Istoria artei

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Acest articol sau seciune arat ca o galerie de imagini. Politicile Wikipedia descurajeaz coleciile ce conin multe imagini diverse ale subiectului articolului; v rugm s modificai articolul sau s eliminai galeriile n consecin, mutnd fiierele sub licen liber la Wikimedia Commons dac nu sunt deja acolo.

Istoria artei

[ extindere ]
Pe perioade

[ extindere ]
Arta preistoric

[ extindere ]
Art antic

[ extindere ]
Art medieval

[ extindere ]
Art occidental

[ extindere ]
Art modern

[ extindere ]
Art contemporan

[ extindere ]
Domenii nrudite

Acest articol este scris parial sau n ntregime fr diacritice. Putei da chiar dumneavoastr o mn de ajutor. tergei eticheta dup adugarea diacriticelor.
Istoria artei este o tiin auxiliar a istoriei studiaz evoluia artelor vizuale, adic a acelor produse ale activitii umane destinate scopurilor estetice, deci care exprim idei, sentimente, emoii. Un istoric de art este o persoan care studiaz istoria artei. De-a lungul timpului, nregistrm mai multe modaliti de clasificare a artei, de la distincia medieval dintre artele liberale i arte vulgare pn la demarcaia modern dintre artele frumoase i artele aplicate. La acestea se pot aduga diverse alte clasificri, care definesc arta ca o manifestare a creativitii umane. n rndul artelor clasice se pot enumera: arhitectura, dansul, sculptura, muzica, pictura, literatura (care include ca genuri literare: poezia, teatrul, arta narativ),filmul, fotografia, banda desenat. La interferena dintre arte

plastice i arte vizuale, au aprut mai nou designul i artele grafice. La acestea se adaug noi forme de expresie artistic precum: moda i gastronomia i noi modaliti de expresie ca: video, arta digital, artele scenice, publicitatea, animaia, televiziunea ijocurile video. Pentru a putea realiza o examinare obiectiv a formelor artistice care aparin diferitelor epoci, istoria artei este un domeniu multidisciplinar, realiznd o clasificare a culturilor, periodizarea acestora i stabilirea particularitilor creaiilor artistice i a influenelor reciproce. Studiul istoriei artei este realizat n mod sistematic ncepnd cu perioada Renaterii, cnd domeniul de studiu se limita doar la civilizaia Europei Occidentale. Cu timpul aria explorat se extinde i la celelalte continente elaborndu-se noi concepte, precum cel al sincronizrii culturale i al relativismului cultural. Astzi, istoria artei deine un domeniu vast, incluznd aici i rspndirea i conservarea operelor de art din ntreaga istorie. Astfel, n secolul al XX-lea asistm la o proliferare a instituiilor, fundaiilor, muzeelor i galeriilor de art, att ca proprietate privat, ct i n spaiul public, dedicate analizei i catalogrii fenomenelor artistice, dar i expunerii ctre publicul larg. De asemenea, apariia i dezvoltarea mass-media a jucat un rol crucial n popularizarea i studiul operelor de art. Mari expoziii periodice, precum Whitney Biennial sau bienalele de la Veneia, So Paulo sau nu mai puin faimoasa Documenta de la Kassel sunt manifestri expoziionale care contribuie decisiv la cunoaterea i afirmarea a noi stiluri i tendine n domeniu. Distincii ca Premiul Turner (acordat de Tate Gallery), Premiul Wolf pentru Art, Premiul Pritzker pentru arhitectur, Premiul Pulitzerpentru fotografie, sau Premiul Oscar pentru cinema, toate acestea nu fac dect s promoveze cele mai bune opere creatoare la un nivel internaional. Instituii precum UNESCO, care a ntocmit acea list de locuri din patrimoniul mondial, contribuie la conservarea celor mai valoroase monumente de art ale planetei.

Cuprins
[ascunde]

1 Arta preistoric (300 000 i.e.n.- mileniul IV i.e.n.)

o o o

1.1 Paleolitic 1.2 Neolitic 1.3 Epoca metalelor

2 Art antic (3500 i.e.n.- 500 i.e.n.)

o o

2.1 Mesopotamia 2.2 Egipt

3 Arta clasica( 500 i.e.n.-500 e.n.)

o o

3.1 Grecia antic 3.2 Roma antic

4 Art oriental

o o

4.1 India 4.2 China

5 Arta Africana 6 Arta islamic 7 Arta medieval(500-1500)

o o o o o o o

7.1 Arta paleocretin 7.2 Arta germanic 7.3 Arta preromanic 7.4 Arta bizantin 7.5 Arta romanic 7.6 Arta gotic 7.7 Stilul curtenesc

8 Arta renascentist (secolele XIV-XVII)

8.1 Renaterea europeana

o o o

8.1.1 Manierismul

8.2 Barocul 8.3 Clasicismul 8.4 Rococo

9 Arta moderna (secolul XVII-secolul XX)

o o o o o

9.1 Neoclasicismul 9.2 Romantismul 9.3 Realismul 9.4 Impresionismul 9.5 Postimpresionism

10 Arta secolului XX 11 Vezi i 12 Bibliografie suplimentar 13 Legturi externe

Arta preistoric (300 000 i.e.n.- mileniul IV i.e.n.)[modificare]

Articol principal: Arta preistoric.

Venus din Willendorf, statuet cu trsturi feminine exagerate, simbol al fertilitii

Primele produse artistice create de om dateaz nc din preistorie, cnd diverse forme de exprimare vizual sau prin sunet (cntatul ritmic sau transformarea unor obiecte n instrumente de percuie, dansul, vopsirea unor zone ale corpului) au fost ncercate de acele fiine hominide, care, prinselecie natural, au ajuns la un stadiu nalt de dezvoltare intectual. n aciuni rituale care precedau vntoarea, prin muzic i dans, grupul de combatani intra ntr-un fel de trans, n care identitatea individual se integra n identitatea colectiv, astfel nct grupul social respectiv i ridica moralul, fiind astfel capabil s reziste n faa agresiunii animale. Primele mrturii ale preocuprilor artistice ale omului aparin Epocii Pietrei. Arheologii au gasit bucati de oase din mamut datand de pe la 300 000 i.e.n.,iar in Africa de Sud s-au descoperit cea mai veche bijuterie cunoscuta si obiecte gravate,vechi de 75 000 de ani.Activitatea artistica neintrerupta a omului Homo Sapiens a inceput in perioada Paleoticului Superior,acum 35 000 de ani. n paleolitic (25.000 - 8.000 .Hr.) oamenii practicau vntoarea i locuiau n peteri, perioad n care dateaz primele picturi rupestre. Dup perioada de tranziie a mezoliticului (8.000 - 6.000 .Hr.), n neolitic (6.000 - 3.000 .Hr.) asistm la apariia comunitilor sedentare care nlocuiesc vntoarea cu agricultura, proces nsoit de evoluia diverselor societi umane, a cror structur devine tot mai complex i n cadrul crora crete ponderea fenomenului religios. n Epoca Bronzului (c. 3000 - 1000 .Hr.) asistm la apariia primelor civilizaii protoistorice.

Paleolitic[modificare]
Articol principal: Arta n paleolitic.

Pictur rupestr din petera Lascaux reprezentnd animale

Primele manifestri ale artei paleolitice au loc cam prin 25.000 .Hr. Apogeul este atins n magdalenian (15.000 - 8.000 .Hr.). Primele astfel de obiecte, ce pot fi considerate ca posednd valene artistice sunt descoperite n sudul Africii, zonaMediteranei, Europa central i de est (mai ales n zona Mrii Adriatice), Siberia(lacul Baikal), India i Australia. Este vorba de piatr cioplit (cremene,obsidian), lemn sau

scule din oase. Pentru a vopsi n rou era utilizat oxid de fier, pentru negru oxid de mangan iar pentru ocru se folosea argil. Alturi de picturi rupestre, astfel de vestigii au fost descoperite n regiunea franco-cantabrian. Picturile aveau att o semnificaie magico-religioas ct i una descriptiv, fiind reprezentate mai ales animale, tema predilect a vntorilor. Un exemplu n acest sens l constituie peterile de la Altamira, Trois Frres, Chauvet i Lascaux. n ceea ce privete sculptura, un loc central l ocup figurile feminine de tip Venus, probabil fcnd parte din cultul fertilitii, dintre care cele mai cunoscute sunt: Venus din Willendorf, Omul din Brno i Venus din Brassempouy.

Neolitic[modificare]
Articol principal: Arta neolitic. Aceast perioad (care a debutat cam prin 8.000 n Orientul Apropiat) a nsemnat o puternic schimbare pentru societile umane, care trec la agricultur i creterea animalelor, o dat cu aceasta asistm i la o dezvoltare a fenomenului religios.

Un sit arheologic deosebit, inclus n Patrimoniul Mondial UNESCO, l constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberic a bazinului mediteran. Acesta dateaz n perioada dintre mezolitic i neolitic i se remarc prin prezena a numeroase figuri antropomorfe, n care brbatul are forma stilizat a unei cruci, iar femeia a unui triunghi. Localitile n care se gsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El Cogul, Valltorta, Alpera i Minateda. Reprezentri similare s-au descoperit n nordul Africii(Sahara, Munii Atlas), dar i pe teritoriul actualului Zimbabwe. Picturi rupestre la fel de remarcabile se afl i n peterile din regiunea rului Pinturas din Argentina, cea mai cunoscut fiind numit Cueva de la Manos (Petera minilor), deoarece s-au gsit multe imagini de mini imprimate ale omului preistoric. Tot prin imprimare, dar cu ajutorul scoicilor au nceput s fie decoratceramica. Apar materiale ca: cuar, chihlimbar, jasp.

Asistm la apariia primelor elemente de sistematizare urban, lucru vizibil n aezri ca: Ierihon (Palestina), Jarmo (Irak),atalhyk (Anatolia).

Epoca metalelor[modificare]
n ultima perioad preistoric, epoca metalelor, apar cuprul, bronzul i fierul. n epoca cuprului se ridic monumentele funerare de tip megalit, precum i alte structuri din piatr, denumite dolmen, menhir, cromlech. Ca exemplificare, se remarc celebrul ansamblu Stonehenge, a crui construcie a nceput prin 3000 .Hr. n sudul teritoriulSpaniei nflorete cultura Los Millares cu celebrele vase n form de clopot i figuri umane cu ochii mari, model ce avea s se extind n aproape tot vestul Europei, chiar i n insulele britanice. n Malta, sunt remarcabile complexele de temple de la Mnajdra, Tarxien i Ggantija.

Car solar din epoca bronzului (Muzeul Naional din Danemarca)

n Insulele Baleare apar complexe megalitice specifice, cum ar fi cele de tip:

naveta, un mormnt uria de forma trunchi de piramid, cu camera mortuar mult alungit; taula, dou pietre mari verticale peste care este aezat una orizontal; talayot, megalit care are forma unui turn.

n Epoca Fierului, n Europa nfloresc dou culturi de mare rspndire:

Halstatt, care s-a dezvoltat n perioada dintre secolele al VII-lea i al V-lea .Hr i se caracterizeaz prin necropole cu morminte n form de tumul cu camera mortuar din lemn de forma unei mici case, adesea nzestr cu un car cu patru roi.Ceramica era policromic, cu decoraii geometrice i ornamente metalice.

La Tne, care a evoluat ntre secolele al V-lea i al IV-lea .Hr.i a caracterizat n special arta celtic. Este prezent o larg varietate de obiecte de fier, cum ar fi sbii, sulie, care din nefericire nu au supravieuit

intacte. Ca decoraii pentru scuturi,fibule este utilizat bronzul i avem aici dou etape ale acestei culturi. O influen puternic o va exercita arta greac, etrusci cea a sciilor. Expansiunea Imperiului Roman care avea s cucereasc o mare parte a Europei, pune capt perioadei epocii metalelor.

Art antic (3500 i.e.n.- 500 i.e.n.)[modificare]

Articol principal: Art antic.

Primii europeni,de acum 25 000 de ani,modelau in lut mici figurine reprezentand zeitati si animale.Se crede ca erau totemuri sau obiecte de cult menite sa sporeasca fertilitatea solului sau sa stabileasca o cale de comunicare cu spiritele animalelor.Unele populatii asiatice pictau,in interiorul pesterilor,imagini realiste infatisand animale,samani ai tribului si scene de vanatoare. Cand oamenii au inceput sa duca o viata mai stabilia s-au apucat sa faca obiecte de ceramica ornamentale si alte lucruri impodobite in China,populatia Yang Shao avea oale cu modele geometrice.Pe masura ce cuprul si bronzul au inlocuit piatra in arme si unelte,prelucratorii de metale au capatat importanta,iar uneltele si obiectele facute de ei erau bogat impodobite.Ei nu urmareau doar sa infrumuseteze obiectele.Sculptand zei sau simboluri sacre pe unelte si arme,erau incredintati ca avestea vor fi mai eficiente.O data cu dezvoltarea asezarilor si oraselor si atingerea prosperitatii statale,templele impresionante,palatele si constructiile monumentale au fost decorate cu sculpturi si picturi ce infatisau modul de viata al oamenilor.De la frescele din Micene pana la sculpturile funerare din Egipt si de la sculpturile olmecilor pana la ceramica pictata in China,arta oamenilor din antichitate ne-a dat posibilitatea sa aflam cum traiau ei.

Initial,chiar si scrierea a fost o activitate artistica (in Mesopotamia si in Egipt),constand in imagini ce reprezentau idei sau obiecte. Pictogramele din China antica simbolizau cuvinte intregi.

Marele eveniment al nceputului acestei perioade este apariia scrisului la care protagonitii sunt marile civilizaii ale Orientului Mijlociu: Egiptul antic iMesopotamia, eveniment prin care arta dobndete noi modaliti de expresie. Scrisul permite evidenierea sistematic a activitilor economice icomerciale. Astfel, n jurul lui 3.500 .Hr. apare n Mesopotamia scrirea cuneiform, care iniial era bazat pe pictograme i ideograme. Ulterior, sumerienii dezvolt scrierea prin redarea silabelor, deci bazat pe fonologia i sintaxa specifice limbii sumeriene. n Egipt apare scrierea hieroglific, cea mai veche mrturie fiind Paleta lui Narmer (3100 .Hr.). Limba ebraic a fost una dintre primele limbi care a utilizat scrierea bazat pe alfabet. Este vorba de sistemul de scriere abjad (1800 .Hr.) prin care fiecrui fonem este redat printr-un simbol.Alfabetul grec i latin deriv din acesta. Apar mari ceti n regiunile unor fluvii ca: Nil, Tigru, Eufrat, Fluviul Galben.

Mesopotamia[modificare]
Articol principal: Arta mesopotamian.

Poarta lui Nimrod, capodoper a artei asiriene (Metropolitan Museum of Art, New York)

Arta mesopotamian s-a dezvoltat n regiunea cuprins ntre fluviile Tigru i Eufrat (Irakul i Siria de astzi), unde ncepnd cu mileniul patru .Hr. au evoluat mai multe culturi ca: Sumeria, Akkad, cea amorit, Caldeea etc.

Arhitectura mesopotamian avea drept caracteristic utilizarea crmizii, a lintoului, a arcului i a bolii. Sunt remarcabileziguratele, temple uriae de forma unei piramide n trepte, de la care ns nu a supravieuit timpului dect baza. Mormntul era de fapt un coridor, urmat de o camer acoperit i un dom fals. Multe asemenea exemple se pot gsi n Ur. De asemenea, s-au construit palate cu ziduri de forma unui zigurat, acordndu-se o atenie deosebit grdinilor (exemplu: Grdinile Suspendate ale Semiramidei, considerat una dintre cele apte minuni ale lumii). n ceea ce privete sculptura, sunt remarcabile lucrrile n lemn cioplit i reliefurile utilizate ca ornament n construcii. Acestea din urm reprezint n special scene militare i de vntoare, fiind nfiate figuri umane i animale, fie reale sau mitologice. n perioada sumerian, au fost realizate n numr mare statuete reprezentnd personaje fr podoab capilar i cu braele ncruciate pe piept. n schimb, figurile umane din perioada akkadian aveau prul lung i barb, un exemplu elocvent constituindu-l stela de la Naram-Sin. n ceea ce privete perioada amorit (sau neosumerian) sunt remarcabile statuetele luiGudea (guvernatorul cetii Laga), n care acesta este reprezentat cu mantie, turban i minile aduse la piept. Un exponat valoros din perioada babilonian este stela lui Hammurabi. Sculptura asirian are ca trsturi principale reprezentareaantropomorf a animalelor i prezena figurilor umane naripate, cu precdere n scene de vntoare, aa cum apar de pild n celebru Obelisc negru al regelui Salmanasar al III-lea. O dat cu apariia i evoluia scrisului, apare i literatura ca o nou form de expresie a creativitii umane. Literatura sumerian este reprezentat n primul rnd Epopeea lui Ghilgame, scris prin secolul al XVII-lea .Hr. Aici apar 30 de mituri despre cele mai importante diviniti sumeriene i akkadiene. Alt lucrare celebr a literaturii babiloniene este Enuma Eli care descrie creaia lumii. Muzica se dezvolt n acea regiune n mileniile al IV-lea i al III-lea .Hr. i este utilizat n templele sumeriene, unde preoii, adesea nsoii de un cor, cnt imnuri i psalmi adresai zeilor. Printreinstrumente muzicale se pot enumera: flautul, toba, harpa .a.

Egipt[modificare]

Articol principal: Arta n Egiptul antic.

Sfinxul i Marea Piramid din Giza

n Egipt nflorete una dintre cele mai mari civilizaii antice care evolueaz ntre 3.000 .Hr. i pn cnd are loc cucerirea de ctre Alexandru cel Mare. Sistemul artistic vast i complex impune existena unor meteugari specializai. Arta are valene simbolistice i religioase i are ca tem central nemurirea, n special a faraonuluicare era venerat asemeni unei diviniti. De aici i existena unor mari opere monumentale. Influena artei egiptene se exercit asupra celei copte ibizantine. Arhitectura n Egiptul antic se caracterizeaz prin monumentalitate. Sunt utilizate mari blocuri de piatr i coloane solide. Cele trei mari tipuri de monumente funerare sunt:

mastaba, mormnt de form dreptunghiular piramid, care poate fi n trepte (de exemplu: Piramida n trepte a lui Djoser din Saqqara) sau neted (cum sunt celebrele piramide din Gizeh)

hipogeu, mormnt subteran (cum sunt cele din Valea Regilor).

Alt categorie de construcii monumentale o constituie templele. Acestea sunt precedate de o alee mrginit desfinci i obeliscuri. Urmeaz o pereche de ziduri trapezoidale susinute de piloni i sala hipostil n care se aflaltarul. Cele mai celebre sunt templele de la Luxor, Karnak, Philae i Edfu. Alt tip de templu este cel cioplit n stnc, care are forma unui hipogeu i avem ca exemple templul de la Abu Simbel i Deir el-Bahri.

Pictura este cea care ofera detalii despre viata cotidiana egipteana.Picturile nu infatisau doar viata pamanteasca,ci si zeii egipteni si asteptata viata de apoi. Figurile,in pictura si in sculptura,se realizau conform unor reguli stricte: proportiile fixe,impartirea picturii in fasii si linia de referinta ca baza.Dintre caracteristici lipseau perspectiva abrevianta si umbrele,iar fundalul era doar sugerat,potrivit regulii transmiterii clare si complete a imaginilor care evocau viata celor decedati. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat in permanenta,de la vederea din profil la una frontala.Marimea figurii ilustrate direct proportionala cu importanta sociala a individului.Statutul social mai era atribuit si dupa imbracaminte si bijuterii.Figurile masculine aveau o piele mai inchisa decat cele feminine.Sculptura reda doar trasaturile principale ale persoanelor.

Arta clasica( 500 i.e.n.-500 e.n.)[modificare]

Artele se dezvolta treptat ca expresie a creativitatii si pentru decorarea caselor,a strazilor si a obiectelor de uz curent.Averile acumulate de imperii si de negustorii din orase au fost intrebuintate pentru sponsorizarea si sustinerea artistilor,ceea ce a dus la progrese semnificative in creatia artistica.Realismul castiga teren- statuile si picturile grecilor si romanilor infatisau nemijlocit si amanuntit,intr-un nou stil,oamenii si mediul in care acestia traiau.In Grecia,cele mai frumoase opere de arta au fost create in perioada clasica,al carui apogeu a fost atins prin secolele V-III i. Hr.O data cu campaniile lui Alexandru cel Mare,in India au ajuns ideile grecesti referitoare la realismul in arta,iar raspandirea budismului le-a purtat mai spre est,pana in China,Japonia si in Asia de Sud-

Est.Artistii romani au copiat deseori operele grecilor si au elaborat un stil realist propriu si socant. In Imperiile acestei perioade,casele celor bogati erau decorate cu frize viu colorate,statui,basoleriefuri si mozaicuri.Cladirile erau ornamentate cu sculpturi si picturi migaloase.In Africa si pe continentele americane,stilurile artistice s-au dezvoltat independent de restul lumii,dar si in China existau stiluri proprii,nemaintalnite in alta parte. Chinezii confectionau obiecte din lemn lacuit si pictau in matase.In aceeasi perioada,grecii au inventat teatrul,reprezentand situatii inspirate din viata.Ei au fost primii care au exprimat stari si emotii prin intermediul artei.Intrucat, creativitatea facea parte din natura umana,orice cultura este caracterizata de forme de arta proprii: sculpturi din lemn sau din piatra,scrieri sau picturi pe papirus sau scoarta de copac,coaserea vesmintelor si a tapiseriilor sau turnarea metalelor.Prin arta au iesit la lumina idei noi,iar in epoca clasica s-au pus bazele multor stiluri,dintre care unele se mentin si in zilele noastre.

Grecia antic[modificare]
Articol principal: Arta n Grecia antic. Caracterizat prin naturalism, utilizarea msurilor i a proporiilor i o estetic inspirat din natur, arta Greciei antice constituie punctul de plecare pentru ntreaga art european de mai trziu. Debutul l constituie culturile minoic i micenian. Arta greac antic evolueaz de-a lungul a trei perioade principale:

homeric: apar primele elemente ale templului grec; arhaic: se trece la arhitectura n piatr i se afirm sculptura; clasic: se dezvolt artele plastice, iar formele i proporiile monumentelor ating perfeciunea clasic. elenistic.

Primele stiluri ale artei grecesti au fost cele protogeometrice si geometrice,ntre 1050 i.Hr. si 700 i.Hr.Vasele erau impodobite cu ornamente masurate cu precizie si,ulterior,cu meandre si cu reprezentari statice de figuri umane si animale.

In perioada arhaica de la jumatatea secolului VII i.Hr.,au aparut doua tipuri de sculpturi monumentale: KOUROS si KORE. Kouros reprezenta un barbat gol,un zeu razboinic, tanar si puternic.In cazul lui se respecta simetria,si frontalitatea,trasaturi definitorii pentru arta egipteana.Echivalentul feminin era Kore,o tanara femeie stand in picioare,infasurata intr-o roba.Folosite ca ofrande,ambele sunt infatisate schitand un zambet in coltul gurii,emblematic pentru majoritatea sculpturilor egiptene. Tehnica pictarii in negru a figurilor pe vase s-a dezvoltat in secolul VI i.Hr..Aceasta a fost urmata de tehnica pictarii in rosu,folosita incepand cu prima jumatate a secolului VI i.Hr.Ambele au atins un stil narativ,realist,in perioada clasica. Ceea ce era doar sugerat in sculpturile kouros si-a gasit implinirea in sculpturile clasice ale sec. V si IV i.Hr. In faza intermediara dintre arhaic si clasic,in prima jumatate a sec. VI i.Hr.,artistii au creat un stil sobru,cu o combinatie speciala de miscari corporale (contrapost) si o perspectiva abreviata.Reprezentantii stilului bogat au incercat totodata sa surprinda expresia sufletului. Pozitia de contrapost este atribuita sculptorului Policlet .Statuile lui (printre care si Doriforul,dupa care s-au pastrat pana in zilele noastre numai copii) intruchipeaza omul in Grecia Antica si simbolizeaza democratia.Piciorul de sprijin si cel in stare de repaos,precum si combinatia dintre miscare si calm,sugereaza deopotrica echilibru si armonie.

n arhitectur au existat trei ordine de construcii: doric, ionic i corintic. Edificiile erau construite n piatr pe un soclu (krepis), cu sau fr pridvor n fa (amphiprostyl) i erau adesea folosite coloanele, care adesea nconjurau ntreaga cldire (peripteros). La nivelul frontonului era pus n eviden friza, n general bogat decorat cu sculpturi n relief. Un exemplu de referin l constituie Acropola din Atena, la care se remarc templul doric Partenon, i cele ionice: Erechteionul i templul zeiei Nike Apteros. Alte lucrri de valoare sunt: teatrul din Epidaur i monumentul lui Lysicrates, unde se remarc geniul artistic al lui Hipodam din Milet. Arta greaca s-a raspandit in timpul Imperiului lui Alexandru cel Mare.Membrele si drapajele figurilor au devenit mult mai dinamice in perioada elenistica,intre secolele IV-I i.Hr.Formele statice au cedat locuri unor lucrari insufletite dramatic.

Roma antic[modificare]
Articol principal: Arta roman.

Istoria artei romane se divide n dou mari perioade:

republican: aflat la nceput sub influena artei etrusce, apoi a celei greceti; imperial: arta atinge deplina maturitate, arhitectura este corelat cu concepiile urbanistice, iar sculptura i elementele de art decorativ decoreaz edificiile fastuoase.

La nceput, arta roman este dominat de influene etrusce i greceti (nct unii o consider chiar o copie a acestor arte), ca apoi s devin o art original, cu trsturi specifice, care a supravieuit de -a lungul istoriei, exercitnd influene asupra perioadelor ulterioare (Renaterea, neoclasicismul). Avnd un caracter statal, este o art unitar, bazat pe talentul organizatoric, spiritul utilitar i simul practic al romanilor. De la Roma pornesc principiile, soluiile, noutile, pentru a se extinde apoi n toate provinciile. In timp ce,in secolul II i.Hr.,statele elenistice intrau in declin,in Roma lua nastere o noua forma artistica distincta,care s-a extins apoi in intregul imperiu.Romanii au imitat,in sculpturi si lucruri decorative,modele italice si elenistice,dezvoltandu-si imagistica proprie,specifica,in portrete si reliefuri.Busturile care reproduceau fidel subiectele erau populare gratie cultului strabunilor din perioada republicii,pana in 27 i.Hr..In timpul domniei primului imparat roman,Augustus,cand au fost promovate stiintele si artele,in portretistica a aparut stilul monumental.Statuile conducatorilor,reliefurile funerare,arcurile de triumf si columnele redau scenele de lupta si evenimentele istorice.

Printre cele mai valoroase monumente arhitectonice sunt: Colosseumul, Forumul Roman, Panteonul, Arcul lui Constantin. n domeniul sculpturii, printre lucrrile mai valoroase se situeaz: bustul lui Nero, statuia lui Cezar

August de la Prima Porta, bustul lui Caracalla. De asemenea, pictura roman s-a bucurat de un real prestigiu n decorarea edificiilor publice i a locuinelor.

Pictura roman, pe lng influenele bizantine, a mprumutat elemente i din arta popular. Tehnicile folosit sunt cele tradiionale: fresca, n care culoarea aplicat pe tencuiala proaspt se ntrete ca piatra, prin uscare; pictura greceasc, realizat pe mai multe straturi de tencuial uscat, dar care se umezete n timpul aplicrii. Personajele sunt aplicate pe un fond de o singur culoare sau pe benzi paralele. Anumite forme (cutele vemintelor, trsturile feei, pri ale corpului omenesc) sunt desenate dup nite formule de execuie specifice i, din acest motiv, toate personajele par a fi gemene. Acestea sunt utilizate pentru decorarea palatelor i a templelor. Temele pot fi: subiecte mitologice sau din viaa cotidian, personaje imperiale sau militare, naturi moarte, peisaje sau motive ornamentale geometrice, florale, figurative etc. Miestria artei picturii i a mozaicului este dovedit i de reuita crerii iluziei realitii (trompe l'il) Exemplificri:

pictura: Casa Misterelor, vila mprtesei Livia Augusta, Prima Porta, Roma, Vila lui H adrian de la Tivoli; mozaic: mozaicul pavimentar din Ostia, Roma; casa de aur a lui Nero de lng Colosseum, Roma; Casa Faunului; Casa Venerei, Pompei.

Art oriental[modificare]

Articol principal: Art oriental.

India[modificare]
Locul de natere al hinduismului, jainismului i budismului, India antic gzduiete manifestri artistice caracterizate prin puternice influene religioase. Astfel sculpturile concureaz n reprezentarea lui Buddha, picturile murale reprezint personaje pline de vitalitate, iar lcaele de cult erau supraetajate, imitau munii i erau bogat ornamentate cu sculpturi, cele mai reprezentative fiind templele de la Mamallapuram i Ellura. Arta Indiei antice a evoluat de-a lungul a mai multor perioade:

cultura Indusului (2500 - 1200 .Hr.) perioada vedic (secolele al XIII-lea - al VI-lea .Hr.) i cea pre-Maurya (secolele al VI - III .Hr.) perioada Imperiului Maurya (secolele III - II .Hr.) arta din Gandhara (secolele II .Hr. - I d.Hr.) colile Mathur i Amarvat (secolele I - IV d.Hr.).

Stilul budist al templelor influeneaz i arta regiunilor nvecinate, printre edificiile reprezentative fiind: templul Angkor Wat, cel din Borobudur, precum i multe altele din China, Japonia i Tibet.

China[modificare]

Beneficiara unei tradiii ndelungate i mai puin supuse influenelor exterioare, arta Chinei antice dezvolt o gam de culori i forme subtile i utilizeaz materiale deosebite cum ar fi: jadul,porelanul, bronzul etc.

Perioadele cele mai importante, n care au evoluat diverse forme i stiluri artistice, sunt corelate cu dinastiile conductoare:

perioada Song (960 - 1279): edificiile au acoperiuri nalte, cu colurile ridicate, dec orate cu sculpturi, picturi i olane multicolore; se dezvolt arhitectura parcurilor.

perioada Han (206 .Hr. - 220 d.Hr.): se manifest realismul n sculptur, ceramic, esturi, prelucrarea fildeului.

perioada Tang (618 - 917): se dezvolt pictura portretistic i peisagistic. perioada Ming (1368 - 1644): restaurarea vechilor tradiii artistice.

Arta Africana[modificare]
nc din epoca preistoric, n spaiul african au fost realizate o gam larg de specimene artistice, fie pentru ritualurile i ceremoniile tribale, fie n scopuri pur decorative. Astfel, primele reprezentri artistice dateaz n 7000 .Hr. fiind desene pe stnci cu animale i vntori. O dat cu evoluia societilor, arta reprezint i o modalitate de a exprima diferenierile tribale i ne referim aici la bogia cromatic a picturii corporale i la diversitatea mtilor utilizate n ceremoniile religioase. Considerat la nceput primitiv, arta african avea s influeneze arta vest-european de la nceputul secolului XX. Pictori ca: Picasso, Matisse, Vincent van Gogh, Paul Gauguin i Modigliani vor utiliza astfel de teme i motive n lucrrile lor, devenind adevrai inovatori.

Arta islamic[modificare]
Articol principal: Art islamic.

Caligrafie islamic cu un celebru textreligios

La nceput, monumentele arhitectonice islamice (palate, moschei, mausolee, fortree) au fost influenate de stilul bizantin (de exemplu: Moscheea Omar din Ierusalim). Ulterior s-a adoptat planul dreptunghiular al moscheilor, cu o mare curte interioar, ncadrat de porticuri (de exemplu: moscheile Ibn-Tulun i Amru din Cairo). n secolele X - XII dimensiunile edificiilor cresc (exemple: El-Azhar i El-Akmar din Cairo). Remarcabile sunt monumetele arhitecturii mauredin Spania (Marea Moschee din Crdoba, secolele VIII - X, Palatul Alhambra din Granada, secolele XIII - XIV), cu nesfritele lor colonade. Alturi de arhitectur s-a dezvoltat i artele decorative (mozaicul, prelucrarea metalelor, a lemnului, a pieilor, ceramica, covoarelor), pictura de manuscris icaligrafia. Supus preceptelor religioase, arta decorativ islamic nu folosete, n general, reprezentarea figurii omeneti sau a animalelor, ci manifest preferin pentru ornamentul pur,decoratiile bogate si caligrafia artistica (exemplu: arabescul). Artistii islamici din perioada dinastiei Omneiazilor s-au decantat de stilul si mostenirea bizantina clasica tarzie,dezvoltand forme diferite,complexe,decoratii impletite si intretesute. Credinta in Coran interzicea reprezentarea artistica a fiintelor.Artistii se straduiau sa prezinte textul Coranului in cea mai frumoasa caligrafie,decorata cu motive impletite si alte forme abstracte.In interiorul moscheilor,modelele geometrice impletite complex decorau amvoanele sculptate in lemn (mimbar),precum si covoarele,tesaturile,obiectele de ceramica si vasele de bronz. Turcii tulunuzi,ca viceregi ai Califatului Abbasid al Bagdadului,au adus arta lor in Siria si in Egipt.Smaltul a ajutat la dezvoltarea productiei de ceramica in orasul irakian Samarra,dand obiectelor un luciu metalic.Dupa secolul X,sub dominatia Fatimizilor din Cairo au fost realizate primele sculpturi din fildes,reprezentand figuri umane. Selgiucizii din Anatolia au produs manuscrise cu ilustratii extraordinare.Cele mai vechi covoare innodate erau tesute manual in Konya,capitala Selgiucizilor.In sec. XII-XIII,au inflorit miniaturile in Irak.Operele literare,stiintifice si istorice aveau ilustratii elaborate minutios.Datorita mongolilor,motivele asiatice,cum ar fi florile de lotus,animalele mitice si palcurile de nori,au intrat in tezaurul de forme ale artei islamice,in special in arta persana. Fabricarea sticlei s-a dezvoltat in perioada mamelucilor,in Egipt si in Siria.Stilul maur s-a impus in

Peninsula Iberica,un exemplu fiind Palatul Alhambra.Covoarele innodate,cu scene de vanatoare,probeaza virtuozitatea impresionanta din perioada Safavizilor persani. In Imperiul Otoman era folosita teracota de ceramica la ornarea suprafetelor de interior si exterior. Combinarea stilurilor islamic,persan si hindus in subcontinentul indian a produs un stil naturalist in timpul imparatilor moguli. In Imperiul Otoman a aparut stilul saz,cu mai putine figuri geometrice.

Arta medieval(500-1500)[modificare]
Articol principal: Art medieval.

Monreale photo ru Sibeaster14

Bisericile,moscheile si templele din toata lumea i-au atras pe cei mai buni artizani si muzicieni.Sentimentele religioase i-au stimulat sa creeze opere delicate si complexe.Marii artisti talentati erau instruiti de autoritatile religioase.Religia le ofera oamenilor obisnuiti o cale de inaltare a cugetului si o speranta pentru vremuri mai bune sau pentru viata de apoi.Marii regi si imparati razboinici,cruzi si aprigi aveau si ei parte de blandete si religiozitate,de aceea au adus la curtile lor artisti,muzicieni,poeti si ganditori carora le asigurau fonduri,punlic si materialele necesare.Sperau si cautau sa arate ca Dumnezeu era de partea lor,iar ei sunt trimisii divinitatii care aveau datoria de-a mentine controlul si ordinea asupra societatii. Templele,bisericile si moscheile erau bogate si se serveau de arta pentru a raspandi istorisiri si idei religioase.Cum gradul de analfabetism era foare crescut in Europa medievala,iar in multe regiuni ceremoniile religioase se desfasurau in limbi straine,se propovaduia pentru inaltare spirituala prin imagini,muzica,sculpturi,mozaicuri si arhitectura.Fiecare cultura si-a dezvoltat stiluri artistice,muzicale si literare proprii. Bisericile bizantine erau decorate cu mozaicuri murale si icoane.In manastirile europene,calugarii petreceau multe ore copiind de mana cartile,impodobind majusculele din texte si chenarele paginilor cu modele migaloase.Musulmanii se specializasera in caligrafie si in ornamentarea cladirilor cu modele geometrice complicate.In Asia,budistii pictau scene din viata lui Buddha.Sub dinastiile Tang si Song,chinezii au pictat si au sculptat in stiluri noi de arta peisagistica si naturalista si fabricau obiecte din portelan fin.In Mexic,manuscrisele,sculpturile in piatra si picturile murale faceau parte din cotidian.

Chartres - cathdrale - rosace nord

Spre sfarsitul Evului Mediu,creativitatea artistica era in floare.Artele plastice si muzica medievala progresarera,iar stilurile si tehnicile deveneau tot mai rafinate.Existau institutii mai importante,ca Biserica de pilda,unde operele erau necesare,iar numarul patronilor bogati,care cumparau opere de arta si ii intretinea pe artisti-sporea. Arta plastica din China dinastiilor Tang si Song au atins noi culmi in rafinamentu in perioadele Yuan si Ming.Toate formele artistice-ceramica,literatura,muzica,teatrul,peisajele pictate si gradinaritul,obiectele de lac si sculptura-au prosperat. In Japonia,stilurile locale le-au inlocuit pe cele chinezesti,de import. Toltecii si Aztecii din America Centrala au preluat si adaptat vechile stiluri de la Teotihuacan si de la mayasi. Arta islamica fusese modernizata de diversele scoli filosofice din Spania,Maroc,Egipt si Samarkand.In Europa,cea mai mare parte din creatia artistica si muzicala era destinata Bisericii,ca vitraliile,tapiseriile si muzica corala.In sec. XIV-XV,unii artisti,lucrand in particular,au inceput sa picteze in stil realist.In Europa aveau loc asa zisele reprezentatii de mistere,bazate pe Biblie sau pe mituri traditionale,precum si recitari ale unor poeme despre eroi, ca imparatul Carol cel Mare si regele Arthur.Geoffrey Chaucer a scris despre dragostea romantica si despre oamenii de rand.Cartile erau accesibile unui public mai larg,deoarece incepusera sa fie scrise in limbile locale decat in latina.

Codex Aureus Sankt Emmeram

n Evul Mediu apar noi specii artistice: orfevrria, obiectele de sticl, miniaturile manuscriselor etc. Pictura medieval dobndete i dezvolt modaliti ca: fresca, icoanele, vitraliile. Muzica ncepe s dobndeasc fundamentare teoretic prin apariia notelor muzicale, a portativului. n cadrul Bisericii Catolice se dezvolt muzica gregorian ca are ca origine muzica primilor cretini din Imperiul Roman de Apus. n paralel cu muzica religioas, evolueaz i cea laic, interpretat detrubaduri, truveri francezi i acei Minnesnger germani.

Arta paleocretin[modificare]
Articol principal: Arta paleocretin. Apariia i rspndirea cretinismului (secolele I - V d.Hr.) este marcat de schimbri radicale n formele de expresie artistic. Apar case particulare (pentru desfurarea ritualurilor noului cult), catacombe i primele biserici. Imaginile cele mai frecvente sunt: Isus, crucea i alte simboluri ale credinei cretine: mielul, pstorul, porumbelul, petele etc. Treptat, imaginile dobndesc o semnificaie narativ i educativ i sunt reprezentare o diversitate de teme biblice. Arta paleocretin este originea stilului bizantin de mai trziu.

Arta germanic[modificare]
Arhitectura popoarelor germanice rezultate n urma dezintegrrii Imperiului Roman se caracterizeaz printr-o gam redus de mijloace de expresie i lipsa de imaginaie a concepiilor edilitare. O creaie reprezentant pentru aceast perioad este Mausoleul lui Theodoric din Ravenna. n ceea ce privete tehnica scupturii, se pot meniona basorelifurile i statuetele care orneaz lcaele de cult din Poitiers (Frana) i Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneia Giulia din Italia). Pictura se dezvolt n special n domeniul ornamentelor miniaturale ale crilor religioase. Stabilii n nordul Spaniei de astzi, vizigoii au dezvoltat un sistem arhitectural complex. Au utilizat arcul de forma unui cerc (nu de semicerc ca pn acum), capitel n stil corintic, iar decoraiile conineau n special motive animale i vegetale. Cele mai multe edificii reprezentative se afl n provinciile Palencia i Toledo.

Arta preromanic[modificare]
Form de tranziie ctre arta romanic, acest tip de art s-a dezvoltat cu precdere n regatul francilor i n spaiile nvecinate i a evoluat n mai multe stiluri independente ntre ele:

arta carolingian arta otonian arta celtic arta viking arta asturian arta mozarab.

Arta bizantin[modificare]

Mozaic

Articol principal: Art bizantin. Ca o continuatoare a artei Imperiului Roman de Rsrit, arta bizantin este dedicat n primul rnd cultului religios cretin.Si-a dezvoltat un stil artistic propriu.Picturile sacre ale sfintilor,numite icoane,au fost realizate respectand un anumit canon de reguli.Splendidele mozaicuri murale,care ii infatisau pe sfinti alaturi de suverani,sunt o demonstratie impresionanta de arta bizantina.Aceste mozaicuri nu erau menite sa portretizeze cu exactitate persoanele.Ele reprezentau maretia si caracterul sublim al personajelor avand un aer de parca erau in ceruri. Bizantul a avut o influenta perena in arta religioasa a tariilor Europei de Est,unde crestinismul ortodox este predominant.Iconarii continuau sa picteze dupa vechine canoane. Se remarc simplitatea formelor i stilizarea acestora. Accentul cade pe utilizareamozaicului, a picturii icoanelor i meninerea unor reguli de reprezentare stricte (canoane), ceea ce va ngrdi creativitatea.

Arta romanic[modificare]
Articol principal: Art romanic. Odata cu aparitia stilului romanic prin anii 1000,sculptorii abandoneaza statuile in rondebosse,optand pentru figuri adosate la portalurile bisericesti in interiorul acestora,lucrari menite sa transmita credinciosilor nestiutori principiile de baza ale crestinismului. Caracteristic perioadei feudalismului consolidat, arta romanic reprezint primul stil artistic cu caracter internaional din cadrul culturii vest-europene. A evoluat n spaiul Germaniei, Italiei, Franeii nordului Spaniei, ca o continuare a stilului preromanic. n spaiul britanic stilul este adus de cucerirea normand fiind deci cunoscut sub numele de stil normand.

Arta gotic[modificare]
Articol principal: Gotic. Stilul gotic apare n Europa Occidental pe la nceputul secolului al XII-lea, fiind contemporan cu stilul romanic.Au aparut noi forme de sculptura,ca parte a arhitecturii,marcand trecerea artistica de la arhaicul stil romanic la suplul si delicatul stil gotic.

Moralia in Job MS dragonslayer

Anterior,doar monarhii si Biserica comandau lucrari de arta,acum insa acestora li se adauga si elitele oraselor,care s-au imbogatit din comert sau camatarie.Portretele donatorilor si sculpturile funerare exprimau constiinta propriei valori.Ordinele calugarilor cersetori propovaduiau cultul Fecioarei Maria.Alaturi de Judecata de Apoi si de intruparea lui Hristos,figura Maicii Domnului a devenit o tema centrala.Din secolul XIV,numarul sculpturilor ronde-bosse a crescut. Incepand din secolul XII,in urma cruciadelor,elementele stilistice din arta bizantina si din traditia clasica au ajuns in centrul si sudul Europei.Mozaicurile bizantine erau foarte raspandite,in Venetia si in Sicilia. Modelele bizantine au inspirat pictura pe lemn si frescele italiene si i-a influentat pe artistii secolului XIV,ca Duccio di Buoninsegna si Giotto di Bondone,precursorii renasterii,care leau oferit lucrarilor lor mai multa naturalete si individualitate,de la zugravirea vesmintelor si chipurilor la peisajele in locul fundalelor aurii traditionale. Picturile pe lemn,in contrast cu cele murale,erau folosite mai ales la altare si la lucrarile devotionale. Bisericile gotice aveau putin spatiu pentru picturile murale,cu exceptia coloanelor si boltilor.De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu vitralii. S-au remarcat frescele lui Giotto in Assisi si Florenta si picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti in Palazzo Publico din Siena. Spre deosebire de acesta, construciile nu mai sunt greoaie, ntunecoase, ci nalte, zvelte, cu interiorul bine iluminat. Printre noile elemente introduse n arhitectur se situeaz: bolta pe ogive (nu pe arce semicirculare), arcul butant i ornamentaia inspirat din natur. S-au realizat construcii impresionante ca: Notre-Dame de Paris, catedrala din Chartres, SainteChapelle, domul din Kln, catedrala din Magdeburg,Catedrala Westminster, Catedrala Canterbury, Domul din

Milano. n Romnia, sunt celebre edificiile gotice din oraele Transilvaniei: Biserica Neagr,Biserica Sfntul Mihail din Cluj, Biserica Sfntul Bartolomeu din Braov i multe altele Aceeai tendin spre verticalitate poate fi regsit i n cadrul picturii i sculpturii: sunt reprezentate n special personaje religioase sau politice n atitudini dinamice, pline de via i dramatism.

Stilul curtenesc[modificare]
In anii 1400,in Alpi,in Boemia,Franta si Burgundia flamanda debuteaza delicatul si elegantul stil curtenesc al goticului.Subiectul predominant era Madona,curbata in forma de S si in vesminte largi. Pe langa obisnuitele lucrari religioase,erau impodobite tot mai multe manuscrise laice,activitate realizata nu numai in manastiri,ci si in ateliere orasenesti. Fratii Limburg au ilustrat o carte de rugaciune pentru Ducele de Berry.Miniaturile din lucrarea Tres Riches Heures du Duc de Berry denota placerea de a povesti,incantarea de a infatisa frumusetea naturii si satisfactia de a nota detalii precise.In perioada goticului tarziu,s-au remarcat artistii precum Tilman Riemenschineider din Germania (Jelirea lui Hristos),Veit Stross din Transilvania (Moartea Fecioarei) care au creat sculpturi in lemn de o mare expresivitate sau prin naturalismul lor,pictorii ca Robert Campin si Jan van Eyxk anticipau deja stilurile care aveau sa apara odata cu Renasterea,prin naturalismul picturilor lor.

Arta renascentist (secolele XIV-XVII)[modificare]

Creaia lui Adam (1508 - 1512) de Michelangelo, Capela Sixtin

Desi cu radacini adanci in traditie,artele au evoluat cu alta imaginatie,tulburatoare, si cu o vigoare crescanda.In Europa,Renasterea a influentat puternic toate artele-pictura,sculptura,teatrul,muzica si arhitectura.Invatamantul si religia au cunoscut o perioada de inflorire.Totodata,invatamanul se laiciza. Si-au desfasurat activitatea numerosi artisti: Tizian,Holbein cel Batran si Holbein cel Tanar,Rafael,Durer,Leonardo da Vinci,Brueghel,Botticelli si Michelangelo,care au conceput noi viziuni si modalitati realiste de a le reprezenta.In Anglia a luat avant literatura si dramaturgia,in special datorita operelor lui William Shakespeare. Publicul a inceput sa aiba acces la arte si sa le aprecieze in mare masura,acestea nemaifiind un apanaj al regelui si Bisericii.Noile clase de mijloc-negustorii si meseriasii-plateau sume importante pentru operele de arta,iar a fi patron al artelor devenise o chestiune modesta. Pe continentele americane,aztecii si incasii au creat podoabe de aur si argint in stiluri noi,desi nu stiau sa produca unelte din metal. Au creat noi forme arhitectonice.La granita dintre Europa si Asia,turcii otomani au realizat o apropiere intre stilurile islamic si european,incurajandui pe creatorii din Spania,Italia si Egipt sa dezvolte o noua arhitectura si o noua literatura.Rusia,tara abia formata,a contopit in biserici si cladiri stilurile bizantin,european si tatar.Artele au cunoscut o perioada de inflorire si in Persia safavida,si in India mogulilor,combinand si dezvoltand stilurile persan,musulman si hindus.Dar in China si Japonia inovatiile au fost mai putine din cauza izolationismului crescand adoptat de conducatori.In Africa,civilizatiile timpurii au inceput sa-si piarda impetuozitatea cand s-au vazut confruntate cu colonialismul european.

Sandro Botticelli - Naterea lui Venus- Galleria degli Uffizi, Florena

In Europa,Imperiul Otoman,Japonia si China,diferentele intre cultura oamenilor de rand si cea a claselor conducatoare s-au adancit.Cultura asiaticilor de rand nu a fost pastrata in scris,dar exista o multime de informatii despre cultura de la marile curti din Asia.In Europa insa,cultura de masa s-a extins datorita evolutiei tiparului,teatrului si vietii citadine.In Italia a aparut un nou tip de pantomima,numit commedia dell'arte,in care actorii din trupa isi creau replicile pe loc.Intre timp,europenii bogati au incurajat dezvoltarea unui nou stil,numit baroc.Pictorii,sculptorii si arhitectii l-au folosit pentru a crea efecte de o maretie spectaculoasa. Artisti ca Rubens,Rembrandt si Van Dyck,din Tarile de Jos,si Velasquez,din Spania,erau cautati pentru portretele pictate intr-un stil aproape fotografic.Ruisdael din Tarile de Jos,Salvator Rosa din Italia si Claude Lorraine din Franta erau pictorii peisagisti la moda. Autori ca Cervantes,Milton,Pepys si Bunyan au scris carti de succes cu subiecte din viata de toate zilele.Dintre instrumentele muzicale,lautele,clavecinele,orgile si viorile ajunsesera destul de raspandite.Se fabrica mobila tapitata,lustruita si bogat impodobita.Compozitorii europeni au scris primele concerte pentru orchestra,sonate,opere si oratorii. Otomanii s-au remarcat prin palatele,moscheile si cladirile oficiale ornamentate migalos.Dinastia Qing,din China,izolata de viata chinezilor de rand,a creat stiluri elaborate,mode si obiceiuri care prin anul 1800 ajunsesera mai rigide si rupte de realitate.In Japonia dinastiei Tokugawa situatia era putin deosebita,deoarece tara fusese modernizata.Aici au aparut teatrul Kabuki,romane si forme noi de distractie.

Renaterea europeana[modificare]

Michelangelo, David (1504)

Articol principal: Renaterea. Aprut n Italia, Renaterea reprezint o eliberare de rigiditatea dogmatic a Evului Mediu prin care se deschid noi drumuri n istoria artei. Este redescoperit antichitatea clasic i sunt renviate formele armonioase ale acesteia. O alt surs de inspiraie o constituie natura, iar atenia nu mai este ndreptat ctre divinitate, ci ctre om. Dezvoltarea artei n Renaterea italian are loc la nceputul secolului al XV-lea n Florena. Filippo Brunelleschi(1377-1446), cel mai nsemnat constructor al Renaterii, descoper perspectiva liniar caracteristic artei din aceast perioad - i realizeaz cupola Domului din Florena (1436). Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porilor de bronz ale Baptisteriului din faa Domului, numite, mai trziu, de ctre Michelangelo "Porile Paradisului". Donatello (1386-1466), prin stilul su plastic, a influenat i pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David, prima sculptur care, ca n timpurile antichitii, prezint din nou corpul omenesc gol, fr veminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata din Padova sau tribuna de marmor Cantoria pentru Domul din Florena. n pictur, Cimabue (1240-1302) i elevul su Giotto di Bondone (1266-1337) - frescele din capela "Scrovegni" din Padova i din capela "Santa Croce" din Florena -, pot fi considerai ca precursori.

Masaccio - Izgonirea dinEden - Capella Brancacci, Florena

Leonardo da Vinci - Cina cea de Tain - Santa Maria delle Grazie, Milano

Masaccio (1401-1428), cu motivele sale naturaliste i aplicarea perspectivei n desen, este socotit deschiztorul de drum n pictura din perioada timpurie a Renaterii. Ciclul de fresce n "Cappella Brancacci" din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florena impresioneaz prin individualitatea i plasticitatea noului stil. i Paolo Uccello (1397-1475) - "Battaglia di San Romano", "Il Condottiere Giovanni Acuto" - este fascinat de potenialul perspectivei n pictur. Ali maetri din aceast perioad sunt clugrul dominican Fra Angelico (1400-1455), Jacopo Bellini (1400-1470), Piero della Francesca (1416-1492), care a scris i lucrri teoretice n domeniul matematicii i perspectivei. Pictorii din generaia urmtoare au contribuit la nnoirea redrii n perspectiv a peisajelor, compune rea minuioas a tablourilor, fineea redrii figurilor. Printre acetia se numr: Antonio Pollaiuolo (14321498), Andrea del Verrocchio(1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) - n Florena; Andrea Mantegna(1431-1506) - n Padova; Giovanni Bellini (1430-1516) i Giorgione (ca.1477-1510) - n Veneia. Acetia din urm au dat o orientare decisiv colii veneiene, prin simul nou al organizrii spaiale, al luminii i culorii, n contrast cu stilulflorentin, n care predomin desenul. Un loc aparte l ocup Sandro Botticelli(14451510), care a lucrat pentru familia Medici din Florena i pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de menionat "Naterea lui Venus" (La nascita di Vnere) (1482) i "Primvara" (1474).

Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina, Muzeul Czartoryski, Cracovia

n anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se ntoarce la Florena, venind de la Milano, unde pictase frescaCina cea de Tain pentru biserica Santa Maria delle Grazie. n acest timp, Michelangelo (14751564) lucreaz la statuia de marmur a lui "David", care avea s devin semnul distinctiv al oraului Florena.

Centrul de greutate al artei se mut la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, care ncurajeaz realizarea unor proiecte ambiioase nuntrul i n afara Vaticanului. Domul "Sfntul Petru" (San Pietro), este construit dup planurile lui Donato Bramante (1444-1514), n "Capela Sixtin" Michelangelo picteaz plafonul i fundalul ("Judecata de Apoi"). Rafael Sanzio (1483-1520) decoreaz camerele (Le Stanze di Raffaello) din palatulVaticanului - printre alte motive, celebra "coal din Atena", n care sunt figurai diveri filozofi ai antichitii.

Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai nsemnat reprezentant al Renaterii n Veneia. El picteaz i pentruCarol Quintul, care l numete pictor oficial al curii regale spaniole. Un alt reprezentant de seam al picturii din aceast perioad a fost Correggio (1489-1534), care a trit cea mai mare parte a vieii sale n Parma, unde a realizat principalele sale opere (de exemplu, frescele din biserica San Giovanni Evangelista).

Manierismul[modificare]
ncepnd aprox.cu anul 1590, prevaleaz arta manierist cu diverse tendine stilistice, n care - n contrast cu senintatea clasic a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omeneti apar erpuitoare i crispate (Figura serpentinata), tablourile sunt ncrcate cu multe elemente decorative, anunnd ivirea stilului "baroc".

Reprezentani valoroi ai manierismului sunt:

Pontormo (1494-1556), n Florena; Rosso Fiorentino (1494-1540), picteaz palatul Fontainebleau din apropierea Parisului; Andrea Palladio (1508-1580), pictor i arhitect din Vicenza, iniiaz stilul palladianist, care va influena arhitectura englez din sec. al XVIII-lea;

Benvenuto Cellini (1500-1571), miniaturist i sculptor din Florena, realizeaz celebra sculptur n bronz "Perseu cu capul meduzei", care se gsete n Loggia dei Lanzi (Piazza della Signoria);

Giorgio Vasari (1511-1576), pictor, arhitect i biograf. A scris "Vite de' pi eccellenti architetti, scultori e pittori" (1550);

Paolo Veronese (1528-1588), unul din maetrii colii veneiene; Tintoretto (1518-1594), cel mai important reprezentant al manierismului veneian, realizeaz 56 de picturi murale pentru palatul "Scuola di San Rocco" (Veneia).

n pictur se descoper perspectiva i reprezentarea n spaiu.

Barocul[modificare]

Peter Paul Rubens, Vntoare de lei

Articol principal: Baroc. Barocul a aparut ca o reflectare n art a principiilor Bisericii Catolice, consolidate n urma Conciliului de la Trento. Sunt realizate compoziii ample cu multe personaje i sunt valorificate situaiile dramatice.

Imagine 8 - Baroc. Eneas scap din Troia n flcri, deFederico Barocci, 1598. Un tablou ce a fost pictat n clar stil baroc, caracterizat de: dramatismul situaiei descrise, fineea detaliilor ne -echivoce, puternicul contrast dintre lumin i ntuneric (clarobscur), folosirea dinamic a ambelor diagonale ale imaginii, utilizarea expresiv a ntreagii game de culori calde (alb, galben, auriu, rou, ocru, maroniu de diferite nuane) i, bineneles, etc..

Pictura baroc a fost n floare n multe culturi europene ntre sfritul secolului al XVI-lea i prima jumtate asecolului al XVIII-lea, o perioad din istoria european caracterizat de bogie, strlucire i fast. Pictorii care au excelat n folosirea elementelor stilului baroc n pictur au folosit n mod accentuat figuri umane surprinse n decursul micrii, puternice contraste de lumin i ntuneric (acea tehnic cunoscut sub numele generic de clarobscur), culori puternice, saturate i un echilibru compoziional mai degrab dinamic dect static, considerat de multe ori chiar dezechilibru compoziional. De asemenea, folosirea liniilor de compoziie de forme curbate, asemntoare unor litere S multiple, a diagonalelor repetate de

tip ascendent i descendentcomparativ cu liniile drepte, orizontale i/sau verticale, folosite preponderent anterior, sunt alte elemente tipice ale barocului de tip vizual. Tintoretto (pe numele su real Jacopo Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai colii veneiene, probabil ultimul mare pictor al Renaterii italiene i fr ndoial unul din primii pictori folosind o manier baroc n pictur. n Cina cea de tain, folosirea accentuat a clar-obscurului, a diagonalei ascendente n jurul creia graviteaz ntrega compoziie, a dramatismului momentului surprins n punctul su critic i redat ne-echivoc cu miestrie, precum i a culorilor saturate, ce umplu cadrul picturii, reprezint tot attea elemente baroc. n Eneas scap din Troia n flcri, prezentat aici, Federico Barocci face dovada nsuirii i aplicrii cu brio a elementelor definitorii ale stilului baroc n pictur. n anul 1598, anul realizrii picturii, acestea erau deja clar cristalizate i "standardizate," cel puin n Italia.

Peter Paul Rubens, considerat de muli specialiti cel mai mare pictor european, maestru incontestabil al barocului pictural, a folosit compoziii complexe cu personaje multiple, pictate din unghiuri diferite, efectund sincron diferite lucruri slujind unui scop comun. Spre exemplu, n Vntoarea de lei, artistul flamand a folosit la refuz spaiul existent, grupnd apte vntori, dintre care trei pe cai, narmai cu 5 sulie, 2 sbii i multiple pumnale n jurul a doi lei, care urmeaz a fi strpuni fiecare de mai multe arme simultan. Dei este considerat, de ctre cei mai muli, un pictor reprezentativ al colii spaniole, de ctre alii un pictormanierist, El Greco, pictor care a excelat n a prezenta n pictura sa scene biblice i, mai ales, mistice, a pictat i sub influena barocului. Mai exact, tehnica sa de a picta are multiple elemente baroc, i, aidoma lui Rubens, artistul spaniol de origine greac folosete culori saturate aplicate cu tu groas, de multe ori delimitnd clar, dar alteori nedelimitnd limpede, aidoma artitilor ce foloseau tehnica numit sfumato, liniile de contur dintre personaje sau dintre personaje i fondul picturii. Pictorii francezi ai genului baroc, precum Nicolas Poussin i Claude Lorrain, nu au fcut altceva dect s continue tradiia clasic a personajelor ce umplu cadrul picturii avnd atitudini fie statuare, fie dinamic e, dar ntotdeauna dramatice, i gsindu-se n mijlocul unor peisaje uor ireale ce amintesc mai degrab de parcuri(desigur, baroc) dect de un peisaj real. n timp ce Rembrandt i ali maetri olandezi ai barocului s-au aplecat n compoziiile lor mai ales asupra scenelor cotidiene, spaniolul Diego Velzquez, artist neafiliat vreunei coli, dar puternic individualizat ca pictor baroc, dei a realizat i picturi inspirate din cotidian, mai ales n perioada italian, este cunoscut ndeobte pentru realizarea de portrete minunate ale membrilor Curii Regale a Spaniei, compoziii pline de culoare, via, exuberan i realism.
Fiier:David Bernini 1623.jpg

Imagine 10 - Baroc. Gian Lorenzo Bernini, David, (1623 1624) -- Aciunea este surprins n momentul su relevant, chiar dac atitudinea personajului afieaz pe lng gravitatea momentului i o uoar teatralitate.

Precum ntreaga micare artistic a barocului, sculptura realizat n acest stil este n primul rnd destinat unei citiri directe, adresndu-se direct simurilor umane i componentei emoionale a privitorului. De asemenea, sculptura baroc este caracterizat printr-o dorin irezistibil a artistului de a sugera micarea prin surprinderea unei aciuni n timpul execuiei sale, preferabil n momentul su cel mai important, relevant i/sau critic.

Imagine 11 - Baroc. Prometheus de Nicolas-Sbastien Adam, 1737 (expus la Louvre) -- Un puternic echilibru dinamic al personajului, ce pare a fi pe punctul de a cdea, alturi de alegoria, emoia i tensiunea momentului surprins sunt elementele eseniale ale acestei sculpturi extraordinar de frumoase.

Aidoma sculpturilor cu un singur personaj, n cele de tip baroc avnd mai multe fiine umane prezente, aflate ntotdeauna n mijlocul unei aciuni comune, grupul afieaz o anumit importan sau gravitate, dnd solemnitate momentului surprins. Ca atare, exist ntotdeauna n aceste sculpturi un dinamism i o concentrare de energii ale formelor umane prezente. Ca elemente determinante ale sculpturilor baroce se pot distinge omniprezenta spiral ce creeaz un fel "zid" n jurul unui gol central (un vortex) din care pare a emana aciunea, folosirea, pentru prima dat, a unor unghiuri multiple de prezentare a personajelor implicate i prezena, tot pentru prima dat, a elementelor extra sculpturale, cum ar fi, de pild, apa (n fntni).

Maestrul incontetabil al barocului vizual al anilor 1600 a fost, fr nici o ndoial,italianul Gian Lorenzo Bernini (1598 1680). Acest artist remarcabil, comparabil ca for i dimensiune a creaiei doar cu Michelangelo Buonarroti, a fost la superlativ architect, pictor, sculptor, dramaturg i regizor. Opera sa cea mai complex i relevant este Capela papei Alexandru VII, exemplu edificator de concepie unitar a unui singur artist dar i de aplicare simultan a stilului baroc arhitecturii, picturii i sculpturii unei ntregi cldiri.

Altar german n stil rococo

Sculptura Extazul Sfntei Tereza (a crei fotografie se poate vedea n introducere) de acelai Gian Lorenzo Bernini, din Capela familiei Cornaro a bisericii Santa Maria della Vittoria, Roma, realizat ntre anii1645 1652, este, de asemenea, un superb exemplu de lucrare complex baroc.

Barocul sculptural nu s-a manifestat doar n statui sau n transpuneri multiple ale stilului n opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolic. n cazul barocului din alte ri, spre exemplu n cazul barocului englez, s-a manifestat i n realizarea de opere pur laice. Un exemplu tipic de folosire a stilului baroc n cazul unui domeniu ce a fost supus unei transformri profunde din punct de vedere arhitectural, sculptural, precum i al ntregului peisaj, este Palatul Blenheim (Castelul Blenheim sau Domeniul Blenheim) i domeniul nconjurtor aferent, aflat n Woodstock, Anglia, oper complex a arhitectului Sir John Vanbrugh. Construite ntre 1705 - 1722, att palatul, ct i anexele sale, grdina cu statui, parcul, pdurea, pajitea i lacul au fost create pe un loc unde nainte nu existase nimic din ceea ce astzi constituie elemente aparte ale unuia din locurile cele mai vizitate i admirate din Anglia.

Clasicismul[modificare]
Articol principal: Clasicism.

Clasicismul atinge apogeul n secolul al XVII-lea i este arta academic prin excelen.Se inspir din antichitate i Renatere i respect cu strictee tratatele de art i canoanele de reprezentare estetic.Pornind de la modelele artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichitii, considerate ca ntruchipri perfecte ale idealului de frumusee i armonie, clasicismul aspir s reflecte realitatea n opere de art desvrite ca realizare artistic, opere care s-l ajute pe om s ating idealul frumuseii morale. Urmrind crearea unor opere ale cror personaje s fie animate de nalte idealuri eroice i principii morale ferme, scriitorii clasici s-au preocupat n mod special de crearea unor eroi ideali, legai indisolubil de soarta statului, nzestrai cu cele mai nalte virtui morale i capabili de fapte eroice.

Rococo[modificare]
Articol principal: Rococo. Stilul rococo evolueaz n secolul al XVIII-lea i este succesorul barocului. Este asociat cu regalitatea francez i n special cu domnia lui Ludovic al XV-lea. Bogia ornamentaiei vecin cu opulena, curbele ornamentale infinit ncolcite folosite cu obstinaie, respectiv accentuarea cu precdere a artelor decorative i a designului interior, au creat un fel de tratare cu indulgen superioar a ntregului curent n prima treime a secolului al XIX-lea, cnd rococo-ul atinsese apogeul su. Oricum, relativ repede, termenul de rococo s-a impus n lumea criticii de art a anilor 1850, nemaifiind privit peiorativ, ca ceva vetust ci, aa cum o merita, ca o ntreag perioad artistic marcant.

Arta moderna (secolul XVII-secolul XX)[modificare]

Cele mai importante curente artistice ale secolului XIX sunt:

romantismul: apare la nceputul secolului ca o reacie la clasicism i raionalismi este caracterizat prin emoie, subiectivism i manifestarea eului interior.

realismul: realitatea este explorat atent i prezentat fr deformri i se utilizeaz introspecia. naturalismul: o ramur a realismului care exploreaz mai ales situaiile i personajele neobinuite, patologice.

impresionismul: apare la sfritul secolului i marcheaz ruptura de academismul tradiional i nceputul artei moderne. Este prezent mai ales n pictur i caracterizeaz lucrrile n aer liber i cu o cromatic luminoas, cald.

Neoclasicismul[modificare]
Articol principal: Neoclasicism.

Psyche revived Louvre MR1777

Acest curent artistic evolueaz cu precdere n a doua jumtate a secolului al XVIII -lea ca o extensie a clasicismului, fiind numit i clasicism trziu.

Folosind aceleai surse de inspiraie (antichitatea i Renaterea), are ca punct de interes personalitile istorice, care s evoce anumite virtui i caliti i are ca obiectiv realizarea unor forme ct mai corespunztoare modelelor canonice

Romantismul[modificare]

Eugne Delacroix - La libert guidant le peuple

Conform lui Giulio Carlo Argan n opera sa Art modern, romantismul i neoclasicismul sunt pur i simplu dou fee ale aceleai monede. Pe cnd neoclasicimul caut idealul sublim, sub o form obiectiv, romantismul face acelai lucru, prin subiectivizarea lumii exterioare. Cele dou micri sun t legate, deci, prin idealizarea realitii. Primele manifestri romantice n pictur vor aprea cnd Francisco Goya ncepe s picteze la pierderea auzului. O pictur cu tematic neoclasic precum Saturn devorndu -i fiii, de exemplu, prezint o serie de emoii pentru spectatorul pe care l face s se simt nesigur i speriat. Goya creeaz un joc de lumini i umbre care accentueaz situaia dramatic reprezentat. Dei Goya a fost un pictor academic, romantismul va ajunge mult mai trziu la Academie. Francezul Eugne Delacroix este considerat a fi pictor romantic prin excelen. Tabloul su Libertatea conducnd poporul reunete vigoarea i idealul romantic ntr -o oper care este compus dintr-un vrtej de forme. Tema este dat de revoluionarii de la 1830 ghidai de spiritul Libertii (reprezentai aici de o femeie purtnd drapelul francez). Artistul se plaseaz metaforic ca un revoluionar din vrtej, dei vedea evenimentele cu o anumit rezervare (reflectnd influena burghez asupra romantismului). Aceasta este probabil opera romantic cea mai cunoscut. Cutarea de exotic, de neprimitor i de slbatic va reprezenta o alt caracteristic fundamental a romantismului. Exprimarea senzaiilor extreme, paradisurile artificiale i naturaleea n aspectul su ru dimentar, lansarea n aventuri i mbarcarea n nave cu destinaia polilor, de exemplu, i -au inspirat pe anumii artiti ai romantismului. Pictorul englez William Turner a reflectat acest spirit n opere precum Furtun pe mare unde apariia unui fenomen natural este folosit pentru atingerea sentimentelor menionate mai sus. Alii, folosind

figuri mai mici au ales pictura istoric, cum ar fi Salvator Rosa, care picta n maniera lui Claude Lorrain, artist baroc trziu cu elemente romantice n picturi

Realismul[modificare]

Adolph Menzel - Eisenwalzwerk - Google Art Project

Realismul este o ideologie estetic, n care se pune accentul pe relaia dintre art i realitate. Instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atent a realitii i reflectarea ei veridic, obiectiv n creaie. Realismul a avut un impact major n epic, n special asupra romanului i n dramaturgie. Una dintre trsturile caracteristice ale acestuia este interesul acordat de ctre scriitori raporturilor dintre om i mediu, dintre individ i societate. Elementele unui stil realist pot fi identificate n diferite culturi i epoci istorice. n cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, realismul capt, pe plan european, caracterul unui curent, al unei orientri estetice, teoretizate de ctre artiti i de ctre critici i ilustrate prin numeroase creaii. Autori celebri de r omane realiste sunt considerai a fi Honor de Balzac, Stendhal i Gustave Flaubert n Frana, Charles Dickens i William Makepeace Thackeray n Anglia, Lev Nikolaevici Tolstoi, Feodor Mihailovici Dostoievski i Ivan Sergheevici Turgheniev n Rusia.

Impresionismul[modificare]
Precursori ai impresionismului au fost pictorii spanioli Diego Velasquez i Francisco Goya , pictura englez cu William Turner i John Constable, precum i francezii Courbet, Ingres i reprezentanii colii de la Barbizon.

Manet, Edouard - Olympia, 1863

n 1863, douard Manet picteaz tabloul intitulat Olympia, care a provocat un scandal enorm, reprezentnd -o pe zeia Venus n chip de curtezan. Nu se vorbete nc de impresionism, dar se pot deja ntrevedea caracteristicile principale ale acestei micri, care l vor duce n aer liber s picteze faimoasele sale peisaje. Respinse de juriul Salonului Oficial, Manet i va expune picturile, printre care celebra Le Djeuner sur l'herbe, mpreun cu Pissarro, Jongkind, Fantin-Latour i alii n "Salonul refuzailor" (Le Salon des Refuss), spre stupefacia publicului conservator i entuziasmul tinerilor pictori, care se vedeau confruntai cu problemele ce -i frmntau. Salonul din [1866] accept lucrrile unora din pictorii aparinnd noii orientri, ca Edgar De gas, Frdric Bazille, Berthe Morisot, Claude Monet, Camille Pissarro, respinge ns pe Czanne, Renoir i din nou

pe Manet, ceea ce provoac reacia scriitorului mile Zola ntr-o diatrib violent la adresa oficialitilor, publicat n gazeta L'vnement. Rzboiul franco-german din 1870 i risipete, Czanne se retrage n provincie, Pissarro, Monet i Sisley se duc la Londra, ceea ce va marca o etap important n dezvoltarea impresionismului, descoperind acolo pictura lui William Turner, care va exercita o puternic influen asupra picturii lor ulterioare. n anul 1874, din nou reunii sub numele Socit anonyme des peintres, des sculpteurs et des graveurs ("Societatea anonim a pictorilor, sculptorilor i graficienilor"), compus din Pissarro, Monet, Sisley, Degas, Renoir, Czanne i Berthe Morisot, organizeaz o expoziie colectiv n saloanele fotografului Felix Nadar. Monet adusese, printre altele, o pictur reprezentnd un peisaj marin din Le Havre. ntrebat asupra titlului tabloului pentru alctuirea catalogului, rspunse: "Mettez, Impression: Soleil levant" ("Punei, Impresie: Rsrit de soare"). n ziua urmtoare, n revista Charivari apare articolul cronicarului de art Louis Leroy, intitulat Exposition des Impressionnistes ("Expoziia Impresionitilor"). Un cuvnt destinat s fac carier. Totui dificultile fcute de reprezentanii oficiali ai artei nu au ncetat. Cnd ns n 1903 , Camille Pissarro, patriarhul impresionismului, nceteaz din via, toat lumea era contient c aceast mica re a reprezentat revoluia artistic cea mai important a secolului al XIX-lea i c pictorii ce i-au aparinut se numr printre cei mai mari creatori din istoria artelor plastice. Impresionismul a fost punctul de plecare pentru Georges Seurat i Paul Signac, maetri ai neoimpresionismului, pentru Paul Gauguin, Henri de Toulouse-Lautrec, Vincent van Gogh i pentru muli ali "postimpresioniti" din Frana i alte ri. n Germania, reprezentani ai impresionismului au fost Lovis Corinth i Max Liebermann, n Italia, Giorgio Boldini, Simone Lega i alii, grupai sub denumirea Macchiaioli ("Mzglitorii" !), n Danemarca, Peter Krojer, n Suedia , Anders Zorn.

Postimpresionism[modificare]

VanGogh-starry night ballance1

ncepnd cu anul 1870, operele pictorilor impresioniti au contribuit la formarea unei concepii noi privind creaia artistic, un prim pas n direcia artei moderne. Postimpresionitii au mers n continuare pe acest drum, dezvoltnd ns mai departe spontaneitatea i virtuozitatea predecesorilor lor. Tendina predominant este realizarea unui tablou reprezentnd o construcie de sine stttoare, obiect al unei combinaii pure ntre form i culoare, cu scopul provocrii unei emoii estetice i al transmiterii nemijlocite a sensibilitii subiective a artistului. Tabloul este mprit ntr-un eafodaj de suprafee i linii, care se ndeprteaz de reprezentarea obinuit a corpurilor i obiectelor. Petele de culoare pot constitui suprafee de lumin sau umbr, uneori se reduc la puncte de culoare crud (pointilism), care nu se regsesc n natura real. Pictura analitic a lui Czanne transform motivele ntr-un sistem de volume i obiecte i conduce, n special n redarea peisjelor, la structuri cristaline, n aa fel nct, se poate prevedea trecerea spre cubism.

Van Gogh - Selbstbildnis mit verbundenem Ohr

Gauguin dezvolt un stil decorativ cu tonuri de culoare violent i forme simplificate, stil pe care el nsui l caracterizeaz cu termenul "sintetism", o ncercare de reunire sintetic a aparenei exterioare a lucrurilor cu sensibilitatea artistului. Toulouse-Lautrec, influenat de gravurile japoneze, realizeaz litografii n culori reprezentnd viaa de noapte din cartierul Montmartre. Creaiile lui Van Gogh din perioada 1886 -1890, n care culoarea ca mijloc de comunicare se substituie vorbirii, au ceva din trsturile expresionismului de ma trziu. Georges Seurat accentueaz deasemenea elementul cromatic, totui fr exuberana lui Van Gogh. Pe baza unor studii teoretice asupra tehnicii picturale, conform crora ntreptrunderea culorilor realizeaz un efect optic de o deosebit intensitate, el creeaz tablouri dintr-un mozaic de puncte colorate (Pointilism sau Divizionism). Bazndu-se pe concepii diferite, uneori divergente, pictorii postimpresioniti au deschis calea artei moderne. Trstura lor comun const n faptul de a fi renunat la imitarea naturii i de a fi creat opere cu existen de sine stttoare.

Arta secolului XX[modificare]

Edvard Munch, iptul (1893), celebr lucrare aparinndexpresionismului

Salvador Dal - Persistena memoriei (detaliu), 1931

n secolul XX, n art ptrund tot mai mult tiina i tehnologia i apar o multitudine de stiluri i mijloace de expresie:

expresionismul: o reacie de revolt la naturalism i realism. Culorile sunt iptoare, contrastante, liniile sunt frnte, de un ritm discontinuu.

neoimpresionismul: o prelungire a impresionismului din secolul al XIX-lea. art nouveau: evolueaz la nceputul secolului (la belle poque) n special n artele decorative, design i arhitectur. Este caracteristic linia asimetric, ondulatorie, care se termin printr-o curbare brusc, ce d senzaia de energie.

futurism: aprut n Italia i devine precursor al diverselor micri de avangard. Sunt respinse tradiia muzeelor i aacademismului.

dadaismul, n aparen mai mult un experiment dect o micare artistic, n care totul este ilogic, bazat pe hazard. Din dadaism a evoluat suprarealismul.

simbolismul: operele de art au un profund caracter semiotic. cubismul: iniiat de Braque i Picasso, a nsemnat un moment de revoluie n istoria picturii. Este explorat realitatea figurativ, iar imaginea tridimensional este readus n spaiul bidimensional.

suprarealismul: iniiat de Andr Breton, proclam supremaia libertii n exprimarea artistic. Constituindu se ca o continuare a dadaismului i prelund estetica simbolist, utilizeaz idei artistice venite din partea psihanalizei.

expresionismul abstract: inspirat din simbolism, suprarealism i din expresionismul german, apare n SUA dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial.

pop art: apare n SUA i Regatul Unit i se dezvolt prin anii '50 - '70, fiind considerat apropiat publicului larg i vieii cotidiene. Analizeaz societatea de consum i interfereaz cu domeniul publicitii, astfel nct arta devine business.

nouveau realisme: fondat n 1960 de Pierre Restany i Yves Klein, ca o continuare a dadaismului. Se caracterizeaz prin ntoarcerea la realitate, evitarea figurativului, tehnica colajului i introducerea obiectelor de uz cotidian n opera de art.

land art op-art minimalismul arta brut CoBrA.

Realism socialist

Vezi i