NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII Teren de fundare Pmnt, roc sau material de umplutur care exist pe amplasament nainte

de execuia lucrrilor de construcii. Partea inferioar a unei construcii care are rolul de a transmite ncrcrile la teren i de a participa, alturi de celelalte elemente structutale, la asigurarea rezistenei, stabilitii, exploatrii i durabilitii construciei. Adncimea de fundare este distana msurat de la nivelul terenului (natural sau sistematizat / amenajat) pn la baza fundaiei. Ansamblul elementelor care asigur rezistena i stabilitatea unei construcii sub aciunea ncrcrilor statice i dinamice, inclusiv cele seismice. Sistemul structural este alctuit din trei subsisteme: suprastructura (S), infrastructura (I) i terenul de fundare (T).

Fundaie

Adancimea de fundare, D Sistemul structural

Suprastructura

Ansamblul elementelor structurale situate deasupra infrastructurii; poziionat, de regul, peste cota zero a construciei.

Infrastructura

Ansamblul elementelor structurale situate, de regul, sub cota zero a construciei; este alctuit din substructur i fundaii; la construciile care nu au substructur, infrastructura este alctuit din fundaii.

Substructura

Parte a infrastructurii poziionat ntre suprastructur i fundaii. Substructura este alctuit, de regul, din elemente structurale verticale (perei, stlpi) i elemente orizontale sau nclinate (plci, grinzi etc.). n raport cu suprastructura, aceasta prezint diferene de alctuire i conformare, care conduc la capaciti de rigiditate i rezisten majorate. n unele cazuri substructura include i primul sau primele niveluri de peste cota zero.

S S T T a) T T F T T T b) T T F T

LEGENDA S=Suprastructura I=Infrastructura B=Substructura F=Fundatii T=Teren de fundare

S S S
CTA 0.00 CTA 0.00 CTA 0.00

F T c)

B I T d)
3

B F

I F T e)

CLASIFICAREA FUNDATIILOR

1. Dupa adancimea de fundare Fundaii de suprafa D 3,00m In cazul construciilor prevzute cu 2 sau mai multe niveluri subterane (subsoluri), fundaiile sunt considerate de suprafata, desi D > 3m. Fundatii de adancime Fundatiile care nu se incadreaza in categoria fundatiilor de suprafata.

2. Dupa modul de transmitere a incarcarilor la terenul de fundare Fundatii directe Incarcarile se transmit exclusiv prin suprafata bazei fundatiei.

1 umplutura 2 - sapatura taluzata

Fundatii indirecte Incarcarile se transmit prin suprafata bazei si prin fortele de frecare mobilizate pe suprafata laterala.

a, b, c, d: diferite tipuri de elemente de fundare

3. Dupa tipul actiunilor predominante Fundatii solicitate static fundatiile constructiilor

Fundatii solicitate dinamic fundatiile unor masini sau utilaje tehnologice

7

4. Dupa tipul elementului structural care sta pe fundatie Fundatii sub stalpi Fundatii sub pereti (ziduri)

5. Dupa alcatuirea constructiva Fundatii izolate (sub stalpi) Fundatie de suprafata Fundatie de adancime (pe piloti)

Sectiune verticala

Vedere in plan
8

Sectiune verticala

Fundatii continue (sub stalpi) Fundatie de suprafata

bs L0
50 mm

Hc
Beton de egalizare

Lc Ht B
Sectiune transversala

Hc

Vedere longitudinala

Fundatii continue (sub pereti de zidarie) Fundatie de suprafata

Sectiune transversala
10

Fundatii continue (sub pereti de beton armat) Fundatie de suprafata

Sectiune verticala

Vedere in plan

11

Fundatii generale (sub stalpi si sub pereti) Fundatie de suprafata - Radier

Vedere in plan

Radier tip dala groasa

Sectiune verticala

1-1
hr Beton de egalizare
12

Fundatie de adancime Radier pe piloti

Vedere in plan

13

6. Dupa procedeul de executie (pentru fundatiile de suprafata)

Fundatii executate in sapatura taluzata

14

Fundatii executate in sprijinita

15

ETAPELE ELABORARII PROIECTULUI DE FUNDATII 1. Cercetarea terenului de fundare Studiu geotehnic si hidrologic 2. Stabilirea adncimii de fundare 3. Alegerea sistemului de fundare - FUNDATII DE SUPRAFATA - FUNDATII DE ADANCIME 4. Predimensionarea fundatiei 5. Calculul TERENULUI DE FUNDARE LA STARI LIMITA - Starea limita ultima (SLU) - Starea limita de exploatare (SLE) 6. Elaborarea proiectului de executie

16

FUNDATII DE SUPRAFATA
Stabilirea adncimii de fundare a unei fundaii se face innd seama de urmtoarele criterii: Geotehnice, hidrogeologice i climatice adncimea la care apare un strat de pmnt cu capacitate portant adecvat; nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane i presiunea apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) n corelare cu problemele care pot apare n timpul execuiei sau n exploatare; adncimea pn la care se pot produce degradri prin nghe; adncimea de afuiere (pentru fundatii de poduri); Proiectul de arhitectur prin care se impune cota util (cota 0,00 sau cota ultimului nivel subteran, dup caz). Vecinti efectele excavaiilor i/sau a epuismentelor generale asupra fundaiilor i cldirilor nvecinate; excavaii ulterioare prevzute pentru utiliti sau alte construcii. Adncimea minim de fundare se stabilete ca fiind adncimea cea mai mare care rezult n funcie de criteriile de mai sus.
17

Alegerea tipului de fundaie Fundaiile trebuie alese astfel nct s transmit la teren ncrcrile construciei, inclusiv cele din aciuni seismice, asigurnd ndeplinirea condiiilor privind verificarea terenului de fundare la stri limit. Stabilirea tipului de fundaie se face innd seama de urmtoarele criterii: Sistemul structural al construciei tipul sistemului structural (n cadre, cu perei etc.); dimensiuni (deschideri, travei, nlimi suprateran i subteran); materiale (beton, metal, zidrie etc.); aciunile transmise de construcie asupra fundaiilor; mecanismul de disipare a energiei induse de aciunea seismic; sensibilitatea la tasri a sistemului structural.

Condiiile de exploatare ale construciei influena deformaiilor terenului de fundare asupra exploatrii normale a construciei; limitarea tasrilor n funcie de cerinele tehnologice specifice.

18

Condiiile de execuie ale infrastructurii adncimea spturii pentru realizarea fundaiilor construciei i modul de asigurare a stabilitii spturii; existena unor construcii n vecintate care pot fi afectate de lucrrile de execuie a infrastructurii; Predimensionarea fundatiei Prin predimensionare se intelege determinarea dimensiunilor bazei fundatiei. Predimensionarea se face pe baza presiunilor conventionale. Presiunile convenionale au semnificatia unor presiuni acceptabile, valorile fiind obtinute pe baza experientei de proiectare, pentru urmatoarele categorii de pamanturi: Roci stncoase si semi- stncoase Pamanturi grosiere (blocuri, bolovniuri, pietriuri) Pmnturi nisipoase (ID 0,5 si Sr) Pmnturi fine (IC 0,5, e si IP) Umpluturi compactate

Presiunile convenionale pconv se determin lund n considerare valorile de baz p conv date in tabele in functie de natura si parametrii geotehnici.

19

Valorile de baz corespund unei fundaii convenionale avnd B = 1,0 m iadncimea de fundare, D = 2,0 m. Valorile pconv se calculeaz cu relaia:

pconv = p conv + CB + CD
unde:

p conv - valoarea de baz a presiunii convenionale;

CB - corecia de lime: Pentru 1< B 5m :

CB = pconv K1 ( B 1)
K1 coeficient - pentru pmnturi necoezive (cu excepia nisipurilor prfoase), K1 = 0,10 - pentru nisipuri prfoase i pmnturi coezive, K1 = 0,05 B limea fundaiei

20

 Pentru B > 5 m: CB = 0,4 p conv pentru pmnturi necoezive; CB = 0,2 p conv pentru nisipuri prfoase i pmnturi coezive. CD - corecia de adncime Pentru D < 2m: CD = p conv (D - 2) /4 Pentru D > 2m: CD =

(D - 2)

greutatea volumic de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tlpii fundaiei (calculat ca medie
ponderat cu grosimea straturilor). Conditiile de predimensionare se exprima in functie de gruparile de actiuni. Aceste relatii se pot utiliza si pentru calculul TF, daca sunt simultan indeplinite 4 conditii: CO + CNT + CFRE + TF (conf. pag. 23 si 24).

21

Gruprile de aciuni pentru situaii de proiectare Gruprile de aciuni pentru situaii de proiectare permanente sau tranzitorii (GF) seismice (GS) ncrcare centric (N) pef med = NS / A 1,2 pconv pef med = NF / A pconv NF - ncrcarea vertical de calcul din GF A - aria bazei fundaiei: A = L B NS - ncrcarea vertical de calcul din GS A - aria bazei fundaiei: A = L B

pef max 1,2 pconv

ncrcare excentric dup o direcie (N, M) pef max 1,4 pconv pef max se calculeaza in functie de: NS; e = MS / NS AC- aria comprimata a bazei fundaiei

pef max se calculeaza in functie de: NF; e = MF / NF AC- aria comprimata a bazei fundaiei pef max = 1,4 pconv

ncrcare excentrica oblic (N, Mx, My) pef max = 1,6 pconv pef max se calculeaza in functie de: NS; e1 = MS;x / NS; e2 = MS;y / NS AC- aria comprimata a bazei fundaiei

pef max se calculeaza in functie de: NF; e1 = MF;x / NF; e2 = MF;y / NF AC- aria comprimata a bazei fundaiei

22

Calculul terenului de fundare la STARI LIMITA (SL) Calculul terenului de fundare la STAREA LIMITA ULTIMA (SLU) si / sau la STAREA LIMITA DE EXPLOATARE (SLE) depinde de urmatoarele criterii: Criterii privind construcia Importana construciei construcii speciale, CS (clasele de importan I i II conf. P100-1); construcii obinuite, CO (clasele de importan III i IV conf. P100-1). Sensibilitatea la tasri difereniale construcii sensibile la tasri (CST); construcii nesensibile la tasri (CNT). Restricii de deformaii n exploatare construcii cu restricii (CRE); construcii fr restricii (CFRE). Criterii privind terenul de fundare Terenuri favorabile (TF); prin terenuri favorabile se ineleg terenurile bune i medii de fundare; Terenuri dificile (TD).

23

Construcia Importana CO CS Sensibilitatea la tasri difereniale CNT CST Restricii de deformaii n exploatare CFRE CRE

Terenul de fundare TF TD

SL

OBS.

Calculul TF la SL nu este obligatoriu.Verificarile pe baza pconv asigura implicit condiiile de verificare la SLU i SLE. SLU
e

SLE SLE SLE SLE SLE Calculul TF este obligatoriu la SL specificate.

SLU SLU

SLU
e

24

Calculul la Starea Limit Ultim - SLU Starea limit ultim de tip GEO este definitorie pentru verificarea dimensiunilor fundaiilor de suprafata. Condiia de verificare:

NR
N reprezinta valoarea de calcul a aciunii verticale sau componenta vertical a unei aciuni totale aplicat la baza fundaiei (inclusiv greutatea proprie a fundaiei) R reprezinta valoarea de calcul a capacitii portante. Daca N > R in terenul de sub

fundatie se formeaza o suprafata de alunecare de-a lungul careia pamantul refuleaza lateral. Fundatia inregistreaza deplasari nestabilizate. Constructia isi pierde stabilitatea generala sau locala.

25

Calculul capacitii portante

R = A' (c'd Nc sc ic + q' Nq sq iq + 0,5 ' B' N s i) A'

c'd Nc, Nq, N sc, sq, s ic, iq, i q' Aria efectiva a bazei fundatiei; se calculeaza in functie de excentricitatile fortei N :

A' = L' B'; L' = L 2e1; B' = B 2e2

Valoarea de calcul a coeziunii efective Factori adimensionali pentru capacitate portant calculati in functie de d (valoarea de calcul a unghiului de frecare intern n termeni de eforturi efective) Factori adimensionali pentru forma bazei fundaiei Factori adimensionali pentru nclinarea ncrcrii V produs de ncrcarea orizontal H Suprasarcina efectiv la nivelul bazei fundaiei Valoarea de calcul a greutii volumice efective a pmntului sub baza fundaiei

'

26

Calculul la Starea limit de exploatare SLE Calculul la starea limit de exploatare comport ndeplinirea condiiilor de verificare a urmtoarelor criterii principale: Deplasri i/sau deformaii: valorile de calcul limit pentru care se consider atins n structur o stare limit de exploatare normal. ncrcarea transmis la teren: valoarea de calcul limit pentru care n pmnt apar zone plastice cu extindere limitat (zona plastic este zona pe conturul i n interiorul creia se ndeplinete condiia de rupere n pmnt). Verificarea criteriului privind deplasrile i / sau deformaiile Verificarea la starea limit de exploatare trebuie s urmreasc ndeplinirea condiiei:

s s

sau

t t

s , t s
t

deplasri sau deformaii posibile valori limit ale deplasrilor fundaiilor i deformaiilor structurilor, stabilite de proiectantul structurii valori limit ale deplasrilor fundaiilor i deformaiilor structurilor admise din punct de vedere tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog, in cazul constructiilor cu restricii de deformaii n exploatare normala (CRE)
27

Deplasri sau deformaii posibile Tasarea absoluta (Metoda nsumrii pe straturi elementare)

med hi s = 10 zi [mm] E si 1
n 3

tasarea absolut probabil a fundaiei coeficient de corecie: = 0,8

In cazul radierelor generale, calculul tasrii absolute se face prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finit. Tasarea medie Tasarea medie probabil a construciei se calculeaz ca medie aritmetic a tasrilor absolute posibile a cel puin 3 fundaii izolate nvecinate ale construciei.

28

Tasarea relativ Tasarea relativ probabil se calculeaz ca diferena ntre tasrile absolute a 2 fundaii izolate sau continue nvecinate raportat la distana ntre ele. Inclinarea fundaiei sub influena fundaiilor vecine tg = (s1 s2) / B sau tg = (s1 s2) / L s1, s2 tasrile absolute posibile pentru verticalele fiecrei margini a fundaiei B, L latura bazei fundaiei dup direcia nclinrii Incovoierea relativ a fundaiei continue sub stalpi f = (2 s3 s1 s2) / 2l s1, s2 tasrile absolute posibile ale capetelor poriunii ncovoiate care se analizeaz s3 tasarea absolut posibil maxim sau minim pentru poriunea ncovoiate care se analizeaz distana ntre punctele avnd tasrile posibile s1 i s2 l

29

Verificarea criteriului privind incrcarea transmis la teren Condiia de verificare a criteriului privind limitarea ncrcrilor transmise la teren se exprim sub forma:

pef,med ppl
pef,med presiunea efectiva medie la baza fundatiei, calculata pentru aciunile sau combinaiile de aciuni din gruprile caracteristic, cvasipermanent si frecvent (GF) ppl presiunea plastica care reprezinta valoarea de calcul limit a presiunii pentru care n pmnt apar zone plastice de extindere limitata Pentru fundaiile cu baza de form dreptunghiular, presiunea plastica se calculeaz:
ppl = ml B N1 + q N 2 + c N3

ml

B q c N1, N2, N3

coeficient adimensional al condiiilor de lucru media ponderat a greutilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundaie cuprinse pe o adncime de B/4 msurat de la baza fundaiei latura mic a bazei fundaiei suprasarcina de calcul la adancimea de fundare, lateral fa de fundaie valoarea de calcul a coeziunii pmntului de sub baza fundaiei coeficieni adimensionali de capacitate portanta, definiti n funcie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioar a pmntului de sub baza fundaiei
30

Fundaii izolate sub stlpi Predimensionare Stalp CT Pamant in umplutura P D Pf Fundatie

31

pef med = (P + Pf) / A pconv; A = L B Pf = m B L D

m 20 kN/m3
Daca N = P + Pf se aplica in centrul de greutate al bazei fundatiei (incarcare centrica): L = B

pef med = (P + Pf)/B2 = pconv B

Daca N = P + Pf se aplica excentric (incarcare centrica) : n = L / B = 1,1 1,5

pef med = (P + Pf)/nB2 = pconv B, L = nB

La alctuirea fundaiilor izolate se ine seama de urmtoarele reguli cu caracter general: - sub fundaiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50100 mm grosime; - fundaiile se poziioneaz, de regul, centrat n axul stlpului.

32

Fundaiile izolate sub stlpi pot fi: Fundaii de beton armat monolit: fundaii tip talp de beton armat (fundaii elastice); fundaii tip bloc i cuzinet (fundaii rigide). Fundaii de beton armat prefabricat (fundaii tip pahar) Fundaii tip talp de beton armat (fundaii elastice) Fundaiile tip talp de beton armat pot fi de form prismatic (a) sau form de obelisc (b).

33

nlimea fundaiei (H) se stabilete funcie de urmtoarele condiii: a) asigurarea rigiditii fundaiei de beton armat H/L 0,30 ; H este nlimea maxim a fundaiei; L este dimensiunea cea mai mare n plan b) verificarea fundaiei la for tietoare fr s fie necesare armturi transversale c) verificarea la strpungere fr a fi nevoie de armtur
34

Valoarea minim a nlimii fundaiei este Hmin = 300 mm. nlimea la marginea fundaiei tip obelisc (H) rezult n funcie de urmtoarele condiii: a) valoarea minim este Hmin = 250 mm; b) panta feelor nclinate ale fundaiei nu va fi mai mare de 1/3. Armtura fundaiei este compus din: a) armtura de pe talp, realizat ca o reea din bare. Aria de armtura rezult din dimensionarea la moment ncovoietor n seciunile de la faa stlpului. n calculul momentelor ncovoietoare din fundaie se consider presiunile pe teren determinate de solicitrile transmise de stlp. Se vor considera situaiile de ncrcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitrile maxime n fundaie. Pentru calculul momentelor ncovoietoare n fundaie se consider seciunile de ncastrare de la faa stlpului i presiunile pe teren pe suprafaa delimitat de laturile tlpii i planul de ncastrare considerat.

35

p1,2 = P / LB 6M / L2B p1 = pmax; p2 = pmin 0; pmed = (p1 + p2) / 2 Mx = B [p0 (lx)2 / 2 + (p1 p2) (lx)2 / 3] My = L pmed (ly)2 / 2 Barele de armatura dispuse paralel cu L, se calculeaza in functie de Mx. Barele de armatura dispuse paralel cu B, se calculeaza in functie de My.

Procentul minim de armare pe fiecare direcie este 0,10 % . Diametrul minim al armturilor este = 10 mm. Distana maxim ntre armturi este de 250 mm; distana minim este de 100 mm. Armtura se distribuie uniform pe limea fundaiei i se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minim egal cu d, nlimea util a seciunii, la margine.
36

b) armtura de la partea superioar este realizat din 34 bare de armtur, cu diametrul de minim =10 mm, dispuse n dreptul stlpului pe fiecare direcie principal. c) armtura transversal necesar pentru preluarea forelor tietoare sau pentru strpungere se realizeaz ca armtur nclinat dispus n dreptul stlpului.

37

Fundaii tip bloc i cuzinet (fundaii rigide) Fundaiile tip bloc de beton i cuzinet sunt alctuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazem un cuzinet de beton armat n care se ncastreaz stlpul.

38

(1) Blocul de beton simplu se realizeaz respectnd urmtoarele condiii: a) nlimea treptei este de minimum 400 mm si de maximum 600mm la blocul de beton cu o treapt; b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a cror nlime minim este de 300 mm; nlimea treptei inferioare este de minimum 400 mm; c) clasa betonului este minim C8/10; dac n bloc sunt prevzute armturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului va fi egal cu cea a betonului din cuzinet; d) nlimea blocului de beton se stabilete astfel nct: tg = H / 0,5(L - lc) (tg)min , valorile (tg)min sunt date in tabele in functie de clasa betonului si pef,max ; aceast condiie va fi realizat i n cazul blocului realizat n trepte; pef,max (kPa) 200 ... 400 (tg)min C4/5 1.15 ... 1.60 C8/10 1.05 ... 1.50

39

(2) Cuzinetul de beton armat se proiecteaz respectnd urmtoarele: a) cuzinetul se realizeaz cu form prismatic; b) dimensiunile n plan (lc i bc) vor respecta urmtoarele condiii: s fie mai mari dect dimensiunile care asigur limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici dect rezistena de calcul la compresiune a betonului; se recomand urmtoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B: bloc de beton cu o treapt: lc/L = 0,50 0,65 bloc de beton cu mai multe trepte: lc/L = 0,40 0,50 c) nlimea cuzinetului (hc) va respecta urmtoarele valori minime: hc 300mm; hc/lc 0,25; tg 0,65; dac tg 1,00 nu este necesar verificarea cuzinetului la for tietoare.

40

(3) Calculul momentelor ncovoietoare pozitive n cuzinet se face considernd ncastrarea consolelor n seciunile de la faa stlpului. Presiunile pe suprafaa de contact dintre cuzinet i bloc, funcie de care se determin eforturile secionale n cuzinet, sunt determinate de eforturile din stlp (nu se ine cont de greutatea cuzinetului).

pc1,2 = N / lc bc 6M / (lc)2 bc pc1 = pmax; pc2 = pmin 0; pcmed = (pc1 + pc2) / 2 Mcx = bc [pc0 (lc12 / 2 + (pc1 pc2) (lc1)2 / 3] Mcy = lc pcmed (bc1)2 / 2

41

Dac: pc2 < 0 (adica apare desprinderea bazei cuzinetului de pe bloc), atunci se determina lungimea zonei comprimate, in functie de valoarea excentricitatii: ex = M / N.

lc

pc1

Dac aria comprimata de pe suprafaa de contact cuzinet bloc este mai mic dect 80% din talpa cuzinetului, (lc bc), atunci cuzinetul se va ancora de bloc cu armturi. Aria acestor armturi poate fi calculat din condiia ca fora din armturi s fie egal cu volumul de ntinderi obinut pe baza unei distribuii liniare a presiunilor.

42

(4) Armarea cuzinetului va respecta urmtoarele condiii: a) Armtura de la partea inferioar: se realizeaz ca o reea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armtur rezult din verificarea la moment ncovoietor n seciunile de la faa stlpului; procentul minim de armare pe fiecare direcie este 0,10%; diametrul minim al armturilor este = 10 mm; distana maxim ntre armturi va fi de 250 mm; distana minim este 100 mm. armtura se distribuie uniform pe limea cuzinetului. b) Armtura de la partea superioar se dispune cnd cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundaiei. Aria de armtur pe fiecare direcie rezult din: verificarea la compresiune excentric a seciunii de beton armat pe suprafaa de contact dintre cuzinet i bloc; preluarea ntinderilor cnd zona comprimat pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria tlpii, ca armtur de ancorare; verificarea la moment ncovoietor negativ a cuzinetului ncrcat cu forele dezvoltate n armturile de ancorare; se realizeaz ca o reea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului i ancorate n blocul de beton simplu; diametrul minim al armturilor este =10 mm; distana ntre armturi va fi de minim 100 mm i maxim 250 mm.
43

Fundaii tip pahar (fundaii si stlpi de beton armat prefabricat)

44

Fundaii continue sub stlpi Fundaiile continue sub stlpi se folosesc, n general, n urmtoarele cazuri: a) verificarea TF la starile limita nu sunt indeplinite pentru fundatiile izolate; b) fundaii izolate care nu pot fi extinse suficient n plan (care determin suprapunerea fundaiilor izolate), stlpi lng un rost de tasare sau la limita proprietii sau fundaii izolate care nu pot fi centrate sub stlpi .
fundatii continue

fundatie continua

constructie existenta

constructie existenta (limita de proprietate)

Fundaiile continue sub stlpi pot fi alctuite ca grinzi independente sau ca reele de grinzi.
45

Predimensionare Dimensionarea latimii bazei fundaiei continue (B) se face pe baza presiunilor conventionale. pef med = (Ni + Pf) / A pconv; A = L B; Ni - fora axial n stlpul i; Pf = m B L D; m 20 kN/m3 L = Lij + 2Lc; L este cunoscut ca marime. Lij este distanta interax intre 2 stalpi consecutivi; Lc reprezinta distanta de la capatul fundatiei pana la primul, respectiv ultimul stalp; Lc = (0,5 1,0m)

pef med = Ni /LB = pconv -m D Bnec

Se recomand majorarea valorii limii obinute prin calcul cu cca. 20% pentru c, datorit interaciunii dintre grinda static nedeterminat i terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are o distribuie neliniar, cu concentrri de eforturi n zonele de rigiditate mai mare, de obicei sub stlpi.

B 1,2 Bnec

46

Alcatuirea constructiva a fundaiilor continue sub stlpi (Seciunea de beton) Fundaiile continue sub stlpi se realizeaz ca grinzi de beton armat de forma T rasturnata.
L0
2550 mm

b bs Ht Hc

Hc
Beton de egalizare

Lc

B
2550 mm

Lv Hv HR Hc

Lv

Lc Hc HR B

b
Beton de egalizare

H'

47

Cazul (a) Fundatie cu inaltimea constanta, Hc Hc = (1/31/6) L0 unde (L0) este distana maxim dintre doi stlpi succesivi Ht Lc unde Ht este nlimea tlpii; Lc = (B - b) / 2 Cazul (b) Fundatie cu vute, HC (nlimea n cmp) si HR (nlimea la reazem) Lungimea vutei, Lv:
1 1 Lv = L0 6 4

Condiii constructive: Ht 300 mm H 200 mm (pentru grinzile cu vute) b = bs+50100 mm. nlimea la marginea fundaiei (Ht sau H) se stabilete astfel nct s fie asigurat lungimea de ancoraj a armturilor transversale de pe talpa fundaiei

Inlimea vutei, Hv:

tg =

Hv 1 Lv 3

H + Hv = 1, 2 1,5 H

48

Armarea fundaiilor continue sub stlpi Armtura de rezisten longitudinala rezult din calculul seciunilor caracteristice la moment ncovoietor i for tietoare. Armtura longitudinal se dispune dup regulile de la grinzile din suprastructur. Se pot dispune i armturi nclinate. Conditii constructive Procentul minim de armare longitudinal este de 0,1%. Diametrul minim al armturilor longitudinale este 14 mm. Pe feele laterale ale grinzii se dispun armturi minim =10 mm la 300 mm. Etrierii rezult din verificarea la for tietoare. Conditii constructive Procentul minim de armare transversal este de 0,1%. Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Dac limea grinzii este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri). Armtura de rezisten a tlpii fundaiei n seciune transversal rezult din verificarea consolelor la moment ncovoietor. Armtura minim trebuie s respecte condiiile date pentru etrierii grinzii.
49

Metode de calcul pentru fundatiile continue sub stalpi. Calculul eforturilor secionale (M,T) Metode simplificate Metodele simplificate sunt metodele n care conlucrarea ntre fundaie i teren nu este luat n considerare. Se accept ipoteza distribuiei liniare a presiunilor pe teren. 1. Metoda grinzii continue static nedeterminate (cu reazeme fixe) Fundaia se asimileaz cu o grind continu avnd reazeme fixe n dreptul stlpilor. p1,2 = N / A M / W [F / L2] N = Ni; M = Mi + Nidi; Mi - moment ncovoietor n stlpul i; di distana de la centrul de greutate al tlpii la axul stlpului i. A = LB; W = L2B / 6

50

Pentru o lime B constant a grinzii, ncrcarea pe unitatea de lungime este:

p1, 2 =

N 6M 2 L L

[F / L]

Fundaia este considerat o grind continu cu reazeme fixe, acionat de jos n sus cu ncrcarea variabil liniar ntre p1 i p 2 i rezemat pe stlpi. Prin calcul (de exemplu, cu Metoda coeficientilor pentru calculul grizilor static nedeterminate) se determin reaciunile Ri n reazeme, adic n stlpi.

51

Se verific conditia:

R i Ni < 0. 2 Ni
(1) Daca conditia este satisfacut, utilizarea metodei este acceptabil si se trece la determinarea eforturilor secionale (M, T) n seciunile caracteristice. (2) Daca conditia nu este ndeplinit, pentru a reduce diferena ntre ncrcrile n stlpi i reaciunile n reazeme, se poate adopta o diagram de presiuni obinut prin repartizarea ncrcrilor fiecrui stlp (Ni, Mi) pe aria aferent de grind.

52

2. Metoda grinzii continue static determinate Se consider c ncrcrile din stlpi i reaciunile n reazeme sunt egale. Grinda este ncrcat de jos n sus cu ncrcarea variabil liniar ntre p1 i p 2 i de sus n jos cu ncrcrile din stlpi. Pentru grinda static determinat astfel rezultat, se trece la determinarea eforturilor secionale (M, T) n seciunile caracteristice. De exemplu, momentul ncovoietor ntr-o seciune x se calculeaz considernd momentul tuturor forelor de la stnga seciunii.

53

Metode exacte Metodele exacte sunt metodele care iau n considerare interactiunea dintre fundaie i teren. Distribuia presiunilor pe teren nu se cunoaste. Metodele de calcul exacte se difereniaz n funcie de modelul adoptat pentru terenul de fundare. Modelul Winkler asimileaz terenul cu un mediu discret reprezentat prin resoarte independente.

Relaia caracteristic pentru modelul Winkler este:

p = ks z
unde: p z ks presiunea ntr-un punct al suprafeei de contact dintre fundaie i teren deformaia pe verticala n acel punct factor de proporionalitate ntre presiune i deformaie, care caracterizeaz rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat
54

Fundaii continue sub perei structurali de zidrie Prevederi generale de alctuire Alctuirea fundaiilor se difereniaz funcie de urmtoarele condiii: a) condiiile geotehnice de pe amplasament; b) zona seismic de calcul a amplasamentului caracterizata prin acceleraia seismic de proiectare (ag): c) cldire fr sau cu subsol. Fundaiile pereilor sunt de tip continuu; n anumite situaii pot fi avantajoase i fundaiile cu descrcri pe reazeme izolate. Fundaiile se poziioneaz, de regul, centric i, numai n anumite situaii particulare, excentric fa de pereii pe care i suport. Fundaiile se realizeaz, de regul, din beton simplu.

55

Limea bazei fundaiei, B, se stabilete funcie de calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundaie. Calculul se face la metru liniar de fundatie, admitandu-se ipoteza starii plane de deformatii (L>>B). pef med p conv pef med = (N + Gf,p) / B x 1 (kPa); N Incarcarea de calcul la metru liniar de perete (kN/m) Gf,p Greutatea fundatiei si, dupa caz, a pamantului care se descarca pe fundatie (kN/m) Gf,p = D x B x 1 x b (sau b+p); b = 24kN/m3; b+p = 20kN/m3

56

Limea blocului de fundaie, B, trebuie s fie mai mare dect grosimea peretelui structural b cu minim 50mm de fiecare parte. nlimea H este de cel puin 400 mm.

57

Limea soclului B1 trebuie s fie mai mare dect grosimea peretelui structural b cu minim 50mm de fiecare parte. Blocul de fundaie poate fi realizat cu una sau dou trepte. nlimea treptelor blocului de fundaie H1, H2 este de cel puin 400 mm si cel mult 600mm.

58

La determinarea nlimii treptelor blocului de beton simplu se va respecta valoarea minim tg dat n tabel in functie de pef med si clasa betonului (de obicei, C4/5 C8/10)

59

Presiune efectiva (kPa) 200 ... 400

tg min C4/5 1.15 ... 1.60 C8/10 1.05 ... 1.50

Limea minim B minim necesar pentru executarea spturilor:

Adncimea spturii h (m) 0,40 < h 0,70 0,70 < h 1,10 h > 1,10

Limea minim B (m) 0,40 0,45 0,50

60

Fundaiile supuse la solicitri excentrice (de exemplu fundaiile zidurilor de calcan) se dimensioneaz astfel nct rezultanta tuturor forelor axiale, N, s se menin n treimea mijlocie a bazei pentru ca ntreaga lime s fie activ la transmiterea presiunilor pe teren. Cnd acest lucru nu poate fi realizat iar limea activ Ba = 1.5b nu satisface din punct de vedere al presiunilor efective acceptabile la teren, se ine seama de efectul favorabil al deformrii terenului i a blocului de fundaie i se admite o lime activ Ba = 2,25 b, cu urmtoarele condiii: peretele ce sprijin pe fundaie trebuie s fie legat de construcie la partea superioar prin placa planeului sau centura planeului, precum i prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6 m distan);

presiunea ce se dezvolt ntre perete i fundaie s nu depeasc rezistenele de calcul ale materialelor din care sunt alctuite peretele i fundaia.

61

62

Fundaii cu descrcri pe reazeme izolate Fundaiile cu descrcri pe reazeme izolate transmit terenului ncrcrile exterioare prin blocuri de fundaie dispuse discontinuu n lungul pereilor. Fundaiile cu descrcri pe reazeme izolate sunt alctuite din: blocuri de beton simplu; grinzi de beton armat. Fundaiile cu descrcri pe reazeme izolate sunt folosite n cazul pmnturilor cu umflri i contracii mari pentru ca presiunea efectiv pe teren s depeasc presiunea de umflare a pmntului. Soluia se poate dovedi mai avantajoas dect soluia fundaiilor continue n cazul unor adncimi de fundare mai mari dect cca. 2,0 m. Reazemele izolate se dispun obligatoriu n punctele de intersecie ale pereilor structurali din zidrie sau n cele n care sunt concentrate ncrcri importante. Reazemele izolate dispuse n lungul pereilor structurali din zidrie au n plan o seciune de form dreptunghiular. Poziia n plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel nct centrele de greutate ale bazelor lor s coincid pe ct posibil cu axul peretelui. Elementele de descrcare sunt alctuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor i care transmit ncrcrile la reazemele izolate.
63

Grinzile se fac, de regul, mai late dect zidul de deasupra cu cca. 5 cm de fiecare parte. Grinzile se realizeaz, n general, din beton armat turnat monolit. Pentru uurina execuiei se va urmri, pe ct posibil, ca grinzile s aib aceeai nlime. Grinzile sunt continue avnd de regul nlimea constant. Pentru asigurarea unei rigiditi corespunztoare se recomand

1 h L . 6 8

64

Fundaii continue sub perei structurali de beton armat Solicitrile mari (N, M, V) transmise de pereii structurali de beton armat pot fi preluate, n general, de fundaii dezvoltate n plan ca o reea de fundaii continue, pe una sau dou direcii. Seciunea de beton Fundaiile continue sub perei ca tlpi de beton armat sau ca bloc de beton simplu i grinda (cuzinet) de beton armat.

65

Armarea fundaiilor Armarea transversal Armarea longitudinal Armturile verticale din fundaie, pentru conectarea cu peretele de beton armat, rezult n funcie din urmtoarele: verificarea la lunecare n rosturile de turnare ale betonului; verificarea la moment ncovoietor i for axial a peretelui substructurii; armtura rezultat din aceast condiie nu poate depi aria corespunztoare suspendrii greutii fundaiei; verificarea seciunii de la baza peretelui la moment ncovoietor determinat de presiunea pmntului pe planul peretelui; n calcul se poate consider i efectul favorabil al forei axiale din perete.

66

RADIERE GENERALE de beton armat Domenii de utilizare Fundaiile tip radier se utilizeaz, de regul, n urmtoarele situaii: - terenuri cu rezisten sczut care impun suprafee mari ale tlpii fundaiilor; - terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasri difereniale; - prezena apei subterane impune realizarea unei cuve etane; - elementele verticale (stlpi, perei) sunt dispuse la distane mici care fac dificil realizarea (execuia) fundaiilor izolate sau continue; - radierul mpreun cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie s realizeze o cutie rigid i rezistent; - construcii cu nlime mare care transmit ncrcri importante la teren.

67

Alcatuire constructiva a) radier general tip dal groas, n care elementele verticale (stlpi sau perei structurali) sunt rezemate direct pe acesta, cu grosime constant; hr 1/8 lmax

1-1

Radier tip dal groas hr

68

b) radier general tip planeu ciuperc

Capitel

stlp 1-1

Perete perimetral
hr

45o

Capitel cu o pant

stlp

1-1 hr

dou pante

69

hr

Capitel cu

c) radier tip plac i grinzi hg/lmax=1/31/6; hr/lmax=(1/151/20) Cu grinzi drepte

70

Cu grinzi intoarse

71

d) radier tip plac cu vute

72

e) radier casetat

73

Principii generale de proiectare Proiectarea radierelor trebuie s in seama de compatibilitatea deformaiilor terenului cu cele ale elementelor structurale. Calculul eforturilor secionale (M, Q) n seciunile caracteristice ale radierului se obin de regul cu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interaciune fundaie-teren. n calculul radierelor trebuie luai n considerare numeroi factori ntre care cei mai importani sunt: - rigiditatea i geometria radierului, - mrimea i distribuia ncrcrilor, - caracteristicile de deformabilitate i de rezisten ale terenului, - etapele de execuie. n calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. Metode de calcul Metode simplificate de calcul pentru radiere rigide Metode exacte

74

FUNDATII DE ADANCIME
Dupa modul de transmitere a incarcarilor la terenul de fundare, fundatiile de adancime se clasifica:

1. Fundatii DIRECTE - Chesoane 2. Fundatii INDIRECTE Piloti, coloane, barete

75

CHESOANE

Transmiterea incarcarilor (exterioare + greutate proprie) se face exclusiv prin baza chesonului.

D > 3m In functie de modul de executie, chesoanele sunt: 1. CHESOANE DESCHISE - Sistem de fundare - Procedeu de executie a lucrarilor subterane 2. CHESOANE CU AER COMPRIMAT Chesoanele se realizeaza din beton armat prefabricat si sunt executate pe loc.

76

CHESOANE DESCHISE Coboara in pamant prin greutatea proprie, pe masura ce pamantul din interior este excavat.

ALCATUIREA CONSTRUCTIVA este definita de: Forma in plan (sectiune transversala) Forma in sectiune verticala Forma cutitului (partea inferioara a peretilor chesonului)

77

Forma in plan (sectiune transversala)

78

Forma in sectiune verticala Perete vertical cu grosime constanta

Perete vertical cu grosime variabila (cu retrageri)

Perete inclinat cu grosime constanta

79

Forma cutitului Cutit cu o panta Cutit cu doua pante Cutit cu doua pante protejat cu profil cornier

80

EXECUTAREA SI LANSAREA CHESONULUI Cheson executat pe uscat Cofrarea si betonarea primului tronson de cheson Cofraj sustinut cu contrafise Cofraj sustinut cu contrafise si taluz in sapatura Cofraj sustinut cu contrafise si taluz in umplutura

81

Lansarea primului tronson de cheson scoaterea traverselor de sub cheson

82

Calculul armarii primului cheson Chesonul reazema pe ultimile 4 traverse schema statica de grinda cu console solicitata din greutatea proprie

Armarea longitudinala, verticala si transversala se face conform regulilor pentru ginda-perete.

83

Coborarea chesonului prin excavarea pamantului din interior

Pamanturi coezive

Pamanturi necoezive

Argile in stare tare

84

Etapele de executie

85

Elemente de calcul 1. Grosimea peretilor GF+R Valoarea R este neglijabila (mult mai mica) in comparatie cu F. GF F = f Alat; f reprezinta frecarea unitara (kN/m2) si valoarea (marimea) depinde de natura straturilor de pamant strabatute de cheson in timpul coborarii.

86

2. Armatura de rezistenta (orizontala si verticala) se determina in functie de eforturile sectionale maxime , in timpul confectionarii, coborarii si exploatarii (daca spatiul interior nu se betoneaza integral).

87

88

Cheson executat pe apa Se realizeaza o insula artificiala (batardou din palplanse) pe care se executa chesonul.

1 Batardou 2 Insula artificiala 3. - Cheson

89

CHESOANE CU AER COMPRIMAT

1. Cheson 2. Camera de lucru 3. Co 4. Lest (zidarie) 5. Sas 6. Conducta pentru aerul comprimat

90

Detaliu SAS 1. Camera principala 2. Co 3. Troliu 4. Chibl 5. Monometru 6. Camera de ecluzare / dezecluzare 7. Pip

91

Etapele de executie

92

Prevederi speciale Presiunea in camera de lucru: p = 0,30 + w h / 100 (daN/cm2) pmax 3 atm (Atmosfera fizic corespunde aproximativ cu presiunea atmosferic la nivelul mrii.) w = 10 kN/m3 h 30m

Presiune (atm) 1 2 3

Timp minim (min) Timp de Ecluzare Dezecluzare lucru (h) 5 8 4 12 24 3 22 55 2

93