Ernest Miller Hemingway

Btrnul i marea
Date despre autor
Ernest Miller Hemingway (1899-1961) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de rzboi, laureat al Premiului Pulitzer n 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur n 1954, unul dintre cei mai cunoscuti scriitori americani din ntreaga lume. Opera sa are ca surs o experient de viat profund si original si relateaz, conform conceptiei scriitorului, "lucrurile cele mai simple n modul cel mai simplu", ntr-o proz energic, aspr, dur, cu o mare economie a mijloacelor stilistice si sustinut de un ton colocvial.

Rezumatul operei
Btrnul Santiago, pescar srac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se pregteste s ias din nou in larg, la pescuit, dup aproape trei luni de trud zadarnic. Cititorul este introdus direct in subiect: Singur ntr-o barc pescuia btrnul pe Gulf-Stream si trecuser optzeci si patru de zile fr s-i cad vreun peste. In primele patruzeci de zile i tinuse tovrasie un biat. Dar cnd s-a mplinit sorocul acesta si peste tot n-au prins prinrii i-au spus biatului, fr doar si poate, btrnul e un salao, adic un om mai ocolit de noroc nici c se mai afla si, la porunca lor, biatul a trecut pe alt barc ce din prima sptmn a prins trei pesti mari. In cea de-a optzeci si cincea zi se prinde in undita btrnului un marlin, un peste spad urias. Dou zile si dou nopti dureaz lupta ndrjit dintre om si peste care trage barca dup el n larg. n sfrsit rpus, marlinul este prea mare ca s poat fi ridicat la bord si Santiago l leag de barc lsndu-l n ap, dar, pe drumul de ntoarcere, rechinii l devoreaz cu toat mpotrivirea disperat a batranului, care revine la tarm epuizat si aducand cu el doar scheletul pestelui. Aceast povestire aparent simpl reprezint in realitate o adevarat parabol a conditiei umane, a invincibilitatii omului. Fiind pescar, Santiago nu exercit o profesiune oarecare, ci ndeplineste un destin, un dat tot att de inevitabil ca si acela de a fi om : Poate c n-ar fi trebuit s fiu pescar! Il strfulger un gnd. Dar pentru asta am fost facut. Lupta cu pestele simbolizeaz btlia omului cu existenta, ncordare surd (ca atunci cnd btrnul strnge n minile rnite frnghia de care trage din rsputeri uriasul venit din adncuri), nfruntarea pe fat (ca la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere nseamn mai ales efort cotidian, bucuria, victoria si mretia nfrngerii. Impulsul l constituie cstigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge s semnifice, dincolo de satisfacerea necesitatilor materiale, dorinta omului de a-si afirma propria valoare, ca justificare a existentei. Dar bucuria afirmrii, a triumfului este repede

urmat de pierderea a ceea ce a fost dobndit cu trud si suferint : Era prea frumos ca s dinuie este gndul btrnului la atacul rechinilor. Iar cnd si pune singur intrebarea: si ce te-a nfrnt?, rspunsul este: Nimic. [...] Am iesit prea n larg!, pescarul aparndu-ne astfel nscris ntr-un mit al ndrznelii si semetiei omului, care ncepe cu Icar, prabusit fiindc se apropiase prea mult de soare. Ca si la eroii tragediilor antice, maretia btrnului const n asumarea curajoas a esecului, n depsirea lui prin pstrarea demnitatii umane. Simbolul scheletului urias cu care pescarul se ntoarce acas simbolizeaz n mod esentializat victoria moral a omului, satisfactia pe care i-o da nu castigul in sine, ci constiinta faptului ca si-a nvingerii propriilor slbiciuni, ca si-a depsit propriile limite. Forta si mretia omului constau n faptul c, pierznd o btlie, nu se las nfrnt, ci se pregateste de alta. Batranul si marea se incheie cu planurile de viitor pe care si le fac Santiago si biatul. Descurajarea de moment a btrnului face treptat loc unui optimism exprimat prin proiecte concrete, aparent marunte, dar care, prin nsusi acest fapt, dau senzatia revenirii la viat. Btrnul i marea, n concepia mea, este o carte ce vorbete, n primul rnd despre singurtate, despre btrnete, dar si despre sperant, despre voint, despre experient, despre puterea de a ndura, precum si despre pstrarea individualittii si despre regsirea ce-ti poate da un sens vietii. Majoritatea ideilor sunt transmise prin monologul interior al btrnului si prin gndurile sale, acest lucru sporind senzatia de singurtate.