcar Pnn spturile arheologice, dmtre 1924 1926 s-a urmrit reconstitwea stratigrafiei depunerilor S-a constatat c partea din profunzime a peterii era goal , fr nici un depozit, din cauza blocrii cu pietre din prbuirile din intenor Partea de deasupra prezmt apte straturi, numerotate 1 - VII stratul 1, infenor. gros1me 1,22 m, aurignacian superior. cu lame tipice, gratoare pe lame i rabat, burine, suie de os, faun fr Ursus spelaeus dar cu Fetis spelaea, Bos primigenius, Bos priscus. etc ; stratul Il, steril arheologiC gros de 9,82 m; stratul III, inferior. grosime 1,50 m, aurignacian V, cu lame retuate abrupt I vrfun La Gravette gratoare pe capete de lame i carenate. burine, strpungtoare de os. spatule din os I corn de cerb; faun fr Ursus Spelaeus dar cu Equus cabalus fosilis. Hyaena spelaea, Cervus elaphus, etc.; stratul IV, steril arheologic, grosime O90 m stratul V, mijlOCIU, aungnacian superior, cu gratoare pe lame gratoareburine. gratoare-strpungtoare burine, vrfun foliacee , vrfuri retuate abrupt, strpungtoare din os trncop-c1ocan dm corn de cerb, un pandantiV dintr-o mand i bul de cine sau vulpe, stratul VI, steril arheologic, gros1me 1,45 m stratul VII , magdalenian. grosime 0,85 m cu lame denticulate, m1crolihce, gratoare pe lame mai mici, burine, vrfuri microlitice retuate abrupt, etc Deasupra acestora exi st un strat n care au fost gsite fragmente ceramice contemporane celor din staiunea de la Ripiceni Izvor. Petera a fost distrus de cariera de calcar care s-a instalat acolo in 1902 .

Datare: neolitic, epoca bronzului.

1 M rton Roska , Repertonum CluJ 1942 , p. 28 2. .. Repertonul monvmentelor natunl. arheologice. 1stonce, etnografice de arh1tectvr~ i artl dm jvdev ! Bihor, Oradea , 19 74. 3 . Marctan Bleahu, V. Oecu, tefa n Negrea C P l ea , 1. Povar , 1. Vtehmann, Pete ri dm Romnta Bucureti , 1976. 4 Cnstran Goran. Catalogul Sstemalic al Petenlor dm Rom~ma, 1981, B ucureti , 1982 , 3726 / 61

Petera Vere
(Petera

nr. 6,

Petera

lw

Booc

posibil)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu (sau uncuiu) .
Criului

Localizare Muni i Pdurea Cra1ului, Valea Criului Repede carstul din Valea Cnului , versantul drept Dealul
Feelor .

o peter natural locuit, probabil, ocazional de om Cercetrile arheolog1 ce, efectuate de T. Kormos i Maria Mottl au scos la i veal piese aurignaciene, atribuite interstadiului WO rm 1- 11 din paleoliticul superior. Datare: paleolitic.
1 B Jungbert . Repertonvlloca llt~tilor cv descopenri paleolit1 ce dm Tra nsilvania (IV) , Acta Musel Napocensts 22-23, 1985 1986 p 397

Reprez i nt

Petera
(Petera

Ripiceni

Datare; paleolitic, eneolitic.

1 1 Smoonescu, N N M oro a n , Une statoon aurrgnaclenne en Moldsvoe, Bulettnul Sec e de $1 n eal Academtet Romne 3, 1926. 2 N. N oroanu , La stat1on paleolilh1que de Grote de Stnca R1plcenl. Oacoa 5-6. 935- 1936 ( 938) 16

de la Stnca Ripiceni

Canal)
Jud. Botoan i, sat - comuna Ripiceni. Localizare: Bazinul Prutului, malul

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mine lor dtn

Rom~nia

Peteri

naturale

3 C S N1coleseu-Piopor , La pal6oltlhlque en Roumame, Dac1a 5-6, 1935-1936 (1938) 4 Cnstian Goran, Catalogul Stslemattc al Pe:terllordtn Romnia, 1981. Bucureti , 1982,

7000/1

5 Alexandru
i

Punescu . Riplceni-lzvor. Paleolltic mezolit1c. Studiu monografie, Bucureti, 1993

Petera

cu Game/e -

Cheile
Jud.

Rnoavei

Braov, ora Rnov

Localizare: Masivul Postvaru, carstul din bazinul Ghimbel, Valea R noavei pe versantul opus peterii Gura Cheii.
Cercetri de teren au fost efectuate de o echip a Clubului de Arheospeologie a Universitii .Vatachia" din Trgovite , condus de Marin Crciumaru, n 1995.

Sondajul este de 1 x 1 m; intre 1 ,30 1.40 m adncime s-a identificat un nivel de locuire cu oase sparte intenionat i faun cu Ursus spelaeus; intre 1,40 1,50 m s-a gsit o pies de cuaf1it. Lucrri in curs de desfurare . Datare: paleolitic.
1 Marin Crc1umaru , Romic Pavel. R Dtnc . Un

sondaj dm Petera cu Gamele - Cheile Ranoave1, lucranle S1mpozionulu1 de Arheolog1e, Trgov1te. 23- 25 no1embne 1995. p 27- 28

Petera
(Petera

Gura Cheii
Rnoavei)

dru Punescu, 1. Pop. Alexandra Bolomey, efectueaz o sptur de 12 x 2 m in lungul axului peterii i constat : pe stnc, intre 0,28 - 0,78 m, o depunere rocat, care inchide o lentil glbui rocat cu material elastic steril; un strat glbui inchis cu material elastic rulat: 0,45 - 0,63 m, paleolitic mijlociu, cultura musterian, cu unelte din cuarit, silex i alte roci , achii , vrfuri prelucrate - WOrm, faun cu Ursus spe/aeus, Vulpes vu/pes, Cervus elaphus; alt strat glbui cu lentile cu material elastic mixt (mare i mrunt) rulat steril; strat glbui cu locwe din paleoliticul superior, cultur aurignacian, intre O, 1O - O, 18 m cu lame, achii, rzuitoare etc., de caracter microlitic din silex; WOrm 1 - WOrm Il, cu aproximativ aceeai faun , dar cu Capra ibex; strat galben nch1s cu pietre rulate, steril: 0,15 - 0,30 m; strat galben inchis, nisipos intre 0,25 - 0,62 m, paleolitic superior, gravettian (Kostenkian final), cu lame , burine, vrfun La Gravette, rzuitoare, etc. din silex, Wurm III, cu faun Vulpes vulpes, Capra ibex, Cervus elaphus, Canis lupus, Equus cabalus, Sus scrofa; strat glbui brun ntsipos la 0,80 m, steril; strat negru cenuiu, post paleolitic, care spre fund conine o depunere din epoca bronzului. cu ceramic, unelte de os, atribuit culturii Tei - Schneckenberg, n amestec cu fragmente neolitice Cri i Ariud - Cucuteni i o depunere modern, de secolul al XIX-lea. Datare: paleolitic, neolitic, bronzului, epoca modern . epoca

din Cheile
ara

Jud.

Braov, ora Rnov.

Masivul carstul din Cheile Rnoavei, versantul drept. 8 km sud-sud-est de Rnov, 200 m de la intrarea in chei.
Postvaru.

Localizare:

Brsei,

1. Frantz Podek, Die H6hlen des Schulerg btrges. Jahrbuch des Burzerlllnder Sachsischen Museums 1 Jahrgang, Kronstadl, p.

bazinul

Ghimbel,

45
2 Alfred Prox, Die Tet-Kul/ur tm Bunerland Sachstschen Museums, 4 , 1940 1-4, p 85. 9294

3. C S

o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ 5 m. lungimea total 13 m, avnd o intrare de 4 m lime, iar galeria sal are o orientare spre sud-vest, lumina ptrunznd spre fund; petera este cald, uscat, fr cureni. Peter a fost vizitat de F. Podek n 1925, A. Prox intre 1934 - 1935. S-au identificat urme de locuire din neolitic, cultura Cri i Ariud - Cucuteni i din epoca bronzului, cultura Tei. Tn 1959, C. S. Nicolescu-Piopor, AlexanArheologia
peterilor-

Reprezint

Ncoftiescu-Piopor . 1 Pop. Alexandru Punescu , S4plturtle dm petera Gura Cheii

R4nov.

Matenale 8, 1962 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al Peterilor din Romnia. 1981. Bucureti, 1982. 1230 1 7

Petera

din Valea

Coaczei
(Gaura Sbrcioarei)
Jud.
17
Braov,

sat

Petera,

comuna
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor r

minelor dm Rombma - Peteri naturale

Reprezmt o peter natural, locuit de om. cu altitudinea absolut de 950 m i lungimea de 162 m Spturi arheologice au fost efectuate intre 1957 - 1958 de ctre C S Nicolescu-Piopor i Oardu Nicolescu-Piopor 1. Pop. Cantem1r Ricuia, care au constatat c peste patul stncos al peterii se afl urmtoarea succesiune

Moeciu Carstul din culoarul Brsei. Valea Coaczei , versantul stng, la hotarul dintre comunele Mgura, Moeciu i irnea Localizare.
Rucr-Bran, ara Reprezint o peter natural lOCUit de om, cu altitudinea relativ de 20 m i lung1me de 40 - 50 m, avnd dou deschideri. Primele spturi au fost fcute de A. Prox I apoi de ctre C.S Nicolescu-Piopor, Oardu Ntcolescu Piopor, 1 Pop, Cantemir Ricuia, in 1958 A Prox semnaleaz prezena culturii aurignaciene In 1958 se atesta urmtoarea situaie stratigrafic de baz 1. strat rou inchis cu p1etri i p1 etre rulate, steril arheologic urmat apo de

1. strat cu unelte din cuarit , silex sihcoase aparinnd musterianului;

roci

2. strat cu pietre mari, coluroase, d1n aurignacian, intrerupt de depuneri lentiliforme strat care in partea supe-noar conme dovezi de locuire din gravettian . Ulllma depunere este recent i conine dovez1 de locuire dm neolitic, prima epoc a fierului , secolele III - IV I secolele XV - XVI, secolul al XVII-lea , fr ca acestea s poat fi delimitate stratigrafic Fauna din locuirea musterian este reprezentat de. Ursus spelaeus, Hyaena spelaea, Capra tbex, iar cea d1n aungnacian de Hya.ma spelaea etc. Pe baza faunei i sedimentologic C.S. Nicolescu-Piopor ncadreaz climatle locUirea musterian in Wurm 1 - 11 iar pe cea aurignaoan i gravettian in Wurm III. Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt, epoca daca-roman . epoca medieval . 1. C.S N colescu-Piopor, Slpltunte de la Petera. Matenale 6. 1959, p 25 29 2 C.S. N col escu-Piopor , Oardu Nlcolescu Piopor, 1 Pop Cantem.r R 1tu1 a . Cercetln pateolltice In petenle dm ara Blrsei, Matenale

2. stratul glbu1-rocat , musterian de sfrit: depunere lentihform steril arheologic; 3. stratul brun-rocat cu pietre rulate, steril arheologic; 4. stratul galben deschis cu pietre coluroase , cultura aurignacian; 5. stratul galben-rocat fin, steril arheologic, depunere recent , steril arheologic.
Faun neselectat

pe straturi ;

conine i

Ursus spelaeus.

Oatare. paleolitic.
1 Alfred Prox, Dte HtJhle m der Ve/ee Coacltzei bel TtJnburg, Mttelungen des Burzenander sachSISChen Museum 3 , Braov , 1938 , p. 1 2

2. C S. NcoiAescu-Piopor . Dardu N col escu Piopor, 1 Pop. Centemr R cu\8, Cerce/In paleollttce 1n peleflle dm ara Blrset, Matenale

7, 1959.
3. Cnsuan Goran, Catalogul Sistematic al Petefllor dm Romlma, 1981. Bucureti , 1982.

7, 1961 , p 15. 18
3 Alexandru Punescu , Evo/u11a une/lelor I armelor de p1Btrl ciop/111 descopeme pe tentorwl RomAn1e1, Bucureti , 1970 4 Marcan Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea, C P l ea , 1 Povar , 1 Vehmann , Peten dm Romlma , Bucureti, 1976, p 367 368 . 5 CnstJan Goran, Catalogul Stslematic el Petenlordm Romlma , 1981 , Bucureti , 1962.

1271 , p 5

Petera

Mare

(Petera Mare din satul Petera, Petera cu Lilieci, Petera

Bdichii, Petera

127 11 4.

Moieciu de Jos)
comuna

Petera Mic
Petera
Jud. Braov. sat Moieciu

din satul
comuna din culoarul Valea cu
www.cimec.ro

Jud . Braov, sat Moieciu.

Petera,

Localizare: Carstul din culoarul Rucr-Bran, ara Brse1 , Valea cu Calea, versantul drept.
18

Petera ,

Localizare : Carstul

Rucr-Bran , ara Brsei,

Arheologta

peterilor i

mine lor din Romllnia -

Peteri

naturale

Calea, versantul drept.

Reprezint o peter natural locuit de om. Sondajul arheologic a fost efectuat in 1957. fn materialele nepublicate, se menioneaz doar, un rest fosil uman (fragment de femur) de Homo sapiens fosilis.

Datare: paleolitic.
Nicolaescu-Piopor. Oardu Nlcolaescu1 Pop. Cantemr R1cua Cercet~fl pateolttJce In peteflte dm ara Brsei, Materiale

CS

Piopor

7. 1958 2. . Istoria Rom3mei, 1 , 1960. 3. Cnsllan Goran, Catalogul Sistematic al Petertlor dm Romnta , 1981, Bucuretr , 1982, 1271 1 3.

om, cu o altitudine absolut de 160 m, relativ de 25 m, I o lungime total de143 m. Prezmt trei intrri orientate spre est, fiind semrumed . Cercetrile privind tiinele naturii i arheologice, au fost fcute pe la inceputul anulut 1895 de ctre specialitii din Imperiul AustroUngar i continuate de ctre specialiti romni in prima jumtate a secolului XX. Din 1955, C. S. Nicolescu-Plopor a inceput spturi sistematice, mpreun cu Corneliu Mateescu, Eugen Coma, Alexandru Punescu, Ftorea Mogoanu, Petre Roman. N, Bosciu, Elena Terzea, Mann Crcrumaru, care au confirmat concluziile cercetrilor anterioare i au stabilit altele noi. Se
cunoate acum c petera a fost locu1t de pe la 30000 a.Chr. de vntorii

Petera
(Petera

Grota Boilor
Romn,

Boilor)

Jud. Cara-Sevenn, sat Sasca comuna Sasca Montan.

Localizare: Munii locvei, carstul de pe versantul stng al Cheilor Nerei.

Reprezint o peter natural locuit de om, nedatat . Are dou deschiden, cu altitudinea absolut de 220 m, lungimea maxim de 126 m: intrarea principal de 4 m nlime i o fereastr de 2 m nlime . Peter este uscat vara. Prezint vetre de foc. Se impun cercetri prin spturi.

Datare: nedefinit .
1 Marim Olanu, tefan Cadariu, Peten cu urme de locUire de pe valea Nerei, Banallca 4. 1977, p 1 2

Petera Hoilor
(Gaura Haiduci/ar, Grota Haiduci/ar, Gaura Tlharului, Hercules Hohle, Ramberhohle, Rabobarlang, Rablokberlangyia, Csernavolgy-berfang, Herkulesbarfang)
Jud.
Cara-Severin, comun suburban Pecinica, oraul Bile

paleolitici (paleolitic cuaritic), apoi in epipaleolitrc (clisurean - azilian), neolitic final (cultura Slcua) , perioada de tranziie la epoca bronzului (grupul Herculane - Cheile Turzii - Coofeni) , epoca bronzului (cultura Verbicioara), prima epoc a fierului - Hallstatt, epoca a 11-a a fierului , La Tene dacic, roman, premedieval, medieval . Analizele de polen efectuate de Marin Crciumaru au semnalat dou inclziri climatice in pleistocenul superior final. Oscilaia climalic Herculane 1 i Herculane 11 au dus o rcire a climatului (stadiu glacrar). Peretele de la intrarea principal este un adevrat panou cu 1sclituri, ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XIX-lea, multe dintre ele fcute in culori. Tntre acestea sunt i ale unor mari personaliti care, tratndu-se in staiune, au vizitat petera. Petera a fost ameninat in nenumrate rnduri cu transformarea in restaurant Este foarte poluat dm cauza marelui flux de vizrtatori ned1rijai i nesupravegheai. Se impun msuri de
protecie.

Datare paleolitic, epipaleolitic 1 mezo-litic, neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzulUI, Hallstatt, epoca daco-roman, epoca
medieval.
1 Bodrog Milleker, Dl!lmagyarorszg r4gsygleleli. 1. T1m1oara. 1897, p. 46 47. 2 Mrton Roska, Repertorium, Cluj 1942 p 26 3 C S N1coh~escu-Piopor , Corneliu N Mateescu, antlerul arheologiC Cerna - Olt. SCIV 4, 1955, 3. 4, p 391.409 .

Herculane.

Localizare: Munii Cernei, carstul din Valea Cernei. versantul drept, 600 m amonte de Bile Romane.
Reprezint

peter natural locuit

de
19

www.cimec.ro

Arheo/ogia pelenlor i mmelor din RomDnia 4 C S N icoiAescu-Piopor , Alexandru PAunescu , Azilianul de la Blile Herculane tn lumma noilor cercetln, SCIV 12, 1961, 2, p. 203 213. 5. Petre Roman , Cultura Coofeni, Bucureti, 1976 6 Florea Mogoanu , Paleo/tt1cul tn Banat, Bucureti, 1978 7 Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c al Petenlor dm Romlnia, 1981 , Bucureti , 1982, 2146 / 6 .

Peten

naturale
Petera

este vizibil de pe osea i de pe A fost explorat i cartat parial de Vasile Boronean .

Dunre .

Datare: paleolitic, epoca bronzului, Hallstatt, epoca medieval , secolele XIV- XV.
petert i

Petera

Gaura

Livadiei

(Gaura de pe Rolul Livadiei)

Jud. Cara-Severin . sat - comuna Coronini (fost Pescari}. Localizare: Rolul Livadiei, in 120 m n aval de .Gaura cu Musc". Carstul din zona Porile de Fier.
compus

Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele adiposturi sub st4nc4 dm zona Por1le de Fier, Grupul de Cercetn Complexe . Porile de Fier". Speolog ta, sena monogralic, coordonator. Traian Orghldan. tefan Negrea, Academta RS R. , Bucurett , 1979, p. 111 - 114 2 Vastle Boronean1. Descopenn arheolog1ce Tn unele peten dm defileul Portlor de Fter, Grupul de cercetri complexe . Portle de Fier", Speologta, sena monograftc, coordonaton Traian Orghtdan , tefan Negrea, Academ ia R S R Bucureti , 1979, p 142. 143
1

Petera
(Petera

Gaura

Pru/ui

o peter natural, care este dintr-o succesiune de galerii cotite. Galeria vestibular este uscat, orientat spre sud , lung de 25 m. In 1972, s-au efectuat spturi arheologice de ctre Vasile Boronean, iar n 1975 de ctre Vasile Boronean i Elena Terzea. Deschiderea este de 4 x 6, 5 m, iar altitudine relativ de 70 m fa de luciul
Dunrii.

Reprezint

Sudoi/V)

Jud. Cara-Severin , Cuptoare, localitate component a municipiului Reia . Localizare: Munii Domanului , Valea Brzavei. carstul din bazinul Rul Mare, Valea Sudol, Dealul Criei (a nu se confunda cu peterile Gaura Prului de pe valea Baciului}.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o altitudine absolut 560 m i o lungime total 30 m, avnd o singur intrare. Cercetrile efectuate de R. Petrovszky, Octavian Popescu i Petru Rogozea au identificat materiale ceramice aparinnd neoliticului i secolului al XVIII-lea, fr precizarea culturilor din care fac parte.

ln urma spturilor (S 1 - Il) s-a obinut urmtoarea succesiune de depuneri: 1. un strat compus din dou orizonturi argiloase de 0.40 m grosime. steril arheologic; 2. un strat cu trei orizonturi loessoide (2 , 3, 4 m) cu material elastic; grosime total : 0,85 m. Din acestea provine faun fosil , iar din cel superior (4) dovezi de locuire din paleoliticul mijlociu (cultura musterian) , dezvoltat n climat rece WOrm 11 i tot din stratul 4 (paleoliticul mijlociu) provine o falang 1 de Homo sapiens neanderthalensis; 3. un strat din epoca fierului, cultura Basarabi. gros de 0,15 m; 4. un strat medieval (secolele XIV - XV). gros de 0,05 - 0,07 m. Tn stratul hallstattian s-au gsit. ceramic , faun , vetre de foc etc. Depunerile din WOrm III i post-glaciar, in jurul anilor 1800 a.Chr. lipsesc deoarece au fost distruse de o splare a depozitului printr-o activare a peterii.
pn

Datare: neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului. La Tene. epoca
medieval .

Cnstian Goran, Catalogul SistematiC al Rom4ma, 1981, Bucureti , 1982 , 22.C6/ 12 2 Petru Rogozea , Cerce/Iri arheologice In endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banattca 9. 1987. p 361
1
Petenlordm

Petera

cu Aburi
ora Bile

Jud. Cara-Severin , Herculane. Localizare:

20

Munii

Cernei, carstul din

www.cimec.ro

Arheologia peterilor

mine lor dtn Romnia -

Pe ten

naturale

Valea Cernei, versantul drept, la est de Vrful Ciorici, in zona faliei .Hercules
Reprezint o peter natural locuit de om. cu altitudinea absolut de 400 m, relativ de 240 m i o lungime total de 14 m Intrarea este orientat spre est, avnd temperatura vaporilor de 52 C.

Datare: epoca

roman.

1 F Cumonl. Textes et monumentes refa(l{s aux mysteres de Mothras. 1-11 . Pans. 1896, p 421 2. Petru Rogozea Cercet~n arheolog1ce Tn endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banat1ca 9, 1987, p 359

Petera
(oimu/ui

de sub
barlang)

oim

Este o peter cald, uscat, fosil. S-au efectuat dou sondaje in 1980- C1 I C2 (fr material arheologic) i in 1981 - C3. Jn sondajul C1 din 1980 (0,50 x 1,1 o x 1 m) s-a constat urmtoarea situa1e stratigrafic: O - 0,20 m steril. 0,20 - 0,40 m strat cultural medieval; 0,40 - 0,50 m strat steril, 0,50 - 0,90 m strat de cultur roman secolele 1 - 11 p.Chr., apoi un strat aparmnd culturii Coofeni. In C3 (1 x 0,95 x 0,45 m) s-a confirmat aceeai
situaie.

Jud. Cara-Severin, Herculane.

ora Bile

Localiza re Munii Mehedini, carstul d1n versantul stng al Cernei, in aval de ogaul .Roeu".
Reprezint o peter natural locuit de om, avnd altitudinea absolut de 550 m i este n curs de cercetare Cercetrile arheologice de suprafa au pus in eviden ceramic atipic (probabil pre1stonc, nedatabil) i din secolele XV -XVIII

Materialul recoltat const din pentru epoca roman s-au fragmente de cuie din fier.

ceramic,
gs1t i

Datare.
medieval

Data re : perioada de tranz11e de la neolitic la epoca bronzulUI, epoca roman, epoca medieval, epoca
modern.

epoca pre1stonc, secolele XV- XVIII

epoca

Cnstian Goran . Catalogul Sistematic al dm Romlnia, 1981, Bucurett , 1982 , 2147 12.

Petenlor

1. Marcoan Bleahu , V. Decu tefan Negrea C. Plea , 1. Povara, 1. Vtehmann. Pelen dm Rom4nla Bucureti . 1976, p 260
2 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru Rogozea Peteri dm judetul Cara-Severm , Banatoca 6, 1981 , p. 435-436. 3. Cnsttan Goran , Catalogul S1stemat1C al Petenlordm Romtmia , 1981, Bucureti , 1982 , 2146 / 2

2 Petru Rooozea, Cercetn arheologoce in endocarstul d1n sud-vestul Romnteo, Banatoca 9, 1987, p 353, 359

Petera

Gaura lui

Lasconi
Jud Cara-Severn, ora Bile Herculane Localizare Munii Mehedini, carstul din versantul stng al Cernei, in aval de ogaul .Roeu.
Reprez int o peter natural. in curs de cercetare, Petru Rogozea afirmnd c aici s-au gsit fragmente ceramice atipice in cercetrile arheologice de suprafa .

Petera

Cumont
ora Bile

Jud . Cara-Severin, Herculane

Localizare : Munii Mehedini, carstul din versantul stng al Cerne, in aval de ogaul .Roeu".
Petera este menionat de ctre F. Cumont. la sfritul secolului al XIX-lea. ca avnd in ea un relief mithriac din epoca roman (inchinat zeulu1 Mithras). Cercetrile din secolul XX nu au reuit s identifice relieful.

Datare : neprecizat.
Cr>stoan Goran. Catalogul SistematiC al Peten1ord1n Rom4ma, 1981 , 2147, Bucurell
1

1982, p 4
2 Petru Rogozea . Cercet~n arheolog1ce T n endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banato ca 9 1987, p 353, 359

21

www.cimec.ro

Petera
(Pet

Gaura Ungurului
nn, or
B
1

ra Ungurului)

Jud. C r -S rcu1 n .

Petera

lui lorgovan
nn,o

Jud. C H rcut

-S

ocu ta
oz

nu

ca9

Pe tera Hotilor ,
(Gaura cu Ap, Gaura Ho ilor de sub Cogltan)

Petera Mic

din Valea

Drastanicului
(Petera

nr. 2 dm Valea S v nn.

91

Jud. C r -S v nn,o
reu n

Dmstniculw)

Jud C H cu

R pr zmt o p om, cu a 1 udn

22
www.cimec.ro

Arheologie
relatrv

peten/or i

mmelor dm Romfmia -

Pe ten

naturale

de 52 m, lungimea total de 10 m, avnd o intrare Petru Rogozea arat c cercetnle de suprafa atest materiale arheologce aparinnd culturii
Coofem

Petera

nr. 3

(Bobot - din stnga hidrocentralei)

Jud. Cara-Severin, Herculane.
oraul Bile

Datare. perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1
Petenlor

Cnst1an Goran, Catalogul Stslemaltc al dm Roma ma 7981 Bucureti , 1982,

2144 /56 .
2 Petru Rogozea. Cercet<fn arheotogtce In endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banahca 9,

Localizare: Munii Mehedini, carstul din Valea Cernei, versantul stng, 3545 de m in aval de Petera nr 1, de la baza peretelui stncos.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu deschiderea orientat spre nordest, nalt de 6 m i lat de 5 m, de form triunghiular. Lungimea total este 70 m Este o peter cald, fosil .

1987, p. 352 , 359 ,

Petera

nr. 1
ora Bile

(Bobot - din stnga hidrocentralei)

Jud Cara-Sevenn, Herculane.

Materialele
ransebe,

recoltate

Expoziia Arheologic

se gsesc in Tib1scum , d1n Ca-

inv. nr 11 651

Localizare Munii Mehedini, carstul din Valea Cerne1, versantul stng (km 9), la baza unUl perete stncos.
Reprezint o peter natural, locuit de om, cu o singur deschidere, are nl imea de 25 de m I limea de 8 m, lungimea total de 40 m. Petera este

Datare: penoada de tranziie de la neolitic la epoca bronzulUI, epoca

modern

uscat, fosll, orizontal .

1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea , Peten dm JUdeul Cara-Severin , Cercetri Arheologice 2, 1981 2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru Rogozea , Peteri dm JUdeul Cara-Sevenn , Banatica 6 , 1981 , p 437.

Au fost efectuate cercetri de teren in anii 1980 - 1981 . S-au descoperit la suprafa materiale ceramice specifice culturii Coofeni S-a executat un sondaj de 0,60 x 0,50 x 1,00 m, in dreapta slii centrale, in urma cruia au aprut fragmente ceramice moderne, ntre 0,40 i 0,70 m adncime, precum I fragmente ceramice Coofeni, intre 0,70 i 0,90 m. S-au gsit i fragmente ceramice aparinnd culturii Baden. Materialele se gsesc la Muzeul de Etnografie i al Regimentului de Grani din Caransebe, mv. nr
Judeean

Petera

Oilor
ora Bile

(Valea

Drstnicului)

Jud Cara-Severin, Herculane

Localizare. Munii Cernei, Valea Cernei versantul stng, intre Vile Jauna i B1dini, Valea Drstnicului Cabana de la Km 14
Reprezint o peter natural locuit de om, avnd altitudinea absolut de 350 m, relativ de 30 m i lungimea total de 57 m. Are o smgur intrare. Petera a fost cercetat de profesorul S. Petrescu, care cedeaz materialele gsite lui Petru Rogozea, care prectzeaz c ele aparin neoliticului, eneoliticului, perioadei de tranziie la epoca bronzului i epocii bronzului.

11652,11653 i 11654. Datare perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca

modern .

R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea , Peteri dm JUdeul Cara-Severin , Cercetn Arheologice 2, 1981 .
1

2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru Rogozea , Peteri din JUdeul Cara-Severm , Banat~ea 6, 1981 , p 436

Datare: neolitic, eneolitic, perioada de de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului.

tranz1ie

23

www.cimec.ro

Arheologia peterilor I minelor din Rom!Jma

1. Cnstran Goran. Catalogul Sistematic al Petenlordm RomiJma, 1981 . Bucureti , 1982. p 63, 2144 2 . Petru Rogozea, CercetiJn arheologice In endocarstul dm sud-vestul Rombme1, Banatrca 9, 1987,p 352, 359

Peten

naturale

de m, in

Petera

Piatra

Bniii

Jud. Cara-Severin, Herculane.

ora Bile

Localizare: Munii Cernei {Culmea Mehadiei), Valea Cemei. versantul drept, intre Valea Bidm1 I Valea
Sltinic. Reprezint o peter natural locuit probabil scurt durat, cu lungimea total 19

nr. 1, in sala .cu depuneri medievale i faun fosil, identificate de echipa de cercetare condus de C S Nlcolescu Piopor in 1954. Petera a fost cercetat nc din 1862 de ctre Fridwalski i alii. La gura puului nr. 2 a fost instalat un scripete pentru coborre. Petera a fost bntuit de cuttorii de comon in 1962 a fost studiat de ctre o ech1p de la Institutul de Speologie .Emil Racovi" din Bucureti. Explorarea integral i completarea cartrii a fost fcut in 1977 de o echip a Clubului de speologie .Emil Racov1W din Bucureti. condus de lc Giurgiu.
prbuiturift.

puul

se

afl

Datare. epoca

medieval.

m, avnd o singur intrare Petru Rogozea afirm c in aceast peter sau gsit fragmente ceramice atip1ce care nu pot fi atribwte unei anumite perioade sau cultun Datare . neprecizat
Cnsllan Goran, Catalogul Srstemat1c al Petenlordrn RomiJma . 1981 , Bucureti , 1982,
1

C S N1coliliescu-Piopor , an!lerul arheolog1c Cerna-011. SCIV 4, 1955, 3-4 L BotO$ilineanu. A Negrea tefan Negrea . Grottes de Banat explor6es de 1960- 1962 , CNRS , Pans. 1967 Marcian Bleahu V Decu tefan Negrea . C Plea 1 Povar, 1 V1ehmann. Peterr din Romnia , Bucureti 1976 lc Giurgiu , Petera Mare de la oromte , Buletinul Clubulur de speologre .Emil Racovi" Bucuretr 5, 1977 1978 Cnstran Goran . Catalogul Slstema!lc al Petenlor d1n Romnra , 1981 , Bucureti , 1982, 2147 /6

2146 / 9 ,
2 Petru Rogozea . Cercetln arheologice In endocarstul dm sud-vestul Rom4nrei, Banatica 9, 1987, p 353 , 359.

Petera
(Petera

Mare din
oronite,

oronite

Grota nr. 1 din Dealul Coltani ,

Gaura
Jud Cara-Severin, sat Colan, inglobat in oraul Boca .
desfinat,

de la

de sub din Domogled, Petera Tatarczi, Tatarczibarlang, Mehadiaibarlang, Tatarczihohle)

oronite, Petera

Dracului,

Petera

Localizare: Munii Dognecea carstul din Valea Brzavei, versantul stng.

Reprezint o peter natural locuit de om cu altitudinea absolut de 197 m, relativ de 23 m, iar lung1mea total de 5,5 m. avnd o singur intrare Petru Rogozea menioneaz prezena fragmentelor ceramice aparinnd culturii Coofeni i altor culturi contemporane. Petera este afectat de lucrrile carierei aflat aici

Jud. Cara-Severin, Herculane Localizare:

oraului Bile

ora Bile

Suburbia Pecinica a Herculane, Muntele Domogled - peretele vestic, pe malul stng al Cernei. intre Pecinica (suburbie a oraului Bile Herculane) i Bile Herculane. Carstul din culoarul mijlociu al Cernei.

Datare
tranz11e

eneolitic, perioada de de la neolitic la epoca bron-

o peter natural locuit de om. Se compune dintr-o galerie superioar. din care coboar trei puuri ce duc spre o sal zis .cu prbu1turi" ; altitudinea absolut este de 750 m, relativ de 600 m, iar lungimea de 153 m. La 30
24

Reprezint

zului.
Cnst1an Goran. Catalogul Srslemallc al Petenlor cJm Rom~ma. 198 t. Bucuret i, 1982
1

2551/9
2 . Petru Rogozea Cercet~fl arheotogce In endocarstul dm sud-vestul RomiJmei, Banatrca 9, 1987 p 351 - 360

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor dm Rom4nia -

Peteri

naturale

Grota nr. 2 din Dealul Coltani

1

Petera

Strnic
municipiul
Re i a .

(Gaura
Jud

Pucata)

Jud. Cara-Severin , sat Colan , inglobat n oraul Boca

desfinat ,

Cara-Severin ,

Localizare Munii Dognecea carstul din Valea Brzavei, versantul stng

Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea de 197 m, relativ de 23 m, i lungimea total de 7 m, avnd o stngur intrare. Petru Rogozea menioneaz prezena n peter a dovezilor de locu1re din eneolit1c, fr a se prec1za cultura, ct i din perioada de tranziie la epoca bronzului, cultura Coofent Petera este afectat de lucrrile din cariera de p1atr .

Localizare. Munii Domanului, carstul dtn bazinul DomanuiUI, la est de localitate.

Repreztnt o peter natural locuit ocazional de om , cu altitudinea absolut de 370 m, relativ de 130 m, avnd lungimea maxim de 780 m, cu o singur deschidere. in 1961 . cu ocazia unei periegheze, printre piesele provenite din punctul fosilifer dtn peter s-a gsit un strpungtor de os (informaia provine de la descoperitorul 8 Jungbert).

Datare
tranziie

eneohtic, perioada de de la neoht1c la epoca bron-

Datare . epoca pre1storic.

Cn sllan Goran, Catalogul Sistema/tC al Petenlordm Roml nta, 1981 , B ucure ti, 1982,
1

zului.
P!~tentordm

2.422 /1 4
2. B. Jungbert. Repertonullocalttil/tlor cu descoperm paleolt /tce dm Transt/va nta (IV), Acla Muse 1Napocenss 22-23 . 1985 1986, p 387.

1. Cnstan Goran . Catalogul S1 stema11c al RomAnia, 1981 , Bucu reu . 1982,

2251/10
2 Petru Rogozea , Cercetilri arheotog1 ce Tn endocarstul dm sud-vestul RomAntei, Banallca 9 ,

1987, p. 351 350.

Petera

Cerbului

Grota nr. 3 din Dealul Coltani

1

(Szarvabarlang)

Jud. Cara- Severin , sat- comuna

Caraova

Jud. Cara-Severin , sat Colan , ngloba! in oraul Baea .

desfinat,

Localizare: Munii Oomanului, versantul drept al Che1lor Caraulu i.

Reprezint o peter natural locu it de om cu o si ngur intrare, avnd altitudinea absolut de 504 m, relativ de 115 rr I lung1mea total de 223 m Cercetri au fost efectuate, intre 1936 1939, de Erno Bologh (Cluj), care a descoperit faun de peter cu Ursus spelaeus i cteva p1ese din c u'lrit care ar putea fi unelte aparinnd pa ~oii icului
cuarit ic .

Localizare: Munii Dognecea carstul din Valea Brzavei, versantul stng

Reprezint o peter natural locuit de om. cu altitudinea absolut de 200 m, relativ de 25 m. lungimea total de 5 m, avnd o s i ngur intrare . Petru Rogozea men1oneaz fragmente ceramice din eneolit1c 1 din perioada de tranzi i e la epoca bronzului , cultura Co ofeni. Pe tera este afectat de lucrrile din cariera de calcar.

Datare: paleohtic.
1 Florea Mogo anu Date cu pfiVIre /a paleollt,cul dm }ude ul Cara-Severtn, Bana!lca 2, 197 3, P

Datare:
tranz iie

eneolitic. perioada de de la neolitic la epoca bron-

zului.
1
Pe tenlor

13
2 R Petrovszky, Contrtbutii la repertonul ameologtc al localttltllor ;ude/ului Cara-Sevenn dm pateoii!IC pinii In secolului al V-lea a Hr Banat1ca 3, 1975, p 365. 3 Marcan Bleallu, V O~cu, tefan Negrea, C Plea 1. Povara 1 Vehrr.ann. Peteri dm RomAnia Bucureti, 197o p. 178- 179

Cris an Goran Catalogul S1s/emauc al dm RomAnia. 1981, Bucuret , 982,

2251/11
2 Petru Rogozea. Cercetilrl ameolog1ce In enclocarstu/ dm sud-vestul RomAntei, Bana ca 9,

1987, p 350, 351

25

www.cimec.ro

Arheologia
4

peterilor i

minelor din RomAnia

Peteri

naturale

Petentor

Cnstian Goran, Catalogul Sistemalic al dm Rom,nia , 1981. Bucureti , 1982. 2240/1

Cuptoru Porcului
Jud.
Cara-Severin,

Petera

736 m Tn 1974, tefan Cadariu i R. Petrovszky, au efectuat un sondaJ n aproptere de peretele stng, la rntrare Au fost gsite cteva fragmente ceramice cu buza fa etal, aparinnd unei strchini dm prima epoc a fierului Hallstatt
Datare Hallstatt.
1 R Petrovszky Contnbuu/a repertortul arneolog'c atlocaltt~ilor judefului Cara-Severin dm paleolt/JC pAn~ In secolulUI al V-lea a Hr. Banat1ca 3. 1975, p. 369 2. Marc1an Bleahu, V. Oecu tefan Negrea C. Plea , 1. Povar , 1 . Vaehmann. Petert dm RomAnta Bucureti , 1976 . p 178- 179 3. Cnst an Goran . Catalogul S1stemar'c al Pete"lor dm RomAma. 1981 , Bucureti , 1982, 2238 / 5

sat comuna

Caraova

Localizare. Munii Amnei carstul din Cheile Caraului, versantul drept, n apropierea Peterii cu Oase.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 425 m, lungimea total de 260 m avnd dou deschrden, cea principal orientat spre sud Petera este cald, uscat, fosrl. Cercetn arheologrce de suprafa, fcute de R. Petrovszky, Octavian Popescu. Petru Rogozea au fost fcute ntre 1978 i 1981. in 1981 a fostidentrficat la intrare r in galena din stnga mtrrii, ceramic aparinnd cultuni Coofeni i medieval, secolele XIV XV

Petera
Caraova

Fugarilor

Jud. Cara-Severin, sat comuna Localizare. Munie Banatului, carstul din Cheile Caraului, versantul stng, pe partea dreapt a unei .crn .
Reprezmt o peter natural locu1t de om. avnd altrtudinea absolut de 460 m relativ de 160 m, iar lungimea total d~ 243 m Prezint o singur deschtdere orientat spre est-sud-est, nalt de 8 m. cu o lrme de 8 m, in form de cuptor. Petera este fosrl, uscat, cald uor ascendent Cercetri de teren au fost efectuate de ctre R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea intre 1980 1981 S-au recoltat matenale ceramice preistorice. de culoarea cr mizii, medievale.

Datare: perioada de tranzrie de la neolitic la epoca bronzului, epoca

medieval.

Marc1an Bleahu , V. Oecu . teran Negrea C. P : ea , 1. Povara, 1. Vaehmann Pete" dm Rom.Jma . Bucureh, 1976 2 R. Petrovszky. Octavaan Popescu, Petru Rogozea , Peten dtn Judeul Cara-Sevenn , Cercetri Arheologice 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 430 . 431 3 Cnst an Goran. Catalogul Sistemallc al Peterilor dm Rom,rua, 1981 , Bucuret i, 1982, 2240 / 8
1

Datare: epoca

preistoric,

epoca me-

Petera

de sub

petera

dreval
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea , Peteri dm Judeul Cara-Severm , Cercetlln Arheologace 2. Banahca 6, 1981 , p. 432 . 2. Cnstlan Goran, Catalogul s,stemaltc al Peterrlordm RomAnia 1981 , Bucureti . 1982 , 2238 / 25

de

dup Cra

Jud. Cara-Severin, sat comuna

Caraova

Localizare Munii Domanului, carstul din versantul stng al Vii Caraului i Platoului Socolov, in stnga cursului rului, sub Petera de dup Cra, prima peter la intrarea dinspre sat.
Reprezint

Petera
Caraova

Li/iecilor

Jud. Cara-Sevenn, sat. comuna Localizare: Munii Domanului, carstul din versantul drept al Cherlor Caraului , pe partea de vest al nlimii
26

peter natural locuit

de

om . Petera este uscat , cu o singur intrare, avnd altitudinea absolut de 225 m, relativ 32 m, iar lungimea total de

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor dm Romnia -

Peteri

naturale

.Fac. partea dreapt a rulut Cara, la 1 km de localitate.

Repreztnt o peter natural locuit de om, cu o singur deschtdere, avnd altitudinea absolut de 226 m, relativ de 15 m, iar lungimea total de 640 m. Cercetri de suprafa au fost efectuate, in 1974. de ctre tefan Cadariu t R Petrovszky Depozitul arheologtc a fost splat recent de apele de infiltraie, in cea mai mare parte. La suprafa s-au gsit numeroase fragmente ceramice datnd dtn neolitic, epoca bronzului, prima epoc a fierului - Hallstatt. fr a se indica cultura din care fac parte, i din epoca medieval timpurie sau trzie. Materialul se afl la Muzeul Banatului Montan dtn Re1a

Datare perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1 L Botoaneanu , A Negrea . tefan Negrea , Grottes du Banat explor6es de 1960 a 1962. CNRS, Pans. 1987, p. 27 226 2. R. Petrovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea, Pete fi don judeul Cara-Severin, Cercetn arheolog,ce 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 433 3. Cnstian Goran, Catalopul Srstemattc al Petefllor dm Roma ma 1981 , Bucureti, 1982, 2237 / 8

Petera Popov
(Petera Megiureca, Popovac)
Caraova

Petera

Jud Cara-Severin, sat - comuna Localizare Munii Domanului, carstul din versantul drept al Cheilor Caraului. la vest de Muntele Popov .
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o singur intrare, avnd alttudmea absolut de 421 m, relativ de 45 m. iar lungimea total de 112 m. Cercetrile au fost fcute de Erno Botogh, intre anii 1936 - 1939, de O Ru , intre anii 1958 - 1960, i apot de Gheorghe Lazarovici in Muzeul BanatulUI Montan din Reia se afl faun cu Ursus spelaeus, considerat de descoperitori ca apaf1mnd paleoliticului. Se tmpune continuarea cercetrii pentru stabilirea stratigrafiei.

Datare: neolitic, epoca bronzulUI Hallstatt, epoca medieval timpurie I trz1e.

1 R PetrovszKy Contflbuti la repet1oflul arheolopoc allocalt/4tlor judetului Cara-Severm dm paleo/otrc pbn4 Tn secolului al V-lea a Hr., Banat1ca 3, 1975 , p 368

2 Marctan Bleahu, V Oecu . tefan egrea C Plea , 1. Povar , 1 Vtehmann, Petefl dm Rombnia , Bucureti, 1976. p 178 179 3 Cnstian Goran, Catalogul StstemattC al Peterilor dtn Rombma 1981 Bucureti , 1982,

2240 / 20

Petera Mrghita
Jud . Cara-Severin, sat- comuna
Caraova

Datare paleo1tt1c.
1 R Petrovsz y, Contribufllla repertoflul ameologtc allocallt4i/or jUdeului Cara-Sevenn dm paleolt/lc pana 1n secolulut al V-lea a Hr . Banatca III, 1975.

Localizare. Munii Banatului, carstul din Valea Caraului, Valea Buhuiului, versantut stng, la 2,5 km de lacul
Mrghita

o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 570 m i lungimea total de 115 m, cu intrarea orientat spre vest-sud-vest. cu nltimea I limea de 5 m Peter este Cald , umed. fr cureni , fr depozit strahgrafic consistent. Cercetri de suprafaa au fost efectuate in 1980 de ctre Petru Rogozea, R Petrovszky, Octavian Popescu S-a gsit ceramic Coofeni, ornamentat cu linii incizate oblic. Materialele se afl la Muzeul de Istorie Caransebe sub inventar nr. 11 .295.
27

Reprezint

2. Marc1an Bleahu V Decu. tefan Negrea C Plea , 1 Povara. 1. V1ehmann , Peteri dm Rombma , Bucureti , 1976, p 178. 179. 3. Cnst1 an Goran , Catalogul Ststematoc al Petenlor dm Romama 1981 , Bucuret1 , 1982 ,

2240 1 2

Petera
(Vrakina

Vraska
Petera

Pecina,

Vracina)
Jud. Cara-Severin , sat - comuna
Caraova .

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din RomAnia

Peteri

naturale

Localizare: Munii Banatului, carstul din Cheile Caraului, versantul stng al vu .

Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 224 m. relativ de 40 m, lung1mea total de 65 m. Are o singur intrare n form de cuptor, orientat nord - nord-est. nl imea de 2 m, l1mea de 2,70 m. Petera este cald, fosil, umed parial. Un sondaJ arheologic a fost efectuat in 1981 de ctre R. Petrovszky, Octavian Popescu, P .Rogozea. fntr-o caset de 1 x 0,60 x 0.40 m au fost gsite piese din silex (gratoar) din paleoliticul superior, ceramic aparinnd culturii Coofeni i medieval trzie. Materialele se afl la Muzeul Judeean de Etnografie i al Regimentului de Grani Caransebe. sub inventar nr 11633, 11634.

Datare perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1. Dumttru Berclu, Catalogul Muzeului arheologic dm Turnu Severm. Malertale 1, 1953, p 590, 649 . 2. R Petrovszky Contflbuli la repertoriul arheologic al locallt6llor judetulUI Cara-Sevenn dm paleohttc pana Tn secolului al V-lea a Hr . Banattca 3, 1975, p. 372 3 Crtsltan Goran, Catalogul S1stemattc al Petefllor dm Romania , 1981 Bucurett . 1982, 2133/11sau12

Petera
(Petera
Montan .

Elena
Cleanuri)

de la Trei

Jud. Cara-Severin, sat- comuna Ciclova Localizare. Munii Aninei, Valea Caraului, bazinul afluentului C1clova, Muntele Rol, la sud-est de Oravia .
Reprezint o peter natural locuit de om. cu altitudinea med1e de 350 m, lungimea total de 92 m, avnd o singur intrare. Cercetrile arheologice se datoreaz unor cercettori amatori care au ses1zat Muzeul Judeean de Etnografie I al Regimentului de Grani din Caransebe. Muzeul a organizat investigarea peterilor de ctre specialiti. Au rezultat fragmente ce-ramice aparinnd unor vase dacice i medievale trz11 , din secolul al XVIII-lea . Materialul provenit de a1ci este nepublicat I se afl in Muzeul Judeean de Etnografie i al RegimentuiUI de Grani d1n Caransebe .

ziie

Datare. paleolitlc, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului, epoca medieval trzie.

Negrea , A . Negrea . V Sencu , L. Grottes du Banat (Roumame) explortles en 1963 , International Journal of Speology 1. 1965, 4. p. 397 - 440 1.
Botoaneanu ,

tefan

2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru Rogozea, Peten dm JUdeul Cara-Severm Cercetn arheologtce 2, Banaltca 6, 1981 , p 432.
Petenlordm

3, Crtsltan Goran . Catalogul SistematiC al Romama, 1981 , Bucurell , 1982 , 2238 / 10

Petera Vrful nalt

(Petera

Cernavrfu)

Datare: epoca preistoric , La Tene dacic, epoca medieval

1 Marctan Bleahu V. Oecu , tefan Negrea , C Plea , 1. Povar . 1. V1ehmann, Petefl dm Romama . Bucureh , 1976, p. 213. 214 stemat1c al 2 Cnstan Goran, Catalogul S1 Petenlordm Romania, 1981 , Bucuret i, 1982, 2234 / 6 ce In 3. Petru Rogozea . Cercetlfl arheolog1 endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banat1ca 9, 1987, p. 360

Jud. Cara-Severin, sat Cerna-Vrf. comuna Domanea . Localizare: Podiul Mehedini , calcarele dintre Valea Lucina i prul Blii , .Piatra Eriorii". n apropiere de pot i de gara C.F.R.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o singur intrare, i o lungime total de 82 m. Materialele au ajuns in Muzeul Regiunii Porile de Fier din Drobeta-Turnu Severin in mprejurri puin cunoscute. Fragmentele ceramice se afl in Muzeul Regiunii Porile de Fier din Drobeta-Turnu Severin, numr inv.

Petera
Montan .

Lenuta ,

Jud. Cara-Severin , sat - comuna Ciclova Localizare Munii Aninei, Valea Cabazinul aOuentului Ciclova , Muntele Rol , la sud-est de Oravia
www.cimec.ro

raului,

2097 - 2101 .
28

Arheolog/a peterilor i minelor dm Romlmia Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea medie de 350 m i lungimea total de 105 m, avnd dou intrri. Petera este in curs de cercetare. ln investigaiile de suprafa au fost identificate materiale ceramice preistorice, dacice I din secolul al XVIII-lea, ce se afl la Muzeul Judeean de Etnografie I al RegimentuiUI de Grani din Caransebe.

Peten

naturale
Reprezmt o peter natural locuit vremelnic de om. Sunt lucrri in curs de desfurare ale specialitilor din muzeele din Reia i Caransebe . care au gsit cu ocazia cercetrilor de suprafa matenale ceramice din perioada de tranziie la epoca bronzului

Datare: penoada de tranzi ie de la neolitic la epoca bronzului.

1. Petru Rogozea Cercetln arheolog/Ce rn endocarstul dm &ud-vestul Romlnter, Banatca 9, 1987, p. 355. 361 .

Datare: epoca preistoric, La Tene dac1c, epoca medieval.

1. Marctan Bleahu. V Decu tefan Negrea , C 1 Povara , 1 Vtehmann , Peterr dm Romania . Bucureti . 1978, p 213- 21-4 . 2 Cnsttan Goran , Catalogul S1stemat1c 111 Petenlor dm Romllma. 1981 Bucureti , 1982, 2234 / 7 3 Petru Rogozea, Cerce/Iri arheologice In endocarstul dm sud-vestul Romllmel, Banat1ca 9, 1987, p, 360
Plea.

Petera
(Petera
Armeni.

Nr. 1
Fene ,

Mare din Dealul Secaia)

comuna

Jud. Cara-Severin , sat

Tim1uiUI,

Petera

Bobot

Localizare Munii arcului , Valea carstul din bazmul Rul Alb, Valea Deavoia.

Jud. Cara-Severin, sat- comuna Cornereva. Localizare: Munii Almaului, carstul din Valea Bela Reca.
Reprezint o peter natural locUit ocazional de om Din cercetrile de suprafa ce au fost efectuate au rezultat materiale aparinnd perioadei de tranziie la epoca bronzului. Cercetrile, sub supravegherea muzeelor din Reia i Caransebe, sunt in curs de desfurare .

Reprezint o peter natural locUit de om, cu lungimea de 103 m i o smgur deschidere Petru Rogozea a Identificat in aceast peter dovezi de locuire d1n perioada de tranzi ie la epoca bronzului cultura Co ofeni i din secolul al XVIII-lea.

Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca

medieval .
1. Cnsta!'l Goran. Catalogul S1stematic al Petenlor dm Romlnll. 1981 , Bucureti , 1982.

2260 1 1
2 Petru Rogozea. Cercetari arheo/ogtce In endocarstul dm sud-vestul Romantei. Banatca 9, 1987, p 360

Datare. perioada de tranz1ie de la neolitic la epoca bronzului

1 Petru Rogozea Cercetlri arheolog1ce In endocarstul dm sud-vestul Romllmei, Banatca 9, 1987, p 355. 361 2 Cnstan Goran, Catalogul Srs/ematlc al Petenlor dm Romllma 1981 , Bucureti. 1982. 2144 1 2

Petera

cu

Ap

din

Cheile
Jud
Grna .

Grlitei
sat Grlite, comuna

Cara-Severin,

Petera

din Dealul

leriorii
(Petera

Comereva)

Localizare: Muni Anmei, bazinul Brzavei, carstul din Valea Grlitei, versantul drept, Dealul Gornica, la 2,5 km de Izvorul Peri.
Reprezint o peter natural locuit de om. cu altitudinea absolut de 320 m, relativ de 18 m, cu lung1mea total de 930 m. ascendent. subfosil . Prezint o deschidere mare, ogival, cu o galerie

Jud. Cara-Severin, sat- comuna Cornereva. Localizare: Munii Almaului, carstul din Valea Bela Reca.
29

www.cimec.ro

Petera Pzrite
~s

nn.

t Gom a, comun

Locahz re d.n zona

la

Petera

Gaura lui Ecab rin,

tG
r1t

Galati ,
, comu

bronzulu ,

Petera

cu Oase

www.cimec.ro

Arheologia peterilor I mine lor dm Romii ma Peteri naturale

Datare penoada de tranz iie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt, epoca medieval .
lefan Negrea C. 1 Povara . 1 V1ehmann, Peterr dm Romama , 1976. Bucureb . p 179 180. 2 Cnslian Goran. Catalogul StstematC al Petenlor din Romama. 1981, Bucureti, 1982. 2240 / 10. 3 , Petru Rogozea Cercet~n arheologtce In endocarstul dm sud-vestul Rom4met, Banatca 9, 1987, p 351 , 359

P t ea , 1. Povara, 1 Viehmann. Peten dm Romna. B ucu ret i, 1976, p, 179 - 180

1. MarCian Bteahu . V Decu.

2 Petru Rogozea Cercetari arheologce 1 n endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banahca 9 , 1987, p 351 , 359.

Plea

Petera

de sub Pietrele
K)

Albe
(Piatra
Alb, Petera

Petera

cu

Pu

Jud. Cara-Sevenn . sat labalcea, comuna Caraova . Localizare Munii Domenului, carstul din Cherle Caraului , versantul drept, sectorul Comarnic - olosu
Reprezi nt o peter natural locuit vremelnic de om, cu lungime total de 19 m Petera a fost menionat de ctre Mrton Roska , in repertoriul din 1942. Arheologii nu au identificat petera cu cea menronat de Marton Roska In schimb , unii drntre speologr au cercetat-o . Totui . prezumtiv, petera ar putea fi rdenttficat cu cea menronat de Mrton Roska i are urme de locuire, cu ceramtc nedatabil ca epoc .

Jud . Cara-Severin, sat labalcea , comuna Caraova. Localizare: Munii Domanului , carstul d1n Chetle CarauiUI, versantul drept, sectorul Comarnic-olosu
Reprezint o peter natural locuit vremelnic de om, cu altitudtnea de 450 m, relativ de 90 m, lungimea total de 68 m. Pnn cercetrile de suprafa , efectuate de ctre Petru Rogozea, au fost identificate materiale ceramice din epoca medieval timpurie i din secolele XV- XVIII, precum i faun fosil .

Datare: epoca
1

medieval

Marc.an Bleahu. V Decu tefan Negrea, C. P lea . 1 Povara , 1 Vtehmann , Peten dm Rom4ma , Bucurett , 1976, p 179. 180. 2 Cnsttan Goran. Catalogul Ststematc al Peterilor dm Romania, 1981 , Bucureti , 1982, 2240 1 23 . 3. Pe1ru Rogozea, Cerce/An arheologce in endocarstul dm sud-vestul Romame1, Banatca 9, 1987, p 251 259

Datare

nedefinit .

1. Manon Roslla, Repertonum, CluJ, 1942, p 120, 316, nr 73, fg.1. 2 Marcan Bteahu, V. Decu , tefan Negrea C. Plea , 1 Povara , 1 V1 ehmann. Peten dm Roman.a , Bucure~t1. 1967, p. 179 180 3 Petru Rogozea, Cercet~ri arheologice T n endocarstul d:n sud- vestul Romotme1, Banatca 9, 1987, p 347, 351 , 359

Petera

Cuptorul Ciumei

Jud. Cara-Severin, sat labalcea . comuna Caraova . Localiza re: Munii Domanului, carstul dtn Chetle Caraului, versantul drept, sectorul Comarnic olosu
Reprezint o peter natural locUit vremelnic de om, cu altitudinea absolut de 370 m, relattv de 50 m. cu lungrmea total de 170 m, avnd trei intrri . fn cercetrile arheologice de suprafa au fost identificate materiale ceramice din secolele XV -XVI li i faun fosil

Petera

Hotel Grota

Jud . Cara-Severin, sat labalcea, comuna Caraova. Localizare : Mun1ii Domanulur carstul dtn versantul stng al Cheilor Caraului , ipotul Socolov , Dealul Jablul Mare
Reprezrnt o peter natural locu1t de om, cu albtudmea absolut de 258 m, relativ de 16 m, lungimea total de 27,7 m, avnd o singur intrare. Petru Rogozea menroneaz in ea prezena ceramicii din secolele XV- XVIII.

Datare : epoca

medieval

trzte
Negrea C 31

1. Marc1an Bleahu, V Decu

tefan

Datare epoca

medieval .

www.cimec.ro

Arheologie
1

peterilor i

minelor din Rom!Jma -

Peteri

naturale

Cnst1an Goran, Catalogul SistematiC al dm Rom~ma . 1981 , Bucureti , 1982, 2238 /22 2 Petru Rogozea Cercet~ri arheologice ln endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banatlca 9, 1987 p 350, 358.
Peterilor

Petera

Omului

ceramice din epoca dacic (un vas intreg) i medieval - secolele XVII XVIII. Se impun cercetn arheologice prin spturi. Materialul arheologic se afl in Muzeul Judeean de Etnografie i al Regimen-tului de Grani din Caransebe , subinv . 11293. Datare: La Tene dacic, epoca medieval .

Jud. Cara-Severin, sat labalcea, comuna Caraova . Localizare: Munii Domanului, carstul din Cheile Caraului , versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relat 1 v de 60 m, avnd lungimea total de 152 m, cu trei intrri. Din cercetrile de teren efectuate rezult c in peter au fost gsite fragmente ceramice aparinnd culturii Coofeni din perioada de tranz1ie la epoca bronzului, dacice - La TEme i din secolele XV- XVIII.

Marcian Bleahu. V Oecu . tefan Negrea C 1 Povar . 1 Viehmann, Peterr dm Romania . Bucureti. 1976, fig 70 2 R Petrovszky, Octav1an Popescu, Petru Rogozea Peterr dm juaeul Cara-Severln, Cercetn arheologice 2, Banat1 ca 6, 1981, p 430 3. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al Peterrlor drn Rom~nia , 1981, Bucureti , 1982, 2240/4
1
Plea ,

Petera apului
Jud. Cara-Severin , sat labalcea, comuna Caraova . Localizare: Munii Domanului, carstul din Cheile Caraului , versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ de 60 m, lungimea total de 231 m, avnd dou intrri. A fost cercetat de O. Kadic ina1nte de primul rzboi mondial, de R. Petrovszky, tefan Cadariu, Gheorghe Lazarovici, Florin Medele, dup 1980. Fauna este fosil cu Ursus spelaeus, dar i recent . Materialul arheologic gsit confirm existena unor locuiri din perioada de tranziie la epoca bronzului, cultura Coofeni, i din epoca dacic, unde unele elemente de structur antropic pot susine existena in peter a unui sanctuar dacic. Petera a fost locuit i in secolele XV - XVIII. Florin Medele i Petru Rogozea sunt de prere c in Petera apului exist un sanctuar inchinat lui Zalmolxis.

Datare. perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, La TEme dacic, epoca medieval .
Peterilordm Rom~ma.

Cnshan Goran, Catalogul SistematiC al 1981. Bucureti 1982, 2240/28 2 Petru Rogozea, Cercetari arheologiCe Tn enaocarstul dm sua-vestul Romanrei, Banauca 9, 1987
1

Petera Racovi
Jud. Cara-Severin , sat labalcea, comuna Caraova . Localizare: Munii Aninei, carstul din Cheile Caraului, versantul drept, in fata peterii Socolov, 600 m de confluena Cheilor Comamicului cu
Caraul.

o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 345 m, relativ de 1O m, lungimea total de 350 m, avnd dou intrri orientate spre vest. una sub form de cuptor i a doua triunghiular (7,50 m diferen intre ele). Pn in 1963 - 1966 petera nu avea nume. Din cauza accesului greu a primit denumirea dup numele fondatorului biospeologiei, Emil Racovi . Cercetri arheologice au fost efectuate de R. Petrovszky, Octavian Popescu , Petru Rogozea , intre 1980 - 1981 . Tn galeria principal au fost identificate materiale
32

Reprezint

Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, La Tene dacic, epoca medieval .
1 O Kad1c, Bartangl, Kozlemenyel< , 1917, p 107 - 111
2 Petre Roman, Cultura Bucuretr , 1976, p 85
Coofenl

In Romama ,

3 Cnshan Goran , Catalogul Slstemat1c al PeterJiordrn Romania, 1981 , Bucureti , 1982, 2240 1 27

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor dtn Romnia 4 Petru Rogozea , Cercet~n arheolog1ce In endocarstul dm sud-vestul Romlme1. Sanat1ca 9, 1987 , p 350.

Peteri

naturale

i al Regimentului de Grani Caransebe. sub inventar nr 11280.

din

Datare : perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

Petera
(Petera

2143/a

Oilor de la Bobot)

R Petrovsz.' y, Octav1an Popescu , Petru Rogozea , Peterr am Judeul Cara-Sevefln , CercetAri arheologce 2, Banallca 6, 1981 , p -434
1

Jud. Cara-Sevenn, sat lnele. comuna Comereva Localizare Munii Cernei, carstul din Valea Cernei, Cheile BobotuiUI 150 200 m de km 17 spre Godeanu 26 km fa de Bile Herculane. este prbuit parial, cu dou una orientat spre est i alta spre nord-vest. Tn 1980, in stnga intrrii din est, s-a fcut un sondaj cu mrimea 0,50 x O 60 x 0,40 m, de ctre R Petrovszky, Octavian Popescu i Petru Rogozea Sau gs1t materiale ceramice moderne i un silex din paleoliticul superior (posibil). Se impune cercetarea n continuare Mate-nalele se afl la Muzeul Jude ean de Etnografie i al Reg1mentuiU1 de Grani din Caransebe, sub mventar nr.
intrri Petera

Petera

nr. 61, Petera de la Colibituri

(Petera

de la Steiul Rou)
lnele.

Jud Cara-Severin, sat Cornereva.

comuna

Localizare: Munii Cemei, carstul din Valea Cernei, zona lnele . Confluena prulut Iuta cu Cerna . Tn amonte de km 21 versantul stng al pruiUI Iuta
Reprezint o peter natural locuit de om. cu altitudinea absolut de 453 m (dup o versiune), 340 m (dup alta) , relativ de 108 m, fa de rul Cerna. Intrarea se afl spre sud, cu nlimea de 4 m l1mea de 8 m, lungimea total de 80 m. Petera este orizontal. cald, fosil, uscat Cercetrile de suprafa au fost efectuate in 1980 de R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea, care au constatat existena unu1 strat de cultur. chiar la intrarea in galeria din stnga, unde s-au observat tre1 vetre de foc, multe fragmente ceramice specifice culturii Coofeni. Se impune efectuarea unor sondaje sau spturi arheologice. Materialele se afl la Muzeul Judeean de Etnografje i al Reg1mentului de Gram Caransebe . sub inventar nr 11291.

11707
Datare
modern .

paleolitic

superior,

epoca

1 R. Petrovszky, Octav1an Popescu , Petru Rogozea, Petefl din JUdeul Cara-Severm, CercetAn arheologice 2 , Banatica 6, 1981

2. Cnst1an Goran, Catalogul S1stemat,c al PeterJior am Romlnia , 1981 , Bucuret . 1982 , 2143 / 2

Petera

La

Guri

Jud Cara-Severin, sat lnele, comuna Comereva Localizare. Munii Cernei, carstul din Valea Cernei, Valea .La comand" Grota superioar.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu o singur deschidere, nalt de 1O m. lat de 7 m, avnd lungimea galeriei pnncipale de 16 m. Petera este cald, uscat , fosil . Cercetrile de suprafa au fost efectuate, intre 1980 - 1981, de ctre R. Petrovszky, Octavian Popescu. Petru Rogozea Au fost gsite materiale ceram1ce Coofeni i Vucedol. Materialele se afl la Muzeul Judeean de Etnografie

Datare perioada de tranziie de la neollt1c la epoca bronzului.

1 . S Avram , O Dancu E erban , Cercetlrr speologce Tn bazmul Cerne/, Lucrr~le Institutului de Speologe .Eml Racova: 3, 1964 , p 131 139.

2 R. Petrovsz y, Octavan Popescu, Petru Rogozea , Peteri am JUdeul Cara - Severm . Cercetn arheologice 2 Banalica 6, 1981 , p. 433 -434 3 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al Peterilor am Rom~ ma 1981 , Bucuret 1982 , 2144 / 12.

Atheolog ia peteri lor 5

33

www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor t minelor dtn Romnia - Peteri naturale

Petera

din Dealul
sat inglobat in
oraul

Coltan ,
Jud.
Cara-Severin, Boca

Localizare: Munii Dognecei, carstul din bazinul Brzavei, versantul stng.

Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 250 m relativ de 74 m, lungimea total de m. Petera este uscat, fosil, inaccesibil din cauza blocajului produs de prbu1ri . lncepnd din 1890, 1. Halavats, 8. Milleker, Mrton Roska, Gheorghe lazarovici au semnalat existena in peter a une1 locuiri din perioada de tranziie la epoca bronzului, cultura Coofeni, contemporan cu locUirea din Grota nr. 2 din Dealul Colan Petera este blocat de prbuirile produse de exploziile din cariera de piatr din apropiere.

12

Are depozite argiloase in Sala Roie i in Galeria X. Petera a fost cercetat de L. Boto-neanu, A. Negrea i tefan Negrea in 1960. A fost sondat de cuttorii de comori. Cercetri arheologice nu s-au fcut dect de arheologii amatori. .Arheologul amator D. Brboni, din Oelul Rou , a predat Muzeului Judeean de Etnografie i al Regimentului de Grani din Caransebe , fragmente ceram1ce preistorice puin tipice, faun cu Ursus spelaeus. Petera are zgrieturi de Ursus spelaeus pe perei. Din tradiia oral, datorit poziiei i caracterului ascuns, se spune c petera a servit ca adpost haiducilor bneni i partizanilor dup al 11-lea rzboi mondial. Este greu de gsit i greu accesibil din cauza tavanului foarte jos (se merge jumtate de or
tr) .

Datare: epoca
Plea .

preistoric .

Datare perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1 1. Halavats. Az nemet bogsom oskon Telepekrol, AE 52

1. Marctan Bleahu, V. Oecu , tefan Negrea . 1 . Povar~ 1 Vtehmann. Peten din Romtlma . Bucureti , 1976, p. 225. 226 .

2 Cnshan Goran, Catalogul Srstematrc al Peterilordm RomfJma, 1981 , Bucuret . 1982, 2232/1
3 Petru Rogozea, CercetfJri arheologrce Tn endocarstul dm sud-vestul RomiJnre1, Banahca 9. 1987, p. 361

2 K Erdelyl, Wegwetser, 550

T l mtoara ,

1895, p

3 Petre Roman, Cultura Cotofem Tn Romtlnia. Bucurett , 1976, p. 80 4. R. Petrovszky, Octavtan Popescu . Petru Rogozea. Pe ten dm judeful Cara- Severm , Cercetari Arheologtce 2. Banahca 6, 1981 , p 438. 5 Cnstian Goran. Catalogul Ststematrc al Petenlor dm Romtlma . 1981 , Bucureti . 1982, 2251 / 1.

de sub stnca Liubcovei

Jud. Cara-Sevenn. sat liubcova. comuna Berzeasca. Localizare: Carstul din zona Porile de Fier, sub .Stnca Liubcovei".

Petera

Petera V/ee
(Petera Vlae)

Jud. Cara - Severin, sat Lpunicul Mare, comuna lpunicul Mare. Localizare Mun~i Amner, Valea Nerei, carstul din bazinul Min1 , V1le Lpunic. platoul Poiana Rochnlor, Poiana Vlae lng Izvorul Vlu, sub abruptul calcaros. o peter natural locuit de om , cu altitudinea absolut de 730 m lungimea de 177 m i o intrare ogival : nalt de 6 m, care duce intr-o galerie cotit , cu diverticole.
34
Reprezint

Reprezint o peter natural locuit de om. Cercetri de suprafa au fost efectuate de Manan Gum , care a gsit ~ateriale ceramice din epoca bronzului i d1n a doua epoc a fieruiUI . Cercetrile au fost mai ample i sunt in curs de desfurare Petera a fost distrus de cariera ce funciona la captul stncii.

Datare epoca bronzului, La TEme.

1 Petru Rogozea, CercetfJfl arheolog1ce in endocarstul dm sud-vestul RomfJmer. Bana1ica 9, 1987. p. 374 . 362. 2 lnforma ' e Manan Guma - Muzeul Banatulut Montan din Re ta

www.cimec.ro

Petera

Gaura

Haiduceasc,

(Gaura Turceasc)
Jud Ca -S r n, sat P comun G rnic.
10a

a e1,

Petera

(Gaura) Chindiei 1

(Gaura Mare de pe R '<UI Chindiei)

Petera

(Gaura) Chindiei 11
de pe Rolul Chindiei)

(Gaura

ic

3S

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine/or din RomfJnia -

Peteri

naturale

vest. Spturile au fost efectuate intre 1973- 1974 (S 1- 11). Date stratigrafice: un strat de
argil roie

cu

faun fosil

(Ursus spelaeus) ;

mezolitic - neolitic: epoca metalelor; epoca medieval timpurie (secolele X - XI, dup text); epoca modern .

un strat cu mult argil i material ceramic din Hallstatt, cultura Basarabi; la suprafa s-au gsit matenale ceramice medievale timpurii. Pe perei i pe tavan se afl reprezentate desene in culoare roie .

Gaura Chlndlelll Reprezentarea Soanlul

Oatarea s-a fcut pnn analogii i corespunde cronologic cu datrile arheologice. Petera este cartat . Accesul spre ea este drstrus de o carier de pratr instalat dup descoperire
Petera a servit ca staul pentru oi i capre . A fost nchis cu gard i poart din lemn i , ulterior, de ctre Vasile Boronean cu gard i porti de fier. A funcionat ca schit in secolele X - XI. Prezint importan etnografic . arheologica, artistic i religroas .

Gaura Chlndlelll Silueta umane ti de padri, schtmatluta, palml umani

Date privind arta rupestr (aproximativ 425 de reprezentri) : motive realizate cu argil (ocru) roie ; sursa argilei este chiar in peter ; motive ornamentale in stil naturalist schematizat: arpe , psri , soare, elemente florale (brdui , crini); motive geometrice, unghiulare: ptrate (magice), triunghiun, cercuri etc.; semne, simboluri (de oameni, psri etc.), cruci bizantine; impresiuni de mini i de degete umane; elemente de alfabet chiriile i latin: un text in chiril ic in care este pomenit proorocul Isaia. Oatarea reprezentrilor de art :
36

Gaura Chlndlelll - Padre

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor t

mmelor din Romllnia Peteri naturale

Importan istoric: dm fortificaie se putea supraveghea Circulaia navelor i ambarcaiunilor de pe Dunre . Vis--vis, pe malul srbesc, se afl cetatea de la Golubac (Gotubacz), iar la 3 km in amonte cetatea de la Coronini (Pescari).
Importan arheologic : spturi efectuate de Muzeul Banatului din n. mioara, Grupul de Cercetri Complexe .Porile de Fier". Zidurile din secolele XV - XVI i XVIII - XIX se ma1 observ i acum in galeria uscat. Cercetrile Tntreprinse atest i urme de locuire ma1 vechi - din Hallstatt - dar nu se mai g sete nimic in situ, in nici una din cele dou galerii.
Prezint importan istoric, arheologic,

Datare: epipaleolitic final ~ neolitic, Hallstatt, epoca medieval , epoca mode m .

1 Marcian Bteahu V Decu tefan Negrea C 1 Povar , 1 V1ehmann . Peteo dm Romama, Bucureh , 1976 2 vasile Boronean , Arta rupestr dm Petera Gaura Chind1e1, comuna Pescari (Jud Cara Severm ), Revista Muzeelor i Monumentelor. Monumente lstonce I de Art 1. 1977. 3. Vas1le Boronean . Felsmalerem vom "Eisennen Tor', (S R RumSnien). Das Altertum 23, 1977, p 3. 4 Vasile Boroneant. Descoperm arheolog1ce In unele peteri din defileul Por1/or de Fier, Grupul de Cercetn Complexe .Por11e de F1er", Speologia . seria monograf1c, coordonaton Traian Orgh1dan, tefan Negrea, Academia R S R Bucureti . 1979. p 140 - 182 5 Cnshan Goran. Catalogul Ststema/lc al Petefllor din Romlnia, 1981 , Bucureti , 1982, 2222/2
Plea ,

militar i etno-folcloric .

Apare in gravuri din secolele XVII - XIX.

Petera

Gaura cu

Musc

Datare: Hallstatt, epoca

medieval.

(Petera cu mute, Petera Coronini, Kolumbacsibarfang, Fligenhole, Grotte de Golubatz)

Jud. Cara-Severin , sat- comuna Coronini (fost Pescari). Localizare: .Cieanu Mare, versantul Dunrii, ntre Moldova Veche i liborajdea, in aval de .Stnca Babacai". Tn fa are un izvor cu ap de but. Carstul din zona Porile de Fier. Se compune din dou galerii: 1. galeria uscat (etajul superior al pe terii) de 42 m lungime, cu o fereastr
natural ;

1 Aloys1o Ferdmand de Marsigli La descnptton du Danube, Haga 1740 2 .... Donau Album. Malensche Retse vom Regensburg bts Sultna , A . Hartleben Verlag , W1en, Pest. LeiPZig 3 Alexandru Mo1si , Monografia Cltsuni, Orova , 1938 4 Marcian Bleahu. V Oecu, tefan Negrea, C Plea , 1 Povar. 1 V1ehmann , Peteri dm Romlnia, Bucureti , 1976. 5. ... Grupul de Cercetn Complexe .Porile de F1er". Speotogia , sena monograf1c coordonaton Tra1an Orghu1an tefan Negrea, Academia R S R , B ucureti. 1979 6 Cr.sllan Goran . Catafogul Sistematic al Petefllordm Romlma. 1981 , Bucuret . 1982, 2222/ 3

Petera Pdurea

Sicleni

2. galeria cu ap (umed - etajul inferior} cu o lungime de peste 3 km, prin care curge un pru subteran cu debil variabil. Tn interiorul su se afl galerii mai mici. La ieire , exist o inflorescen de tufuri calcaroase. Galeria uscat a fost fortificat in timpul rzboaielor tur~ austriece. Fortifica.ia a fost refcut in mai multe rnduri in secolele XV - XIX. Altitudinea absolut este de 92 m, cea relativ de 28 m. Importan folcloric : in ea slluia balaurul cu mai multe capete ucis de Ion lorgovan, cu un mai de crpini . Din sngele balaurului a aprut musca columbac (Simulium columbacensis), care ucidea vitele.
37

Jud. Cara-Severin , sat - comuna Ramna.

Areni).

Localizare: Munii Areni (Dealurile Valea Brzavei , carstul din Valea Vomic. Pdurea Sicleni.

Reprezint o peter natural , locuit de om in neolitic, cercetat de B. Milleker in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea i preluat de Mrton Roska, cnd a reluat problema peterilor din Transilvania cu ocazia ntocmirii Repertonului.

Datare: neolitic.
1 B Mllleker, Detmagyaroszag regtseg eteletel 1, Timioara, 1897, p. 28, 43 2. Mrton Roska , Repertonum, CluJ. 1942. p. 26

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

mmelor dtn Romnia -

Peteri

naturale

Petera Urieilor

(Butoara

Urieilor)

Jud. Cara-Severin, sat Remetea Pognici, comuna Frliug. Localizare: Dealurile Arini, carstul din Bazinul Pogni, afluent al Timiului, Ogaul Butorii, versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit vremelnic de ctre om. cu altitudinea absolut de 170 m, relativ de 20 m, lungimea total de 6 m i o singur intrare. Tn aceast peter, Petru Rogozea menioneaz descoperirea unui topor de piatr gurit din eneolilic

de 100 m, cald i uscat, orizontal i cu acces dificil. Un sondaj arheologic a fost efectuat de R. Pertovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea . S-a investigat o suprafa de 1 x 1 m, pn la adncimea de 0,60 m. Stratigrafie: O 0,1 O m- strat recent feudal. cu fragmente cer amice fr alte precizri ; O, 1O- 0,35 m - Hallstatt i cultura Coofeni; 0,35 0,60 m - eneolitic cu resturi de crbune, ceramic incizat i pliseuri fine; sub 0,60 m - strat steril i material elastic. Se impune un sondaj de verificare spre a se vedea dac nu are i depuneri mai vechi. Materialul se afl la Muzeul Judeean de Etnografie i al Regimentului de Grani din Caransebe cu inventar nr. 11.731 . Datare: eneolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului. epoca bronzului, Hallstatt, epoca
medieval.

Datare: eneolitic.
1 Cnsttan Goran . Catalogul Ststematic al Petenlordm Romnta, 1981 , Bucure$11 . 1982, 2260 , , 2. Petru Rogozea. Cercetlfn arheologtce In endocartul dm sud-vestul RomiJmet, Banabca 9, 1987, p 360

1 R Petrovszky, Octavtan Popescu . Petru Rogoz ea. Pe/efi dm ;udeul Cara-Severin , Cercetri arheologtce 2, Banatlca 6, 1981 , p 432 - 433

Petera Duban
Jud.
Cara-Severin ,

sat - comuna Sasca

Petera

Dubova
Romn,

Montan .

Localizare: Carstul din Valea Nerei, Cheile uarei. o peter natural locuit de om. Tn Muzeul Banatului Montan din Reia se afl o serie de piese arheologice, ce sunt datate din paleolitic pn in evul mediu . Ele provin din aceast
peter .

Jud. Cara-Severin, sat Sasca comuna Sasca Montan .

Reprezint

Localizare: Carstul din Valea Nerei (Rezervaie Cheile Nerei-Beunia) versantul stng, .Castanullui Demian".
Reprezint o peter natural locuit de om. cu dou intrri; altitudinea absolut de 220 m i relativ de 33 m. Sondaj efectuat de Gheorghe Lazarovici i tefan Cadariu in 1972. S-au gsit fragmen te ceramice neolitice din epoca medieval i modern . Materialul ceramic este la Muzeul Banatului Montan din Reia .

Da tare: paleolitic, neolitic, epoca bronzului , epoca medieval.

1 R Petrovszky, Contnbuula repertonul arheologtc al/ocaltllftlor ;udeu/Ut Cara-Severin dm paleolittc piJniJ In secolul al V-lea a Hr , Banatica 4, 1977, p 453 LXIV-captlol spectai Sasca Montana

Datare: neolitic, epoca epoca modern .

Plea ,

medieval,

Petera Colul Ctnii

Jud. Cara-Severin. sat Sasca comuna Sasca Montan .
Romn ,

Localizare Carstul din Valea Nerei, Valea .Gheorghe". versantul stng.

Reprezint o peter natural locuit de om. cu deschidere spre est, nlimea de 3 m, limea de 5 m, altitudinea relativ

1 Marctan Bleahu, V Decu, tefan Negrea. C 1 Povara. 1 Vrehmann, Pe/ert dm Romdma , Bucure$h. 1976. 2 Martin Olariu, tefan Cada riu . Peten cu urme de locUtre de pe Valea Neret (Sectorul Che1) , Banatica 4, 1977, p 17 3 R Petrovs:z;ky, ConlnbuJIIIa repertoriul arheologic allocalttltlor JUdeului Cara-Severin, dm paleoflttc ptmiJ In secolul al V-lea a Hr . Banauca 4, 1977, p 453 4 Cnsttan Goran. Catalogul Sistemattc a/ Petertlor dm Romdma, 1981 , Bucureti 1982, 2227 1 14 .

38

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmelor dm

Rom~nia

- Peteri naturale
n,

Petera Dubov
Jud. Cara-Severin, sat Sasca comuna Sasca Montan.
Romn,

epoca

medieval .

localizare: Carstul din Valea Nerei.

val,

Datare: epipaleolitic, epoca mediesecolul al XVIII-lea.

1 1nformatn furnzate de Gheorghe Lazarovic1, care a fAcut cercetante in peterA

1 R Petrovszky, Contflbuii ta repertortul arheologiC allocafll4lfor JUdeului Cara - Severm dm pateo/111c p4n4 In secolul al V-lea a Hr. , Studu r comun1cAn 3, Caransebe 1979. p 251 - 252 2. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al Pe/enlordm Rom4ma, 1981 , Bucuret . 1982, 2227 / 11 3 Petru Rogozea Cercellfl arheologice Tn endocarstut am petente dm sud-vestul Romme1. Banat1ca 9, 1987. p 374 - 362

Petera

Gaura

Hiclean
Romn,

Petera Mic Petera

Jud. Cara-Severin, sat Sasca comuna Sasca Montan.

de lui Vt

lng
Romn,

Localizare: Munii Aninei, carstul din Cheile Nerei. versantul drept, in dreapta ogaului .Vii Rele". Sub .Vrful Ciochii".
Reprezint o peter natural locuit de om Cercetrile de suprafa au fost efectuate de specialitii Muzeului Banatului Montan din Reia, care au scos la iveal materiale ceramice apar-innd secolului al XVIII-lea.

Jud. Cara-Severin, sat Sasca comuna Sasca Montan .

Localizare: Munii Locvei, carstul din versantul stng al Cheilor Nerei, Valea .Padina Ulmului", 200 m de Valea
Seac .
Reprezint o peter natural locuit de om. cu o singur deschidere, avnd altitudinea absolut de 250 m, lungimea total de 15 m. Sondajul arheologic a fost efectuat de Martin Olariu, tefan Cdariu, Gheorghe Lazarovtct, 1. Neamu, 1. Obeltelescu , O. eicu, P. eicu . S-au identificat fragmente ceramice medievale, faun cu Ursus spefaeus, Fefis lynx

Datare: epoca

medieval .

1 R Pelrovszky, Contrtbuli la repertortul arheoloQIC allocal114llor judeului Cara- Severm , dm paleol1l1c p4n4 fn secolul al V-lea a Hr , Studii
I

comun1cn 3, Caransebe , 1979, p 250 2 Cristian Goran, Catalogul SistematiC al Petentordm Rom4ma. 1981 Bucureti , 1982, 2230 / 3 3 Rogozea. P . Cercet!n arheo/ogtce In endocarstul dm peteflle dm sud- vestul Romame1, Banatca. 9, 1987, p 374 . 362

Datare: epoca

medieval .

Petera

Mare de la

Guri
Romn,

1 Marc1an Bleahu V Decu . tefan Negrea. C Plea . 1 PovarA . 1 Vtehmann, Peteri dm Rom~ma . Bucureti, 1976 2 Martm Olanu, tefan Cadanu, Peten cu urme de tocUJre de pe Valea NereJ (Sectorul Chel) , Banaltca 4. 1977. p 16 17 3 Cnsllan Goran, Catalogul SistematiC al Petenlcr dm Romlma 1981 Bucuret i, 1982 2227 1 9

Jud. Cara-Severin, sat Sasca comuna Sasca Montan .

Localizare. Munii Locvei, carstul din Cheile Nerei, versantul stng, in cotul Tulburii.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudmea absolut de 280 m, lungimea total de 18 m, avnd o singur intrare. Cercetrile arheologice de teren au fost efectuate de R. Petrovszky, care a recoltat materiale ceramice eneolitice, din secolele 11 - IV p.Chr. i medievale din secolele XV- XVIII.

Petera

Porcariului
Romn ,

Jud. Cara-Severin, sat Sasca comuna Sasca Montan .

Localizare: Munii Locvei, carstul din Cheile Nerei, din versantul stng, Valea .Padina Ulmului", versantul stng , confluena cu .Ogaul Pescarului" .
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 240 m, relativ de 50 m, lungimea de 152 m, avnd intrarea nalt de 7 m Fauna

Datare: eneolitic. epoca daco-roma39

www.cimec.ro

Arheologia petenlor I minelor dm Romnie

Peteri

naturale

Ursus spetaeus. R. Petrovszky a in 1979 materiale ceramice datnd din eneohtic i din secolele XV XVIII
gsit

prezint

Petera
(Petera

lui Vt

lui epeneu)

Datare: eneolitic. epoca

medieval

1 Marc1an Bleahu . V Decu, tefan Negrea , C Plea , 1 Povara , 1 V1ehmann , Peten dm Romln" Bucureti , 1976, p 232 . 2 Cnstan Goran, CallJ/ogu/ StslemlJttc 111 Petentor din Romlma. 1981, 8ucure~t1 , 1982, 2227 1 13

Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn (actuala denumire este Sasca), comuna Sasca Montan . Localizare: Munii Locvet, carstul d1n versantul stng al Cheilor Nerei, Valea .Pad1na Ulmului", 200 - 250 m de Valea Seac . Reprezmta o peter natural locuit de om, are o singur deschidere, avnd o altitudine absolut de 250 m i o lungime total de 36 m. Cercetat printr-un sondaj de ctre Martin Olariu, tefan Cadanu. Gheorghe Lazarovici, 1 Neamu, 1 Obel telescu. D. eicu, P etcu. S-au identificat fragmente ceramice de epoc medteval, faun cu Ursus spetaeus, Fetis lynx etc. Datare epoca
med1eval .

3 Petru Rogozea Cercet!n arheofog,ce In endoclJrstul dm pe tente dm sud-vestul Romlmet , Banatca 9 , 1987, p 347 362.

Petera

Rolului

(Adam, Neamu, Petera de la Rol, Petera lui Adam, DumaNeamu)

Jud. Cara-Severin, sat Sasca comuna Sasca Montan .

Romn,

Localizare: Muni Anrnei, carstul din versantul drept al Cheilor in .Cria Rolului". 300 de metri aval de .Cantonul Demian", pe partea dreapt a drumului. o peter natural locuit de deschideri; avnd alt1tud1nea maxim de 190 m i lungimea total de 32 m A fost cercetat in 1972, printr-o perieghez, de ctre Martm Olaru i tefan Cadariu. Au fost gsite in in teriorul peterii fragmente ceram1ce preistorice, feudale i moderne A locUit in ea haiducul Adam Neamtu. om, cu
dou Reprezint

1 Marc1an Bleahu. V Decu. tefan Negrea , C Plea , 1 Povara , 1. V1ehmann . Peten dm Romlma, Bucurelt 1976, p 226 230
2 Mart1n Olanu. tefan Cadanu , Pe/en cv urme delocwre de pe Valea Nere1 (Sectorul Chet), Banat1ca 4, 1977, p 16- 17 3 Cnstan Goran. Catalogul SistematiC al Patenlor dm Rom~n11 , 198 f , Bucureti . 1982, 2227 /8

Petera

2 Mai

Jud. Cara-Severin, sat Socolari, comuna Ctclova Romn . Localizare. Munii Anmei, carstul din Che1le CarauiUI , versantul stng, in dreptul tunelului cii ferate forestiere Reia Anina (acum scoas din uz).
Reprezint o peter natural locUit de om, cu altitudinea absolut de 480 m, relativ 100 m, avnd o deschidere orientat spre sud-est, cu o nlime i lime de 5 m i lung1mea total de 700 m Petera este orizontal, cald, uscat, fosil. Cercetrile de suprafa au fost efectuate de R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru Rogozea intre 1980 1981, cu aceast ocazie au fost gsite la suprafa materiale ceramice feudale i moderne, osemmte de Ursus spelaeus.

Datare. neolitic, epoca bronzulUI, epoca med1eval, epoca modern

1. MarCian Bleahu, V. Oecu. tefan Negrea . C. 1 Povar , 1. V1ehmann, Pe ten din RomlntlJ Bucureti , 1976 , p . 277.
Plea ,

cu urme de locu1re de pe Valea Neret (sector Chet) , Banallca 4, 1977, p. 16

3 R Pellovszky, Contnbuula reperro"ul arheologtc allocafll4tllor Jude(ulut Cara-Sevarm dm pateoltltc p~nl Tn secolul al V-lea a Hr , Banatca <1 , 1977, p 2<152<17. <153 LXV-capIOI specal .
<1
Peteftlordm Rom~nta .

2 MartJR Olanu, tefan Cada nu,

Peteri

Cnsllan Goran Catalogul S1stemat1c al 1981 . Bucureti . 1982. 2230 / 4

40

www.cimec.ro

Arheologta

peterilor i

minelor din Romma - Peteri naturale

Se impune un sondaj arheologic.

Judeean

Materialele arheologice se afl n Muzeul de Etnografie 1 al Regimentului de Grani din Caransebe, sub nr inv 11722 Datare.
modern .
1

localizare: Munii Aninei. carstul dtn versantul stng al Cheilor Caraului i platoul Socolov, la 1,5 km de Pe tera 2 Mai.
Reprezint o peter natural locuit de om Prezint n fa un perete inalt de 20 m, cu o singur intrare orientat spre est , nalt de 5 m, lat de 6 8 m, uor orizontal uor umed. cu altitudinea de 535 m, relativ de 215 m. lungtmea total de 130,5 m Cercetri de suprafa au fost efectuate de R. Petrovszky, Octavian Popescu , Petru Rogozea, intre 1980 1981 , cu aceast ocazie au fost gsite fragmente ceramice feudale i moderne. Se impune un sondaJ arheologtc, existnd depuneri groase. promitoare

epoca

medieval.

epoca

R Petrovu y, Octavian Popescu , Petru Rogozea , Peten dm Judeul Cara-Sevenn . Cercetn Arheologice 2, Banallca 6. 1981 , p. 431

2. Cnstan Goran, Catalogul Srstematlc al Peterilor din Rom~nta , 1981 , Bucureti , 1982, 2238/30

Petera

nr. 1 de la
'

Socolovt
Jud Cara-Severin, sat Socolari comuna Ciclova Romn. Localizare: Munii Aninei , carstul d1n Cheile Caraului, versantul stng, in apropierea Peterei Socolov o peter natural locuit de om. cu altitudinea absolut de 490 m. relativ de 150 m, cu o deschidere orientat spre est, nlimea de 4 m, limea de 3 m i lungimea total de 1814 m; este uscat, cald, fosil . Cercetri de suprafa au fost efectuate de R. Petrovszky, Octav1an Popescu, Petru Rogozea; au fost gs1te fragmente ceramice, feudale i moderne. Se impune un sondaj de venficare stratigrafic . Materialele arheologice se afl in Muzeul Judeean de Etnografie i al RegimentuiUI de Grani din Caransebe. sub inv.
Reprezint

Materialul se afl in Muzeul Judeean de Etnografie i al Regimentului de Gram din Caransebe, sub inv 11721 . Datare epoca
dem medteval,

epoca mo-

1 Szent tra . Krasso . 19/197 197, 18. 19

tefan Negrea , C 1 Povara , 1 V1ehmann. Petefl dm Romnia , Bucureti . 1976 . 3 R Petrovszky, Contnbuii la repertoflul arheologiC atlocalltlf,lor judeului Cara-Severm din paleofll,c pilnlf Tnsecolul al V-lea a Hr., Banatca 4, 1977, p 455 nota 197. 4 . Cnstian Goran , Catalogul S1stemat'c al Petentor dm Romi ma, 1981 , Bucureti , 1982. 2236.

2 Marcian Bleahu , V Oecu,

Plea ,

Petera Someul
Jud. Cluj, sat - comuna
Gilu

Rece

11726.
Datare. epoca
modern.
medieval i

epoca

1. R Petrovszky, Octavian Popescu Petru Rogozea Peteri dm JUdeul Cara-Severin Cercetan Arheolog1ce 2 Caransebe , Banatca 6, 1981. p 431-432 2. Cnslian Goran. Catalogul SistematiC al Petenlor dm Romania, 1981, Bucureti , 1982 , 2238/26.

localizare: Munii Gilu, carstul din bazmul Someului Rece, versantul drept, la 2 m de Someul Rece. 6 km de Gilu, in partea supenoar a mastvuiUJ .Cetate. de de 540 m, relativ 100 m. lungimea de la intrare 9 m, apoi se ngusteaz . Primele spturi in peter le-au fcut cuttoni de camon in secolul trecut cutnd .Comoara lui Darie". fn 1891 ei au gsit dou crann intregi de Capra ibex. Tn acelai an, A Koch incepe spturle i gsete n condiii stratigrafice nedefinite, oseminte de Capra ibex, Antilopa, Rupicapra, Bos sp., Canis sp., Canis vulpis, Arctomis bos, Cricetus frumentarius, Arvicola om,
Reprezmt

peter natural locuit absolut

cu altttudinea

Petera Socolov
(Petera

de la Socolovac)

Jud Cara-Severin, sat Socolari, comuna Ciclova Romn .

41

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor I

minelor dm Romnia -

Peteri

naturale
Reprezint o peter natural uscat , care se presupune c a fost locUit de om, cu o singur intrare , avnd o altitudine relativ de 40 m i o lungime maxim 70 m. Cercetri speologice, printre care cea din 1987. fcut de Cristian Lascu, Florin Baciu, Alexandru Gligor, erban Srbu descoper numeroase oase i cranii de urs de peter (Ursus spelaeus) , dintre care patru sunt dispuse in form de cruce, aezate ceaf la ceaf , fapt pus pe seama unui cult al vntorii ursului de peter (musterian paleolitic mijlociu) , acoperite cu un strat de calcit. In urma spturilor arheologice au fost constatate urmtoarele depuneri (groase de 45 cm):

teffestris , multe oase de psri, unele arse, majoritatea sparte intenionat. Tn 1914, M. Kormo determin noi specii descoperite de el i de E. Orosz, dintre care menionm : Ocotona microtus, Sorex araneus, Equus caballus fossilis, Megaceros giganteus etc. K. Lambrecht determin specii de psri : Tetrao urogal/us L, Lagopus mutus Mari. Pymocorax pyimocorax L, fauna (dup Kormos) amintete un climat de step . A. Koch a gsit o lam de silex, pe care Henri Breuil o atribuie magdalenianului, o tibie i un humerus de lup gurite , dovezi ale activitii deliberate a omului. Materialele postpaleolitice sunt i ele numeroase. La 80 m de aceast peter a fost gsit o alt peter. al crei depozit a fost in intregime cotrobit de cuttorii de comori. O sptur fcut cu mare atenie ar putea gsi mcar poriuni mici in situ pentru reconstituirea stratigrafiei. Datare: paleolitic.
1 Crtst1an Goran. Catalogul S1stema/Jc al Peten/or dm Roma ma. 1981 Bucureti , 1982, 3300/1 2 B Jungbert. Repertor,ullocafll~ilor cu descoperlfi pateollt1Ce din Transllvama (IV). Acta Muz.ei Napocensis 22-23 , 1985- 1986, p 392

1. la baz - pietri rulat, suprapus de un nisip cu intercalaii de calcit apoi de

argil;

2. in partea superioar - un strat de calcit i oase acoperit de altul cu material elastic; 3. lamele dentare de mamut, considerate ca fiind aduse de Homo Sapiens neanderlhalensis. Vnarea urilor era fcut cu ajutorul curselor. Datarea crustei de calcar (in care s-a gsit craniul din suprafaa III), fcut de Universitatea din Texas, cu UTH, se situeaz ntre 8500075000 ani.
Petera este considerat ca un loc unde se practica un cult al ursului de peter , aparinnd religiilor preistorice.

Petera

Rece

Jud . CluJ , sat Rchltele (Onceasa), comuna Mrgu . Localizare : Munii Bihorului, carstul dm bazinul Someului Cald , intre platoul Onceasa. Petera Zmeilor la nord i Petera Piatra Altarului.

Datare: paleolitic.
Cnshan Goran. Catalogul Stslemattc al dm Romama 1981 , Bucu reti, 1982. 3703/4 2 M Doma. C Popa , New Bear Remams D1scoverd m Romaman Caves, Anuarul tnn111c al Socoellll Ardelene de Speologie, CluJ . 1992, p 2 3 Cnst1an Lascu. F Bacou. M Gl1gan. Srbu, Ca ve Bear Workshtp m Petera Rece Bthor Mountams Romaflla , Theore11ca1 and Applled Karstology 7, 1994, p 163- 172
1
Petenlor

1
Petera

Petera

(lui) Binder
Petretii

Jud CluJ, sat - comuna

de Jos.

Rece - Cranii de urs de peteri atestand cultul ursului in peteri 42

Localizare: Munii Trascului , carstul din Chetle Turzii, prul Hdatelor . versantul drept. Spre localitatea Cheia, Rezervaia natural Cheile Turzii.
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Romnia -

Petert

naturale

Reprezint o peter natural locwt de om Cercetri au fost efectuate de E. Orosz. inainte de 1934 i de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972. Din acestea rezult materiale arheologice care aparin paleoliticului - cultura musterian, cu unelte din cuar1t, vetre de foc nsoite de faun fosil cu Ursus spelaeus, neoliticului (eneoliticului) - cultura Cheile Turzii - Lumea Nou, cultura Petrell. perioadei de tranz iie la epoca bronzului cultura Coofeni. epocii bronzului - cultura Wietenberg i epocii romane (secolele 11 III p.Chr.). in Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia petera nu are o prezentare complet Materialele se afl la muzeele de istorie d1n Cluj, Sibiu, Alba Iulia.

santul drept. Turzii.

Rezerva1a natural

Cheile

Reprezint o peter natural locuit de om. Cercetrile au fost ntreprinse de E. Orosz. Nicolae Vlassa, Gheorghe Lazarovlci, Zoia Kalmar-Max1m, din care au rezultat materiale care aparin neoliticului - cultura Petret1, perioadei de tranziie la epoca bronzului - cultura Coofeni I epocii bronzului - cultura Wietenberg.

Materialele se afl in coleciile muzeelor de istorie din Cluj. Sibiu, Alba Iulia. Tn Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia nu se afl nici un fel de meniune privind datele princrpale ale
peterii.

Datare: paleolitic. neolitic (eneolitic}, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului. epoca bronzului, epoca roman .
E Orosz-Orvos Termeszettudomanyi, Ertes1t0, CluJ 1879 1948, p 20 2 Cnst1an Goran . Catalogul Sistematic al Petenlordm Rom4ma, 1981 , Bucureti . 1982, 3230/10 3 1 H Cnan . M Brbulescu , E Chml V Vas!l1ev, 1 Wmkler, Repet1onularheolog1c al JUdeului CluJ, ClUJ , 1992 p 103
1

Datare: neolitic. perioada de tranziie de la neolitrc la epoca bronzulur. epoca bronzulur.

1 E Orosz-Orvo . Termeszettudomanyi. Ertes1 t0. CluJ 1879 1948, p 20
2. Mrton Roska , Repertonum . CluJ , 1942, p 285.
3 1 H Cnan M Brbulescu . E Ch1n l , V. Vas1hev 1 Wmkler, Repertonul arheolog1c al JUdeului CluJ Cluj 1992, p 103

Cnst1an Goran . Catalogul S1stemattc al Rom4nia , 1981, Bucureti . 1982. 3230 /6

Petefllordm

Petera ura

Balicii
Petretii

Jud. Cluj, sat - comuna

de Jos.

Petera Cltur
Jud. Cluj, sat- comuna
Petreti1

Localizare: Munu TrascuiUt, carstul din Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul stng. Rezervaia natural Cheile TurzH.
Reprezmt o peter prbuit . Cercetri de teren au fost fcute probabil de N1colae Vlassa. Au fost recoltate materiale dacice de tip La TEme.

de Jos

Localizare: Munii Trascului. carstul din Cheile Turzii, prul Hdatelor. versantul stng, Rezervaia natural Gherle Turzir.
Reprezint o peter natural locuit de om. Cercetn au fost fcute de E. Orosz. Mrton Roska, Nicolae Vlassa. Din acestea rezult matenale arheolog1ce d1n paleoliticul mijlociu - musterian, neolitic mijlocru r trztu, cultura Cheile Turzii Lumea Nou, cultura Petrell, perioada de tranziie la epoca bronzului - orizontul cu ceramic cu tor1 pastilate i cultura Coofeni, epoca bronzului - cultura Wietenberg, prima epoc a fierulw Hallstatt C.

Datare La Tt'me dacic.

1 1 H Cnan . M Brbulescu . E Chmla V Vas1hev . 1 Wmkler, Repertorwl arheologiC al JUdeului CluJ. CluJ. 1992, p 104

Petera Ascuns
Jud Cluj. sat Petretii de Jos, comuna Petretii de Jos. Localizare: Mun~i Trascului, carstul din Cheile Turzu, prul Hdatelor, ver43

Materialele se afl in fosta colecre Orvosz, Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei din Cluj . Muzeul Naional al Unirii din Alba Iulia
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmetor din Rom6nia -

Peteri

naturale

Datare: paleolit1c, neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
E
Orosz-Orvo ,

Termeszettudomanyl,

Ertes 10, CluJ, 18711- 1948, p 20

2 Cr stan Goran, Catalogul Sslematc el

Perertlor din Romi ma, H/81, Bucureti , 1982, 3231 /4 3 1 . H Cnan , M Blrbulescu , E Ch nil , V. Vasal ev, 1 Wankler, Repertonul arheologc 11 Jude ului Cluj. CluJ , 1992, p 104.

Reprezint o peter natural locuit de om . Cercetri de suprafat au fost efectuate de Mrton Roska inainte de al Il-lea rzboi mondial i de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972. Au fost recoltate materiale ceramice aparinnd culturii Coofeni, din perioada de trecere la epoca bronzului

Datare : perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1. 1 . H Craan . M. Blrbulescu, E. Chttall , V. Vas ev. 1 Wankfer, Repertoflulameolog1c al Jude ului Clu. Cluj. 1992. p 104

Petera Cetteaua Mic ,

(Petera

Mic

Balica Mic, a lui Balica)

Petera

Petera

Ficiorilor
Petretii

Jud. Cluj, sat- comuna

Petretii

de Jos

Jud CluJ, sat-comuna

de Jos.

Localizare: Munpi Trascului. carstul din Che1le Turzii, prul Hdatelor, versantul stng. Rezervapa natural Cheile Turzu o peter natural locuit de om. CercetM au fost ntreprinse de Nicolae Vlassa, intre 1966 -1972, iar dup aceea de Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxim etc. Au fost identificate dovezi de locuire aparinnd musterianului - paleolitic mijlociu, culturii Petreti - neolitiC, culturii Coofeni perioada de trecere la epoca bronzului. culturii Wietenberg - epoca bronzului i din secolele XI - XII - epoca medieval timpurie . Catalogul Sistematic al Pe terilor din Romania nu cuprinde datele principale ale peterii. Datare: paleolitic, neolitic, perioada de tranz1ie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca medieval timpurie.
1. Cnstart Goran. Catalogul S1stemat1c 11

Localizare: Mun~i Trascutui, carstul d10 Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul drept, Rezerva~a natural Cheile Turzir.
Reprezint o peter natural locuit de om. Cercetri au fost efectuate de Nicolae

Reprezint

Vlassa intre 1966 -1972 de Gheorghe Lazarovici i Zo1a Kalmar- axim dup 1990, de ali cercettori, speologi i de arheologi amaton Au rezultat matenale arheologice aparrnnd culturii Chetle Turzii - Lumea Nou , cu1tun1 Petretr din neolitic, culturii Coofeni din perioada de tranziie la epoca bronzului culturii Wietenberg din epoca bronzului 1 din secolele XI - XII, epoca feudal trmpune. Catalogul Sistematic al Peterilor dm Romnia nu prezint principalele date pnvmd petera Datare; neohtrc, perioada de tranztte de la neolibc la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca medreval timpurie
Cros an Goran, C1t11ogul S1stemat1c al Romln11. 11181 , Bucureti , 1982. 3230/7. 2 1 H Cnan , M . Blrbulescu, E Chartfl , V. Vas loev, 1 w.n ler, Repertortul arheologiC al Judeulu CluJ, CluJ, 1992, p 103
1
Petefllordm

dm Romlnia. 11181. Bucureti , 11182, 3231 /3 2 1 H Cnan. M B.:lrbulescu, E Chmll V. Vas ev, J W nkler, RepertOfiUI arheologiC 11 judeului Cluj. CluJ. 1992, p 104

Petefllor

Petera

cu Coloane
Petretii

Petera
de Jos

Hornarilor
Petretii

Jud Cluj sat - comuna

Jud ClUJ, sat - comuna

de Jos

Localizare: Munri Trascului, carstul din Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul stng, Rezervaie natural Cheile Turzii.

Localizare Mun~i TrasculUI, carstul din Cheile Turzii, prul Hdatefor versantul drept Rezerva~a natural Cheile
Turz~1.

www.cimec.ro

Arheologie
Reprezint Cercetri

peterilor i

minelor din

Rom~ma

Peteri

naturale
dm
Rom~nia .

o peter natural locuit de om. arheologice de suprafa au fost ntreprinse de Nicolae Vlassa, intre 1966 - 1972, i de ctre Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxim i de alii n ultimul deceniu. S-au gsit dovezi de locuire privind culturile Petreti din neolitic, Coofeni, din perioada de tranZiie la epoca bronzului, Wietenberg din epoca bronzului i din secolele XI - XII epoca medieval timpurie. Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia nu prezint principalele informaii privind
petera

Pelefllor

3230 1 s.

1981 ,

Bucutell .

1982,

4 1 H. Cnan , M Barbulescu. E . Ch1rtl , V. Vasihev. 1 . W1nkler Repertoriul arheologic al JUdeulUI CluJ CluJ 1992, p. 103,

Petera

Morari/or

Jud Cluj, sat- comuna Petretii de Jos. Localizare Munii Trasculut, carstul din Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul stng, Rezervaia natural Cheile Turzii.
Reprezint o peter natural locuit de om. Cercetrile au fost efectuate de E. Orosz, la sfritul secolului al XIX-lea i

Datare: neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca medieval timpurie.
Petenlordm

1 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al RomAnia, 1981 , Bucureti, 1982.

3230/8
Cr1an . M Brbulescu . E Ch1f1l V Vas11iev, 1 Wmkler, Reperlom;l arheologic al JUdeului Cluj, Cluj 1992, p . 103.

2 1H

Petera

Modoloaie
Petretii

Jud. Cluj, sat - comuna

de Jos.

Localizare: Mun~i Trascului, carstul din Cheile Turzii, prul Hdatelor. versantul drept, Rezervaia natural Cheile Turzii
Reprezint o peter natural locuit de om. Cercetri au fost efectuate de ctre E.

nceputul secolului XX, continuata de Nicolae Vlassa. ntre 1966 - 1972, i de ctre Gheorghe Lazarovtci, Zoia KalmarMaxim i alii dup 1990 Din aceste cercetri au rezultat materiale arheologice datnd din paleolitic cultura musterian , din neolitic - cultura Petreti, din perioada de tranziie la epoca bronzului - cultura Coofeni, din epoca bronzului - cultura Wietenberg, din Hallstatt-ul C i dm La Tene - cel i i dact i din epoca medieval timpurie, secolele XI XII. Materialele se afl la muzeele de istorie din Cluj, Turda, Alba Iulia i Sibiu. Tn Catalogul Ststematic al Peterilor din Romnia nu se afl nici o meniune pri vind datele principale ale peterii Datare: paleolitic, neolitic, perioada de tranzite de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, Hallstatt. La Tene, epoca medieval timpurie.
1 E. Orosz-Orvo . Termeszettudomanyl , Er1es1t0. CluJ, 1879- 1948, p. 20 2 1 H Cnan M Brbulescu . E. Ch1nl , V. Vas1liev . 1 Wmkler Repertoflul arheologiC al judeului Cluj, ClUJ, 1992, p. 103.
3 , Crtstian Goran , Catalogul S1stemat1 c al Peterilordm Rom~nla, 1981. Bucureti , 1982 , 3231 1 2

Orosz, Mrton Roska, Nicolae Vlassa (1967 - 1972), precum i de Gheorghe Lazarovici i Zota Kalmar-Maxim (dup 1990). Rezult matenale care aparin neoliticului - probabil cultura Petreti, perioadei de tranziie la epoca bronzului cultura Coofeni i primei epoci a fieru!ui sci~ Materialele se afl in colec~tle Muzeului Naional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. In Catalogul Sistemaltc al Peterilor din Romnia nu este nici un fel de meniune privind datele princtpale ale
peterii .

Datare; neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt trziu.

1 E Orosz-Orvos, Termeszettudomanyt, Ertes1tO. CluJ, 1879 . 1948, p 20. 2 Marton Roska , Repertorium. CluJ , 1942, p.

Petera Pitic
Jud Cluj, sat- comuna Petretii de Jos . Localizare. MunVi Trascului , carstul din Chetle Turzn, prul Hdatelor, versantul drept, Rezerva1a natural Cheile Turzii.
Reprezint

285
3 Cnshan Goran, Catalogvl S1stematic al

o peter natural locuit de om.

www.cimec.ro

45

Arheologie

petenlor t

minelor din Romma - Peteri naturale

Din cercetrile efectuate de Mrton Roska in perioada mterbelic , de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972, de Gheorghe Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim dup 1990, au rezultat materiale arheologice aparinnd culturii Petreti - neolitic mijloc1u, culturii Coofeni - perioada de tranziie la epoca bronzului i secolelor XI - XII, medieval timpuriu. Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia nu cuprinde datele principale ale peterii . Datare: neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca medieval timpurie .
Cnsttan Goran. Catalogul S1stemat1c al dm Rom4nta. 1981 Bucurelt , 1982, 3230 / 1.
1
Petenlor

a furnizat piese din silex, doar arsur i faun abundent cu Rhynoceros antiquitatis, Megaloceros giganteus, Equus germanicus, HyCBna spelf13a, Spalax sp., Marmota sp., Pantera sp., Lepus cf. europeus. Se impun cercetri de verificare a stratigrafiei i studierea materialului arheologic menionat. Datare: paleolitic.
B Jungbert Repertonullocallt4llor cu descoperm paleol1t1ce din Transilvania (III) , Acla Muset Napocensts 19, 1982. p. 553 2 Ntcolae Vlassa. Monografie arheologrc~ a Che11or Turz1i (in manuscrts] 3 B Jungbert, Rezultatele s4p4tunlor arheologrce efectuate In Petera pnJbuitl de ~ Dealul Alb. Petretn de Jos (in manuscrtsl
1

2 1 H. Cnan . M. Blirbulescu . E. Chtnl , V. Vasthev, 1 Wtnkler. Repertonul arheologiC al JUdeului Cluj. Cluj, 1992. p 103.

Petera Romboidal
Jud . Cluj, sat- comuna
Petretii

de Jos.

Petera prbuit

din
de Jos. carstul Cheile Cheilor de alin

Dealul Alb
Jud. CluJ, sat - comuna
Petretu

Localizare: MunVi Trascului, carstul din Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul drept, Rezervava natural Cheile Turzii.
Reprezint o peter natural locuit de om Cercetrile de suprafa au fost efectuate de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972 i dup aceea de Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxim i alii, care au gsit dovezi de locuire privind musterianul din paleoliticul mijlociu, cultura Petreti din neolitic, cultura Coofeni din perioada de trecere la epoca bronzului, cultura Wietenberg din epoca bronzului, Hall-statt-ul C i epoca roman. Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia nu conine datele principale ale peterii.

Localizare Munii Trascului, din sectorul de la nord de Arieului, versantul drept al Turzii, in perimetrul carierei abastru
Petera prbuit

a fost o

descoperit pung

1971, de Nicolae Vlassa . Profilul

buiturii se prezrnl ca ptruns intr-o fisur

pr

de lut stncii cu adncime de 7 i 9 m, in care se observ dou niveluri de umplere dm paleolrtic. Au fost extrase oase. eventual sparte intenionat i trei sau patru vetre de foc. Din vetrele din nivelul inferior i mijlociu au fost dezvelite trei unelte din cultura de prund. Fauna dateaz din ple1stocenul inferior i mijlociu i aparine lui Elephas antiquus, Rhinoceros antiquus i Equus stenonius. Tntre 1977 - 1978 a efectuat aici spturi 8 . Jungbert. care presupune c cele dou n1veluri provin din prbuirea succesiv a dou adposturi sub stnc . Acestea nu sunt mai vechi dect interstadiul Riss-Wurm sau stadiul WOrm 1. Tn stratul superior s-a gsit un nucleu epuizat din calcedonie (s1lex) . un rzu itor pe lam din bazalt i o achie de silex. Musterian atipic - stratul inferior nu

Datare. paleolitic, neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt, epoca roman .
Cnsttan Goran Catalogul Srstemaltc al RomAnta . 1981 , B u cureti , 1982, 3230 / 12. 2 1. H. Cr1an , M Brbulescu , E Chtnla, V. Vaslliev. 1 Wmk ler. Repertortul arheologiC al JUdeului Cluj, ClUJ , 1992. p. 103.
1
Petenlordtn

Petera Rusetilor
Jud Cluj sat- comuna
Petretii

de Jos .

Localizare Munii Trascului , carstul din Cheile Turzti, prul Hdatelor, versantul drept. Rezerva1a natural Cheile Turzii.
46
www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i mine lor dm Romnia Reprezint o peter natural locuit de om. Din cercetrile lui E. Orosz de pn n 1934, ale lui Nicolae Vlassa dintre 19661972, Gheorghe Lazarovici, Zoia KalmarMaxim i ale altora, a reieit c exist materiale arheologice ce-au fost atribuite culturii Petreti - neolitic; Coofeni - perioada de tranziie la epoca bronzului: Wietenberg - epoca bronzului. Materialele se afl in muzeele de istorie din Cluj, Sibiu, Alba Iulia etc. n Catalogul Sistematic al Petenlor din Romnia nu exist nici o menionare asupra pnncipalelor date ale peterii.

Pete o

naturale

1. E
285 .
3

Orosz-Orvo , Termeszettudomanyi. ErtesitO. Cluj 1879 - 1948, p 20 2 Mrton Roska, Repertorium. Cluj, 1942, p.

Peterilor

Cnshan Goran. Catalogul Srstematrc al dm Rom~nla. 1981 , Bucureti , 1982,

3230 /11
4. 1 . H Cnan M Brbulescu, E. Chtnl , V. Vasihev. 1. Wtnkler, Repertoflul arheologic al Judeului Cluj, CluJ , 1992, p. 103.

Petera Cet eaua

(Petera

Mare
de Jos.

Balica Mare)
Petrelti

Datare neolitic, penoada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului.

1 E Orosz-Orvo. Termeszettuaomany1 , Ertes1tO, 1879- 1948. Cluj. p 20. 2 Cnstian Goran, Catalogul Ststema/IC al Pe/eri/ordin Rom4ma, 1981, Bucureti , 1982,

Jud. Cluj, sat - comuna

Localizare Munii Trascului, carstul dm Cheile Turzn. prul Hdatelor, versantul drept, intre localitile Petretii de Jos i Cheia, Rezervaia natural Cheile Turzii.
Reprezint o peter natural locUit de om. Din cercetrile lui E. Orosz, Nicolae Vlassa i a altor specialiti au rezultat materiale arheologice aparinnd paleoliticului - cultura musterian, neohticului mijlOCIU - cultura Cheile Turz1i - Lumea Nou, cultura Petreti, perioadei de tranz1ie la epoca bronzului - orizontul cu ceramic pastilat i cultura Coofeni, epocii bronzului - cultura Wietenberg, inceputului Evului Medtu etc. Tn Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia nu se afl nici o meniune privind datele princtpale ale peterii. Matenalele se afl la muzeele de 1stone din ClUJ, Alba Iulia, SibiU.

3230/9
3 1 H Cnan . M Brbulescu . E. Ch1ril, V Vas1Uev , 1 WJOkler , Repertoriularheologtc al judeului Cluj, CluJ. 1992, p 103

Petera Ungureasc
(Petera

Caprelor)
Petrelii

Jud. Cluj, sat-comuna

de Jos.

Localizare: Munii Trascului, carstul din Cheile Turzii, prul Hdatelor, versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de om. Cercetrile efectuate de E. Orosz, Nicolae Vlassa I mai nou de Gheorghe Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim au pus in eviden materiale arheolog1ce dtn paleolit1c - cultura musterian, neolitic mijlociu - cultura Petret1 , perioada de trecere la epoca bronzului - ceram1c cu teri pastilate i cultura Coofem, epoca bronzului - cultura W1etenberg, pnma epoc a fierului - Hallstatt C (o sgeat scitic de bronz cu tre1 aripioare), epoca roman i secolele XI -XII. Materialele se afl in coleciile muzeelor de istorie din Cluj, Turda Sibiu - Muzeul Naional Brukenthal.

Datare paleolitic, neolitiC, perioada de tranz11e de la neoltttc la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca
medieval.
Orosz-Orvo , Termeszelludomanw , ErtestiO, Cluj , 1879- 1948, p. 20 2. Cnslian Goran, Catalogul Stslema/IC al Peterilor dm Rom4ma 1981 , Bucureti , 1982, 32301 2

1. E

3 1 H Cnan M Brbu !escu, E. Chml V VasJIIev, 1 Wmkler. Repertor,ularheo)/ogic a/ JudeulUI ClUJ, Cluj. 1992, p 103

Datare: paleolitic, neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului , epoca bronzului. Hallstatt, epoca roman, epoca medieval timpurie.
41

Petera

cu sta/actite Gaura Ceazu/ui

(Cspegovar, Csegezilyuk)

www.cimec.ro

Arheolog1a

peterilor I

mine lor dm Romnia -

Peteri

naturale

Jud. Cluj, sat Pietroasa, comuna

Moldovineti.

Petera ura Mic

verJud. Cluj, sat- comuna Tureni. Localizare: Muntii Apuseni, peterile din Cheile Turenilor (Turului), deasupra te rasei .Poderei". versantul stng al Vii Turului (Racului), n vecintatea toponimului .Tunsu. Au fost descoperite materiale ceramice din neoliticul mijlociu i din perioada de tranziie la epoca bronzului, cultura Coofeni. Nu figureaz in Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia, dar ar putea fi .Hornul de lng ura Mare, menionat n catalog. Datare: neolitic, perioada de tranz iie de la neolitic la epoca bronzului.
1 Gheorghe LazaroviCI, Zo1a Kalmar-Maxim. ProspeC/IUni i cercetiJn arheologice de salvare pe tertloflul Munictpiului i judetului CluJ Acta Musei Napocens1s 22- 23. 1985- 1986. p 732 Cnan , M Brbulescu. E Chml , V. Vaslliev 1 Wmkler. Repertonuf arheologic al judetului Cluj, Cluj, 1992, p 99.

Localizare: Munii santul sudic al Vii

Reprezint

Trascului, Arieului.

un depozit compus din seceri t alte obiecte neprectzate. se presupune c au fost gsite in peter Se impune o investigare nou din cauza dubiilor ce exist asupra provenienei descoperirilor, fiind socotite c au fost gsite pe teritoriul localitii Rmetea Datare: epoca bronzului.
1 Balan Orban . A SzekelyfOid lelfesa, 1-4 , Buda, 1869- 1871 . 5, p 188 2. Mircea Petrescu DmbOVIIB, DepoZite de bronzun din Rom~n1a , Bucureti , 1977, p . 157 3 1. H. Cnan . M Brbulescu, E. Chird , V. Vas1hev, 1 Wmkler, RepertoriUl arheologtc al judetului CluJ, Cluj, 1992, p . 311

Petera
Jud. Cluj, sat
G1lu .

Oaselor
Someut

Rece, comuna

736 2 1H

Localizare: Munii Gilu. carstul din Valea Someulu1 Rece, versantul stng, la sud-vest de localitate.
Reprezint o peter natural locuit de om. la sfritul secolului al XIX-lea. A. Koch a efectuat cercetri, cu aceast ocazie descoperind in peter oseminte fosile de bovideu, lup, vulpe, cricetus, arvcolide Pe unele se observ zgrieturi fcute cu instrumente de silex de la decarnare, care au fost datate n magdalenian sau epipaleolitic. Pe baza unei lamele de silex microlilic C. S. Nicolescu-Piopor aseamn desco-perirea cu cele din stratul epipaleolitic de la Bile Herculane. Sunt necesare spturi de verificare.

Petera

Amatorilor

Jud. Cluj, sat- comuna Tureni. Localizare: Munii Apuseni, carstul din Cheile Turenilor, Valea Racului, versantul drept la sud-vest de cariera de la Tureni.
Reprezint o peter natural, cu o altitudine relativ de 15 m. La 3 - 4 m de la mtrare, se vd gropile unor cuttori de comori, din care s-au recoltat materiale ceramtce hallstattiene i oseminte.

Datare: Hallstatt.
1. Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxtm , Prospectiuni I cercetn arheolog1ce de salvare pe ten tonul Mvnicip1ulu1 I Judeului CluJ, Acta Muse1 Napocensis 22-23, 1985- 1986 , p 732

Datare: paleolitic.
A Koch . A hidegszamosi csontbarlang
1smertet~se.

Orvosi es Temszettani Tudomanyos Ertes1t0 9 , CluJ , 1891 2. C S N1colescu-Plopor , M1cro11tele de ta Bile Herculane , SClV 8, 1957, 1 - 4 , p. 22

736 .
2 1 H Cnan , M. Brbulescu E. Chml , V. Vastliev , 1 , W1nkler, Repertoriul arheologiC al JUdetulUI Cluj, Cluj , 1992 , p 99

3 1 H Cnan , M Brbulescu , E. Ch1nl , V. Vashev. 1. W 1 nkler, Repertonul arheologiC al JUdeului CluJ, Cluj, 1992, p. 366

Petera

Degence

Jud . CluJ, sat- comuna Turen1.

48

www.cimec.ro

Petera Petera
Prbuiri)

Oilor

lui Negru
Petera

(Pe tera Ztmelor,

cu

Petera
(Petera

Observator
Petera
Jud . Cluj,

Ursului, Petera Pitic~)

Vulturului

Jud. c

A.

olog a PIJitr r

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din Rom!Jnie -

Peteri

naturale

pe tentonul Mumctpiului I JUdeulUI ClUJ , Acta Muset Napocensts 22- 23 , 1985 1986 p. 732-

736 2. 1. H Cnan , M Brbulescu , E Cl'linl , V. Vastltev, 1 Wtnkler, Repertorrul arlleotog1c a/ JUdeului ClUJ, ClUJ, 1992. p 99 .

1
_j
Li ma nu Catre tn galop

Petera ura

Mare

Jud Cluj, sat Tureni, municipiul Turda. Localizare Munri Apuseni, carstul din Cheile Turenilor, Valea Racului (Turului), versantul drept, wStlpul Regelui". o peter natural ocuit de om, cu altitudinea relat1v de 82 m I lungimea total de 8 m, avnd o smgur intrare i tavanul prbuit. Pe perei sunt urme de foc; putea fi locuit in paleolihc. Au fost recoltate fragmente ceramice Coofeni i din prima parte a epocii bronzului. Datare: perioada de tranziie de la neoht1c la epoca bronzului, epoca bronzului.
Cnsuan Goran , Catalogul S1stemat1c al dtn Romlma. 1981, Bucureti , 1982, 3232/6 2 Gheorghe Lazarovtct, Zoia Kalmar-Maxtm, Prospeciuni i cercet~rt arheologiCe de salvare pe tentonul Mumclptulut I JUdeului Cluj, Acta Muset Napocensis 22- 23, 1985- 1986, p 732736 3, 1. H Crt$an , M Brbulescu. E Chinla. V. Vastltev, 1 Wtnkter, Repertorwl arheologic al JUdeului CluJ , CluJ , 1992, p 101
1
Petenlor

Reprezint

200 m de galerii. Sunt, de fapt, trei peteri cu evoluii separate dar contemporane i o galerie identificat de Vasile Boronean I R. Ciuceanu, cu ocazia spturilor dintre 1971 - 1977, rmas neexplorat total. Are tre1 prt, denumtte sectorull, 11, III in fiecare dintre ele exist dovezi de mtervenie i locutre uman Caracterul de excepie al lucrrilor de a1c1 1-a impresionat pe toi cei care au vizitat-o sau au cercetat-o. Sectorul 1 cunoate cele mai numeroase lucrri, fcute dup un plan bme stabtlit Ansamblul lucrrilor d1n Sectorul 1 are un caracter de labmnt. Acelai gen de lucrri se gsete i in celelalte sectoare . fn sectorul III lucrrile sunt doar incepute i apoi abandonate Impresioneaz culoarele lungi de peste 1O m. ce duc spre ncperile de cult, cu altare din roc cruat, pe care se afl din loc in

descoper, carteaz I public nc

Petera
(Petera

La Icoane

Balt, Petera

Limanu, Petera de la Caracicola)

Vii

Jud . Constana, sat- comuna Umanu Localizare Pe malul drept al Mangahei. la vest de sat.

Reprezint o peter natural cu amenaJare pnn c1ophre cu dalta in sistem labirint. Cercetat de C. N. Ionescu in 1916, viz1tat de A. Chapuis in 1926, de O. Tafrah, in 1927 - 1928. Cercetat intre 1958- 1964 de ctre speologii Margareta Dum1trescu, Traian Orghidan, Jeana Tanasacht I Maria Georgescu. care carteaz galeriile pe un traseu lung de 3200 m. in 1975 o echtp de la Clubul de speologie .Emil Racovi" din Bucureti

Llmanu Zid, probabil dacic, farA tencuialll, de susinere a plafonulul din zona " Labirintului"

loc firide pentru opa1e, oarecum izolate de partea de nord-est. O problem aparte o pun ncperile de la sud de zona n care se afl lucrrile de tip labirint (care se nvecineaz cu galeriile 20 - 24), intre
50
www.cimec.ro

Arheolog1a

peterilor I

minelor din Romnia -

Peteri

naturale

care se afl unele ce au inl1mi cuprinse intre numai 0,30- 0,60 m sau 0,90- 1,20 m, care sunt mai degrab finisate dect in faz de excavare i n care nu puteau s se adposteasc dect animale de talie mic i mijlocie. Cele mai ncptoare au laturi cuprinse intre 3 - 7 m i au tavanul susinut de stlpi din piatr fasonat , Zidit . De la tavan pn la suprafaa terenului se afl numa1 1 1,20 m, alteori niCI atta. Lucrri de z1drie cu pietre fasonate, nelegate cu mortar, se constat n toate cele trei sectoare i constau din stlpi z1duri de inchidere a unor galerii sau poate de morminte i pentru alte necesiti, cum ar fi de consolidare i susinere a unor tavane . Reprezentnle de art constau din figun de oameni, de clrei, de animale i psri, cruci i motive cruciforme, solare, elemente de alfabet chirilic, semne de orientare etc Acestea sunt realizate n culoare neagr . crbune sau cu fetila opaiului. Sunt realizate in manier realist schemat1zat sau abstractizat Se afl in toate cele trei sectoare (sisteme carst1ce)

cu relatrile lui Cass1us Dio (L 1, 23) privitoare la evenimentele petrecute in Dobrogea intre anu 29 - 28 a.Chr , cnd proconsulul roman M L. Crasus intervine n conflictul dintre reg1orii dac1 Roles i Dapyx. Roles ii cere ajutorul in conflictul avut cu Dapyx, care, infrnt, se retrage in petera Keiris impreun cu resturile armatei sale, cu tot avutul i cu turmele. Romanii il asediaz, le inchid mtrrile pentru a-i obliga prin asfixie s 1as din peter Acetia in urma unei trdn se predau. Petera, relateaz Cassius Dio, .era att de mare i de puternic nct, dup cum spun legendele, pn i t1tanii se refug1az a1ci dup nfrngerea suferit din partea zeilor". Mrimea peterii , amenajrile din intenor pe nlimi i lrgimi diferite ale spaiilor, numrul mare de deschideri, indreptesc aceast identificare Tn ea s-au localizat evenimentele relatate de Cassius Dio. Descopenrile arheologice au pus n eviden in interiorul ei materiale dacice i romane. Acestea sunt argumente care I-au fcut pe Vasile Boronean s localizeze petera Keiris la L1manu La data la care Vasile Prvan o localizase in petera Gura Dobroge1, petera de la Umanu nu era cunoscut din punct de vedere arheologic. Datare. La Tene, epoca ca medteval .
roman.

epo-

1. C N. Ionescu, La grotte de Caractcala (Pres de Mangalia , Dobrogea} . Annales Sc,enttftQues des I'Untverstte de Jassy 13.

2. C. N Ionescu, Les Tumult de Cal/at>s . Art Arheolog e 2. 1928.

3. Margareta Oumtlrescu Tratan Orgh1dan, 1 Tanasach. M Gngorescu Contnbu11la studtul monografie al Petem de la Umanu , Lucrnle lnst,tututu l de Speologe .Emtl Racovtf' 4 , 1965 4. lc G1urgu. Eva Cear, Costel Boman, Not descopenri 1n Petera de la Ltmanu. Buletmut Clubului de speolog1e ,Emtl RacovtA" Bucureti 4, 1976. p 170-172 5 Vas' e Boronean , Cercel!fl penegheltce Intre NJvodafl t Vama Veche Pont1ca 10, 1977. 6 Vas11e Boronean1 R Ctuceanu, CercetJflle ameologtce dm Petera de la Ltmanu. JUd Constanta Rev1sta Muzeelor I Monumentelor, Monumente lstonce I de Art 2. 1977, p. 12 7 Vas tle Boronean , Labmntul subteran de la L1manu, Magaztn lstonc 13. 1979, p 5, 146 8
Peterilor

Llmanu LuptJtor cu scut In poziVe ezlnd

este figurarea unor lupttori cu scut sau femei costumate, a cror contururi sunt redate prin motive puncttforme. Vasile Boronean pune petera labirint de la Limanu in legtur
51

Interesant

Cnstian Goran. Catalogul Ststemattc al dm Romania, 7981 , Bucureti , 1982 . 2510/1

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din

Rom~nia

Peteri

naturale

Petera

Casian

Casimcea, .La

pmntul

galben

Jud. Constana , sat Casian (fost eremet) , comuna Trguor.

Vii

Localizare : Pe terasa superioar a Casimcea. Masivul calcaros ,.Amfiteatru".

Pe peretele din dreapta intrrii in peter , pe o suprafa netezit , se afl incizate inscripii din trei etape diferite. Din prima etap , in chirilic , se afl literele K i N, de talie mare. Din a doua, in faa lor, motive cruciforme i de alfabet tot chirilic. Tot in aceeai manier . dou cruci se inscriu in interiorul literei K. Tn ultima etap , in interiorul literei K i intre K i N se inscriu dou cuvinte cu litere mrunte , tot in chirilic . lnciziile sunt greu liz1bile i au duetul diferit pentru fiecare din cele trei etape prezentate. Trebuie cercetat pentru noi observaii.

Reprezint o peter natural locuit de om, cu o singur intrare. Are forma de culoar, lungimea de 11 ,60 i limea intre 1 ,90 2,45 m. Tn interiorul ei, Alexandru Punescu i Nicolae Haruchi au efectuat in 1957 spturi arheologice. S-a constatat existena unui strat de locuire cu dou nivele din neolitic, cultura Gumelnia , incluznd i trei nivele de vetre de foc. Grosimea stratului este de 0 ,60 m; urmeaz un strat steril arheologic de 0,20 - 0,30 m grosime, un strat de locuire de epoc roman cu ceramic autohton i de import (terra sigillata). La suprafa , in pmntul umblat, fragmente ceramice medievale.

Datare: neolitic, epoca

me<fJeVal.

roman ,

epoca

1 C S N tcoiAescu -Pio por . Alexandru PAunescu, Nicolae Haruch i, Cerceii" paleoltttce Tn Dobrogea , Matenale 6, 1959, p 48.
2. Cristian Goran, Catalogul Ststemattc al Peterlfordm Rom4nia, 1981, B ucurett, 1982. 511 o /6

Petera
Trguor .

Bursucilor

Jud. Constana , sat Cheia, comuna Localizare: Dobrogea central , bazinul Dunrii , carstul din Valea Casimcea, versantul stng, la cteva sute de metri amonte de confluena dintre prul Cheia cu Valea Casimcea.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ 35 m. Sondaje efectuate de Elena Terzea n anii 19721973, la intrarea n peter , in care, ncepnd de la baz , s-a deosebit o depunere de argil cenuie cu macre de nisip glbui i cenuiu deschis, un depozit din dou nivele de loess , loess cu material elastic i loess amestecat cu blocuri de calcar. Tn nivelul de baz al loess-ului cu material elastic, dintr-o epoc rece, s-au gsit piese de silex ce ar putea fi din paleoliticul superior aurignacian i epipaleoliticul (mezoliticul) tardigravettian, faun cu Canis lupus, Vulpes vulpes, Ursus spelaeus, Crocuta spelaea, Meles meles, Muste/a nivalis etc., specific WOrm-ului. Fauna din

Caslan Inscripie pe peretele nterior

Datare: epoca secolul al X-lea

1

medieval

timpurie,

E Alexandrescu, A Avram. O Bounegru. C Chtrtac, Cercet~ri penegetice In tentorwl Htstrill (//), Pont1ca 10-19, 1986.
2. C Chtnac. Un monument inedtt CompleJCul rupestru de la Dumbr~vem (jud Constanta) , Ponllca 2122, 1988- 1989

Petera
(Petera

Baba
sat Cheia, comuna

Babei din Valea Cheii)

Jud.

Constana.

Targuor .

Localizare: Dobrogea Central, bazinul Mn1 Negre, carstul din Valea

52

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia - Peteri naturale

holocen, Dryas 1, indic climat silvostepic cu Microtus arvalis, Crocidura leucodon, Micromys minutus. Deasupra, in depunerea recent se afl materiale ceramice ce au fost atribuite culturii Cemavod 1 , din eneoliticul trziu . Datare : paleolitic, epipaleolitic (mezolitic), eneolitic.
1 Elena Terzea , Les mamtff!res quaternalres de la grotte .Petera Bursuc11o,. et quelques remarques sur les d1pod1des. Travaux de l'lnslltut de Speologie . Em1le Racov1tza 13. 1974. p 111 125.

8. medieval timpuriu. in
faa peterii .

seciunea

III , in

2 Cnstlan Goran. Catalogul Sistematic al Petenlor din Romania, f 981 , Bucureti , 1982, 5110 / 4

Petera
(Petera
Petera

Cheia

Cheia Dobrogea, de la Izvor)

Jud. Constana, sat Cheia, comuna Trg uor . Localizare: Dobrogea Central, bazinul Mrii Negre, carstul din Valea Casimcea, prul Che1a, (Ghelingicului), versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea de 25 m, lungimea de 15 m, limea medie 6 m. Cercetri arheologice de suprafa i spturi au fost efectuate de C. S. Nicolescu Piopor, Alexandru Punescu i Alexandra Bolomey, Nicolae Haruchi in 1956- 1957. Tn peter i la intrare s-a
obinut urmtoarea situaie stratigrafic

in nivelul musterian, paleolitic mijlociu, in stratul de loess, s-au gsit unelte de silex, vrfuri rzuitoare, achii, faun cu Ursus spelaws, Equus caballus, Rhinoceros antiquitates, Hyaena spelaea, Cervus elaphus etc.; in nivelul aurignacian. paleolitic superior, in loess glbui prfos, s-au descoperit achii, lame, un gratoar retuat pe lam i o faun srac, cu Ursus spelaeus i Sus scrofa. Nivelul musterian este atribuit stadiului 1 ori stadiului 11 al glaciaiunii WOrm. Pentru neolitic, ceramica aparine culturilor Gumelnia i Hamangia. Pentru prima epoc a fierului (Hallstatt) s-a gsit doar ceramic neagr , incizat , cu decor lustruit. Tn nivelul dacic s-au dezvelit fragmente dacice i greceti de epoc elenistic (secolul al III-lea a.Chr.), piese din fier, vrf de sgeat de bronz, brar din srm de aram . Tn nivelul premedieval s-a gsit ceramic , iar in cel medieval timpuriu , ceram1c , vrfuri de sgeat de fier, mrgele de sticl i ametist. Acest ultim nivel este atribuit secolului al X-lea. Datare: paleolitic, neolitic, La Tene dacic, epoca elemsbc, epoca roman , epoca medieval .
1 C S N1colescu-Piopor. Raport prellmmar asupra cercet6rilor paleolil1 ce dm anul1956, Matenale 5, 1959. p 20 - 22 . 2. Aexandru Pllunescu. Evoluia uneltelor i arme lor de piatr6 Ctop/116 descopente pe tefltonul Romame1 . Bucureti , 1970. p 13 3 Cnsllan Goran, Catalogul Ststemat1c al Petenlor1m Romama, 1981, B u cu reti, 1982 , 511 o / 3

1. nivelul musterian 0,60 - 0,85 m grosime; 2. aurignacian (numai in fundul 0,04 - 0,20 m grosime; 3. steril arheologic (mijlocul - 0,17 m grosime; 4. neolitic, in mijlocul direct pe musterian; 5. nivelul Hallstattian in
faa peterii ; peterii)

Petera

Soei
sat Cheia, comuna

peterii)

0,06

Jud. Constana , Trguor.

peterii ,

uneori III in

Localizare: Dobrogea Central , bazinul Mrii Negre, carstul din Valea Casimcea
Reprezmt o peter natural locuit de om. Este o peter de dimensiune mic , cu lung1mea de 5 m I li mea de 4 m. Se continu cu un diverticol. Alexandru P unescu i Nicolae Haruchi , i dentific pn la 1,20 m - un strat steril arheologic iar intre 1,20 - 3,30 m, un strat aparinnd

seciunea

6. la gura peterii i in fundul su pe stnc (in fundul peterii o vatr de foc) ; 7. premedieval, in
peterii ;

seciunea

III, in

faa

53

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor din RomAnia -

Pe ten

naturale
4 Bogdan Constantinescu . Petera La Adam. Cercetan Speologce 2. M T S C N.T T., 1995, p. 47.

culturii dacice
aceeai epoc

Fauna

gsit

este din

Datare : La TEme dacic.

Nicota escu - Piopor Alexandru Paunescu. Nicolae Haruch l, Cercet~n paleoltlce In Dobrogea , Matenale 6, 1959, p. 48 .

cs

Petera

Liliecilor de la Gura Dobrogei

Trguor .

Petera

La Adam

Jud. Constana , sat- comuna

Jud. Constana . sat- comuna Trguor. Localizare : .La Adam , Dobrogea Central , bazmul Mrii Negre, Valea Casimcea , afluentul Vistorna, versantul drept.
Reprezint o peter natural, cu cinci intrri. cu altitudinea de 25 m, lungimea total de 43 m Cercetrile arheologtce i

Localizare: Dobrogea Central, bazinul Mrii Negre carstul din Valea Castmcea , 7 km sud-sud-est de comuna Trguor, JUmtatea drumului d1ntre Trguor la sud-est i Gura Dobrogei.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ de 50 m. lungimea total de 500 m i avnd tret mtrri (A, B, C). La deschiderea principal A, se ajunge pe o pant de 2 m. ce duce in galeria fosil care se continu prin galeria cu ceramic , care are i o tntrare separat ce se adncete intr-un aven . Petera a fost cercetat de Vasile Prvan in 1912 - 1924, C. S. Nicolescu-Piopor i echipa sa intre 1956 - 1959 i de ctre speologii C. Rdulescu i P. Samson intre 1976 1982, mpreun cu arheologul Alexandru Punescu , in special in avenul de la mtrarea B. Din galeria A cu ceramic (in special) provin numeroase materiale arheologice din neolitic cultura Gumelnia , Hallstatt, la Tene dacic, epoca roman i feudal lrzie Sondajul a mers pn la 2 m, fr a se atinge patul peterii. in galeria B s-au executat dou sondaje in care au fost 1dent1ficate aceleai materiale, cu excepia neoliticului, pentru care s-au gsit matenale 1 de tip Boian, Hamangia. S-a gsit i ceramic comun de secolul al IV-lea a.Chr. Din avenul de la 1ntrarea B, in stratul cu prbuiri termoclaste, din partea supenoar , amestecat cu un ml galben s-a gsit o asociaie faunistic de micromam1fere datnd din vremea glaciaiunii Mindel. mpreun cu aceasta a fost identificat i o pies de silex de aspect b1facial cioplit dintr-o plachet de form rectangular (?) atributt culturii de prund. Tn 1991, Clubul de speologie Emil Racovit"' din Bucureti recarteaz petera, rezolvnd semnele de ntrebare existente; rezult 656 m lungime i 26 2 (-14,2/+12)m denivelare

paleontologice s-au efectuat de ctre un colectiv condus de Margareta Dumitrescu in 1962 - 1963. in 1992, Clubul de speologie .Emil RacoviW din Bucureti realizeaz noi descoperiri de galerii i stabtlete lungimea peterii la 103 m. ln 1962 - 1963 s-a recoltat un important material arheologic datnd din paleoliticul mijlOCIU, cultura musterian, paleoliticul superior, cultura gravettian , mezolitic, cultura tardenoisian . S-a avansat, de ctre P. Samson i C. Rdulescu existena aici I a unui neolitic aceramic care nu este susinut de alte descoperiri din Dobrogea i din zon , in care s fi existat un centru de domestictre a oii (pe baza unUl mugure dentar). Materialele arheologice sunt puine , fiind o peter mic S-au descoperit materiale ceramice din neohtlc, culturile Hamangia i Gumelnia . Important este descoperirea in peter a unui altar dedicat cultului oriental al zeului Mithras. Fauna descoperit in peter a permis completarea tabloului priv1nd fauna cuaternar din Dobrogea. Datare: paleolitic. mezolitic, neolitic, epoca daca-roman
1. Margareta Dum1trescu, P Samson , Elena Terzea, C Radulescu. M. Gh1ca , Petera . La Adam. Sta/tune Ple1stocenll , Lucranle lnshtutulut de Speologre .Emil Racovia" 1 2, 1962 1963 , p 229 - 285 2 p Samson, ~tudes sur le cuaternalfe dans le monde , Vlll-ame Congres INOA, Pans 1969, 1970, p 629 - 636 3 Crlstan Goran . Catalogul Ststemat'c al Pere"Jor dm Romilma. 1981 , Bucure~h . 1982 5110113 .

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Romnia Peteri naturale

Informaie istoric :

Vasile Prvan aso-

Datare: paleolitic.
1 N N Moroanu , O statune paleoltltcll Tn Dobrogea. Topalu, Academia Roman , Memorule Sec~tunt i tun! t ftce, sena III, 5, 1928 , p 3 2 C S N icolescu Piopor I colaboratorn, Raport preltmmar asupra cercetfllor paleoltltce dm anul 1956, Matenale 5 , 1959, p 15

ciaz aceast peter cu Petera Keins, menionat de Dio Cassius (LI, 23 I urmtoarele) cu ocaz1a expediiei pro-

consulului roman Marcus Licinius Crassus la Dunrea de Jos pentru a-1 pac1fica pe reg1orii daci Reles i Dapyx. Evenimentul s-a petrecut intre anii 29 28 a Chr., cnd Reles ii cheam in aJutor pe romani. Dapyx, nfrnt, se refugiaz in petera Keiris, care era vast I puternic Titanii infrni de zei s-au refugiat in ea, dup cum rezult din legend Vasile Boronean localizeaz petera la Limanu, unde exist numeroase gun de peter nchise, care ar JUstifica moartea i predarea dac1lor pnn infometare i sete ca urmare a blocrii intrrilor, conform textului lui Dio Cassius fn peter au fost ascunse i animale. Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt, La Tene, epoca roman, epoca medieval trz1e
1 C S Ntcolescu-Piopor t colaboratoni.

Petera
Jud.

Scrofeni
sat- comuna Topalu.

Constana,

localizare Carierele din calcarele de pe malul drept al Dunrii dobrogene, 5 km nord de localitate . o peter natural locuit probabil de om, in care s-au gsit oseminte de ammale fosile cuaternare. N. N. Moroanu I C S. Nicolescu-Piopor cred c aici au existat i dovezi de locuire uman . Petera a fost distrus de carier .

Reprezint

Datare. paleolitic
N N Moroanu . O sta/tune paleoltltcl In Dobrogea. Topalu , Academ ta Romn Memorule Sectumi tunltftce , sena III, 5. 1928, p 3 .2 . C S Ntcolescu - Piopor l colaboratoni, Raport preltmmar asupra cercetilfllor pateolt/1Ce dm anul 1956, Matenale 5, 1959, p. 15
1

Raport prellmmar asupra cercetllrilor paleoltttce dm anul 1956, Matenale 1. Dobrogea 5. 1959, p. 15.22

2 Vastle

Prvan

Gettca.

Bucureh .

1924. p . 89 .

3 Marcian Bleahu V Oecu tefan Negrea , C Plea , 1. Povar. 1 Vtehmann. Peteri dm Romlnia . Bucureti , 1976, p 405. 406 . 4 Cnst1an Goran, Catalogul Stslema/tc al Petertlordm Romllnia . 1981. Bucureti . 1982, 5110/14 5 Alexandru Punescu . C Rdulescu . P Samson. Dl!couvertes du pall!oltttque mfefleur en Roumame, Travaux de !'Institut de Speolog te Emle Racovttza ' 21 , 1982, p 53. 62 . 6. Valentin tntea . Petera Liltectlor. Cercetn Speolog1ce 1, M T S . C.N T T . 1992, p 11-13

Petera

Topalu

Jud. Constanta. sat comuna Topalu localizare: Carierele din calcarele de pe malul drept al Dunrii dobrogene, 5 km nord de localitate . om
peter natural locuit de este lung de peste 8 m i larg de cea 3 m N. N. Moroanu, in 1928, probabil dup o cercetare de teren, constat prezena unei bogate faune cu mamut cal slbatic, cervidee etc. i a unor piese de silex (ct au putut fi vzute) , atribuite aurignacianului Petera a fost distrus dup 1928 de lucrnle din cariera de piatr Reprezint

Petera

Cariera la Topalu

Petera

Mic

de

Jud Constana, sat- comuna Topalu Localizare: Calcarele de pe malul Dunrii dobrogene. la 5 km nord de localitate.
Reprezint o peter natural in care sau gsit oseminte fosile de animale cuaternare. N. N. Moroanu i C. S. Nicolescu - Piopor cred c au existat i dovezi de locuire uman Petera a fost distrus de lucrrile din carier .

Datare: paleolitic.
1 N N Moroanu , O statune paleo/tttcll In Dobrogea, Topalu, Academ a Romn. Memonile Sec 1un11 tuntftce. sena III, 5, 1928. p 3 2 C S N colescu-Piopor 1 colaboratoni, Raport preltmmar asupra cerce/llfllor paleollltce dm anul 1956, Matenate 5, 1959, p 15

55

www.cimec.ro

Arheologie

petenlor i

minelor din RomSnia

Peten

naturale

Pe tera

Nr. 1 din Cheile

din Cheile
Dobreti ,

Petera
(Petera Ttarului)

Ttarului
(Petera Mic Ttarului)

nr. 2 din Cheile Tatarului

Ursului din Cheile
sat Pucheni, comuna

Jud. Dmbovia , sat Moroeni.

comuna

Jud

Dmbov1a ,

Pietroia .

Localizare: Munii Bucegi, bazinul lalomiei superioare, Valea Ttarului afluent pe dreapta, versantul stng. la sud de cabana Padina, Cheile T tarului.
Reprezint o peter natural locurt ocazional de om, cu altitudinea absolut de 1548 m lungrmea total de 125 m . avnd dou intrri , orientate spre sudest Prima are inl1 mea de 3 m. l1 mea de 2,10 m, o a doua este complet colmatat Petera a fost Identificat de Alexandru Max1m, care face primele identificri de faun . ln 1957 Institutul de Studr i Proiectri Energetice, in vederea unui studiu geologic, degajeaz intrarea principal i cheam Institutul de Speologie s fac investigaii de specialitate P Samson i C Rdulescu . efectueaz cinci sondaje (dou in Sala Mare i trei in Sala M1c a l turat) Acestea ating adncimi cuprinse intre 1 i 1,65 m, neajungnd pn la patul peterii. Un sondaj a fost efectuat i in stnga intrrii de ctre Institutul de Studii i Proiectri Energetice. S-a recoltat faun , rar in sondajul nr. 1, in partea supenoar a stratului III, de culoare ocru cenuiu . s-a gsit o pies din silex atribuit paleohtrcului superior i faun cu Ursus spelaeus.

Localizare: Munii Bucegi, bazinul lasuperiOare, carstul Valea T tarului, afluent pe dreapta. versantul stng, la sud de Cabana Padina , Cheile Ttarului
lomiei
Reprezrnt o peter natural locu1t ocazional de om. cu altitudinea absolut de1548 m, lungimea absolut de 100 m. Are o smgur intrare (colmatat pn in 1957), inl~mea de 1,60 m i limea de 4 m. Aceast peter a fost Identificat t publicat parial in 1912 de ctre C N. Ionescu I.S P.E. elibereaz mtrarea de drmturi (1957) i efectueaz un sondaJ mterior. P. Samson i C. Rdulescu execut trei sondaje, care merg pn la adncimea de 0,50 - 2 m, identificnd trei straturi ln Sondajul 1, in stratul 1. ocrucenuiu , la limita cu stratul2, brun- rocat , glomerular. s-a gsit o pies din silex atnbu1t musterianului evoluat (paleolitic miJlOCIU) Sonda;ul 2. in stratul ocrugalben deschis, la 0,45 m adncime se afla o vatr pe care nu au fost gs1te resturi de faun sau de mdustrie uman . deci nu este databil . O alt vatr (?) a fost identificat n stratul tre1 de culoare ocru-galben argilos, la 1,30 m adncime. cu oase achiate i p1ese dentare izolate de Ursus spe/aeus care nu au fost datate Se apreciaz c ar putea aparine interstadiului Gottweig din stadialele Wurm-ului. Dat fiind nlimea mare, petera ar fi putut fi acoperit de gheari .

Datare: paleolitic.
1 Alexandru Max1m, lbex prtscus Wold de la Grotte Tltaru dans les Monts Buceg1 (Roumame), Buletinul Societli de t iaoe CluJ 10, 1948, p 87 78 2 P Sam~on C RAdulescu , Cercet~ri paleontologice In p tertle dm Valea Tltarulul, Ocrottrea Natun1 7, 1G63 , p. 73. 77. 3 Cn&tian Goran , Catalogul Sistemat1c el Petertlor am Romlme. 1981 , Bucuret1 , 1982 , 1241 / 6

Datare. paleohtic.
C N Ionescu . Faune ctes grottes dans les Clfpates de Roumante, Annales scoentiloque de I'Unrversote Jassy 8, 1912, 3, p 242 243 2 P Samson. C Rldulescu, Cercet4rt paleontologJCI in petertle dm Vale Tllarului, Ocrotirea Naturu 7. 1963, p 77 83. 3 Cristoan Goran , Catalogul S1stematJc al Peterllordm Romlma 1981 , Bucureto , 1982, 1241 1 5
1

56

www.cimec.ro

Arheologta

petenlor I

mmelor dm Romnie - Peten naturale

Petera

Muierii de la Baia de Fier

(Petera Muierii 1) Jud. Gorj, sat - comuna Baia de Fier

1. intre 3,40 i 1,60 m se gsete locuirea din paleoliticul mijlociu, cu unelte din cuar. silex i alte roci aparinnd paleoliticului cuaritic, nsoite de faun de Ursus spaeleus;
2 de la 1,60 la 1,20 m stratul aparinnd paleoliticului superior cu unelte din silex I faun cu Ursus spae/eus; 3. de la 1,20 la 0,80 m strat steril arheologic; 4. intre 0,80 r 0,30 m strat argilos, .sigiliul peterii", care marcheaz sfritul glacia1ei i inceputul penoadei actuale (holocenului): 5 intre 0,30 i O m se afl stratul postpaleolitic Tn acest strat nu s-a obinut o succesiune cultural-stratigrafic riguroas dar in el se ntlnesc, in succesiune cronologic fireasc. dovezi de locUJre aparinnd culturilor Cri (neolitic timpuriu), Coofeni (perioada de tranziie spre epoca bronzului), Glrna (epoca bronzului), epocilor dacic i medreval trzie

Localizare Cheile Galbenului, bazinul Olteulur, versantul culmli Garba, in sud-estul Munilor Parng, la 2 km in nordul locahlu. pe partea dreapt a rului Galbenul

oV

'-

1~
St

O corelare intre seciunile ntreprinse nu s-a fcut dect pentru paleoliticul mijlociu, stabilindu-se c aparrne mus-terianului 1i 11. Date antropologice: in spturile din anul 1952 s-a gsit un craniu fragmentar i o mandibul de Homo sapiens - Cro Magnon.
Petera

\.

este electnficat, vizitabil .

Flgurf umane din

Reprez1nt

Peterile

Gorjulul

o peter natural locuit de om, cu lungrmea de 3566 m i altitudinea de 45 m Prezint patru nivele de formare. deci exist interes speogenetic. Nivelul 2. superior i nivelul 3, inferior prezint interes general. Date arheologice: C. S. Nicolescu a efectuat spturi arheologice in 1929, lucrri pe care le-a reluat, mpreun cu colaboratorii, intre 1951 1955. la gura peterii, in galeria principal i in galeria sud - nord, (pornind de la patul peterii pn la suprafa) . Prezentm schia stratigrafic obinut in galeria principal, in spturile din 1953 1955, unde s-a atins adncimea maxim de - 6,90 m. Su-prafaa cea mai mare a profilului este ocupat de depunerile aluvionare, care coboar pn la 3,40m:
Plopor

Datare: paleolitic, neolitic, perioada de tranzi ie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, Hallstatt, La Tene dacic. epoca medieval .
1 C S N collescu-Piopor, Le paleo/lthtque en Roumsme Dac a 5-6, 1935. 1936 (1938). 2. Constanbn Oa,covtCIU, G Ferencz1, tefan Bodor, C S Ncoh\escuPiopor . Nteola' Gostar, M Oetrn , P Ouka , Date preflmmare n t pra rezultatelor paleoantropotogtce de fa Petera Muterifor, Bala de F11u, antterul Grldttea Muncelulu , SCIV <1 , 1953 , 1-2. p 195 209 3 C.S NrcoiAescu-Piopor. Raport prellmmar asupra cercetllfllor de paleontologte umani de la Bata de Fi rdm 1951. Problem de ntropolog'e t , 19:>4 4 C S. N1COIIe cu-Piopor. anuerul arheologic Baia cte Fter, Matenate 3 , 1957 S Marttan Bleahu, V. Oecu, tefan Negr C Plea , 1. Povara, 1 Vtehm nn. Peteri ctm Romtlnla, Bucure t1, 19713 6 Cnslian Goran , Clfa/;>gu/ Sl tometJC a l Petertlor dm Romlni 1981 . ucurc U, 1982, 205 11 1.

57

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mine lor din Romnia -

Peteri

naturale

Petera

Muierilor

Jud Gol'), sat - comuna Baia de Fier. Localizare: Carstul din versantul drept al Cheilor Olteului. Partea de nord a comunei, pe partea dreapt a rului Galben.
Reprezint o peter natural locuit de om. in 1924, C.S Ntcolescu-Piopor identific la ntrarea in peter cteva desene rupestre. in culoare neagr, reprezentnd personaje umane in manier schematic, pe care le atribuie neolit1cului.

Petera P rcil l abului

- Dansatori

Datare. neolitic, epoca bronzului.

tCOiescu-Piopor Travaux sur les pemtures rupestres d'Oiteme , Arh1 ele Olteniei 7. 1928 , 35, p 37- 48 2 ton Andr eescu , Artele In t1mpuflf6 prestoflce la no1, Arta I tehn1ca graftc! 4 5, Bucureti , 1939 , p 25. 50 3 C S Ntcolo!lescuPiopor , Sur L'Art rupestre de /'01/eme . Jahrbuch fur praehtslonsche und

Se impune venficarea stni de conservare, inclusiv a msunlor de protecie. Nu are evidene complete in Catalogul Srstemalic al Peterilor din Romnia Datare neolitic.
1 C S Ntcol!escu-Piopor , Desent.m paleoi1!1Ce in Oltema, Arhtvele Oltenei 5, 1926 p 23 2 C S NtcolescuPiopor . Travaux sur les pemtures rupestres d 'Oite111e. Arhtve le Oltene 7, 1928, p 28 3 1 Nttulescu, Baia de Fter, Monografte , Ed Ltera , 8ucuret1 , 1972 4 Cnstan Goran, Catalogul s,stemat1c al Petenlordm Rom~nia , 1981 , Bucurett , 1982, 2050 / 21

CS

etnograph1 sche Kunst (JPEK) 22, 1966 1969. 4 Cnstan Goran, Catalogul S1stematc al Petenlordm RomiJnla 1981 , Bucuret i, 1982 , 2051 / 3 . 5 Mar n Crc1umaru, MiJnunl ale arte/ rupestre In Rom~ma Bucureti , 1987.

Petera Bltioara
Jud Gorj, sat
Bltioara,

comuna Runcu

Petera Prc/abu/ui
Jud. Gorj, sat- comuna Baia de Fier. Localizare Cheile Galbenului. Munii Parng carstul din bazinul rului Galben, la nord de sat.
Reprezint

Localizare Mun11 Vlcan. rama sudic carstul din bazinul Bistria , .Valea Tnr" , versantul stng al Dealului Cornetu, la 500 m nord-est de localitatea Bltioara .
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altttudmea absolut de 400 m, relativ de 20 m, orientat spre sud-est. lungimea total de 12 m. l1mea max1m de 6 m. Un sondaj arheologic a fost efectuat n 1992 de Marin Crciumaru, Carol Cpi , Corneliu Beld1man , S. B. ertens . Au fost identificate ase niveluri sedimentare, ce se succed pn la adncimea de 1,1 O m, fr a se atinge patul peterii. La suprafa , in stratul de culoare nchis, cu mult cenu I crbune , o intercalare a unui strat glbui, apoi o succesiune de lut rocat i galben , o crust fero-manganic , iar intre 0,95 1,1O m un strat rou inchis cu acumulri de fero-mangan aparmand mustenanulut. La baza sa cteva piese din

peter natural locuit

de

de C. S. Nicolescu intre 1924 - 1926, acesta a descopent la intrarea in peter cteva desene rupestre, n culoare neagr, ce reprezentau figun umane adoratoare ale Soarelui, ithyphalice, motive solare, datate de el in neo-eneolitic. De aceste descoperiri s-au ocupat i alii , intre care abatele Henri Breuif , care a susinut datarea lui Plopor. om.
Piopor

Cercetat

Tn 1926, dr. Alexandru Savopol a efectuat o anahz m1crochimic a culorilor folosite , stabrlind c sunt realizate cu crbune (vezi art1colul din Arhivele Olteniei 23, 1926, 131 - 134)
58

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine/ordin Romnia -

Peteri

naturale

diorit i andezit c1oplite de om, intre care un vrf i un racloar S-au efectuat analize de polen preliminare . Datare: paleolttic.
1 Mann Crc<umaru , Carol Cp!.!!l , Cornelru Beldman, G Calotoru, S B Menens, CercetAfl arheologce Tn endocarstul dm Bazme/e Sohodolulul I BtSifl/et (Munu VAican} (In manuscns) . 2 Cnstan Goran . Catalogul Ststematc al Petenlor dm RomAnta, 1981 , Bucureti , 1982, 2115 / 29

Petera
Jud. Gorj, sat
Pestiani.

Cioarei
Borotent,

comuna

Localizare: Mun11 Vlcan, in carstul din Valea B1striei, bazinul Jiului de Vest, versantul stng al prului Bistncioara, la 500 m in nord-vestul
localitii Boroteni Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ de 30 m, lungimea de 17,60 m limi cuprinse intre 2,70- 6.50 m I inl1mea intre 1,10 - 2,50 m. Spturi arheologice au fost efectuate de C S Nicolescu-P iopor i Corneliu N Mateescu in 1954 Din 1973 cercetrile au fost reluate de Marin Crciumaru pentru a se efectua analize de polen lntre 1979 - 1988 au fost continuate de Maria Bitiri i de Marin Crciumaru. n 1990 Marin Crciumaru efectueaz o verificare stratigrafic, iar din 1992 lucrrile au fost reluate de Marin Crciumaru in colaborare cu M. Oile, de la Universitatea din L1ege, M. Patou i P. Auguste de la Centrul Na1onal de Cercetn tiinifice d1n Paris. Din punct de vedere stratigrafic se distinge o succesiune bogat de depuneri. maJOritatea fr important arheologic, notate de la A la P, pe o adncime de 4,50 m. Cele ce conin vest1gii arheologice sunt E, H, J. G i F care se s1tueaz in paleoliticul miJlociu, musterian cuartic carpat1c, au vrste cuprinse intre 54000 i 47200 B.P. (dup analizele cu 1 C \ Paleohticul superior este prezent in stratul 4 i aparine aurignacianulut dup C. S. Nicolescu-Piopor sau gravelttanului, dup Marin Crciumaru i este 14 datat, tot cu C , intre 25900 i 23570 8 P. Ambele locuiri paleolitice sunt relativ

srace in dovezi de locuire, intre care pentru musterian se remarc recipiente din stalactite pentru pstrat ocrul rou, iar pentru gravettian un colier din dini de faun de peter . Este petera pentru care s-au fcut cele mai moderne 14 cercetri interdisciplinare: datri cu C , investigaii granulometrice. carbonai , humus, petrografice, faunistice, palinologice. in ultima depunere - P se afl locuirile din neolitic, prima epoc a fierului (Hallstatt) i medievale, secolele XIV - XVII , i chiar contemporane Din punct de vedere climatic Marin Crciumaru a identificat prezena interglaciaruiUI Riss-WOrm, pe care 1-a denumit lnterglaciarul Boroteni, cunoscut in Europa de Nord sub denum1rea de .1. Eem, in Cmpia Rus .1. Mikulino", .1. lpswich" in Marea Britanie i .Sangomon in America de Nord. Este cuprins intre adncimile 4,25 - 3,65 m. lnterglaciarului Boroteni ii urmeaz glaciaiunea WOrm .

Datare; paleolitic, neolitic, Hallstatt, epo-ca medieval.

1 C S NtcoraescuPiopor, Cornehu N Mateescu , antterul arheologtc Cerna- 01/, SCIV 6. 1955, 3- 4

2 Mann Crctumaru , Medtul geograftc In pletstocenul supenor t cultuflle pa/eoltltce am RomAnta , Bucureti , 1980
Mann Crclumaru , M Ulrrx Closset, Paleoenvtronnment et adaptatton cu/ture/le des neandert a/;ens de la Grotte Ctoarei a Bororen i (Rouman,e). a ture et Culture Actes du colloque de Li~ge , 1993

4 Mann Crc1 umaru , M Otte, M Ulrrx Closset M , Sequences p/e1stocene a la Petera Ctoaret
(Grot!e de Corbeaut) a Boroteni en Oltente Prehlstorre Europeenne 7, 1995

Petera
Jud . Gorj, sat
Pestiani.

Vulpii
Boroteni,

comuna

Localizare: Munii Vlcan. carstul din Va ea Bistrei, bazinul Jiului de Vest, versantul stng al prului Bistncioara , 1 km in aval de Petera Cioaret, sub stnca .Piatra Boroteni" .
Reprezint o peter natural locuit de om, altitudinea absolut este de 400 m, relativ 60 m, orientat vest-sud-vest. limea de 3,30 m, inlrmea de 1,45 m. Sondajul a fost efectuat de Emrlian Alexandrescu in 1986. Spturile au fost

59

www.cimec.ro

Petera
(Petera

din Runc
Cerndia)

de la

Jud. Gorj,

C m d1a, comuna B i d

F" r.
Localizare: Car tu1 dm Baznul Olt ului, Ch Galben 1 , mzioara , In dr apta pr ului Pet 01 , la 2 m e d .a.

.c

Runc Figuri

cal

E t o

pete

Petera Cloani

(P

tera

Petera

Mare de la Cloani, lui Tudor Vladimirescu)

3,

Jud. Gof),

Petera
Jud. Go~ .

Dlma

Peterii

www.cimec.ro

Arheotogia peterilor i minelor din Romnia cenu ; 0.40 - 1,10 m, n nivelul brun rocat , fragmente ceramice aparinnd culturii Coofeni iar intre O,70 - 0,80 m, o vatr de foc, arsur , crbune, cenu

Peteri

naturale

relativ dou

Analize polinice preliminare. Datare: penoada de tranziie de la neolitiC la epoca bronzului, epoca
medieval .

1 C S N1colliescu-Piopor. Corneliu N Mateescu, antterul erheologtc Cerna - Olt. SCIV 6, 1955. 3 4. p 34

2 Em1han Alexandrescu, Corneliu Beld1man, Marm Crcumaru, S B Mertens . Cercetari arheologtce In endocarstul dm sudul Munttlor Vlilcan Cercetn Arheologice 9 1993, p 31 32 3 Cnsllan Goran Catalogul Stslemattc al Petenlordm Romania 1981 Bucureti , 1982, 2113/39

de 75 m, lungimea de 9171 m, cu deschideri Are o galerie principal orizontal din care se desprind culoare laterale mici. colmatate cu aluvtunt Galeria are trei sectoare. A fost investigat de numeroi cercetton romni i strini , publicat de Silvia Iancu i Ilie Ion in 1961 . Tn cercetrile de teren efectuate de Vasile Boronean, intre 1965 -1967, in galeria principal. la intrare. au fost descoperite fragmente ceramice dacice. Datare : neolitic, eneolitic, La Tene dacic.
Alexandru Vlahu , Romlma pttoreascl , 1901 2 C Mois1l, PriVIre asupra anttehttlltlor siumi pretstortce ate Romlntet, Buletmul Com1 Monumentelor lstonce, 1910, p 119 3 Constantm DaitoVICIU, teran Ferencz. C S N 1colescu - Piopor i colaboratom. anlteru/ Grlfdltea Muncf!lului, SCIV, 1953, 1 - 2, p 195209 4 Crist1an Goran Catalogul Ststematic al Petenlor dm Romama. 1981 , Bucureti 1982 2048 / 6
1
Bucureti ,

Petera
Jud. Gorj, sat

din Valea
Dobria,

Deleului
comuna Runcu. localizare: Munii Vlcanului, bazinul Jiului, carstul din Valea Suiei .
Reprezint o peter natural locuit de om. A fost cercetat de C. S. Nicolescu Piopor in 1921 . Tn sondajul efectuat s-au gsit fragmente ceramice aparinnd culturii Coofeni i oase de Ursus spelaeus. Posibil s fie la Cristian Goran, in Catalogul Sistematic al Peterilor din Romnia, sub alt nume. Se impun cercetri noi.

Petera

Prleazului

(Prlazului)
Jud. Go~. sat - comuna Runcu. localizare: Munii Vlcan, carstul din Cheile Runcului, bazinul Sohodol, versantul stng al rului Sohodol, 170 m deasupra Cheilor.
Reprezint o peter natural locuit de om. puternic descendenta. cu altitudtnea absolut de 530 m. relativ de 190 m. Tn penoada 1983 - 1985, o echip de la Clubul de speologie .Emil Racovi" din Bucureti, condus de Cornel Belecciu, a fcut noi descoperiri, stabilind lungimea peterii la 1060,5 m i denivelarea la 28 (-25/+3)m. Prezint trei intrri. Se bifurc imediat dup intrarea principal . Din cercetrile dm 1954, efectuate de C. S. Nicolescu-Piopor i Corneliu N. Mataeseu, a rezultat ceramic aparinnd La TEme-ului dacic.

Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1 C S N icolescu-Piopor , Corneliu N Mateescu, antterul arheologiC Cerna OII. SCIV 6, 1955, 3 - 4, p 39

Petera
(Petera

Polovragi

lui Pahomie)

Jud. Gorj, sat - comuna Polovragi. localizare: Munii Cpnei, carstul din Cheile Olteului, versantul stng, 2 km de mnstirea Polovragi, la 200 m de la intrarea in chei pe oseaua Rmnicu Vlcea - Trgu Jiu. Carstul din Cheile Olteului.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 670 m,

Datare: La Tene dacic

1 C S NcoiAescu-Piopor, Corneliu N Mateescu, C N , antlf!rul arheotogtc Cerna - Olt SCIV 6, 1955, 3 4 2 Marc1an Bleahu, V Decu, tefan Negrea . C Plea , 1 Povar , 1 Vehmann . Peteri dm Romlnte. Bucureti . 1976 61

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine/ordin

Rom~nia

Peteri

naturale

3 Crtsltan Goran, Catalogul Sistemattc al Peterilor din Rom~ma 1981, Bucureti . 1982. 2114/7 4 . Cornel Belecciu . Chetle Sohodolulut- 3 am de explorare, Supliment al Bulet.nulur Clubului de speologre .Emrl Racovr" Bucureti 10, 1986

Petera
stnc
(dup

.. adpostul sub - nr. 40

i

T. Orghidan

C. GoranMereti.

Mere ti)

Petera Ptruns
Jud. Gorj, sat- comuna Runcu. Localizare: Munii Vlcan, ramura sudic, carstul din baztnul Sohodol, Valea Sohodol, versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 460 m 1 cea relativ de 30 m. Explorrile realizate de Clubul de speologie .Emil Racovit" din Bucureti au dus la descoperin care au stabilit lungimea la 310 m i denivelarea la 36,5 (-22/+1 4,5) m Prezmt o singur 1ntrare orientat spre sud-est. 12 m l1me, 10 m nlime . n fundul peterii se afl un lac adnc de 2 m. Sondajul arheologic, de 2 x 15 m, efectuat n 1992 a aJuns pn la 180 m adncime, nu . a atins stnca I a constatat urmtoarea succesiune cultural . 1 sub depunerea recent de la suprafa, la 0,20 - 0,40 m, s-au gs1t materiale ceramice i resturi de faun d1n secolele XIX - XX; n un1tatea stratigrafic 3. la 0,30 m s-a gsit un fragment ceramic hallstattian. Tntre 0,40 - 0,50 m, unitatea stratigrafic 4 n nivelul arheologic 11 a scos la iveal materiale arheologice i resturi faunistice a-parinnd culturii Coofeni. in un1tatea stratigrafic de pn la 1,90 m nu s-au constatat urme de locuire omeneasc Au fost fcute analize polinice. Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt, epoca modern, epoca contem-poran .
Nocolescu - Piopor. Corneliu M~Meescu , antterul arheologtc Cerna

Jud. Harghita, sat - comuna

localizare Munii Perani, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul stng, 15 m aval de podul nr.7.
Petera este un adpost natural, locuit de om. cu altitudinea relativ de 7 m, lun gimea total de 8 m, cu o deschidere larg de 9 m, nalt de 2,20 m Petera este orientat spre sud, adnc de 5 m. Este luminat n ntregime I expus varialirlor temperaturii i agenilor atmosferici. A fost cercetat in 1957 de Traian Orghidan i Margareta Oumitrescu, care au recoltat de la suprafa osemmte de Vulpes vulpes, Ursus arctos, Lepus europenus. de animale domestice: oa1e, capr, porc, bou I roztoare, numeroase fragmente ceramtce medievale din secolele XII- XIII i d1n secolul al XIXlea. Se impune cercetarea peterii prin sondaje i studierea materialului arheologic recoltat.

Datare: epoca
dern .

medieval,

epoca mo-

1 Traian Orghtdan, Margareta Dumrtrescu, Studiu monograftc al comple)(u/ut carstic dm defileul Vflrghtulut. Lucrrile tnslttutului de Speologte .Emrt Racovt!" 1-2. 1962- 1963, p 154.
2

Cnstran Goran. Catalogul SistematiC al dm Romflnta, 1981, Bucureti , 1982, 1200 /40 .
Petenlor

Petera Almaului

CS

N 011. SCIV

(Aimaser Hhle)
Jud . Harghita. sat- comuna
Mereti.

6 , 1955, 3. 4, p. 393- 394

2. Mann Crcrumaru , Carol Cpt\ , Comehu Betdiman, G Catotoru S B Mertens. Cercet!n arheologtce Tn endocarstul din Bazmele Sohodolului i Bistntet (Muntu V~lcan) [in manuscros) 3 Crrstran Goran , Catalogul Ststemattc al Peterrlordm Romlnta, 1981, Bucuretr . 1982, 2114 14 4. Cornel Betecctu , petenle dm zona Patrunsa Prajele , Buleltn Speologoc, F R TA . C.C S S 11 . 1987, p 211-215

Localizare. Munii Perani, Valea Oltului Superior, carstul din Cheile

Vrghtului.

Nikolaus Boroffka mentioneaz c in peter s-ar afla matenale arheologice aparinnd culturii Wietenberg, (fig 91, 8 i pl. VI.). Gabriel Rustoiu preia aceast
informaie.

62

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmefor din Romnia -

Peteri

naturale

Datare. epoca bronzului.

1 N1kolaus Boroffka Dte Wtetenberg-Kultur. Em Bettrag zur Erforschung der Bronzezetl m Sudosteuropa , Bonn, 1994 ,

exhaustiv

G Rusto1u , Ttpo/ogta capetelor de bl cutturrlor bronzului mtJIOCIU dm Romama , Buletmul Cercunlor tun\1f1ce Studeneti , Arheolog1e-lstone 1, Alba Iulia, 1995 , 2
aparm4nd

p 70

Petera
(Petera

Mare

Mereti

4 dup Podek, Petera Mereti, Orban Balaza, Petera din Stnca Minunilor, Petera Klik, Csudalokbi Barlang, Petera de la Homorod-Aima, Petera 14 din Cheile Vrghiului dup T. Orghidan i C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna
Mereti.

Localizare: Mun~i Perani, Valea Oltului Superior, carstul din Cheile VrghiuiUt, versantul stng. Podul nr 11 in abruptul _Stncii Minunilor", .Csiudola-Ko".
Reprezint o peter natural locuit de om. cu altitudinea relativ de 18 m, lungimea total de 1578 m. Petera este orizontal, cald, cu temperaturi intre 9,5 - 100 C. Petera are 4 deschideri; deschiderea pnncipal prezint o bolt arcuit nalt de 6 m, larg de 12 m, orientat spre nord-vest, acces pe scar de lemn. Asupra temperaturii din peter s-au fcut observaii care privesc posibilitatea locuirii de ctre om La 20 ianuarie 1957, afar erau -20 C, in Sala de la Intrare -30 C i stalagmite de ghea, iar in fund 9,5 C. La 20 septembrie, la intrare erau 14 C, in fund 100 C . Lumina ptrunde in sala A, care este umed; se simte circulaia curenilor Marc1an Bleahu i colaboratorii si impart petera in trei uniti: 1. complexul de sli i galerii de la intrare; 2. galeria principal terminat cu Sala Mare: 3. galena de legtur. Figureaz printre peterile despre care s-a scris mult nc d1n secolul al XVIII-lea. O prim descriere ii face J. Fridwalsky in Mmera/ogia Magni Principatus Transsi/vaniae in 1767, apoi Josef BenkO, n 1780, lstvan Fekete n 1835, care ii d i o schi parial i Orban Balasz in 1868. Publicarea

o fac Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu, in 1964. Deschiderea pnnctpal, avnd 6 m nlime t 12 m lime, prezint resturi de zidun nlate pentru protecia populaiei ce se ascundea n ea din faa nvlitorilor. Este orientat spre nord-vest, la fel i una din deschiderile secundare de la acelai mvel, care este suspendat deasupra vii. Tn deschiderea principal se intr printr-o scar de lemn fcut poate de austrieci in timpul primului rzboi mondial, cnd au exploatat guano Dm peter provine o unealt din os de Ursus spelaeus, care a intrat in colecia lui A Koch, apreciat de Henri Breuil ca avnd trsturi mus-teriene, iar Mrton Roska o ncadreaz in diluviu pleistocen (superior). Ion Nestor apreciaz vag c provine dintr-o peter de la Meret1 1ar C S Nicolescu-Piopor nu se pronun asupra peteru. Materialele se afl in Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei d1n CluJ Oase de Ursus spelaeus i Fetis leo se afl in muzeele din Braov i Sibiu Tn peterile d1n zon Maria Mottl a efectuat spturi (dou seciuni 2 x 2,5 m I 3 x 3 m), prec1znd c a gsit materiale aparinnd musterianului i aurignacianului, pe care le public sumar. fr ilustraie. S-pturile s-au fcut in culoarul central i s-a gsit o vatr paleolltic cu osemtnte, dar fr piese de silex; in Sala Mare s-au gsit fragmente ceramice din penoada de tranziie la epoca bronzului, cultura Coofeni. Tn cercetrile dm 1957, Traian Orghidan I Margareta Dumitrescu iden-tific i determm o foarte bogat faun de nevertebrate, speci1 rare de tro-globionte, hlteci, faun fosil I actual cu Bos taurus, Capra hircus, Ovis aries, Vulpes vu/pes, Sus scrofa, Equus cabalus, Ursus spelaeus: s-au recoltat de la suprafal fragmente ceramice hall-stattiene. In carstul din baztnul Vrgh1 se afl 11 O peteri, ce se grupeaz in patru nivele de eroz1une. Tn unele dintre ele au fost i dovezi de locuire identificate nedatabile. Se impun spturi de verificare
ziie

Datare: paleolitic, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt, epoca medieval.

1. Mrton Roska . Recherches prehtstonques pendant rannf!e 192-f, DaCia 1, 1924 , p 297-312
63

www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i minelor dm RomAnia 2. C S N coi Aescu-P iopor Le pallollthtque en Roumante. Dac1a, 5-6 . 1935-1936 (1 938), p. 43, 73 3. Marc1 an Bleahu, V Decu . tefan Negrea , C. Ple,a 1 PovarA 1 V1ehmann Peteri dm Romlnta. Bucureti 1976. p. 381 386 4 G Ferenczi, 1 Ferenczi, Observatti de /opografte arfleologte~ tn partea supenoarl a Depresiunu Homoroadelor (ju d Harphl/a) Intre anii 1957- 1978, (Raport preltmtnar), Acta Musei Napocens1 s 16, 1979. p 411-430 . 5 B Jungbert. Repertonullocalttllttlor cu cJescopenn paleoltltce dtn Transtlvana(/1) , Acta Muse1Napocens1s 16. 1979. p 407- 408 8 . Cnst1an Goran, Catalogul Ststematte al Peteritordm Rombnta. 1981 Bucureti , 1982, 1200/14

Peteri naturale

1. Tra1an OrgtHdan. Margareta Dumtrescu, Studtu monograftc al complexului carsltc dm def1/eul Vlrghtulul, Lucrrile Institutului de Speolog1 e .Emil RacOVI\" 12 1982- 1963 p 87

90 2 Marcan Bleahu, V Decu, tefan Negrea C Plea , 1 Povar , 1 Viehmann. Peten dtn Romlma. 1976 Bucure,tl . p 386-387 3 Cro stJan Goran, Catalogul Ststematc al Petenlordm Romlnta, 1981 Bucureti , 1982, 1200/1

Petera

nr. 10 de la

Mereti

Petera
Mereti
(dup

nr. 1 de la

T. Orghidan - Petera nr. 5, dup F. Podek - Bronzhohle, Petera nr. 11 dup C. Goran)
Jud . Harghita, sat- comuna
Mereti.

(dup

T. Orghidan, C. Goran)
Mereti.

Jud. Harghita, sat - comuna

localizare: Munii Perani , Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul stng, 30 m n aval de Podul nr 7, deasupra Peterii nr. 34.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ 15 m, lungimea total de 96 m, avnd o singur deschidere, nalt de 4 m, larg de 6 m, arcuit . Peter este orizontal , orientat sud-vest - nord-est. impr1t in trei unitr (A, 8 , C), cald , umed . Lumina p trunde numai in unitatea A, pn la 30 m. A fost rscolit de cuttorii de comori. S-au executat de ctre Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu, in 1957, dou careuri (sondaje) la 15 m de intrare. Stratigrafic, situaia este urm-toarea : pn la 15 m humus recent cu ceramic din secolul al XIX-lea; stratul de argil intre 12- 20 cm. mult ceramic. Hallstatt I La TEme: intre 20 - 30 cm o argil rocat cu unelte din silex. neolittce: intre 30 50 cm argil cu bolovani rulai, faun cu Ursus spelaeus, Ursus arctos, Rup1capra rupicapra, Cervus elaphus, 8os taurus, Rangifer tarandus; sub 60 cm strat steril cu grosimea de 1 m i grohoti de peter . Determinrile materialelor sau fcut de ctre Ion Nestor (fig. 15).

Localizare: Munii Perani , Valea 01tului Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul stng, 60 m amonte de Podul nr. 11
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ de 3 m, lungimea total de 20 m, o deschidere inalt de 2,5 m i larg de 1,5 m. Galeria este lung, cald, orientat sud-vest nord-est i lumina ptrunde 8 m. Sunt prezeni cureni sensibili in fundul pe terii. Descoperiri: in sha de dincolo de intrare s-au gsit resturi faunistice n t1mpul spturilor fcute de Mana Mottl, in 1942 - 1943, constnd din Ursus spelaeus, Rupicapra rupicapra, Canis lupus, valve de scoici Unio. Jn cercetrile efectuate in 1957, de echipa Traian Orghidan i Margareta Oumitrescu s-au mai identificat Ursus arctos, Bos taurus, Capra hircus, Vu/pes vulpes, Microtus nivalis, Clethrionomis, chiroptere etc. i oseminte de Homo sapiens o vertebr dorsal , fragmentar , maxilar stng de cop1l cu dentiie definrt1v , oase metacarpiene. Maria Mottl a gsit fragmente ceramice i piese de bronz din epoca bronzulur.

Datare : epoca bronzului (posibil epoci anterioare) .

din

Datare: neolitic, Hallstatt, La Tene, epoca modern .

64

1 Maria Motii, Magyar Allamt FOidtant lnterzet Ev1 Jelentese 1943, 1950, evrol 2. p . 465 - 472, 477-485. cf B Jungbert dan, Margareta Dumitrescu 2. Tra,an Orgh1 StucJu monografie al complexului carst1c dm def1leul Vlrphtulul, LucrAnle Institutului de

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor dm RomAnia Speologe .Emtl Racovt' 1-2. 1962. 1963 p

Peteri

naturale

229. 285
Petenlor

'

110- 111 .
2 Marctan Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea . C. 1. Povar 1 V1ehmann, Peteri din Rom~ma , Bucureti , 1976, p 381.382
Plea ,

3 Cnsllan Goran. Catalogul Ststema/1c al dm Roma ma. 1981 , Bucureh . 1982 , 12001 11 .

Petera Mereti
(dup

nr. 13 de la
Petera

3 B Jungbert, Repertoriul tocaltta(ifor cv descopenn paleolitJce din Transtlvama (11) , Acla Musei Napocenss 16, 1979, p, 408 4
Petentor

Cnstian Goran, Catatogvl Sts/ematic al drn Rom~ma 1981, Bucureti , 1982,

T. Orghidan-

1200/13.

nr.16, Petera Ttarilor, Petera nr. 13, Gaura T tarilor, Tatarlik dup C. Goran, Petera nr. 27, Tatarlikbarlang dup F. Haas, J. Karoly)
Jud Harghita, sat - comuna
Mereti.

Petera

nr. 16 de la

Mere ti
(dup

T. Orghidan, C. Goran)
Mereti .

Jud. Harghita, sat- comuna

Localizare: Munii Perani, Valea Oltului Superior, carstul din Cheile Vrghiutui, versantul drept, 60 m n amonte de Podul nr 11 Exact deasupra Peterii Calului nr 8, 35 m deasupra talvegului.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ de 50 m lungimea de 62 m, cu dou deschideri: cea principal are nlimea de 3 m. Este o peter tip tunel dublu mprit n galeriile A I B. Spturi au fost efectuate de Maria Mottl intre 1942 - 1943. Nu s-au gsit urme de locuire paleolittc dar probabil sunt din alte epoci. Materialele publicate de Maria Mottl nu le-am putut gsi (info~maia preluat dup B. Jungbert}. In 1957, Traian Orghidan I Margareta Dumitrescu efectueaz un sondaj in galeria A i identific oseminte de animale domestice, fragmente ceramice preistorice. in anul 1969, Lucian Rou, G. Ferencz1, A. Zrinyi 1 1. Konya au fcut din nou spturi. S-au gsit un rzuitor din paleoliticul miJlOCIU musterian i cteva achii de opal din paleoliticul superior - aurignacian . Materialul nepublicat se afl in Muzeul Secuiesc al Ciucului din Harghita Se 1mpune studierea materialului ceramrc de la Institutul de Speologie i noi spturi .

Loca lizare Munii Perani, Valea Oltului Superior. carstul din Cheile Vrgh1ului versantul drept,15 m in amonte de Podul nr 7.
Reprezmt o peter natural locuit de om, cu altitudinea relabv de 4 m lung1mea total de 36 m, dou deschideri Deschiderea pnnc1pal are 3m nlime i 6 m lrgime, arcUit, onentat spre nord-vest, cea de a doua infundat . Petera are form de U, imprtt in galeriile A i B Este cald, cu o temperatur de 18C, cureni slabi. lumma ptrunde doar in galeria A La suprafa Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu au Identificat oase de oaie porc i urs i numeroase fragment~ ceramice apar-innd culturii Coofeni, determinate de Ion Nestor. Se recomand efectuarea unor sondaje arheologice.

Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1. Traan Orghidan. Margareta Dumt\rescu , Stvdv monografie al compleKulvi carstic dm defileul varghtU IUI, Lucrnle lnsttlutului de Speologe ,Emtl Racovt' 12 , 1962. 1963, p. 119. 120.
2 Cnstan Goran , Catalogul SistematiC al Peenlordm Rom,ma , 1981 , Bucureh , 1982 1200 1 16

Datare: paleolitic, postpaleolitic, epoca medieval .

1 Tratan Orgh dan , Margareta Dumttrescu ,

Petera

nr. 18 de fa

Studtu monograi1C at compleKulw cars/1C dm detleut Varphtulu t, Lucrnle lnshtutulut de Speologe .Emil Racovt' 12, 1962. 1963 p

Mere ti
(dup
65

T. Orghidan, C. Goran,
www.cimec.ro

Arheologia peterilor - 7

Arheologie

peterilor i

mine tor dm Romame

Peterr

net urale

Petera Urilor, Petera

Ursulw,

Medve barlang, fr numr la F.

Petera

nr. 2 de la

Podek)
Jud. Harghita, sat comuna Mereti. Localiza re : Munii Perani, Valea Ollului Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul drept. fn aval de Podul nr. 1O. o peter natural locuit de om, cu altitudmea relativ de 107 m, lungimea total de 70 m. Prezint trei deschideri: dou orientate spre est-nordest i a treia spre nord. Intrarea principal este de 1,60 m nlime i larg de 1 ,50 m. Peter orizontal, cald, este impr1t de Traian Orghidan in unitile A, B, C. O, E Descoperiri. primul sondaj 1-a efectuat 1 Gabor, profesor din Braov i H Kessler. care in perioada Interbelic a fcut prima cartare. in sala princtpal A este i sondajul de 2 x 1 m al Mariei Motii, efectuat in 1942 - 1943, care a identificat faun fosil cu Sus scrofa, Bos tauros, Equus caballus Cervus elaphus. Ursus spelaeus, Rupicapra ropicapra Alces alces. Vulpes vupes Canis lupus, Rangifer tarandus, Lagopus mutus. ln cercetrile din 1957, ale echipei Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu. li sau mai adugat Megaceros severtzovi i o bogat faun de nevertebrate. Maria Mottl a gsit i un silex, pe care il atribuie aurignacianului dm paleoliticul superior, ceramic din neolitic, cultur neprecizat i epoca medieval . Se impune studierea materialului ceramic pentru precizarea cultural i investigarea prin sondaje sau spturi arheologice. Datare: paleolitic, neolitic. epoca medieval .

Mere ti
(dup

T. Orghidan, C. Goran,
nr. 20
dup

Petera

F. Podek

M. Mottl)
Jud Hargh1ta. sat - comuna Mereti. Localizare: Munii Perani, Valea Oltulu1 Superior. carstul din Cheile Vrghiului , versantul drept. in dreptul podului nr. 8, la 3 m sub petera 41.
Reprezint o peter natural locuit de om. cu altitudinea relativ de 6 m i lungimea de 18 m. Prezint i o deschidere boltit nalt de 1,80 m, 5 m lime, orientat spre nord-est, cu o singur sal cald , cu o temperatur de 19,5 C vara la intrare, umed, cureni de aer slabi, luminat total difuz. Spturile au fost efectuate de Maria Motii in 1942 1943. Nu s-au gsit urme de locuire paleohtica dar probabil sunt din alte epoci. Lucrrile publicate de Mana Mottl nu le-am putut consulta, dar informaiile sunt preluate dup B. Jungbert Sunt menionate oseminte de Rupicapra ropicapra, Capra ibex, Canis lupus, Rangifer tarpandus.

Reprezint

Datare : nedefinit .
1 Tra n Orgh1dan, Margareta Oumttrescu, Studtu monografie al complexului carsttc dm defileul VSrghtutul, lucrAnle lnstotutului de Speolog1e .Em11 R COVI!A' 12, 1 62 1983, p. 224285 2 Marc1an Bleahu, V Oecu, tefan Negrea , C Plea 1 Po11arA 1 V1ehma11n, Pe~tert dm Romlnia, Bucure!Jll, 1976, p 381 382 3 8 Jungbert, Repertoriul locahtAlllor cu descopenu paleohhce d1n Transilvania (11), Acta Muse1 Napocen 1s 16. 1979, p 408 4. Cnsllan Goran, Catalogul S1stemallc al Petenlor d1n RomAnta, 1981, Bucureti, 1982, 1200 12

1. Mana Molii , Magyar Allamt FotrJtanllnterzet EVI Jel ntese, 1943, 1950, evrol 2, p 465 472 477-485 2 Traian Orgh1dan, Margareta Oum1trescu, Studiu monografie al complexului carsttc dm deftl ul Vlrghlulut, lucrAnle InStitutului de Speolog1e .Em1l Racov1A' 12, 1962 1963, p 123. 124 3 Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al Peterllordm Romlma, 1981, Bucureti, 1982. 1200/18

Petera Mereti
(dup

nr. 20 de la

T. Orghidan i C Goran, Petera lui lanos Gabor)

66

www.cimec.ro

Datar : n ohtic,

Petera

nr. 23 de la

Mere ti
(dupa T. Orghidan, Nr. 28 dup Haaz Ferenc, J. Karoly. Petera 23 dup!J C. Goran (posibil])
Jud Ha hit ,
t- comun

2 Cn t Gora Ca a 1Sst ma c: Pe or d n Rom a, 19 1, Buc:uret , 19 2, 200 1 20

Petera

nr. 21 de la

Mereti
(dup M. Motii, T. Orghidan, C. Goran)

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor dm Romnia -

Peteri

naturale

vulpea, ursul, roztoarele. Din cercetrile de suprafa au rezultat cteva fragmente ceramice dacice La Tene i multe medievale Datare: La Tene dacic, epoca edieval

deftleul Varghiulut, Lucrlrale Institutului de Speologae .Emal Racov1" 12. 1962 1963, p 229. 285
2. B . Jungbert, Repertortullocafltlilor cu descopenn paleolttlce dm Transtlvama (11), Acta Muse1 Napocens1s 16, 1979 p 408 3 Cristian Goran , Catalogul Sistematic al Petertlor dm Romltlia, 11181 , Bucurelt, 1982,

Traian Orghadan, Margareta Dumitrescu, Studiu monograftC al complexului carttc dm deftleul VlrghJulul, Lucrrle lnslatutulua de Speologe ,Emal Racov1' 1-2, 1962 1963, p
1

1200

128. 129
2. Cnstaan Goran, Catalogul Ststema/lc al Pelefllordm Romlma. 1981, Bucureti, 1982.

Petera Mereti
(dup

nr. 3 de /a

1200

Petera
Mereti
(dup

nr. 27 de /a

dup

T. Orghidan, C. Goran, nr. F. Karoly, M Mottl)

Meretl.

Jud. Harghita, sat- comuna

T. Orghidan i C Goran; nr. 26, dup M. Mottl)

Jud. Harghita, sat- comuna
Mereti.

Localizare. Munii Perani, Valea Oltului Supenor, carstul dtn Cheile Vrghiului. versantul stng, la 5 m aval de podul nr.S.
Reprezint o peter natural locu1t de om, cu altitudmea relativ de 84 m, nalt de 3 m, cu lrgimea de 6 m, continuat cu o galene cu lung1me total de 16 m. Intrarea este nalt de 3 m, larg de 6 m. onentat spre sud, constitUie mat mult un adpost sub stnc Podeaua. in dreptul gurii, se prelungete in exterior cu o platform lat de 2 m, care se extmde n lungul peretelui vest1c. Temperatura la intrare 14 C vara. umiditate medie, lipsit de curent Maria Mottl, in 1941 1942, sub stratul neolitic cu grostme 0,50 m, gsete lamele de silex i un nucleu de calcedonie atribuite paleolittcului superior, cultura magdalenian i oase de animale cu Ursus spelaeus, iar la suprafa fragmente ceramice La TEme. In 1957 Traian Orghtdan i Margareta Dumttrescu efectueaz cercetri de suprafa i gsesc oase de Ursus spelaeus i numeroase fragmente ceramice La Tene datate de Ion Nestor.

Localizare Mun11 Peram, Valea Oltului Superior, carstul din Chetle varghiului, versantul drept, sub un perete de stnc inalt de 1O m, la 30 m amonte de podul nr 10.
Reprezint o peter natural locuit de om cu altitudinea relativ de 20 m, lungimea total de 25 m, avnd o deschidere ogival, nalt de 4 m, larg de 6 m, ce duce intr-o sal larg, orizontal, cald, cu cureni slabi, lumina ptrunde difuz pn spre fund. A fost cercetat de Maria Mottl intre 1942 1943. Sub stratul postpaleolitic a fost gs1t un fragment de unealt de calcedonie, de culoare brun, oase de Ursus spe/aeus, Rangifer tarandus, Lagopus mutus. Tn 1957 Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu, efectueaz noi cercetri de suprafa, 1dentificnd numeroase fragmente ceramice neolitice (?). De asemenea s-a gsit un col de Canis lupus perforat (poate fi paleolittc), bogate oseminte de Sus scrofa, Capreolus capreolus, Bos taurus, Capra hircus. Se impune studierea materialului ceramic descoperit de Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu i efectuarea unor sondaje pentru introducerea descoperirii in circuitul na ional.

Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt, LaTene.

Marcian Bleahu, V Oecu, tefan Negrea . C 1. Povar 1 Vtehmann. Peten dm Romlma. Bucureti , 1976, p 381 386 2 B Jung ben, Repertortul/ocaltl~ltlor cu descopeflrl paleoltttce drn Transilvania (11), Acta Muse Napocensts 16. 1979, p 408 3 Cnshan Goran, Catalogul Ststemattc al Peterilor d111 Romlma 1981. Bucuret . 1982, 1200 /3
1
Plea ,

Datare: paleolitic, neolitic.

1 Traaan Orghadan, Margareta Domttrescu , Studtu monograftc al complexului car.sttc dm

68

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor dm Romnia -

Peteri

naturale

Petera Mereti
(dup

nr. 33 de la

Petera Mereti
(dup

nr. 34 de la

T. Orghidan i C. Goran)
Mereti.

T. Orghidan, C. Goran)

Jud. Harghita, sat- comuna

Jud. Hargh1ta, sat- comuna Mereti. Localizare: Munii Perani, Valea Gitului Superior. carstul din Cheile Vrghiului, versantul stng, suspendat in peretele cu Petera nr. 1. in aval de podul?.
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea relativ de 23 m, lungimea total de 37 m Are patru deschideri, trei orientate spre sud-sudvest i a patra spre nord-nord-vest. Se urc pe o scar de 5 m, ascendenta la intrare i apoi orizontal Deschiderea principal , larg de 8 m, cald, umed, avnd cureni accentuai la deschidere, este luminat pn in fund . ln 1957, Traian Grghidan i Margareta Dumitrescu au descoperit in cercetrile de suprafa in apropierea intrrii, ceramic asupra datrii creia nu se pot face precizri. Materialele ceramice gsite in peter trebuie stud1ate i publicate De asemenea se impune efectuarea de sondaJe arheologice.

Localizare: Munii Perani , Valea Gitului Superior, carstul din Cheile VrghiuiUJ , versantul drept, in aval de podul 12, suspendat la 30 m deasupra Vii Vrghiului. o peter natural locuit de om cu altitudinea relativ de 30 m, lungimea total de 98 m, are dou intrri. Deschiderea accesibil in arc are nlimea de 3 m i lrgimea de 6 m; const intr-un tunel in unghi orientat spre nord-nord-vest. spre peretele stncos, abrupt al vii in care se disting galeriile A, 8, C, O, E, calde, cu temperatura de 16 C vara, la intrare, umed , lumin difuz ce strbate in intregime petera cu excepia galeriei E, ntunecat complet. Curenii o strbat acceptabil dinsp~e ambele deschideri. Tn peter , Mana Mottl, probabil i ali cercettori maghiari, in timpul cedrii Ardealului de Nord, intre 1942 - 1943, au efectuat sondaje in galeriile B i C din care rezult c grosimea stratului de argil nu este mare. Din sondaje i de pe cuprinsul galeriilor au fost recoltate multe fragmente ceramice i o bogat faun : urs, bou, oaie; micromamifere ca : Glis glis, CleReprezint

Data re:

nedefinit .

thrionomis glareolus, Apodemus sylvaticus, Muscardinus avetanarius. La captul culoarului secundar O, s-a gsit
un opai . Pentru stabilirea succesiunii de locuire post glaciar este necesar studierea ceramicii gsite de Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu i efectuarea de noi spturi . Datare: epoca alte epoci.
roman,

1 Traian Orgh1dan Margareta Dum1trescu , Studtu monograftc al complexului carsttc dm deftleul V'rghiulut , Lucrlinle lnstlutuiUJ de Speologie .Emil RacovtA" 12, 1962 1963, P 143. 144 2 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc el Petenlor dm Rom,nla, 1gs1 , Bucureti , 1982. 1200 / 34

Petera
Mereti
(dup

nr. 36 de la

probabil

din

T. Orghidan, C. Goran)
Mereti .

Jud . Harghita. sat- comuna

1 Mana Mottl. Magyllr Allamt FtJidtani lntenet EviJelentese. 1943, 1950, evrol2, p 465-472 . 477-485 2 Traan Orghidan, Margareta Dum1trescu, Studiu monograftc 111 complexulut carst1c dm defileul varghtu/u/, Lucrnle Institutului de Speologie .Emil Racovl" 1-2. 1962 1963. P 140. 142 3 Cnstlan Goran, Catalogul Sistematic el Peterilordm Romania. 1981. Bucureti , 1982, 1200 /33 69

Loca lizare: Munii Perani, Valea Gitului Superior, carstul din Cheile rghiului, in aval de Petera Mare, deasupra conului de grohoti, Podul nr. 11.
Reprezint o peter natural locuit de om cu altitudinea de 85 m, lung1mea tot~l de 170 m, are trei deschideri. Prin deschiderea nr 1, inalt de 2 m i larg

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor I

minelor din Romnia -

Peteri

naturale

de 3 m, se ptrunde in sala A a peterii. Deschiderea nr. 2 d in sala C, iar deschiderea 3 n sala F Prezint slile A, B. C. D, E F, G, H, 1, J. rect cu temperatura de 2 C n medie in slile E I F, stalagmite de ghea, umiditate sczut 85%. cureni de aer accentuar, lumina ptrunde pn la culoarele secundare in care este intuneric Cercetarea de suprafa a fost fcut de Traian Orghidan t Margareta Dumttrescu in 1958. Tn mai multe sli se afl fragmente ceramice nedeterminate, in culoarul O se afl un Ztd nedatat. Este necesar studierea fragmentelor eeramite, recoltate de Traian Orghtdan i Margareta Dumttrescu i de asemenea noi investigaii I de caracter arheologtc pentru stabilirea vechimii zidului i lmurirea problemelor de stratigrafie.

oseminte de vulpe, capr, oaie, roztoare. acest fapt neexcluznd existena i a altor dovezi de locuire uman . Se tmpune un sondaj arheologic. Da.tare. nedefinit .
1 Tra.an Orgh1dan. Margareta Dumitrescu, Studiu monografrc al complexului carstic dtn defileul V4rghulur, Lucrrile lnsttutului de Speologe .Eml Racovta" 1-2, 1962- 1963, p

229. 285
2
Petenlordm

Cnstan Goran, Catalogul Sstematc al Rom4ma. 1981, Bucureti, 1982.

1200/37.

Petera Mereti
(dup

nr. 39 de la

T. Orghidan, C. Goran)
Merett .

Jud Hargh1ta, sat- comuna

Datare. nedefinit .
Traan Orghidan, Margareta Dumtrescu, Studtu monografie al comple~ului carsttc dm deftleul V4rphrului, Lucrnle lns!ltutului de Speo1og1e .Emil Racova 1-2. 1962- 1963, p.
1

Localizare : Munii Perani, Valea Oltului Supenor, carstul dtn Cheile VrghiuiUI, versantul drept. in amonte de podul nr.8.
Reprezmt o peter natural locuit de om. cu altitudinea relativ de 8 m i lung1mea total de 25 m Prezint o deschidere nalt de de O 70 m, lung de 3 m, din care se ptrunde intr-o galerie larg, rece, fr cureni, iluminare difuz in toat petera . Cercetri s-au fcut de ctre Traian Orghtdan i Margareta Dumitrescu. La suprafa au fost gsite fragmente ceramice medievale, moderne i contemporane. Se impune studierea materialelor ceramice descoperite i efectuarea unor sondaje.

147. 150
2. Cnstan Goran. Catalogul Sislematrc al Peterrlordrn Rom4nra. 1981. Bucuret. 1982,

1200 /36

Petera

nr. 37 de la

Mere ti
(dup

T Orghidan, C. Goran)
Mereti

Jud Harghita, sat - comuna

Localizare Munii Perani, Valea 01tulw Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul drept, 30 m aval de confluena cu afluentul Prul Petrei
Reprezint

dern,

Datare epoca medteval , epoca moepoca contemporan .

o peter natural locuit cel puin vremelnic de om cu altitudinea relativ de 30 m, lungimea total de 20 m, cu o deschtdere nalt de 2 m, larg de 5 m, orientat spre nord. Deschiderea duce intr-o galerie imprtt n 1 partea ascendent, uor strangulat: 2. partea care se lrgete, rece la gur i mai cald in fund, umed, fr cureni de aer. Este luminat aproape total. Cercetri de suprafa s-au fcut de ctre Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu, n 1958. in peter nu au fost identificate fragmente ceramice dar au fost gsite
70

1 Tra an Orghdan, Margareta Oumtrescu. Studiu monografrc al complexului carstrc dm def1leul V4rghrulur, Lucrnle Institutului de Speotog1e .Eml Racovl" 12, 1962. 1963, p .

153. 154
2
Peterrlor

Cnst1an Goran, Catalogul Ststemat1c al drn Rom4nra 1981, Bucure 1, 1982.

1200/39

Petera Mereti
(dup

nr. 5 de la

T. Orghidan, C. Goran)
Mereti .

Jud. Harghita , sat- comuna

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mrnelor din Romnia -

Peteri

naturale

Localizare: Munii Perant, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile VrghtulUI, versantul drept, in amonte de podul nr.9. o peter natural locuit vremelnic de om, cu altitudinea relativ de 19 m. lungimea total de 90 m. cu trei deschiden. Intrarea principal (nr. 3) prezint o arcad nalt de 4 m, larg de 5 m. Petera este compus din galeriile A, 8. C, D: cald, cu temperatura de 18 C vara, umed, cureni la trecerea dm galeria A la 8, lumina ptrunde pn la jumtatea peterii (galeria F). Din sondajele efectuate de Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu au rezultat numeroase materiale ceramice, neidentificate ca epoc . Se impune studierea materialului ceramic gsit, publicarea sa i eventual efectuarea de noi
spturi.

Reprezint

A, 8 i D gsind fosile de Ursus spelaeus, Canis /upus fosilis, roztoare fosile i actuale, numeroase fragmente ceramtce neolitice t mai recente, nestudiate. Se impune studiul ceramicii gstte i efectuarea unor spturi sistematice Datare. neolitic, probabil
i

alte epoci.

1. Traian Orgh1dan . Margareta Dum,trescu, Stud1u monograt1c al complexului carsttc dm deftleul varghtutui. Lucrarile Institutului de Speologte , Em1l Racov1li" 1-2, 1962 - 1963, p. 229- 285 2. Crishan Goran. Catalogul SistematiC al Petenlordtn Rombnta , 1981, Bucureti , 1982, 1200 / 9.

Petera Mereti
(dup

nr. 9 de la

Datare: nedefinit .
1 Tratan Orghtdan . Margareta Oumttrescu, Studtu monografie al complewlul carsttc dm deftleul Vbrgh1uiU1 , Lucrlinle lnshtutulut de Speologie ,Emtl Racovt" 1-2, 1962- 1963. p 9596 2 CnstJan Goran, Catalogul Sistematic al Petenlordin Romama , 1981 , Bucureti , 1982, 1200 / 5,

T. Orghidan, C. Goran)
Mereti.

Jud. Harghita, sat - comuna

Localizare Munii Peran1 , Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghtului , versantul drept, 15 m amonte de podul nr. 9, sub baza piciorului de stnc, la 6 m de petera nr. 7.
Repreztnt o peter natural locuit vremelnic de om. cu altitudinea relativ de 4 m, lungtmea total de 10 m. O singur intrare nalt de 1,20 m. larg de 2 m, orientat spre nord Are o singur sal mic cu acces tr . Temperatur acceptabil, vara este de 12 C, umed , fr cureni de aer. Lumina ptrunde in toat petera . La suprafa Traian Orghtdan i Margareta Dumitrescu au identificat fragmente din cinci schelete umane de Homo sapiens de vrst istonc, osemmte de capr, oate, roz toare mici.

Petera

nr. 9 de la Mereti din Cheile

Vrghiului

cu Lublinit dup T. Orghidan, C. Goran)

Jud. Harghita, sat- comuna
Meretl

(Petera

Localizare Munii Perani, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul drept, in aval de podul nr. 7. o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 557 m, relativ de 72 m, lungimea total de 500 m, cu o singur intrare nalt de 1,30 m, lat de 3 m, ce d intr-un sistem de galerii i diaclaze (D1- D4). Petera este cald la mtrare, umed, lipsit de cureni. intre 1957 -1958, Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu efectueaz cercetri de suprafa i sondaje n galeriile
71
Reprezint

Data re : post Hallstatt.

1 Tratan Orghidan. Margareta Oumttrescu, Studtu monograftc al complexului carstic dm deftleul Vbrgh1ulw . Lucrrile Institutului de Speologte . Emtl Racovta" 1-2, 1962- 1963, p. 96

-97.
2. Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al Petefllordin Romama 1981 . Bucuretl , 1982 , 120016 .

www.cimec.ro

Arheologta

pelertlor i

mmelor dm Romilnia -

Peteri

naturale

Petera

nr. 26 de la

Mere ti
(dup

T Orghidan i C. Goran)
Mereti

Jud Hargh1ta, sat - comuna

Localizare. Mun11 Perani, Valea OItutui Superior, carstul din Cheile Vrghiului, versantul drept, in amonte de Podul nr.9.
Reprezint o peter natural locutt vremelnic de om, cu altitudinea de 15 m, lungimea total de 10 m. o intrare inalt de 1,30 m, larg de 4 m, onentat spre nord-est, ce d intr-o galerie mic, nalt de numai 0.50 - 1,40 m, cald, avnd temperatura de 20 C vara, cureni foarte slab1, luminat aproape total Cercetri de suprafa au fost efectuate i'l 1957. Sau recoltat fragmente ceram1ce medievale trzii i moderne Se recomand cercetarea prin sondaje i stud1erea materialelor ceramce gsrte de echipa din Institutul de Speologie Emil Racovi" din Bucureti .

Orghidan i Margareta Dumttrescu, in 1957. la suprafa au fost gsite fragmente ceramice din epoca bronzului i prima epoc a fieruiUI - Hallstatt, dup determinrile lui Ion Nestor. O vertebr uman dorsal a fost atribuit de Olga Necrasov lUI Homo sapiens. Datare epoca bronzului, Hallstatt
Orghidan Margareta Oumttrescu, Stud1u monografie al complexului carsttc dJn deftleul Vlrgh1ului. Lucrante lnslttutulu de Speologte .Eml Racovt!A" 1-2. 1962. 1963 , p 93
1
Tra~an

94 2 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemaltc al Petertlordrn Romama 1981 , Bucureti , 1982, 1200/4

Petera Mereti

nr. 8 de la

(dup T. Orghidan, C. Goran, Petera nr. 18, dup Jodek sau

Petera

Calului, Huda Calului,

Mereti

Lolik)
Jud. Harghtta, sat - comuna Localizare. Munii Perani, Valea 01tulut Superior. carstul din Cheile VrQhiUIUI, versantut drept, in aval de Podul nr. 10.
Repreztnt o peter natural locutt de om, cu altitudinea absolut de 600 m, relattv de 6 m, lungtmea total de 220 m, cu dou deschiden, deschiderea prinCipal inalt de 6,5 m, limea de 10 m. ln dou galerii, A i 8, s-au fcut sondaJe. Primele informaii despre peter le-a furnizat O. Balazs, in 1868. Tn 1911, F. Podek face primele sondaje. Tot in 1911, F. Haaz i K Jodl o cercetez i ei, apoi intre 1957 - 1958, Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu i fac schia complet I efectueaz in galeria A, de la intrare, trei sondaje; din ele i de la suprafa au recoltat materiale ceramice neolittce i recente, faun cu Ursus spelaeus, Vulpes vulpes i Cervus elaphus Cercetri au fost efectuate intre 1942- 1943, i de Maria Mottl (informaie preluat dup 8 . Jungbert) . Tn 1969, Lucian Rou, G. Ferenczt, A. .Zriny1, 1. Konya, au efectuat spturi in peter gsind o vatr de foc pe care erau lame. gratoare, a chii de

Datare: epoca
dern

medieval ,

epoca mo-

1 . Traian Orghdan, Margareta Oumttrescu,

Stud1u monografte al complexului carstJc din defileul Vllf'ghtulut, Lucrlnle lnsttlutulul de Speologie .Em11 RacovtA' 1-2, 1962. 1963, p

133- 1~ 2 Cnslian Goran, Catalogul Sistematic al Pete"lor dm Romlma, 1981 , Bucurett , 1982, 1200/26 .

Petera

nr. 4 de la

Mere ti
(dup

T. Orghidan, C. Goran)

Jud Hargh1ta, sat - comuna Mereti. Localizare: Munii Perani, Valea 01tulut Superior, carstul din Cheile Vr ghtulut, versantul stng, la 13 m de Podul nr 8.
Reprezint o peter natural locuit vremelnic de om, cu altitudmea relatv de 14 m, lungimea total de 6 m. cu o singur intrare, nalt de 3 m, larg de 1 m. orientat pe direcia sud-vest. Petera este cald, lipsit de cureni, lumina ptrunde difuz pn in fundul peterii. Tn urma cercetrilor efectuate de Traian

72

www.cimec.ro

2,

poca m

Gaurile alturate din Dealul lui Coco

Petera

Meda
Piatra

(P

tera nr. 1 din uncuiuului)

Jud Hun d

ra ,

Petera

Luncani

(vezi i Petera Cioclovina

Usc

t~)

73
www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

minelor din Romfmia -

Peteri

naturale
beului, masivul .Dlma Ponoriciului", pe Valea Streiului, afluent al
Mureulw .

Petera
ap
(Petera
Ap)

Cioc/ovina cu

Ponorici-Cioclovina cu

Jud. Hunedoara, sat Cioclovina, comuna

Boorod

Localizare: Munii Sebeului, bazinul Ponoricii, Valea Luncarilor, versantul vestic al Vii Ponorici, 1O metri deasupra ponoarelor, 6 km sud de Petera Coco ului.
Reprez1nt o peter natural locuit de om, cu dou deschideri i galerii etajate, cu lung1mea de 7916 m, cu altitudtnea de 860 m. A fost explorat i cartat de Clubul de speologie .Emil Racovi~ Bucureti . intr-o galerie mic, la 10 m deasupra galeriei principale, la captul dinspre prpastie s-a gsit un bogat tezaur constnd d1n 6000 de piese din bronz (phalere. tutuli, ampyxuri. lunule, saltaleone etc.), 1500 de mrgele din past de sticl albastr, 1000 de mrgele de chihlimbar, 500 mrgele de faian, dou psalli din corn de cerb proventnd de la un harnaament de parad. Tipologie, piesele de harnaament hallstattiene sunt specifice aa-zisului tip Cincu - Suseni Petera face parte d1n acela1 sistem cu petera Cioclovma Uscat Cercetarea se impune a fi contmuat .

Petera

Cloclovina - Intrarea cioplita de om

Datare: Hallstatt.
1 Eugen Coma , Le dep()t en bronza de Cioclovma (Carpates MertdJonales) , Acla Archeotoglca Carpallca 8, 1964 , 1-2, p, 169174 2. Marcian Bteahu, V Decu tefan Negrea , C. Plea , 1 Povara , 1. V1ehmann, Pe~tefl dm Romama , Bucureti . 1976 3. Cnstian Goran , Catalogul Sistematic al Petenlordm Romama , 1981, Bucureti , 1982 , 2063 / 7.

Reprezmt o peter natural, locuit de om, are lungimea de 2054 m, altitudinea de 775 m i prezint dou .ntrri. Spturi arheologice i cercetri de teren au fost ntrepnnse, ntre 1911 - 1922, de ctre Mrton Roska. Situaia stratigrafic este incert in prezent, datorit intensei exploatri de guano efectuate de germani in timpul primului rzboi mondial Petera a fost explorat pe rnd de Clubul de speologie .Emil Racovi" din Bucureti i de Clubul de speologie .Proteus" din Hunedoara. Pentru speologi Petera Cioclovina uscat face parte din acelai sistem carstic cu Petera Cioclovina cu
ap

4 Buletmul Clubulu de speologe . Em1l Racovta Bucureti 4, 1976 , p. 242; 14 , 1996 , p 9

Petera

Cioclovina
uscat)

(Cioclovina
Boorod

Jud Hunedoara, sat C1oclovina, comuna Localiza re:Carstul din Valea Luncanilor, versantul drept Munii Se74

Date arheologice: din lucrrile publicate de Mrton Roska I dm materialele recuperate din peter rezult existena dovezilor de locuire dm paleoli!lcul mijlociu, cultura musterian, I paleoliticul superior, cultura aurignacian, ambele depunen fiind insoite de faun fosil . Spturile au fost reluate ntre anii 1953 1954 de C. S N1colescu-Piopor, Corneliu N. Mateescu i Lucian Rou, rezultnd r matenale din vremea culturu
Coofeni.

Date antropologice: din stratul de locuire

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din

Rom~nia

Peteri

naturale

corespunztor aurignactanului provine un craniu uman, descoperire care a fcut obiectul unei comunicri prezentate de Mrton Roska t O M. Teodorescu in 1923. A fost dat spre cercetare lui F. Rainer i 1 Stmonescu Acetia I-au publicat in 1923, atrgnd atentia i stabilind c aparine unei femei de 30 40 de ani, fiind caracteristic .omulut de Cro - Magnon". Au fost fcute analogn cu Homo sapiens de la Predmost 11 din Boemia Craniul se gsete in colecia de paleontologie a Facultii de Geografie Geologte din cadrul Untversitil dtn Bucureti . inatnte de 191 t nvtorul Tory Gyozo din Clan mpreun cu eful de gar Ioan Lager au descoperit. in Sala Mare. un prim craniu, ulterior pierdut. Piesa a fost gstt la 2 m adncime, sub crusta stalagmttic din sectorul 1.lnciziile constatate de Marton Roska pe pereii peteri sunt constderate de Henri Breuil i C S. Nicolescu-Piopor ca fiind produse de animale. ztie
1

de 24 m, altitudinea absolut de 550 m, relativ de 115 m. Tn 1924, Mrton Roska, execut spturi care ajung pn la adncimea de 0,90 m dup cum urmeaz : O- 0,20 m strat eneolitic, 0,20 0,50 m paleolitic, un gratoar din jasp, atribuit aurignacian-ului mijlociu. fauna este cu Ursus spefaeus. 0,50 0,60 m. steriL 0,60 - 0,90 m strat cu achii cioplite i crbune, nedatat. Este necesar revizuirea stratigrafic i tehno-cultural . Datare : paleolittc. eneolitic
1 Marton Roslla, Recherches prehtstonques pendant l'annee 1924, Oacta 1. 1924 2. Henn Breutl, Notes de voyage pateoiJth,que en Europe Centrale , Anthropologte , 1925, p 33 -35 3 C s NcolaescuPiopor, Le paleo/Jihtque en Roumanle, Dacia 56, 1935 1936 (1938 1 4 Cns!Jan Goran, Catalogul Srstemaltc al Peterilor dm Romlnla, 1981 , Bucure~ll . 1982 3122 / 3

Petera
Bia

Balogu
Crciuneti,

Datare paleolittc, perioada de trande la neolitic la epoca bronzului.

Munii

Jud. Hunedoara, sat

comuna

Marton Roska , Cercet4n arheologtce Tn Hunedoarel, 2, CluJ, 1923.

2. Henn Breull, Sta/lons pal~oltttques en Transilvante, Butehnul Societn de tnn e - Cluj 2 1925, p . 4 .

Localizare : Munii Metaliferi, bazinul Alb, carstul din Valea C ianului, Mgura Feredeului, la nord de Deva .
Cnului

3
4

C S N'cotllescu-Piopor, Desenun paleolltice Tn Oltenia , Arhivele Oltentet 5, 1926, p 23 C S Nicolescu-Piopor, Le pal~oltlfltque en Roumame, Dacia 56 , 1935 1936 (1938) .

om

5 F Ra,ner, 1 S1mionescu . Sur te prem1er crlne de 1homme pal~o/1/hique trouv~ en Roumame, Anuarul Academie Romne , Memonile Sec 'e' de th nte 3, 1942, 17 6 Cnsttan Goran , Catalogul Sstemattc al Petenlor dm Romlnra. 1981 , Bucurett , 1982, 2063 / 8

Petera ura
(ura
Bia

de Jos
Mgura Biei)

de Jos de la

peter natural locuit de trei intrn Are o lungime de 180 m, cu altitudinea absolut de 450 m, relativ de 150 m. fn 1924 Mrton Roska efectueaz spturi arheologice. care merg pn 1a adncimea de 0.55 m, dup cum urmeaz : O - O, t 5 m, humus recent cu ceramic eneolitic, 0,15 - 0,55 m argil nisipoas brun roiatic, cu crbune i faun cu Ursus spelaeus . in Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane din Deva se afl o colecie de materiale ceramice din aceast peter Este necesar revizuirea stratigrafic i tehnocultural a matenalului.

Reprezint

Prezint

Jud. Hunedoara, sat

Crc1uneti.

Datare paleolitic, eneolitic.

Roska , Recherches pr~h,stoflques pe.1dant /'annee 1924 , DaCia 1, 1924
1
Mrlon

comuna

Localizare: Munii Metalferi, bazinul Criulut Alb, carstul din Valea Cia nuiUt, Dealul Mgura Biei. la nord de Deva.
Repreztnt o peter natural locuit de om . Preztnt dou intrri, cu o lungime

2. Henn Breutl, Notes de voyage pat6ol1thque en Europe Centrale , Anthropolog,e , 1925, p 33 -35. 3. c s Ntcolaescu-Piopor, Le paleo/Jihque en Rouman1e, Dacta 5-6 . 1935 1936 (1938) 4 Cnsttan Goran , Catalogul Stslemattc al Peterllordm Romlnta , 1981 , Bucurelt , 1982 , 3121 / 1

75

www.cimec.ro

Petera
(Gau

Groapa Lupului
C Clun
, comun

Lupulw)
do

Petera

cu ap termal Geoagiu Bai Germisara

G uBat,

comu

Coridorul din Piatra Munteni/ar

(Petera Nr. 1 din Pia ra Munteni/ar)

Jud

76
www.cimec.ro

Petera

Nr. 1 de la Coasta Vacii de la Federi

t F d r comuna Pu

Jud. Hunedo

Petera Cocoului

(Gaura Cocoului, de la Federi)

Jud Hun do r .
t F d n. comun Pu .

poca

Petera

Nr. 2 de la Coasta Vacii de la Federi

t F d n, comun Pu

www.cimec.ro

Vrtop, La

Guri

(Bodii)
d unt

Datare. p

ohtic.

Petera

nr. 3 de la Coasta Vacii de la Federi

Jud Hun doara, a F d n, comun Put.

Petera
(Petera

1 din Culmea Vrtoapelor

1 din Peretele Platoului
78
www.cimec.ro

Petera Curat

de la

Nandru
(Petera

de Jos)
ndru, comun

Q Zso

von

www.cimec.ro

Arheologie petenfor i mine lor di'!

Rom~nia

Peteri

naturale

3. Cnstan Goran , Catalogul Sistematc al Peterilordm Rom~nia , 1981 , Bucure$ti, 1982, 2277 / 1,

Petera Spurcat

de la

Torma a goltt ntreg aluv1ul (postpaleoliticul) pe care 1-a aruncat pstrnd diluvtul. Recent, din peter Alexandru Punescu a prelevat probe pentru ana14 lize cu C . Datare. paleolitic, neolitic, perioada de tranz1ie de la neolitic la epoca bron-zului, epoca medieval
1. J Mallasz. A solutreen e/sO blllos megatloptasa Ercelyban , Dotgozatok Szeged 9 10, 1933. 1934 . 2 Marton Roska , Dte Sammlung Zsofa von Torma CluJ, 1941 .

Nandru
(Petera

de Sus)

Jud. Hunedoara, sat Nandru, comuna Petiul Mic Localizare: Munii Poiana Rusc, Valea Mureului, versantul stng, pe Valea Roatei, versantul drept, fa 179 m amonte de Petera Curat . Carstul din valea Mureului.
Reprezint o peter natural locUit de om, cu altitudinea absolut de 305 m, relativ de 26 m, lungimea este de 20 m, cu dou rntrn Are forma cotit , mai larg n jumtatea cu intrarea mare Intrarea mtc este blocat . Spturi arheologice s-au efectuat de Zsofia van Torma n 1877. de J. Mallasz dup primul rzboi mondial. Tntre 1955 - 1956, C S Nicolescu-Piopor i echtpa sa efectueaz spturi ststematice. constatnd evacuarea prii superioare a depunerilor post-paleolitice de ctre cercetrile mai vechi. in ceea ce s-a mai pstrat s-a

3. C S

Ncolescu-Plopor ,

Alexandra Bolomey, Matenale 3 , 1957

4

ant1erul

Alexandru Punescu . arheologic Nandru,

Cnslan Goran. Catalogul Sts/ematic al dm Rom4nia, 1981 , Bucure$1i, 1982, 2277 / 2

Petenlor

5. Vas ile Boronean1, L 'Acheul~en supeneur de Clacova (Roumane) el la questton du pai~OIIttque quartzilque . Anthropologe 29 , Brno. 1991

Bordul Mare de la Ohaba Ponor

(Hohle von Ohaba Ponor, Petera Ponorici - Cioclovina cu Ap)
Jud. Hunedoara, sat Ohaba Ponor, comuna Pu1 Localizare: Bordul Mare, Munii SeValea MureuiUI MiJIOctu , bazinul Streiului, sectorul Ponorici Lunea ni
beuiUI ,

Petera

gsit :

1. la suprafa un strat amestecat cu materiale datnd din paleolitic, neolitic (cultura Cri}, perioada de tranziie la epoca bronzului (cultura Coofeni) i din epoca medieval :
2 sub acest strat. pe alocuri s-a mai pstrat nealterat stratul neolitic Cri Starcevo, probabil din dou faze din etapa miJlocie a acestei culturi, dar diferite de etapa din Petera Curat ; 3. un strat steril 4. un strat perior;
brun-rocat;

aparinnd

paleoliticului su-

5. un strat datat in paleolitic mijlociu, musterian 11 mijlociu dup Alexandru Punescu, paleolitic cuaritic dup Florea Mogoanu, musterian cuaritic vechi dup Vasile Boronean , din WOrm 1 - WOrm 11 - interstadiul Nandru, dup Marin Crciumaru . J Mallasz
precizeaz c

Zsofia von
80

o peter natural cu dou cu altitudinea de 695 m lungtmea de 22 m. Cercetrile in aceast peter au inceput inainte de primul rzboi mondial de ctre 1. Mallasz. director al Muzeului din Deva, i de ctre Mrton Roska, continuata de acesta din urm i intre cele dou rzboaie mondiale; reluate de C.S. Nicolescu-Piopor i echipa sa, intre 1954 - 1955, cercetrile au pus in eviden ex1stena unor depuneri arheologice in care pe lng unelte de silex i os s-a identificat o bogat faun i trei falange atribuite lui Homo sapiens. Stratigrafic, situaia se prezmt astfel : la baz se afl un strat steril arheologic, urmeaz un strat data!
intrri,

Reprezint

www.cimec.ro

Petera

lui Cocolbea

(Gaura lui Cocolb a)

Jud. Hu

Petera din Ponorici (Gura Pononc1, Petera CiocJovina cu Apfl - Ponorici, dupfl C. Goran)
Jud Hu
Boorod .

ra ,

Ponor, comuna

Piatra Poienii (Petera de la P1etri Petera de sub eletru, Gaura Poi nii)

Petera

A IOio '

O&J

r 1

11

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

minelor dfn Romma -

Peteri

naturale

gsit oase sparte intenionat. Alturi, n partea dreapt a peterii, se afl un adpost sub stnc, unde se crede c sunt necesare spturi. Se impune conttnuarea spturilor, aceasta fiind i recomandarea lui Mrton Roska

dintre Criul Alb i Arieul Mic, masivul .Grohot". Cheile Ribicioarei.

Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudinea absolut de 410 m, relativ de 80 m, lungimea total de 69 m. Prezint dou deschiden, una spre est, pe platou, I alta in vale, n Cheile Ribicioarei. Deschtderea pnncipal are in fa un prag spat de 0,80 m i la contactul cu avenul altul de 1 m. Galeria de la intrare este de 14 m lungime i intre 23 m nltime, cade in avenul de 29 m adnctme care se termin n etajul inferior. A fost gstt de clubul de speologie wZrand" din Brad . Tn 1975, M. Nedopaca i ceilali membri mpreun cu Cantemir Ricuia, Irina Ricuia i Vasile Boronean cerceteaz galeria i avenul. Tn 1976 se constat c n galeria d1n fa , pe peretele de sud, se afl tncizate, probabil cu un cui de metal (legat cu sfoar de altul care servea drept ax a crui guri de fixare se observ in perete}, cercuri realizate prin rota1e, numrul lor, intregi, neterminate sau nereuite ridicndu-se la 13-14 Linia este trasat fin, prin invrtire repetat (de aici imprecizia i aspectul de exerciiu repetat). Alturi de ele exist incizat stngaci o figurin uman schematizat ce prezint un cerc reprezentnd capul. Pe stnca podelei din etajul inferior se aflau ntinse un schelet uman t resturi dintr-un schelet de Ursus spelaeus, care au fost prelevate i predate spre studiu lui Cantemir Ricuia. Marin Crciumaru, care v1ziteaz ulterior petera, public desenele n 1988. Considerm, dup linia desenului i fragmentele de ceramic ce s-au recoltat dm galerie, c desenele pot fi din epoca medieval trzie, secolele XVI - XVIII. Scheletul uman i oasele de Ursus spelaeus din etajul inferior pot fi dm paleolitic Urmeaz publicarea lor cu noi mterpretn .

Data re: probabil paleolitic.

1 Mrton Roska Rapport preltmma,re sur les ques de l'annee 1925 Dacia 2, foui/les arcfleotog1

1925 .

2 CrisiJan Goran, Catalogul Srstemat1c al Petefllordm Rom~nia . 1981 , Bucureti , 1982 . 2066/24 .

Petera

Ponor

(probabil Petera Gaura Poienii, petera de la Pietri, Petera de sub alitru, Petera din Piatra Poienii)
Jud. Hunedoara, sat Ponor, comuna Pui. Localizare: Munii Sebeului, Valea Streiului, afluent pe stnga al Mureului, prul Ohaba, masivul calcaros .Piatra Poien1i". o peter natural locUit probabil de om, cu altlludmea absolut de1132 m. Mrton Roska a efectuat n 1935 spturi arheologice, identificnd oase de Ursus spelaeus; unele oase de animale prezint posibile dovezi de spargere intenionat . Mrton Roska atrage atenia i asupra unor adposturi naturale din apropiere. Se impune efectuarea unor investigaii de teren i sondaje, att in peter, ct i n adposturile naturale menionate . Datare: probabil paleolitic.
1 Marton Roska . Raport prelimmatre sur les toui/les archeotog1ques de rannee 1925, oac1a 2, 1925, p. 412- 413 . 2. 8 . Jungbert, Repertoriullocaflt~rlor cu descoperm paleolll1ce dm Transilvania (III) , Acta Muset Napocens1s 19, 1982, p. 554 .

Reprezint

Da ta re: paleolitic, epoca

1

medieval

A venul cu incizii de la Gaura Cizmii

Jud. Hunedoara, sat Ribicioara. comuna
Ribia .

Petera

Localizare:

Munii

Metaliferi, carstul
82

Cnst1an Goran, Repertonul Sistematic al Petentor dm Romania . Bucureti , 1982, 3113 /4 2 L. VAiena , Marc1an Bleahu, B Bar)an. G Halasi , Gravunle rupestre dm Petera Cizmei, Documente recent descopente I mformatl/ arheologice. Bucureti , 1988, p 3- 13 3 Cantem~r Ricu1a . lnna R1cu1a , Vasile Soronean , P Chtnl , M Nedopaca. Descoperirile din Petera CIZmei de la RlbiCJoara, comuna R1b1Ja JUd. Hunedoara. (in manuscns]

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor I

mtnelor din Romnia -

Peten

naturale

Petera Topolnia

(Gaura lui Ciocrdie, Gaura Gurini, Petera Napu/ui,

Petera Proscul, Petera

Feii,

Sohodol, Petera Topolnia 1 i 11, Petera Tunelul de la Marga, Complexul subteran Topolnia)
Jud. Mehedini, sat- comuna
Cireu .

Muzeului Regiunii .Port1lor de Fier" din Drobeta-Turnu Severin. tn prezent este Tn administrarea Comisiei Monumentelor Naturii. Comunic hidrologic cu Petera lui Epuran. Petera a suferit unele amenaJri : peste puntea natural , din interior, prbuit acum, s-a construit un pod metalic, iar intrarea principal , de pe partea dreapt a prului Topolma , este nchis cu poart de metal. Vizitarea se face controlat.
cic ,

Localizare: Podiul Mehedin~. Cheile Topolniei. Dealul Prosculu1, la est de localitatea Cireu . Carstul din Valea Topolniei.

Datare: neolitic. Hallstatt. epoca daepoca medieval .

o peter natural , locuit de om, cu altitudinea absolut de 434 m; relativ de 84 m. Prezint cinci deschideri i are o lungime total de 20500 m. Petera este gigantic , cu o reea de galerii dispus pe patru etaje: dou fosile, unul subfosil i altul activ, ca urmare a aciunii apei din trei pruri: Topolnia , Gurini i Ponor, prin Gaura Proscului. Petera a fost semnalat n 1880 de V. Dumitrescu; se ocup de ea Gheorghe Murgoci in 1898, N. Densuianu n 1913 i 1. Vintilescu in 1941, in 1961 , V. Decu; i se vor altura Marcian Bleahu , 1. Povar i G. Diaconu n 1974 A fost mprit de speologi in mai multe sectoare (explorarea este neterminat) Mai important din punct de vedere arheologic este sectorul wPetera femeii", din care se ajunge n .Culoarul Liliecilor" i apoi n .Culoarul Vetrelor", unde au fost identificate vetre de foc ce dateaz din neolitic, din epoca dacic i din cea medieval . fmpreun cu acestea se aflau i materiale ceramice sau piese de metal. Cercetri arheologice s-au fcut i in exterior, de ctre colectivul Muzeului Regiunii .Porilor de F1er" din DrobetaTumu Severin, de ctre C.S. Nlcolescu Piopor i Lucian Rou , care au efectuat spturi la Cireu , dezvelind cuptoarele de redus minereul de fier de epoc dacic . La cercetri au mai participat E. Bujor, Vasile Boronean i alii. in mai multe locuri n peter . a fost identificat I faun. fosil (Ursus spelaeus). Este una dintre cele mai frumoase i mai importante peteri din lume. Petera este protejat i nchis circuitului turistic. A fost pus sub controlul i administraia
parial

Reprezint

1 G M Murgoct Ca/care i fenomene de eroz1une In Carpaii Merrdtonali. Bulettnul Soc et \11 de tunte 7, 1898, p . 1

2 V Oecu Marctan Blea hu , Grottes d 'Oiteme e~eplor~es de 1959 a 1962, In Recherches sur le
grottes du Banal et Oltente, Rou mame 1959 1962, CNRS, Pans, 1987.

Petera
Cireu .

lui Epuran
Jupneti ,

Jud. Mehedini , sat

comuna

Localizare . Podiul Mehedini , carstul din Valea Topolniei , pe versantul stng al rului Ponor , la 600 m sudest de satul Jupnet1 .
Reprezint o peter natural locuit de om, cu altitudmea absolut de 415 m, altitudinea relativ de 16 m, lungimea de 3604 m. Are o singur deschidere cu dou etaJe unul fosil i altul activ. in 1962 C.S. Nicolescu-Piopor execut spturi arheologice lng peretele une1 stnci, la Jupneti , dar la civa an1, se prbuete gura unei peteri obturate. Petera a putut fi explorat T n anii urmtori de specialitii de la Muzeului Regiunu . Porile de Fier" din DrobetaTurnu Severin i de colectivul care a efectuat spturi la C1reu condus de Luc1an Rou sub indrumarea lui C.S. N icolescu-Piopor i apoi de speologi. Colegul C. Lascu identific ceramic incrustat cu culoare alb aparinnd eul urii Kostolac i unelte din os i piatr Petera este in curs de explorare i are legtur cu Petera Topolnia la nivelul etajului activ. Este nchis cu grilaj de fier.

Piesele se afl la Muzeul Judeean de Etnografie i al Regimentului de Grani Caransebe , sub inventar nr. 11291 , i la
83 www.cimec.ro

Arheo/ogis peterilor i mmelor din Romdnis -

Peten

naturale

lnst1tutul de Speologie .Emil din Bucureti. Datare: epoca

1
Mare~an

Racovi"

arheologice,

medieval

stratigrafic. dup stnca alterat,

Bleahu , V. Decu. tefan Negrea , C. Plea . 1 Povara , 1 Vtehmann Pete" dm Romllllll, 1976. p 307. 308 2 Cnstlan Goran , Catalogul S/slema/Jc a/ Petenlordm Roml!llll, 11181 , Bucuretti. 1982, 213611 .

Petera

Climente /, Petera Climente, Gaura lui Climente

Jud. Mehedmi, sat- comuna Dubova

Cllmtnlt 1 Intrarea tn Ptfltli

Localizare Munii Almjului, bazinul Dunrii, zona Porilor de Fier, .Preluca lui Climente, .Ciucaru Mare.
Reprezmt o peter natural cu o singur deschidere, cu o sal orizontal i o galerie orizontal ascendenta, cu altitudinea absolut de 178 m, relattv de 130 m. lungimea total de 70 m, orientat

sud-sud-est - nord-nord-vest. A fost identificat de Vasile Boronean in 1964, care a efectuat spturi in 1965 i in 1968 1969. Cu aceast ocazie au fost scoase la 1veal o bogat faun domeshc i de peter din perioada pre1storic i numeroase materiale

intr-o succesiune cum urmeaz pe dtn penoada cnd petera era activ, la sfritul interglaciarului Rtss WOrm i WGrmul de inceput se suprapun msipuri i prundi, apo1 primele depuneri argiloase in care se afl prima etap de locuire srac, din pa1eoliticu1 mijlociu, cultura musterian, apoi dou depuneri sterile arheologic dar nu i faunist1c, locu.rea corespunztoare paleoliticului cuaritic, din paleoliticul mijlociu final i din paleoliticul superior, apoi dup o alt depunere steril o locUire protoclisurian (epigravettian) dtn mileniul XVI - XI (14000 - 11 000) a Chr Dup o depunere loessoid steril de la sfritul glaetaiunu Wurm, urmeaz o locuire din t1mpul neoliticului timpuriu cultura Cri. fn acelai t1p de depunere urmeaz o locuire din vremea culturii Coofeni din perioada de trecere spre epoca bronzului. Om epoca bronzului se evideniaz materiale I ceramic aparmnd culturii Verbicioara. din prima epoc a fieruiUI - Hallstatt, grupul cultural Susam - Med1a . Acesta din urm nu are un nivel de locuire bogat. Nivelurile de locUJre sunt marcate prin vetre de foc cu arsur i cenu, nsoite de ceramic. Ult1ma locuire, de la suprafa, se afl intr-un pmnt negru-cenuiu 1 aparine epocii medievale, secolele XVII -XVIII, in acest strat s-au gs1t i monede. La suprafa se gsete guano de animale domest1ce i liliac, vetre de foc din secolele XIX - XX. Petera adpostete in vreme de iarn i var animale domestice care cresc nesupravegheate. Pentru paleohticul miJlOCIU final i pentru paleoliticul superior de inceput s-au gsit unelte predominant din cuarit dar i din silex sau alte roci, iar pentru postdisurian un bogat 1nventar de unelte din silex, in care domin vrfurile de sgeat de un tip specific acestei locuiri. Oasele de animale stud1ate de Alexandra Bolomey i Elena Terzea fac dovada c pn Tn post-clisurian (ep1gravettian) se vna in pnnetpal Ursus spelaeus ln tardiglaciar in timpul culturii protoclisurian se vna Capra lbex (capra neagr) i Rup1capra rupicapra (capra de stnc), Ursus arctos (ursul brun), Vulpes vulpes, Cervus elaphus etc. Lista animalelor vnate pentru ambele perioade este mult

aflate

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mmelor dm Rom,nia -

Petefl

naturale
2 Vasile Boronean\. Descopenri arheologice In unele peten dm Defileul Dunlnl, Grupul de Cercetan Complexe .Portle de Fter', Speologia sena monograftcJ, coordonator. Traian Orghtdan. tefan Negrea . Academta R S.R Bucureti, 1979, p 140- 182 3 Alexandnna Negrea tefan Negrea, Petenle ain Defileul Dunlm i fauna terestri , Grupul de Ceroet4ri Complexe ,POI'\tle de F1er', Speolog&, sena monografc:A . coordonaton Traian Orghtdan. tefan Negrea, Academta R S R .. Bucu reti, 1979, p 30- 75. 4 Elena lenea . Mamdrele cuatemare am unele pe ten i adlposrun sub stancl dm zona Portle de Fier, Grupul de Cercetari Complexe ,POI'\tle de Ftel". Speologa. sena monografte<1, coordonaton Tratan Orgh1dan, tefan Negrea . Academ a RS R. Bucureh , 1979, p. 105- 1311 5 Cnshan Goran, Catalogul Stslema#lc al Petnlord1n Romlnia. 1981, Bucureti , 1982 . 2211 17

mai bogat . fncepnd cu neolit1cul, alturi de animalele slbatice apar i capra sau oata ca ammale domestice Alturi de aceste antmale de talie mare sau mijlocie a aprut i faun mrunt cu Micro tusarvafis in timpul paleoliticului cu climat foarte sever, impdunt , cu MICrotus gregalis. Lagurus lagurus, Crtcetulus migratorus. Sicista subtilis, Ochatona pusilla Din cauza creterii nivelului apei in lacul de acumulare a Hidrocentrale1 Porile de Fier l, la peter se poate ajunge numai venind cu barca pn la .Preluca lw Climente" sau cobornd pe frnghii peretele abrupt al .CiucaruiUI Mare.

Petera
(Petera

Climente Il

nr. 1 de la Gaura Ponicovei, Petera de la drum)

Jud Mehedinti, sat comuna Dubova. Localizare : Munii Almjului . bazinul Ounm, zona Porile de Fier, .Preluca lui Climente - Ciucaru Mare.
Repreztnt o peter natural, cu o singur intrare, cu o miniteras de stnc .
Prezint o orientare ascendent , cu altltudmea absolut de 60 m, relativ de 12 m, lungimea total de 47 m. Petera a fost identificat in 1964 de C.S. Nicolescu-Piopor i Vasile Boronean . fn 1968 Alexandrina i tefan Negrea ii fac cartarea i stud1az fauna . Spturi sistematice efectueaz Vasile Boronean in 1968 - 1969. Cu aceast ocazie s-a intlnt urmtoarea situaie stratigrafic : pe terasa din fa i la intrare, depozit de epoc holocen , in galeria interioar ascendent , o depunere loessoid-argtloas, in stnca erodat din perioada activ in marmite cu acumulri de pietri i nisip depuse cnd Dunrea curgea la acest nivel. Peste aceasta se gsete o depunere de loess la intrare i argiloas

Climente 1- Unelte din quartz, silex ti os

Datare: paleolitic, mezolitic, neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt, epoca medieval, epoca modern, epoca
contemporan.
1 Vas le Boronean1 Descopenn gravet,ene In
Petera

lui Cllmente, Revista Muzeelor 6, 1968

as

www.cimec.ro

Arheologta

peterilor t

mine lor dm

Rom~nia

Peteri

naturale

1~ ),l :~
~.

~.
[)

(;".

(..
'-. J/.

a; f {~ . ~~. ~
~"
1

negnctos se afl materiale ceramice i monede din vremea mpratului Diocleian, din vremea lur Constantinus 11 i apoi materiale ceramice din secolele XI XIII, ceramic i monede datate ca fiind din vremea lui Ferdinand 1 al Ungariei i Cristian, din timpul Imperiului RomaneGerman, precum i austriece dintre 1782 - 1835. Cercetrile au fost deosebit de grele din cauza deranjamentelor produse de cuttoni de comori de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului XX. Tn urma creterii nivelului in lacul de acumulare al Hidrocentralei Porile de Fier, petera nu mai are acces dect pe ap, cu barca. Are partea de la intrare acoperit de apa lacului de acumulare. Data re: paleolitic, epipaleolitic (mezolitic), perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt, epoca daco-roman, epoca medieval, epoca modern.
1 Vasile Boronean1. Descoperm arheolog1ce rn unele pfften dm Defileul Dun~ni, Grupul de Cercetri Complexe .Porile de F1er", Speologia , sena monograf1c. coordonaton Traian Orghidan, tefan Negrea , Academia R S R , Bucureti , 1979, p 140. 182

1
Climente 11 Unelte din sllelC

in galeria

pietriului este steril arheologic

La intrare, deasupra o depunere ngust, dar cu faun cu Ursus spelaeus. Apoi urmeaz un nivel de locuire corespunztor proto-clisurianului, urmat de clisurian. Este aezarea in care se atest succesiunea direct din protoclisurian a clisurianului. S-au descoperit pentru acestea peste 2000 de unelte i arme dm silex, intre care se impun vrfurile de sgeat, precum i vrfurile de suli dm os I alte obiecte, ca harpoane, podoabe i cteva piese ornamentale geometric. in interior, n acest strat cultural, s-a gs1t i un schelet uman presrat cu ocru rou i piese de dentiie . Locuirea de aici este parial contemporan cu cea clisurian de la Cuina Turcului, de la aproximativ 75 m deprtare est de peter. Peste aceast depunere, la intrare se afl materiale ceramice aparinnd culturii Coofeni , unele ornamentale cu motive cu boabe de linte n convieuire cu elemente culturale de tip Kostolac. Urmeaz locuirea din prima epoc a fierului Hallstatt, atestat de ceram1ca aparinnd grupului cultural Susani - Media. Tntr-o depunere foarte subire, la baza stratului
86

interioar.

2. Alexandnna Negrea. tefan Negrea, Petenle dm Def1leul Por11e de F1er, Grupul de CercetAti Complexe .Por1le de F~er" , Speolog1a, sena monografic . coordonatori Traian Orgh1dan. tefan Negrea Academia R S R . Bucureh . 1979, p 30. 75
3
peten I aa~postun

Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele sub stane~ dm zona Por1le de F1er, Grupul de Cercetn Complexe .Porjtle de Fier" Speolog1a, sena monograhc , coordonaton Tratan Orgh1dan, tefan Negrea Academia RS R , Bucureh. 1979 p 30 75. Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al dm Romania 1981 Bucureh . 1982 , 221 1 14
4
Petenlor Boronean , Paleofltlcul supenor I ep,pa/eollttcul am Zona Por1le de F1er, [in manuscns)

5 Vasile

Petera
(Petera Petera Petera

Cuina Turcului

din Potcapina Turcului, de la Curba Periculoas, de la Gura Ponicovei)

Jud. Mehedint, sat - comuna Dubova Localizare: .Ciucarul Mare", .Cazanele Mari" in partea de vest a ad postului natural Cuina Turcului, ntre .Moara Dracului" i .Proluca Turculut.
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mmelor dm Rom!Jma -

Peten

naturale

o peter natural, cu suprafaa 58 m2 umed, activ (in anotimpul ploios), cu altitudinea absolut de 62 m. Tn faa peterii, in adpostul natural Cuina Turcului, Vasile Boronean i tefan Roman au efectuat in 1965 un sondaj arheologic din care a rezultat 1. intre adncimile 0,20 - 0,60 un strat de locuire din perioada de tranziie la epoca bronzului (culturile Coofeni. Kostolac i Vucedol); 2. intre adncimile 0,60 - 1 m, strat de locuire neolitic . Sptura s-a oprit la aceast adncime. Materialul este contemporan cu cel gsit in spturile din adpostul propriu-zis de la Cuina Turcului (vezi adpostul Cuina Turcului, Petera din Cuina Turcului). in prezent se afl inundat de apele lacului de acumulare a hidrocentralei Porile de Fier, fiind situat sub cota 72 m. Datare: neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.
1 Vasile Boroneant. Cui/ura Kostolat de la Cuina Turcului, SCIV 17 , 1966, p 2 2 Vasile Boronean\. Cercetsri arheologice 1n unele peteri dm zona Porle de F1er. Grupul de Cercetan Complexe . Porile de Fier" . Speotogia, sena monograflca. coordonaton Tra1an Orgh1dan, tefan Negrea, Academia R S R , Bucureti

Reprezint

ceramice dm Hallstatt, medievale (secolul al XVII-lea) i moderne, vetre de foc. Nu s-au fcut spturi . Importana este istorica-economic . Tn evul mediu I in epoca modern se exploata azotatul de potasiu pentru fabricarea prafului (iarba) de puc Informaiile provin de la locuitorii din Dubova (Guran Nicolae, Rdu Antonie etc.). Una dintre denum1ri i se trage de la exploatarea zcmntului de guano bogat n azotat de potasiu denumit in zon .Silitr" (.alitra in
srbo-croat) .

Datare: Hallstatt. epoca epoca modern

medieval ,

1 Marcian Bleahu, V Oecu. tefan Negrea. C. Plea t Povar , 1 Vtehmann . Peten dm Romama. Bucureti , 1976 . 2. Grupul de Cercetan Complexe . Porttle de Fier", Speotogia sena monografica. coordonaton Traian Orghtdan tefan Negrea Academia RS R , Bucureti . 1979. 3. Cnstian Goran Catalogul SistematiC al Petenlordm Romania. 1981 , Bucureti , 1982, 2211 / 6 .

Petera

lui Carati/
Crfil)

(Gaura lui
Jud

Mehedin1 ,

sat - comuna Oubova

1979 3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaflc al Petenlorelm Romania . 1981 , Bucureti . 1982 , 2211 / 5 .

Localizare: Carstul din Zona Porile de Fier, Cheile Ponicovei, Ciucarut Mare, versantul stng al vii Rului Pomcova, deasupra Peterii Ponicova.
Reprezint o peter natural locuit probabil temporar. Prezint o intrare cu aspect de adpost, cu trei cotloane, care se pret ngesc spre est, cu lungimea de 51 m. A fost vizitat de Vasile Boronean , intre 1964 - 1968. La suprafa se observau cteva fragmente ceramtce din vremea culturii Coofeni, medievale din secolul al XVII-lea i moderne. amestecate cu cenu , crbune i dejecii de capr i oaie. Datare: perioada de tranziie de ta neolitic la epoca bronzului, epoca medieval , epoca modern .

Petera
litrari)

Fluturi/ar

(Gaura Fluturilor, Gaura de la

Jud
Mehedini ,

sat - comuna Dubova.

Localizare: Carstul din zona Porile de Fier, Che1le Ponicovei, .Ciucarul Mare, malul stng al vii rului Ponicova deasupra Peterii Ponicova. de om Const dintr-o cavitate. cu un cotlon care se prelungete printr-o galerie ngust in masivul . Ciucarul Mare". Tnlimea la gur este de 1,80 m, limea este de 1 ,90 m. lungimea este de 158 m, altitudinea este de 190 m. A fost cercetat de Vastle Boronean intre 1964 - 1965. La intrare s-a gsit faun fosil I subfosil, fragmente
87
Reprezint exploatat

peter natural locu1t i

1. Marctan Bleahu v Decu . tefan Negrea , C Ptea , 1. Povara, 1 Vtehmann , Peteri dm Roman.a, Bucureti , 1976. 2. Vasile Boronean , Cercel4fl arheologice Clm unele pesteri Clm zona Portile de Fter, Grupul de Cercetr i Complexe . Por1le de Fier" , Speologia , sena monograhca, coordonaton Traian Orghidan . tefan Negrea, Academia R.S R .. Bucureti . 1979.

www.cimec.ro

Arheologta peterilor t mmelor dtn Romdnia - Pe ten naturale

3 Crrsttan Goran, Catalogul S1slemat1c al Romlnia, 1 gst Bucureti , 1982, 221117 .
Petenlor dm

Petera

Ponicova

(Petera de la Gura Ponicovei, Gaura Ponicovei, Petera de la Gura Apei, Petera Liliecilor. Petera Polilecilor)

Jud. Mehedini, sat- comuna Dubova. Localizare: Cheile Ponicove1 Tntre Cheile Ponicovei I Dunre, la est de oseaua Orova - Moldova Veche. Carstul din zona Porile de Fier, .Cazanele Mari".

de 36 m care se termin in .fund de sac. In unele cotloane, din zona slii coloanelor s-au descoperit fragmente ceramice din prima epoc a fierului. III .Galeria Liliecilor" i Sala Mare accesibile printr-o deschidere proprie ce constituie etajul superior n evoluia peterii . Pe aici ptrunde lumina i curenii care vin dinspre chei. Se comunic cu Sala Mare i prin aceasta cu sistemul 1 (Galeria activ) , IV - Galeria cu argil . Are acces prin Sala Mare (sistemul III). Apare ca un balcon (stil labirint) al Slii Mari, cu aspect monumental. Date arheologice: .Galeria Lihecilor- i Sala Mare prezint interes arheologic i istoric. Vasile Boronean a efectuat intre 1965 i 1968 cercetri in Galeria Liliecllor in urma acestora a rezultat c aceast galerie a fost locuit in paleolitic, neolitic (cultura Cri), perioada de tranziie la epoca bronzulUI (culturile Coofeni i Kostolac) . epoca bronzului (cultura Vucedol). prima epoc a fierului (faza Ostrovul Banului) t in secolul al XVI-lea. Galeria a fost puternic afectat de gropile cuttorilor de comori t de exploatrile de guano Fragmente ceramice dtn prima epoc a fierului au fost gsite 1 in .Galeria Concre tonat"

Ponlcova fntare Tn

peter4

Lungtmea este de 1666 m (1- 537 m, Il381 m, III - 447 m. IV - 301 m), cu altitudinea absolut (la intrarea n .Galeria Liliecilor-) de 68 m; altitudinea relativ de 116 m. Reprezint o peter natural locuit de om. Se compune dm patru (1 IV) pri , denumite de speologi . sisteme": 1 - Galeria activ de tip tunel , care traverseaz masivul calcaros .Ciucarul Mare de la vest la est, prin care curge in Dunre prul Ponicova. Are lungimea de cea 400 m, iar nlimea de pn la 36 m. 11 - .Galeria Concretonat" este accesibil din prima, pe un urcu in pant
88

Date istorica-economice in penoada 1900- 1914, in timpul cnd zona a fcut parte din Imperiul Austro-Ungar, din Sala Mare I dm Galeria cu Argil se exploata guano. in acest scop, in interiorul i exteriorul peterii s-au fcut anumite amenajri La data la care Vasile Boronean a efectuat primele descinderi in peter (1965 - 1968) mpreun cu C S. Ntcolescu-Piopor i in colaborare cu sten ii din Dubova s-au constatat urm toarele amenajri :
in exterior: pe peretele (abrupt) de sud al Cheilor Ponicovei, cu acces spre . Poiana Popii" de pe podul natural al Ponicovei spre Plavievia , se afla o scar de lemn din stejar masiv cu o platform spat in stnc , la mijloc, de pe care se accedea pe o a doua scar , la fel cu prima, care era fixat tot pe o platform de stnc , care avea la capt o potec ce ducea spre peter . La intrare, in exterior, se afla o alt scar , tot din lemn masiv pe care se urca in peter .

www.cimec.ro

Arheolog1a

petenlor i

minelor dm Romnia - Peteri naturale

in interior: la intrare se amenajase o protecie cu traverse din lemn de stejar pentru evitarea degradrii intrrii. Trepte de stejar masiv urcau i pe peretele de acces spre galerie, pe unde se putea circula in perioada de var , cnd rul scdea sau seca. Tn Sala Mare, in partea de est, in faa niei cu guano se afla o scar de acces din lemn de brad (prepeleac) pe care se urca la galerii, pentru recolta rea zcmntului de guano. Sus in ni se gsea o protecie din lemn de brad Guano ambalat n cuti1 speciale era transportat la pontonul de la vechiul pichet de grn1ceri de la Plavievia. iar de acolo, cu lepul pe Dunre Primul rzboi mondial a intrerupt exploatarea zcmntului de guano i a celui de silitr . O alt scar din lemn de stejar asigura urcuul i coborul in galeria tunel spre Sala Mare. Dup unele informaii d1n partea localnicilor, guano era exploatat i pentru extragerea ierbii de
puc .

Mare, sub peretele denumit .Pnza Curii". la 500 m aval de Petera Ponicova. Carstul din zona Por1lor de Fier.

Vete,..nl - Gravurl dupl A. Kunlke

Datare: paleolitic. neolitic, perioada de tranz1ie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului , Hallstatt, La Tene, epoca medieval. epoca modern .
1 Vas,fe Boroneant Constana Boronean , Cercetifl arheotog1ce In Cazanele Man, Rev1sta Muzeelor 2, 1965, 4 2 lefan egrea, Alexandrina Negrea, Peterile dm Defileul Dunlni, LucrAnle tnslltutului de Speo1og1e ,Em11 Racov1' 8, 1969.

unele

3 Vas1le Boroneanf, Cercetn arheolog1ce In pe ten dm zona Por11e de F1er, Grupul de Cercetri Complexe .Por1le de F1er" , Speolog1a, sena monograf1c, coordonatori Tra:an Orgh1dan, tefan Negrea, Academia R S.R . Bucureti ,

1979,
4 . Cnst,an Goran, Catalogul S1stemai1C al
Petenlordm

Romlnia. 1981,

Bucureti ,

198.2,

2211 /4

Vete111nl Ruinele zidului de protecie rie epoca romani i medievala

Petera
(Petera

Veterani

lui Maov, Petera de sub Pnza Gurii, Veterani barlang, Veterani Hohle, Piscabara, Peth)
Jud.
Mehedni , sat (fost Plavievia) .

- comuna Dubova

o peter natural , fosil, ade om . Date generale. se compune dintr-un culoar scund (galerie de acces) de 19.50 m, care d intr-o sal mare, lat de 28 m, lung de 37 m i nalt de 17 m; cu o galerie vestic , lung de 14 m, cu dou rupturi de pant; o galerie-tunel (tunel de presiune) de 3,50 m spre nord, cu o mic acumulare de ap , cu altitudinea absolut de 73 m, relativ de 25m
menajat

Reprez ' nt

Localizare: .Cazanele Mari", .Ciucarul

89

Date arheologice:

cercetri

efectuate de
www.cimec.ro

www.cimec.ro

tg . ud

crtpt1011duD n b .

a, \7.t0

Petera
,(Petera

cu aven
t N dr g, comun

cu trei intrri)
drag.

Jud. m .

Cr ti n Gor n, Catalogul Si t trn)f/c al rtlor d om an a, t r. Bucure 1 2211 1 2

t

2.

Petera

Cuciulat

Jud. Sala sat Cuaul 1, comuna Letca

2 P tr Rog ndoca : l dn 1 7, p381

9,

Petera
Jud. Tim1 , Tom li.

Buzeica
t Rom n

tt, comuna

www.cimec.ro

Arhao/ogia patanlor i minalor din RomAnia - Pat9fl naturale

cazionat de om. Lucrri de explorare in curs de derulare de ctre muzeele din

Reia i Caransebe.

1 Manus Moga Muzeul reg1onal al Banatului, ReVIsta Muzeelor 1. 1964 , 3, p 295

2 Petre Roman. Mod1ficln structurale ale cultunlor eneoltltcului fina/In regtunea carpatodanubtanl , Banal1ca 2 1973. p 58 Marc1an Bleahu. V Decu tefan Negrea C 1 Povar. 1 . V1ehmann. P&tefl dm Romlnia, Bucureti 1976 3
Plea

Datare epoca

preistoric

1 Petru Rogozea, Cercet~rr arheologice In endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banat1ca 9, 1987, p. 355, 361 .

Petera Romneti
Petera

Mare de la Fereti, cu Ap, Petera Romneti- Fereti, Rumunyestbarlang, Facsadi - barlang)

Timi, Tometi.

(Petera

4. Manus Moga O Radu, Contflbututa cunoaterea culturii Trsa ITn lumma descopermlor de la Hodont {1959 1960) , Studu I comunocan de etnografie l1stone 2, Caransebe , 1977 , p. 231 , 233 , 238 5 Cristoan Goran, Catalogul Srstemai/C el Romlma. 1981 , Bucureti 1982, 2273 / l.
Petenlordm

Jud.

sat

Romneti,

comuna

Petera Istoric.
(Petera

Localizare Munti Poiana Rusc. carstul din bazmul Bega, in amonte de Mntur, Valea Pustinei, versantul stng la .2,2 km inainte de confluena cu prul Bega Poienilor Dealul lui Filip, la sud-est de sat o peter natural locuit de om, cu altttudinea absolut de 370 m, relativ de 105 m, lungimea de 1386 m. Intrarea este de 2 x 9,5 m, orizontal, fosil, cald . Prezint trei deschideri. Primele cercetri au fost fcute in 1872,de ctre T. Orthmayr. Cercetri speologice complexe au rost fcute dup 1963. Spturile arheologice au fost conduse de M. Moga in 1949. Au fost identificate dovezi de locwe din paleoliticul superior: o vatr de foc pe care erau opt coli de Ursus spaeleus i dou instrumente d1n os. Din locuirea neolitic , in afar de ceramica aparinnd cultun'i Tisa (1 - 11) s-a gsit i o groap ce a servit ca depozit de cereale (groap de bucate). Din perioada de tranziie la epoca bron-zului provin materiale aparinnd grupului cultural Bile Herculane - Cheile Turzii. fn 1960, Ion Stratan i Florea Mogoanu reiau spturile, care se opresc ta - 3,80 m, fr a atinge patul peterii . Au nimerit cu seciunea in splurile vechi, identificnd doar materiale post-paleolitice. Datare : paleolitic, neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.
92
Reprezint

nr. 2 a lui Manea Cezar)

Jud Gorj, comuna Closan1 Localizare: Muntii Mehedinti, bazinul J1ulut, Malea Motrului
Pester natural locuit

de om desco-

perit m 1975, 37 metri lungime. In ea s-a gsit o pies din bronz de epoc dacic

Datare. Epoca fierului.

lea Giurg1u Buletinul Clubului de Speologie Em 11 Racov1t 5 1977-1978, p 102-103
1

Petera
Jud.
Braov ,

Templul Ursitelor
comuna
1nca

Veche

Localizare: Munii aga, masivul Fgra , malul drept al prulut inca. afluent al Oltului.
Dou ncperi rupestre spate de om intr-o roca sedimentar nisipoas . Prezint aspect de catacomb paleocretin . intr-o firid a altarului se afl un poligon stelat iar in interiorul su , dou litere din alfabetul grecesc, alfa i omega. Monumentul are caracteristica paleocretin . fn abs1d este incizat figura lui Hristos.

Datare: sec. IV p. ch .
Gh Lucoan Moldovan. Misterul templului de la Sonca Veche Brasov, 2000 V Boroneant, Cercetare de teren 1n ocombne 2000. nepubl1cata

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

minelor din Romnia -

Peteri

antropice

antropice (biserici i ncperi rupestre)

Biserica Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul
Jud.
Buzu ,

Peteri

putut fi transformat i utilizat ca magazie pentru interesele complexului monahal (poate staul pentru animale). A2 - ncpere cu lungimea 1 m, limea 0,55 m, nlimea 1,80 m, fr u . A putut servi ca loc de adpostire a unei troie sau altei piese de cult (icoan posibil) . A3 - ncpere a crei lungime este de 0,65 m, iar nlimea de 1,53 m. Nu a putut fi folosit dect pentru montarea unei cruci sau icoane in interiorul su . Nu poate fi observat de la distan mai mare.

sat Aluni, comuna

Coli.

ni ,

Localizare: Malul stng al prului AluCulmea Martiriei.

Biserica este spat in stnc . Este format din dou ncperi, naos (5,60 x 4,75 m), altar (2,81 x 2,55 m) i un pridvor exterior din lemn. Firidele prezint patru inscripii in chirilic, cu datrile : 1548, 1736, 1745, 1777. O inscripie din nordul altarului (in paleoslav) pare a fi anterioar secolului al XVI-lea. Sitului ii aparine i chilia cu dou ncperi, aflat la 6,5 m de biseric . A suferit transformri ale pereilor in mai multe perioade. Datare: epoca
medieval .

J'1Ar

1\To ~ tl_) A
7056 =151. 8

~~ KfA./)~
721.1.
~

1. Alexandru Odobescu, Biblioteca Academ iei. Fond Odobescu III , Varia 14, Acte, 1-11 . 2. P. Chihaia, De la Negru Vod la Neagoe Basarab, Bucureti. 3. , Vestigiile Rupestre din Munii Buziju/ui, coordonator Corneliu tefan , Buzu , 1980.

=17'3f:.

c Tl)4)~
)CHA
7251. =171.6

Complexul Aluni, Culmea Martiriei

Jud .
Buzu,

sat Aluni, comuna

Coli.

'"!;penE
[ ](~Aif
Inscripii

7285=1777

Localizare: Munii Buzului, bazinul rului Buzu, afluentul Aluni, Complexul Monahal Aluni.
Reprezint

din interiorul bisericii

locuri

de

inchinciune

semnificaie magic, ritual. Pe stnc, jurul bisericii, se afl locuri de inchinciune la nlimi diferite. intre acestea se numr :

cu in

A4 - lucrare

A 1 - ncpere spat in stnc pe care a existat cndva o cruce sau o troi de lemn. Lungimea este de 1,60 m, limea de 1,40, nlimea de 1, 75 m i o u cu dimensiunea de 0,75 x 1,55 m. Dup prerea lui Corneliu tefan i a lui Vasile Drmboceanu ar fi o peter natural, care a
93

de form rectanun inceput de dltuire cu o deschidere de 0,65 m. Are 3 nie cu funcionali i necunoscute. Este acoperit cu bolovani prbuii de pe nlimi.
gular . Prezint

abandonat,

A5- lucrare monumental, situat pe vrful stncii prbuite de seisme. Pstreaz la baz o parte din peretele nordic i vestic. Toate acestea ar trebui studiate i efectuate noi observaii , mai ales asupra execuiei lor
www.cimec.ro

Arheo/ogia
i

peterilor i

mine/ordin RomfJma -

Peteri

antropice

asupra modului de acces la ele. Sunt in cu biserica i cu alte repere aflate pe schiele lui H. Trenk. cu observaiile formulate de el i cu cele ale lui P. Chihaia i a altor specialiti sau informatori.
relaie

Biserica Agatonul Nou Hram Sf. Ion Zlatotust

Jud
Buzu

sat Nucu, comuna Boztoru .

Datare: epoca

medieval .

Localizare. Culmea Sptarului, versantul sudtc. Bloc stncos. Biserica este spat in stnc t are urmtoarele d1mens1uni: altar (2,70 x o 98 m), naos (3.20 x 2,30 m). pronaos (2 71 x 3,00 m). pndvor I bec1 {0,51 x 0,65 m). Exist trei pomelnice unul din vremea lui Neagoe Basarab al doilea din vremea lui Moise Vo1evod I al treilea dm timpul lUI Vintil Voievod i Radu, care au fost scrise cu caractere chirilice (dateaz din secolele XVI - XVIII). ncperile sunt legate intre ele au ferestre, nie, firide pentru strane, lcauri pentru amenajri exterioare, to-bogan etc. A fost avariat parial din cauza se1smelor. Se mai pstreaz pn la inl1m1 d1ferite Zidurile, podelele i beciul in intregime.

1 Alexandru Odobescu, B1bltoteca Academ1e1 , Fond

Odobescu III, Vana 14 , Acte , 1-11 2 P Ch1ha1a . De la Negru Vod la Neagoe Basarab. Bucureti 3 , Vest1g1ile Rupestre dm Munu Buz~u/ui, coordonator Corneliu telan , Buzu , 1980.

Petera
Jud.
Buzu,

lui Iosif
sat Nucu, comuna Boztoru

Localizare: La 3 km vest de satul Nucu, in peretele abrupt al in! imii .Crucea

Sptarului" .
Reprezint

o singur ncpere (6 x 1,85 x 2 m) Intrarea era spre sud cu o fereastr, la nord o firid ce a putut juca rol de altar sau proscomdier lmial ncperea a fost mai mic deoarece are o strangulare observabil pe pereii din interior. Tn faa intrrii a avut un pridvor {in ultima etap), care se articula cu ajutorul unor adncituri, scobite in perete printr-un angrenaj de lemn ce o acoperea p1ezi. S-a amenaJat dup ce in exterior s-a produs o acumulare de pant, pnn care s-a putut extmde. Iniial a existat cte un acoperi in dou ape numai in dreptul uu i ferestret in interior prezint o tencuial aplicat peste peretele cioplit, pe care se aflau incizate semne greu lizibile. in ch1rilc Prezena tencuieli poate fi un Indiciu de contemporaneitate cu sch1tul Dionisie. in exterior, tot ca la Dionisie, se afl reprezentri inc1zate. cruciforme I una asemntoare cu un pete . Este datat din secolul al Xlii-lea. Compararea cu arta gotic este pum plauzibil . Au fost redate I in acuarel de pictorul elveian H. Trenk. Datare. epoca
medieval .

Biserlcua

Agaton-

acuarel dup

H. Trenk- 1871

Datare: epoca

medieval.

1 Alexandru Odobescu Btbhoteca Academte,, Fond Odobescu III, Vana 14 Acte . 1-11 . 2. P. Ch1 ha1 a, De la Negru VodA la Neagoe Basarab, Bucureti . 3 , Vest,giile Rupeslre dm Mun1i Buz~ulur, coordonator Corneliu tefan , Buzu , 1980

1 Aexandru Odobescu. B1bltoteca Academiei , Fond Odobescu, III, 14.

Petera
Jud
Buzu,

Casa

Hoilor
comuna Merei.

2. Vesllg1ile Rupestre dm Muntu Buzaului,

coordonator Corneliu
tefan . Butu ,

1980.

sat

Nenciuleti,

3 Vasile Boronean1. Petera de la Nucu Bozioru, JUd Buz4u, Revista Muzeelor~ ~ Monumentelor, Monumente lstor1ce I de Art 1, 1988 , p 46 60

Localizare Tn culmea stncoas .Piatra Ho1lor", in apropierea locului numit .Fntna Romnetilor".

94

www.cimec.ro

O tar
XVII.

Petera
Fond

Agatonul Vechi
Bozroru
Pf

(Darm~tura)

Jud Buz u. Loulur .

Petera .

Vrful

Cmrutei

'

Jud. Buzu, at B

u, comuna P

nt

Localizare. Vllrfu1 C m ru. 1 nord d a (cea 2 m). Prob b chrt.

poca

Petera antropic

Malul

cu
Petera Csoaia
Jud. Buz

Gaur

-comuna Br

un

Datare: poca m dr XVII.

VI

www.cimec.ro

Arheologta peterilor i mine for din Romania Peteri antropice

1 Alexandru Odobescu, Biblioteca Academ1el. Fond Odobescu, Varia 14, Acte. 111 2 . Vest1gule Rupestre din Munii Buzllulul. coordonator Corneliu tefan . BuzAu. 1980 3 Vasile Boronean , Petera de la Nucu Boztoru. JUd Buzllu. Rev1sta Muzeelor I Monume'ltelor. Monumente lstonce i de ArtA 1 1988, p 46 60

Datare: epoca -XVIII.

1

medieval,

secolele XVI

Petera Fundtura

Alexandru Odobescu. Biblioteca Academiei , Fond Odobescu. Varia 14, Acte, 111 2 . VestJgule Rupestre dtn Munii Buzllului, coordonator Corneliu tefan , Buzu , 1980 3. Vasile Boronean , Pe~tera de la Nucu Bozioru. JUd Buzllu, Rev1sta Muzeelor i Monumentelor, Monumente lstonce i de ArtA 1. 1988, p. 46 60

(Chinovia)
Jud. Buzu, sat Nucu, comuna Bozioru. Localizare: La poalele nlimii .Crucea Sptarului", la 2 km de satul Nucu (in p dure).

Petera Buctria
Jud. Buzu, sat Nucu, comuna Bozioru. Localizare: Versantul de nord-vest al culmii .Crucea Sptarului", la 7 km nord de localitatea Nucu. Schitul a fost construit in secolul al XVII-lea, este spat in stnc, lungimea minim este de 4,50 m, limea de 30 m, nlimea de 2,50 m. Era mai mare, dar peretele din fa s-a prbuit. Tn interior se afl un altar de piatr. Pe inscripia pstrat se pot citi anii 1742, 1775 i 1830. Datare: epoca -XVII.
medieval ,

secolele XVI

1 Alexandru Odobescu, Biblioteca Academ1e1 , Fond Odobescu . Vana 14 Acte, 1-11 2 , Vesttgitle Rupestre din Munii Buzi ului coordonator Corneliu tefan . BuzAu, 1980 3. Vasile Boronean , Petera de ta Nucu Boztoru jud Buzlu, Revsta Muzeelor I Monumeotelor. Monumente Istorice i de ArtA 1. 1988, p 46-60 Peretele estle
i

planul

blserlcuel

Bisericua este spat intr-un bloc paralelipipedic prbUit de pe culme, fixat pe o muchie, parial ingropat in sol, de aspectul unei csue . Miezul a fost scobit i transformat intr-o ncpere cu latura lung de 5,73 m, limea intre 2,10 2,40 m, nl imea de 1,90 m; avnd tavanul boltit. Acoperiul in dou ape, tirbit, a fost acoperit de indril. La captul de vest al laturii lungi se afl deschiderea uii; pe latura lung de sud are dou ferestre, iar pe latura de est doar o fereastr. Pe perei sunt incizii chirilice. Este pomenit in documente intre 1678- 1783, a fost vizitat de V. A. Urechea, este menionat de Alexandru Odobescu in urma rspunsurilor la chestionar. in 1872 este vizitat de Bazil lorgulescu. A avut construcii de lemn in jur Din cercetrile arheologice care au fost efectuate a rezultat ceramic din secolele XVI XVIII i un gros polonez din 1504.

Petera
Jud.
Buzu,

Ghereta

sat Nucu. comuna Bozioru .

Localizare: Versantul de nord al nlimii .Piatra oimulut, in peretele abrupt dinspre Valea Ruginoasa.
Reprezint un schit cu incperea de 2 x 1,5 x 2.5 m. Pe peretele sudic sunt nie i firide pentru grinzi ce susineau un pridvor de lemn, spre care se urca pe scri spate in piatr . Partea din fa este prbuit parial, din cauza seismelor. A depins, cu siguran , de biserica mnstirii Agaton .

Datare: epoca -XVII.

medieval,

secolele XVI

1. Alexandru Odobescu, Biblioteca Academtei, Fond Odobescu, Vana 14, Acte, 1-11
2 . Vesltgtile Rupestre din Munii Buzlului, coordonator Corneliu tefan , Buzau. 1980.

3 Vasde

Boronean , Petera

de IB Nucu Boztoru,

96 www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minafor din Romania -

Peteri

sntropice

JUd BuzAu, Revista Muzeelor I Monumentelor. Monumente lstor1ce i de Art 1. 1988, p. 46 - 60.

Datare epoca -XVII

medieval,

secolele XVI

Petera
Jud
Buzu .

lui Dionisie
sat Nucu , comuna Boz1oru.

Torctorul
Localizare: La 2 km de satul Nucu (martor de eroziune cu aspectul unUl cap de om. .Piatra peterii~) . sub .Crucea
Sptarului"

1 Alexandru Odobescu , Btblioteca Academ1e1, Fond Odobescu. Vana 14 , Acte , 1-11 . 2. . Vesttgltle Rupestre din Munti BuzluiUJ, coordonator Corneliu tefan , Buzu , 1980. 3. Vas11e Boronean1. Petera de la Nucu Boztoru JUd Buzau , Rev1sta Muzeelor i Monumentelor, Monumente lstonce i de An 1, 1988, p 46 60

Petera Piatra ngurit

(Arseniile)
Jud . Buzu sat Nucu, comuna Bozioru Localizare. Tn masivul stncos . Arsenia" (cu ma1 multe vrfuri) , la 8 km nord-vest de satul Nucu Schitul este cu o ncpere de 3,45 x 2,90 x 3,30 m, cu intrarea in peretele sud1c. Tn peretele estle sunt trei ferestre, tavanul este boltit (a putut avea doi p1loni la miJloc, dup P. Chihaia). Pe perei sunt mscnpii in chirilic i lcauri pentru grinzi A avut. probabil, un pndvor de lemn. Pe altarul improvizat se afl o cruce lat1n A fost spat in secolul al XVI-lea i a dinu1t i in secolul al XVII-lea Peretele estic este parial prbuit, conform schiei lui H. Trenk Datare: epoca -XVII
medieval,

Schitul este spat in aceast stnc, cu acces numai pe scar de lemn (pe partea sudic) , fixat in lcauri spate anume. Tncperea, de form dreptunghiular . neregulat , se afl la 3 m fa de platforma de nord, 64 x 3,55 m pe latura sudic i 1,88 m pe latura nordic . Pe peretele est1c sunt dou ferestre. Pe partea de vest sunt me pentru pat i mas fn epoca trzie a suferit modificri ale suprafeei , prin lrg1rea intrrii . prin cioplire cu dalta. totodat folosindu-se i alte unelte de cioplire A fost locuit iniial fr ca pereu s fi fost acoperii cu tencuiala rocat, aplicat ulterior Din aceast etap se vd fragmente de text cu caracter chirilic i zgrafitat (anul 1796). Pe pereii stncii, sub scara de acces. sunt incizate figuri umane din dou ovale ce se suprapun (cel de deasupra este mai mare). care ar putea fi mai vechi dect schitul. apropiindu-se prin modul de execuie de cele preistonce.

secolele XVI

1 Alexandru Odobescu, Btbltoteca Academ 1e , Fond Odobescu Vana 14 Acte , 1-11 2. Vesltgitle Rupestre din Munfti Buzllului. coordonator Corneliu tefan , Buzu , 1980.

3. Vas1le Boronean1 Petera de la Nucu Bozioru. JUd. BuzJu, Revtsta Muzeelor i Monumentelor, Monumente lstonce
I

ele

Art

1, 1988, p 46 60 .

Petera Piatra ngurit

Jud.
Buzu ,

sat Ruginoasa, comuna

Breti.

Localizare: La 1,5 km nord-est de localitatea Rug1noasa . Probabil sch1t care a fost amenajat intr-o peter natural . 01mens1unile peteni , s pat de om , sunt: 7,50 x 5,30 x 3.25 m. Pereii prezmt urme de cioplire cu dalta i urmele unor vetre de foc. Intrarea este parial prbuit . Monumentul trebuie revzut.
Intrarea cu scara de acces
Datare . neprec1zat, dieval ,

probabil epoca mesecolele XVI XVII.

www.cimec.ro

Arheo logia peterilor 9

97

Arheologie

peterilor i

mine lor din

Rom~nia

Peteri antropice

Localizare: La 200 m deasupra satului (800 m nord-vest de locuina llenei Mateescu). Are forma oval, cu diametru! lung de 1,27 m i cel scurt 1,25 m, nltmea la u de 1,54 m, l1mea intrn1 este de 0,90 m. Are dou trepte la intrare, spate in piatr, pnma. cu nlimea de 0,70 m t l1mea de 0,35 m. iar a doua are 0,73 m nlime i 0,60 m l1me . Trebuie reluat cercetarea. Datare
neprecizat,
medieval.

probabil epoca secolele XVI -XVII

1. Alexandru Odobescu , B1b 10teca Academ1e1, Fond Odobescu. Vana 14 , Acte . 1-11

fZJ Peretele sudiC cu tnlrarea 1 A lexandru Odobescu , B1 blloteca Acade~ ie l, Fond Odobescu , Varia 1<4, Acte , 1- 11 2 , Vestigule Rupestre dm Mun11 Buzi:.Jfuf, coordonator Corneliu tefan , BuzAu, 980 3 Vasile Boronean , Petera de la Nucu Bozioru, jud Buz.fu. Rev1sta Muzeelor i Monumentelor, Monumente lstonce I de Arta 1. 1988, p 46- 60 .

2 . Vestg1ile Rupestre dm Munti Buzi ului, coordonator Corneliu tefan , BuzAu , 1980 3 Vas11e Boroneant. Petera de la Nucu Boz1oru. JUd Buzlu , Revista Muzeelor i Monumentetor, Monumente lstonce i de Arta 1. 1988, p . 46- 60 .

Piatra
Jud

Rotriei

(Firida de la Piatra Rotriei)

Buzu

Petera

sat- comuna

C tina.

Policiori
sat Ruginoasa, comuna

(La Po!ic10ri)
Jud.
Buzu,

Localizare Mun11 Buzului, bazinul r ulUI Buzu, malul stng al prulu1 Stemnic, la 2 km vest de satul Cttna

Braeti

Localizare: La 150 m sud de coala din satul Ruginoasa. pe malul drept al prului Prscovelul.
pnmar

Schitul este alctuit din dou ncperi suprapuse, cu urme vizibile de dltuire intr-o peter natural . Are trepte la intrare . Treapta din fa are limea de 2 m. Informaia este incomplet . Trebuie cercetat in vi1tor Datare: epoca -XVII .
medieval ,

secolele XVI
Piatra Rotlrlel - treptele de acces

1 Alexa ndru Odobescu , B1bhoteca Academ1e1, Fond Odobescu, Vana 14 , Acte, 1- 11 2 , Vesllgule Rupestre dm Munti Buzlului. coordonator Corneliu tefa n, Buzau, 1980 . 3 Vasile Boroneant. Petera de la ucu Boz,oru. j ud Buzlu. Rev1sta Muzeelor Monumentelor, Monumente lstonce I de ArtA 1, 1988 , p. 46- 60

Petera Ua
Bret i.

Pietrei

Jud . Buzu , sat Ruginoasa, comuna

Platforma de piatr are forma circular , cu diametru! de 7,50 m, la 22 m altitudine fa de firul apei. Accesul se face pe 12 trepte spate in stnc. La baz se afl un adpost natural spat i el sub stnc cu adncimea de 1,45 m, limea de 0,95 m i nlimea de 0,51 m. Trebuie cutate noi criterii de datare i raportate la celelalte lucrn din zon . Datare :
98
neprecizat , med1eval ,

probabil epoca secolele XVI- XVII.

www.cimec.ro

Arheo/ogta

petenlor t

minetor din Romfmia -

Peteri

antropice

1 Alexandru Odobescu, B1bhoteca Academ iei, fond Odobescu III, Varta 14, Acte. 1- 11 2 Bazll lorgulescu, Dtc1onar Geograf1c, Stalsllc, Economc tlstonc al jud Buzu . Bucureti. 1892 . 3 , Vest1gufe Rupestre dm Mun1i Buzlulut, coordonator Corneliu tefan . Buzau, 1980 4 . Vas11e Boronean Petera de la Nucu Boz,oru, jud Buzlu Rev1sta Muzeelor i Monumentelor, Monumente Istorice I de Art 1, 1988, p, 46-60 .

Petera ne/iei
(Piatra lneliei)
Jud
Buzu,

sat

Nehoiau,

comuna Nehoiu.

Localizare: La 1,5 km distan de ctu nul Jetu, intre prul Siriu! i lunea Pripor. Schitul este probabil amenajat intr-o fost peter natural . Amenajarea s-a fcut prin cioplire cu dalta. Dimensiunile sunt: 4,5 x 2,5 x 2,80 m. Accesul se face pnntr-un coridor cu dimensiunile de 3,60 x 0,50 x 0,45 m, cu deschrderea in form de triunghi, aceasta avnd 1,95 m. Intrarea este blocat parial de o stnc prbuit Pe peretele vestic puteau fi vzute pn la prbuire semne ca nite vrfuri de cuit i guri spate de om pentru a fi atrnate obiecte sau pentru fixat un pricr Este ameninat cu prbuirea, de aceea trebuie vzut in prim urgen . Ca observaie , poate fi vzut mar uor drn masrvul vecin
Cheia .

.Crucea SptaruiUI' . Are form de triunghi. Tn interior pereii sunt neregulai, cu adncituri dreptunghiulara sau neregulate scobite pentru fixarea unui pricr. La exterior, deasupra intrrii, la rntersecia stncilor, prezrnt o scobrtur in unghi pentru incastrarea unui acoperi in dou ape. Podeaua este din pmnt . Adncimea (inl1mea) este de 6,5 m. Intrarea, la nivelul solului. are 1,5 m lrme, nlimea de 2 m r 9 m la intrare. A fost locuit in perioade diferite: epoca bronzului - cultura Monteoru, inceputul prrmei epoci a fieruiUI (Hallstatt) i in Evul Mediu. Pentru epoca bronzului este un unicat in ara noastr pnn reprezentrile de vrfuri de suli inmnuate sau nu, prin vrfurile de lance, de sgei, pumnale etc. in Evul Medru au fost incizate cruci bizantrne I latine, notri in chrriltc cu nume de persoane i anii 1683, 1734, 176?, motive stelate cu 6 raze, motive palmare etc - toate de 1nsp1rare i tradite cretin. A fost locuit de un clugr.

Datare epoca -XVII.

medieval ,

secolele XVI

1 Alexandru Odobescu , Btblioteca Academiei, Fond Odobescu . III, p 14. 2 Vesllgiile Rupestre dm Munii Buzului, coordonator Corneliu tefan , Buztlu . 1980. 3. Vasile Boronean . Pe~tera de la Nucu Boz1oru jud Buzu. Rev1sta Muzeelor t Monumentelor, Monumente lstonce t de An 1, 1988, p , 46- 60

Fundu Pe$terll - ReprezentAri de pumnale, virfuri de lance i de sllgel

Datare epoca bronzului, Hallstatt, epoca medieval.

1 Alexandru Odobescu, Bobhoteca Academ1e1 , Fond Odobescu III, p 14. 2. " ', VestiguJe Rupestre dm Munu Buzlulu. coordonator Corneliu tefan, Buzu . 1980 3 Vastle Boronean , Petera de la Nucu Boz,oru. JUd Buzau Revtsta Muzeelor i Monumentelor, Monumente lstonce t de An 1, 1988, p 46 - 60

Petera
Jud
Buzu,

Fundu

Peterii

(Schitul Porfiru)
sat Nucu , comuna Bozioru . Localizare: La 2 km vest de localitatea Nucu, 250 m sub Biserica Fundtura, la 150 m de .Dionisie Torctorul". Schitul este intr-un adpost natural provenit din prbuirea unui bloc stncos, alturi de peretele abrupt al extremittii estice a culmii
99

Petera

de la Culmea
sat Ruginoasa, comuna

Pietrei
Jud.
Buzu, Breti .

www.cimec.ro

Arheologie

petenlor i

minelor dm Rom linia - Peteri antropice

Localizare La jumtatea drumului dintre punctele .La Oal" i Vrful Vulturilor". Schit cu profunzimea de 12 m, l~mea de 5,50 m t inlimea de 3,50 m. ln interior lipsesc dovezile de datare, dar pe pereii exteriori ai stncilor in care este spat se poate citi anul 7022 (141 4) in litere chirilice. Petera a fost redescoperit in 1975 i are intrarea partal prbu1t;t Datare. XV-lea. epoca
medieval,

Petera
Jud
Buzu,

Gaura
sat

Ttarilor
Nehoiu

Mljet . ora

Localizare: ~Vrful P1etrei" (1 km fa de satul Mljet) Schitul este amenajat ntr-o peter natural Prezint , spre extenor, dou intrri suprapuse, de forma unui adpost sub stnc . Cea de jos are 0,55 x 0,70 m t cea de sus 0,60 x 0,75 m. Tncperea din intenor are baza sub form de triunghi cu lungimea de 5,40 m, distana dintre perei este cuprins intre 1,70 - 0,60 m, 1ar inl1mea de 2,20 m Probabil a avut mai multe ncperi, dup descrierile preotului nvtor 1. Popescu din Mljet i dup cum rezult dtn scrisoarea trimis lut Alexandru Odobescu. n 1871, din rspunsul la chestionar semnat de acelai preot i de Iordache D1aconescu din Silicel, menionat de Bazil lorgulescu in dicionarul su . Pe perei a avut semne incizate, care acum par a fi neidentificab1le dar care, dup prerile celor care le-au vzut in 1871, par a fi avut forma unor vrfuri de sgei. Monumentul a fost afectat de seisme i de ageni extenori, care au ma1 ters din semne Trebuie investigata din nou in pnm urgen . Datare epoca
medieval .

secolul al

1 Ate)(andru Odobescu , B1bhoteca Academ1e1 , Fond Odobescu, III, 14 . 2. VestiQIIIe Rupestre din Mun1 i Buzlului, coordonator Corneliu tefan . Buzau . 1980 3. Vasile Boroneant. Petera de ta Nucu Boz1oru jud Buzlu, Rev1sta Muzeelor Monumentetor Monumente lstonce i de Arta 1. 1988, p 48 - 80 .

Chilia
Jud.

Aluni
sat comuna
Coli

Buzu,

.Tierea

Localizare: Deasupra chiliei bisericii Capului Sf. Ioan Boteztorul" .

Chilia este format din dou ncperi. o camer de zi de 2,66 m x 2,41 m x 1,80 m, care prezmt o sob cu ham i ferestre, i o buctrie-dormitor de 3,20 x 3 x 1,80 m, avnd o sob oarb i pnc din p1atr . A servit drept locuin preotului de la biserica .Tterea Capulut Sf Ioan Boteztorul , cu care este in relaie de contemporaneitate. Pe peretele de nord al primei ncperi se afl o firid de 0,28 x 0,43 m, iar deasupra sa se afl incizat o cruce de Malta. Pe peretele despritor se afl o alt firid , de 0,30 x 0,45 m ornamentat deasupra. cu un motiv in acolad Comunicarea intre cele dou incpen se face pnntr-o deschtdere de 1,35 x 0.50 m Deschiderea este alterat de vreme. ln incperea a doua, in peretele de est se afl o fereastr de 0,20 x 0,30 m i deasupra ei inc1z1i cu litere chirilice Pot fi citite anlroponimele: Radu, Simion, Statea,
tefan .

1 Ale)(andru Odobescu . B1bhoteca Academte i, Fond Odobescu. Vana 14, Acte. 1- 11 2. , Vesltgille Rupestre din Mun{ti Buzlufut, coordonator Corneliu tefan . Buzau, 1880. 3 . Vasile Boronean1. Petera de la Nucu Boz1oru. JUd Buzlu, Rev1sta Muzeelor i Monumentelor, Monumente tstonce $1 de Art 1, 1988, p 46 80

Complexul
Atrium)

Dumbrveni

(Bisericua Dumbrveni, Petera

Jud. Const.ana , sat Dumbrveni , comuna

Independena

Localizare . Terasa (Canaraua) Fetei, la

Datare : epoca -XVII .

medieval,

secolele XVI

2 km sud-est de sat, intre

Olteni. pe malul de nord al

Dumbrveni i

rului

Ceair.

1 P. Ch1ha1a , De la Negru VOd ta Neagoe Basarab, Bucureh , 1976 2 .... Vestlpule Rupeslre dm Munii Buzlului, coordonator Corneliu tefan , Buzau. 1980 3 Vasile Boroneant . Petera de la Nucu Boztoru, sta Muzeelor I Monumentelor. JUd Buzllu , Rev1 Monumente lstonce ' ' de Arta 1, 1988, p 46-60

Este spat intr-o teras din calcar carbonifer. Biserica este rupestr i are alte ncperi , ce dateaz din epoc medieval , secolele X - XI. Monumentele ce urmeaz a fi prezentate se afl dispuse pe 2 nivele. La nivelul superior se afl bisericua , un atrium, absid (ED), niele pentru opaie . Din dreptul absidei por-nete ctre est un culoar
100

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din Rom6nia

Peleri

antropice

de 35 m lungime, care in prima jumtate este paralel cu bisericuta. apoi urmeaz un traseu de forma literei Din culoar, la 0.45 m, se accede in altarul care se deschide spre exterior. Prin el ptrunde o raz de lum1n. Pe culoar, la 4 m vest de prima cotitur se afl o groap iar la 2 m est, alta. Gropile au limea de 0,60 m, la captul de vest, n rest se afl alt tunel i tcaele celor trei morminte. Din nivelul infenor se ma1 pstreaz numa1 contururile unei alte biserici cu altar, naos i alte ncperi Tn exterior, in fa , se mai pstreaz un zid de piatr nefasonat, distrus in mare parte, al crui rol nu a fost lmurit Este ulterior fazei de funcionare a complexului. Din complex mai face parte asiza de pietre mari, fasonate, legate intre ele cu pmnt. Poate reprezenta traseul unui zid de incint. Acesta se afl pe malul drept (sudic) al prului i este observabil pe o distan de 10 m. Bisericuta are acelai plan ca Bisericuta B1 de la Murfatlar. Tn fundul ncperii de sub atnum i in absid se afl incizat o inscripie, care poate fi comparat cu cea din Petera de la Casian, de pe valea rului Casimcea. Din investiga iile arheologice efectuate s-a tras concluzia c ntreg complexul a fost distrus de foc. Nu s-au gsit materiale arheologice care s asigure da-tarea dect in zona asizei de pietre de pe malul sudic, de unde provin fragmente ceramice de tip Dridu, din secolele X - XI. Din cauza prbuirii peretelui exterior al terasei, este greu de stabilit cum I pe unde se intra in complexul rupestru.

.z

inscripie greu de descifrat, ale crei semne pot fi comparate cu cele de pe fundul vaselor de t1p Dridu. Sunt rune sau semne de tipul rboajelor

Datare epoca XI
22

medieval,

secolele X -

1 Costel Ch1nac. Un monument med1t: Complexul Rupestru de la oumbraven1 , Ponuca. 1988. p 21 -

2 Cnstian Goran, Catalogul S1stemat1c al Pete ul or dm Romania 1981 , Bucureti , 1982, 5205 / 9

Petera Dumbrveni

Cripte
(M 1, M 2, M 3)
Jud. Constana, sat
Independena Dumbrveni ,

comuna

Localizare Terasa (Canaraua) Fetei, la 2 km sud-est de sat, intre Dumbrveni I Olteni, pe malul de nord al rului Cea1r Criptele o ncpere n stnc, in partea de nord mormintele sunt la nord de .atrium i la vest de .galena-culoar" au fiecare cte
rectangular boltit, cioplit

Datare: epoca

med1eval .

Complexul rupestru de la Murfatlar

(fost Basarabi)
Jud.
Constana,

Incperile mortuare (cavou) : la nord de

sat - comuna Murfatlar.

Tibiir,

atrium i de captul de vest al galeriei culoar, se afl o alt adncitur rectangular boltit, care prezint n nord trei ncperi (cripte) spate in stnc, la O, 70 0,80 m deasupra podelei, orientate est vest, dup cum urmeaz: Mormntul 1 - cu dimensiunile 1,90 x O, 75 m, Mormntul 2 cu dimensiunile 0,23 x 0,50 m. Mormntul 3 - cu dimensiunile 2,20 x 0,50 m. S-a constatat c au fost profanate. Tn dreptul atriumului, la nivelul de clcare inferior. la captul de vest al faadei complexului se constat un zid de piatr nefasonat, lipit cu pmnt. Poate fi posterior faadei i primei faze de funcionare a ntregului complex. Descoperitorii consider c ar putea fi un zid de consolidare fcut dup prbuire. In surptur , sub atrium, n podea se afl o
101

Localizare: Dealul de sat.

la nord-vest

Complex de monumente rupestre datat in secolele X - XI Este atestat de o inscripie slavon veche, datat in anul 922, i de o alta n limba greac, din 982. Se compune din masivul de cret denumit Peninsula (in care se afl cioplite ase bisencue E3, ES, B1- B4), camere mortuare (C1, C2). galerii (G1- G5), cariera de cret in perimetrul creia se afl cele trei terase de exploatare cu urmele foselor de extracie, cimitirul i o bisericu zidit, pstrat parial. Complexul a funcionat cu probabilitate pe durata construirii zidului de pe coama .valului de piatr" i a castrelor n care au fost cantonate unitile militare. ln complexul ruwww.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din RomAnie - Peteri entropice

pestru a locuit personalul de cult, care asigura as1stena relig1oas a celor ce au lucrat in obiectivele menionate. Pe pereii carierei, b1sencilor i celorlalte ncperi s-au Identificat incizii cu caracter religios. laic, artistic, elemente de alfabet chirilic, grecesc, rumc.

elemente de alfabet chirilic, un text in grecete I alte reprezentri. Datare epoca

medieval,

secolele X -

XI.

Bauribl Figuri de orilnt ln

veminte

de epoci

Datare epoca
1

medieval .

Ion Barnea V1rg11 Bilcurescu, anterul arheologc Basarab1. Matenale 6 . 1959, p 543- 562 2 . Ion Barnea , tefan tefnescu , Din lstOflll Dobroge. III. Ed Academ1e1 Bucureti , 1971 , p. 180 . 233 3 P Bogdan. Grafltele de /a Basarabi, Matenale 6, 1959 p 562. 563 4 G M1hl , lnscnpn slavone vechi de la Basarabi (rtQIIJnea Dobrogea) , Studu I Cercetn de Ungv1Sioc 15, 1964 , p 40.

Basarabt - lnCJzu cu figun de ammale 1. Ion Barnea , V~rgol Bllcturescu anterul arheologic Basarab. Materale 6 . 1959, p 543- 562 2 Ion Barnea. tefan tefnescu , Dm lslofla Dobrogei. III, Ed Academiei , Bucureti , 1971 , p 180

Galeriile G1- G5
Jud Constana, sat - comuna Murfatlar (fost Ba sa rabi) Localizare: Complexul de monumente rupestre, Dealul Tibiir, la nord-vest de sat. Sunt spate in stnca de calcar. Accesul se face printr-o intrare cu u ce duce spre cele 5 galerii (G1- G5), uor bolt1te, cu dimensiuni cuprinse intre 2,50 - 7 m lungime, O 50 - 0,90 m lrg1me, 1 - 1,30 m lime , i care comunic intre ele. Au fost folosite ca loc de inmormntare Intrarea din G1 a fost blocat cu calupuri de cret . Pe pereii ncperilor se afl mcrzate cruci,
102

- 233 3 P Bogdan, Graftlele de la Basrab1, Matenale 6, 1959. p 562.563 . 4, G. Moh l lnscnpu s/avone vechi de /11 Basarabi (regounea Dobrogea) Stud1i $1 cercetn de hngvi st c 15 , 1964, p. 40

Bisericuta Basarabi B1
1

Jud

Constana ,

sat - comuna Murfatlar.

Localizare: Masivul .Pentnsula" din Dealul Tib1tr, la extremitatea de sud-vest a complexului rupestru, la est de Masivul .Peninsula". Este format dtn altar absrdal naos i pronaos Se afl in dreapta unu1 perete aproape vertical; in ea se ptrunde pnntr-o deschidere arcuit de 1.45 x 0,60 - O, 70 m. Altarul este de 1,05 x 1, 75 m. hp1t de peretele abs1dal: in mrjlocul su, se afl
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmelor dm RomfJnls -

Peteri

antropice

pristolul din stnc cruat, de 0,80 x 0,53 x 0,42 m Naosul, un patrulater cu latunle de 2 m, are in colul din stnga o msu cruat cu latura de 0,88 m i in stnga sa se afl un soclu cruat, de 0,20 - 1,15 m. Pronaosul este de 2,20 x 1,60 m. O banc joas se afl pe latura sa de vest, iar n colurile de nord-est I sud-vest cte un postament cruat. Deschiderea de la intrare este singura prin care ptrunde lumina in biseric . Comunicarea intre ncperi se face prin deschideri arcuite. Peste tot, dar mai ales in altar, se afl fisun care au fost umplute cu ocru galben. Pe peretele de sud al pronaosului se disting figuri de cai, de 1epun, un clre, iar in stnga sus dou inscripii i un text in slava veche, n traducere .daton suntem Sus. in dreapta intrrii, este incizat anul 6500 (922), data cnd probabil s-a spat lcaul. Tn exterior. peste tot sunt inctzate semne: cruce, ele~ mente de alfabet chirilic i runic, la fel i pe glafurile dintre ncperi Pavimentul t pragurile sunt puin tocite dovad c biserica a slujit puin timp drept lca de cult

vest Naosul are 2,20 x 1,1O m I este desprit de altar printr-un perete cruat (balustrad), gros de 0,35 m Tn colurile dinspre altar se afl dou postamente distruse i acestea cu dalta sau cu un trncop in epoc . Din pronaos se pstreaz doar o lungime de 1 ,12 -1 ,35 m deoarece peretele de nord-vest a disprut in timp. Comunic cu naosul prin trei deschideri, din care s-au pstrat pragurile. Pe pereii din dreapta altarulu se afl incizat un intar, sub el doi car in mers, iar intre er tot un cal cu desen neter.mnat De asemenea pe peretele naosului se afl incizat tot un mtar. Pe fragmentele de blocuri provenmd din naos sau pronaos se vede rncizat un pom cu cruci, fragmente de text in chinhc; dtn acestea se poate citi: .Noi am sens". Pe altul se vede un oim, un pete. o cizm etc. Se afl mai jos cu 1 ,50 m - 2 m dect pragul b1sericuei 1. Intrarea nu a putut fi determinat cu prec1z1e, deoarece peretele de nord-est a disprut aproape in intregime Datare. epoca
medteval ,

secolele X arheologiC

XI.
1 Ion Barnea Vsrgil 2 Ion Barnea
B lle~ur escu antterul

Baurabi. Matersale 6, 1959, p 562 - 563

tefan tefnescu ,

Dtn 1stona

Dotuogei. III. Bucure$11. 1971 , p. 180 - 233,

Bisericuta Basarabi 83
1

Jud. Constana, sat- comuna Murfatlar.

Basarab! Blttrlcua 81

Datare: epoca XI

medieval,

secolele X -

1 Ion Barnea, Vsrgsl Bllciurescu ant1eru1 arheologic Basarabi. Matersale 6 . 1959 p 562 - 563 2 Ion Barnea, tefan tefnescu. Dm rstona Dobrogei, III Bucureti . 1971 , p 180- 233

Localizare Mas1vul .Peninsula" din Dealul Tib11r, la extrem1tatea de sudvest a complexului rupestru, la vest de brsericJa 2.
81sencua este spat in stnca de cret, sub 82. Este un paraclis funerar care continu spre vest cu cteva morminte. Se compune din altar i naos. Altarul este sub forma unei abside cu diametru! de 2,05 m i inltmea de 2,05 m. Este singura drntre bisericuele de la Basarabi care nu are pristolul lipit de abs1d i are cte tre1 adncitun dreptungh1utare pentru splri liturgice. In fa , incizat adnc, se afl o cruce ma1 mare I altele mai miet O deschidere la mijlocul peretelui face legtura cu naosul, care are 2,50 x 2 x 2,10 m. Pe latura lung din nord, prbuit, nu a putut fi identificat probabila intrare. Pereii lungi ai naosului erau mpodobii cu cruci de tot

Bisericuta , Basarabi 82
Jud. Constana, sat- comuna Murfatlar. Localizare: Masivul .Peninsula" din Dealul Tibi1r , la extremitatea de sud-vest a complexului rupestru . Este spat in stnc . Preztnt un altar absidal, naos, pronaos. Altarul este inalt de 1,22 x 1,05 m Lipit de peretele absidal este pristolul distrus din vechime cu dalta, ca i postamentul, (scaunul) din colul de sud103

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor I

minelor dm

Rom~ma

Peteri

antropice

felul, cai, clrei, halebarde, cizme, figuri geometrice, rune . Pe peretele de est se observ vreo 50 de cruci incizate de forme i mrimi diferite . Pavimentul a fost i el impodobit, dar cu motive din linii paralele. Tavanul i peretele de la intrarea in naos sau prbuit . Datare: epoca medie
al .

secolele X -

XL
1 Ion Barnea , Vug11 81IC11Jrescu ant,erul arheologiC Banrtbl, Materrale 6 . 1959, p 562- 563 2 Ion Barnea , tefan tef~nescu . Dm 1stot1a Dobrogei, III, Bucure$11. 1971 , p 180-233

Bisericuta , Basarabi B4
Jud Constanta. sat comuna Murfat ar. Localizare: Masivul .Peninsula" dtn Dealul Tibtir. la extremitatea de sud-vest a complexului rupestru, sub bisericuta 3. Bisericuta este spat in stnca de cret, sub 83. Are intrarea cioplit in peretele de nord al platformei .Peninsula". Deschiderea este arcuit , cu dimenstunile 1. 70 x 0,60 x 0,80. Dimensiunea cea mai mare a bisericii este de 7 x 3,50 m. Este alctuit din altar, naos, pronaos, cavou . Altarul se preztnt ca o treapt ceva mai sus dect naosul Are trei intrri in arcade, susinute de stlpi in patru muchii, realizate in creta cruat Omamentarea poate fi observat deasupra intrrilor i const din cte dou nulee umplute cu mortar de cret, vopsite pe deasupra in culoare roiatic luat din carier i dintr-o band de culoare roie executat in aceeai manier . Are tret pristoluri cruate i un postament mtc (scaun) . Naosul, uor boltit, este susinut de trei stlpi mari, in patru muchii i de perei laterali. La 1 m de altar se afl un prag cruat - amvonul. El desparte sala de restul naosului Pronaosul este dreptunghiular, boltit lateral, separat de naos prin doi stlpi cu profil rectangular, cruai. Un stlp se afl pe mijloc, iar ali doi stlpi sunt zidii lng pereii lungi din crmid . Crmizile sunt cioplite dm cret. Cavoul are form drept unghiular, comumc cu naosul printr-o mic deschidere practicat in peretele de vest, ce con inea oase umane rvite Pe peretele din stnga intrrii se afl incizat un personaj uman in genunchi. Pereii i stlpn din ncperi sunt ornamentai cu cruci, diferite ca form t mnme . Alturi se afl

figura unui sfnt mbrcat cu odjdti , iar deasupra o inscripie runic . Pe partea de vest a stlpului central se afl incizat un porumbel sculptat in stnca de cret . Pe peretele de est al naosulut ntlnim figuri de cai, balauri implettt schta unei biserici, un desen in labirint Inscripiile sunt cu caractere runice i chirilice. Se pstreaz i un text in grecete . Alte inscrip ti sunt n limba slav i au putut fi citite cteva nume ca al clericului Damian, al feudalului local Simeon, al unui jupan Gheorghe. Interesant este textul in limba greac, in care este indtcat anul 6490, respecttv 982 . Este cea mai mare i mai important dintre bisericuele de la Basarabi. Se impune prin arhitectur , ornamentare, bogia i importan a informaiilor furnizate. Citirea textelor slavone a fost fcut de ctre P. Damian i C. Mthil . Datare : epoca XI
medieval ,

secolele X -

1. ton Barnea, Vrgd Blc&urescu ant,erotameolog!C Basarabi. Matenale 6 , 1959 p 562- 563 . 2 ton Barnea tefan teflnescu , D111 lstona Dobrogei, III , Bucuret , 1971 , p . 180- 233 3 P Bogelan. Graflle/e de la Basarab/, .-laterlale 6, 1959, p 562- 563 4 G M :l lnscnpu s/avone vech i de la Basarabi (regtuntHI Dobrogea}, Studt $1 Cercetln de hng111Shc.\ 10, 1964, p 40 .

Bisericuta , Basarabi E5
Jud
Constana,

sat comuna Murfatlar.

Localizare: Mastvul Peninsula din Dealul Tibiir, la extremitatea de sudvest a complexulUI rupestru, la est de E3. Este compus din altar t naos ce se inscriu intr-un patrulater neregulat. lncperile sunt separate intre ele printr-un perete cruat (balustrad). pstrat numai in partea inferioar . Latura patrulaterulUI este de 3 m iar nlimea incperilor de 2 20 m. Comunicarea intre cele dou ncperi se fcea pnntr-o deschtdere cruat, bolttt. Intrarea era in peretele de nord, din aceasta pornesc ctnct galerii uor boltile ce comunic intre ele. cu dtmenstunt cupnnse intre 2,5 - 7 m lungime, 0,5 -O 9 m llime i 1 - 1,3 m nlime Tn ele s-au fcut inmormntn t in pavtment se afla groapa unui mormnt Alte firide sau deschiden au fost blocate in diferite perioade. ln stnga
104

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mme/or din Romania -

Peteri

antropice

intrrii se afla un sfnt nimbat, cruci i un text runic inctzat i pe pereit de sud i vest se afl mcizate cruci, precum i doi balauri din motive mpletite. Probabil a avut pereii vopsii cu o culoare roiatic , acum observndu-se mai bine pe peretele de nord. A avut probabil. mital , o alt func1onal1tate I a fost transformat n bisericu dup pr buirea lUI E3

2 . Ion Barnea , tefan teflinescu , Din 1Stona Dobrogei, III , Bucureti , 1971, p. 180- 233 .

3 , P . Bogdan , Grafltele de Ia Basarab/, Matenale 6 , 1959, p 562-563.

4 G M1hil , lnscnpf11 slavone vechi de la Basarab1 (reg1unea Dobrogea) , Studii i Cercetan de hngVISIIC 10, 1964, p 40.

Datare epoca

medieval ,

secolele X -

XI.
1 Ion Barnea , Virgil Blciurescu antlerol arheolorJIC Basarab!, Matenale 6 1959, p 562- 563.

Camera - ncperea funerar C2

Jud.
Constana,

sat - comuna Murfatlar.

2. Ion Barnea . tefan teflinescu . Din1stona DobroQei,lll , Bucureti , 1971 , p 180-233 .

Localizare Complexul de monumente rupestre de pe Dealul Tibiir , la nordvest de sat. Intrarea se face printr-o deschidere arcuit de 1,05 x 0,60 m i comunic cu C1 . Are pav1mentul cu 0,20 m mai sus dect C1 Forma este de patrulater neregulat de 1,50 x 1,30 i cu inlimea maxim de 1,20 m. Pe pav1ment se afla un schelet uman, probabil un preot, prost conservat Tnc perea este neornamentat cu excepia unei figuri de balaur incizat n stnga intrrii Intrarea a fost blocat cu bolovani de cret nelegai cu mortar Datare epoca
medieval ,

Camera - ncperea funerar C 1

Jud Constanta. sat - comuna Murfatlar Localizare: Complexul de monumente rupestre s1tuat pe Dealul Tibiir, la nordvest de sat. Este amplasat cu 5 m mai jos dect platforma . Peninsula"
Tncperea are un prag de 0,25 x 0,35 m.

Intrarea este arcuit . de 1.45 x 0,80 x 0,30 m. Tavanul este cioplit neregulat, cu o ni in dreapta mtrrii , la 0,90 m nlime fa de paviment, de 1,25 x 0,65 m, cu adancime de 0,35 - 0.45 m De o parte I de alta a sa se afl dou guri, probabil pentru o corttn (perdea). Tn colurile de est i de sud se afl cte un postament circular de circa 0.1O m. Tn paviment se afl o groap circular care a fost umplut cu sfrmturi de cret , care au fost depuse in epoc. Peste groap se aflau dou schelete ngropate cretinete, culcate, acoperite cu un strat de ml, fr urme de sicriu. Pe mal, sub schelete, au putut fi observate urme de pnz . Pe perei se afl incizii. semne cuneiforme, cini, cai, psri , balauri impletii , figun geometrice, dou cizme, rune. Pe latura de est se afl un cap uman cu ochi piezii, de mongol. Tn dreapta 1ntrrii se observ o figur uman schematizat , in micare. Tncperea comunic cu C2 printr-o intrare care are in fa o cruce sculptat. Tn faa intrrii este o firid . Intrarea a fost zidit cu bolovant din mortar. Datare: epoca XI
1

secolele X -

XI.
1 Ion Barnea, Virg'l Btlc1urescu . ant1erol arheOIOfliC Basarab. Matenale 6, 1959 p 5<13- 562

2. Ion Barnea, tefan tefnescu , Dm 1stona Dobrogei, III, Bucure ti . 1971 , p 180 - 233 3. P Bogdan , Grafllele de la Basarab1, Matenale 6, 1959, p, 562- 563 4 G M1hli1lli, lnscnpu slavone vechi tJe /a Basarabi (reg1unea DobroQea} . Studu I Cercetan de lingvistica 1O, 1964 p 40

Cariera Basarabi Murfatlar - Cimitirul

Jud. Constana , sat - comuna Murfatlar. Localizare Complexul de monumente rupestre de pe Dealul Tibiir, la nordvest de sat Este h strns legtur cu bisericuele 83 84. Conine 9 morminte spate in umplutura carierei, in relaie de contemporaneitate. In loc de sicrie aveau cte o gardin din lespezi de cret de form dreptungh1ular , care aveau funcie de crmid , dup obiceiul roman1lor. Deasupra gardine1 mormntului au fost aezate
105

medieval,

secolele X -

Ion Barnea Virg1l Bllcurescu, antterol arheologic Basarabi, Materiale 6, 1959, p 542-562

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mine lor din Romma - Peten antropice

lespezi tot din cret, aezate pe lat. Ele inchideau mormntul. Erau acoperite cu rn neagr adus drn afara carierei. La picioarele unui mormnt se afla in poziie vertical o cruce cioplit dintr-un bloc de cret. Celelalte 11 morminte se aflau in galeriile 1 - 5, in ncperile adiacente bisericuelor i n camerele mortuare Datare: epoca
med1eval,

Petera

Diana
ora Bile

{Izvorul Dianei)
Jud. Cara-Severin, Herculane. Localizare: Carstul dtn Valea Cernei, malul drept al Cernei, in aval de primul pod peste Cema.
Repreztnt o peter natural amenajat . Are o ncpere lung de 24 m din care. pe 14 m de la intrare, a fost transformat in izvor termal cu aspect utilitar monumental, cnd Banatul a fost sub stpnire austriac. Are altitUdinea absolut de 154 m i relativ de 7 m Din izvorul su amenajat, vizitatorii pot cobori pe nite scri ca s bea apa cu proprieti terapeutice. Era cunoscut in epoca roman i. probabil, dacic

secolele X -

XI.
1 Ion aarnea, V1rg1l 8llc1urescu , ant1erul arheologic Basarab/, Matenale 6, 1959, p 543-562 2 Ion Barnea. tefan teiAnescu , Dtn 1stona Dobrogei, III, Bucureto 1971 , p 180-233 . 3 P Bogdan, Graf1tele de la Basarab1, Materiale 6. 19511, p. 562- 563 4 G Mahil , lnscnpu s/avone vechi de la Basarab! (reg1unea Dobrogea) . Studi Cercetn de Ungvlstcli 10. 1964. p 40

Datare: epoca

daca-roman,

epoca mo-

Petera antropic

lng

de cariera Cheia

dern .

Jud. Cluj , sat Cheia, comuna Mihai Vtteazu (comun suburban a municipiului Turda).
Arieului,

1. Marc,an Bleahu . V Decu. tefan egrea . C Plea 1 Povar 1 V1ehmann. Pe~ten dm Romlma . Bucuret 1976 2 Cnstan Goran, Catalogul S1stemat1c al Petenlor dm Romma 1981 Bucureti 1982, 2146 1 7

Localizare: Dealurile Feleacului, Valea in apropierea Cheilor Turzii.

Petera
(Petera

Higeea

In apropierea carierei de p1atr din epoca roman s-a identificat o peter spat de om, in care se afl o n1 pentru depozitarea uneltelor. Datare: epoca
1
roman .

Hercules)
ora Bile

Jud. Cara-Severin,

Herculane.

Mhal MaC/ea . V1aa In Dacta Romanii, Bucureti , 1969 p 308

Localizare Chetle Cernei, lng .Izvorul lUI Hercule. malul drept al Cernei, n aval de .Bile Romane. Carstul din Valea Cemei. o peter natural cu amenajri din epoca roman i modern Are o ncpere de 18 m lungime, in faa creia se aflau altare cu inscripii in limba latin. din vremea mprailor Antoninus Pius, Caracalla, Marcus Aurelius i mama sa, Faustina etc. Acestea se afl n legtur cu prezena a dou guri de peter, din care izvorsc ape termale exploatate d1n antichitate. Datare: epoca
roman, Reprezint

Petera

Cheia

Jud CluJ, sat Cheia, comuna Miha1 Viteazu (comun suburban a municipiului Turda).
ArieuiUI,

Localizare: Dealunle FeleacuiUI, Valea in apropierea Cheilor Turzii.

Peter spat de om Se exploata cuarit teriar, in apropierea carierei de piatr. Se afl intr-o ncpere (peter) fcut pentru muncitorii de la carier, cu o ni spat in interiorul su pentru pstrarea uneltelor.

epoca

modern.

Datare: epoca
1

roman

1 A Kun1ke. Donau Ans1chten nach dem Laure des

M1ha1l Macrea. V1aa In Dac1a Romani , Bucureti , 1969, p 308

Oonau Stromes 2 Marcan Bleahu, V Decu. tefan Negrea C. Plea , 1 Povar 1 V1ehmann Pete" dm Romlnia. Bucuret . 1976

106

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor t

minelor din Romlmta -

Peten

antropice

ncperea spat stnc Creaca -Tic/ar

Jud. Slaj, sat - comuna Creaca. Localizare: Depresiunea Slaj - Agrij, Valea Someutui, afluentut Agrij, lng cariera Ticlar.
Reprezint o peter spat de om. In

Petera

Creaca

(Piatra

Lat)

Jud. Slaj, sat- comuna Creaca. localizare: Depresiunea Slaj - Agrij, Valea Someului, afluentul Agrij, in apropierea carierei.
Reprezint o peter spat de om. Tn apropierea carierei de piatr. in legtur cu exploatarea carierei, s-a spat in stnc de ctre administraia roman a carierei, o ncpere (ni) pentru depozitarea uneltelor. folosit n secolele 11 - III. Se impune cartarea i nregistrarea parametrilor i a unor date cronologica.

peretele carierei este spat o ncpere care, dup prerea lui Mihail Macrea. a servit ca locuin pentru supravegherea carierei. Nu deinem date despre dimensiunea sa. Se impune cartarea i inregistrarea dimensiunilor, precum i datarea. Datare: epoca
1

roman.

M1ha11 Macrea, Vta/a In Oacta Romani, Bucureti , 1969, p. 308.

Datare: epoca
1
M1half Macrea.
Bucureti,

roman .

Vtaa

In Dacia Romani ,

1969, p 308

107

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mine/ordin Romnia- A vene

A vene
A ve nul Betfia
(Huda Brad11}
Jud Bihor, sat Betfia, comuna Snmartm (comun suburban a municipiului Oradea) localizare Munii Pdurea Craiului, carstul dm baz1nul Crului Repede, Valea Hidiel. afluentul Valea Pea, Dealul
omteu.

estic al une sh de 8 x 10 m, printr-o de nivelare de 1O m Cercetrile au fost ntreprinse de 1 Em0d1 Materialul aflat la suprafa este compus dm ceram1c, unelte dm cuar, unelte de os (oase de cerb, bou, capr, cal i porc), vatr de foc, cenu i crbune . Materialul aparine grupului cultural Roia - Gleni din epoca timpurie a bronzului. S-a mterpretat c petera a folos11 ca loc de cult Datare: epoca bronzului timpuriu.
1. Ioan EmOd1, Asupra Tnceputulw epocu bronzului Tn Bthor, Thracodacca 6. 1985 , 1-2. p 123 128

Avenul tocu1t, probabil, de om, are altitudmea absolut de 300 m, lung1mea total de 264 m. A fost descoperit de pietrarul Marta Teodor, poreclit Brada. in 1896, prin dinam1tarea prii superioare. A fost obturat dup epoca neolitic . Partea cu depozitul arheologic a fost d1strus de lucrrile din carier . S-a pstrat un topor (dalt) de piatr lefuit din neolitic, descoperit la ramificaia cu exteriorul. Partea superioar a avenului a fost distrus in 1896 i in anii care au urmat Matenalul arheologic se afl in colecia Muzeului n1 Cnurilor din Oradea Datare: neohllc
F Ardos Lukacs 0d6n barlang es geyslf CSIIOml , Oradea, 1914
1

A ve nul Varnitei ,
(Gaura ascuns sau Gaura cu podrum)
Jud
Cara-Severin, (fost Pescari)

sat - comuna Coronini

localizare: Carstul din zona Porilor de Fier, versantul Dunrii intre Moldova Veche i liborajdea, rolul de la Vam1e , in stnga slauiUI lu1 Gheorghe Bughic. Deschiderea la intrare este de 1 x 0,70 m. Are forma unui pu adnc de 4 m, care spre fund se lrgete, avnd o suprafa de 7 x 4m, care se ramific i continu lateral prin dou diverticule (canale) descendente, partal colmatate. De pe fundul su, in 1973 -1974, au fost recoltate resturi de faun recent i fosil, fragmente ceramice databile in pnma epoc a fierului, epoca medieval i cea modern. Nu a fost publicat pn acum. Accesul spre aven. ca i spre izvorul din faa sa, este blocat de ctre o carier de p1atr instalat aici. Datare: Hallstatt, epoca
medieval.

2 Elena Terzea, T. Jurcsak, Asupra unui nou punct foslltfer descopent la Betl1a, Lucrnle lnslltululu de Speolog 6, 1967, p 163 209 3 T Juresak Avenul de la Betf1a, Comunicare la smpozonul de earstolooe . Oradea , 1973
4 Repertonul monumenlelor d.n JUdelul B1hor, Oradea , 1974, p 327. 328

Avenul

Gleni
Mgeti

Jud. Bihor, sat Gleni, comuna

localizare Munu Pdurea Craiului, carstul din Valea Criului Repede, Valea Debelei, in peretele lateral al unei doline, la 1,5 km de .lzbucul Morii.
Reprezint
ptrunde

un aven locuit de om. Se printr-un horn ce coboar in colul

108

1 Vule Boroneant. Oescopermarheologtce dm unele pe~terl dm Oefi/eul Ounlm Grupul de eercetln complexe .Por1le de Fier". Speologa. sena monograf1c coordonaton Traian Orghdan , tefan Negrea, Aeadema R S R. Bucureti 19711

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor dm Romnia AdiJposturi sub sMnciJ

Adposturi
Adpostul

sub

stnc

sub Coasta Luchii

stnc

Monument al artei preistorice . Datare: epoca metalelor (epoca bronzulUI - epoca fierului}.
1. Cnstoan Goran, Catalogul SJstema/lc a/ Petenlor elin Rom~ma 1981 , Bucurett, 1982, 3423/10 Oe~t pe marcaJUI sau exteroor sene 3-423 1 9 S protlabtl de la publicarea catalogulut s-au produs schombAn de numerotare 2 Vasile Boroneant. Petera de ta Nucu Boz1oru (Judeul BuzJu), Re osta Muzeelor t Monumen elor, Monumente lstonce ~~de Arta 1, 1988 , p 55 , 59 3 L Vlena .1 Bleahu , P. BuJOr, G. Halal, Inventarul speologtc al Muntfor 81hor, Nymphaea 5, Oradea , 1977, p 209-335

Jud. Bihor, sat- comuna Bratca. Localizare Carstuf din Valea Repede. versantul drept.
Criului

Reprezint un adpost sub stnc locuit de om. Uneltele de silex aparm paleoliticului mijloctu. precum i o achte de obsidian . Descopenrea aparme lw Mrton Roska i a fost atribuit musterianului.

Datare. paleolittc
1 M~rton Ros a, L mclustfle moustenene de Bratca. Folla Arheologoca 1 - 2, Repertorlum, 26 Budapesta , 1946 , p 22. 23 .

Adpostul

Mare dintre

Petera Roie i Petera

cu
Adpostul
(Petera
Cmpani

Ap
Cnului

din peretele lzbucului de la Fnate ,

11)
Jud Bihor sat Cmpanii de Sus, comuna Localizare Mun1i Bihor, Valea Criului Negru afluentut Criu-Bia. versantul drept carstul din bazmul Vii Bulzului, La Fnae .
Adpostul

Jud Bihor. sat comuna Vadu

uncuiu) .

(sau

loca lizare : Munii Padurea Craiului, carstul din Valea Criului Repede, intre Bucea i Vadu Criului, versantul drept, in apropierea satului.
Reprezint un adpost natural sub stnc , sub un perete inalt, locUit de om, cu altitudinea absolut de 345 m, altitudinea relativ de 45 m, lungimea total de 12 m. De a ci au fost recoltate fragmente ceramice neolitice. Se impune o cercetare prin sondaj arheologic.

este natural, frecventat sporadic de om , cu altitudinea absolut de 500 m. lungimea total de 6 m, nlimea de 1, 70 m, l imea de 7 m Se afl intr-un perete stncos in versantul sudic. cauzat de prbuirea unei foste peteri . Din ea s-a pstrat doar partea din fund i un diverticul. A fost cercetat de Vasile Boronean, n urma sesizrii fcute de Ernest Obertander. in 1976. in dreapta adpostului se afl dou figuri umane incizate schematic. una reprezentnd un personaj cu prul dat peste cap i alta unul feminin , probabil o gravid , mbrcat in fust i cma . La suprafa se aflau i fragmente ceramice feudale . Nu s-au fcut sondaje sau sp uri de ctre arheologi.
109

Datare : neohbc.
1 ... Repertoroul monumentelor don jude ul Bonor, Oradea. 197". p 3941- 395 2. Cns an Goran, Catalogul Ststematoc al Peter lor don Romnta , 981 , Bucure 1982 , 3725 /1 8

Adpostul

sub ntre Stnci

stnc

Jud CluJ, sat- comuna Tureni. Localizare: Mun ii Apuseni, carstul din Cheile Turemlor, versantul stng , intre .Rotogol" i .Poderei".
www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i minelor dm Romnia - Ad4posturi sub stne.

M1c1 adposturi sub stnc se afl la baza unor stnci inalte. Din ele, in cercetrile de teren efectuate de Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxim i al1i , s-au adunat materiale ceramice apartinnd culturii Coo fem Datare perioada de tranz1ie de la neolitic la epoca bronzului.
1. 1. H. Cnan. M Brbulescu. E Chml , V. . W1nkler, Repertortul arheologc al Vashev, 1 Judeului Cluj, 1992. p 100 .

carstul din bazinul Suia , Valea Su1a Verde, versantul drept, Muntele Borz1.
Reprezmt un adpost natural locuit de om, care se continu prin patru mici galerii. Deschiderea are lungimea de 22 m, adncimea de 6 m, inl1mea de 4 m Prezint lung1mea total de 95 m, altitudinea relativ de 101 m. A fost cercetat de speologil 1. Vintlescu, Tra1an Constantinescu i G. Diaconu, care in 1969, identific in depunerile de la suprafal fragmente ceramice i un vas Coofeni. In 1991 este vizitat i de ctre colectivul arheologiC compus din Emif~an Alexandrescu, Corneliu Belcliman, Marin Crcii.HTl8ru, S. 8. Mertens.

Adpostul Petera
Jud GorJ,
Stneti.

sub Oilor

stnc

ctunul

Curpenul Vaide1, comuna

Datare perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.

1. 1 V10tlescu. T Constantinescu. G Daconu , Grottes phenomenes carsllque et S1tuat10n hdrotog1que dans la Va/ee de la Su1a Verde (Mont du Villcan), Travaux de l'lnslitut de Speologe .E Racov.tza 9, Bucureti, 1970. p 165- 168 2. Cnst1an Goran, Catalogul S1stematc al Petentor dn Romc'lnta , 1981, Bucureti 1982, 2113 / 9 3. Emihan Alexandrescu Cornehu Beldtman, Mann Cc'lrcumaru S B Mertens, Cercetari arheolog1ce in endocarstul dm sudul Munilor Villcan , Cercetan Arheotog1ce 9, Bucureti, 1993, p 34

Localizare Munii Vlcan, rama sud1c, carstul din bazinul Suia, Valea Suia Verde, versantul stng, 20 km de Trgu J1u, la cteva sute de metri de la 1eirea din Curpenul, civa zeci de metri deasupra oselei.
Reprezint un adpost natural locuit de om. cu altitudinea relativ de 25 m, cu deschidere spre vest, nlimea de 2 - 4 m, limea la intrare de 30 m C S. Nicolescu-Piopor semnaleaz prezena in interiorul su a unui desen animalier, in culoare neagr. pe care il dateaz in paleolitic. Reprezint un animal cornut in mi care. galopnd. Desenul a fost alterat din vech1me. stil naturalist . Desenul a fost extras din perete i expus in Muzeul Olteniei din Craiova Spturi arheologice nu s-au fcut. Tn 1929, C.S. Nicolescu Piopor reuete s fac o analiz chimic a culorii negre cu care a fost realizat desenul. Piesa extras din perete a fost dus la Paris in 1928 i a fost vzut de abatele Henri Breuil.

Adpostul

sub stnc Piatra lui Gotar

Localizare Munii Metaliferi Masivul Plea carstul din bazinul V1i Geoagiului, dealul Ntu, la locul numit .Piatra lui Gotar". Sub stnca numit .Piatra lui Gotar" se afl un adpost lung de 70 - 80 m inalt de 5 - 7 m, in care sunt dou ncperi, de forma unor peteri larg desch1se. Tn 1876, cnd sa construit o cript pentru contele Kun Kocsard, au fost gsite materiale aparinnd culturilor Coofeni i Wietenberg . in 1982, M. Castaian efectueaz cercetri de teren. identificnd noi materiale ceramice aparinnd fazei a treia a culturii Wietenberg. Se impun cercetri arheologice pentru stabilirea stratigrafiei i a succesiunii culturale. Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului , epoca bronzului.

Jud Hunedoara. sat- comuna Geoag1u.

Datare; paleolitic sau mezolitic.

1 C S Ncolescu-Piopor , Un desen paleolllic in Oitena. Arh111ele Olteme 8, 1929, p 93 95 2. Crlslan Goran, Catalogul S1stematc al Petentor d1n Romna,1981, Bucureti , 1982. 211317

Adpostul sub stnc Petera Frumoas

Jud. Go~. sat Vaidei , comuna Stneti. Localizare: Munii Vlcan. rama sudic,
10

www.cimec.ro

Arheofogia

peterilor i

minelor din Romnia - Ad4postuo sub stncA

1. Manon Ros a , A Torma Zsofaa Gyu,temeny- oz Erde emzell Museum Eremes Reg 'segtaranan, Cluj, p 24 2. M Castaan, Contnbuli la repertoriul arheologac a/ zoner Orltre, Buletonul cercetnlor tnntaface studeneti , arheologae-astone 1, Alba lui a , 1995, p 41. 43 .

Adpostul
Jud
MehedinJ,

lui C/imente

(Potcapma lui C/imente)

sat - comuna Oubova. localizare Ciucarul Mare, Cazanele Mari. pe .Proluca IUJ Climente. in amonte de Petera Ponicova i ta 120 m deasupra Peterii Climente 11, sub Petera Climente 1.
Adpost

natural (potcapin) lung de 70 m, adnc de 16 m, inalt de peste 20 m, altitudinea de 170 m Au fost efectuate spturi arheolog1ce intre anii 1968- 1969, de ctre Vasile Boronean . S-a spat pn la 4,55 m adncime, fr a se ajunge la stnc . Oepunef! bogate in material elastic, au fost intre 4,55 - 1 m, cu faun de peter . La 4 ,15 m, au fost gsite dovezi de locuire din paleolitic, intre 0,90 - 0,60 m exist un strat de locuire din epoca bronzului, cultura Verbicioara ; intre 0,60 0,55 m, un nivel de locUJre din prima epoc a fierului (Hallstatt); intre 0,55- 0,30 m, un strat de locuire din secolele XIV - XV, cu vetre de foc, ceramic i monede; intre 0,30 - 0,10 m, un strat de locuire din secolele XVII - XVIII, cu vetre de foc i ceramic; intre 0,10 m i nivelul actual, a fost gsit un strat recent cu vetre de foc i ceramic . Datare: paleolitic. epoca bronzului, Hallstatt, epoca medieval .
1. Vasile Boronean , Descopenn arheologice Tn unele peten dm Defileul Dun~m. Grupul de Cercetri Complexe .Porle de F1er", Speologa . sena monograrlcA, coordonaton Tra an Orghldan, Stefan egrea Academa. R S R, Bucure$ 1979

Falanga de cal salbatic omamentatJ geometric cu schema tiu re umana

Reprezint un adpost natural spat de apele fluviului in pleistocen, lung de 40 m, inalt de 25 m; ascunde sub cosorogul su dou formatiuni carstice . adpostul propriuzis i petera dm Cuina Turcului. Adpostul propriu-zis are o profunzime de 10 m, altitudinea absolut de 60 m, relativ de 12 m. Spturile arheologice au fost ncepute in 1964 de C. S. Nicolescu-Piopor, M. Oavidescu, tefan Roman i Vasile Boronean continuate in 1965 - 1969 de Alexandru Punescu.

Adpostul

sub stnc Cuina Turcului

(Potcapina Cuina Turcului)

Jud . Mehedini , sat- comuna Oubova. localizare. Ciucarul Mare, Cazanele Mari, intre .Moara Dracului i .Proluca Turcului".
1, 1

1. Crono-Stratigrafie: strat steril arheologic, argila st pe stnc sau pe lentile de nisip, grosimea este intre 0,10 - 0,70 m; strat loessoid, cu o grosime intre 0,10 - 0,60 m, bogat in matenal clast1c, compus din dou nivele epipaleolitice (1, 11), clisurian (romanello-azihan), separate intre e'e printr-un steril. Nivelul 1 se dateaz in mileniile XI - X a. Chr. Nivelul 11 se subdiv1de in .a i .b, datate in mileniile XI -VIII a .Chr.. separate pe alocuri de stenl; peste locuirea epi paleolitic se suprapur.e un alt mvel steril bogat in ma erial elastic (grosime intre 0,1 O - 0,50 m); stratul urmtor, gros de 1,15 2,05 m, aparine neoliticului vechi - cultura
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mmelor din RomfJnis - AdAposturi sub stfJnc{J

Starcevo - Cn i este compus din 3 nivele (1 - III) datate in mileniile VI - V a.Chr.; urmeaz un strat aparinnd perioadei de tranz1ie de la neolitic la epoca bronzului, in care se afl materiale culturale de tip Coofeni , Kostolac i Vucedol, i care are o gros1me intre 0,45 - 0,90 m, stratul din prima epoc a fierului (Hallstalt) are grosimea intre 0,1 O - 0,15 m i este data! in secolul al VII-lea a.Chr.; peste acesta se suprapun depuneri subiri , care uneori nu au putut fi constatate pe intreaga suprafa cercetat, aparinnd epocii dacice i dacaromane (secolele 1 a.Chr. - IV p.Chr.), epocii b1zantine I epocii med evale (secolele XII- XIII i secolele XVIII- XIX).

Tn prezent este acoperit de apele lacului de acumulare de la Porile de Fier 1, aflat sub cota de inunda~e de 70 m.

11. Consideraii speciale privind epipaleoliticul de la Cuina Turcului: 1. Prelucrarea pietrei {industria) este specific unui facies epigravettian denumit clisurian, nrudit romanellianului, valaurguianului i aziHanului. Este caracterizat prin prelucrarea achiilor prin retuare abrupt printre care se impun gratoarele subcirculare, circulare, unguiforme, vrfurile de sgei, piesele semilunare etc. 2 Arta i podoabele. In stratul de locuire epipaleolitic s-au descoperit cele dinti obiecte de art (art mobiiar) din ar , de caracter geometricabstract specifice epocii postglaciare. ln nivelul 1 inferior geometrismul este mai accentuat, mai aglomerat, dominat de mobve romboidale I meandrice. In nivelul al lilea, acestea se descompun in elemente unghiulare sau din linii ntretiate (motiv in reea) sau benzi simple, haurate. Alturi de acestea, de arme, de unelte din os, apar restun de schelete umane, precum i cele mai vechi obiecte de podoab. (pandantive, mrgele etc.), din aceleai materii prime sau din cochilii de melci. Se domesticete cinele. se intensific pescuitul, culesul, recoltatul. Datrite cu C1.. mdic pentru nivelul 1 10100120 a.Chr ; 10600120 a Chr. I 8175200 a.Chr pentru mvelul Il. Ansamblul arheologic de aici se compune din adpostul Cuina Turcului (abri) i pe tera din Cuina Turcului. Potcapina Cuina Turcului este egal cu .adpost" , (in tradiia etno-folcloric Buctria Turcului). Tavanul su acoperit de funingine ascunde aceast denumire, dar stratul de funingine poate data nc din epipaleolitic (mezolitic, neolitic etc.).

Obiecte din os omamentate geometric din primul start de loculre

Datare epipaleolitic, neolitic, perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, Hallstatt, epoca daco-roman, epoca bizantin, epoca medie-val .
C S Ntcolescu-Piopor. M Oav1descu, tefan Roman, Vastle Boronean , Cercet~rile arheolog/ce de la Cazane, SCIV 2. 1965
1

2. Vastle Boronean, D~couvertes d'ob]ets d'art eptpaleohthtque dans la zone des Portes de Fer du Oanube, Rtvtsta di Sctence Pretstonche 24, 1969, p. 2. 3. Alexandru Punescu. Eptpaleohllcul de la Cuma Turcului, Oubova, jud Mehednt. SCIV 1. 1970. 4 Alexandru Punescu , Cercetnle arheologtce de la Cuina Turcului. Dubova Oud Mehedmtl), Ttbtscus s. 1978. 5, . Grupul de Cercetrt Complexe . Porile de Fter", Speorog ta, sena monograftc , coordonaton Tratan Orghidan, tefan Negrea , Academra R S R, Bucu relt , 1979 stemahc al Pete nlor 6 Cnslian Goran . Catalogul S1 drn Ro m nt a , 1981 , Bucureti , 1982, 2211 /5 .

112

www.cimec.ro

Arheologts peterilor i mine lor dm Romnta -

Stnc~rii

Stncrii
Stncile Piatra
Jud. Alba, sat - comuna localizare: .Piatra Ampoiului, afluent al stng al Vaii Albinei.

Peterii
Mete

Peterii",

Mureului.

bazinul malul

Pe platoul de pe malul stng al Vii Albinei se afl stnci denudate. Pe vrful celei mai impozante dintre ele se afl o locuire mrginit pe trei pri de perei abrupi , ce ies la iveal doar dinspre nord. Spturile efectuate de ctre Nicolae Ciugudean, intre 1994 - 1996, au scos n eviden locuine pe structuri de pmnt ars cu amprentele lemnelor pe care au fost cldite i lutuite, atribuite culturii Coofeni. Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului.
1 Hona Clugudean , i n Cromca Cercetilnlor Arheologice Campania 1996, a XXXI-a Sesiune Na1ona 1a de Rapoarte Arheologice , coordonator Corneha Stoica, ciMeC , Bucureti , 1997.

Stnca cu desene rupestre in culoare de la /lidia- Vicinic

(Cieanullui

roie

Ion Srbu)

grup este alctuit din trei personaje masculine cu aureol de sfnt, armur i arme. Deasupra capului, n poziie nclinat dinspre stnga spre dreapta, se afl dou motive vegetale ce sugereaz ramuri de mslinr. Al doilea grup este format drn 18 personaje umane stilizate, cu mini i picioare din linii frnte . Ele se desfoar pe panta joas , ce coboar spre ru . Al treilea este constrtuit tot din trei personaje Se insist asupra armurii i armelor lipsind motivele vegetale. Tntre grupul doi r trei se afl un cap de pasre , coco sau vultur. Deasupra acestora, la cea. 40 m, se afl o pat mare de culoare ro1e - oxid de fier Pe marginea de sud i vest a terasei rului , pe sub deal se observ ruinele unei z1d1ri. Din datele culese de la localnici i din detaliile terenului se impune concluzia c in acest loc linitit, unde se afl acum o stupin , a fost un schit Intre timp, desenele au fost observate i de colectivul de arheologi de la muzeele din Reia i Cluj (1. Uzum. Eugen laroslavski i Gheorghe Lazarov1ci) , care au fcut spturi in perimetrul comunei. Apreciem c reprezentrile rupestre aparin secolelor XI - XIV (eventual anterior acestora), perioad in care in zon era biseric in arealul localitii , pe Dealul Albia . Pe vale i in amonte se afl cteva peten necercetate. Datare: epoca
medieval .

Jud. Cara-Severin, sat !lidia, comuna Ciclova Romn . Localizare: Munii Aninei, bazinul rului Nera, afluentul Vicinic, pe partea dreapt , sus spre izvoare; la sud-vest de vatra satului. Pe stncile de la vest de biserica din secolele XIII - XIV, Vasile Boronean identific, in urma unor informaii din partea localnicilor. obinute cu ocazia unor cercetri de teren efectuate in zon , in anii 1965 -1969, desene rupestre n culoare roie . Pe versantul drept al prului Vicinic se afl o stnc nalt de pn la 100 m, care coboar sub forma unor creste erodate, spre pru, pn la 8 m altitudine. Pe peretele stncii, la aceast nlime se afl trei grupuri de desene rupestre. Primul
Arheolog ia peterilor 1o 113

1 1 Uzum. Gheorg he Lazarov1 ci, Aezarea medtevall lltdta T n lumma tzvoarelor scnse ~~ a cercetln/orarheofogtce Banahca 1 1971 p 161 . 2 Vasile Boronean , Cerce/Iri de teren pnVInd ptcturile rupestre de pe stlnctle de la 1/tdia. Cara Severm. (in manuscris) 3 Eugen laroslavsz y Gheorghe Liu.arovic. Vesttgit arheologtce dm Bnmul Careulut, Acla Musei Napoeensis 16 1979, p 447-464

Stnca de la
Jud. Cluj, sat
Arieului,

Trectori
comuna Tureni.

Miceti.

Localizare: Munii Trascului , bazinul la intersecia prului Micu cu prul Peana, lng umrul stng al barajului.
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor t

minelor din Romilnia Sttmc~rii

Napocens1s 22 -23 , 1985 - 1986. p. 732 -752 . H Cnan . M. Brbulescu E Chlrll , V. 2. 1 Vasihev, 1 Wtnkler. Repertorrul arheologic al judeului Clv}. CluJ, 1992.

Din informaiile furnizate de Gheorghe Lazarovic . Zoia Kalmar-Maxim. O Ali cu. Sorin Coci, se cunoate o stnc pe care se afl gravate semne n form de cerc. n jur pietre deranjate de cuttorii de comori. Pe teras , in stnga V1i Micuului .intre lac i drum". s-au gsit fragmente ceramice de epoca bronzului i medievale Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca medieval .
1 1 H Cnan. M BArbulescu. E ChiniA , V Vasihev. 1 W1nkler. Repertonul arheologic al judetvlut ClvJ. Cluj, 1992. cf. nolei 4 -14 mformallile sunt furn1zate de Gheorghe lazarovc Zoa KalmarMaxim, O Alicu Sor.n Co~:~ .

Stncile de deasupra Izvorului de la Tureni

Jud. Cluj, sat- comuna Tureni. Localizare: Mun~i Apuseni, carstul din Cheile Turenilor (TuruluQ, versantul drept, in faa morii Qui Mocanu), la intrarea in chei. Din adposturile de sub stnci, de sub peretele din versantul stng de la intrarea in chei Nicolae Vlassa, Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar~Maxim i alii au gsit materiale ceramice aparinnd culturii Coofeni, bronzului timpuriu i din epoca
medieval.

Stncriile

de la Poderei

Jud. Cluj. sat- comuna Tureni. Localizare: Munii Apuseni, carstul din Cheile Turenilor, versantul drept, la jumtatea nlimii cheilor. ce
Stncrii orientate spre sud, roc cu detrite alunec pe pante. S-au fcut spturi in 1985 - 1988 de ctre Gheorghe Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim, de pe urma crora

Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca medieval.
1 1 H Cnan . M BArbulescu E Ch1n1a. V. Vas1hev, 1 Winkler Repertonul arheologtc al judefului ClvJ, Cluj. 1992, p 100

au rezultat materiale arheologice aparneoliticului mijlociu - complexul Cluj - Cheile Turzii - Lumea Nou, ceramic pictat. unelte; din epoca neolitic - cultura Petreti, neohticului final de tip Tisapolgar Romneti (Tisa 11), cea mai bine reprezentat cu ceramic, locuine, etc.; perioadei de tranziie la epoca bronzului cultura Coofeni, ceram1c, arme, unelte, locuine; pnma epoc a fierului - ceramic etc.: a doua epoc a fierutui, La Tene ceramic, unelte, arme, zgur, fragmente de creuzete de la topitul fierului; fragmente ceramice de epoc roman trzie, secolele III IV; premedievat timpurie cu ceramic sporadic, secolele V- VII. Din secolele VII -IX i XI- XII mult ceramic in locuine.
innd :

rupestre din complexul natural "Amfiteatru" de la Casian (inscripii in limba greac)

Jud. Constana, sat -comuna Casian
eremet). Mrii

Inscripiile

(fost

Localizare: Dobrogea Central, bazinul Negre, carstul din Valea Casimcea.

Materialele gsite se afl la Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Datare: neolitic. perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului. Hallstatt, La Tene, epoca roman, epoca premedieval, epoca medieval, secolele XI- XII.
1 Gheorghe lazarovc. Zoa Kalmar-Max1m,
Prospec1unt i cercetlri arheologtce de salvare pe

lertlonvl MuntclptU/ui

i Judeului

CluJ, Acta Muset

Au existat dou traduceri : .Marginile Cas1enilor i spelunca" i .Marginile Casianilor i speluncilor", dup Vasile Prvan . Inscripia se gsete la hotarul dintre cele dou localiti Casian i Spelunca dup Nicolae Gostar. Prima inscripie, pe o stnc imens, netezit, este dispus pe dou rnduri, iar a doua. ca o .gigantic banc de odihnit" lot pe dou rnduri . Vasile Prvan public o hart a zonei cu amplasarea celor dou inscripii i un desen al celei de a doua, precum i o fotografie a primei inscripii. Vasile Prvan i Radu Vulpe atribuie inscripia ca amintind de un loc de venerare a lui Zeus Casianus (al speluncilor).
114

www.cimec.ro

Arheologie peterilor t mine lor din Romnia

Stnc~rii

Datare: epoca p Chr

roman,

secolele 11 - III

1 Vas1le PArvan, Descopenri noul In Scythta Mmor. Analele Academ1e1 RomAne 2, Memorule Sec11ei lstonce 35,1913 2 Radu Vulpe , in Ep1graph1ca , Travaux dedes au XVII-eme Congres d'epgraphoe greque et latine (Cons1an1a , 9 15 Seplembre 1977), Bucarest, 1977. 3 , Nicolae Gostar, Etudes ilp1graphlques (IV) , Dacia

N S 24, 1980

red stngaci, probabil un car, personaj uman, poate cu familia i animalele ce-l nsoesc intr-un periplu de epoc, o localizare, poate a case1 i alte elemente antropice i din mediu. Ntci C S. Nlcol escu-Piopor t n1c1 noi, ce1 de acum, nu-l putem decripta. dei descoperinle recente ne ofer exemple de sttl i incadrare cronologica Ele sunt foarte tipice i ii au analogii concludente la Val Camonica in Italia.

Steiul de la Polovragi
Jud. GofJ, sat - comuna Polovragi. Localizare: Munii Vlcan, carstul din Valea Olleului, Cheile OlteuiUI, partea stnga a rului, lng Petera Boierilor. Cheile Olteului Pe partea stng. cum mergi spre Petera Boierilor, se afl un mare stei, drept ca un perete. puin aplecat spre vale. fiind astfel .ferit de ploi" Sunt reprezentate in culoare neagr (carbune) figuri umane schematizate I, Tn aceeai man1er na1v, un calre, motive serpentiforme. cruciforme, un disc solar etc. Datare . neo- eneolitic.
1 C S N1collescu-Piopor, Desenunle rupestre de la Polovrag1- Gorj, Arhivele Olteniei 8, 1929, 411-

Runc - Peluj 11 car de pe stanci

Datare: epoca bronzului sau Hallstatt.

C S N1cotescu Piopor L Art rupestre carpatho balcantque , L'Anthropologte 40, 1931 , p 125, comuntcare ta XV-lea Congrh International d'anthropologle el archeolog1e preh1stonque de Co1mbra , Portugal 2. C.S N!Collescu-Piopor. Sur I'Art rupestre de /'O/teme, Jahrbuch fur Prah1stonsche und EthnographiSche Kunat (IPEK) 22. Berlin, 19661969, P1.26 .
1

42, p. 98 98 .
2 C S Nicolescu-Piopor. Sur L 'Art rupestre de /'O/leme. Jahrbuch fur Prahlstof1sche und Ethnographische Kunst (IPEK) 22, Berlin, 1966-

1969
3 Ioan Andt~eescu . Artele In 1/mpunle pretstorice la noi, Arta 1tehmca grafica 45. 1939, p. 25- 30 4. Marin Cre~umaru. Mlrturii ale artei rupestre Tn Romama , Bucureti , 1987

Stncile cu inciz.ii de la
Ditru
Jud. Harghita, sat - comuna
Ditru.

Gravurile de pe pereii stnco.i din Cheile Sohodolului de la Runcu

Jud Gorj, sat- comuna Runcu . Localizare: Munu Vlcan, bazmul J1ului, carstul din Valea Sohodol, 500- 600 m de marginea comunei Runcu, de la DN 67 Trgu Jiu - Tismana pe drumul ce duce spre localitatea t cabana Runcu. dm Cheile Sohodolului desene rupestre realizate. dup prerea lui C. S. Nicolescu-Piopor, care le-a identificat, cu instrument metalic. Unul reamintete de alte reprezentri de epoca i
exist dou

Localizare depresiunea Gheorghieni Tn partea de sud-vest a Munilor Giurgeu Platoul de deasupra prului Putna, afluent al rului Bistricioara (Pasul Ditru
-Tulghe) .

Pe

pereii stncoi

Pe Dealul Taszoktetoi, in anul1913, au fost identificate 11 blocuri de stnc, care poart pe ele incizate semne enigmatice. Ele au fost publicate de 1 Kovacs in 1914. Oescopenrile sunt publicate de catre G. Bac6 in 1962 cnd, pe unele dtnlre ele le consider ca apa,innd proto bulgarilor (secolele VIII - X) n 1968 tot acesta reia discuia considerndu-le pe o parte dintre ele ca aparinnd neolittcului, cultura Vinea
115

www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor i

mfnelor din Rom,nia - Stbncl1ril

Reprezint o stnc de calcar pe un plai; are cu nlimea de 80 cm i perimetrul de 2,5 - 3 m. Pe ea se afl o inscripie in limba romn cu caractere chinlice. Textul, pe faa sudic este urmtorul .Eu Tudor Vladimirescu sluger, vtaf de plai ot Prena adeverez c Stan Badi ot Sseti i Ioan Enescu"; pe faa nordic .Eu Iancu Bdi am scris din porunca i invul dl. i pe lateral, de sus in jos .Hotarul Bucureti ot Sseti" . Textul s-a scris pe vremea cnd Tudor Vladimirescu era vtaf al plaiului Cloani, in anul1820

- Turda . Discuia este reluaU~ de ctre Vlad1mir Oumitrescu, care le consider ca aparinnd probabil neoliticului. Vasile Boronean crede c ele aparin unei tradiii care poate fi mai veche dect neoliticul i sa meninut i in epoc istoric i spaiul nostru geografic, cunoscnd o prezen in toat epoca metalelor, atestat de descoperirea acelorai semne pe ceramic sau obiecte din epoc dac1c i a fost preluat de scrierea pe rboaje, ajungnd pn in contemporaneitate. Sunt schematizri ale siluetei umane. semne cruciforme, triunghiuri, motive stelate etc. Datare: neolitic, epoca bronzului, Hallstatt. epoca modern , epoca contemporan .
1 1 Kovacs . T~szoktet6 Sztklalrarcolatok. Dolgozalok CluJ 5, 191. p 229- 276 2 G Bako, Inel o mlrtune cu pnvlre la dommaia pnmu/ul stat bulgar la nord de Dunlre. SCIV 13 1962. 2. p 61 .-ss 3 G Bako. Reprezentln neo/iiiCe /a Dttrlu, SCIV 19 1968 . p 649.653 4 Vlachmtr Dumttrescu, Arta pretstonclln Romlnta. Bucurelt , 1974 , p 484- ss

Bolovanul se afl acum n Muzeul Regiunii Porile de Fier din Orobeta-Turnu Severin. Datare: epoca
1
medieval .

N Clrbunaru. T Anastasescu , Un document eHgrafic re/attv 11 acttvtlatu lut Tudor Vlad1m1rescu .Bolov1nu/ dm comuna Balta. JUd Mehedm(t", Drobeta 1, 1974, p 267 271

Stnca de la Balta, Mehedinti ,

(Bolovanul de hotar)
Jud
Mehedin~ .

sat - comuna Balta.

Localizare: Podiul Mehedinp, micro. bazinul rului Topolnia. La 6 km sud de sat, 150 - 200 m est de .Crucea lui Bdi, pe drumul Tumu-Severin - Baia de Aram

116

www.cimec.ro

ArheologitJ

peterilor i

mine/ordin

Rom~nitJ

Mine

Mine
Mina de aur Almau Mare
Jud Alba , sat. comuna
Almau

Mare

Localizare Mun~i Metaliferi, pe platoul dtntre tzvoarele Cnulur t Ampotulur, Dealul Bojenia G. Teglas descoperea o min de aur in deceniul al noulea al veacului trecut, cu galerii exploatate ce porneau din vrful dealului pnntr-o deschidere larg de 12 m Pentru spargerea stncii s-a folosit i stropirea cu ap i oet, dup procedeul descris de Phntus. Tn afar de galena roman , in 1550 s-a deschis mina . Faa Bii" , care decade in secolul al XVII-lea . Tn 1727 se deschide galeria Sigtsmund, care dtn hps de aerisire a fost abandonat . Tn secolul al XVIII-lea a fost deschis mina .Toi Sfinit Aceste mine se pare c au fost nchise intre 1699 1753
val

lime : gurile se ingustau spre fund . Dup cucenre, impratul Traian a adus aici o colonie de dalma i. Exploatarea se fcea la suprafa sau tn subteran Tn secolele XVII XVIII, exploatarea era intrepnns de romm In epoca medieval i modern exploatarea a continuat in mina .Petru i Pavel", in care N. Maghiar descoper in 1930 un butuc de roat hidraulic , doage de la un aubr un troc.

val ,

Datare epoca roman, epoca medieepoca modern .

1 G Teglils Tanutmanyo a romaiak dac1ai aranybanyuzatllrol, AE 8 , Budapest, 1989, p 38 40 . 2. Moha'l Macrea Vtata In Dac 11 Romani Bucuret . 19611, p 302 . 3 N1colae Magh1ar, tef1n Olteanu , Om lstona mmentulu/ Tn Romlmll , Bucure,u. 1970, p 53, 56 , 70, 87, 186, 193

Datare : epoca roman , epoca medieepoca modern .

Mina Rimetea
Jud Alba, sat -comuna Rimetea . Localizare: Mun ii Trascului, bazinul Mureului , Valea Aiudului. Mihail Macrea respinge informaia c la Rtmetea se exploata fier in epoca roman . Exploatarea fierului aici pare s fi inceput in evul medtu . S. Koleseri menioneaz c scoaterea m nereului din mm se fcea cu roaba (cf. N. Maghiar i tefan Olteanu, loc. cit.). Tn secolele V - 1 a Chr la Rimetea era o fortifica\ie dacic . Datare : epoca medieval .
1 V Chrlstescu, In Tsfort6 Romlmei, 1 , Bucureti ,

G Teglh, Tenulmanyok a roma1ak dictat

lflnybanyuzatarol, AE 8, Budapest, 1893, p 133 137 M1ha11 Macrea . Vtllllln Dactil Romani , Bucureti, 1969 p 302 3 ICOiae Magh1ar, tefan Olteanu, Om fstorta mmefl/ulu/ln Romlntl , Bucureti , 1970. p 56 57, 70, 164. 165

Exploatarea aurifer cupru Bucium

Jud. Alba , sat- comuna Bucium (Buciumile).
eulut ,

de

Localizare: Munii Metaliferi, Valea Ari Muntele Breaza i Corabia .

1960, p 403
2 S. Koteserl, Aurana Romno 06CICB , Bratlslava 1780 3 N1cotae Maghiar tefan Otteanu, Om tstona mmentulu17n Romln a Bucureti , 11170, p 151

Exploatarea se fcea prin folosirea torenrlor de ap printr-un canal (.carregus"), care pornea dtn Muntele Breaza i Corab a colectnd rezervoare de ap unde se acumula nisipul aurifer, de unde era separat dup metodele in uz din epoc . fn Dealul Vulcoi - .Caraba" i la .Bote" au existat mai multe mine in epoca roman care aveau la ntrare 2 m nlime i 150 m
117

Mine/e de aur Alburnus Major .. Cetatea Mare i Cetatea Mic

Jud. Alba, sat- comuna
Roia Montan .

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Rom6nia - Mine

Localizare: Munii Metaliferi, Valea Arieului, dealurile Cetatea Mare I Cetatea

Mic

val,

Datare: epoca roman, epoca medieepoca modern .

Galerii spate in stnc erau exploatate dup metoda descris de Plinius, lsnd in urm stlpi de susinere . Exploatarea se fcea pe galerii inguste, iar transportul se fcea de ctre copii (de exemplu: Passa. o sclav cumprat de dalmatul Maximus a lui Boto de la pirustul Dasius al lui Verze din Kavieretium cu 205 denari r biatul Apalaustus, cumprat de dalmaianul Dasius Brencus cu 600 de denari). Dup ocuparea Daciei de ctre Traian, au fost colonizai pirutii muncitori mineri specializai. Tn aceast colonie minier romanu au intreprins cele mai mari lucrri . Vestigiile se vd pe dealurile Cetatea Mare i Cetatea Mic i in subteran, n galeriile exploatrilor particulare i oficrale Sfnta Cruce d1n Orlea Pe la 1764 funciona I mina din Crnicul Mare, iar pe la 1793 erau 225 de teampun in 1933 statul romn a organizat exploatri la suprafa i in subteran, 1ar in 1938 producia s-a rid1cat la 100 kg, alte mine in perimetrul comunei se mai afl i in Dealul Guri i .Lety in 1854, in galeria .Sf Ladislau i minele Sf Simion i Ferdinand din Ohaba s-au gsit tblie cerate Comuna se numea Vicus Plrustarum. in tbhe sunt menionate nume de mineri adu1 dm lliria I Dalmaia . E1 erau mici arendai i mai ales liberi, sclav1 publici Locul de extrac1e se numea .loci putei". Ali mineri erau traco-iliri, panom Numele lor rezult i din inscripiile descoperite Pe la 1764 se deschide i mina Crnicul Mare din aceast localitate.

1. CIL III , 1260 1277 7820 7831 . 2 M1h111 Macrea , V1ata In Dacia Romani . Bucureti , 1969 , p 302 3. Dum1tru Tudor, Orae. "rgur1 t sate Tn Dacia RomaniJ, 1969 , p 194. 204 . 4. Nicolae Magh1ar tefan Olteanu, Dm tstorta mmentutulln Romlma Bucureti . 1970, p 54 , 58 , 112 , 184 , 187, 276 .

Mina de cupru, argint i fier Rdnuta

1

(Rgnua)

Jud Arad,

ctun Rdnua,

comuna Lipova.

Localizare: Munii Zarandului, Valea afluent al Mureului, urcarea pe Valea Mnstirii Radna.
Rdnua, Cercetri de teren au fost efectuate de Vasile Boronean dup 1967. Au fost preluate I Informaiile din arhiva fostei primrii a localitii Radna, a oraului Lipova, oferite de secretarul primriei, Tiberiu Motrescu . Se presupune c exploatarea a inceput cel puin din secolele XI - XII i c mmereul a fost redus I prelucrat la Cladova. Tn epoca modern i contemporan exploatarea s-a fcut cu
intermitene, datorit srciei zcmntului

a evemmentelor istonce
dern.

Datare: epoca medieval , epoca moepoca contemporan .

1. Vas1le Boroneant Gheorghe Pascu Hurezan, votevodala de la Clado11a, judetul Arad . Documente recent descopente i lnforma1u arheolog ice, ASSP, Bucureti , 1984 , p 66 .
Reedmla

Mina de cupru
Arneag
Jud Arad, sat
Arneag,

fier

comuna Trnova .

Localizare Prul Fntnilor i Valea Bilor. Munii Zarandului, Masivul Highi, bazinul Criului Alb, Valea Arneag . Pe prul Fntnilor se cunosc zcminte de cupru, exploatate in epoca medieval . Nu se mai cunosc vechile guri de exploatare, iar pe Valea Bilor (Minelor) se aO guri vechi de exploatare minier , care au funcionat cu intermitene pn la primul rzboi mondial.
118

Roat~

cu cupe (opoca romani),

gslt.11a Rosia Montan:! .

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din

Rom~nia

- Mme

Datare: epoca epoca XVIII - XIX XX

dern

medieval ,

contemporan ,

epoca mosecolele

1 V1orel Brana Zlclmmte metaldere ale subsolului romanesc . Sucure$il, 1958, p. 93 95 2 "', R S.R AUu Geologtcjud Arad, edt a a 1111.
Bucureti , 1984 . 3 Vastle Sorooean1. Gheorghe Pascu Hurezan, P

Hugel, Cercetln prillmd e1(ploatart1e mm,ere de /a Cladova (com Plu/l . JUd Arad) dm partea de SV a Masivutu1 Htghi Comumcare tlln\llu: la Antversarea a 25 de an1 a Muzeului Banatulut, 24 26 sept 1997, Anale e Banatulut 6 1998, p 381

Vasile Boronean I, tn 1997, de ctre acesta mpreun cu Gheorghe Pascu Hurezan i P. Hugel, in intenJa de a gsi sursa de minereu pentru atelierele de prelucrare a fierului i cuprului din aezarea de la Ctadova, reedrn a votevodatului cu acelaI nume. Existena zcmintelor in zon este confirmat i de cercetarea
geolog1c

Datare : epoca -XVI

medieval,

secolele XIII

389

Mina de cupru Cladova Valea Cersca

Jud Arad. sat Cladova. comuna
Pul .

1. Dan G1uc , Observatii asupra mmerat1za lllor cupnfere dm Mastvul Hghl (reg. Arad}, Ana ele Untverst 11 .C 1. Parhon, sena l11n1e1e aturu 16, 1957, p 161. 165

2 Vas tie Boroneant. Gheorghe Pa seu Hurezan, P

Hugel. Cercet~fl r>rlvmd exploatlnle mmere ae 111 Cladova (com Plult. Jud Arad) dm panea ae SV a Masivulut Htgi'II , Comunicare tiinJIItc la Amversarea a 125 de ani a Muzeului Banatului, 24 26 sept 1997, Analele Senatului 6, 1998, p 381 389

Localizare Valea Cersca, Munii Zran duiUI Masivul Highi, bazinul Mureului, afluentul Cladover

Mina de cupru Dud

)/
:

tZ,
. 1

\,_)

Jud Arad sat Dud, comuna Tmova . Localizare: Valea Lugoj, Masiv Highi . Pe prul Lugoj se
minier,
Munii Zrand,

.(
)

primului

afl o exploatare abandonat inainte de sfr1tul rzboi mondial.

Datare:
modern .

epoca

medieval,

epoca

1 V1orel Brana, Zlclmmte metaltfere ale subsoluluf romlnesc , Bucure ti , 1958, p 93 97 2. , R S R Alias Geologtc JUd. Arad. ed1 11 a 11-a. Bucure,li , 984 , p 380 3 Vas le Boronean . Gheorghe Pascu Hurezan, P Hugel. Cercel4ri pnv'nd etploatSflle mm,ere de ta Cladova (com Plul1, JUd Arad) dtn partea de sv a MBSIVUIUI Htgi'II Comunicare lhnl1f1C la Aniversarea a 125 c!e anl a Muzeulut Banatului, 24 28 sept 1997, Ana ele Banatului 6, 1998, p 381-

389

Mina de cupru Milo va

Mina Cersca Fundul galeriei

fier

Jud Arad, sat Milova, comuna Conop. Pe prul Cersca, afluent al Vii Cladovei, in malul stng, dinspre nord , se afl o gur de min . Galeria este lung de aproximativ 35 40 m. Cercetrile s-au fcut in etape : Localizare : Valea Milovei, Munii Zran dulul. Masivul Highi, bazmul Mureulu1, Valea Mlovei, afluent pe malul drept. Pe prul M1lova, in malul prului, exist exploatri de cupru, argint, fier, iar un pu se afl chiar in lunc. Se presupune c
119

intre 1953 1954 1967 - 1968, de

ctre

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mine lor din Romnia - Mine

exploatarea
i

se afl in adncime se ntinde pe ambele maluri. Minele au fost in exploatare acum cteva secole. Nu se poate spune cnd a inceput exploatarea , dar se tie c. a fost ntrerupt n timpul celui de-al doilea rzboi mondial i reluat dup 1957, n urma sesizrii lui Viorel Brana. Tn aprop1ere a existat i o topitorie i bolovani de zgur (uri), blocuri de zgur amestecat cu font cenuie . Pe vale a existat i o cale ferat industrial i un baraj pentru splarea minereului. Lucrrile au fost intrerupta dup 1970. Cercetri de teren au fost fcute n 1997 de Vasile Boronean, Gheorghe Pascu Hurezan i P. HOgel, care au mai gsit zcm i nte in perimetrul loca l iti i, pe prul Cazacul Mic, prul lui Mare i pe piciorul Dealului Gornie Polie. Informaii preliminare au fost furnizate de inginerul N. Pop. de la Compania Naional Metale Rare din Bucuret1
c zcmntul dern ,

principal

Mina de aur Bolvania

Jud. Cara-Severin , sat- comuna
Bolvania .

l ocalizare Munii Cerne1, Valea Mehadiei, afluentul Bolvania , 5 km n amonte de castrul Mehadia. Din
aceast min

se exploata aur.
roman .

Datare: epoca
1 M1hail Macrea, 1969 , p 303

Viaa

In Dacia Romanii ,

Bucureti,

Mina de aur Bor/ova

Jud. Cara-Severin , sat Borlova, comuna Turnu Ruiem. localizare. Munii arcului , Valea Timiului , afluentul Sebe . Din
aceast min

Datare: epoca medieval, epoca moepoca contemporan .

se exploata aur.
roman .

Datare epoca
1 M1ha11 Macrea , 1969, p . 303 .

1. Dan G 1u c , Observaii asupra mm era lizalilor cupflfere dm Masivul H1gh1 (reg Arad), Analele U ni ve rs 1 t n 1 Parhon. seria tnn e le Naturu 16. B u cure lt, 1957, p. 161- 165 2 Viorel Brana, Zlclmmte metaltfere ale subso/ului romll nesc. B ucure lt, 1958, p 93 - 95 3 Vasile Bo ro nea n, Gheorghe Pascu Hurezan , P. HO gel. Exploatl'lrile m m erallzaJIIor de sulfuri pollmetalice dm zona masivului Hig h1 . Comunicare la An1versarea a 125 de ana a Muzeului Banatului, 24 - 26 sept 1997 Analele Ba natului (in pregti re)

Viaa

In Dacia Romanii ,

Bucureti,

.c

Mina de cupru Ciclova

Jud. Cara-Severin , sat Ciclova, comuna Ciclova Romn .
ului,

Localizare: Mun1 i Aninei , bazmul CaraValea Ciclovei

Mina
Jud

Baea
Br

Zcmntul

Ca ra - Severin , ora Boca .

localizare. Munii Dognecei , Valea zavei, punctul .Cracul de Au r-.

Mihail Macrea crede c la Boca , n punctul .cracul de Aur. se exploata tot fier, nu aur. aa cum se susine Exploatarea fierului a fost pre l uat , n 1854, de mari societi; la Boca . aciona STEG - Staatseisenbahn geselschaft. Datare. epoca roman , epoca medieva l , epoca modern .
1. Mha11 Macrea. Viaa In Dacia Romanii, B ucureti, 1969, p 305 . 2 Ntcolae Maghiar, tefan Olteanu, Om 1stooa mmentului In Romllnia, Bucureti, 1970, p 209 210

cu minereu de cupru era probabil cunoscut din epoca bronzului sau roman . Explorarea sistematic incepe dup ntrarea Banatului n stpmrea habsburgic , la 1718. Exploatarea incepe ch1ar in 1719. Toptrea minereului se fcea intr-un atelier de la Oravia . Tn secolele XVIII - XIX i XX mina a continuat s fie exploatat . Dup 1854, societatea austriac STEG a modernizat activitatea acestei mine i a altora din Transilvanta i Banat Datare epoca
dern . med ieval ,

epoca mo-

1. Ncolae Maghiar, tefan Olteanu, Om 1stona mmentuluJin Romllnfa, Bucurett, 1970, p. 192, 208 . 2 R Graf, V Zaberca Informaii despre mmentul i metalurgie bn ean de la miJlocul veacului XIX-lea, Banatca 10, 1990, p 297.

120

www.cimec.ro

ArheologuJ

peterilor t

mtnelor dm Romnta Mme

Mina Cic/ova
Romn.

Romn

Localizare Mun1i Dognecea, Dognecea afluent al Caraului

Valea

Jud. Ca ra -Severin, sat - comuna Ciclova Local izare: Munii Amne1, Valea Ciclove Se exploata fier. Dup 1854, soc1etatea austriac STEG (Staatseisenbahn Geselschaft) modernizeaz exploatarea minei, mpreun cu alte mine dtn Banal i Transilvania Datare epoca
val roman,

epoca medie-

1. Mthait Macrea . Viaa In Dacra Romani. Bucureti, 1969, p 305 2 Ntcolae Magh1ar tefan Olleanu, Din rstort/1 mmentulvr1n Romlnra, Bucureti, 1970, p. 192, 208

Min in care se exploata aur, argint cupru, plumb i fier. Ctre sfritul secolului al XVIII-lea. lgnaz von Bom relateaz despre mnele de fier de la Dognecea Dup 1854, exploatarea mmelor mtr in admm1strarea consortului STEG Era una dintre cele mai productive mine din Banat. fn 1973, V. Wollmann a publicat nor documente, hrr de orizont, de exploatare, montane i geologice, hr1 generale ale teritoriilor de la suprafa, date asupra produciei pe baza unor informatrt provenite dtn arhrvele Cehoslovaciei

Datare
dieval.

epoca epoca

roman,
modern,

epoca meepoca con

temporan

Mina Ohaba Bistra

(Ferdinadsberg)
Jud.
Cara-Sevenn,

comuna Bistra.

Loca lizare. Munii Poiana Rusc bazinul rului Bistra, afluent al Tim1ulu1
Reprezint o min de fier, cunoscut din vechime i dat in exploatare dup 1718, cnd Banatul a fost anexat Imperiului Habsburgtc Dup 1795 se tie c la Oelul Rou se aflau i ateliere de topit mmereul, care dup 1823 au fost vndute .Societii Untte B1stra-Ruchia" in a crei administraie se aflau I mine de cupru i plumb. A fost folosit in scopuri militare . Impreuna cu fierul se extrgea, ca produc ie secundara, cuprul i plumbul

1. lgnaz von Bom Voyage manera1og1que fa,t en Hongne e en Trans lvan1e , Pans, 1870 2 M1hall Macrea, Vtl/1 In Dacra Rom11nd , Bucureti 1969, p 30<4 . 3. N1co1ae Magh1ar. tefan Olteanu , Din rstoril minentulul ln Romlma , Bucureti , 1970, p 102, 20!1 4 V Wollmann. HAr pnv.nd exploallnle man1ere ele la Oognecea In a doua jumtate a secolului al XVIII lea Banatica 2, 1973, p 187- 198

Mina de aur Maidan

Jud. Cara-Severin, sat Maidan (vechea denumire a satului Brdioru de Jos). comuna Ora via . Localizare: Muntii Aninei, bazinul Caraului n care se exploata aur metale
val Min i

probabil alte

Datare: epoca roman, epoca medie1. Mihail Macrea , Vr1(a In Dac1a Romani, 1969, p 303
Bucure

Datare: epoca
dern.

medieval,

epoca mo-

1. R Graf, V Zaberca, lnformalti despre mmer1tul $1 metaturg1a blnAteanA de la mijlocul veaculu al XIX lea Banatica 10, 11190, p 297 309. 2 Ncolae ag ilr, tefan Olteanu Drn ston11 mmerrtulvr In RomAnia , Bucureti , 1970, p 229

Mina Marga
Jud
Cara-Sevenn,

sat-comuna Marga.

Mina de aur, argint, cupru, plumb i fier Dognecea

Jud . Cara-Sevenn, sat- comuna Dognecea

Localizare : Muntele Mic, Valea Timlului, Valea Bistrei.

Min

in care se exploata aur, probabil i alte metale Datare: epoca

roman .

www.cimec.ro

' a In D

a Romani,

cur

tl'l

InD CII Ro ani,

UCUfe$

Mina de aur, argint, cupru, plumb i fier Moldova

Nou
oldov V ch , o

Mina de fier i plumb

Ruchia

(Ruskiza)
t Ru ehi comuna

Datare. epoca
d m .
In D aa Ro ani Bucur

mo

Mina de aur Nera

22

www.cimec.ro

Arheologie peterilor

mine lor dm

Rom~nia

- Mine

Datare epoca
val

roman,

epoca medieBucureti ,

Localizare Clisura litii Valea Vrad .

Dunrii ,

nordul loca-

1. Mha1l Macrea ,

Viaa

In Dacta Romana ,

1969, p 305
2 Ncolae Maghtar. tefan Olteanu, Dm istona mmerJtulw Tn Romlnta , 1970, p. 59 , 229.

Mina de aur Slatina

Timi),

Jud. Cara-Severin, sat Slatina (Siatmacomuna Slatina-Timi .

uiUI , i

Localizare Munii Semenic, Valea TimiValea Slatina.

Din aceast min se exploata aur. probabil alte metale. Datare.

medieval .

epoca
Viaa

roman,

epoca
Bucureti ,

1. M1ha11 Macrea

In Dacta Romani,

1969, p 303

Cercetri de teren au fost efectuate de Vas1le Boronean in perioada 1973- 1975, in zona vech1lor mine, despre care populaia local spune c erau exploatate de turci i in sub ocupaia austriac . S-au recoltat de la suprafa probe de minereu (cuprit), din zona vechilor exploatri , unde se observ urme de cuptoare, locuine, ceram1c Cupnta recoltat de la suprafa , macroscopic se prezint la fel cu cea gsit in s1tun arheologtce (ex.. la Schela Cladovei, Tumu-Severin). Se exploata aur, argint, aram I fier. fn apropierea minei de pe Valea Vradului sunt descrise cim1ttre din vremea romanilor De aici par a preveni ob1ectele ce au aparmut unu1 miner I care au fost descoperite in 1848, cnd s-a construit oseaua .

Datare

Mina de aur, argint, cupru i plumb Surducu Mare

Jud Cara-Severin, sat Surducu Mare, comuna Forotic. Localizare: Munii Dognecea, Caraului, afluentu l Corneret Valea

dacic. val

epoca pre1storic , epoca epoca roman, epoca medie-

1 S Kolesen , Aurana Romano- Dactca Sibiu, 1767 p 245. 2 . Nicolae Maghiar, tefan Olteanu , Dm tstona mmentulu1 Tn Rom~nta , Bucure$1t. 1970, p 60

Din aceast min se exploata aur, argint, cupru, plumb Datare: epoca
roman .
Bucureti ,

Mina Bioara
Jud. Cluj, sat- comuna
Arieului, afluentul localitii 81oara Bioara.

1 M1hal Macrea , Viata In Dacra Romani, 1969, p 304

Localizare Bazinul Mureulut . Valea prul terii in vestul

Mina de fier Tincova

Jud. Cara-Severin, sat Tincova, comuna Sacu. Localizare :
Tim1ului. Mm Munii

Poiana

Rusc .

Valea

din care se exploata fier.

roman .
Bucureti ,

Datare: epoca

1 Miha' Macrea Viata in Dacia Romani, 1969, p 305

Mina de aur, argint, cupru, plumb i fier Vrad

Jud. Cara-Severin, sat Vrad , comuna Coronini (fost Pescari).
123

Din cercetnle mat vechi fcute de 1 . Teglas. G Teglas dm cele ma1 noi ale tui tefan Ferenczi, A. Sntimbreanu i V. Wollmann i din informaia 1storic se cunoate c nu au fost exploatri ale aurului in epoca roman. De aici provin, totu1, abJecte ce au servit la extragerea i prelucrarea aurului (ciocane, lmcoape de fier, piv de pisat mmereul, opaie de lut romane) , aflate n Muzeul Orenesc din Aiud . Tn secolele XV - XVI. in zon se foloseau dou tehnologii de exploatare a aurului, prin splarea nisipului aurifer i din mine . Se tie c in acea vreme, exploatarea aurului de la Bioara era supus i controlat de domeniul cetii iria i c , in vremea lui Matei Corvin, se topea minereul de dou on pe lun. Materialele se afl la Muzeul Orenesc din Aiud, sub 1nventar nr. 511 . 555. 558.
www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mmelor dm Romnie - Mme

Datare: epoca

roman.

1 Dumtru Tudor, Ora~e. tlrguri ~~sate In Dacia Romani , Bucuret. 1988, p 202 . 2, Noeolae Maghoar teran Olteanu. Dm lstona minentutui Tn Romlnta. Bucureti 1970. p 53, 125 3, 1 H Cnan, M Brbulescu E Chinla . V. Vasohev. 1 Wmkler. Repet1ortul arheologtc 111 JUdetului CluJ, CluJ. 1992, p. 51 .

1. G Gross. Chroni der archeologlschen Funde S1ebenburgens, AVSL, 1876, p 65

2 Oumatru Tudor, Ora~e. tlrgun ~~sate In Dactil Romani. BucureU, 1968, p 192

Mina de fier Te/iucul Inferior

(Teliucul de Jos)
Jud Hunedoara. sat- comuna Teliucul lnfenor. Localizare Munii Poiana Rusc. Valea Cema, afluent pe stnga al Mureului
Reprezint o exploatare la suprafa. Dintro inscripie descoperit aici sunt cunoscui do1 .conductores ferrariarum" (arendai) pe nume G. Gaur(ius) Gaurianus Sacerdos Col(oniae) Apul(ensis) i A{avius) Satencus Au(gur) Col(onae) Sarm(IZegetusae). care fac o inchinare mpratului Marcus Aurelius Antoninus I probabil fceau parte dintr-o .societas. Se presupune c de la inceputul secolul al III-lea p Chr exploatarea fieruiUI era administrat direct de procuratorii imperiali. Intr-un abataJ (camer) de 6 m lungime. 4,5 m lime. 3 m nlime, s-a descoperit o inscripie spat cu dalta i ciocanul. Uneltele gsite chiar in min se afl in Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane drn Deva Tn alt min. in cmpul .luliana", s-a gsit o rang de fier roman in 1905 s-a gsit cmpul mm1er .Carohna". Cuptoarele de redus minereu erau pe malul Cemei. Intre 1848 - 1867 mina este in administraia Soetetii Anon1me de Mne i Furnale Braov. in contemporaneitate exploatrile au fost modernizate

Petera

min "La

Poduri

11

Jud. Cluj, sat Ocohul Mare (Ocoluli denum1re veche), comuna Ocoh
Arieului,

Localizare Bazinul Mureului, Valea prul Ocoli, versantul stng, la nord-est de localitate

Tn punctul .La Poduri" se afl o peter care a funcionat ca mm intr-o epoc neprecizat.

Datare:

nedefinit.

1 1 H Cnan, M Barbulescu , E. ChiniA , V. Vas! ev, 1. Wmkler, Re~t1onularheologtc al Judeului Cluj, CluJ, 1992, p . 292

Mina de aur Surduc

Jud Cluj, sat Surduc, comuna Iara.
ului

Localizare Muntele Mare, Valea Aneafluentullara .

In hotarul localitii, din izvoarele istorice de epoc, rezult existena exploatrii aurului prin splare. Datare: epoca
roman.

1. Tabula lmpen Romani, L 314, 107

Mina

Cricior
Cricior.

Datare: epoca
dieval. epoca temporan .

roman, modern,

epoca meepoca con-

Jud . Hunedoara, sat - comuna municipiul Brad.

Localizare: Munii Metaliferi, Valea Criului Alb, lng Brad. Pentru exploatarea minier de aici se cunosc urme in Valea Arzului, de unde provine o piu de fier de mare dtmensiune, folosit la zdrobirea minereului. Datare; epoca
roman,

1. L VaJda , Cu pr.vtre la pAtrunderea captalulul austriac In lndustna m.n1er '' soderurg1c:A a Transilvanoei intre 1848- 1867, Stud1a Universatas .BaoeBolya i" 2. 1985, p 71

2 R Graf, V Zaberca . Vtlla rusttca f necropot11 daco-romanll de la Ctnct , Acta Mu e1 Napocensos 2. 1965, p 163- 193 3 M1hall Macrea, Vtll/11 Tn Dactil Romani, Bucureti ,

epoca

medieval .

1969, p 304
4 N1colae Magh1ar. tefan Olleanu , Dtn 1storta mmefltutui i n Romlnla , Bucureti , 1970. p. 48, 109 ,

212 274

124

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor din Romnia - Mine

Exploatrile

de fier
Mneru ,

Mneru
Jud. Hunedoara, fost sat municipiul Hunedoara.

denumirea de asociaia minier .Ruda 12 Apostoli" i .Zdrahol-Sf. Ioan. Tn 1948, sau spat dou noi galerii. Tn 1848, dup revoluie, minele nceteaz exploatarea. Se redeschid la sfritul secolului al XIX-lea.
dieval,

Localizare: Munii Poiana Rusc , Valea Cemei, afluent al Mureului. Dumitru Tudor menioneaz existena unei exploatri rurale a fierului. in localitate este atestat i o villa rustica. Datare: epoca
roman .
1 Dumitru Tudor, Orae, l'rgurl i .sate ln Dacta Romani, Bucureti , 1968, p 113

Datare: epoca roman , epoca meepoca modern .

1 Cll III, tabulae ceratae VI i VII 2 Dolgoz.atok az Erdely1, Nemzell Muzeum Erem-es ReglsegtarabOI, Cluj, 1916, p 68, f1g 15 3 Mihail Macrea, Vtaa Tn Dacia Romani , Bucureti 1969, p 302 4. Nicolae Maghiar, tefan Olteanu, Dm istoria mmertlu/ui ln Romilnia , Bucureti , 1970, p 53, 160, 188

Mina de aur Petroani

Jud. Hunedoara, municipiul
Petroani.

Mina Alun
Jud. Hunedoara, sat Alun, comuna Bunila. Localizare: Mun~i Poiana Rusc , Valea Cernei, afluent al Mureului, pe malul stng, in apropiere de Ghelari. Din
aceast min val .
1 Tabula Imperii Romani, SV 2 M1hail Macrea. Vtaa In Dacta 1969, p. 305
Roman~ . Bucureti ,

Localizare: Munii Vulcan, Valea Jiului.

Tn

ionat i aceast.

Tabula Imperii Romani se afl menlocalitate. Aici se spla nisipul aurifer. lntr-una din spltoriile de aici s-a descoperit bustul lui Ares. Intre anii 1930 - 1940 exploatarea a devenit mai intens, lucrndu-se in subteran cu instalaii moderne n mina Jereapan (Toto) . Datare: epoca
1

se exploata fier.
roman,

Datare: epoca

epoca medie-

roman .

Localitate

menionat

In Tabu/a lmpertl Romani

2 Nicolae Maghiar, tefan Olteanu. Din t.stor1a

mmerttului In Romilnia,
Bucureti ,

1970, p. 60

Mina de aur Bita ,

Jud. Hunedoara, sat - comuna
Bia .

Mina de aur Ruda - Brad

Jud. Hunedoara, sat Brad, ncorporat in municipiul Brad. Localizare : ului Alb.
Munii

localizare: Mulii Metalliferi, baziU Mt..reult.i.

Min i n care s-a lucrat dup sistemul galeriilor. La Mgura Biei , in punctul de colectare a minereului. s-au gsit piulie i pietre pentru mcinat roca. Materialele se afl la Muzeul Civiliza~ei Dacice i Romane din Deva .

Metaliferi, Valea Cri-

Prezint dou galerii: una lung de 150 m i alta de 650 m. ambele cu nlimea de 1 m i limea de 0,60 - 0,70 m. Transportul minereului sfrmat se fcea, din cauza ingustimii galeriei, cu copii. Informaia se pstreaz pe tbliele cerate de la Albumus. Pe teren se pot vedea i acum urmele exploatrii sub denumirea .Treptele Romane. ln secolul al XVI-lea s-ar putea s fi fost ncadrat printre exploatrile de la Brad. Tn 1558, cnd mina producea puin , a fost vizitat de baronul Felician, la ordinul lui tefan Bathory. in 1791, minele sunt preluate in stare de funcionare proast de Baronul Zeyk i contele Toldalagi, sub

Datare: epoca

roman .

1 Tegls , G . Al:. 3, 1883, p 145 2 Dumitru Tudor, Orae, targuri i sate Tn Dacia Romana Bucuret i, 1968. p 191

Mina de aur Bita , Crciuneti

Jud. Hunedoara, sat - comuna
Bia .

Localizare: Munii Metaliferi, Valea Mureului, prul Bia . Mine cu exploatare

125
subteran ,

cu galerii

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor din Romnia - Mine

inalte de 2 m, larg1 de 0,56 - 0,65 m. Pentru scoaterea ape1 acumulate in galerii se folosea roata dubl din lemn, gsit in min, de acela1 t1p cu cea folosit n aceast epoc, n Spania Exploatarea se fcea dup metoda descris de Plinius, prin nclzirea stncii i stropirea cu ap 36 - 40 de ore Separarea se fcea dup sfrmarea stncii cu ciocanul, prin folosirea unei substante numite ~tasca nium" Datare: epoca
val .
1.

Minele de aur Cinele de Sus

(Cinelui de Sus)
Jud. Hunedoara, sat Ctnele de Sus, comuna Bia Localizare
reului Munii

Metalifen, bazinul Mu-

roman ,

epoca medie-

G. Tegls, Tanulmanyok a roma1ak dac1a1

aranybanyaszatarol, Budapest, 1889, p 38- 40 2 Mol"la11 Macrea, V1a1a In Dac,a Romanii Bucureti , 1969 , p 302 .

G Teglas menioneaz vestigii ale minelor pe toate dealurile din JUr i in aezarea din vatra actualului sat. Aceste mine fac parte dmtre exploatnle romane de mai m1c importan , printre care se mai numr cele de la Cinele Trestia, Ruda, Mgura Caracl, Dealul Ungurului, Fencioua, Poiana Techeruc Datare: epoca
1 G
Tegls

Minele de aur Craciu

(Mgura Craciu)

roman .

Jud. Hunedoara, sat de Cri.

ulul

Craciu,

comuna Baia

A Hunyacllmegyei Tortemelm,es, Regeszet1Tarsulat Evkonyve 1, 1967. 2. Dumitru Tudor Orae, llrguri i sate in Dacra Romana Bucureti , 1968, p 192 3. N1co1ae Magl"l1ar , tefan Otteanu , Dm istona mmentulu1 In Romlma, Bucureti 1970, p. 53

Localizare: Munii Metaliferi, Valea CriAlb, Dealul Mgura

Mgura de la Craciu, V Stanciu semnaleaz in lungul Vii Cnului Alb aezri de mineri I locuri de munc in galeriile ce se 1n lan, n care s-au

Pe Dealul

Mina Te/iuc
Jud Hunedoara, sat component Cema, comuna Teliucul inferior
Cinct

obiecte arheologice. Tn ~Valea teampurilor" se pot vedea mormane de nisip i pietri rezultate din splarea aurului. Arheologul Dorin Popescu vorbete despre o ..teorie a splatului aurului i o teorie a mineritului" in preistorie. Pentru .forarea" mmereului citeaz pe Marton Roska, care amintete de un ciocan de piatr (diorit) gs1t in aceast min. Ciocanele de piatr de t1pul celui gsit la Crac1 sunt cunoscute din epoca bronzului . Datare: epoca
T1m1oara.

gsit i

Localizare Munii Poiana Rusc, Valea Cema, afluent al MureuiUI. in vecintatea minelor de la Teliucul infenor, la Cmci, s-a descoperit o construcie funerar cu inventar funerar mmeresc, de factur daco-roman in vecmtatea m1nelor de la Tehucul lnfenor, la Cmci s-a descopent o construcie funerar aparmnd unui propnetar sau arenda roman i o necropol datnd din secolele III - IV p.Chr. in necropol i in cele 17 morminte erau depuse intenionat buc i de mmereu de fier alturi de ceramic, podoabe, opaie etc. in intenia de a se proba profesia celor inmormntai. Muncitorii decedai proveneau cu siguran i din minele de la Teliuc. Datare : epoca
dieval .
Pnet .

roman

1 V Stanc1u, Aurul Dac1ei I Imperiul Roman , 1942, p 33. 2 Marton Roska . Repertorium, Cluj, 1942 p 111. 3 Dorm Popescu, Cercetn arl"leologce in Transilvama (IV} . Prelucrarea aurului lnante de cucerorea roman , Mater1a1e 2, 1956, p 197 4 Dumitru Tudor, Orae . llrgun i sate In Dacia Romanii , Bucureti , 1968, p , 193

roman,

epoca me-

1 V Cl"lnstescu, V1ata econom1c1J a Dac1e1 Romane, 1929, p. 30- 35

126

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor din Romania - Mine

2 R. Graf, V. Zaberca , Villa rustJCIJ i necropola daco-romanl de la Cmc , Acta Muse1 Napocens1s 2, 1965 , p. 163 - 193.

3 Dum1tru Protase, Problema conhnu1tl1 in Dacia in lumina arheologel t num1Smatlc1i, Bucureu , 1966.
4 N1colae Maghar, tefan Olteanu . Dm1stona mmerrtulu1ln Rom4ma , Bucureti , 1970. p 51 .

Minele de aur Crciuneti

Jud. Hunedoara, sat
B1a . reulut,

Craciunetr,

comuna

Localizare: Mun1i Metal1fen, Valea Muafluentut Geoagtu

Dumitru Tudor, men1onndu-l pe M. Palfy (A Foldtani lntezet Evkomve, XVIII, 191 O, 290) afirm ca minele de la Crciunetr, men1onate in unele documente, nu sunt prea bine cunoscute. Pot fi aceleai cu mma Bia-Craciuneti Datare. epoca
roman

1 Dum1tru Tudor. Orae. t4rpun i sate In Dac111 Romani . Bucureti , 1968, p 191 .

Din aceast min se exploata fier. fn epoca roman au fost identificate gropi, abataje subterane, iar in ele unelte de minerit. Mrimea lucrrilor nu a putut fi delimttat din cauza exploatrilor mult mai intense din evul mediu care le-au distrus pe cele vechi. din secolele V - IX, X XIV, XV - XVIll . S. Fridwalski arata ca pe la 1767 mina funciona Tnainte de 1861 galeriile subterane sunt prsite Din acest an incepe exploatarea la suprafaa I pe onzontul 1 iar dtn 1881 se deschid orizonturile 11, III, IV. Mtna principal se afl la 760 m altitudine i a fost exploatata in subteran pn in 1863. in 1893 s-a inceput exploatarea spre vest a minei .Mihai". iar in 1896 a inceput exploatarea minei Lucactu Ladislau" Tn 1901, sub aceasta, sub orizontul .Lucact", a inceput exploatarea galeriei .Franz losir, care a fost legat cu orizontul 111. din mina veche. Tn 1907, a inceput exploatarea minei .Carol" care producea 110.000 q minereu de fier Dup 1920, Ghelariul i Teliucul erau singurele mine care asigurau producia la furnalele Clan i Hunedoara.
dieval,

Datare epoca epoca

roman,

modern,

epoca meepoca con-

Mina de aur Fize

Jud. Hunedoara, sat
Mureului,

temporan Bia

Fize.

comuna

Localizare Munii Metaliferi, bazmul Valea Brnica intre dealurile Cornet t Sfredel, aproape de Baia . ln apropiere de Bia. intre dealurile Cornet i Sfredel, K. Papp semnaleaza in 1906 urmele unor mine i aezari romane despre care se crede ca depindeau de cele de la Bta. Aici era o colonie roman . Datare epoca
roman .

1. Tabula lmpem Roman. 2 Mtta11 Macrea . V1aa In Dacta Romani , 1969,p 305

s.v.

Bucureti ,

Mina de aur Hrgani

Jud. Hunedoara, sat
Bia

Hrgani,

comuna

ulul

Localizare : Munii Metaliferi. bazinul CrtAlb

1 K Papp. In Banyaszat1 es Kahaszall Lapok 39 ,

Budapest. 1906, p. 161 , 472. 2. Dumtru Tudor, Orae , 14rpun i sale In Dac1a Romani. Bucure$11 . 1968. p 191. 3 Nicolae Magh1ar. tefan Olteanu, Dm 1stona mmentulut Tn Romlma. Bucureti , 1970. p 53,

cettorul

Dumitru Tudor preia informaia de la cermaghiar G. Teglas Din aceast min se exploata aur Intre minele menionate de S K<:lleseri se afla i mina Hrganr, care functona nc la 1717. Datare. epoca
roman.

Mina Ghelari
Jud. Hunedoara, sat Ghelari, comuna Ghelan. Localizare . Munii Poiana Rusca. Valea Cemei, afluent pe stnga al Mureului.

1. S. Kotesen. Aurana Romana Dac1ca . Brahslava. 1780 2. G. Tegls, A Hunyodmef}yey T0rtenelm1 es, Regeszett Tarsulat Evkonyve 1 11106, p 16!'1. 3 Oumtru Tudor, Orae. tlrgun t sate In Dilcia Romani , Bucure$11 . 11168 p 192 4. N1co1ae Magtt1ar tefan Olteanu , Dtn tstona mmefltufutln Romlma Bucureti 11170, p 162.

127

www.cimec.ro

Arheologie petenlor i mine lor din Romania Mme

Mina Hondol
Jud. Hunedoara, sat Hondol, comuna Certeju de Sus . localizare: Munii Metaliferi, bazinul Mureului , Valea Geoagiului. Dumitru Tudor menioneaz faptul c M. Macarovici (Revista tiinific .Vasile Asachi" lai, nr. XXXIII , 1946, p. 233) vorbete despre urmele unor exploatri miniere de aur pe colina Coronda , n hotarul
localitii.

Localizare: Munii Poiana Rusc , Valea Cernei, afluent al Mureului. in epoca roman se exploata fierul in aezri rurale, din care provin materiale ceramice, obiecte de art , inscripii. Tn sit, acestea au fost gsite printre drmturile locuinelor de epoc . Datare: epoca
roman .
i

1 Dum1tru Tudor, Orae, tlrgufl RomanlJ . B ucureti. 1968, p 113

sate Tn Dacia

Datare: epoca

roman .

Exploatrile
Petiu

de fier

1 Dum1tru Tudor. Orae. tlrgurt I ale In Dacia RomanlJ , Bucuret , 1968, p 191

Mic

Jud. Hunedoara, sat Petiul Mic, municipiul Hunedoara.

Mina de aur Jscroni

Jud. Hunedoara, Ani noa sa. Localizare: Mina este Romani.
1

sat

lscroni,

comuna

Localizare: Munii Poiana Rusc , Valea Cernei , afluent al Mureului . Din informaia bibliografic istoric privind secolele XIX - XX rezult c la Petiul Mic se exploata fierul. Pe Valea Bicheului s-au gsit urme de construcii romane. monede,
ceramic i dou inscripii.

Muni1

Vulcan, Valea Jiului. n Tabu/a Imperii

menionat

Datare: epoca

roman .

M1ha11 Macrea. VIaa In Dacia RomanlJ. Bucure ti , 1969, p 303

Datare: epoca roman , epoca epoca contemporan .

modern,

1. CIL. III. 1409- 1410 2 Dum1tru Tudor, Orae. tlJrguri i sate In Dacia RomanlJ. Bucureti , 1968. p 113.

Mina de aur Mgura Toplia

Jud. Hunedoara , sat Mgura-Toplia , comuna Certeju de Sus. Localizare: Munii Metaliferi, bazinul Mureului, Valea Geoagiu . din Reperloriul Arheologic al RomfJniei (nepublicat), Dumitru Tudor menioneaz mine de aur in hotarul satului. Pe locul lor s-a gsit o urn funerar
roman .

Mina Ribita ,
Jud. Hunedoara, sat- comuna l ocalizare: ului Alb. La
c Ribia .

Munii

Metaliferi, Valea Cri-

Dup informaiile

Ribia , S. Rakoczi semnaleaz in 1906 in perimetrul localitii s-au gsit doar urmele exploatrii miniere spate in stnc i nisipuri aurifere. Dumitru Tudor preia informaia.

Datare: epoca

roman .

Datare: epoca
val .

roman ,

epoca medie-

1 Dum1tru Tudor, Ora~e. tlrgur/ r sate Tn Dac1a RomanlJ, BucuretJ , 1968, p. 191

1. S Rakocz1, In Banyaszeti es KohaszeU Lapok 39, Budapest, 1906, p 478 2 Dum1tru Tudor, Orae, tlrgufl i sate rn Dacia Romani, B ucureti, 1968. p 193

Exploatarea de fier Peti u Mare

Jud . Hunedoara, sat Petiu Mare , municipiul Hunedoara.
128

Mina

Scrmb
Scrmb ,

Jud. Hunedoara, sat Certeju de Sus.

comuna

www.cimec.ro

ArheoiOgl8

peterilor i

mine lor din RomAnia - Mme

Mina este nc in exploatare

dieval ,

Datare: epoca epoca meepoca con-

medieval

Datare: epoca epoca

roman, modern ,

temporan .

1. M1ha11 Macrea, Vtaa Tn Dacta Romani. Bucureti , 1969, p 304. 2. Nicolae Magh1ar. tefan Olteanu. Dm 1storta mmentului In Romlnia , Bucureti , 1970 3. Atlasul Campex Porile de Fier. Ed . Academiei, Bucureti , 1978

1 Dan G1ucA Observaii asupra mmeralllaiilor cupnfere dm Mastvul Htght (reg Arad) , Analele Univers1tA1i .C 1 Parhon. sena tunele Natuni 16, Bucureti 1957 p. 161 165. 2 V1orel Brana. Z~clmmte metaltfere ale subsolulut romlnesc. Bucureti , 1958, p . 93 95 . 3 Vastle Boronean , Gheorghe Pascu Hurezan, P. Hugel, Cercetlfl pflvmd exploatlnle miniere de la Cladova (com Plult. JUd Arad) dm partea de SV a Mastvulut Htgh1, Comun1care ltin1l1cA la An1versarea a 125 de an1 a Muzeulut Banatului , 24 26 sept. 1997, Analele Banatului 6. 1998. p. 381 389

Mina de cupru

Tisovia

Jud. Mehedmi, sat Tisovia, comuna Dubova (fost Plavev1a) .

nrii ,

Local izare Munii AlmauiUI , Valea DuPrul Tisovia .

Mina din Valea Li/ii de la Covsnt ,

Jud. Arad, sat - comuna
Covsn .

Se exploata cupru in epoca roman . Mina era in funcie i dup 1718 cnd este colonizat cu boem1 (pemi). Datare: epoca
val. roman,

localizare: Munii Zarandului. Masivul Highi, bazinul Mureulu1. are o gur de exploatare pe malul drept al prului Lili1. Galeria este ngust, adnc de 20 - 25 m. Minele au fost in exploatare, probabil n secolele XIII XVII Tn literatura istoric, la Covsn, se consemneaz existena unui cnezat. Existena unor zcminte n zon este confirmat de studiile fcute de geologi. Datare: epoca
medieval . Zcmntul

epoca medie-

1 S KOiesen , Aurarta Romano. Dactca , BratJslava 1780 p 162. 2. M1ha11 Macrea, Vtaa Tn Dacta Roman~ . Bucureti , 1969, p 304 .

Mina de fier Criciova

Jud
nm1 ,

sat - comuna Criciova.

Mun1i

Localizare
nmiului

Poiana

Rusc,

Valea

Din

aceast min

se exploata fier.
roman .

Datare: epoca
1 M1ha11 Macrea. 1969 , p 305.

Vtaa

In Dacta Romani.

Bucureti .

1 Dan G1ucA . Observa/li asupra mmerallzaulor cuprlfere dm Masrvul H1ghr (reg Arad}, Analele Un1vers1tAtu .c 1 Parhon . sena tunele Naturu 16, Bucureti , 1957, p 161 165 2. V1orel Brana Zlclmmte metallfere ale subsolulul romanesc . Bucureti , 1958, p 93. 95 . 3 Vas1le Boroneant. Gheorghe Pascu Hurezan, Peter Hugel, Cercetlrt prmnd exploallflfe mm1ere de la Cladova (com Plult . JUd Arad) dm partea de SV a Mas1vufui H1gh1 , Comunicare tnn1locA la Amversarea a 125 de an1 a Muzeului Banatului, 24 26 sept 1997. Analele Banatului 6, 1998, p 381 389

Mina de cupru
Covsnt 1

fier Mina de cupru, fier i plumb oimu

(Baia lui Kiran )

Jud Arad, sat - comuna
Covsn

Jud. Arad, sat

oimu, ora

Upova .

localizare: Mun1i Zarandului, Masivul Highi, bazinul Mureului Tn perimetrul comunei Covsn, n Dealul Cioaca Bii se afl o exploatare de cupru, la zi, cu m1c1 galerii, puin adnci in aval. pe pant, se afl o hald mare de steril. Filonul este la suprafa , uor observab1l.
130

localizare. Munii ZaranduiUI, Masivul H1ghi, bazinul Mureului, afluent pe dreapta efectuate in 1997 atest c pe prul llii, dup ce se desparte de drumul ce merge spre Arneag, pe partea dreapt a drumului i pe partea stng a vii, se
www.cimec.ro
Cercetnle

ArheologtB
afl

peterilor i

mmelor dm Romanie Mine

o min prsit La suprafa se vd zidurile ce au aparinut uner construcii de suprafa din piatr i beton i dou puuri tot din piatr I beton care se adncesc, tar azi sunt acoperite de vegetaie. in limbajul localnicilor locul este cunoscut ca .La zidul de la mm" Mma a fost n exploatare inamte de primul rzboi mondial i dup 1947 I nchis in 1970. O alt gur de min se afl la 2 km mai sus. pe aceeai vale, dar pe malul drept. Aict se observ o galerie orizontal, cu intrarea betonat i armat cu bme de lemn. Acum aceasta este prsit. Alturi este o hald mare de steril Din informaii orale, se pare c s-ar mai gsi o alt gur de min in amonte, la 9,7 km . Informaiile preliminare ne-au fost furnizate de N. Pop de la Compania Naional Metale Rare Bucureti, care ne-a indicat i locul minelor. Mina a funcionat cu probabilitate i in secolele XI - XIV. Datare epoca med1eval, epoca modern, epoca contemporan.
1, lhe M1rcea. Altatu1rea geologtta a pmntului Romnrei, Bucureti 1956 2 Dan Giuta . Observau asupra mineralilllfnlor cupnfere din Masivul Hight (reo Arad), Analele Umversttlln .c 1 Parhon. seria tnntete Naturn 16, Bucureti 1957, p 161. 185 3. Vtorel Brana , Zlfclmmte metaltfere ale subsolului romlnesc. Bucureti , 1958. p 93. 95 4. Vasile Boronean . Gheorghe Pascu Hurezan. Peter. Hugel, CercetAti privind exploat.lnle mmtere de 111 Cl11dov11 (com Plult JUd Arad) dm p11rte11 de SV a Mastvulul Highi . Comun1care tunttfta la Amversarea a 125 de an1 a Muzeulut Banatulut, 24 26 sept. 1997 , Analele Banatulut 6, 1998, p. 381 389 .

Mina de fier, plumb, cupru, argint, aur, arseniu, antimoniu de la Ogradena Veche
Jud. Mehedini, sat desfiinat Ogradena Veche, comuna Eelnia Localizare Munii Almjului, Dunni, afluentul Mraconia . Valea

Cunoscut dm vechtme, pus din nou in exploatare dup 1718, cnd Banatul intr sub administrarea Coroanei imperiale habsburgtce. Se cunoteau dou cmpun, exploatate pnn galerii. Tn 1856 o mare inundaie distruge teampul i flotaia. Mina se afl in zona de influen a cetii de la Veteram (Peth) .

Datare: epoca
dern

medieval,

epoca mo-

1. R. Graf, V. Zaberca Informal" despre mmerotul i metalurg1a blnlteana de la miJlocul veacului al XIXlea, Banahca 10. 1990 , p 297- 309

131

www.cimec.ro

Arheotogia petenlor i mme/or din Romfmia Cariere

Cariere
Cariera
Mureului.

Ampoia
Mete.

Jud Alba, sat Ampoia. comuna Localizare.

Munii Trasculut, bazinul Valea Ampo1a, afluent al AmpoiuiUI, in apropiere de Ampelum

cultura Cri, epoca bronzului, Hallstatt. a doua epoc a fierului (La Tene dactc). suprapuse de o locUin roman de ttp Villa rustica. Datare: neolitic. epoca bronzului, HalistaU, La Tene dacic, epoca roman, epoca med1eval
1. Umversttatea 1 Oecembne 1918, Alba Iulia , eua .La Car1era Monl, Cronica Cercel~nlor Arheologice , Campana 1996 , a XXXI-a Ses une Na\IOnal de Rapoarte Arheologce . coordonator Corneha Stoca. ciMeC . Bucureti , 1997, p 60

Om aceast caner se exploata calcar probabil pentru construciile din Ampelum. Datare. epoca
roman
Roman~.

1 M1hall Macrea, Vata 1n Dac1a 1969, p 308

Sucure$11,

Cariera Baia
Jud Alba. sat - comuna Livezile Cacova) .
(fost

Cariera Geoagiu
(Germisara)
Jud. Alba, sat- comuna Geoagiu.
reului,

Localizare: Munii Trascului. bazinul Mureului, valea rului Atud. Dealul Bata Tn 1994, Horia Ctugudean identific in malul carierei de calcar, probabil din epoca modern, un bordel aparinnd etapei a III-a a cultuni Coofeni. Efectund un sondaJ pe terasa de deasupra dealului, a constat existena unet aezri intregi, in care ceramica Coofeni este mpreun cu aceea de tip Cernavoda It Datare perioada de tranzi ie de la neolitic la epoca bronzulut
1. Horia Cugudean , B;ua Comuna L1vez1le (fosti Cacova). JUd Alba. Cronca Cercet~nlor Arheologtce. Campan1a 199~ . p 7.

Localizare: Munii Metalifen. bazinul MuValea Geoagiului.

aceast carier

Din

se exploata calcar.
Tn Dac11 Romani,
Bucureti ,

Datare. epoca
l M1ha11 Macrea. 1989. p 308

roman

Vtaa

Cariera lghiu
Jud. Alba. sat- comuna lghiu. Localizare Munii TrascuiUJ, bazinul Mureulu1, Valea lghiu. afluent al Ampoiului Tn aceast exploatare a calcarului era folosit mana de lucru local . Decedai1 erau inmormntai in necropola tumular din vecintate . Datare epoca
1

Cariera
reuiUI.

Crarea
.Crarea

Morii

Jud. Alba. sat eua. comuna Ciugud. Localizare: Moru", bazinul Mu-

roman .

Mhail Macrea, Vtata In Dac11 Romand , Bucure$11. 11169, p 308

In 1996. in buza carierei. un colectiv al Universitii .1 Decembrie 1918" din Alba Iulia - Centrul de Cercetri Pre i Protoistorice au efectuat taluzri ale peretelui carierei. Materialele arheologice au pus in eviden o succesiune stratigrafic , care dateaz, in ordine cronologic din neolitic,
t32

Cariera C/adova
Jud Arad. sat Cladova. comuna Localizare: Munii reului inferior.
Zrandului , Puli .

Valea Mu-

www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor I

mine lor din

Rom~ ma

- Cariere

Tn spturile arheologice care au fost efectuate de echipa coordonata de Vasile Boronean , in perioada 1976 - 1998, in buza carierei s-au identificat straturi de locUire datnd din paleoliticul inferior final acheulean, paleoliticul cuaribc, epoca bronzului, cultura Coofeni, cultura Baden, cultura Periam-Pecica, Hallstatt, cultura Basarab1, epoca dacic, secolele 11 - 1 a.Chr., epoca daco-roman, secolele 11 - IV p.Chr., epoca medieval, secolele XI - XVII (cetate de pmnt, ateliere de redus minereu de cupru, fier, plumb, cimitir). Tn atelierul nr. 3, in 1983 s-a descopent inelul sigilar de argint de fabricaie local aparinnd pnncipelui Transilvaniei Pousa (1237. 1240).

din epoca daco-roman, secolele III - IV p Chr. Din ambele cariere provin i fragmente de faun pleistocen (mamut) Materialele se afl in coleciile Muzeului Judeean din Arad , predate de conducerea ca-rierei Datare: epoca preistonc, epoca dacoroman .
1 lnlormatn se afl in arhiva Muzeului Judeean Arad . lurmzate de Vastle Boronean. de D Dema i G luga de la Muzeul Judeean Arad. 2. G luga, Rspndtrea proboscdenlor los11i in Cmp1a Aradului, Armonn naturale, Arad. 1998, p 189

Cariera
Jud.
Arge ,

Albeti

disprut) ,

sat Albeti (localitate probabil comuna Rucr

Localizare: lntre Munii Piatra Craiului i Munii Leaota, culoarul Rucr - Bran, Valea Dmboviei, in faa pasului Rucr . Din
1

aceast carier

se exploata calcar.
Roman~ . Bucureti

Datare: epoca

roman .

Mthall Macrea. Vtata Tn Daeta ' 1969, p 308

Cariera Cladova -dealul

Cetiulca

Datare: paleolitic, epoca bronzului, Hallstatt, epoca daco-roman , epoca

med ieval .

Cariera de sub cascada din faa peterii Pinia

Jud. Bihor, sat
Petera ,

comuna Atileu .

1 Vastle Boroneant. Gheorghe Pascu Hurezan, Cetatea Cladova Reedmfa votevodulut Transtlvamet Pousa, Ztndava 15-16, 1987, p 75

8~ .

Localizare Munii Pdurea Craiului, carstul din Valea Criului Repede, versantul stng, intre Bucea i Vadu Criului, Valea lzbnd1 . Cariera este de tuf. Sub cascada din faa peterii cu ap .Ptnia", 1. Emodi descoper fragmente ceramice aparinnd grupului cultural Roia - Glent . Datare: epoca bronzului timpuriu.
1 Ioan Em0d1, Asupra Inceputului epoc11 bronzului Tn Bthor, Thraco-Dactca 6, 1985, 12 p 135

Carierele de nisip pietri Ghioroc Balastier

Jud. Arad , sat - comuna Ghioroc. Localizare: Poalele Munilor Zrandului , zona de contact cu Cmpia de Vest, in partea de sud-vest i vest a localit~i . dincolo de calea ferat Arad - Bucureti . trenului electric i Arad se afl dou cariere de pietn i prundi (1.2), exploatate de dup 1880 pn in 1996, in suprafa de cteva zeci de hectare. Din partea de nord a carierei nr. 2, spre Cuvin, Vasile Boronean a identificat materiale ceramice
133
Desprite de linia oseaua Ghioroc -

Cariera de balast lzbndi

Jud. Bihor, sat- comuna
uncu iu .

Localizare: Munii Pdurea Craiului, carstul din defileul Criului Repede, versantul stng , intre Bucea i Vadul Criului , Valea lzbndi , versantul drept, sub Petera lzbndi .
Reprezint

material ceramic

apa~nnd

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor din Romflnia - Cariere

grupului cultural Roia - Gleni, gsit pe panta din fata cariere de balast de ctre 1 EmOdi. cu ocazia cercetrilor in petera lzbndJ aflat deasupra carierei . Datare: epoca. bronzului timpuri!! .
1 Ioan Em0d1, Asupfl rncepurutui epocii bronzului In 81hor, Ttlraco-Dacica 6 , 1985, 12, p 132

Herculane se exploateaz un ist argilos care se afl intercalat intre stratificrile de calcar din Valea Cemei Datare: epoca
dern . medieval,

epoca mo-

1 R Graf V. Zaberca, lnformau despre m1nentul $1 metaturg,a bnAieanA de la miJlocul veacului XIXIea , Banatca O, t990 , p 308

Cariera
Jud
Braov,

/oneti
sat
loneti,

Cariera Bucova
comuna Ca a bazinul Jud
Cara-Severin, Bouar

Localizare Dealul Dugu Oltului, Valea Homorodului

sat Bucova, comuna

Reprezint o carier de cuar1it andezitic. Pe unul din pereii si au fost observate trei figuri omeneti redate rudimentar, asem ntoare celor din alte provincii ale Imperiului

localizare: Valea Timiului, afluentul Eistra . Din aceasta carier se exploata calcar probabil pentru nevoi strategice. Datare epoca
roman
1

roman . Datare: epoca

1

daco-roman .
Bucureti ,

V Chnstescu. V11a econom1cl a Dacie/ Romane.

Bucureti ,

M1ha Macrea V1ata m Dac1a Romani ,

P1te d,

1969, p 308

1929 p 37. 2 M hal Macrea Viaa In Dacta Romad, 1969 , p 307.

Cariera de tuf calcaros Svinia .. 1/iova

Jud. Cara-Sevenn,
Svinia

Cariera /ablanita ,
Jud Cara-Severin sat- comuna lablania . Localizare. Munii Almaului . Valea Mehad1ei, afluent al Cernei, in apropierea castrului de la Mehadia. De a1ct se exploata calcar probabil pentru nevoile castrului din Mehadia Datare epoca
1
roman

ctun 11iova,

comuna

Localizare: Munii Locvei, Valea Dunrii. Deasupra mormntului nr. 1. datnd din secolele XII XIII, s-a gs1t o plac rectangular din tuf calcaros. 1 70 x 1 1O m, tiat cu fierstru!, provenind dintr-un zcmnt nc in exploatare la lllova, pe malul fluviului din care se extrgea piatr pentru construcia caselor din zon. Datare. epoca
dern .
1
Svin1a

Mhlll Macrea,

V11a

Tn Dac11 Romani .

8vcuret1 ,

1969, p 307.

medieval ,

epoca mo-

Cariera Luncavita
1

Vas e Boronean, C1mobrul feudal t1mpunu de la km . nuv,at 1004, Orobeta 6, 1985 , p 111 118

Jud Cara-Severin, sat- comuna

Luncavia.

localizare

Munii

Timi-Mehadia.

Semenrc. culoarul afluentul Mehadica

Cariera de

ist

argi/os
Herculane.

Rpa
Jud . Cara-Sevenn,
ora Bile

Localizare Munii Cernei, Valea Cemei in zona regimentelor grnicereb din Banat, ca ptalr de constructie s-a folostl micatsl, gnats, trahit, granit sau calcar. La Bile
\34

Reprezint o carier de gresie, de aici se extrgea o gresie fin, moale, alb, care se folosea i se folosete nc la confec~onarea de piese decorative de interior. Probabil era folosit i in epoca roman , dar cu s1guran dup 1718, cnd Banatul intr n administrarea austriac .
medteval,

Datare : epoca roman (posibil), epoca epoca modern

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor I mmelor din Romnia - Cariere

1. R Graf, V Zaberca . Informaii despre m1nentul I metaiurg1a bAnAeanA de la miJlocul veacului XIX-lea , Banat1ca 10. 1990, p 308

Cariera Mehadica
Jud Cara-Severin, sat - comuna Mehadica Localizare
Timi-Cerna, Munii Semenic, culoarul Valea Mehadica

Reprezint o carier de gres1e in exploatare, cel puin dup 1718 data trecerii Banatului n administraia Imperiului Habsburgtc I a nfiinrii regimentelor grnicereti piatra a fost folosit la lucrrile de fortificaie I construciile din zon . Gresia alb-glbuie conine multe scoici, a fost folosit pentru plci la locuri de ui, trepte etc. I ca surs pentru confecionarea de podoabe, mrgele, pandantive

Cu ocazia spturilor efectuate la Svmia . la km 1004, s-a descoperit o piatr de mormnt fcut din tuf calcaros. Urmnnd sursa de materie prim, s-au identificat la Svinia I Pescari, dou cariere, nc in exploatare La Pescari, in aprop1erea satului, i la petera .Gaura cu Musc se aflau asemenea zcminte. Casele vech1 din sat erau construite din acest tuf, care dup uscare, extras dtn zcmntul nc umed este eficace in construcii i izolator de cldur . Datare: epoca
1

medieval .

Vas11e Boronean , Clm1t1rul feudal t1mpunu de la Svm1a . m 1004 fluv1al, Orobeta 6, 1985, p 111 .

Cariera Petnic
Jud. Cara-Severin, sat Petnic, comuna
lablanta

Datare epoca roman (POSibil), epoca medieval, epoca modern

1. R Graf. V. Zaberca. Informaii despre mmentul I metalurg1a bAnAteana de la miJlocul veacului XIX-lea , Banat1ca 10 , 1990, p 308

Localizare : Munii Almului. Valea Mehadiei, afluent al Cernei. in apropterea castrului de la Mehadia. Cariera a fost
exploatat dup anul 150, dup precizrile fcute in primele decenii

ale secolului nostru de Alexandru

Brccil .

Cariera

Mceri
1

Datare epoca
M1ha1 Macrea

roman .

Jud. Cara-Severin, sat Mceri, comuna Lpuntcul Mare. Localizare. Munii Almjului , depreSiunea AlmjuiUI, Valea Nere1, in apropiere de Bozovici. de tuf calcaros, folosit doar la constructile de case din zon Piatra poate fi tiat cu fierstru!. pentru cadre de ferestre, acoperi, p1etre de mormnt etc. Datare:
modern .
1. R Graf V Zaberca. Informa ii despre mmentul I metalurg1a bAnAeanA de la mijlocul veacului XIX-lea , Banat1ca 10. 1990, p 308

Vaa

Tn Dacta Romani,

Bucureti ,

1969, p. 308.

Carierele

Ruchia
Ruch1a,

Reprezint

carier

Jud. Cara-Sevenn, sat Rusca Montan

comuna

epoca

medieval,

epoca

Cariera Coronini
(Pescari)
Jud
Cara-Sevenn,

sat - comuna Coronini

Ruchia

(fost

Pescari).
Dunrii.

- Sistem de expfoatare
Munii

Localizare: Munii Locve1, Valea

Localizare:
1J<;

Poiana

Rusc,

ba-

www.cimec.ro

Arheologia peterilor t minelor din

Rom~nta

- Carte re
Timi-Cerna.

zinul Bistra, afluent al

Timiului.

Reprez1nt cariere cunoscute din epoca roman, folosite I in cea medieval i modern Se exploateaz marmura i cal-

Valea Cemei, afluentul Mehadia, Tn apropierea castrului de la Mehadia.

car din cariere diferite.

val,

ploatare,

Datare: epoca roman, epoca medieepoca modern .

1. R Graf. V Zaberca, lnformau despre minentul I metalurga b!niilean de la miJlOCul veacului XIX-lea, Banallca 10. 1990, p, 297- 309

o carrer de gres1e in excel pu1n dup 1718, data inglobrii Banatului in Imperiul Habsburgic Probabil folosit la construcia fortificaiilor i mnstirii din zon . Gresia fin alb, moale, era i mai este folosit la confecionarea de piese decoratrve de interior. Datare epoca roman (posibtl}, epoca med1eval, epoca modern .
1 R. Graf. V Zaberca , Informaii despre minentul i metalurg1a bnean de la m1jlocul veaculut XIX-lea . Banatca 10. 1990, p 308 .

Reprezint

Carierele Rusca
Jud.
Cara-Severin, Montan .

Montan

sat comuna Rusca

Localizare Munii Poiana Rusc , baz1nul Vii Bistra, afluent al Timiului.

Reprezint canere cunoscute i exploatate nc din epoca roman Exist cte o

Cariera Baciu
Jud. Cluj, sat comuna Baciu . Localizare
SomeuiUI,

de marmur, de calcar, de rsturi, de gresie, folosite la construcii de drumuri, fortifican, opere de art etc. Datare: epoca roman, epoca medieval, epoca modern .
1 R. Graf V Zaberca , lnformati despre mmentul i metalurgia bnAeaniil de la mJiocul veacului XIX-lea , Banallca 10, 1990, p 297. 309.

carier

Dealurile Clujului. bazinul Valea Bactului, la vest de

Cluj. Tn aceast carier se exploata piatra pentru construciile d1n Napoca. Datare : epoca
1
Mihail Macrea,
roman
Viaa

In Dacta Romanii

Bucureti .

1969, p 308

Cariera

Tople
Tople.

Cariera

Cpuul

Mic

Jud. Cara-Severin, sat- comuna

Localizare: Munii AlmJului, Valea Cernei. afluent al Dunrii; in apropiere se afl acum fabrica de ciment.
Reprezint o carier de tuf calcaros. care este folosit doar la construcrrle de case din zon. Poate fi tiat uor cu fierstru! pentru cadre de ui, ferestre, acoperi sau pietre de mormnt.

Jud. Cluj, sat Cpuul Mic, comuna Cpuul Mare.

ului

Localizare: Munii Gilu, Valea SomeRepede, afluentul Cpuul, versantul stng, la est de sat.

Datare: epoca
dern .

medieval,

epoca mo-

1 R Graf. V Zaberca. lnformau despre minentul i metalurgie blnAeana de la mJIOCUI veacului XIX-lea . Banatca 10, 1990, p 308 .

Cariera Verendin
Jud. Cara-Severin, sat Verendin, comuna
Luncavia.

Abatele Henri Breuit a gsit in cariera de la intrarea dinspre est a satului mai multe piese de andezit. care se adaug celor gsite de Marton Roska. C.S. Nicolescu Piopor recunoate intre acestea doar limanda acheulean, descoperit de Henri Breuil i dou toporae de mn gsite de Mrton Roska. Toporaele de mn se afl in Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei din ClUJ (inv nr 293 - 294) De pe teritoriul localit~i se gsesc. din cercetri de suprafa, un rzuitor semicircular din cuar i altul oval din silex. Exist dubii c in colecia G. Ardo, piesele descrise de Mrton Roska i Henri Breuil s provin din
carier

Localizare:

Munii

Semenic, culoarul
138

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Rom4nia - Cariere

Datare: paleolitic.
1 Mrton Roska Recherches pr~h1storiques pendant /'annlle 1924 , Dacta 1. 1924 , p 297, 299, 312 . 2. Henn Breutl, Stal10ns patllollllques en Trans1lvame , Buleltnul Soctetlln de tnne dm Cluj 2, 1925, p 193. 195. 3. C S Nicolescu - Piopor, Le palllolil1que en Roumame Dacia 5-6, 1935-1936 (1938) , p. 3, 50, 67. 68 , 74 , 88. 90 .

prima epoc a fierului (Hallstatt), igle i olane romane . Matenalele se afl in Muzeul Judeean Mure din Trgu Mure . Datare. neolitic, perioada de tranziie de la neoht1c la epoca bronzului, Hallstatt. epoca roman .
1. Ntcolae Vlassa , Cercetarile arheologice In Mure-Autonoma Maghiari , Acta Muset Napocenss 2, 1965, p. 31 - 32 2. 1 H. Cnan , M Brbulescu , E. Chonl , V Vasohev, 1 Wtnkler, Reper1onul arheologic al Judeulur CluJ, CluJ , 1992, p 228 229
reg1unile

Cariera de calcar Malul

Rou
Jud Cluj, sat- comuna
Gilu .

Cariera Nadic
Jud. Cluj. sat lnucu, comuna
ului, Aghireu Nad

Localizare: Munii GIIu, calcarele de pe Valea Someului Rece, afluentul Valea CpuuiUJ, versantul drept, in partea de nord a satului. o carier de exploatare a calcarulut, in uz in epoca roman, secolele 11 -III p.Chr.; in Dacia Porollssensis exploatarea s-a fcut cu militari I veterani din Ala Siliana, pentru nevoile castrului roman, drumului, aezrii civile romane i probabil a fost folosit i in epoca medieval pentru construirea Castelului Rakotzi, secolul al XV-lea. Datare: epoca
val . roman, Reprezint

Localizare. Munii Gilu , Valea anuentul Someului Mic.

Nicolae
carier

Vlassa sesizeaz prezena in a unor materiale ceram1ce din epoca bronzului. Datare. epoca bronzului.

1 Ntcolae Vlassa , Cui/ura Cn In Transtlvania . Acta Musei Napocensts 3, 1966, p. 17. 2. 1 H. Crian . M Brbulescu, E Chiril , V. Vasihev, 1 Wmkler, Repertoriul arheologic al JUdeulUI CluJ, Cluj. 1992, p 245

epoca medie-

Cariera Jucu de Sus

Jud. Cluj, sat Jucu de Sus, comuna Jucu. Localizare. Cmpia Transilvaniei, Valea Someului M1c. Din
aceast carier

1 V Chnstescu. Vnta economici a Dac1er Romane, Pttett , 1929. p 42 2 Mthall Macrea, Viaa ln Dac1a Romani , Bucurelt , 1969, p 308 3. 1 H Cnan . M BArbulescu, E Chirll , V Vasihev. 1 Wtnkler, Reper1or~ul arheologic al Judeului CluJ. ClUJ, 1992, p 222

se exploata calcar.
roman

Datare: epoca
1 Mthaol Macrea, 1969, p. 308.

Vtaa

Tn DaCia Romani,

Bucurelt .

Cariera de pietri
Gligoreti
Jud. Cluj. sat Gllgoreti, comuna Luna. Localizare: Bazinul
Arieului, versantul tului, in vecintatea
Arieul. Mureului, Valea stng, in afara sabuclei pe care o face

Cariera de la

Mo/dovineti
Moldovineti.

Jud. Cluj, sat Podeni, comuna

Localizare: Munii Trascului, calcarele de pe versantul sudic al vii Arieului, la sud-vest de localitate.
Reprezint

carier

de

piatr exploatat

in

in cercetrile fcute de Nicolae Vlassa, in anul 1951 sau 1952, din peretele tellului afectat de lucrrile carierei de pietri i nisip, acum oprite. au fost recoltate materiale ceramice aparinnd, in ordine stratigrafic, neoliticului, perioada de tra nziie la epoca bonzului. cultura Coofeni,
137

epoca

roman . roman .

Datare: epoca

1 Tabula lmpeni Romani, L 34, 9i . 2 Oumtlru Tudor, Orae, tlrgurl i sate In Dacia Romana, Bucure~tlt, 1968. p 207 3 Mthatl Macrea, Vtaa In Dacia Romani. Bucureb , 1969,p 308

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor dm Romlmia - Cariere

Cariera de nisip

Rdaia

Jud. Cluj. sat Rdaia, comuna Baciu. Localizare Cmpia Transilvaniei, bazinul SomeuiUI Mic. malul stng. Tn 1877 A. Koch a gsit intr-o groap (cariera de nisip) mai multe unelte de silex, steatit I gresie neogenic silicizat mpreun cu fragmente de col de Elaphus primigenius. care au ajuns la Muzeul de Istorie a Transrlvanier dm Cluj. Au fost descrise de Henn Breuil, care amintete de un nucleu dtscoidal cu despnnderi de achii , achii de silex i achii ovoidale din cuartt parial retuate, din premusterian I musterian . Mai trziu aceste descoperiri se nmulesc cu piese strnse de ctre 1 Tulgady, de pe artura dintre Ndel i Rdaia, acolo unde lima ferat taie o movil, pe care Mrton Roska le atribuie mustenanului. Tulgady afirm c aic1 a fost o aezare mustenan I c A. Koch ar fi gsit multe unelte la Rdaia. care se afl la Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei d1n Cluj Din rupturile de mal ale Ndelului s-au recoltat oase fosile din eocen i plestocen A. Koch a gs1t dmi i resturi de cal, de Elephas pnm1gemus. un dinte molar de Sus scrofa i cinci tibli de Bos sp., care se afl in Colecia mineralogic a Universitii din Cluj. B Jungbert conchide c ele nu pot fi, aa cum au fost ncadrate. in R - W i Wl deoarece nu au strat1grafie, sunt atpice i nu exist precedent pentru o asemenea incadrare Datare. paleolitic.
1 C S NrcoiAescu-Piopor , Le paleoltlique en Roumame Oacta 5- 6 . 1935-1936 (1938} , p. 4350, 73, 84 2. Mrton Roska , Repertonum, CluJ , 1942, p. 285. 3 C s Ntcolaescu-Piopor, SCIV. 1956, 1 - 2. p. 28 29. 4 Lucian Rou , Paltoltlteul mfertor ~~ mijlociu cJtn Transilvania, Revista Muzeelor 6. 1969, 5, p 401 . 5 B. Jungbert Repertonullocaht6\IIOr cu descoperrrr paleohttce din Translvama (III), Acta Muset Napocenss 19, 1982, p . 555

fn Cheile Turzu, pe malul stng de la intrare. s-a deschis o caner de piatr . Tn pere1i ei i pe teras s-au observat materiale pentru care s-au efectuat cercetn arheologice de salvare, in 1985 i 1986, conduse la inceput de Tudor Soroceanu i apoi de Gheorghe Lazarov1ci i Zota Kalmar-Maxam. S-au efectuat spturi. descoperindu-se 21 de gropi de borde1e, gropi de provizii. gropi-cmar, ceramic, oase i alte materiale aparmnd culturii Coofeni, din perioada de tranziie la epoca bronzului i culturii Wietenberg, din epoca bronzulut. Datare. pertoada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului.
1 Gheorghe Laurovrci, Zoa Kalmar, Prospec(tum cercetlrr arheologtce ele salvre pe tentonul Mumctptulut i JUdeului CluJ , Acta Muse Napocensrs 22- 23, 1985 - 1986, p 730 2 1 H. Cnan , M. Bi'irbutescu. E ChtriiA, v. Vastltev. 1. Wrnkler, Repertoflul arheologiC al JUdeului Cluj, CluJ , 1992. p. 100
~,

Cariera de

piatr Ceiu

Jud. CluJ , sat Unor, comuna Ceiu Localizare: Bazinul Someului, Valea Uriului, afluentu1 Urior
Reprezint o caner care a furnizat piatra necesar construirii castrelor de la Ceiu
i lliua

Datare: epoca

roman .

1 V Wollmann, Sargeta 10, 1973, p 112 2. 1 H. Cntan, M BArbulescu, E Chrnta , V Vasrhev. 1 Wtnkter Repertoflul erheotogte al judeului Cluj, CluJ, 1992, p 417

Cariera de la vest de Potaissa

(Piatra
Tiat)

Jud. CluJ, comuna suburban Snduleti , municipiul Turda localizare: Mun~i Trascului, carstul din Che1le Turzu, Valea Hdatelor, 1,5 km de la 1ntrarea in Cheile Turzi1 Din izvoarele istorice pnvind epoca roman se cunosc o serie de date privind Potaissa. Din cercetnle arheologice efectuate de G. Teglas i Balasz Orban, rezult c pn in
138

Cariera Tureni
Jud CluJ, sat - comuna Tureni. localizare. Munii Apuseni, carstul din Cheile Turenilor (Turului), versantul stng. la intrare in che1.

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia - Cariere

1912 in cariera de piatr de la Turda se mat o serie de dovezi pnvind tehntcile t metodele folosite de romani pentru extragerea unor blocuri ptrate, decupate pnn nuire pe laturi, in care se observau urmele dl~lor. S-au recoltat matenale arheologice (ceramic, igl , opate, blocuri de piatr , monede). Cercetrile reluate dup acea dat , in special cele ale lui M. Brbulescu, au scos la iveal dovezt noi. Lucrrile de cercetare se desfoar in continuare. Tntr-un loc neprecizat, din zona carierei, s-a gsit o ceac aparinnd culturii Coofeni , din perioada de tranziie la epoca bronzului. Materialul din colecia G. Teglas se afl in Muzeul Natonal de Istorie a Transilvaniei din Cluj, sub numerele de inventar 5563 - 4, i la Turda, in colecia personal a inginerului geolog F. Tranuhs.
pstrau

Cariera de
Cernavod

piatr

cu Relieful lui Hercu/es Saxanus

Jud. Constana ,
ora Cernavod .

Localizare: Malul dobrogean al Dunru, intre captul podului Anghel Saligny i Axiopolis (400 m de la captul podulUI), in faa insulet Hinop

Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca roman.

1 Balasz Orban, Torda vclros es kornytHce . Budapest. 1889, 51 , p 399-400 . 2. V Chnstescu. V1 ata economic~ a Daciei Romane, Pttett , 1929, p. 39-42. 3 Ma hall Macrea, V1aa In Dacia Romanii , Bucureti . 1969, p, 308 , 4 M. Brbulescu , Om astona militar a Dacaea Romane. Legaunea a V-a Macedonaca i castrul de la Pota tsa 1, CluJ. 1987. p. 50 , 85 - 86 . 5 1 H. Cnan M Brbulescu . E. Chanl . V. Vasiliev, 1 Wankler. Repertonul arheologiC al judeului CluJ. Cluj, 1992. p 338 - 341 .

Cariera de
Snduleti
Jud. Cluj, comuna municipiul Turda.

piatr

Nord
suburban Snduleti,

Basarab! Altarul

Blstrlcuel

84.

Localizare: Munii Trascului, carstul din Cheile Turzii, Valea Hdatelor, la nordul
localitii.

Gheorghe Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim au efectuat cercetri in mai multe rnduri in carier i au gsit pe un pinten stncos piese prelucrate din piatr cioplit sau
lefuit .

Datare: epoca

preistoric .

1 Gheorghe Lazarovact Zoia Kalmar. Prospecwm i cerceii" arneologtee I de salvare pe tentonul mumclpwlui I JUdeului Cluj. Acta Muset Napocensrs 22-23, 1985 . 1986, p 736. 737 2 1 H Cnan , M Brbulescu . E Charll , V Vasrhev. 1 Winkler. Repertonul arheologte al JUdetului ClUJ, Cluj, 1992. p 339- 340 ..

Au fost in.reprinse cercetri de suprafa de ctre Grigore Florescu in perioada interbelic i spturi intre anii 1949 - 1950 S-au efectuat cinci sectuni (excavatuni) , situate in nordul i estul carierei. ln tim'jul spturii s-a constatat c pe stnca carierei, la baz , era un material derocat sau provenit din cioplirea stncii, din prelucrarea blocurilor detaate . S-au gsit blocuri in diverse stadii de lucru (in vederea detarii) , cioplite prin spate. Peste acestea s-a depus pmntul alunecat de pe peretele terasei sau adus de vnt Blocurile in curs de desprindere aveau lungimea de 1,50 m. limea 0,65 m, grosimea 0,60 m, in seciunea (excavaiunea) 4 i intre 1,1 O 1,20 m lungime, 0,45 m lime , 0,43 - 0,45 m grosime, in seciunea 5. Cele de
139

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mine lor din Romania - Cariere

dimensiuni mai mari s-a considerat c aparin secolului al li-lea p.Chr , iar celelalte secolului al III-lea p.Chr. Ceramica gsit in sec1unea 5, puin la numr. susine datarea aceasta Relieful lui 14ercules Saxanus din seciunea (excavaiunea) 4, reprezint o zeitate masculin dezbrcat , cu nlimea de 0,62 m, sprijinit in toiagul purtat in mna stng, in mna dreapt ntins 1ne un vas. un kantharos Pe braul stng se afl atarnnd o piele de leu Tntregul relief este realizat stngaci i disproporionat in redarea prilor corpului i a ornamentului. Grigore Florescu il dateaz n secolul al 111-lea p.Chr. in a doua faz de funcionare a carierei Petre Diaconu. pornind de la aceste slngcii i de la unele asemnri cu descoperirile din bisericuele din cariera de piatr de la Basarabi r cu alte lucrri dn zon, contemporane cu cele de la Basarabi. crede c dateaz din a doua jumtate a secolului al X-lea O bun parte a carierer a fost distrus de exploatarea minier Cernavod, care aproviziona cu piatr fabrica de ciment. La data efecturii spturii, terenul era acoperit cu pmnt I deeuri din exploatarea I fasonarea pietrei. Datare: epoca
roman.
1 Gngore Florescu. Canera romani de la Cemavodl, Analele Dobrogei 17. 1936, p 33 46 2 Gngore Florescu, Rom1sche Stembruch bet Cerntvoda. Germanta 21 , 1937, p 108 113 3 P 01aconu, Ctnera de piatrl dm secolul al X-lea de /a Cemavod! Recenzn I d1scuu arheologice 1, CAIArlfl, 1994, p 43 52 .

Cariera Murfatlari Basarabi

Jud. Constana. sat- comuna Murfatlar. Localizare Dealurile Murfatlar, Valea Carasu. in cadrul ansamblului rupestru, la nord-vest de sat. Se
Tibiir,

in partea de nord-vest a Dealului la sud-vest de sat i se intinde pe o suprafa de 200 x 40 m. Blocurile de piatr exploatate in carier au fost utilizate la construirea zidului de pe coama valului de piatr, pe o distan nedeterminat Valul este contemporan cu cariera i dateaz din timpul lui Vas1le al Il-lea Bulgaroctonul {976 - 1025) Au fost cruate inadins poriunile din masivul de cret . Blocurile de piatr, fac

afl

dovada c au fost exploatate dup o tehnologte identic cu cea de la Axiopolis (Cemavoda) din epoc roman, secolele IIIII p.Chr., pe princ1piul platformelor dispuse pe terase de exploatare, de sus in jos Se tiau blocuri de 0,80 x 0,40 x 0.25 m la O 40 m Cariera se prezint sub forma une1 exploatri cu aspectul unui bazin adnc de pn la 0,1O - 0,15 m. Se prefer roca de adnc1me mar mare, hps1t de nuclee de cremene. Pentru uurina exploatrii, munca s-a organizat pornindu-se dinspre poate, avnd un drum de acces Cu sprturile de roc s-a organizat o pant de acces, de pe o parte pe alta Pe platforma de exploatare puteau fi mai multe sectoare de lucru, la care se avea acces de pe fiecare platform, care se micora cu ct suprafaa se adncea. Se foloseau I falille naturale ale masivuiUI, pstrndu-se pereu verticali Pentru desprinderea lespezilor se utiliza metoda de spare cu trncopul a unor nulee continue sau paralele, larg1 de 0,78 m, adnci de 0,10 - 0,15 m Blocurile desprinse lsau goluri de forma unor nie umplute cu sfrmturile gropilor posterioara. S-au observat tret nivele de terase principale, corespunztoare a trei momente distincte de activitate. Terasa cea mai nalt corespunde intrrii in b1sericuete B1, E3 i E5. Galeriile G1 - G5 i terasa mijlocte erau la nivelul intrru in B3. marcate prin anexele respective. Terasa ultim era t cea mai de jos, la ntvelul bisericuei B4, mrginit de un zid de bolovam de cret Pe baza observantor asupra teraselor i a materialelor arheologice rezultate, i prin comparare cu valul de piatr din apropiere. s-a emis ipoteza c durata de funcionare a carierei nu a fost mai mare de o jumtate de secol. Pe pereii verticali au fost identificate cruci gamate compuse, pentagrame, rune sau reprezentn de anrmale asemntoare celor de pe pereu mormintelor. lntre acestea se impune figura unUl cerb sau a unui om, reda! in stil naturalist Data re epoca X-XI.
1 Ion Barnea, V1rg1l 8Jic1urescu. anlteru/ arheoiCJ91C Buarabl (reg Constanta) Matenale 6, H159, p 562 563 2 P Bogdan , Graftle/e de It Basarab/. Matenale 6,
medieval,

secolele

1959
3 Ion Barnea,
tefan tefAnescu ,

Dobrogei. III,
140

Bucur~b.

Din tstorla 1971, p 114. 118, 180.233

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Romnia - Cariere

Mureului,

4 G. M1hllllll , /nscnp(/1 slavone vechi de la Basarabi (regiunea Dobrogea) , Studii i Cercetl!rl de llngVISIIcl! 15, 1964 , p 40

in hotarul .Bejan

ngropate din cariera de travertin de la Sndominic

Jud. Harghita, comuna Sndominic Localizare: Munii Ciucului, bazinul Oltului, carstul din bazinul Ciucului superior, versantul stng. Extremitatea de sud-vest a
localitii.

Cavitile

De aici provme piatra folosit in construciile din aezarea de la Micia i din alte localiti de pe Valea Mureului. In secolul al XIX- lea se mai vedeau scobiturile in stnc produse de activitatea din carier, iar in drmturi , blocuri de sarcofage i coloane in diverse etape de prelucrare, capiteluri de coloane, unelte de mmerit, rnie, urme de construcii i un altar inchinat lui Hercules Silvanus de o Vexillatio l(egionis) XIII G(eminae) Ant(oninianae)". Datare: epoca
1 CIL III , 12565 2. Maha1t Macrea, 1969, p. 308 .
roman .

Tn exploatrile de travertin in care z cmintele au grosi mi de 1 O -12 m au fost identificate dou cicluri de sedimentare a proceselor carstice care le-au produs. Ciclul al 11-lea, la Sndominic, corespunde unei umpleri carstice. ca urmare a unei prbuiri. Cercetrile au fost efectuate in 1967. Reluarea cercetrilor s-a fcut in 1970 i a dus la identificarea existenei unei serii de caviti colmatate total Stratigrafic. depozitul de umplere, care le nglobeaz, comport dou nivele. Primul, gros de 0,50 m. argilo-mlos (tip terra rossa). rou glbui, conine faun cu micromamifere, trei piese din cuarit i un fragment de bifacial . Nivelul al 11-lea, gros de 1,5 m, mlos, de culoare brun, cu coninut de crioclaste, conine i el faun de micromamifere i dou piese litice. Piesele litice ar putea s aib vrsta depozitului apreciat. dup faun, din t1mpul glaciaiunii Mindel, aparinnd une1 probabile industrii din paleolihcul inferior. Cercetrile au fost efectuate de C. Rdulescu, P. Samson i Alexandru Punescu . Datare: paleolitic inferior.
1 P Samson C Rl!dulescu . Faunele de mamtfere cuatemare din Bazmele Cwc i Borsec (jud . Harghtta) . lucrl!rile lnsttutului de Speologie . Em11 Racovll" 21 . Bucurell , 1992. p. 8 . 2 C Rl!dulescu. P Samson, D~couvertes du paleoflttque mfeneur en Roumanle, Travaux de l'lnsttut de Speolog1e . Emil Racova ll!" 21 , 1992. p. 53 -62 .

Viaa

Tn Dacta

Roman~ . Bucureti ,

Cariera

C/an
Clan .

Jud. Hunedoara, ora

Localizare: Munii Poiana Rusc, bazinul Mureului, Valea Streiului. Din aceast carier se exploata calcar. De aici sau din apropiere provine inscripia cu numele cioplitorului .Diogenes l(apidarius)" Datare : epoca
roman .
Roman~ Bucureti ,

1 CIL, III, 7895 2. M1hall Macrea, V1ata Tn Dacia 1969, p 307.

Cariera Deva- Dealul Pietroasa

Jud. Hunedoara. municipiul Deva.
Mureului,
ora .

Localizare: Munii Poiana Rusc Valea Valea Cemei, 4 km sud de

Se exploata cuprit-andezt!ul care, probabtl, s-a folosit la construtrea sanctuarelor de la Grditea Muncelului - Sarmizegetusa Regia. Datare: epoca
1 Mihail Macrea, 1969, p. 308
dacic ,

epoca

roman .

Viaa

ln Dacta

Roma n ~ . Bucureta ,

Cariera Bejan
Jud. Hunedoara. comuna suburban oimu , municipiul Deva. Localizare: Depresiunea
Ortie ,

Cariera
Valea
141

Crpini
Crpin i , ora

Jud. Hunedoara, sat

Simeria . bazi-

Localizare : Depresiunea

Ort ie ,

www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor I

minelor dm Romnia - Csnere

nul Din

Mureului,

Valea Streiului. se exploata calcar.

In Dac1a Romana, Bucure,ll.
roman.

aceast caner

localizare: iului

Munii Ortiei,

Valea Stre-

Datare: epoca
1 Mha1l Macrea . 1969, p. 307 .

Carier folostt nc d1n epoca dactc .

Tn

Vtaa

Cariera
Mureului.

Crjii
C~ii
MureuiUJ,

punctul numit Fget s-a exploatat piatra in epoca roman Informaia este luat dup G Tegls, B Jano i dtn Reperlonul arheologic al Romniei, nepublicat, anat ta Institutul de Arheologte .Vasile Prvan din
Bucureti

Jud Hunedoara. sat Crjii, comuna localizare Valea

Datare. epoca
1

dactc,

epoca

roman .

in lunea

Oum1tru Tudor, Orae . tlrgun I ute In Dacii Romani, Bucureti , 1968, p 118 .

La Crjii functona o important carier de pratr in coasta dealului Dumbrvia Lng ea se an o aezare roman cu inscripii, zdrii. crm1z1. Informaia este luat dup G. Teglas. 1. Marian i Repertoriul arheologic a/ Romniei, in manuscris (Institutul de Arheologie Vasile Prvan. Bucureti) . Datare: epoca
roman .

Cariera Strei
Jud. Hunedoara, sat Strei,
reului,

ora Clan .

Localizare Poiana Rusc, bazmul MuValea Streiului.

piatr,

De atei se exploata Datare: epoca

Bucureti ,

probabil calcar.

1 Oum1tru Tudor. Orae. tlrgun I sale In Dac1a Romani , Bucureti . 1968. p 127.

roman .

1 M1h81l Macrea. p 307

Vtaa

In Dacia RomaniJ , 1969,

Cariera
Densu

Peteana
Peteana,

Jud. Hunedoara, sat

comuna

Localizare Depresiunea HaeguiUJ, bazinul Mureului. Valea Streiului. De a1c1 se exploata Datare: epoca
piatr,

Cariera Valea Sngeorgiului

Jud. Hunedoara, sat Valea Singeorgtului,
ora Clan .

probabil calcar.

roman.

M1had Macrea Vtata Tn Dac1a Romana Bucure'll , 1969, p 307.

Localizare: Munu Poiana Rusc, bazinul Mureului , Valea Streului. Din

aceast carier

se exploata calcar.
Bucureti ,

Datare: epoca

roman .

Cariera

Scel
Scel,

t Mhail Macrea. V11ta In Dacta Romani, 1969, p 307.

Jud. Hunedoara, sat

Sntmrie-Orlea .

comuna

Localizare Depresiunea Haeg, bazinul Mureului- Strei, Valea Sibiel. Din

aceast carier

Cariera Bahna
Jud.
Mehedini.

sat Bahna, comuna

llovia.

se exploata piatra.
Bucureti ,

Datare; epoca

roman .

1 M1ha11 Macrea , VtafB In Dac1a Romani , 1969, p 307.

Localizare: Podtul Mehedinti Valea Dunrii, afluent Bahna, 10 km amonte de castrul Drobeta. Pietre din carier au fost folosite la construirea podului i castrului roman de la Drobeta i la alte obiective strategice din zona Porile de Fier Calcar cu aspect nisipos, materialul era transportat pe Dunare, cu plute Canera ii 7nceteaz activitatea pe la anul 150 p Chr , cnd incepe exploatarea carierei de la Brezma,
142

Cariera Snta Maria de

Piatr
Jud. Hunedoara, sat
ora Clan .
Sntmria

de

Piatr,

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mme/or din Romnia - Canere

de la nord de
1

oraul i

castrul Orobeta.

Datare epoca

roman .

Mthatl Macrea, Vtas Tn Dacia Romanll , Bucurelt , 1969, p 308 2 M Davtdescu, Drobeta . Cra1ova . 1980, p 110 .

bizantin din vremea lui lusltntan de pe Ostrovul Banului t la constructa cetii feudale din secolele XIV - XVII de pe acelai ostrov.

Datare epoca preistoric, epoca dacoroman, epoca romane-bizantin, epoca med1eval.

1 Vasile BoroneanJ. M . Davtdescu- cercetAri de teren efectuate in perioada 1946- 1969, cu ocazia Tnceperu lucrnlor la Htdrocentrala Portle de fier 1 dtn apropiere .

Cariera Breznita
1

Jud. Mehedini, sat component Breznia, mumcipiul Drobeta-Tumu Severin. Localizare: Podiul Mehedin~. Valea Dunrii , la nord de castrul Drobeta, la 10 km de travertin cu nuane roiat1ce, de Alexandru Brccil . Canera i incepe activitatea pe la 150 p.Chr. i a durat pn la retragerea roman din Dac1a Cu piatra de aic1 s-au construit cele mai multe dintre cldirile i monumentele castrului Drobeta i din aezarea civil . Era folosit la c1oplirea statuilor, monumentelor funerare i a inscnpiilor. Tot din carier se extrgea ptatra pentru cuptoarele de ars var.
identificat Carier

2 Mthall Macrea . Vtata In Dacia Romanii, 1969, p 308

Bucureti ,

Cariera Vrciorova
Jud. Mehedini , localitate component Vrciorova, municipiului Drobeta TurnuSeverin . Localizare Podiul Mehedini, Valea Dunrii, 17 km de Drobeta Din
aceast caner

se exploata calcar.

Datare: epoca

roman .

Datare: epoca
1

roman
Bucureti ,

Dumttru Tudor O/tenta Romanll.

1968 ,

1 Mthatl Macrea , Viata Tn Dacta Romanii, Bucurett , 1969, p, 308 ( tnformaJte conltrmatA de cercelnle efectuate de M Davtdescu t Vastle Boroneanl) .

p 70
2 Dumttru Tudor Orae , tllrguri i sate Tn Dacta Romanll, Bucureti , 1968, p. 301 3 M Davtdescu. Drobeta , Cratova. 1980, p. 11 O111

Cariera Vodita
1

Jud. Mehedin~ . sat Vodia, municipiul Drobeta-Turnu Severin

Cariera de
Vii

piatr

Gura

Localizare Podiul Mehedini, Valea prul Vodia. la 12 km de Turnu-Severin

Dunrii,

Jud. Mehedini, Gura Vii, localitate component a munictp1ulu1 Orobeta-Turnu Severin. Localizare: Podiul Mehedini, Valea Dunrii, prul Gura Vii, 7 km de Drobeta-Turnu Severin. Tn faa castrului romane-bizantin i cetii feudale. cariere situate pe prul Gura Vii din care s-a exploatat calcar. Din cea d1n amonte se exploata un calcar alb zaharoid, din care se confecionau p1ese de p1atr lefuit (topoare. mciuci) in neolitic, statuete, p1ese de art etc. in epoca roman. Tn cariera din aval se exploata calcar dolomitic pentru construcii, in epoca dacoroman, romane-bizantin i medieval

Identificarea a fost fcut de Alexandru Brccil. Se exploata ptatr pentru castrul Drobeta in secolul al 11-lea p.Chr i pentru construirea mnstirii Vodia in secolul al XIV-lea. Datare: epoca
val.
roman,

epoca medie-

Dou

1. Oumtlru Tudor, Oltenia Romanii , Bucureti, 1942, p 156 .

Cariera Mraconia
Jud Mehedini, sat desfiinat Ogradena Veche, comuna Eelnia .
nrii ,

Piatra era folosit i la castrul roman Dtana. de pe malul iugoslav. in cetatea romano143

Localizare Munii AlmJului, Valea Duafluentul Mracon1a

Canera de calcar este in exploatare cel

www.cimec.ro

Cariera de nisip

Cheani

Cariera
Jud Mur ,

Petri

Cariera de nisip Cipau

Cariera Creaca
(Piatra
Lat)

Jud. S 1 ,

.u

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor dtn Rom,nie - Cariere

putea vedea, in cariera spat intr-o stnc, o statuie feminin, probabil o zeitate. ln peretele stnCii se afla o ni spat de om pentru adpost1rea uneltelor. Datare epoca
Mthatl Macrn 1111511, p 308
1
roman.
V11a

In Dacta Romani. Bucure$11,

Cariera Creaca Tic/ar

Jud
Slaj,

sat Creaca, comuna Creaca

localizare Depresiunea Slaj-Agrij, Valea Someulut, afluentul AgriJ ln carier se exploata cuar-dacit. i aici, in perete, s-a observat o ncpere spat in stnc; probabil a funcionat ca locUin a supraveghetorulu1 carierei. Datare epoca
1

In 1975 Vasile Boronean Identific in cariera de la Ciuperceni materiale arheologice i faun, organizeaz in 1977 un s1mpoz1on la faa locului i incep spturile multidiseiplinare cu un colectrv de spectalitr din diverse discipline interesate. Cercetrile dureaz pn in 1982 Situl dev1ne rezervaie na1onal D1n 1995 cercetrile reincep impreuna cu .Laboratorul de paleontologie" al Univer-sitti din Ltege Belgia. Pe lng mate-rialele arheologice aparinnd cultunt de prund, aungnactene, paleoliticului superior, s-a identificat o faun inedtl, cu specii noi pentru fauna rii i a continentului, de la inceputul pleistocenului.

roman .

Mthatl Macree 111611, p. 308

V11a

tn Dacta Romani

Bucureti ,

Cariera

Picol

Nisiprie
P1col

(Homokos domb)
Jud. Salu Mare, sat - comuna .
Clupercenl Aspecte din timpul lucrarilor erheologlce

localizare. Cmpia Ntrului, bazinul Barcului , la marginea satului, in zona periferic a necropolei celtice. de salvare au fost efectuate in 1995 prin Iret seciuni in zona penfenc a necropole1 celltce S-au identificat matenale ceram1ce aparinnd culturii Baden final, grupului cultural Hajdubagos i un mormnt celtic (nr. 208) La Tene C1 final . Datare penoada de tranz1ie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, laTne.
1. 1 N6mett, Cerce/In arheologtce cu Clracter de 111/vare/a P1co/ .Lutlfle i.Ntstplne. JUd Salu Mare. Cercetln Arheologice, Campanoa 1995. A XXXa Suoune NIIOnall de Arheofogoe , BrAola, 11198 p 811
Spturi
1

Datare paleohttc rnfenor, paleolitic superior

Vaso e Boronean1 1 Vled. Elena Terzea Theodor Neagu 1. Basarab. Mann Clrc1umaru T Postotache, H Azvadurov, Cercetlrlle trheologlce t multtdtSCtp/mare cJtn de ,. Clupercen jud Te/eorman, Mater ale, 11182, p 16 2 Elena Te"lea , Vas le Boronean . Okouvertes d'une fa11ne je mam1p eres phCIUnes a C1upercen1 (dtp de Tel orman) . Remarques sur deux esp6ces mconnues en Roumanoe, Travaux de l'lnslltut de Speologie .Emlle Racovotza 18, 1979, p 171 184

c.".,.

Cariera

Dinogeia
Garvn,

Jud. Tulcea, sat

comuna Jijila Balta Crapina,

Cariera Ciuperceni
Jud Teleorman, sat- comuna Ciuperceni. localizare Cmpia Romn, Lacul Getic, Valea Dunrii, intre locaht~le Ciuperceni i Traianu, terasa Tnalt a
Dunnt .

localizare Malul in faa Gala 1ulu1

Dunm,

Reprezint o carier local de calcar din care provtne roca folosit pentru construcia bisericue1 medtevale ttmpune, din secolele XI - XII i cldtrilor romano-bizantme dm secolele IV - VI. Cariera functona inc in secolul nostru, la data cnd se fceau
spturile .

Arheolog ia

peterilor

12

www.cimec.ro

Arfleotogis

petenfor r

minefor din

Rom~nis

- Csnere

Datare: epoca
medteval .

romano-bizantin,

epoca ln nisipria de la locul prezentat s-au gstl ntmpltor vase intregi lucrate la roat, cu motive tampilate imitnd .terra sigilata, databile in secolele III - IV, de .tip Blazice, aparmnd dacilor liberi. Datare : epoca
dacic .

1. Ion Barnea , tefan tefAnescu Om 1Ston1 Dobroge , III , Bucure$tl, 1971 , p 233

Cariera Uroi
Jud . Hunedoara, sat Stmena .
Petri-Uroi. ora

Localizare. Depresiunea Ortiei, bazinul Mureului, Valea StreiuiUI. Aict se exploata cupnt-andeztt, din care sunt confecionate monumente i inscripii din aezrile de pe Valea 1ureului, in special de la Micia Datare : epoca
roman .
1 Mthll M1cre1. Vll/1 Tn Otcia Rom1n, , Bucurett , 1961l, p 307

S Dumtrescu Z. Nanast , Ceram1c' descopent' '' Gl!eneru (jud 81hor), Studti i comun.care. Satu Mire 1972 , p 227-275 2 .... Repertor ut monumentetor dtn jude u 8 1 hor, Orldea, 974 , p 36
1

Nisipria

Crasna -

Pune

Jud. Salu Mare, sat - comuna Urziceni. Localizare : Cmpta Ecedului, Valea Crasnei, afluent al Someului, la 150 m dreapta de la drumul Urziceni -Urztceni
Pdure

Nisipria i

dintre Marghita Ghenetea

Viioara.

Jud. Bihor, sat Ghenetea, comuna

Localizare: Bazinul Barcului, in hotarul satului, in dreapta drumulut dintre arghita i Ghenetea .

Tn 1984, in punctul .La Pune", in margtnea nisipriei, la baza stratului neohtic i peste ntsip, suprapus peste cel d1n a doua epoc a fierului, s-au gsit gropi de locuin cu mult ceramic, oase de animale, piese de stlex i obsidian. Datare. neolitic, La Tene.
1 1

V1le1 Crasnel. Studu 1988. 1987, p 19

eme 1, Descoperm dm neoll/,cuttlrz,u In t ComuncAn 7-8, Satu Mare

Clupercenl jud. Teleorman molar de mutodont

Inel slgllar cu numele Principelui Transilvaniei Pouu descopent In rl$1din a volvodall de la Cladov Jud. Arad

146

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor dm RomAnia - LutiJrii

Lutrii
Materialele se afl in - Arad i a
comun .

Lutria

din Dealul Mi/oaia de la Cuvin

Localizare. Munii Zarandulut, Podgoria Aradului, partea stng a drumului, in partea de est a satului. in priporul ce urc spre vii i pdure .

coleciile
colii

Judeean

Muzeului generale din tim-

Jud. Arad sat Cuvin, comuna Ghioroc.

85.

Datare La Tene, epoca purie

.

medieval

1. Vas e Boronean C1m1ttrul dm sec XI XII de 111 Cladovll. judeul Arlld, Zindava 15-16, 1987, p 67.

Cercetri arheologtce de teren efectuate de Vasile Boronean in anii 1953, 1967 - 1969. Sunt identificate materiale ceramice i morminte din epoca medieval , secolele XVI- XVIII , in via fostulut proprietar, maiorul Stnoiu . Materialele au fost cedate Muzeului Judeean din Arad Tot aici, in 1912. un fost nvtor descoper oase de mamut care probabil au ajuns la Muzeul Naional din Budapesta.

Lutria

Biharea

Jud Bihor, sat- comuna Biharea . Localizare: Valea Criului Repede, terasa din stnga rului Cemeu , in nord-estul locaht li, in sudul Cett1i Biharea .
Lutrie , in care, cu ocazia cercetrilor arheologice dintre anii 1924 - 1925 I din 1954, 1973, a fost identificat ceramic cu mult grafit in past, databil in prima epoc a fierului - Hallstatt C - D, de la sfr1tul secolului al IV-lea i inceputul secolului al III-lea a Chr . aparinnd dacilor i celilor, matenale arheologice din secolele VII- VIII , aparmnd popula 1ei romneti i slave din secolele IX - XIII De aici provine o bogat asocta1e faun st.c de vrst holocen .

Datare epoca
1

medteval .

Vast te Boronean1 - tnlormau culese de l a loca lnc din monografta comune. a catUl ta in 1i1 192 de catre notarull Popa I invA!Alorull Orec1n.

Lutria

Valea Danciului

Jud Arad, sat Cuvin, comuna Ghioroc. Localizare . Munii Zarandului, Podgoria Aradului, malul drept al torentului, Valea Danciului, in nord-vestul localitii , in baza dealului Tn ltmpul unor cercetri arheologice in anul 1952, Vasile Boronean a descoperit ceramic dacic i un cimitir din secolele XI - XII. Cercetrile de teren au continuat i in anii urmtori , cu aJutorul profesorului de istorie 1 andru , din comun i cu E. Dorner, de la Muzeul Judeean - Arad . Pentru stratul de locuire din epoca dacic, secolele 11 - 1 a.Chr s-au descoperit materiale ceram1ce - cuie, urne, castroane. Pentru stratul de locuire urmtor sau descoperit materiale ceramice. podoabe. monede, databile in secolele XI - XII
1.7

Datare: Hallstatt, La Tene dactc, secolele VII- VIII, IX- XIII

1. M~rc:.ea Rusu . Contnout llrheologce 1 tS!Oflcul ce/ltl Bharea . Anuarul lnsttutulu de Studu lstonce
CluJ 3, 1960, p 18 22 . 2. S. Oum1trescu , Sondajul arheolog1c dn 1UI1e 1973 !n cetatea Bharea Cnsia . 1974 3. . Repertoriul monumentelor d1n Jude uiB nor, Oradea 1974. p 328 .

Lutria Vad
Jud Bihor sat
Vad ,

comuna

Curtuien1

Localizare : Cmp1a Enului, Valea Enulul, afluentul Gana, versantul stng. ln lutrie s-au fcut descoperiri intmpt toare. La captul satulut spre Valea Eriului, in malul lutriei , s-au gs1t fragmente eerawww.cimec.ro

Arheolog/li petertlor I mmelor dm Rom Ama - Lut4rii

mice aparinnd neoliticului mijlociu, cultura Tisa. III. Motivele ornamentale sunt in relief i pictate. Matenalele se afl in Colecia cotn Generale nr 1 Carei, 1nv. 365 - 366. Datare neolitic.
t 1 emet. Oesco~nri dm neo/lttcul tllllu In
Va/ea Crtsnat, Studii '' Comumeln 7-8, Salu Mare.

localizare: Cmpia Transilvaniei. bazinul Mureului supenor, Valea Morii Tudor Soroceanu sesiZeaz prezena materialelor ceramice dtn epoca bronzului. Datare. epoca bronzului
1 TudOf Soroc:eanu. Acta Muse1 Napocenss 10,
1873, 19/488

1888 . 11187, p 20.

Lutria
Bucureti

Chitila - Ferm
Chit1la, municipiul

Lutria

Schela Cladovei,

Comun suburban

malul Dunrii
Jud Mehedtn~. fosta comunA suburban Schela Cladovei, muntCiplul Drobeta-Tumu Severin. l ocalizare. Valea Dunrii, terasa joasA de la marginea sudic a Podiului Mehedinti, in partea sudtc a localitii La ses1zarea medicului veterinar din localitate. M. Dav1descu Identific materiale neohtice Starfevo - Cri Intre anii 1965, 1967 - 1968, 1982- 1996 M. Davidescu i Vas1le Boronean efectueaz spturi arheologice de salvare, 1dentificndu-se locurn din mezolit1c. cultura Schela Cladove1 - Lepenski Vir, neolitic. culturile Startevo Cri, Vinta, epoca bronzului cultura Grla Mare: pnma i a doua epoc a fieruiUI ; epoca medievalA Cu ocazia lucrrilor arheologice, s-a constatat c malul a functonat ca surs de matene prim pentru amenajarea locUinelor i aprovizionare cu lut pentru modelarea ceram1et1 Datare epipaleolit1c, mezolttic, neolitic, epoca bronzulUI, epoca daCic, epoca romanA, epoca medievalA. 1 M Davod seu. O ~zare de ltp Cn~ la Tumu
Sevenn, ReVISta Muzeelor 3 1861! p. 547. ~8 2 Vas11e Boroneant Recherches archeoiOQJques sur la Culture Schela Ctadovet de la zone des Portes de Fer, DaCia N S 17, 1873, p 5 38

localizare Cmp1a Bucuretiului, malul drept al Colenllnei. afluent al O mboviei. Jn 1983 - 1984, in timpul spturilor de salvare. Vasile Boronean a identificat pe malul inalt al Colentrne1 grop1 de lut acoperite in t1mp cu pmant, In care s-au gsit materiale ceramice aparinnd culturii Tei i aspectului cultural Chitila-Ferm, d1n pnma epoc a fieruiUI Din vremea Hallstat1-ului , gropile nu au fost exploatate pn in 1983. Datare epoca bronzului, Hallstat1.
Vuole BOtoneanl Cho la Fermi, un aapect eullural al pnme epoe1 1 foerulu Date prehmmare, Thraeo-Oactea 5, 1884, 1-2, p. 156- 161!
1

Lutria

Dealul Crucii

Jud. Cluj, sat Gdahn. comuna Jucu. localizare Bazinul Someului Mic, in margtnea de vest a satului Din descoperiri intmpltoare d1n anii 1964, 1966, 1969 au rezultat cel pu~n patru mormtnte de inhumaie cu caracter SCiliC Tn 1969, Valentin Vasiliev efectueat un sondaj arheologic. Este dezvelit un mormnt de inctnera e. Din aceste descoperiri rezult prezen a une1 necropole de tip SCitic bintual (de inhumaie I tnCinera~e) din secolul al VI-lea a Chr. cu obiecte de mventar intre care; ceramic, pumnal tip akinakes etc. Datare Hallslat1.
1 1 H Crotan. M. Blrbuleseu, E. Chtnll, V. Vasllev. 1 . Wtnkler. Repertorrul arheologie al JUdeului CluJ, Cluj, 1882, p 207.

e.

Lutria
Cua

Ghenci
raw ler.

Jud. Satu Mare, sat Ghenci, comuna LoQiizare: Lutna Ghenc:i, ba:zl'ltA
Simtchieu,

Lutria

Poiana

Frii

Jud . Cluj, sat Poiana Fr~i. comuna Frata.

148

La 6 m de la drumul de ar Ghenci in malul lutriei, s-au observat in profil grop1 cu cenuA, arsur I cu ceramic, piese de harnaament din metal etc. Spturile au fost efectuate in 1996 de Nemet1 Janos
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmefor din RomAnia - Lutiirii

roman ,

medieval

Datare: Hallstatt. epoca timpurie.

epoca

1 1 N~metJ , Lullria Ghencl, Cronica Cercetlnlor Arheologtce Campan1a 1996, a XXXIa Sestune Na(1onali de Rapoarte Arheologice, coordonator Cornelta Sto1ca, ciMeC. Bucureti , 1997. p 20

Prin spturile de salvare efectuate in 1995 s-au identificat materiale arheologice din neoliticul mijlociu, cultura Ciumeti . gropi menajere, un cuptor de pine din secolul al III-lea a.Chr. i un mormnt de inhumaie in poz iie chircit , fr inventar. Datare: neolitic. epoca
1

Lutria Picol
Jud. Satu Mare. sat- comuna Localizare:
Barcului. Picol .

daco-roman .

1 NemetJ, Cercellri arheologice cu caracter de salvare la P1col .Lullne i Nlstplrte", JUd Salu

Cmpia

Nirului,

bazinul

Mare. CercetArt Arheologice, Campanta 1995. A XXX-a Sesiune Na~onall de Arheologte, Brila . 1996, p 89

149

www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i minelor din Romnia - Saline

J

Saline - Mine de sare

Sa/inele Ocna
Localizare
Mureului.
Podiul

Mureului
Tmavelor, Valea

1. Dum1tru Tudor. Orae. tlrguri i sate In Dacia Romani. Bucureh . 1968, p. 205

Jud . Alba, ora Ocna Mureului.

Salina Uioara
Jud Alba, sat Uioara,
ora

Tabula Peutingerian s1tueaz localitatea pe drumul imperial de la Brucla (Aiud) la Potaissa (furda) unde se afl o aezare uman, cu exploatare pn azi a srii. Extragerea srii rencepe la sfritul evulut mediu i in epoca modern .

Ocna

Mureulu1 .

Localizare: Cmpia Transilvaniei, bazinul Mureului.

Aezare roman,

cu exploatare de sare pe drumul imperial ctre Polaissa - Turda. Exploatarea se reta in secolul al XVIII-lea, continu i in secolele XIX i XX . A fost modernizat in 1928, spndu-se un pu adnc de 140 m, denumit .Mihai", i un pu de 60 m pentru bazinele de saramur etc.
val,

Datare: epoca roman, epoca medieepoca modern, epoca contemporan.

1. Dum11ru Tudor Ora&. tlrgun r sate 1n Dacta Romana , Bucureti . 1968, p. 205 2 Nicolae Magh1ar tefan Olleanu. Om tstona mmentulutln Romania Bucureti , 1970. p. 298

Satlna Turda - Ocna Muresulul, exploatare "In clopot"

Salina Unirea
Jud Alba, sat Veremart-Vinu de Sus, comuna Unirea Localiza re : Munii VinuiUI, bazmul Mureului, Valea Vinului. pe malul drept al a fost identificat de J.F Neigebauer Exploatarea s-a fcut i in secolele XVIII i XIX .
Mureului
Aezare civil roman

Datare epoca roman, epoca medieval, epoca modern .

1. Mihail Macrea , Viaa 1n Dacia RomanA , Bucure$lt , 1969, p, 307. 2 Nicolae Maghiar, tefan Olleanu, Dm tslona mmentului T n Romania, Bucure$ti, 1970, p. 246 .

Sa/inele
(Feldioara)

Rzboieni-Cetate

val ,

Datare epoca roman, epoca medieepoca modern.

Jud Alba , sat Rzboieni-Cetate, comuna Ocna Mureului. Localizare Cmpia Transtlvaniei. bazinul Mureului.
Aezare roman

1 J F. Neigebauer Dacen Aus den Uberreslen 1 besoners ROckscht des Klassschen Altertums m1 aui S1 ebenburgen. Braov . 1851 , p. 243 . 2 Dumlru Tudor, Orae. targur1 i sate In Dacia Romana , Bucureti , 1968. p. 205. 206 .

pe drumul imperial Datare: epoca

val

cu exploatare salinifer , ctre Polatssa - Turda

roman,

Salina

Grozeti

epoca medie150

Jud . Bacu, sat Grozeti, vechea denumirea comunei Ottuz.

www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor I minelor dm Romflnia - Saline

Localizare: Mun~i Brezun~. valea Trotuului.

aceast salin se exploata suprafa, in sistem carier.

Din

sare la

Salina Bata ,
Jud. Bistria-Nsud. sat Petru Rare .
meului. Baa,

comuna

Datare: epoca

daca-roman.

1 Fr Sulzer, Geschtle des transalplnischen Dactens ,1, p. 134, el Ncolae Maghiar tefan Olteanu 2 NiCOlae Maghar tefan Olteanu , Om tstoria mmertlvlutln Rom4nta. Bucurelt , 1970 , p. 62 .

Localizare: Dealurile Ciceului, Valea SoDe aici se exploata sare Datare: epoca
1 N1colae Maghiar
minentului In
roman .
tefan Olteanu , Om tstona Rom4ma . Bucureti . 1970, p 61 .

Sa/ina Trgu Ocna

Jud. Bacu, Din
ora

Trgu Ocna . se exploata sare la sudaca-roman .

Salina Beclean
Jud.
Bistria-Nsud

Localizare: Mun~i Brezunv. Valea Trotuului.

aceast salin

. comuna Beclean .

prafa,

in cariere.

Localizare: Dealurile Ciceului, Valea Someului .

Datare epoca

1 N1colae Magh1ar. tefan Olteanu. Dm tstorta mmerttulut Tn RomSma , Bucureti , 1970, p 62

De aici se exploata sare. Datare: epoca

roman .

1 Ncolae Maghtar tefan Olteanu , Din istona minentului fn RomSma , Bucuret i, 1970, p 61 .

Salina
Jud.
Trotu

Trotuul
sat Trotu, comuna Trgu

Bacu,

Salina Ciceu
Jud.
Bistria-Nsud,

Localizare: Depresiunea Cain, cursul inferior al rului Trotu, afluent al Siretului Piedro Deodata, prin Moldova, menioneaz c in jurul oraului se gsesc saline din care se extrgea sare in cantiti mari. Era trimis in toat ara Moldovei, Rusiei i in alte ri. Se transporta pe Dunre , apoi pe Marea Neagr pn la Constantinopol. Datare: epoca
medieval .
cltor strin

sat Ciceu, localitate

disprut,
meului

comuna

Ciucei-Giurgeti .

Localizare: Dealurile Ciceului, Valea SoDe aici se exploata sare. Datare epoca
roman

1 Nicolae Magh1ar, tefan Olteanu, Om 1stona mineri/ului in RomSnta Bucureti , 1970, p. 61 .

Salina Cristur
Jud . Bistria-Nsud . sat Cristur, comuna Cristur-Sieni. Localizare. Depresiunea
Someului.

1 N1co1ae Magh1ar tefan Olteanu. Din istoria minentului Tn Rom4ma . Bucureti , 1970, p 168 .

Salina

A rpa

Bistriei ,

Valea

Jud. Bistna-Nsud, sat Arpa, localitate disprut, comuna probabil Ciceu sau Beclean. Localizare: Dealurile Ciceului, Valea
Someului.

De aici se exploata sare. Datare. epoca

roman .

1 Nicolae Maghiar, tefan Olteanu, Din istorra mmerrtului in Romania, Bucureti . 1970, p. 248.

De aici se exploata sare. Datare. epoca

roman .

Salina

Domneti
Domneti ,

1 Nicolae Maghiar. tefan Olteanu , Dm 1stona mmentului Tn RomSma . Bucureti , 1970, p. 61 ,

Jud Bistria-Nsud . sat comuna Mrielu .

151

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor din Romlnia - Saline

Localizare Depresiunea B i striei , Valea Someului , afluentul ieu , Tn apropiere de Srel la salin exista un actor (intendent) libert pe nume Aelius Atticus. Datare. epoca
roman .

Datare epoca

roman .

1 Ntcolae Maghiar, tefan Olteanu , Om t:stona mmentulutln Romlnia , Bucurelt , 1970, p 61 .

Salina Sintereag
Jud. Bistria-Nsud , sat - comuna Sintereag. Localizare Dealurile Ciceului, Valea
SomeuiUt

1 V Chnstescu, Vtat economtcla Dactet Romane, Ptlelt 1829, p . 50, 51 2 Mthatl Macrea, VtafiJ In Oacta Romani, Bucurelt , 1969, p 306

Salina

1/iua
lh ua ,

De aici se exploata sare Datare: epoca comuna

roman .

Jud. Btstria-Nsud . sat Unu .

1 Ntcolae Maghtar tefan Olleanu, Om t:stona mtnentului Tn Romlnta , Bucurett , 1970, p 61 .

Localizare Dealurile Clujului , Valea Someului, pe malul afluentului lliua . Este situat la captul drumului roman ce venea de la Napoca, prin Gherla I DeJ. Salina' avea importan economic mare pentru viaa aezrii Civile i a castruiUt in interiorul cruia se afla i un templu, canabe etc. De aici provin cinci inscripii vottve Datare: epoca
val

Salina Tahat
Jud . Bistria-Nsud , sat Tahat, localitate disprut, comuna Stntireag, in apropierea
localitii.

Localizare Dealul
ului.

Cet~1 ,

Valea Some-

roman,

epoca medie-

De aica se exploata sare Datare: epoca

roman

1 CIL III, 787 788 , 791 793 2 V Chnstescu , V11a economtcla Daclet Romane, Ptteu 1929, p 50. 3. Dumttru Tudor, Orae. tlrguri i ute In Dacia Romani Bucureu , 1968, p 263, 26-4

1 Ntcolae Maghtar tefan Olteanu, Om t:stona mmantulw 1n Romlnla, Bucureti , 1970, p 61

Salina de la /bneti Botoani

Jud
Botoant,

Salina

Mntur
Mntur,

sat - comuna

lbneti

Jud. Bistria-Nsud , sat comuna Petru Rare

Someului .

Localizare Dealurile Jijtet

lbnetiului,

Valea

Localizare Dealurile Ciceului, Valea De atei se exploata sare. Datare: epoca

roman .

Robert Bargrave amintete despre o min de sare impietnt, in imprejurimile localit~t , in secolul al XVII-lea. Datare epoca
medieval .

1 Ncotae Maghar, tefan Olteanu, Dm tstona mmentulut ln Romlnta , Bucureti . 1970, p 81

1. Ncolae Maghtar tefan Olleanu, Din t:stofla mmentulut1n Romlnta , Bucur t i, 1970, p 168

Salina Reteag
Jud. BtstnaNs~ud . sat Reteag, comuna Petru Rare . Localizare: Dealurile Ciceului. Valea Someului .

Salina Rupea
Jud
Braov.

comuna Rupea .

Localizare: Dealurile Gherghelui, Valea OltuiUI, afluentul Caou . De aici se exploata sare . Datare: epoca
152
roman

De aici se exploata sare.

www.cimec.ro

Arheologia petenlor i mine lor din Romlnia Sa/me

1 .... Arch1v des Verems fur SiebenbOrgtsche Landeskunde 13 S1b1u (Hermannstadt). 1876. p

Salina de la Snpaul
Jud. Cluj, sat - comuna Snpaul. Localizare Dealurile Clujului, baztnul SomeuiUI, afluentul Valea Mare. De a1ci se exploata sare. A fost descoperit o inscripie pe un altar inchmat lui Sol lnvictus de ctre un .conductor salinarum (arenda) pe numele su lulius Valentinus i de intendentul su, libertul (C) lulius Omucius. Datare: epoca
1
roman .

302
2 V Christescu, Viaa econom1cl a Dac1t11 Romane, PtleII Hl29, p 50

Salina

Crieu

Jud. Buzu, sat Crieu, localitate disprut,

ora Rmnacul Srat.

Localizare: Dealurile subcarpatice, Va~ lea Rmnicului Srat. De aici se exploata sare la suprafaa zc mntului. Datare: epoca daco-roman .
1 Fr Sulzer Ge3ch1cllte de3/ransalpm13Chen DaCien3, 1, III , VIena, 1981 - 1782

M1hatl Macrea Vla(a In Dacia Romani , Bucureti , 1969. p 306

2 Nicolae Maghiar. telan Olteanu. Din 13/ona mmefi/UIUI in Romlnta , Bucureti, 1970, p 62.

Sa/ina Sic
Jud. Cluj, sat - comuna Sic Localizare Valea Someului Mic. Valea
ieului . Cercetrile arheologice au pus in eviden urme ale exptoatn1 sn1 la Sic. care au continuat i in epoca medieval . Este amintit intr-un document dtn 1291 , in care se prevedea acordarea de pnvilegii pentru exploatarea Tn folosin inainte i dup srbtoarea SfntulUI Martin. Rmne una dintre minele importante pn in epoca modern val,

Salina Cojocna
Jud. Cluj. sat- comuna Cojocna. Localizare: Cmpia Transt1vanie1 , Someul Mic. atluentul Gdalin . De aici se exploata sare. Tn tot evul mediu ocnele de la Cojocna au fost printre cele mai importante exploatri de sare din Transilvania. Tn 1780 figura printre cele ase oficii mmiere din Transilvania, alturi de Turda, Ocna DejuiUI, Ocna Sibiului, Sic i Praid. Datare: epoca roman, epoca med1eval , epoca modern , epoca contemporan
1. Mhail Macrea V1aa Tn Dac1a Romani Bucureti , 1969, p. 306. 2 Nicolae Magh1ar, Stefan Olteanu, Din Istoria mmefl/u/u1 Tn Rom~ma , Bucureti , 1970, p. 130, 166, 194

Datare : epoca roman, epoca medieepoca modern , epoca contemporan

1. Mthatl Macrea , Viaa Tn Dac~a Romani, Bucureti ,

1969, p 306 2. Ntcolae Maghtar, tefan Olteanu. Dm tstona minentului Tn Rom4nia , Bucureti , 1970, p 62, 117, 130, 194

Sa/inele Peta
Jud Cluj, sat Pela, comuna Apahida. Localizare Bazinul Someului, atluentul Someul M1c In apropierea satului sunt presupuse saline romane. Datare: epoca
men1onare

Sa/inele Ocna Dejului

Jud . Cluj, comuna suburban Ocna Dejului, municipiul DeJ. Localizare: Bazinul Someului in amonte de confluena cu Someul ~tc. Din informaia istoric rezult existena unor exploatri de sare in epoca roman. Cercetrile arheologice nu au reuit s le identifice in teren . Un document din 1248 dovedete ex1stena la Ocna DeJ a unei gropi de exploatare a srit . Erau exploatate i in secolele XVII - XVIII In 1 i'80 figura printre cele ase oficii miniere pentru
153

roman .

1. Tabu/a lmpem Roman/, l . 34 88, numar de

2 1 H. Cnan . M Blirbulescu , E. Chlnla, V Vasthev, 1 Wmkler. Repenonularheolog'c al JUdetului CluJ. ClUJ, 1992, p. 305.

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Romnia - Saline

continu i

exploatarea srii. Extragerea secolele XIX - XX.

val, 1. 1

in

Datare: epoca roman, epoca medieepoca modern, epoca contemarheotog1c pentru Ardeal,

Localizare : Dealurile Amaradiei, pe cursul superior al Tesluiului, aOuent al Oltului. in apropierea Ocnei de la Gh1tioara se ana Ocna Sraru, men1onat pe o not marginal de pe un document al mnstirii Horezu d1n vremea lui Constantin Brncoveanu, pe la anul1696. Datare: epoca
1

poran .
Marian. Repertoriul Bistna , 1920, p . 473
P1teh ,

2. V Chnstescu, Viaa economic4

a DaCiei Romane.

1929 .

3 Oum1tru Tudor, Orae, targun i sate In Dacia Romana . Bucureti . 1968, p. 239 4 . M1ha11 Macrea. V1a(a Tn Dacia Romani . Bucureti. 1969, p. 307. 5. Nicolae Maghiar. tefan Olteanu . Om 1stona mmentului In Romlma. Bucureti , 1970. p 61 , 116. 194 , 246

medieval .

Nicolae Magh1ar, tefan Olteanu. Om istoria mmentufut rn Rom,ma. Bucureh. 1970. p. 167.

Sa/inele Teiani Ghitioara

Jud DoiJ, sat Ghitioara, localitate disprut in apropiere de Gherceti, comuna
Ghercet1 .

Sa/inele Ocna
Trgovite.

Mic

Jud Dmbovia, sat Ocna Mic. localitate disprut sau incorporat n oraul Localizare. Subcarpaii
lalomier.

lalomiei,

Localizare: Dealurile Amaradiei, pe cursul superior al Tesluiului, afluent al Oltului.

Salin menionat in mai multe documente din secolul al XVII-lea de ctre domnitorul erban Cantacuzino (1682) i de ctre alr demnitari sau domnitori din aceeai vreme .

bazinul

Ocna a funcionat intre sfritul secolului al XVI-lea i sfritul secolului al XVII-lea. Un document din 1517 atest funcionarea minei Datare epoca medieval.
1 Documente prlvmd 1storia Romlnie1, Ed Academiei , Bucureti , 1950.

Datare: epoca
1

medieval .

Nicolae Magh1ar. tefan Olteanu, Om tslona mtnentulu1 in Romma . Bucureti , 1970, p 167.

2. Nicolae Magh1ar, tefan Olteanu. Om istona mmentului In Romama, Bucureti , 1970 , p 131 , 168

Sa/ina Praid
Jud . Harghita, sat- comuna Praid. Localizare . Munii Gurghiului, bazinul Prad, prul Corund, aOuent al Trnave1
MICI .

Sa/inele

Teiani

Jud . Dolj, sat Teian1, local1tate disprut. comuna Gherceti Localizare: Dealurile Amaradiei , pe cursul superior al Tesluiului, aftuent al Oltului. Un document din 22 martie 1683, mense acord o dona1e mnstirii Radu Vod din Bucureti , pnn mutarea aici a .ocnei Ghitioara
ioneaz c

Datare:

medieval .

1. N1colae Magh1ar, tefan Olteanu, Om 1stomt mmentului Tn Rom,nia. Bucureti . 1970, p . 167. Sallna Praid Interior din sala de tratamente medicale

Sa/inele

Sraru

Prima

Jud. Dolj. sat Sraru , localitate disprut , comuna Ghercetr .

menionare documentar a exploatrii dateaz d.n 1405 Exploatarea se intensific in secolul al XVI-lea la .Ocna de

www.cimec.ro

Arheofogia

peterilor t

mine for din

Rom~nia

- Saline

Sus" i .Ocna de Jos", .Iosif' etc. Extragerea srii se fcea in camere n form de clopot, iar ulterior n abataj. Dup 1914, in exploatrile de la Praid s-a folos1t explozibil in proporie de 30%, restul exploatrii efectundu-se cu ciocane Acum fostele ncperi, in form de clopot, i abatajele din subsol sunt transformate intr-un sanatoriu pentru aduli i copii. fn exterior se afl amenajri turistice i un trand cu ap srat pentru tratamente.
dern,
1
sfArtlul

Salina

Cotiui

- Rona

Jud. Maramure, sat - comuna Rona de Sus. Localizare: Depresiunea Maramure , carstul superior al rului Rana. afluent pe stnga al nsei (pe grania cu Ucraina). Este
activat dup

Datare: epoca medieval , epoca moepoca contemporan .

colile de la salinele dtn Transilvania la secolului al XVIII-lea Anuarul lnsututului de lslone CluJ 3, 1960, p 281 2 Ntcolae Maghiar. tefan Olteanu , Dtn tslona mmentului Tn RomAma. Bucureti , 1970. p 163 , 247 . 3 !siVan Horvath, lslortcul mmentului de la sahna Pratd , Pra1d, 1998

1 Bozac,

documentar in 1746, re1848 i rmne n exploatare pn dup primul rzboi mondial. in perioada 1848 - 1914 obine maximum de producie Extst i prerea c ex-ploatarea srii la aceast ocn ar putea data de dmainte de anul 600. Datare: epoca medieval , epoca epoca contemporan
modern,

atestat

1 M Stamaltu, Istoricul metodelor de exploatare a zAcAmmtelor de sare din Romma . Bucuret i, 1943, p . 7. 8

2. Ntcolae Maghtar. letan Olteanu . Dm tstoria n Rom~nia , Sucurelt , 1970, p 166, 246 minentulu' 1

Salina
Jud.
lai,

ipotele
ipote.

sat- comuna

Salina Ocna
ugatag .

ugatag

Local izare: Colinele Miletinului, rul Miletin, afluent al Jijiei. Dintr-un document din 1670 aflat la Arhivele Statului, rezult c locuitorii satului extrgeau sarea. Ei se aflau pe moia m nstirii Barnovski din lai. Biserica a fost ctitorit la 1507 de prclabul Luca Arbore. Datare. epoca
1

Jud. Maramure, sat- comuna Ocna Localizare. Dealurile Ciceului, Valea Someului

De aic1 se exploata sare. Datare: epoca

1

ctre

roman.

medieval .

Ncolae Maghiar. lefan Olteanu. Din 1storia mmentul11i in Romnia . Bucureti , 1970, p. 6 .

Nicolae Maghiar tefan Olteanu. Din IStoria minentulu/Tn RomAnia, Bucureti , 1970, p. 163, 247.

Salina Rona
Jud Maramure, sat Rana , comuna Rona de Sus. Localizare: Depresiunea Maramure, carstul superior al rulu1 Rana. afluent pe stnga al Tise1 (pe grama cu Ucraina). Mma de sare apare in exploatare dup anul 1848 I dureaz pn dup primul rzboi mondial La baza uneia dintre gurile de mm acum se afl un lac cu ap srat . Mina este abandonat .
dern ,

Salina

Toprui
disprut ,

Jud. lai, sat Toprui, localitate comuna ipote (posibil).

Loca lizare : Colinele Miletmului, rul Miletin, afluent al Jijiei. Dintr-un document din 1670 aflat la Arhivele statului, rezult c locUitorii satului axtrgeau sarea. Ei se aflau pe moia mnstirii Barnovskt din lai. Datare: epoca
medieval .

Datare: epoca medieval , epoca moepoca contemporan .

1 Nicolae Maghtar. tefan Olteanu, Din istona minentului Tn Rom4nia , Bucureti , 1970, p 163 , 247.

1. Nicolae Magh1ar, tefan Olteanu . Om tslofla mmefltului Tn Rom4nta , Bucureti , 1970 p 246

155

www.cimec.ro

Arheologie peterilor t minelor dm Romanie - Seline

Salina

Vieu
1

val.

Datare: epoca roman . epoca medieepoca modern.

Jud. Maramure, sat Vieu (sat dtsprut sau integrat in localitatea Vieul de Jos), comuna Vieul de Jos. Localizare: Depresiunea rul Vieu, afluent al nsei
Maramure,

l Schm1dt, Banyalzalt es Kohazsalt Lapto ,1901 (el. N1cotae Magh11r i tefan Olteanu)

2 Ncolae Maghar tefan Olteanu , Dn 1stona mmertlulul In Romlnta. Bucurell , 1970, p 62.

De aici se exploata sare in secolele XVII XVIII Datare epoca

medieval.

Salina Slatina
Jud Maramure, sat probabil Slatina, neidentificat. Localizare: Oepresiunea rul Vieu, afluent al Tiser.
Maramure,

1 1 Bozac colile dela uhnele dn Transilvania la sfAr$tlul secolului al XVIII-lea, Anuarul Institutului de lstone CluJ 3, 1960. p . 281 2. Nocolae Maghtar. tefan Olteanu , OlfltSlona mmentlllut In Romlma. Bucure,h. 197(1, p 166.

De atei se exploata sare in secolele XVII XVIII. Datare. epoca

medieval .

Salina
Jud.

Bcoi
localitate
neidentificat
1

Maramure,

1 Bozac coute de la sahnele don Translvan a la

sfArotul

Localizare: Depresiunea Maramure, valea rului Vieu, afluent al Tisei De aici se exploata sare in secolele XVII XVlll Datare : epoca
1

secolulut al XVIII-lea Anuarul lnstlutului de lstone CluJ 3, 1960. p 281

medieval.

Izvoarele Lunea
Jud
Neam, Neam

srate

de la
Vnton

1 Bozac, colile de la uhnele dn Translvana la

sat Lunea, comuna

sra,.,tul secolului al XVIII-lea, Anuarullnslltutulut de lstone Cluj 3, 1960 , p. 281 2. Nocolae Maghiar, tefan Olteanu , Om tstoria mmentulu In Romlma , Bucureu , 1970 , p , 166

Localizare: Munii Culmea Pleului. bazinul rului Moldova, afluent al Siretului, pe partea stng a rului
Neam

Salina Cmpulung la Tisa

Jud. Maramure, sat - comuna la Tisa Localizare Oeprestunea ul Vieu, afluent al Tiset Datare epoca
Cmpulung Maramure, r

De aici se exploata sare in secolele XVII -XVIII

medieval .

Ncolae Maghar tefan Qlteanu, Dm tstoria mmenlulutln Romlma Bucure~tl . 1970 p 168

Salina
Jud

Dragomireti
sat - comuna
Dragomireti Maramure,

Maramure,

Localizare: Depresiunea bazmul rului Iza.

Se exploata sare in epoca roman . Tn localitate s-au gsit monede, opaie etc. de factur roman . Dup 1796 exploatrile sau extins i au continuat i in secolul al XIXlea .
156

Pe poiana celui mai putemtc .izvor de slatin Gheorghe Dumtlroaia a efectuat spturi arheologice intre 1980 - 1987, in zona denumit A - B. identificnd o aezare multrstrat. din care in urma studierii materialelor rezultate conchrde c locuitorii din neoliticul timpuriu, cultura Stareevo Cri, dm neoliticul mtjloc1u, cultura Precucuteni, din neoliticul final, cultura Cucuteni, consumau apa srat a izvorului sau extrgeau sarea dm ea prin fierbere. Sarea extras o schimbau pe calea lrocului cu comunitile vecine. Se presupune c i popula ia dacic identificat prin spturile efectuate n zona C folosea apa n aceleai scopuri. Descoperirile de la . La CetUia " i .La oglinzt dm vecintate , dtn an1i 1991 1993, fac dovada c locuitorii aeznlor din punctele respective foloseau izvoarele s rate in aceleai scopuri. Datare: neolitic, epoca bronzului, La Tene dacic.
www.cimec.ro

Arheotog1a

peterilor i

mine tor din . RomAnia - Saline

1. Gheorghe Dumttroaa. Depunerile neo-eneolt/tce de la Lunea ~i Oglmzt, judeul Neam, Memoria Anttquitat1s 19, 1994, p 7, 82 .

Localizare: Subcarpa~i Prahovei, rul Sl nic, afluentul Vrbilu, afluent al Prahovei. De aici se exploata sarea la suprafa , apoi prin puuri . Dup 1865. extracia se fcea n camere in form de clopot, iar dup 1875 exploatarea era sporadic . De exploatare in salina .Sistematica" s-a ocupat inginerul Caracsonyi, intre 1860- 1861 .
dieval,

Sa/ina Telega
Jud. Prahova, sat- comuna Telega. Localizare: Subcarpaii Teleajenului, Dealul Cozminelor, valea Doftanei, afluentul Teleajenului. Sarea se exploata cel puin din epoca roman . Tn documente, salina apare menionat la 16 aprilie 1562, cnd in localitate se afla o vam de sare.

Datare: epoca daco-roman, epoca meepoca modern .

1 Ntcolae Maghar. tefan Olteanu. Din tstoria mineri/ului In Romlnia, Bucureti , 1970, p 248

Datare: epoca daco-roman, val, epoca modern.

1

epoca~

Salina Baia Baciului

Jud. Prahova, sat Baia Baciului localitate
disprut , ora Slnic.

Ntcolae Maghiar, tefan Olteanu, Din Istoria mlnentului In Romlnla , Bucureti , 1970, p 62.

Localizare: Subcarpaii Prahovei, rul Slnic, afluentul Vrbilu . Primele exptoatri de sare par s fi aprut
dup 1864. in aceast ocn pare s fi fost

Salina

Bicoi
Bicoi.

Jud. Prahova, ora

localizare: Subcarpa~i Prahovei, pe dreapta rului Dmbu, afluenlul Teleajenului. Exploatarea se fcea cel puin din epoca roman i a continuat i in epoca medieval . Ea s-a intensifica! dup 1860.
val.

prima exploatare industrial de pe valea Slnicului de Prahova. Tn apropierea fostei ocne se afl lacul Baia Baciului cu concentra~e de sare de 170- 300 g/1 ap.

Datare: epoca daroroman, epoca medieepoca modern.

1 Nicolae Maghiar. tefan Olleanu. Dtn tstorla minentulutln Romlnia, Bucureti . 1970, p 248

Salina

S/nic

de Prahova
Bala Baciului - Lacul din
faa

Jud. Prahova, ora Slnic .

nllnel

Datare: epoca
1

modern .

Nicolae Maghiar, tefan Olteanu, Dm Istoria mmeritu/ui Tn Romlma, Bucuret1 , 1970, p 248 2 Dan Ghinea, EnciclopedlB geograftcl a Romlnlel, III, Bucureti , 1998, p. 147

Salina Baia Verde

Jud. Prahova, sat Baia Verde- localitate
disprut, ora Slnic. Slnic,

Sllnlc Prahova Muntele de sare

Localizare: Subcarpaii Prahovei, rul afluentul Vrbilu .

www.cimec.ro

157

Arheologia

peterilor i

mine lor din Romnia - Salme

Figureaz printre primele exploatri de sare de pe Valea Slnicului de Prahova, ncepute dup 1868. Tn apropiere se afl trei lacuri cunoscute sub numele de Baia Verde, cu concentraie de sare de 170 - 300 g/1
ap.

Sa/inele Cacica
Jud. Suceava, sat Cacica, comuna Localizare: Bazinul entul Siretului.
rului
Prteti.

Suceava. aflu-

Datare: epoca

modern .

1 N1co1ae Maghiar. tefan Olleanu. Om IStoria mmeritulut T n RomSnta. Bucureti, 1970. p 248 . 2 Dan Gh1nea, Encic/opedia geogra(lc4 a Romaniei. III , Bucureti , 1998. p 147,

Salina Rogna
Jud.
Slaj,

sat Rogna, comuna lleanda.

Tn incinta salinei in exploatare, in epoca modern, s-au efectuat spturi arheologice, care au pus n eviden, intre 1995 - 1996, locuine cu conduct de aducie a apei srate , vase de tip brichetaj folosite la fierberea saramurei pentru obinerea srii solide. Alturi de acestea s-au gsit i vetre de foc folosite in acest scop din vremea culturii Cucuteni - eneolitic. Exploatarea in epoca modern incepe n 1955. Datare: eneolitic, epoca ca contemporan .
modern,

Localizare. Culmea Brezei, Valea Someului, Mgura Dejului. De aici se exploata sare. Tabula Imperii Romani. Datare: epoca
roman . Menionat

epo-

in

1 Mugur Androntc, Ion Mare Caetca, jucJ. Suceava, Cron1ca Cercetnlor Arheologice , Campan1a 1996, a XXXI-a Ses1une Nat1onal de Rapoarte Arheologice. coordonator Cornelta Stotca, ciMeC , Bucureti , 1997, p. 8 pl XVIII-XI

1 Mihail Macrea Vtala In Dac1a Romani. Bucureti . 1969, p 307

Ocne/e Mari Salina

Jud. Slaj,

Zalu
ora Zalu.
munilor Meze,

Jud. Vlcea, sat Mari.

Ocnia,

Caota,

comuna Ocnele la

Localizare: la poalele bazinul rului Zalu. Exploatarea

roman . srii dateaz

Localizare: Complexul dacic de Valea Oltului, prul Srat.

din epoca daca-

Datare: epoca

daco-roman .

1 Nicolae Magh1ar. tefan Olteanu Dm tstoria minentului ln Rom4nia, Bucureti , 1970. p 62

Sa/inele Ocnele Mari

Jud. Vlcea, sat - comuna Ocnele Mari. Localizare: Valea OHului, aftuentul Olneti. De aici se exploata sare. Din 1845 metoda veche de exploatare n clopot este nlocUit cu metoda in camere trapezoidale.
val,

Datare: epoca roman, epoca medieepoca modern, epoca contemporan .

Centru administrativ, politic i cultural dezvoltat pe lng minele de sare. saline cu tradiie din preistorie. fn epoca dacic, n a doua jumtate a secolului 1 a.Chr., zona amplasat pe stnc prezint ncperi mari subterane, spate anume n pereii tencuii cu lut i de mari dimensiuni. Altele, mai mici, i lucrri de fundaii. spate tot n stnc, dateaz din aceeai perioad . lncperile mari fac parte, dup prerea lUI Dumitru Berciu, care a efectuat spturile arheologice de aici, ntre 1960 ~ 1995, dintrun palat care a putut avea suprastructur i un etaj, fcute din lemn. Cele mai mici pun i problema dac nu au avut i alt funcionalitate . n aceste incperi subterane sau gsit i fragmente ceramice cu incizii alfabetice greceti sau latine realizate nainte de ardere. Ocna apare menionat pentru prima dat in Diploma loaniilor, n 1247, i este cea mai veche menionare documentar medieval de ocn din ara Romneasc .

1 M1ha11 Macrea . V1aa 1n Dacia Romani. Bucureti , 1969, p 307. 2 Nicolae Maghiar. tefan Olleanu . Dm istoria mmentulut ln Rom4nta, Bucureti. 1970. p 167. 248

158

www.cimec.ro

Arheotogia peterilor i mmetor din Romfmia - Saline

Acum sarea se extrage prin procedeul disoluiei cu ajutorul puurilor prin presiune i este transportat in conducte la Combinatul Chimic Govora. Datare: perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, Hallstatt, LaTEme dacic, secolele 1 a.Chr. - 1 p.Chr. , epoca contemporan .

- XVI se cunosc dou exploatri. Ocna Mare i Ocna Mic , situate pe acelai deal. Exploatarea a continuat i in secolul al XVII-lea La 1780, aici funciona un oficiu pentru exploatarea srii. Erau dificulti in evacuarea apei i in transport. Mina a funcionat i dup 1848. n urma prbuirii salinelor vechi , in secolul XIX-lea s-au format lacurile Horea, Cloca, Crian , Ocna Pustie, Brncoveanu etc.
val,

1 Dum1tru Berc1u Burtdava - Puterntc centru al Geto-dactlor. Drobeta 2. 1978. p. 5. 17.

Sa/inele Ocna Sibiului

Jud. Sibiu. sat Ocna Sibiu, municipiul Sibiu. Localizare: Podiul HrtibaciuiUI, bazinul Tmavelor, Valea Via. De aici se exploata sare Din secolele XV

Datare epoca roman, epoca medieepoca modern. epoca contemporan

1 Dum1tru Tudor. OI/ema Romani . ed11a a 11-a, Bucureti , 1958, p 10. 2 M1hail Macrea. Vta/a In Dacta Roman! ,
Bucureti , 1969, p . 306 3. Nicolae Magh1ar tefan Olleanu, Dm rstoria mmentulutln RomSma. Bucureti , 1970, p 130, 166 , 194 , 246 .

159

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor dm Romllnia -

PLANE

PLANE

heolog ia peter ilor 13

161

www.cimec.ro

Plana

nr. 1

-~
~

.
"
/

."

"

Biserica

rupestr

Agatonul Vechi, planul bazei,

dup

V. Drmboceanu.

163

www.cimec.ro

Arheolog/a peten/or i minelor din Rom~nia - Plane

Plana

nr. 2

PtATRA
P(tt.A.

rrmn

CE PII.TAA
OtAI.I'RA POal.O

f'EAEST
PRAG DE:

.,.Al llA

CEASUPIIA POOE1.t1

(xxxxl

1~ ~.t;~

PEAEn astRVSI
X
li

)( )(

STRAT 0E

PJ>I. - T So!.PIW'U~

"
X

1 .-1 "'lRAAEA ' Ul 1=1 Plt:Tiilt. PAA.ik.JSlTE

11

..
X
)(

1 -1 u

,'SE
~

PEPET
l<tl.fl

~SlAIA

l'rat.A.\.1 POCEL.EI
X

" ..
)<

X
ll
1(
)C

li

)(

1 SI Nf$E SW.lE
f'C([UI, 11 X

...
...

X
X
)< )C

11
)C

"
)1

l(

l!

li
X

X
X

"

'"'= =

Biserica rupestr Agatonul Nou, planul bazei. dup V. Ormboceanu.

164
www.cimec.ro

Arheolog a petenlor j minelor dm Romn a - Plane

Plana

nr. 3

Agatonul Vech1. Acuarel dup H. Trenk.

165

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romlnia - Plane

Plana

nr. 4

1Tolr1h JH

f ti H I.Joi 'ctl
n oMt Hll
( "

g41 t ~ O)t h.
~i-JCfAJb

{\oi JJott ~
(7 o ""'1j
\ i-..1

A-"' 6of 'f,

~~w~

u gf NJT114
o

f;.

o~ ""''f~
ffoJ ~

~.t/14~~ r o ti " o." ~

/. ( m i

rtiCrnpHL

r
:ltl.lro;rl/11111 '! -"
o

l1 Ht o "v

1' .. ,...... - .. -

~- rr."tld,
,.,.,c,,,,.4.,

._~,"

r.

' "'''"

:. ,f,.,.

+ mt~Wtttro~ sOJrwlA

no~~t.(M~)i~ ~~;JM
DOktlNIR MOHA?\Lti MWrA IJMHH f rrtOHA O\r41w
v
1

~""""

...... ~r P. .. "'f~

1. Pomelnic din epoca lui Neagoe Basarab din proscomidia schitului Agaton . 2. Pomelnicul de pe altarul schitului Agaton , dup Al. Odobescu .

166

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor din

Rom~nia

Plane

Plana

nr. 5

1
t

eij

'

, '

'
'

'

' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ... ' ' ' ' ' ' ' ' ' . ' ' '
'

' ' ' ...

' ' '

' '

'
,

'

' ' '

'
...

'

'

... ' ...

'' ''

'

'
' '

'

' '
'
'
'

'. ' ...

' ' ' ' ''

' '

' ' ' ' ' ' ' ... ' ' '
'

'

'

' ' '''

' '

''

'

'

' .'
'

'

'
'

'

' ' ' '

'

'
'

' ""'

' ' '"'

'

~ o

9
-~-

----------.- ..

Aluni,

planul bisericii rupestre, dup V. Ormboceanu.

167

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mlnelor din RomfJnia - Plane

Plana

nr. 6

f223~-' [ Llol6t "ltiOI

~llllP16

Aluni . Locuin rupestr, dup V. Ormboceanu. Planul bazei i al pereilor (sus) i peretele exterior, sudic Oos).

168

www.cimec.ro

Arheofogia

peterilor i

minelor din Rom6nia -

Plane

Plana

nr. 7

../,
'

"
/

.. ' '"

.",.

/.

'"

- -- -

;!
d
l'
1
.

Il :IJ 1

q
1

! ~ bO ' --=---~

~i
..
1

1 'el

v:-..;:oo

.
:

'

,., '

C:i

, ", / .!. '1~

/~ -:p.'/ , : /// //: '/ V./' /-/ #~~.

JA,li

,,

~~~.t'/ / / '/'P..f"
////-'-."t

'

ois rfl ..-- .......

o ~

!
1

...
ISE, F8Qf,)

il

~1

J 1

1'm..

Aluni. Planul locuinelor rupestre, dup V. Drmboceanu. Planul intrni i seciune in interior (sus), bazei i pereilor ijos)

169

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i mine lor din Romilnla - Plane

Plana

nr. 8

....

Q .,.
1

r.--...::2:.;: ."0' ;"...__-H

Aluni . Biserica rupestra, dupa V. Drmboceanu . Planul bazei i al pereilor, incaperea nr. 2 (sus) i incaperea nr. 1 ijos). Peretele despritor (mijloc).

170

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia

Plane

Plana

nr. 9

1 .

Petera

lui Iosif, acuareta dupa H. Trenk.

171

www.cimec.ro

Arheologia petenlor i minefor din Rom<Jnia - Plane

Plana

nr. 1O

1Nm

1 - 1NI$E ~IDE
~PODEA
1 CJ 1FERESTRE
USA

Petera

lui Dionisie Torctorul. Planul bazei i al pereilor, dup V. Ormboceanu .

172
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din

Rom~nia

Plane

Plana

nr. 11

">.

...~-

.r-

'r 1
E
U)

E .,
."
fP)'

t-.1

.... N

"

~l
7cm

.1

8,6 c.m

,.

.Fundul Peteni" de la Nucu Bozioru - peretele de sus. dup arhitect Silv1a Pun i Vasile Boronean. Arme cu lndicarea dimensiunilor si a pozlilor fa de verticala peterii. Dreapta i stnga, figurri in perete.

Petera

173

www.cimec.ro

Plana

nr. 12

--\

74

www.cimec.ro

Plana

nr. 13

Compl xu Ru

tru Oum

raua F t , comp xul ru

tru, dupa C. Ch

c.

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mmelor din Rom~nia - Plane

Plana

nr. 14

Cariera Cernavod, Hercules Sexanus, dup Gr. Florescu.

76

www.cimec.ro

Plana

nr. 15

Sistemul roman de adncire in roc tare pnn puuri verticale, dup Inginer N. Maghiar.

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mfnefor din

Rom~nfa

Plan a

Plana

nr. 16

80 cm

o 'or

Mina Alma .

Nia

de la baza treptelor romane (sec. 11-111, a.Hr.), dupa N. Maghiar.

178

www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Pla.na

nr. 17

\ Fundata \ cldinlor romane

1 ,---./,

1
\

'lo.

~_-.

/Fundatii ~ , , \ de z tdu rt romane

1 '/ \\ \, , \ ;, , \

'./

'1

~~.:l
'~-..)
'--

'

\ \

,__

----- -- - -1 \

l-

-""_

_.}

' J

_.,.

Monument al

Exploatarea .. Irina" . contce ~' Vetre de foc / ".,"." "S~ ...:., ?:.

,",

/" 4i

Mina Teliuc, exploatarea la zi .Irina", dupa S. Rakoczy.

179
www.cimec.ro

Plana

nr. 18

Mina de fier de la Teliuc. Gropi de exploatare din timpul romanilor. dup S. Rakoczy. a. gropi conice. b. umpluturi noi, c. strat de zgur. d. umpluturi vechi, e. strat de argil
www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor din

Rom~nia

Plane

P/ana

nr. 19

+
+ +
+

;.

Sare + 1+ +
i-

LEGENDA
a = Sopranul cu criva~ b = Toba crivacului c = Caii de la crivac, care invirteau toba de intlurare .a runiel d - Funia e = Colivra g = Talf>a'!camerei

+
+
g

+ +
+
+ +

..
...

++
1"

.
+

+
i-

+
T

.,..

...

Vedere in plan

Salina Tg . Ocna. Camer n form de clopot i extrac1e cu crivac, dup A.

Nemeiu .

181

www.cimec.ro

Plana

nr. 20

SeC iu nea

P-fi

<J
8
Salina Slnic . Planul de exploatare al minelor vechi i noi, dup dr. ~ng. M. Stamatiu.
www.cimec.ro

Plana

nr. 21

tf>-)} calc ar
5rn

Piatra lui Gotar, dup M. Cstian .

www.cimec.ro

Plana

nr. 22

~c
,

..

_ _ _ _ __.:; 10m

Petera

Omului du p A. Abramovic

i al 11 .

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 23

ud

e ,

\l

Izvoarele srate de la Lunea i Oglinzi - Trgu Neam. dup G Oumitroaia (folosite n preistorie i epoca dacrc) .

185

www.cimec.ro

Arheolog _ ___::... ':a :..:p ::.: e'!'_ltue.rilor i minelor din Rom~ma . Plane

Plana

nr. 24

'

dgr.coiA de .. 1 1,

186

www.cimec.ro

Arheotogia peterilor i minelor din

Romnia

Plane

Plana

nr. 25

2b

o
Petera Borotem.

2 (.

Pandantiv, dup M. Crciumaru. (a desen b. fotografie)

187

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor

minetor din Rombnia -

Plane

Plana

nr. 26

Petera

Gaura cu

Musc , dup t.

egrea .

88

www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor i

minefor din

Rom~nla

- Plane

Plana

nr. 27

Poarta de la intrarea in Petera Gaura Chindiei 2 (sus). Vedere cu amplasarea Peterii Gaura Livadiei Gos), dup V. Boronean.

189
www.cimec.ro

Arheologie

peten/or i

minetor dm Romnia -

Plane

Plana

nr. 28

Unelte de silex din Petera Livadiei. paleohtic mrjlociu, dup V Boronean .

190

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 29

2.
Adpostul Fnae: (brbat i

de la

reprezentarea unor figuri umane dup V. Boronean.

femeie) ,

191

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 30

4 N
1

10 20 30. m
1 1

L--J

Petera Ghearul

de la Vrtop,

dup

M. Bleahu

1. Viehmann .

192

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 31

Palatul Sinzienii

Biserica Veche

.. .- - intrarea in peter (11)

scr i

de acces

Sala Mare( cu

ghea.() -

intrarea in avcn (1)

rima ia
prpastie

Toboganul de

Gheat

Biserica

Nou

A
N

1
",

o ,o

20 30 40 50 '"
Gr.L[RIA TERMINALA

Petera Ghearul Scrioara, dup

T. Rusu .

Arheolog ia

peterilor-

15

193

www.cimec.ro

Plana

nr. 32

Intrare,

1
caseta .paleanlaloglci 3

A
N

10

20 m

Gurul Mare

Petera Cuble , dup

C.

Plea .

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 33

~4
1
O 20 m

Petera

de la

Fnae , dup

R. Jeannel

E. G.

Racovi .

195

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 34

3 m.

Petera Istoric (Petera schi:

nr. 2 a lui Cezar Manea), Cezar Manea, desen: lc Giurgiu.

196
www.cimec.ro

Plana

nr. 35

-entrf.e (aven)

o ___ s__

~IO.m

SALA OOMURilOR

Petera

lzbucul

Topliei, dup

Cr. lascu

i .

Srbu.
www.cimec.ro

Arheofogia peterilor i mine/or din Romdnia - Plane

Plana

nr. 36

Sala Domului

O 10

20

30

40 m

Petera

Zmeilor de la Onceasa, dup R. Jeannel i E. G. Racovi.

198

www.cimec.ro

Plana

nr. 37
Palmierul

. colonie de lilieci

Izvorul

Cornul Vinitorului

L1
N

50 o 10 ----~---1~00 m

Petera

Meziad ' dup E. Balogh.

www.cimec.ro

Plana

nr. 38

SECTORUL EST!C SECTORUL VESTIC 11

~orb uri 1

Sa la

M in~niio~

"' 8

Scldtoarea Urilor

Sala Prbuirilor/
pj

! SECTORUL VESTIC 1
Cimitirul

o 1o 2n

~o L---L-.1-.-J

Petera Mgura Sighitel, dup

C.

Plea .

www.cimec.ro

Plana

nr. 39

)>.

()
CCI

3CII o

a;
CD'

'ti

oe..

CII

~ ...,
~

s CII

g:
6' 3
"""'
a;
::. oe..
CII

() ...,

::.

lllo

Petera

de la Vadul Criului, dup 1. Viehmann i alii.

www.cimec.ro

Plana

nr. 40

o "' "'

~
N

o
l,ll.lii,IV: si pturi

10

1~

20 m

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romania -

Plane

Plana

nr. 41

- Prul

S~:ttmn

11

Sala de

Ateptare

\\
".,.
~
C-)

c..,

:::
<C

25

50 m

a::
~

Pirtul Sublmn 1 sifonul A

Sil1 Cipitei de Argint

S' liliecilor

Petera Gleni, dup

C. Plea .

203

www.cimec.ro

Plana

nr. 42

. -11.1s

..

'

1.

'.
'. .. 1

Petera Gura Cheii de la Izvor, planul spturilor, dup C. S. Nicolescu Plopor i alii.

www.cimec.ro

Plana

nr. 43

"'

....

Petera

Mare din satul Petera, dup T. Constantinescu.

www.cimec.ro

Arheolog1a p terilor i minelor din Rom nia - Plane

Plana

nr. 44

"l

E o

ID'

Planul peteni de la Nucu-Bozioru in care se afl reprezentarile de art din epoca bronzului, dup V. Ormboceanu , completat de V. Boronean .

206

www.cimec.ro

P/ana

nr. 45

l22d PIATRA
PIATR PAABUITA

1.--1 1NlRE~ GALERID

r;;-;'""il OEPUNERI 1 )1 L.!l

Petera

de la

Vrfullui

Dragomir,

dup

V. Drmboceanu.
www.cimec.ro

Ameologia

peterilor i mlnelor

din Romlnis -

Plsne

Plana

nr. 46
&illft

6m

//:_\ L
Intrare
Petera

.rereastra

Grota Boilor, dup t. Negrea.

208

www.cimec.ro

,..
3-

"'
~ ' a;
~

o ... ii

Plana

nr. 47

~~

o 1

2 4 6m
1 1
1

"

Petera Hoilor, dup t.

Negrea.

www.cimec.ro

Plana

nr. 48

., Petera Livadiel

dup V. Boronean .

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 49

O 2 4 6 Bm
' 1 1 1

Petera

Gaura Ungurului,

dup t.

Negrea.

211

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor din Rom4nla P/ane

P/ana

nr. 50

Petera

Oilor, dup M. Bleahu i alii.

212

www.cimec.ro

Plana

nr. 51

)a.

~ a;

CII

3-

"i ... Cii

~ ..., ...
3 :;

Plltl

'

1! 11 fC 11

~ ...,
Q.

Il
11

::0
::J

o 3 ~
~

III

31

"

...
III ::J
CII

..
ti 11

11
11

54

Petera

..

Mare de la

oromte, dup

1.

Povar , completat

de

t.

Negrea.
www.cimec.ro

Plana

nr. 52

)>

III

3o

{
~

"" os
~.

III

~ ..,
3

...
~

III

5 O'

::0
:;,
IDo

a;
::J

:!! III

! N
1

""

III

O 5 1O 15 2o . 25
?
Petera Cerbului, dup E. Balogh, modificat de L Botoneanu, 1967.

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romfmia Plane

.Piana

nr. 53

'

O 5 10 15 20 25 m

Petera

Cuptorul Porcului, cartat de E. Balogh, modificat de l. Botoneanu .

215

www.cimec.ro

Plana

nr. 54

Petera de dup CTr , cartat de 1 . Viehmann i V. Pucariu , completat de G. Karban.

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 55

~--

10 21

30 41

50

Petera Popov, dup

E. Balogh i L. Botoneanu , completat de t. Negrea.

217

www.cimec.ro

Arfleologia peterilor i minefor din Romnia - Plane

Plana

nr. 56

5 10 15 20 m
Petera

Cuptorul Ciumei cartat de G. Karban.

218

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minetor din Romania -

Plane

Plana

nr. 57

Sala

M inunat

Cascada de Argint

Sala Cascadei
O 8
1

16
1

24 m
1

coloan! anemohlice

Sala cu Anemolite

Petera Racovi, dup

V. Sencu .

219

www.cimec.ro

Plana

nr. 58

Petera apului, dup A. Abramovici i allii, modificat de I. Negrea.

www.cimec.ro

Plana

nr. 59

.,

u a a

Gaura Haiduceasc, dup t. Negrea i L. Botoneanu .

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minetor din Rom6nia - Ptane

Plana

nr. 60

1
ZONA .. ICTAT.t.

TEXT l!I18LIC

Gaura Chindiei 11. dup A. Sion, completat de V. Boronean .

222
www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romlmia -

Plane

Plana

nr. 61

Petera

Chindiei 1,

dup

V.

Boronean .

223

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romjnfa -

Plane

Plana

nr. 62

z
O

2 m

flrfl.:lr&

(1}

Gaura cu Musc, dupa t. Negrea.

www.cimec.ro

:;.

"D

... ;;;
o

Plana

nr. 63

)1.
~

3-

!a
't)

i:::J.
o.... '!!!.
3

o....
~
::tJ
:)

5'

a..

o 3

-;:~

III

""

N N

:s! III

o 1

.."

:;:,

3 6 g 12 15 km
1
1

intrare
Petera (Gaura) Porcariului, dupa I. Negrea i L Botoneanu .
www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor din Romlnia- P/ane

Plana

nr. 64

Petera Socotov, dup

M. igla , 1. Mezei, 1. Hajnal,

modificat

de

t.

Negrea.

226

www.cimec.ro

lrheologia

peterilor i

minelor din Romlnia -

Plane

Plana

nr. 65

'

.~
6 1

o.

10

11

intrue

Petera

de la

Despictur , dup

1.

Povar .

227

www.cimec.ro

Plana

nr. 66

.. .

Se . '

200

LJ"'

Petera

Rece, dup Cr. Lascu i alii.

www.cimec.ro

Arheologfa peterilor i minelor din Rom~nia - Plane

Plana

nr. 67

Petera

Oilor,

cartat

de L.

Valena.

229
www.cimec.ro

Ameologia peten/or i minelor din Romlnia Plane

Plana

nr. 68

Petera ura

....

Mare, cartare M. Oumitrescu, Tr. Orgh dan (1963). completat de echipa Clubului de Speologie Sportiv i a ..Focului Viu", in anii 1977, 1985, 1986. 1988.

230
www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor i

minelor din Rombnia

Plane

Plana

nr. 69

Petera

lui Adam, dup 1. Povar i al~i.

231

www.cimec.ro

Plana

nr. 70

..., ... ...,

Petera Cheia de la Izvor, planul spturilor din anii 1956- 1957, dup C. S. Nlcolescu Plopor i alii.

www.cimec.ro

Plana

nr. 71

Petera

trescu Umanu dup M. Du m1

i al 11 .

www.cimec.ro

Arheologie peterilor

minelor din Romlnia

~ Plsne

Plana

nr. 72

21

Petera

Uliecilor, dup M. Oumtlrescu.

234

www.cimec.ro

Arheologis

peterilor i

minelor din Romlnia -

Plsne

Plana

nr. 73

o
2 4 6
8

10 m

Petera

Tatarului nr. 1, dupa P. Samson i C. Radulescu .

235

www.cimec.ro

Ameologia

peterilor i

mine lor din Romnia -

Plane

Plana

nr.. 74

\
Petera

nr. 2 din Cheile Ttarului , dup P. Samson i C. Rdulescu . S a-b sondaje I.SP.E , S c sondaj existent. S. 12 sondaj executat deP Samson i C. Rdulescu.

236

www.cimec.ro

Plana

nr. 75

/
.... ""
N

. ' ./

..

In tf'al'f!a /n p e~ tercJ

.,

3rr.
.J

Petera Boroteni (Gaura Cioarei). Plan cu suprafaa sondat, dup C. S. Nicolescu Plopor i C. N. Mateescu.
www.cimec.ro

Ameologfa peterilor i minelor din Romlnia -

Plane

Plana

nr. 76

2
m

3
J

" ' - - - - - - ' t

. .

Petera

Vulpii de la

Boroteni

Plan

profil

dup

Em . Alexandrescu

i alii.

238

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romlnia -

Plane

Plana

nr. 77

-L15

Petera

.D.n Dlma

Peterii",

dupa Tr Constantinescu.

239

www.cimec.ro

Arheolog1a peterilor i minelor din Romfmia - Plane

Plana

nr. 78

Petera Ptruns, dup

Tr. Constantinescu.

240

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Planft

Plana

nr. 79

o
A~

10

Petera

Oilor, plan

profil, dupa 1. Vintilescu

i alii.

neologia

peterilor-

18

241
www.cimec.ro

Plana

nr. 80

. ..

.. . ,
-

::: . . L ..
~

t ........ _,

..

"... _

' ~
N
6m
Petera

. ~ . . : .: :: . /' . .. . 4? ,,_-. . .. . .. .... . .. .

...

,. "' . ,".:, , 'o" 1 o . \ l'......', : J, ~ '" ''.

(

o.l_" 1, ....
01

,~

..

r - - ,

"..".,."

,::.~.

.tii :

nr. 39 de la Mereti , dup Tr. Orghidan i Cr. Goran.

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor din

Rom~nia

Piane

Plana

nr. 81

f
11

"'

Petera nr. 20 (Petera lui Gabor) de la Mereti, dup Tr. Orghidan i Cr. Goran.

243
www.cimec.ro

Arheolog a peterilor i minefor din Romnia - Plane

Plana

nr. 82

..

.... ,. . .

Petera

nr. 40 de la Mereti, dup Fr. Podek i M. Mottl.

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor dm RomcJnia Plane

Plana

nr. 83

Petera

nr. 18 (Petera Urilor) de la Mereti, dup Tr. Orghidan i Cr. Goran.

245

www.cimec.ro

P/ana

nr. 84

.. . . .. .

...

2m

. Ou

www.cimec.ro

Plana

nr. 85

r
Petera

nr. 36 de la

Mereti, dup

Tr. Orghidan

Cr. Goran.
www.cimec.ro

Arfleologia peterilor i minelor din Romdnia - Plane

Plana

nr. 86

Petera

nr. 23 de la

Mereti, dup

Tr. Orghidan

Cr. Goran.

248

www.cimec.ro

Plana

nr. 87

Petera

nr. 33 de la Mereti, dup Tr. Orghidan i Cr. Goran.

www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor i

minelor din

Rom~nls

Ptsne

Plana

nr. 88

Petera

nr 26 de la

Merett , dup

M. Mottl.

250

www.cimec.ro

Plana

nr. 89

Pet

ra nr. 36 d la M

ti,

dup Tr. Orgh

Cr. Goran .

www.cimec.ro

Arheologia petenlor i mfnelor dm Rom/mia - Plane

Plana

nr. 90

,,rD ,)

,....
N

w
,

6)

Petera

nr. 27 de la Mereti, dup Tr Orghidan.

252

www.cimec.ro

Plana

nr. 91

Petera

nr. 9 de la Mereti , dup Tr. Orghidan i Cr. Goran.

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

mlnelor din Rom nla -

Plane

Plana

nr. 92

N ~

.e

5m

Petera abri nr. 21 de la Mereti, dupA M. Mottl.

254

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor din Romdnla - Plane

Plana

nr. 93

..

2m

:to

1
2

Peterile

1 i 2 din Culmea Vrtoapelor, dup lea Giurgiu.

255

www.cimec.ro

Plana

nr. 94

~
N

1
O
1.----1

6m

Petera

lui Cocolbea,

dup

M. Dumitrescu

i alii.

www.cimec.ro

Arheo/ogia

peterilor i

minelor din

Romnia

Plane

Plana

nr. 95

ETAJUL SUPERIOR

Strimturu Speraatei

Cirnlrul Urfilor

20 m

A 8, A' 8': Puncte de racord

Buintl! Cadinelar

Petera

lui Epuran, dupa 1. Povara i alii.

~eologia pet

t11or 19

257

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor din Romnia - Plane

Plana

nr. 96

&

,.

Petera

lUI Clemente 1,

dup

V. Sencu

258

www.cimec.ro

>(/)

"O CD
Ql

n; ....

c: .... Ql

G>

-u o
IV
(1\

10

~-

r; <

::J

a. c: -o Q)<
'iQ

ce
(il

CD

z A 1
1

s 11 1$" 1S
1 1 1

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 98

sondaj

9 1

6 9m
f

Petera

Veterani,

dup t.

Negrea.

260

www.cimec.ro

Plana

nr. 99

Petera

Cuciulat, dup A. Done i alii.

www.cimec.ro

SOHE

..

-.
., . 1 l

_!

'-

.
b
www.cimec.ro

-T 1_ ,...1..

Arheolog/a peterilor i mine/or din Romnia Plane

Plana

nr. 101

1
o
1

4 1 12 11
1 1 ' '

Petera

de la Romneti, dupa V. Sencu i t. Negrea.

263
www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minefor din RomAnia Pfane

Plana

nr. 102
Judeul

Alba

""\

'( 7- .
\.'

,-,---\
:

Lup,a

Roi a MontanA
~ ~

\ -

"" - ,,.---- \
~

\ \,

\
\

'.

"""

_,
,

~latna
1

_,.--~" (.. .
ALBA IULIA
1

---' ~~

.. --"'

1 - P. Ciurului Izbuc 2 - P. Scrioara (Ghearu de la Scrioara) 3 - P. Ghearul de la Vrtop 4- P. Lucia 5 - P. Bocua 6- P. Pocala

264

www.cimec.ro

Judeul

Arad

. ,
/

~ \

,., 1
\

,-,.,"' . .
l

Plana

nr. 103 /.".., .."...\

(
- "'"'\ .1

...... ( '"..
jl) , ~ .,-1

__

'

'-- 'j

/
\ 'tBeliu
1

'

""'

"') (

,
~

"

.' ,,. .....,

~

'
l

"' '" ..... ""C.

,

1/

,..J
~

'

~"

..........
..... _

""'..... -.
."./

--\

/ "=" . .,\ . .1. .,._ ," , . ., ,.. . " , ... Bodrogul """.
.' A"' '
1

,..J\ .

'

( '

li

1---~

r."- - -'

'

---.. .l.
l'

...

<;t,
1

~-:.

\. .~\

12 14 ..... 11 13

\l ,Moneasa

--r-,,
. .-~

~
-,..
1 '

{ __ B}'teni-

! ,<

C'

\1

~--- -.~ _,... {ARAD ' . .

_,

NOU\

--"

:,.,) ., l j\. ( - , '" \.J_C J

i ,i.- ..1

......

(-""-~~

' '"Zabranl i

, ; 1
1

, -

----'\
,1
'

}
)

)
'
1'".;

1
1

( ..

1
(_

.,.J

.J 1 '-y ,. . i\ t.. 1 \

\,/
7 -Petera lui Sinesie 8 - Petera cu Monezi 9. - Petera Gaura Scroafei

,,,.. 1 lJ

_,,Cprioara

,' '

...

78

1O. -Petera lui Adi 11 . - Petera Hoanca Boului 12. - Petera nr. 1 din Piatra cu Lapte

13. - Petera nr. 2 din Piatra cu Lapte 14 - Petera Piatra cu Lapte

www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minelor din Romania - Plane

Plan a nr. 104

Judeul

Bihor

\
15 -P. Clele 16 -P. Cugli 17 -P. Ponorul de la
C lea

18 -P. lgria 19 -P. lzbndi 20 -P. Cotuna 21 -P. Miidului 22 -P. Napitileu 23 -P. Piatra Corbului 24 -P. Piatra Morii 25 -P. Piatra Roie 26 -P. Ungurului 27 -P. Zmeilor

28 -P. Dmbul Colibii 29 -P. Mgura Sighitel 30 -P. ibucoaia 31 -P. Fnae 32 -P. Baiului 33 -P. Boului 34 -P. Meziad 35 -P. din Dealul Pietroasele 36 -P. Cuble 37 -P. lzbucul Topliei

266

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din

Rom~nls

Plsne

Plan a nr. 105

Judeul Braov

48 49 50 51 52

-Petera -Petera
-Petera

cu Gamele Gura Cheii Mare

-Petera Coaczei -Petera Mic

267

www.cimec.ro

Arheologia peterifor

minelor dm

Romnia

Plane

Judeul

Cara

- Severin

Plana nr. 106 1

..,-""'

---<.,
'
1

' "'""'-

' """' -L----~

'1
1

1 01 102 ""\ 100 86 64 87 65 ~66'69 68 67 59 /'1 ' ~ 60 r \_~ \ 1 61 lsaile 1

83

1 /_,

'

\..

~~eO:J!}
62 ...1

- '-..., J 1 1
rl

1
54 -P. Boilor

.,

"' """'1 '

76 -P. Cuptorul Porcului 77 -P. de sub P de dup4 78 -P. Fuganlor 79 -P. Liheolor 80 -P. MArganta 81 -P. PopovAI 82 P. Vraka 83 -P. VIrful Inalt a. -P. Elena
CArA

55 -P. Ho ilor 56 -P. Livad e1 57 P. PArului

58 -P.

cu Aburi

59 -P. Cumonl 60 -P. de sub oim 61 -P. Gaura lui Lasconi 62 P Gaura Ungurului 63 -P. Ho lor (cu Ap4) 64 -P. lui lorgovan 65 -P. MicA d111 V. DrAslmicului 66 -P. nr. 1 din stg. Hidrocenlr. 67 -P. nr. 3 de la Bobot 68 P. Oilor 69 -P. Bllni 70 -P. Mare d la oronite 71 -P. nr. 1 dn Dealul Colani 72 P. nr. 2 dl!l Dealul Colani 73 -P. nr. 3 d111 Dealul Col ani 74 -P. SlAIT\IC 75 P. Cerbutu

85 -P. Lenua 86 -P. Bobol

87 -P. Dealullenori 88 .P. Mare dn Dealul Secaa 89 -P. cu Apa din Cheii GArttel 90 -P. Gaura lui Ecab 91 -P. PAzlnte 92 -P. cu Oase 93 -P. cu Pu 94 P. Cuptorul Ctumei 95 -P. de sub P elrele Albe 96 -P. Hotel Grota

97 -P. Omului 98 P. RaCOVl\A 99 P. apului 100 -P. 2143 a 101 P. La Gaun 102 -P. 61 de la Cor.bituri 103 -P. dn dealul Colan 104 .P. VAiae 105 -P. de sub Stanca Uubcovei 106 .P. Gaura HaiCiuceascA 107 ..P. Gaura Chindei 1 108 -P. Gaura Chindei 2 109 -P. Gaura cu MuscA 110 ..P. PAdurea Sicleni 111 -P. Uneilor 112. -P. DubanAI 113 -P. Colul CAltnu 114 ..P. Dubova 115 -P. Dubava 116 .P. Gaura Hicleana 117 -P. Mere de la GAuri 118 ..P. Mica de lnga P. lui VAl 119 ..P. Porcarului 120 ..P. Rolului 121 -P. lu1 VAl (epeneu) 122 -P. 2 Ma 123 -P. nr. 1 de la Socolova 124 -P. Socolovi\1

268
www.cimec.ro

Arheofogia

peterilor i

minefor din Romania -

Plane

Plana
Judeul

nr. 107

Cluj

125 -Petera Someul Rece 126 -Petera Rece

127
-Petera
-Petera

139 -Petera

Romboidal

128 129

Bilder ura Balicii

-Petera. Ascuns

130 -Petera Cltur 131 -Petera. Cleaua Mic 132 -Petera cu Coloane 133 -Petera Feciorilor 134 -Petera Homarilor 135 -Petera Modoloaia 136 -Petera Morarilor 137 -Petera Pitic 138 -Petera Prbuit din Dealul Alb

140 -Petera Rusetilor 141 -Petera Ungureasc 142 -Petera Cleaua Mare 143 -Petera cu Stalactite 144 -Petera Oaselor 145 -Petera ura Mic 146 -Petera Amatorilor 147 -Petera Degence 148 -Petera lui Negru 149 -Petera ObseiVator 150 -Petera Oilor 151 -Petera Vulturului 152 -Petera ura Mare

269
www.cimec.ro

Ameologia peterilor i minelor din RomAnia

Plane

P/ana

nr. 108

Judeul

Constanta

153 - Petera 154 - Petera 155 - Petera 156 - Petera 157 - Petera 158 - Petera 159 - Petera 160 - Petera 161 - Petera 162- Petera 163 - Petera

La Icoane Casian Baba Bursucilor Cheia Soei La Adam Gura Dobrogei Cariera Mic Scrofeni Topalu

270

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Rom4nia -

Plane

Plana

nr. 109

Judeul Ombovia

164 - Petera nr.1 din Cheile T tarului 165- Petera nr.2 din Cheile Ttarului

271

www.cimec.ro

Arheofogis petenfor i mmelor dm Rom6nia Plano

Plana
Judeul

nr. 11 O

Gorj

)
# .... ,,........._

'

J 1
1
\

\ ......... "Brbteti \
' ""

." l '
1

'

1
J
'

Vladimir

'

'
\

R dme

1~
'

ti \

' v (J 1 , ,.-. ""'- .-..J

V

166 167 168 169 170 171 172 173174 175 176 177 178 -

Petera Petera

Muierii Muierilor

Petera Prclabului Petera Bltioara Petera

Cioarei Petera Vulpii Petera din Runc

Petera Cloani

Petera Petera
Petera Petera

Dlma Peterii din Valea Deluulur Prleazului Polovragi

Petera Ptruns

272

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i mlnetor din Romnia - Plane

Plana

nr. 111
J udeul

Harghita

179 -P. Adpostul sub Stnc nr. 40 180 -P. Almaului 181 -P. Mare de la Mereti 182 -P. nr. 1 de la Mereti 183 -P. nr. 1O de la Mereti 183 -P. nr. 13 de la Mereti 185 -P. nr. 16 de la Mereti 186 -P. nr. 18 de la Mereti 187 -P. nr. 2 de la Mereti 188 -P. nr. 20 de la Mereti 189 -P. nr. 21 de la Mereti 190 -P. nr. 23 de la Mereti 191 -P. nr. 27 de la Mereti

192 -P. nr. 3 de la Mereti 193 -P. nr.33 de la Mereti 194 -P. nr. 34 de la Mereti 195 -P. nr. 36 de la Mereti 196 -P. nr. 37 de la Mereti 197 -P. nr. 39 de la Mereti 198 -P. nr. 5 de la Mereti 199 -P. nr. 9 din Cheile Vrghiului 200 -P. nr. 9 de la Mereti 201 -P. nr. 26 de la Mereti 202 -P. nr. 4 de la Mereti 203 -P. nr. 8 de la Mereti

heolo ia e terilor 20

273

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor din Romnia

~ Plane

1
'

-)-,'--'-, ,.,.,
1

Plana

nr. 112

(
'

,.. ...... """' J

\..

.__,_~

f Cricio(~
' ...

\ 1
/'- - ,
\

(\

.1

1 Brad'.fl

2;s!1

k-

()
\
Bala
204

Judeu l Hunedoara

'+ \ ,:-..:

'i
\

)
'-"-..__
'

f).' ~....

209-212

\ 1 Germlsara -.-~-'V'--,, . 1 Aurel \, ,. / 1 _,--.. -< t... VIa leu., 1 ,.... \ Sj ..eJj' },. ) '\ Nandru DEV .. Ii. ~... _)._Ortie \

Gurasada

220 '-")

219 \

~
\
'

~"

Hune~~~~.t~
_,'<

( - ___ .J,

A 'r/~'r' / 1 1 f

'

"T@T
V

L""J

218

205

'

J
\

; "' \ 1208 222 ,,_.Haeg, j 214

'\..

-~~ .... \

Cioclovlna
\ 206 207\

'
(

"

,....

t.

.. / i .. 1 ' ' Sarmlzegetusa -... .. _ , 223 \- _. .. ,. .,

\' Pul

.. .r \,.0'\

/L...Jlh:r

Federi 216 -" 213 \ 217-215225 221 224 ..... ......

f'-'

' _,. .... ' Baru i /} '-~-'{i:~ .

.
'1

'-

'

~---'-

'

"""-...... ,._.,.",..'--'
215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226

_. "

,.,..,-

_.. . .---~'""'

. 1 ''J p';iro.anl \ .
1 _ _..

)-....,
""-

. J _____ _,

204 ~P. Meda 205 -P. Gurile alturate de la Coco 206 -P. Luncani 207 -P. Cioctovina cu Ap 208 ~P. Cioclovina 209 ~P. ura de Jos 21 O -P. Balogu 211 -P. Groapa Lupului 212 -P. Germisara (Geoagiu Bi) 213 -P. Coridorul din P. Muntenilor 214 ~P. Cocoului

-P. nr. 1 din Coasta Vacii -P. nr. 2 din Coasta Vacii -P. nr. 3 din Coasta Vacii -P. nr. 1 din Culmea Vrtoapelor -P. Curat de la Nandru -P. Spurcat de la Nandru -P. Bordu Mare ~P. din Ponorici -P. lui Cocolbea -P. Piatra din Poieni -P. Ponor -P. Avenul Cismei

274

www.cimec.ro

Arheolog/a

peterilor i

minelor din Romnia -

Plane

Plana

nr. 113
Judeul

Mehedinti

227- Petera 228 - Petera 229 - Petera 230- Petera 231 -Petera 232 - Petera 233 - Petera 234 - Petera 235 - Petera

Topolnia

lui Epuran Climente 1 Cllmente 11 Cuina Turcului Fluturilor lui Carafil Ponicova Veterani

275

www.cimec.ro

Plana

nr. 114

Judeul Slaj

236 -

Petera

Cuciulat

www.cimec.ro

Plana

nr. 115
Judeul

Timis

u Aven 237 - Petera ~uzeica 238 - Petera Romneti 239 - Petera

www.cimec.ro

Plana

nr. 116-

Rspndirea peterilor naturale locuite de om pe teritoriul Romniei

Harta RomAniei d1ntre cele douA razboaie mondiale cu cea mal completa re ea de ape fi ronne de
relief, dup AUasul lstonc, Ed. Oldactd, Bucureti 1971.

r/

.
.
www.cimec.ro

Plana

nr. 117

Rspndirea cariere/ar rezultate din documentaia istoric i arheolog/c

....- I l

'.;.

-~ Harta Romaniei dintr

cel douA r.lzboaiCI mond&ale cu cea ma c:omplel4 retea de ape forme de rehef, dupA Atlasul Istoric. Ed Oldactd, Bucureb 1971.

'

..
www.cimec.ro

Artleologle

peterilor i

minelor dm RomAnia -

Plane

Cariere:
1.
Ampoia

39. Clan 40. Deva-Pietroasa

2. Geoagiu 3. lghiu 4. Baia 5. Ghioroc 6. Albeti 7. Petera-Pinia 8. lzbndi 9. !oneti 1O. Svinia-lliova 11. Rpa 12. Bucova
13. lablanita ' 14. Luncavita

41 . Crpini 42. Crjii

43. Peteana

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

Mehadia Mceri

44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55.

Scel

Sfnta Maria de Strei Sngiorgiu Gura Vii Vrciorova

Breznia

Piatr

Mraconia Chetani
t

Cipu
Pietri

Coronini Petnic
Ruchia

Creaca 56. Crea ca-Ti clar

57. Picol 58. Ciuperceni

59.
Dinogeia

Rusca
Tople

Montan

Verendin 23. Baciu

60. Crarea Morii-Ciungud 61. Bahna 62. Urei

Mic 63. 65. 66. 67. 68. 69. 70.
Vodia

24. 25. 26.

27. 28. 29. 30. 31. 32. 33 34.

Cpuul Rou

64. Ghenetea
Crasna Pune Cuvin-Miloaia (Lutrie) Cuvin-Valea Danciului (L) Biharia (Lutrie)
Vad (Lutrie)

Gligoreti

Nadic Jucu de Sus

Moldovineti
Rdaa

Tureni
Ceiu

71.
Nord 72. 73.

Potaissa
Snduleti

35.

Cernavod

36. Basarabi 37. Sndominic 38. Bejan

280

74. 75.

Chitila Ferm (Lutrie) Dealul Crucii (Lutrie) Poiana Frii (Lutrie) Schela Cladovei (Lutrie) Ghenci (Lutrie)
Picol (Lutrie)

www.cimec.ro

_ .,

Harta RomAniei dintre cele douA

1

..r rAzboaie mondiale cu cea ma1 completa reea de ape fi forme de relief, dupa Atlasul Istoric, Ed. Didactici\, Bucuret 1971 .

~~

.www.cimec.ro

Arheolog/a peterilor i minefor din

Rom~nia

- Plane

Mine:
1. Almaul Mare 2. Bucium 3. Rimetea

35 . Alun 36. Bia 37. Bia -

Crciuneti

38. Crac i u
39 . Cinele (Cinelui) de Sus 40. Teliuc (Aiburnus

4.

Roia Montan

Maior) 5. Rdnuta 6. Arneag 7. Cladova - Cersca 8. Dud 9. Milova 10. Boca 11 . Bolvania 12. Borlova 13. Ciclova 14. Ciclova Romn 15. Ohaba Bistra (Ferdinand) 16. Dognecea 17. Maidan 18. Marga 19. Moldova Nou 20. Nera 21 . Ruchia 22. Sasca Romn 23. Slatina (Timi) 24. Surducu Mare 25. Tincova 26. Vrad - Coronini 27. B i oara 28. La Poduri - Petera m i n 29. Surduc 30. Cri cior 31 . Teliucul inferior 32 . Mneru 33. Petroan i 34 . Ruda - Brad
1

41 . Crciuneti 42. Fize

43. Ghelari 44. Hrgani 45. Hondol 46. lscroni 47. Toplia 48. Petiul Mare 49. Petiul Mic 50 . Ribia 51 . Sacarmb 52 . Stnija 53. Trestia 54. Vrciorova 55 . Eibental 56. Tisovita ' 57 . Cricova 58. Baia lui Chiran - Covsn 59. Valea Lili- Covsnt 60. oi mu 61 . Ogradena Veche

282

www.cimec.ro

Plana

nr. 119

-t)--1~

'/\

..--

www.cimec.ro

Arheofogia petenlor i mmelor din Romlnia

Plane

Saline (ocne de sare):

1. Ocna Mure 2. Rzboieni - Cetate 3. Uioara 4. Unirea 5. Grozeti 6 . Crieu 7. T rgu Ocna 8. Trotu 9. Arpa 10. Baa 11. Beclean 12. Ciceu 13. Critur 14. Domneti 15. lliua 16. Mntur
17. Reteag 18. Sintireag 19. Tahat

36. 37.

Vieu Bcoi

38. Cmpulung - Tisa 39. Dragomireti 40. Slatina 41. Izvoarele srate de la
Lunea 42. Telega

43. Bicoi 44. Slnic Prahova 45. Baia Baciului 46. Baia Verde 47. Rogna 48. Zalu 49. Ocnele Mari

20. !bneti 21 . Rupea 22. Cojocna 23. Peta 24. Sic

25. Ocna Dejului 26 Ocna Mic 27. Teiani 28. Sraru 29. Cacica 30. Praid

31. 32.
33.

ipote Toporuti Cotiui

ugatag

34. Rona
35. Ocna

28-4

www.cimec.ro

Plana

nr. 120 -

Rspndirea peterilor antropice rezultate din documentaia istoric i arheolog/c

-~~-

"

"~

CD

c.n

...

www.cimec.ro

Arheofogia peterilor

mine/ar din

Rom~nia

Plane

Peteri

antropice: (spate de om)

1. Biserica Tierea capului Sfntului Ioan Boteztorul Aluni

2. Culmea Martiriei - Aluni 3. Petera lui Iosif - Bozioru 4. Biserica Agatonul Nou 5. Casa Hoilor- Nenciuleti 6. Vrful Cmruei - Begu
Pntu

7. Csoaia - Brieti 8. Agatonul Vechi - Bozioru 9. Malul cu Gaur - Cozieni 1O. Fundtura - Bozioru 11. Buctria - Bozioru 12. Ghereta- Bozioru 13. Dionisie Torctorui Bozioru 14. Piatra ng.urit- Bozioru 15. Petera Piatra lngurit Ruginoasa 16. Policiori - Ruginoasa 17. Ua Pietrei - Ruginoasa 18. Piatra Rotriei - Ctina 19. Petera Tneliei Nehoiau

Basarabi - Murfatlar 26. Galeria G1-G5 Basarabi Murfatlar 27. Bisericua B 1 - Ba sa rabi Murfatlar 28. Bisericua B2- BasarabiMurfatlar 29. Bisericua B3- BasarabiMurfatlar 30. Bisericua B4- Basarabi Murfatlar 31. Bisericua ES- BasarabiMurfatlar 32. ncpera funerar C1 Basarabi - Murfatlar 33. lncpera funerar C2 Basarabi - Murfatlar 34. Cariera Basarabi Murfatlar, Cimitirul 35. Petera Cheia - Turda 36. Petera Diana- Bile Herculane 37. Petera Higeea - Bile Herculane 38. ncperea Creaca Ticlar 39. Petera Creaca 40. Gaura Ttarilor- Mljet

20. Fundul Peterii - Bozioru 21 . Culmea PietreiRuginoasa 22. Chilia Aluni - Coli 23. Bisericuta Dumbrveni (Complexul Dumbrveni) 24. Bisericuta Dumbrveni Cripte 25. Complexul Rupestru

286

www.cimec.ro

P/ana

nr. 121 .

Rspindirea avenelor i adposturi/ar naturale locuite de om

...
Legenda:

-'/Y'
Harta Romaniei dntre cele dou rAz.boal8 mondiale cu cea mai complell retea de ape i forme de
rehef. dup Atlasul Jstonc, Ed

- adposturi

Didactd,

Bucureti

1971.

-~

....
N

'

.
..
www.cimec.ro

Ad po turi:
Coas a Luchii 20lzbucul de la Fna e 30 d po ul are din Pia ra Ro o e 40Adpostul ntre Stnci 50Ad postul sub Stne Petera Oilor 6. Ad postul sub Stanc Petera Frumoa 7 Adapostul sub St nea Piatra lui Go ar 80Ad postul su St n (Po capina) lui Climente 90Ad postul sub St nea Cuina Turcului
o
o

Avene:
1. Bet ea 2. G 1 ni 30Varni ei

www.cimec.ro

:T

>
o

.., ....

;;; "'

"' o

Plana

nr. 122

..

~. o ...

c
1
Rspndirea peterilor i a descoperirilor de art paleolitic pe continentul european i asiatic, dup A. Lero1 Gourhan.

www.cimec.ro

Plana

nr. 123

o ..

Grolles me,euru Grottu mportantts Stu d'art part"al Sues d'art mobilier - - -

l A IAU"' I
LA f ltOII( I

~ O N 'rl

CASTILlO

CcwaUI>Io

Cele mai importante peteri cu art parietal i mobihar din arealul franco - cantabnc.
www.cimec.ro

INDEX
PLANE

www.cimec.ro

1 DEX PLAN E
(b

70

63
7 7

. Boron

n ....................... 222

. ........................... 22

....................................................................................................... 2 ............................................................................................... 2 5

2 ............................................................................................... 2 7

1Gof) .................................................................................................... 212

,, 273

ra ....................................................................................... 27

n ............................................................................................ 27

7
3
www.cimec.ro

Arheologta

peterilor i

mmelor din Romania INDEX

PLANE

Mina de fier de la Teliuc. Gropi de exploatare din timpul romanilor, dup S. Rakoczy. a. gropi conice, b. umpluturi noi, c. strat de zgur , d. umpluturi vechi , e. strat de argil ........ ....... ... ....... ...................................... 180 Mina Tehuc, exploatarea la zi ~Irina . dup S. Rakoczy ................................. 179
Petera

(Gaura) Porcanului, dJp

t.

Neg rea

L.

Botoneanu .................. 225

Petera
Petera

. Din Dlma Peterir, dup Tr. Constantinescu .. ... .. ... ... .. . . ..... 239

"Fundul Peterii" de la Nucu Bozioru - peretele de sus - dup arhitect Silvia Pun i Vasile Boronean : Arme cu indicarea dimensiunilor i a poziiilor fa de verticala peterii - Dreapta i stnga , figurn in perete ...................................................................................... 173 abri nr. 21 de la
Mereti , dup

Petera

M Mottl ....... .................................. 254

Petera Boroteni (Gaura Nicolescu Plopor i C Petera Boroteni. Petera

Petera

Cioarei) . Plan cu suprafaa sondat, dup C S. N. Mateescu .................................................... 237

Pandantiv dup M. Crciumaru (a . desen; b. fotografie) ............ ................................................................................. 187 Cerbului, dup E. Balogh, modificat de L. Botoneanu , 1967 ...... 214 Cheia de la Izvor, planul spturilor din anii 1956- 1957, dup C S. Nicolescu Plopor i al1 i . .......... ............ .. ........ . ................................... 232 Chindiei 1 , dup V. Boronean .......................................................... 223 C. Plea ...................................................................... 194
i alii.

Petera

Petera Cuble , dup

Petera
Petera

Cuciulat, dup A Do ne i alii. .......................................................... 262 Cuciulat, dup A . Do ne ......................................................... 261 Cuptorul Ctumei cartat de G. Karban .............................................. 218 Cuptorul Porcului , cartat de E. Balogh , modificat de L. . .... ... ...................... ... .. ............................................. 215

Petera
Petera

Botoneanu . Petera

de dup Cir , cartat de 1. Viehmann t V. Pucanu , completat de G. Karban ............................................................................................. 216 de la Despictur , dup 1. Povar .................................................... 227 de la Fnae , dup R. Jeannel i E. G. Racovi ............................. 195 de la Romneti , dup V. Sencu i t. Neg rea ............................... 263 de la Vadul Cnului , dup 1. Vtehmann i alu .................................. 201 de la Vrful lui Dragomir, dup V . Drmboceanu .............................. 207 Gaura cu Musc , dup t. Neg rea .................................................... 188 Gaura Ungurului, dup t. Negrea ................................................... 211 C Plea ............................................................ 203 de la Vrtop, dup M. Bleahu i 1. Viehmann .................... 192

Petera
Petera Petera Petera Petera Petera

Petera

Petera Gleni , dup Petera Ghearul

Petera Ghearul Scrioara , dup

T Rusu ................................................. 193

Petera Petera
Petera

Grota Boilor. dup t. Neg rea ...................................................... 208 Gura Cheii de la Izvor, planul spturilor, dup C S. Nicolescu Gura Ponicovei , dup t. Neg rea ..................................................... 259 Negrea ................................................................. 209 H. Kessler .................................................................... 202

Plopor i alii ....................................................................................... 204

Petera Hoilor , dup t

Petera lgria , dup

Petera lstonc ( Petera nr. 2 a lui Cezar Manea), schi : Cezar Manea, desen: lc Giurg1u ............................................................................ 196

294

www.cimec.ro

Arheolog1a peterilor i minelor din Rom~nia - INDEX PLANE

Petera Petera

lzbucul Topliei , dup Cr. Lascu r . Srbu . ................................. Uliecilor, dup M Oumitrescu . . V Boronean
Povar I alri .

197

.......................................... 234 ...................................................

Petera limanu, dup M. Dumitrescu i alii . ............................................. .. 233

Petera Livadiei , dup
Petera

210

lui Adam , dup 1.

.................................................... .231 .. ....... . 256

Petera lui Clementa

Petera Petera Petera Petera Petera Petera

1, dup V. Sencu .................................................. 258

lui Cocolbea, dup M. Dumitrescu i alii. .. . .. ... ... .. ..

lui Dionisie Torctorul. Planul baze1 r al perelrlor. dup V Ormboceanu. .. .................................................... ........ .......... .. .. ........... 172 lui Epuran , dup 1 Povar i alii ....................................................... 257 lui Iosif, acuarel dup H. Trenk .................................................. 171 Mare de la oromte , dup 1 Povar , completat de t. Negrea ..... 213 Mare din satul Petera , dup T Constantinescu . . ... .. ................. 205 C . Plea .... .. .. . .... .. ......................... 200 ........................... 199 Meziad, dup E. Balogh ... . .. . . . .. . . .. ..... ..

Petera Mgura Sighitel , dup Petera Petera

nr. 02 din Cheile Ttarului , dup P. Samson i C. Rdulescu . S. a-b sondaje I.S.P.E , S. c sondaj existent, S. 1-2 sondaj executat deP. .. . . .. . . . ....... 236 Samson i C. Rdulescu ..... ....... .. . ..... . .

Petera nr

09 de la Mereti , dup Tr Orghidan i Cr. Goran ..................... 253 Petera nr 18 (Petera Urilor) de la Merett , dup Tr. Orghrdan i Cr. Goran. . .. .......... ..... .... .. ... .... .. ............................................................. 245 Petera nr. 20 (Petera lui Gabor} de la Mereti, dup Tr. Orghidan i Cr Goran................................................................................. 243
Petera Petera Petera

nr. 23 de la Mereti , dup Tr. Orghidan i Cr Goran. nr 26 de la Mereti , dup M. MotU .. . .... . .. . . .

.. ............. 248 ............... 250

nr 24 de la Mereti , dup Tr. Orgh1dan I M Oumitrescu ............... 246

Petera nr
Petera

27 de la nr. 33 de la

Mereti , dup Tr Orghidan...... ... .... ..........................

Mereti.

Petera nr. 36 de la Mereti ,

Petera Petera

nr 36 de la Mereti , nr. 39 de la Mereti,

252 dup Tr. Orghidan i Cr Goran ........................ 249 dup Tr. Orghidan i Cr. Goran ........................ 251 dup Tr. Orghidan i Cr Goran ...................... 247 dup Tr. Orghidan i Cr. Goran .................... 242

Petera nr 40 de la Mereti . dup Fr. Podek i M. Motll ........................... 244

Petera Petera Petera Petera

Oilor, cartat de L. Vlena ............................................................. 229 Oilor, dup M. Bleahu i alii .... ............................................ 212 Oilor, plan i profil , dup 1. Vintilescu I alii .................................... 241 Omului , dup A. Abramov1ci I alir .................................................... 184 Tr. Constantinescu . .... .. ..... ............ .. .. 240 .... 217 ............ 228

Petera Ptruns , dup

Petera Popov , dup E. Balogh i L. Botoneanu , completat de t.

Negrea .... ....... . .. . ....

. .. .............. .. .. ... . ... . ............ ..... .... . . . ....

Petera Racov1 . dup V. Sencu ................................................................... 219

Petera Rece , dup Cr. Lascu i alii. .............. Petera Socolov. dup M. igla ,

1. Mezei, 1. HaJnal , modificat de t. Negrea. ................ ...... ................................... .... .. ..... ... . ............ 226
295
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din Romnia - INDEX

PLANE

Petera Stnca de la Ripiceni , dup Al. Punescu , completat de V. Boronean .................................................................................................... 186

Petera ura Mare, cartare M. Dumitrescu , Tr. Orghidan (1963) , completat de echipa Clubului de Speologie Sportiv i a .Focului Viu",

in anii 1977, 1985, 1986, 1988 .................................................................... 230

Petera Ttarului nr. 1, dup P. Samson i C. Rdulescu ............................. 235 Petera apului, dup A. Abramovici i alii, modificat de t. Negrea .......... 220
Petera

Veterani , dup

t.

Negrea ................................................................. 260

Petera Vulpii de la Boroteni. Plan i profil dup Em. Alexandrescu i alii ........................... ................................................................................... 238 Petera

Zmeilor de la Onceasa, dup R. Jeannel i E. G. Racovi .............. 198 1 i 2 din Culmea Vrtoapelor, dup
lc

Peterile

Giurgiu ............................. 255

Piatra lui Gotar, dup M. Cstian .................................................................. 183 Planul peterii de la Nucu-Bozioru in care se afl reprezentrile de art din epoca bronzulUI, dup V. Drmboceanu , completat de V. Boronean ................................................................................................. 206 Pomelnice: 1-Pomelnic din epoca lui Neagoe Basarab din proscomidia schitului Agaton ; 2-Pomelnicul de pe altarul schitului Agaton, dup Al. Odobescu ..................................................................................................... 166
Rspndi rea Rspndirea Rspndirea

avenelor i ad posturilor naturale locuite de om ...................... 287 cariere lor rezultate din documentaia istoric i arheologic .... 279 minelor rezultate din documentaia istoric i arheologic ........ 281 antropice rezultate din
documentaia istoric i

Rspndirea peterilor

arheologic .................................................................................................. 285 Rspndirea peterilor naturale locuite de om pe teritoriul Romniei ............ 278
Rspndirea peterilor i a european i asiatic. dup

descoperirilor de art paleolitic pe continentul A. Leroi Gourhan .......... .... ................................... 289

Rspndirea salinelor rezultate din documentaia istoric i arheologic ...... 283

Salina Slnic. Planul de exploatare al minelor vechi i noi, dup dr. ing. M. Stamatiu ....................................................................................................... 182 Salina Tg. Ocna. Camer in form de clopot i extracie cu crivac, dup A. Nemeiu ....................................................................................................... 181 Sistemul roman de adncire in roc tare prin puuri verticale, dup inginer N. Maghiar............................................. ....................... .. ..... ................ .. ...... 177 Unelte de silex din Petera Livadiei , paleolitic mijlociu, dup V. Boronean .................. ........ .. ......... ... .. .......................................................... 190

296

www.cimec.ro

Arheo/ogta

peterilor i

minelor din Romnia - INDEX de

coninut

INDEX
PETERI, ADPOSTURI, MINE, CARIERE I SALINE

297

www.cimec.ro

Arheologia pete rilor

mmelor din Romfmis - INDEX de

conmut

INDEX
PETERI , ADPOSTURI , MINE , CARIERE I SALINE
Adpostul
Adpostul

din peretele lzbucului de la

Fnae

......................... 109

lui Climente ............................................................... 111 Mare dintre sub sub

stnc
stnc. Petera Roie i Petera

Adpostul

cu

Ap.

......... 109

Adpostul
Adpostul

Coasta Luchii ........................................ 109 Cuina Turcului ....................................... 111

Adpostul sub stnc intre Stnci ............................................ 109

Adpostul
Adpostul
Adpostul

sub sub sub

stnc Petera Frumoas

stnc Petera
stnc

................................. 11 O

Oilor .......................................... 11 O

Piatra lui Gotar ...................................... 110

Avenul Betfia .............................................................................. 108 Avenul Avenul

Gleni
Varniei

.......................................................................... 108 ........................................................................... 108

Biserica Agatonul Nou- Hram Sf. Ion Zlatotust ........................ 94 Biserica

Tierea

Capului Sf. Ioan

Boteztorul .............................

93

Bisericua

Basarabi B1 ............................................................... 102

Bisericuta Basarabi 82 ............................................................... 103

Bisericua

.
1

Basarabi B3 ............................................................... 103

Bisericuta Basarabi B4 ............................................................... 104 ' Bisericuta Basarabi E5 ............................................................... 104 Camera - ncperea funerar C 1 ................................................ 105 Camera- ncperea funerar C2 ................................................ 105 Cariera Cariera
Albeti

............................................................................ 133 .......................................................................... 132

Ampoia

Cariera Baciu .............................................................................. 136 Cariera Bahna ............................................................................. 142 Cariera Baia ................................................................................ 132 Cariera Basarabi - Murfatlar -Cimitirul ...................................... 105
299
www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mmelor dm

Rom~nia

- INDEX de

conmul

Cariera Bejan .............................................................................. 141

Cariera Cariera Cariera Cariera Cariera Cariera

Breznia

.......................................................................... 143

Cariera Bucova ........................................................................... 134

Crjii
Clan

.............................................................................. 142 .............................................................................. 141 Mic ................................................................... 136 Morii ................................................................. 132 .......................................................................... 141

Cpuul Crarea

Crpini

Cariera Ciuperceni ...................................................................... 145

Cariera Cladova ............................................................................ 132

Cariera Coronini .......................................................................... 135

Cariera Creaca ............................................................................. 144

Cariera Creaca Ticlar .................................................................. 145 Cariera de balast Cariera de la

lzbndi

......................................................... 133 ..................................................... 137 ......................................................... 137

Cariera de calcar Malul

Rou

Moldovineti

Cariera de la vest de Potaissa .................................................... 138 Cariera de nisip Cheani ............................................................. 144 Cariera de nisip Cipau ................................................................ 144 Cariera de nisip Cariera de Cariera de Cariera de Cariera de Cariera de
Rdaia

.............................................................. 138 ............................................................. 138 cu Relieful lui Hercules

piatr Ceiu

piatr Cernavod

Saxanus

tilli 139
Gura Vii ......................................................... 143
Snduleti

piatr

Cariera de piatr

Nord ............................................. 139 ....................................................... 137

faa peterii Pinia

pietri Gligoreti

Cariera de sub cascada din

ist

...................... 133

argllos Rpa ....................................................... 134

Svinia

Cariera de tuf calcaros

lliova .................................... 134

Cariera Deva- Dealul Pietroasa ................................................. 141

Cariera Dinoge ia ..................... _.,, .. "............................................. 145

Cariera Geoagiu .......................................................................... 132

300

www.cimec.ro

Arheologie

petenlor ;

mmelor dm

Rom~nis

- INDEX de continut

Cariera Cariera Cariera

lablania

.......................................................................... 134

Cariera lghiu ................................................................................. 132

!oneti

............................................................................. 134 ....................................................................... 134

Cariera Jucu de, Sus ................................................................... 137

Luncavia

Cariera Mceri "' 135

Cariera Mehadica ........................................................................ 135 Cariera Mraconia ........................................................................ 143 Cariera Murfatlari Basarabi ...................................................... 140 Cariera Nadic .............................................................................. 137
Cariera Peteana .......................................................................... 142

Cariera Petnic ............................................................................. 135 Cariera Cariera Cariera

Petri

.............................................................................. 144 .......................................................... 145 .................................................... 142

Piatr

Picol- Nisiprie

Cariera Snta Maria de

Scel

............................................................................... 142

Cariera Strei ................................................................................ 142 Cariera Tople ............................................................................. 136 Cariera Tureni ............................................................................. 138 Cariera Uroi .................................................................................. 146 Cariera Valea Sngeorgiului ...................................................... 142 Cariera Vrciorova ...................................................................... 143 Cariera Verendin ......................................................................... 136
Cariera
Vodia

............................................................................. 143
i pietri

Carierele de nisip Carierele Rusca Carierele

Cavitile

Ghioroc - Balastier ...................... 133

Montan

........................................................... 136

Ruchia

...................................................................... 135

ngropate din cariera de travertin de la ................................................................................ 100 Culmea Martiriei ............................................ 93 .............................................................. 100
301

Sndominic ............... ,. .............................................................. 141

Chilia

Aluni

Complexul Complexul

Aluni,

Dumbrveni

www.cimec.ro

Arlleotogia peterilor i m.nelor dm Romnia INDEX de

conmut

Complexul rupestru de la Murfatlar............................................ 101 Coridorul din Piatra Muntenilor ................................................... 76 Exploatarea
Exploatrile
Exploatrile

aurifer i

de cupru Bucium ................................. 117 Mare ............................................... 128 ...................................................... 125 Mic ................................................. 128

Exploatarea de fier de fier de fier

Petiu

Mner. u
Petiu

Exploatrile

din nisipurile aurifere Vrciorova ......................... 129

Coco

Galeriile G1- G5 ........................................................................... 1 02

Gurile alturate

din Dealul lui

......................................... 73

Gravurile de pe pereii stncoi din Cheile Sohodolului de la Runcu ............................................................................. 115 Grota nr. 01 din Dealul Grota nr. 02 din Dealul Grota nr. 03 din Dealul
Inscripiile
Colani Colani

..................................................... 24 .................................................... 25 .................................................... 25

Colani

rupestre din complexul natural .. Amfiteatru" de la Casian (inscripii in limba greac) ............................... 114
srate

Izvoarele

de la Lunea ....................................................... 156

incaperea spat in stnc Creaca -Ticlar ................................ 107 Lutaria Bharea ........................................................................... 147 Lutaria ChitilaFerm

................................................................ 148

Lutaria Dealul Crucii ................................................................... 148 Lutaria din Dealul Miloaia de la Cuvin ....................................... 147
Lutria

Ghenci ............................................................................ 148

Picol

Lutaria
Lutria

............................................................................. 149
Fraii

Lutaria Poiana

................................................................... 148
Dunrii

Schela Cladovei, malul

Vad

..................................... 148

Lutaria Valea Danciului .............................................................. 147 Lutaria .............................................................................. 147 Mina Alun .................................................................................... 125 Mina Mina
Bioara Boca

.............................................................................. 123

................................................................................. 120

Mina Ciclova Romna ................................................................. 121

302
www.cimec.ro

Arheologie petenlor i minelor din Rom6nia - INDEX de

coninut

Mina

Cricior

............................................................................... 124

Mina de aur Almau Mare .......................................................... 117 Mina de aur Mina de aur Mina de aur
Bia Bia

........................................................................ 125 - Crciuneti ................................................. 125 ............................................................... 120

Bolvania

Mina de aur Borlova ................................................................... 120 Mina de aur Mina de aur

Fize

........................................................................ 127 ................................................................ 127

Hrgani

Mina de aur Jscroni ..................................................................... 128 Mina de aur Maidan .................................................................... 121 Mina de aur MguraToplia

..................................................... 128

Mina de aur Nera ......................................................................... 122 Mina de aur

Petroani

................................................................ 125

Mina de aur Ruda- Brad ............................................................ 125 Mina de aur Surduc .................................................................... 124 Mina de aur Trestia ..................................................................... 129 Mina de aur, argint, cupru
i

plumb Surducu Mare ......................... 123

i
i i

Mina de aur, argint, cupru, plumb Mina de aur, argint, cupru, plumb Mina de aur, argint, cupru, plumb Mina de aur, cupru, plumb
i

fier Dognecea ................. 121 fier Moldova

Romn Nou

.......... 122

fier Varad ........................ 123 ..................... 122

fier Sasca

Mina de cupru Ciclova ............................................................... 120 Mina de cupru Cladova -Valea Cersca ..................................... 119 Mina de cupru Dud ..................................................................... 119 Mina de cupru Mina de cupru Mina de cupru Mina de cupru
i

fier fier

Arneag

.................................................... 118

i
i

Covsn ................................................... 130

fier Milova ....................................................... 119 ............................................................... 130

Rdnua ......................................... oimu

Tisovia

Mina de cupru, argint i fier Mina de cupru, fier

i

118

plumb

........................................ 130

Mina de fier Criciova ................................................................... 130

303
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mtnelor din Romanie - INDEX de

coninut

Mina de fier

plumb

Ruchia

.................................................. 122

Mina de fier Teliucul Inferior ...................................................... 124 Mina de fier Tincova ................................................................... 123 Mina de fier, plumb, cupru, argint, aur, arseniu, antimoniu de la Ogradena Veche .......................................... 131 Mina din Valea Lilii de la
Covsn ............................................. 130

Mina Eibenthal ............................................................................ 129 Mina Ghelari ................................................................................ 127 Mina Hondol ................................................................................ 128 Mina Marga .................................................................................. 121 Mina Ohaba Bistra ....................................................................... 121 Mina
Ribia

.................................................................................. 128

Mina Rimetea .............................................................................. 117

Mina Scrmb ........................................................................... 128 Mina Stnija ................................................................................. 129

Mina Teliuc .................................................................................. 126 Minele de aur Alburnus Major - Cetatea Mare
Mic i

Cetatea

......................................................................................... 117

Minele de aur Cinele de Sus .................................................... 126 Minele de aur Craciu .................................................................. 126 Minele de aur Crciuneti .......................................................... 127
Nisipria

Crasna-

Pune

.......................................................... 146 Ghenetea ....................................... 146 - nr. 40 ....................................... 62

Nisipria

dintre Marghita

Ocnele Mari ................................................................................. 158

Petera
Petera Petera
Petera

- adpostul sub

stnc
11

- min "La Poduri

.... ......... ..... .......................................

124

(Gaura) Chindiei 1....................................................................35 (Gaura) Chindiei 11 ........................................................................35 (lui) Binder ....................................................................... 42 (lui) Sinesie ....................................................................... 3

Petera
Petera Petera
Petera

1 din Culmea Vrtoapelor ............................................... 78

2 Mai ................................................................................ 40
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor dm Romnia - INDEX de contmut

Petera
Petera

2143/a .............................................................................. 33 Agatonul Vechi ................................................................ 95

Petera Almaului ---- 63

Petera

Amatorilor ....................................................................... 48 de
lng.

Petera antropic Petera antropic Petera Ascuns Petera Astupat

cariera Cheia .................................. 106

Gaur.

Malul cu

......~ ........................................ 95

........................................................................... 43 .......................................................................... 14

Petera
Petera

Avenul cu incizii de la Gaura Cizmii .............................. 83 Baba ................................................................................. 52

Baiului ............................................................................... 11

Petera Petera

Balogu ............................................................................. 76 ........................................................................ 59 Bobot ............................................................................... 29

............................................................................. 3

Petera Bltioara
Petera

Petera aocua
Petera
Petera

Bordul Mare de la Oha ba Ponor .................................... 81 Boului .............................................................................. 11 ......................................................................... 96

Petera Buctria Petera

Petera Petera Petera Petera

Bursucilor ........................................................................ 52 Buzeica ............................................................................ 92 Cariera Casa

Mic

de la Topalu ............................................... 56 ..................................................................... 94

Hoilor

Casian ............................................................ ,. ................. 52

Petera Cltur

........................................................................... 43
.......................................................................... ,.. ,.... 95

Petera Csoaia
Petera

Cerbului ........................................................................... 25 Mare ................................................................ 47

..................................................

Petera Ceteaua

Petera Ceteaua Mic ............. n Petera

Petera

44

Cheia ........................................................................ 53, 106 Cioarei ............................................................................. 60 Cioclovina ....................................................................... 75

305
www.cimec.ro

Petera

Arheologia peterilor - ~2

Arheofog/B

pe terilor i

mmefor dm

Rom~nia

- INDEX de

coninut

Petera Petera Petera

Petera

Cioclovina cu

ap

........................................................... 74

Ciurului - Izbuc .................................................................. 1 Climente 1,

Petera

Climente, Gaura lui Climente ......... 85

Climente 11 ........................................................................ 86 ............................................................................. 61 ........................................................................ 78 ................................................................... 38

Petera Cloani

Petera Cocoului

Petera Colul Ctnii

Petera
Petera

Crea ca ............................................................................ 107 cu Aburi .......................................................................... 20 cu cu

Ap Grlitei

Petera
Petera
Petera

din Cheile

............................................. 29 - Germisara ...................... 76

ap termal

Geoagiu

Bi

cu aven .... ........................................................................ 92 cu Coloane ...................................................................... 44 cu Gamele- Cheile

Rnoavei

Petera Petera Petera

Petera

....................................... 17

cu Monezi .......................................................................... 4 cu Oase ............................................................................ 30 cu

Pu

Petera Petera

............................................................................... 31

cu stalactite Gaura Ceazului .......................................... 47 de la

Rac

Petera Cuble Petera

.......................................................... 12

Cuciulat ............................................................................ 92 ................................................................................. 6

Petera Cugli

Petera Petera

Cuina Turcului ................................................................. 87 Cumont ............................................................................ 21 Cuptoru Porcului ............................................................. 26 Cuptorul Ciumei .............................................................. 31 de la Nandru ........................................................ 79
Peterii

Petera Petera

Petera Curat
Petera

Dlma

................................................................. 61

Petera
Petera Petera

Dmbul Colibii .................................................................. 10 de la Culmea Pietrei ........................................................ 99 de la Sub

Piatr

............................................................... 14
Beiu

Petera

de la Uileacu de

.................................................... 14
306

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine tor din Romnia - INDEX de coninut

Petera
Petera

de sub

petera

de

dup Cra

....................................... 26

de sub Pietrele Albe ........................................................ 31 de sub stnca Liubcovei ................................................ 34 de sub

oim

Petera
Petera

.................................................................... 21

Petera

Degence ........................................................................... 48

Petera Devenului

1, 11, III ............................................................ 15

Colan

Petera Petera Petera

Diana .............................................................................. 106 din Dealul din Dealul ............................................................. 34 ........................................................... 29

leriorii

Petera
Petera
Petera

din Dealul Vrseci de la Pietroasa .................................. 12 din Ponorici ..................................................................... 82 din Runc .......................................................................... 60 din Valea din Valea
Coaczei
Deleului

Petera
Petera

.......................................................... 17 ......................................................... 62

Petera Duban Petera

........................................................................... 38

Dubova ............................................................................ 38 ........................................................................... 39 Cripte ......................................................... 101

Petera Dubov

Petera Dumbrveni
Petera

Elena ................................................................................ 28 .............................................................................. 11

Petera Fnae

Petera
Petera

Ficiorilor .......................................................................... 44 Fluturilor .......................................................................... 88 Fugarilor .......................................................................... 26 ........................................................................ 96 ................................................................. 99 .............................................................. 37 ........................................................ 35
Peterii

Petera

Petera Fundtura Petera Petera Petera Petera

Petera

Fundu Gaura Gaura Gaura

Gaura cu

Musc

Haiduceasc, Hiclean
Livadiei

................................................................ 39 ................................................................ 20

Petera Petera

Gaura lui Ecab Galai .................................................... 30 Gaura lui Lasconi ............................................................ 21

307

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor dm Romanie INDEX de

Petera Petera Petera

coninut

Gaura

Prului

................................................................ 20

Gaura Scrofii ...................................................................... 4 Gaura Ttarilor .............................................................. 100 Gaura Ungurului ............................................................. 22 Ghereta ............................................................................ 96 de la
Scrioara

Petera
Petera

Petera Ghearul Petera Ghearul

................................................. 1

de la Vrtop ........................................................ 2

Petera
Petera

Groapa Lupului ............................................................... 76 Grota Boilor ..................................................................... 19 Gura Cheii ........................................................................ 17 Higeea ............................................................................ 106 Hoanca Boului. ................................................................... 4
Hornarilor ........................................................................

Petera
Petera

Petera

Petera Petera

Hotel Grota ...................................................................... 31 ........................................................................ 19, 22 ............................................................................. 7 ................................................................ 13

Petera Hoilor

Petera lgria .................................................................................... 6

Petera lzbndi Petera

lzbucul

Topliei

Petera neliei .......................................................................... 99

Petera
Petera Petera

La Adam .................................. "....... ,.......... ".................... 54

La

Guri

........................................................................... 33

La Icoane ......................................................................... 50 .............................................................................. 28 Liliecilor ........................................................................... 26 Liliecilor de la Gura Dobrogei ........................................ 54 lui Adi ............................ ,.................................................... 4 lui Carafil ......................................................................... 88 lui Cocolbea .................................................................... 81
lui Cotuna ............................................................................ 7

Petera Lenua Petera

Petera

Petera Lucia - 2
Petera Petera

Petera Petera Petera

lui Dionisie Torctorul .................................................... 97

308

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor i

minelor din Rom6nia - INDEX de

coninut

Petera Petera
Petera

lui Epuran .......................................................................... 84

lui lorgovan ..................................................................... 22

lui Iosif ............................................................................. 94 lui Negru .......................................................................... 49 lui Vt ............................................................................... 40 Luncani ............................................................................ 74 Mare ................................................................................. 19 Mare de la Mare din Mare
Guri

Petera

Petera Petera
Petera

Petera
Petera

.............................................................. 40 .......................................................... 25

oronite

Petera

Mereti

.................................................................... 63 ............................................................. 10

Petera Mgura

Bihorului ............................................................ 13 ......................................................................... 27

Petera Mgura Sighitel Petera Mrghita

Petera Petera

Meda ................................................................................ 73 Meziad .............................................................................. 11 de

lng Petera Petera

Petera Mic Petera Mic Petera Mic

lui Vt ......................................... 39 .................................................... 18 .......................................... 22

din satul din Valea

Drstnicului

Petera Miidului
Petera

................................................, ............................ 7

Modoloaie ........................................................................ 45 Morarilor .......................................................................... 45 Muierii de la Baia de Fier ................................................ 57 Muierilor .......................................................................... 58 ........................................................................... 8

Petera

Petera
Petera

Petera Napitileu Petera Petera

Petera

nr. 01 ................................................................................ 23 nr. 01 de la Coasta Vacii de la Federi ............................ 77 nr. 01 de la nr. 01 de la

Mereti

.......................................................... 65 ...................................................... 41 .............................................. 56

Petera

Socolov

Petera Petera
Petera

nr. 01 din Cheile

Ttarului

nr. 01 din Piatra cu Lapte ................................................. 5 nr. 02 .................................................................................. 5

309 www.cimec.ro

Arheologts peterilor i mmelor dm RomAnia INDEX de coninut

Petera Petera

nr. 02 de la Coasta Vacii de la Federi ............................ 77 nr. 02 de la

Mereti

.......................................................... 66 .............................................. 56

Petera
Petera Petera

nr. 02 din Cheile

Ttarului

nr. 03 ...................................................................................... 23

nr. 03 de la Coasta Vacii de la Federi ............................ 79

Mereti Mereti

Pe tera nr. 03 de la
Petera

.......................................................... 68 .......................................................... 73 .......................................................... 71 .......................................................... 72 din Cheile

Vrghiului

nr. 04 de la nr. 05 de la nr. 09 de la nr. 09 de la nr. 1O de la nr. 13 de la nr. 16 de la nr. 18 de la nr. 20 de la nr. 21 de la nr. 23 de la nr. 26 de la nr. 27 de la nr. 33 de la nr. 34 de la nr. 36 de la nr. 37 de la nr. 39 de la nr. 61,

Petera
Petera Petera Petera Petera Petera Petera
Petera

Mereti

nr. 08 de la Mere ti .......................................................... 72

Mereti Mereti Mereti Mereti Mereti
Mereti

.................... 72

........................................................ 112 ........................................................ 113 ........................................................ 113 ........................................................ 113 .......................................................... 67 .......................................................... 68 .......................................................... 68 .......................................................... 72 .......................................................... 68 .......................................................... 69 .......................................................... 69 .......................................................... 70 .......................................................... 71 .......................................................... 71

Petera Petera Petera Petera Petera

Petera

Mereti Mereti Mereti Mereti Mereti

Mereti

Petera

Mereti

Petera
Petera Petera

Mereti
Mereti Mereti

Petera
Petera Petera

Petera

de la Colibituri ........................................ 33

Oaselor ............................................................................ 49 Observator ...................................................................... 50 Oilor ................................................................................. 49

Omului .............................................................................. 32

Petera Petera

Petera Prclabului

.................................................................... 59
310

www.cimec.ro

Arheolog'a

petenlor I

mmetor dm RomfJma - INDEX de

conmut

Petera Prleazului ------.................. 62

Petera Pdurea
Petera Ptruns Petera Pzrite

Sicleni ............................................................... 38 .. ._._ ..................... ._ ............................................. 62 .......................................................................... 30 .................................................................... 24

Petera
Petera
Petera

Piatra

Bniii

Piatra Corbului .._ ........ ._ ..................................................... 8 Piatra cu Lapte._._._ ............. ._ .._ .._ ......................... ._ ... ._ ........ 6

Petera Piatra ngurit .... ._ .. ._ .... ._ ........................................... ._._. 97

Petera
Petera
Petera

Piatra Morii ............... -- .................................................. 9 Piatra Poienii ................................................................... 82 Piatra

Roie ....... ._ .............................. ._ ...............................

Petera Pitic Petera Petera Petera Petera Petera

Petera

..................................... ._ ...................................... ._. 45

Pocala ................................................................................ 3 Policiori ... _. ........................ ._ .. ._ ........ _. ............................... 98 Polovragi ............ ._._._ ......... ._ ............... ._ ... ._ ........... ._ ......... 62 Ponicova ................. _. ........................................................ 91 Ponor .......... ._ ... ._ ... ._._ ..... ._ .._ . ._ ............. ._ ....... ._ ... ._ .. ._._ .... ._. 82 Ponorul de la
C lea

.. ._._._._._._._ .... ._ .. ._ ........ ._ .. ._ .._ .... ._ ...... 6

Petera Popov Petera

._ ............... ._ .................. ._ .... ._ .............................. 27

Porcariului ... _. .................................................................. 39 din Dealul Alb .... _. ............... _. ...... _. .................. 46

Petera prbuit

Petera Pusta Clele ---------------------------------------------------- 6 Petera Racovi ....................... ._ ......... ._ ..... ._ ........ ._ .. ._ .. ._ ........ ._._ .. 32
Petera
Petera

Rece ....... ._ .. ._ ...... ._ .............................. ._ ............................ 42 Ripiceni .......... ._ ....... ._ .. ._._._, .... ._ .... ._ ..... ._ ......... ._ ......... ._ ..... 16 Rolului .......... ._ ...................................................... ._ ....... ._ 40 ....................................................................... 92 ..................................................................... 46

Petera

Petera Romneti

Petera Romboidal Petera Rusetilor

Petera

........................................................................ 46

Scrofeni ............................ ._ .................... ._ ....................... 56 Soei .............. ._ .... ._ ............... ._ ... ._ ................. ._._._._ ..... ._._._ .. 53
311

Petera

www.cimec.ro

Arheologis

peterilor i

mine lor din Romlmis - INDEX de

coninut

Petera Socolov
Petera Someul

........................................................................ 41

Rece ................................................................. 41 de la Nandru .................................................... 80

Petera Spurcat
Petera

Strnic ............................................................................. 25 Balicii ...................................................................... 43 de Jos ..................................................................... 76 Mare ........................................................................ 50 ........................................................................ 48 ......................................................................... 84

Petera ura Petera ura

Petera ura

Petera ura Mic

Petera

Topalu ............................................................................... 56 Travertin .......................................................................... 15 ............................................................................. 32 ......................................................................... 1O ..................................................................... 47

Petera Topolnia
Petera

Petera apului

Petera ibucoaia

Petera Ungureasc Petera Petera

Ungurului ............................................................................ 9 U rieilor ........................................................................... 38 Pietrei ....................................................................... 98

Criului

Petera Ua Petera

Vacii ................................................................................. 13 Vadul Vrful .................................................................. 15 ............................................................. 95

Cmruei

Petera Petera

Petera Vrful nalt ....................................................................... 28

Petera Vlee Petera Vere

................................................................................ 34 ................................................................................ 16

Pe tera Veterani ........................................................................... 89

Petera

Vraska .............................................................................. 27 Vulpii ................................................................................ 52 Vulturului ......................................................................... 49 Zmeilor de la Onceasa ...................................................... 9

Petera
Petera Petera

Piatra Rotriei ................................................................................. 98

Salina

Arpa ................................................................................. 151

Salina Baia Baciului .................................................................... 157

312
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor t

mine lor dtn Romlmta - INDEX de cont mut

Salina Baia Verde ........................................................................ 157 Salina Sa lina Salina

Bcoi

............................................................................... 156

Baa ................................................................................... 151

Bicoi ................................................................................ 157

Salina Beclean ............................................................................. 151 Salina Cmpulung la Tisa ........................................................... 156

Sa lina Ciceu .................................................................................. 151

Salina Cojocna ............................................................................ 153 Salina Salina

Cotiui

- Rona .................................................................. 155

Sa lina Cristur ............................................................................... 151

Crieu ................................................................................ 153 !bneti

Sa lina de la Salina Sa lina Salina Salina Sa lina

- Botoani .................................................. 152

Salina de la Snpaul ................................................................... 153

Domneti

.......................................................................... 151

Dragomireti ..................................................................... 156

Grozeti
lliua

............................................................................ 150

................................................................................. 152
ugatag ................................................................... 155

Mntur ........................................................................... 152

Sa lina Ocna

Sa lina Praid .................................................................................. 154 Salina Reteag ............................................................................... 152

Salina Rogna " 158 Sa.lina Rona ................................................................................. 155

Salina Rupea ............................................................................... 152 Salina Sic .................................................................................... 153

Sali na Sintereag ........................................................................... 152

Sa lina Slatina ............................................................................... 156 Salina

Slnic

de Prahova ............................................................ 157

Salina ipotele ............. ~ ............................................................... 155

Sa lina Tahat ".............. ,. .......... ,.......... -............................................ 152

Salina Trgu Ocna ....................................................................... 151

313
www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor dm Rom6nia INDEX de contmut

Salina Telega ............................................................................... 157 Salina Sa lina

Toprui ........................................................................... 155 Trotuul. ............................................................................ 151

Salina Uioara ............................................................................... 150 Salina Unirea ............................................................................... 150 Salina Sa lina
Vieu Zalu

................................................................................. 156 ................................................................................. 158

Sa !inele Caci ca ........................................................................... 158 Salinele Ocna Dejului ................................................................. 153 Salinele Ocna Salinele Ocna
Mic ......................................................................

154

Mureului

............................................................ 150

Salinele Ocna Sibiului ................................................................ 159 Satin ele Ocnele Mari ................................................................... 158 Salinele Peta ............................................................................... 153 Sa finele Salinele
Rzboieni-Cetate ...........................................................

150

Sraru ............................................................................. 154

Salinele Teiani. ........................................................................... 154 Salinele Teiani- Ghitioara ......................................................... 154 Stnca cu desene rupestre n culoare roie de la llidiaVicinic ...................................................................................... 113 Stnca de la Balta, Stnca de la
Stncriile

Mehedini

..................................................... 116

Trectori

................................................................ 113
Ditru

de la Poderei ............................................................ 114 .................................................... 115

Stncile cu incizii de la Stncile Piatra

Peterii

Stncile de deasupra Izvorului de la Tureni .............................. 114 ............................................................... 113 Steiul de la Polovragi ................................................................. 115

www.cimec.ro

INDEX
DE PAGIN AL MONUMENTELOR DIN LUCRARE

www.cimec.ro

Arheologts

peterilor i

minelor dm RomfJnia INDEX de paginfJ al monumentetor dtn lucrare

INDEX DE PAGIN
Petera
Petera Ghearul

C1urului - Izbuc .. .. . . ...... .. ... .. .. .. .... ........... .... ........ .. .. .... .. ...... ... 1 de la Scnoara ... ....... .. . ... .... ................. .. .. .... ... ............. 1 Petera Ghearul de la Vrtop . ............ ...... .... .. .................... .. .. .. .. ...... ....... 2 Petera Luci a .. .. ... ... .. .. . .. . ................................................................... 2 Petera (lui) Sinesie ........... ....... ......... .... ........................... .......................... . 3 Petera Bocua . ... .. ..................................................................................... 3 Petera Pocala ............................................................................................... 3 Petera cu Monezi ........................................................................................ 4 Petera Gaura Scrofii .................................................................................... 4 Petera Hoanca Boulul .................................................................................... 4 Petera lu1 Adi ............................................................................................... 4 Petera nr 02 . .. . . . .. . .. ........... ................................ ..... .......... 5 Petera nr 01 din Piatra cu Lapte . .......................................................... 5 Petera P1atra cu Lapte . . .. .. . . ................................................................... 6 Petera Cugli ................................................................................................6 Petera lgria . .. .... . . .. .. ............. .... ............................................... 6 Petera Ponorul de la C lea .. . ... .. .. .. .. ................................ .... ..... ... .. .. .. ... 6 Petera Pusta Clele .. .... .. ... . .. .... ... .. .. .. ......... .. ..... ... .... .... .... .... ...... ... .. 6 Petera lzbndi . . . . . ............................................................................... 7 Petera lui Cotuna .......................................................................................... 7 Petera M1idului . . . .. ................................................................................ 7 Petera P1atra Corbului .................................................................................. 8 Petera Napitileu . .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .... .. .. .... ... .. .. .... .. ..... ...... .. .. ... .. .. .... .. ... .. .. .8 Petera Piatra Roie .... .. .. .. .. .. .......................... .................... ... ..... .. .. ... .. ... .. . . 8 Petera P1atra Mon1 . .... .. .... . .. .. .... .. .. .... .. .. . .. .. .. ......... ................... ..... ... .. ..... 9 Petera Ungurului. .. . .... ..... .... ... ............ ....... .. ............ ...... .. ... .. 9 Petera Zmeilor de la Onceasa .................................................... .. .... ... ..... 9 Petera Dmbul Collbil . . .................................................................... 10 Petera Mgura Sigh1tel ........................................................................... 10 Petera ibucoaia . .. . ... .. . .. .... .. ..... .. .... .... ... .. .. .. ... .. .. ...... .. .. ........... ... ... . 1O Petera Baiului ..... ..................................................................................... 11 Petera Boului ............................................................................................ 11 Petera Fnae ............................................................................................. 11 Petera Meziad . .. . . . . . ...................................................................... 11 Petera Cub le de la Rac .. ... .. .. .. ........................................................ 12 Petera din Dealul Vrseci de la Pietroasa ................................................. 12 Petera lzbucul Toplie1 .... . . . .... .. .. ............................................ 13 Petera Mgura Bihorului ......................... .................................................. 13 Petera Vacii . .. .. .. .. . .. . .. .. .. . .. .... ..... ..... ..... .. .. .. ..... ... ... . ......... ... .. ..... .... .. . ......... 13 Petera Astupat . . . ... .. . .. ...... ... .......... .... .. ........................... ..... .. ........... 14 Petera de la Sub Piatr .. ..................................................................... 14 Petera de la Uileacu de Be1u ................................................................. 14 Petera DevenuiUI 1 , 11, III .. . ................................................................. 15 Petera Travertin .. . ............ ............ ......... ....... ........ .......... ............... ........ 15 Petera Vadul Criulul ..................... ........... ... ................. ... .... .... ..... . .. ... ...... 15
317

www.cimec.ro

Arheologia

peterilor I

minelor din

Rom~nta

INDEX de paginA al monumente lor dm lucrare

Ripiceni ........................................................................................... 16 .. .......................................................................... 16 - Cheile Ranoavei ....................................................... 17 Petera din Valea Coacz ei ......................................................................... 17 Petera Gura Cheii ........................................................................................ 17 Petera Mic din satul Petera .................................................................... 18 Petera Mare ............................................................................................. 19 Petera Grota Boilor .................................................................................. 19 Petera Hoilor ............................................................................................. 19 Petera cu Aburi ...........................................................................................20 Petera Gaura Livadiei .............................................................................. 20 Petera Gaura Parului ................................................................................ 20 Petera Cumont ........................................................................................ 21 Petera de sub oim ................................................................................... 21 Petera Gaura lui Lasconi ........................................................................ 21 Petera Gaura Ungurului ............................................................................. 22 Petera Hoilor .............................................................................................. 22 Petera lui lorgovan ..................................................................................... 22 Petera Mic din Valea Drstanicului .......................................................... 22 Petera nr. 01 ... ............ ............................................................................ 23 Petera nr. 03 ............. ........................................................ ......................... 23 Petera Piatra Baniii ............ .............................................................. ........ 24 Grota nr 01 din Dealul Colan i.................................................................. .24 Petera Mare din oronite ...................................................................... 25 Grota nr. 02 din Dealul Colani ..................................................................... 25 Grota nr. 03 din Dealul Colani ..................................................................... 25 Petera Cerbului ........................................................................................... 25 Petera Starnic ............................................................................................. 25 Petera Cuptoru Porcului ................................................ ......................... 26 Petera de sub petera de dup Cara .................. ......... ................. ..... .. 26 Petera Fugarilor ...................................................................................... .26 Petera Liliecilor ........................................................................................... 26 Petera Mrghita ........................................................................................ 27 Petera Popov ......................................................................................... 27 Petera Vraska ............................................................................................. 27 Petera Elena ...... ... ... ....... .... .................... ..... ................... ... ..... ........... ..... 28 Petera Lenua ......................................................................................... 28 Petera Varfullnalt ................................................................................... 28 Petera Bobot ... .. ........................................................... 29 Petera cu Ap din Chetle Garlltet ............................................................. 29 Petera din Dealullerioril .............................................................. 29 Petera Paz rite ......................................................................................... 30 Petera cu Oase ......................................................................................... 30 Petera Gaura IUJ Ecab- Galai ................................................................... 30 Petera cu Pu .............................................................................................. 31 Petera Cuptorul Ciumei .............................................................................. 31 Petera de sub Pietrele Albe ........................................................................ 31 Petera Hotel Grota ...................................................................................... 31 Petera Omulut .......................................................................................... 32 Petera Racovi .... .... ....... ... ..... .. ............... ........ ............... .... ... .. .. .. .. .. . ..... 32 Petera apului ........................................................................................ 32
Petera Vere ...... Petera cu Gamele
318

Petera

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mine lor din Rom6nia - INDEX de

Petera

pa gin~

al monumentetor dm lucrare

nr 61 , Petera de la Colibituri ........................................................ 33 Petera 2143/a . ............................................................... 33 Petera La Guri ....................................................................................... 33 Petera de sub stnca Liubcovei ................................................................ 34 Petera din Dealul Colan .. .. ... .. ................. ................. .... ............... .... ..... . 34 Petera Vlee . ...... ... ..... ...... ........ .. . ......... .... ..... .. . .. .. ... .. .... .. ......... 34 Petera (Gaura) Ch~ndiei 1 .................................................................................... 35 Petera (Gaura) Chrndrer 11 ......................................................................................... 35 Petera Gaura Haiduceasc , ....................................................................... 35 Petera Gaura cu Musc ............................................................................ 37 Petera Pdurea Siclenr ............................................................................. 38 Petera Colul Ctnii ................................................................................... 38 Petera Duban .......................................................................................... 38 Petera Dubova ........................................................................................... 38 Petera Urieilor ........................................................................................... 38 Petera Dubov ............................................................................ 39 Petera Gaura Hrclean . .. ...................................................... 39 Petera Mrc de lng Petera Jur Vt ......................................................... 39 Petera Porcariului .......................................................... 39 Petera Mare de la Guri . .. .. . .. ...... .... .. .. .. .... .. ..................... ... .. ............ .... ... 40 Petera 2 Mai ................................................................................ 40 Petera lui Vt ...........................................................................................40 Petera Rolulur . . .. ............................................................................ 40
Petera

nr. 01 de la

Socolov

..................................................................... 41

Petera Socolov ........................................................................................41 Petera Someul Rece ................................................................................. 41 Petera Petera

(lui} Binder ....................................................................................42 Rece . . . .. . .. ... ... .. .. .. .. .. .. .. .. ... .. ... ... .. .. . .. .... .. .. .. .. ... ... .. .. .. .. .. .. .. .. ... 42 Petera Ascunsa .......................................................................................... 43 Petera Cltur .. .................................................................................... 43 Petera ura Balicii ............................................................................ 43 Petera Ceteaua Mrc ............................................................................. 44 Petera cu Coloane . . .............................................................................44 Petera Ficiorilor ....................................................................................... 44 Petera Hornarilor .......................................................................................44 Petera Modoloaie ..................................................................................... 45 Petera Morarilor . .. ... .. .... .. .................. ................................................. .. 45 Petera Piti c . . ... . . ...... .. .......... ... .. .. ... .. ..... .... .. ... .. ... ......................... 45 Petera prbuit din Dealul Alb ................................................................ 46 Petera Rombordal ....................................................................................46 Petera Rusetilor . . .......................................................................... 46 Petera Ceteaua. Mare ........................................................................ 47 Petera cu stalactite Gaura Ceazului .......................................................... .47 Petera Ungureasca ,. .... ... . ..................................................................... 47 Petera Amatorilor .......................................................................................48 Petera Degence . . ...... .. .. ... .............. .... .. ... .. . .. ... .................. .... .. . .. ...... .... ... 48 Petera ura Mica ...................................................................................... 48 Petera Oaselor .. .. ... .......... ..................... ... ....... .. ... .... .. ..... ........... .... ... .. ... 49 Petera Oilor . .. ............... .................................................. ........................ 49 Petera lui Negru ............. ............... .. .... ..................................................... 49 Petera Vulturului ...................................................................................... 49
319 www.cimec.ro

Arheotogia peterilor i minelor din Romnia - INDEX de psgmA al monumente tor dm lucrare
Petera Observator ...................................................................................... 50 Petera la Icoane . .. ..... .. ..... ... .. .. ... .... .... .. .. ....... .. .. ...... ... ...... ...... ... ....... .. ..... 50 Petera ura Mare ... .... .... ... ..... .. .... .... ......... ......... .... ... ... .. .. .. .. . .. .. .. .. ........ ... 50 Petera Petera

Baba . .. ..... ........ ..... ...... ... ... .. ........... ......... ................. ....... ... .... ...... 52 Bursucilor ...... .... ....... ... ........ ... .... .. .. .... .. .. ..... .. ....... .. ... ..... ... ...... .. .... 52 Petera Casian ................... ......... .. .. ............ .................... ... ...................... 52 Petera Vulpii ..... .... ... .. ............. ........ .... ... .... .. ... ........... ......... ..... .. ...... ... . 52 Petera Che1a .................................................................................. ...... 53 Petera Soc1 ...........................................................................,............ 53 Petera la Adam ... . ... .. . ............... ................. ....... .... ........... 54 Petera llliecilor de la Gura Dobrogei ................................. .................... . 54 Petera Canera Mica de la Topalu ........................................................ 56 Petera nr 01 dm Che1te Tatarului ............................................................. 56 Petera nr 02 d1n Cheile TataruiUJ ......................................................... 56 Petera Scrofen1 ............. ......................................................... 56 Petera Topalu ....... .. ....................................................................... 56 Petera Muierii de la Baia de F1er ............................................................ 57 Petera Muienlor . .. .. ...... .. ...... .... .. ........ ...... ............... ... .. ...... ........... 58 Petera Bltioara ..... ..... ...... ....... ....... ........ ......... ... ... ... ............... .......... ... 59 Petera Parcalabului .. ... ........ ......... .... ........ ......... ........... .. ............ ......... ... 59 Petera Cioarei ........ ...... ...... ....... ...... ......... ................. ......... ......... ............ 60 Petera din Runc ........ ............................................................ ..... ............. . 60 Petera Cloani ........................................................................................ 61 Petera Oalma Peteri i .......................................................................... 61 Petera dm Valea Deleului ..... .. ............... ........ .......... ..... .... ..... .... ..... ...... 62 Petera Parleazulul . .................................................. ........... ............. . 62 Petera Patrunsa .. .. ... ... .... .... .... ... .... .. .... .... ..... ... ........... .... ... .. .. .. .... .... ... .... . 62 Petera Polovragi ....... ............................ ........................................... ...... 62 Petera - adapostul sub sta nea - nr. 40 . .................... ......... .......... ........ ... . 62 Petera Almaulu i .... ..... .. ... ... .. ..... ... . .... .. ............. ... ...... .. .. .......... ........ ...... 63 Petera Mare Mereti ........ ..... .. .. ............. ................... ... ..... .......... ...... ...... .. 63 Petera nr. 01 de la Mereti ..................................................................... 65 Petera nr 02 de la Mereti ...... ..... ...... ................................. ...... ............. . 66 Petera nr 20 de la Mereti ........... ........................ .................. .................. 67 Petera nr 03 de la Mereti ......................................................................... 68 Petera nr 21 de la Mereti ......................................................................... 68 Petera nr 23 de la Meret1 ......................................................................... 68 Petera nr 27 de la Mereti ......................................................................... 68 Petera nr 33 de la Mere ti ......................................................................... 69 Petera nr 34 de la Mereti ........................................................................ 69 Petera nr 36 de la Mereti .. ........ ...... ................... .... ........ .. .. .............. ...... 70 Petera nr. 05 de la Mereti ......................................................................... 71 Petera nr 37 de la Mereti ......................................................................... 71 Petera nr 39 de la Mereti ......................................................................... 71 Petera nr 08 de la Mereti ......................................................................... 72 Petera nr 09 de la Mereti . ................ ................................... 72 Petera nr. 09 de la Mereti din Cheile Varghiului ................................... 72 Petera nr 26 de la Meret i . . . .......... . .................................. 72 Gaurile alatura te din Dealul lui Coco ........................................................ 73 Petera Meda ........................................................ 73 Petera nr. 04 de la Mereti ......................................................................... 73
320
www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

minelor din

Rom~nia

- INDEX de pagmlJ al monumentelor dm lucrare

Petera

Petera

Cioclovina cu ap .......... ................................................................. 74 Luncani ........ .................................................................................. 74 Petera Cioclovina ....................................................................................... 75 Petera Balogu ........................................................................................... 76 Petera cu ap termal Geoagiu Bi - Germisara ....................................... 76 Petera Groapa Lupului .............................................................................. 76 Petera ura de Jos .................................................................................... 76 Coridorul din Piatra Muntenilor ..................................................................... 76 Petera nr. 01 de la Coasta Vacii de la Federi ............................................ 77 Petera nr. 02 de la Coasta Vacii de la Federi ........................................... 77 Petera Cocoului ........................................................................................ 78 Petera 1 din Culmea Vrtoapelor ............................................................... 78 Petera Curat de la Nandru ....................................................................... 79 Petera nr. 03 de la Coasta Vacii de la Federi ............................................ 79 Petera Spurcat de la Nandru ................................................................... 80 Petera Bordul Mare de la Ohaba Ponor .................................................... 81 Petera lui Cocolbea .................................................................................... 81 Petera din Ponoric .................................................................................... 82 Petera Piatra Poienii ................................................................................... 82 Petera Ponor ........ .... ..... ............................................................................. 82 Petera Avenul cu incizii de la Gaura Cizmii ............................................... 83 Petera lui Epuran ....... ................................................................................. 84 Petera Topolnia ....................................................................................... 84 Petera Climente 1 , Petera Climente, Gaura lui Climente ......................... 85 Petera Climente 11 .................................................................................... 86 Petera Cuina Turcului ................................................................................. 87 Petera Fluturilor .......................................................................................... 88 Petera lui Carafil ......................................................................................... 88 Petera Veterani ......... .................................................................................. 89 Petera Ponicova ..................... ..................................................................... 91 Petera Buzeica ........................................................................................... 92 Petera cu aven ..... .. ..... .. ............................................................................. 92 Petera Cuciulat ........................................................................................... 92 Petera Romneti .... ................................................................................... 92 Petera Istorica ............................................................................................ 92 Petera Templul Ursitelor ....................................................... ...................... 92 Biserica Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul .............................................. 93 Complexul Aluni , Culmea Martiriei ............................................................. 93 Biserica Agatonul Nou - Hram Sf. Ion Zlatotust .......................................... 94 Petera Casa Hoilor ......................................................... .... ....................... 94 Petera lui Iosif ........................................................................................... 94 Petera Agatonul Vechi ...... .......................................................................... 95 Petera antropic Malul cu Gaur ..... .. ........... ......... ...... ......... ... ... .. .. .. .. .. ... . 95 Petera Csoaia ........................................ .......... .. ...................................... 95 Petera Vrful Cmruei ......... .................................................................... 95 Petera Buctria ........................................................................................ 96 Petera Fundatura ........................................................................................ 96 Petera Ghereta ........................................................................................... 96 Petera Piatra In gurit ............................................................................... 97 Petera lui Dionisie Torctorul ..................................................................... 97 Petera Policiori ........................................................................................... 98
Arheolog la peterilor - 23
321

www.cimec.ro

Arheologia peterilor i minelor din Romfmia INDEX de paginfl a l monumentelor dm lucrare

Petera Ua Pietrei . ... ... ... ... . .. .. .......... .. .. .. ... .............. ... ..... .. ... .. ............. .... 98 Piatra Rotriei ... . ...... .. ........ ...... ... ....... ................. ... ....... ................... 98 Petera de la Culmea Pietrei ......................... . ........................ . ............ 99 Petera Fundu Peten1 ............................................................................... 99 Petera lnel1ei . .............. ................................................................ . 99 Ch1lia Aluni .. . ................................................................................. 100 Complexul Dumbrven i .............................................................................. 100 Petera Gaura Ttanlor ..... .. . ............................................................... 100 Complexul rupestru de la Murfatlar ............................................................. 101 Petera Oumbrven i Cnpte . .. .. ............................................................ 101 B1sericua Basarab1 81 ............................................................................... 102 Galeriile G 1- GS ......................................................................................... 102 Bisericuta Basarabi 82 ............................................................................... 103 Bisericua Basarabi 83 .... ............ ........................ .................................. 103 B1sericua Basarab1 B4 ............................................................................ 104 Bisericua Basarab1 E5 .... . .. .... .. .. ........... ............. ... ........ .... ....... .... 104 Camera - nc pe rea funerar C 1 .. ........ ..... .. ........................... ... ........ ... .. 105 Camera- incaperea funerara C2 . . ...................................................... 105 Canera Basarabt- Murfatlar- C1mrtrrul .. . . .......................................... 105 Petera antropic de lng cariera Ghera . .. ........................................... 106 Petera Diana .. .............. . ............................................... 106 Petera H1geea .. . . . .............................................. 106 ncperea spat in stanc Greaca -T1clar ............................................... 107 Petera Crea ca . .. . .. ...... .. . . ............................................... 107 Avenul Betfia ...................................................................................... 108 Avenul Gleni ......................................................................................... 108 Avenul Varn1ei ....................... .................................................................... 108 Adpostul din peretele lzbucului de la Fanae ........................................... 109 Adpostul Mare dintre Petera Roie r Petera cu Ap ........................... 109 Adpostul sub stanc Coasta Luchr1 . ........ ................................... 109 Adpostul sub stnc lntre Stnci .............................................................. 109 Adpostul sub stnc Petera Frumoas .................................................. 110 Adpostul sub sttmc Petera Oilor ...................................................... 110 Adpostul sub stnc Piatra lu1 Gotar ........................................................ 11 O Adpostul lui Chmente .......... .. .. .. ......................................................... 111 Adpostul sub stnc Cuina Turcului ......................................................... 111 Petera nr 1O de la Mereti . . ............................................................ 112 Petera nr. 13 de la Mereti ....................................................................... 113 Petera nr. 16 de la Mereti ....................................................................... 113 Petera nr 18 de ta Mereti .. ... .. .. .. .. .. ..... . .. ............... 113 Stnca cu desene rupestre in culoare ro1e de ta llidia-Vicrnic ............... 113 Stanca de la Trecatori . .. ... .. . . ............ ......... .... .............. 113 Stancile Piatra Petenr ................. .... ...................... .. ............. 113 Inscripiile rupestre drn complexul natural ,Amfiteatru" de la Casran ( inscripii Tn limba greaca) ....... . . . .. ........ ............ ............... 114 Stancriile de la Poderei .......................................................................... 114 Stancile de deasupra Izvorului de ta Tu reni ....................... .. ........... 114 Gravurile de pe pere ii stancoi dm Che1le Sohodolului de la Runcu ......... 115 Stancile cu incizii de la Ditru .. ... .. . ..... . .................... . ............. 115 Steiul de la Polovragi ................................................................................. 115 Stanca de la Balta. Mehedinti ..................................................................... 116

322

www.cimec.ro

E ploatarea aun era i d cupru Bucium .... ................ . ....................... 117 1na d aur Almau ar ........................... ................. ......................... 117 Mina R1metea ............................................................................................. 117 Minei de aur Albumus ajor - C tatea ar i Ceta M ca ................. 117 in a d cupru i fter Arneag .................................................................... 118 M na de cupru, argint f r Rdnua .......................................................... 118 Mtna de cupru Cladova- Valea Cer ca .................................................... 119 tna de cupru Dud ................................................................................... 119 ina d cupru fi r Mtlova ....................................................................... 119 1na Boc a ................................................................................................. 120 Mina de aur Bolvani a ............................................................................... 120 Mina de aur Borlova ................................................................................... 120 in a de cupru Ciclova ................................................................................ 120 Mtna Ctelova Rom na ................................................................................ 21 M1na de aur Maidan ................................................................................... 121 M1na de aur, argint, cupru plumb i 1 r Oognecea ................................... 121 ina arga ............................................................................................... 121 M1na Ohaba Btstra ....................................................................................... 121 Mtna de aur Nera ....................................................................................... 122 ma de aur, argint, cupru, plumb I fi r Mo dova Noua ............................ 122 ina de aur, cupru, plumb i 1 r Sa ca Roman ................................. 122 Mina de teri plumb Ruchi a ................................................................. 122 Mina Baioara ........................................... . .......................................... 123 1na de aur, rgint. cupru ' p umb Surducu ar .................................... 123 Mtna de aur, argint, cupru, plumb i f r Vrad .......................................... 123 Mtna de fer T ncova ................................................................................... 123 tna Cr'cior .............................................................................................. 124 M1na de aur Surduc .................................................................................... 124 rna de er Tehucullnferior ...................................................................... 124 Petera - m na .La Podun ...................................................................... 124 E p oatan d fi r Manerau .................................................................... 125 M1na Al n .................................................................................................. 125 M na de aur Bi a ..................................................................................... 125 M1na de aur Ba a- Crciuneti .. ............. .................. ...... . ............ 125 Mina de aur Petroani ...................................................................... 125 in a de aur Ruda - Brad .......................... ........................ . ............ 125 Mina Tetiuc ............................................................................................... 126 ine e d aur Cain le de Sus ................................................................... 126 Minele d ur Craciu ............................................................................... 126 Mtna de aur Fze ........................ .................................... .. . . . . 127 tna de aur Ha agani .................................................. ..... . .. ....... 127 Mina Ghelari ............................................................................................... 127 Mtnel de aur Craciun ti ................................... ..... ...... ................... ... ... 27 Exploatarea de fter Pe iu ar .............................................................. 128 Exploatri de fier Petlu Mtc .............................................................. 128 Mina d aur lscroni ................................................................................ 128 M1na de aur Mgura - Toph a ........................ . ......................... ............. 28 Mtna Hondol ......................................................................... .................. 128 Mina R1b a ............. .............................................................. ... ................... 28 Mtna Sacarmb .......................................................................................... 128 Exptoatar'le din nisipuri! un re varciorova ............................................ 129
323

www.cimec.ro

Arheologie peterilor i mme/or din Romnia INDEX de pagin! al monumente lor din lucrare

Mina de aur Trestia ................................................................................... 129 Mina Eibenthal ... ..... ... ............ ................. ... ..... ............................... .... ... 129 Mina StnJJa .............................................................................................. 129 Mina de cupru i fier Covsan ................................................................... 130 Mina de cupru Tisovia . . . .. ... . ...................................................... 130 Mma de cupru , fier i plumb oimu ......................................................... 130 M1na de fier Cric1ova ................................................................................. 130 Mma dm Valea Ulii de la Covsan .. ... .. . .. ... . .. . ... . .. . . .. ............ 130 Mina de fier, plumb, cupru , argint, aur, arseniu , antimoniu de la Ogradena Veche . . .. . ... .... .. .. .. .. . .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. . . .. . . .. ............. 131 Canera Ampoia .. . . .. ... .. .. ............. .... ..... ... .. .. .. .. ... . .. ......................... ..... .. . 132 Cariera Baia .... .. .... . .. . .. ..... ............ .... ...... .. ... .. ... . .. ... .......... ....... .... .. .. ... .. .. . 132 Cariera Crarea Meni ................................................................................ 132 Canera Cladova . .. . ................................................................................. 132 Canera Geoagru ......................................................................................... 132 Cariera lghiu ............................................................................................. 132 Cariera Albet1 .. . ... .. . ......................................................................... 133 Canera de balast lzbndi . .. . . . ... .... . . .. . ..................................... 133 Cariera de sub cascada din faa peterii Pinia ....................................... 133 Canerele de nisip i pietri Ghioroc - Balastier . .. .................................. 133 Canera Bucova .. .. .. .. . .... . . .. . .. .. ..... .. . .. .. ... .. ....... .. .. ........ ...... .. . 134 Cariera de 1st argilos Rap a .. ... ... .. .. .. .. .................................................. 134 Cariera de tuf calcaros Svmia - lliova .. .... .. .. .. .. .. .. ...... .. ... .. . .. .. .. .. .. ... .. ... . 134 Cariera lablania .... . .. . . .......... ................................ ....... 134 Cariera loneti ........................................................................................... 134 Cariera Luncavia ..................................................................................... 134 Canera Coronini .. .................................................................................... 135 Cariera Mceri ......................................................................................... 135 Cariera Mehadica ....................................................................................... 135 Cariera Petnic .. . .. .................................................................................... 135 Carierele Ruchia ..................................................................................... 135 Cariera Baciu . .. . . . .. .. ............................................................................. 136 Cariera Cpuul Mic ............................................................................... 136 Canera T ople .......... ............................................................................... 136 Canera Verend1n .. .. .. .... .. .. ... .. .... ... ..... .. .. . .. .. ...... .. ........ ..... ...... .. .... ..... .... . 136 Canerele Rusca Montan .......................................................................... 136 Cariera de calcar Malul Rou ................................................................... 137 Canera de la Moldovineti .......................................................................... 137 Canera de pietn Gligoreti ........................................................................ 137 Canera Jucu de Sus ................................................................................. 137 Canera Nadic ............................................................................................ 137 Cariera de la vest de Potaissa ................................................................... 138 Canera de nisip Rdaia ........................................................................... 138 Cariera de piatra Ceiu ............................................................................ 138 Cariera Tu reni .... .. ... . . .............. ... . ........... ....... ... . . ...... ................ 138 Cariera de piatr Cernavoda cu Relieful lui Hercules Saxanus ................ 139 Cariera de piatr Snduteti Nord . .. . .. . .. ... ..................................... 139 Canera Murfattari- Basarabi .................... ................................................ 140 Canera BeJan ..... .. ... .............................................................................. 141 Cariera Clan ............................................................................................ 141 Cariera Crpini ......................................................................................... 141
324
www.cimec.ro

Arheotogia peterilor t mmelor din RomAma - INDEX de pagin ~ al monumentelor din lucrare

Canera Deva - Dealul Pietroasa ......... . . .................................... 141 Cav1t1l e ngropate dm canera de travertin de la Sndom i n i c .................. 141 Cariera Bahna .. . . .................................... . .................................... 142 Cariera Crj ii .. .. .. ................ ...... .. .. .. .. . .. ...... .... . ......... .. ........................ 142 Cariera Peteana . . ...................................................................... 142 Canera Snta Maria de P1 atra .................................................................... 142 Cariera S cel .. .. . . . .. .. .. ............................................................................ 142 Cariera Strei . ... . .. ...................................................................... 142 Canera Valea sangeorgiUIUI ...................................................................... 142 Canera Brezn1a .. ..................................................................... 143 Canera de piatra Gura V au ....................................................................... 143 Cariera Mraconia . .. ...................................................................... 143 Cariera Varciorova .................................................................................... 143 Cariera Vodia .......................................................................................... 143 Canera Greaca .................................................................................... 144 Cariera de n1sip Chean 1 ............................................................................. 144 Cariera de nisip Cipu ................................................................................ 144 Canera Petri ... . ................................................................................ 144 Canera C1uperceni . .. ............................................................................. 145 Canera Greaca Ticlar ............................................................................... 145 Cariera D1nogeia . . . ...................................................................... 145 Cariera Picol- Nisiprie ....................................................................... 145 Canera Uroi . .. . . . ........................................................................ 146 Nis1pna Crasna- Pune ............................................................ 146 N1s1pria dmtre Marghita i Ghenetea ........................................................ 146 Lutana Biharea . . .. . . ........................................................... 14 7 Lutna din Dealul Miloaia de la Cuvm .................................................. 147 Lutna Valea Danciulu1 ........................................................... 147 Lutria Vad ............................................................................ 147 Lutria Chitila - Ferm .............................................................................. 148 Lutria Dealul Crucii ................................................................................. 148 Lutna Ghenci ........................................................................................... 148 Lutna Poiana Frii . ....................................................... 148 Lutria Schela Cladovei . malul Dunrii ..................................................... 148 Lutna Picol .. . ... ........... .. .. . ............................ ....................... 149 Sa lina Grozeti .. .......... ....................... .... .. ............................. ... .. ............ 150 Salna Uoara .. . . ... .... ......... .... .... ..... .... . ... ... .... ............... ... ... ............... ... ... 150 Salina Unirea ........... . ........................................................................... 150 Salinele Ocna Mureulu i ..................................................................... 150 Salinele Rzboieni-Cetate ............. .... ... .. ......................... .. .... .. ..... .. ....... 150 Sa lina Arpa . . . .. .. .. ................... ................ ..................... .......... 151 Sahna Baa ..... ........................................................................................... 151 Salina Beclean .......................................................................................... 151 Salina Ciceu ........................................................................................... 151 Sahna Cristur ... .. ... ...... ... ................. .......... ................... ....... ... ........ ........... 151 Sahna Domneti ...................................................................................... 151 Sa lina Targu Ocna .. .......... ................... .. ....................... ................ ............ 151 Salina Trotuul .......... ... ... . . . ............................................................. 151 Sahna de la !bneti- Botoani . ............................................................. 152 Sa lina lhua .. .. .. .... ... . .. . ... . .. .... .. ... ....... ................. ......... ...... ........... ... .. 152 Sa lina Mntur .. .. . .. .. .. . .. ..... ..... .. ... .. ... .. .. .. .... . .. .. . .. .. ... .. .... .. .. .. .... ... .. ......... . 152
325
www.cimec.ro

Arheologie peterilor i minelor dm Rom6nia - INDEX de pagln6 al monumentetor din lucrare

Sa lina Reteag ........................................................................................... 152 Sa lina Rupea . ......................................................................................... 152 Sahna Sintereag ......................................................................................... 152 Salina Tahat . .. ................................................................................. 152 Sahna CoJocna .................... .................. ................................. .... ........... 153 Sahna Crieu . . ............ ............. .... .... ............................ .... .......... ...... 153 Sa lina de la Snpaul .................................................................................. 153 Salina Sic ... . .. .......................................................................... 153 Sahnele Ocna OejuiUI .............................................................................. 153 Salinele Peta .... . . . .... ........... .... ...... ...... ........... ........ .......... ................. 153 Sa lina Pratd .. ........ .... ........ ..... .. ............. ... .................. ......... ......... .......... 154 Sa finele Ocna Mic ........ ................... .......... .... .. .. ...... ...... ...................... .... 154 Salinele Sraru . ........ ... .......... .... ... .............. ..... .. .................. ...... ... ..... ..... 154 Salinele Teiani ... .. ............................................................... 154 Salinele Tetani - Ghtttoara ..................................................................... 154 Salma Cotiw - Rona .. . . . .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. ... .......... .............. ... ................ 155 Salina Ocna ugatag ................................................................................ 155 Sahna Rona .................. ........... ... .......... ........... ... .................... 155 Sahna i petele .... . ............... ..... ... .... . ..... ...................... .. . ............ .. ... ...... . 155 Saltna Toprut .. . ............. ................... .... . .. ... ... ............. ... .... 155 Izvoarele srate de la Lunea ...... .... ................................ ........................ 156 Sahna Bcot .. .. .. . .................................................................. 156 Sahna Cmpulung la Tisa .................... ... ... .... ... .. .. . .. ... ..... ... .. ... .. ...... .. .. ..... 156 Satin a Dragomireti . ............ ... .. .. ... ............... ....... .... ..... ...... ............ ...... 156 Sa lina Slatina .... ......................... .... .................................... ...... .... ........... 156 Salma Vieu . ...... .. .. ..... . .. ... .. . .. .... .. .. .... ... ............... ... ... ... .... .. ....... .......... 156 Salina Bata Baciului. .................................................................................. 157 Sa lina Baia Verde ...................................................................................... 157 Salina Btcoi ................................. ......................... ........... ... ................ 157 Sa lina Sln1c de Prahova ......................................................................... 157 Sahna Telega .................... ............ .... ....... .................... ........ .................. 157 Ocnele Mari ............................................................................................... 158 Sahna Rogna ............................................................................................. 158 Sahna Zalu . ......................................................................................... 158 Salinele Cacica ............................ .... .................. ................. ..... .............. 158 Sai inele Ocnele Mari ................... ... ........................................................ 158 Petera Cheta . . .. .................................................................................... 106 Salinele Ocna Sibiului ................................................................................ 159 Plane ...................................................................................... 161

www.cimec.ro

Arheologie

peterilor i

mmelor dm Romnia - Selme

POSTFAT

carte este rezultatul unui pro1ect iniiat cu sprijinul Ministerului Culturii i realizat in intregime cu sprij1nullnst1tutului de Memone Cultural- ciMeC Ea a fost scris in donna de a ses1za necesitatea unei preocupri constante in m1mster pentru evidena IStoricul I soarta unor categoru de monumente pe care le tntlmm rspndite pe ntregul cuprins al rii , pe lng care trecem nu le acordm aten1a cuvemt uneori le I degradm sau in cel mai fericit caz le ignorm Sunt ns I oamem care le 1ubesc, le apreciaz , le-au cercetat r au fcut din cercetarea lor o preocupare de-o via, o religie. Uneon i-au pus chiar viaa in pencol pentru a le cunoate pn in ultimul cotlon. Rezultatele acestor cercetr' au fost adunate acum pentru prima dat pentru a fi puse la dispoziia publiculUI larg Cum rezult din lectura crt1i, aceste monumente, opere ale naturii sau creatii ale omului, au nevo1e de protec1e I , totodat . de o educare a tunstului, a celor ce le viziteaz spre a avea gnJ s le lase urmailor in starea in care le-au gsit sau chiar s aib ide1 noi in ngnwea lor Ele sunt monumente-document i ne amintesc de un trecut care ne aparine Ele sunt garania viitorului nostru istoric ca motenitori I stpni a1 muturilor pe care se afl , fiind in acelai timp valon care aparin intregii umamti Mulumirile noastre se indreapta in pnmul rnd ctre domnul arhitect Cnstian Moisescu, director general al Direciei Patrimoniului Cultural Naional Istorice din Ministerul Culturu in perioada in care am inceput anevoioasa intreprindere de a aduna toate informaiile ex1stente despre aceast bogat i valoroas categone de monumente. care a neles mesaJul nostru. ctre domnul director Dan Matei i doamna directoare adjunct Irina Obertander- Trnoveanu, de la Institutul de Memorie Cultural care, mpreun cu intreaga echip cu care lucreaz au fost altun de m1ne cu nelegerea I adesea cu sufletul I osteneala, au realizat o baza de date i o complex arhiv dig1tal i au fcut ca efortul meu, al nostru s vad lumina tiparului. Lor, tuturor i familiei mele li se adreseaz recunotma mea.

Aceast

Autorul

16 octombne 2000

www.cimec.ro