Sunteți pe pagina 1din 56

Proiect conanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Administrator Pensiune Turistic


autori: Sergiu Sabu Rohian Cosmin Rita Sabu
Filiala Cluj-Napoca a Fundaiei nvmntului Preuniversitar al Cooperaiei Meteugreti Spiru Haret

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.org web: cj.ucecom.org

pagina 3

CUPRINS

1. TURISMUL CA FENOMEN UMAN COMPLEX .............................................................. 6 1.1. Geneza turismului ....................................................................................................................... 6 1.2. Noiuni de baz ........................................................................................................................... 6 1.3. Evoluia turismului .................................................................................................................... 7 1.4. Trsturile contemporane ale turismului ................................................................................. 7 1.5. Tipurile i formele de turism ...................................................................................................... 8 2. ROMNIA TURISTIC ................................................................................................... 9 2.1. Tipuri de turism n Romnia...................................................................................................... 9 Turismul de litoral ........................................................................................................................... 9 Turismul montan ............................................................................................................................. 9 Turismul balnear ............................................................................................................................. 9 Turismul cultural-religios .............................................................................................................. 10 Turismul Rural i Agroturismul .................................................................................................... 11 Ecoturismul ................................................................................................................................... 11 2.2. Potenialul turistic al Romniei ............................................................................................... 12 Fondul (potenialul) turistic natural .............................................................................................. 12 Relief ......................................................................................................................................... 13 Clima .......................................................................................................................................... 13 Hidrografie ................................................................................................................................. 13 Vegetaie..................................................................................................................................... 14 Biodiversitate, monumente naturale, arii protejate ................................................................... 14 Fondul (potenialul) turistic antropic ............................................................................................. 14 Arheologia ................................................................................................................................. 14 Arhitectura .................................................................................................................................. 15 2.3. Fondul turistic n orizontul local.............................................................................................. 15 Obiective turistice n judeul Maramure ....................................................................................... 15 Rezervatii naturale...................................................................................................................... 15 ara Maramureului .................................................................................................................. 16 ara Chioarului i parial zona Codrului .................................................................................... 21 ara Lpuului........................................................................................................................... 21 ara Bii Mari ............................................................................................................................ 22 3. INFRASTRUCTURA TURISTICA ................................................................................. 24 3.1. Dotrile turistice ........................................................................................................................ 24 3.2. Dotrile proprii turismului (speciale) ...................................................................................... 24 Dotrile pentru cazare .................................................................................................................... 24 3.3. Sistemul relaiilor ntreprinderii hoteliere cu mediul extern ................................................ 25

pagina 4

3.4. Norme metodologice privind activitatea structurilor de primire turistice ......................... 26 3.5. Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice ..................................................... 28 4. MIJLOACE DE COMUNICAIE .................................................................................... 29 4.1. Piata produsului si piata ntreprinderii .................................................................................. 29 4.2. Procesul de comunicare ............................................................................................................ 29 Instrumentele mixului promotional ................................................................................................ 29 Publicitatea ................................................................................................................................. 29 Promovarea vnzarilor ............................................................................................................... 30 Vnzrile personale (vnzri profesionale) ................................................................................ 30 Activitatile de relatii cu publicul ............................................................................................... 30 Strategii de promovare .............................................................................................................. 30 5. OFERIREA SERVICIILOR PENSIUNII CTRE CLIENT ............................................. 32 5.1. Particularitatile serviciilor ....................................................................................................... 32 5.2. Principii ale comportamentului profesional: .......................................................................... 33 Comportamentul personalului ........................................................................................................ 33 Reguli generale de comportament .................................................................................................. 33 Nevoile clientului i mobilurile de cumprare ............................................................................... 33 Tipuri de clieni .............................................................................................................................. 34 5.3. Principalele elemente ale comunicrii profesionale n structurile de primire turistice ...... 35 Regulile de baz ale stabilirii unui contact personal sunt .............................................................. 36 Vnzarea intern ............................................................................................................................. 36 5.4. Mijloace de comunicaie ........................................................................................................... 37 Activitatea de vnzare ................................................................................................................... 38 5.5. Fiierul clienilor ....................................................................................................................... 39 5.6 . Mijloace de plat ...................................................................................................................... 40 6. ORGANIZAREA ACTIVITII DE AGREMENT ........................................................... 41 6.1. Odihna activ la munte i sporturi de iarn ........................................................................... 42 6.2. Natura si turism verde .............................................................................................................. 42 6. 3. Animaia n turism .................................................................................................................. 43 Funciile animatiei .......................................................................................................................... 44 7. SIGURANA I SECURITATEA TURITILOR I A BUNURILOR ACESTORA......... 46 7.1. Metode de eliminare a riscului ................................................................................................. 46 Cauze ale accidentelor, ale incendiilor erori umane.................................................................... 46 Reguli de comportament in caz de incendiu .................................................................................. 46 7.3. Aplicarea regulilor de igien in alimentaie ........................................................................... 48

pagina 5

Toxiinfecia alimentar ................................................................................................................. 49 7.4. Respectarea normelor de igiena corporala ............................................................................ 51 Cunoaterea regulilor obligatorii de igiena personal ................................................................... 51 8. NORME ECOLOGICE I DE PROTECIE A MEDIULUI ............................................ 53 8.1. Controlul ecologic pe domenii:................................................................................................. 53 8.2. Actiuni practice si immediate, cu caracter ecologic, ce pot fi intreprinse de diferitele categorii de personal din unitatea de cazare .................................................................................. 54 Departamentul de curenie ( Housekeeping) ............................................................................... 54 Departamentul Buctrie ............................................................................................................... 54 9. NFIINAREA UNEI PENSIUNI .................................................................................... 56

pagina 6

1. Turismul ca fenomen uman complex


1.1. Geneza turismului
Dezvoltarea civilizaiei umane este strns legata de dorina omului de a se deplasa, de a cltori pentru a descoperi lucruri noi, de a cunoate oameni noi i obiceiuri noi. Marile descoperiri geografice s-au fcut, in primul rnd, datorit acestei dorine, dar i pentru necesiti comerciale, pentru cumprarea de mrfuri sau vnzarea produselor proprii. Mai trziu, cltoriile au devenit ceva obinuit, fiind iniial cltorii pentru a studia la diverse coli in strintate, pentru vizitarea unor prieteni sau a unor rude, pentru a vedea locuri renumite, a merge la bi sau n pelerinaj, iar acum, cltoriile turistice au devenit fenomen de mas, accesibile aproape oricui, majoritatea oamenilor dorind s-i petreac o parte din timpul liber departe de cas, mereu n alt loc, mai interesant i tot mai ndeprtat. Datorit acestor deplasri ale oamenilor a aprut necesitatea de a construi case sau cmine pentru adpostirea celor aflai departe de casa care, cu timpul, au evoluat de la simple refugii improvizate la marile hanuri de odinioar, de la micile hoteluri pensiune la marile hoteluri de lux de astzi, unele fiind adevrate orae de cazare cu toate facilitile de bussines si distracie. Pentru a putea aprecia confortul existent astzi intr-o simpla pensiune, nu doar intr-un hotel de lux , precum si pentru a putea vedea evoluia turismului de-a lungul timpului, este interesant s citim n documentele vremii ce presupunea, pe la anul 1600, o cltorie la bi, foarte la moda in acea vreme in Austria si Germania. O astfel de cltorie se fcea, de obicei, cu crua n care se ncrca patul si tot aternutul necesar fiecrui membru de familie: saltele, dune sau plpumi, perne, lenjerie de pat, de corp, de baie, dar i toate articolele necesare traiului zilnic, sejurul la bi fiind de lung durat. Strns legat de aceste cltorii ale oamenilor, cu timpul s-a dezvoltat sectorul de activitate hotelier sau industria hotelier, devenind n unele ri o foarte important ramur a economiei naionale, n funcie de potenialul turistic existent.

1.2. Noiuni de baz


Turismul este un ansamblu de activiti umane ntreprinse pentru efectuarea cltoriei de agrement i pentru satisfacerea trebuinelor celui care o ntreprinde. Turismul apare ca o consecin a deplasrii temporare a oamenilor de la locul de reedin, la cel ales ca destinaie, situat la o anumit distan de primul. Locul de provenien, mpreun cu cel de primire formeaz o unitate teritorial geografico turistic, n care primului termen i revine un rol complementar, deoarece noiunea de turism este legat practic ntotdeauna, de locul de destinaie bine delimitat, unde turistul i petrece sejurul. Pentru sosirea la destinaie, turistul efectueaz o cltorie. Teritoriul care cuprinde cile de comunicaie folosite, n scopul menionat, reprezint teritoriul de tranzit turistic. Turistul reprezint orice persoan sau grup de oameni (vizitator temporar, cltor n tranzit), persoan aflat n interes de serviciu (elevi, studeni), cu reedina n alt parte care se deplaseaz, n virtutea unei motivaii turistice, din zona de provenien, unde se afl reedina permanent, n cea de destinaie pentru un sejur temporar, fr a avea intenia de a se stabili acolo definitiv. Condiiile i formele de munc i de via ale omului constituie temeiul obiectiv al necesitii practicrii turismului. Turismul ca activitate economic, se nscrie n sectorul teriar al economiei naionale, fiind constituit, n principal, din prestri de servicii; plasarea turismului n aceast zon a activitii umane l face sa aib o dinamic foarte activ. Cererea turistic reprezint elementul cel mai sensibil al fenomenului turistic n general. Ea se manifest prin intermediul necesarului turistic formulat fa de anumite disponibiliti ale fondului turistic, fa de anumite bunuri i servicii turistice. Formularea cererii depinde de muli

pagina 7

factori, dintre care notm: stadiul evoluiei societii; strile normale sau conjuncturale de natur politic, economic, social etc.; structura turitilor, atitudinea comportamental etc. Finalizarea cererii are loc prin intermediul consumului. Acesta, la rndul su, st n legtur cu oferta turistic i se realizeaz la locul de destinaie. Oferta turistic reprezint totalitatea componentelor naturale i antropice implicate n prezena i desfurarea actului turistic dintr-un spaiu geografic dat considerat ca loc de destinaie turistic. Produsul turistic trebuie neles ca totalitatea bunurilor i serviciilor puse la dispoziia vizitatorilor la locul de destinaie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potenialul turistic, care reunete fondul turistic cu infrastructura. Fluxul turistic reprezint micarea pulsatorie a turitilor din ariile de emiten spre cele de destinaie n funcie de condiiile i premisele care asigur manifestarea fenomenului turistic. Lui i sunt caracteristice trsturile de direcie, ritm i intensitate, ceea ce i confer imagine de curent de legtur ntre emiten i destinaie.

1.3. Evoluia turismului


Principalii factori care determin geneza i evoluia turismului sunt: factorii demografici (prin creterea numrului populaiei i calificarea profesional); factorii economici (prin creterea veniturilor); factorii sociali (prin raportul ntre timpul productiv i cel neproductiv al omului); factorii psihologici (dorina de cunoatere specific fiinei umane). Nevoia fizic i psihic pentru turism, considerat ca un mijloc util pentru refacerea capacitii de munc, decurge din viaa oamenilor cuprini n procesul produciei (materiale i spirituale), din consumul tot mai mare de energie nervoas, determinat, printre altele, de exigenele epocii moderne i contemporane, caracterizat printr-o explozie informaional, de modificarea caracterului muncii prin deplasarea accentului de la aspectele mecanice, apoi energetice, la cele neuropsihice. Fenomenul turistic este mprit de ctre specialiti n trei mari etape i anume: - etapa turismului incipient care este amplasat n perioada antic i a evului mediu - etapa turismului modern amplasat n a doua jumtate a secolului XIX ca fruct al societii industriale - etapa turismului contemporan ca turism social dup 1920 iar ca turism de mas dup 1950 i devenind n aceast perioad o ramur a economiei naionale n condiiile secolului XX i XXI, progresul tehnic, noul contact al omului cu mediul nconjurtor i grija mai mare fa de om, turismul a devenit un fenomen de prim ordin n viaa societii.

1.4. Trsturile contemporane ale turismului


Ca fenomen social economic contemporan, n plin dezvoltare, turismul este marcat de o serie de trsturi caracteristice: caracterul de mas al turismului rezult din creterea masiv a numrului participanilor la micarea turistic; democratizarea turismului este atestat att de participarea unor grupuri sociale cu posibiliti materiale mai reduse, ca urmare a creterii nivelului de trai pe plan mondial, ct i a turitilor aparinnd diferitelor categorii de vrst i de ocupaii; internaionalizarea turismului n sensul creterii ponderii turitilor strini din volumul total al turitilor, fenomen completat prin mrirea distanei de cltorie i a frecvenei deplasrilor, ca urmare, a acordrii de faciliti n acest scop de ctre diverse state, organizaii i instituii internaionale; apariia unor ri de destinaie turistic, deoarece n rile turistice tradiionale preurile sunt foarte mari i fondul turistic n mare msur cunoscut, iar dotrile, n numeroase cazuri suprasolicitate. Aceast lrgire a pieei turistice a dus la o puternic concuren ntre rile ofertante, rile intrate recent n circulaia turistic fiind nevoite s-i realizeze o baz tehnico material adecvat cerinelor mondiale; apariia unor noi ri de primire turistic mai ales dintre acelea care nainte erau doar furnizoare de turiti, ajungndu-se la inversarea fluxurilor turistice; diversificarea motivelor de practicare a turismului reflectate n apariia diferitelor tipuri de turism i forme de manifestare a acestuia;

pagina 8

puternica dezvoltare a turismului pentru recreere n cadrul cruia un avnt deosebit a nceput s ia recreerea de durat scurt i distan mic, care se desfoar la sfritul sptmnii n zona preurban a marilor aglomeraii urbane.

1.5. Tipurile i formele de turism


ntr-o sintez global apreciem c turismul ca modalitate de recreere, turismul ca fenomen de manifestare a omului n concordan cu trebuinele, posibilitile i dorinele sale, poate fi tipizat astfel: 1. Turismul de timp liber care cuprinde : a. turismul de recreere (plimbri, drumeii, excursii, vacane) b. turismul de recreere i ngrijire a sntii (de recreere, de tratament medical, balnear) c. turism de vizitare (cultural , social, familial, religios) d. turismul de distan mic. 2. Turismul de tranzit (tranzit voluntar i condiionat). 3. Turismul cultural sportiv (manifestri folclorice, festivaluri, concursuri sportive, olimpiade, etc.). 4. Turismul profesional (tiinific, cultural, tehnic, afaceri, diplomatic, etc.) Formele de turism spre deosebire de tipurile de turism, reprezint modul n care se desfoar fenomenul turistic. Ca urmare, formele de turism exprim proprietile acestuia i nu esena lui. Iat de ce formele vor avea un spectru mult mai larg dect tipurile. Dintre multele criterii care nlesnesc stabilirea formelor de turism amintim: zona de provenien a turitilor (turism intern i internaional), numrul participanilor (turism individual i de grup), modul de organizare (turism organizat i turism neorganizat), durata sejurului (sejur scurt, sejur mediu i sejur lung), caracterul temporal de manifestare (turism discontinuu i turism continuu), mijloacele de transport folosite (turism rutier, turism feroviar, turism naval, turism aerian), vrsta turitilor, caracterul social al turismului, caracteristicile zonei de destinaie, distana parcurs, mediul geografic n care se desfoar (turism natural, turism urban, turism rural, turism montan, turism de litoral etc.). In ultimul deceniu piaa turistic a nregistrat o serie de aspecte si concluzii interesante dintre care amintim: - odat cu creterea veniturilor i a timpului liber, turitii i-au fracionat tot mai mult vacanele ncercnd sa utilizeze ct mai diversificat posibilitile i bugetul de timp de care dispun. - comportamentul de consum turistic se modific odat cu creterea experienei turistice. Cltorii experimentai au o durata de sejur mai mic, i multiplic destinaiile vizitate i cheltuiesc mai puin dect neofiii. Astfel un operator turistic trebuie s-i adapteze oferta ambelor categorii de turiti. O alta modificare a comportamentului de consum turistic este imprimat de fenomenul de mbtrnire a populaiei din rile industrializate. Astfel in America de Nord, populaia de peste 55 de ani va crete de la 21% in 1990 la 27% n 2100, n totalul populaiei. ncepnd cu ultimul deceniu, marile firme turistice si-au modificat politica de pre, mulumindu-se cu marje de profit situate intre 1-4% pentru un volum mrit al cifrei de afaceri. Cererea i oferta de turism ieftin va crete masiv i datorit noului si imensului segment de pia localizat n rile est europene i n mai mic msur n America Latina. Turismul de masa i va continua deci o existen paralel cu cea a turismului de elit. Ambele variante ale consumului turistic se apreciaz c vor periclita tot mai mult nsi suportul atraciei turistice: natura si cultura. Rolul statului, al educatorilor, al economitilor i ecologitilor este s limiteze costul degradrii mediului natural si uman, cost ale crui consecine vor fi suportate de generaiile viitoare.

2. Romnia turistic
2.1. Tipuri de turism n Romnia Turismul de litoral

pagina 9

Ieirea Romniei la Marea Neagr a creat condiii pentru dezvoltarea turismului de litoral. Staiunile de pe litoral concentreaz aproape jumtate din capacitatea de cazare existent la nivelul ntregii ri (42,7%). Datorit faptului c s-a practicat un turism de mas, ponderea hotelurilor de 1-2 stele depete 80%, n timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte sczut. Structurile de cazare pe litoralul mrii negre sunt concentrate cu precdere n zona de coast, avnd oportuniti limitate de expansiune. Prin urmare, investiiile au ca scop n special reorientarea actualelor structuri. Reabilitarea i modernizarea litoralului romnesc i alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din rile europene constituie n continuare un obiectiv specific pentru turismul litoral.

Turismul montan
n Romnia, practicarea turismului montan are condiii foarte bune de dezvoltare datorit potenialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpailor. ntre tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potenial natural ridicat pentru dezvoltare. Pentru ca Romnia sa fie recunoscut pe plan internaional ca o destinaie turistic pentru practicarea sporturilor de iarn este necesar: mbuntirea infrastructurii generale mbuntirea ofertei pentru sporturile de iarn refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi prtii de schi cu instalaiile de transport pe cablu aferente, instalaii i echipamente de producere a zpezii artificiale si de ntreinere a prtiilor) dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

Turismul balnear
Romnia are un potenial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romneti n momentul de fa conin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie ntreag de resurse minerale unice sau cu o slab rspndire pe plan european: gazele de mofet din zona Carpailor Orientali, nmolurile sapropelice de la Lacul Srat sau Techirghiol. Climatul Romniei este n mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluznd arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin i de mine srate. Calitatea fizico-chimic i valoarea terapeutic a factorilor naturali de cur sunt similare i chiar superioare celor existente n staiunile balneare consacrate pe plan mondial, n toate cele 14 categorii de afeciuni cuprinse n Nomenclatorul Organizaiei Mondiale a Sntii. Dezvoltarea extensiv a segmentului de turism balnear pna in anul 1989 a fost realizat att in vederea practicrii unui turism de masa de tip social pe plan intern, ct i pentru accesul internaional. Astfel n Romnia dintr-un total de 160 staiuni balneare, i de circa 232 localiti i puncte balneare, doar un numr de 24 sunt de interes naional, celelalte avnd un rol mai redus pe piaa turistic intern i european. Turismul balnear ocup locul doi n oferta turistic a Romniei, deinnd cca. 11,2% din capacitatea pe ar. Astfel, la nivelul anului 2001, staiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu 48.000 locuri din care aproape 30.000 de locuri n hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1 si 2 stele) nsumeaz cca. 44.000 locuri si reprezint aproximativ 97% din capacitatea total de primire din staiunile balneare. Cele mai mari staiuni, incluse n circuitul internaional, cu un numr total de locuri cuprins ntre 2.500 i 8.500 sunt, n ordine: Bile Felix, Climneti-Cciulata, Bile Herculane, Sovata, Slnic Moldova, Bile Olneti, Bile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzia. n multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cur i complexe sanatoriale moderne, n care serviciile de cazare, mas, diagnostic i tratament sunt oferite n cadrul aceleai cldiri.

pagina 10

Staiunea balnear cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmat de Herculane. Dei staiunile balneare romneti se bucur de un renume internaional incontestabil n tratarea unei largi game de boli i afeciuni, multe dintre amenajrile de tratament se afl ntr-o stare precar de funcionare. O problem specific societilor de turism balnear este cea legat de proprietatea asupra bazei de tratament. Se ntlnesc situaii complexe care genereaz nereguli n ncheierea contractelor de servicii balneare: baza de tratament fie se afl in proprietatea unitii de cazare pe care o deservete (Covasna Sovata, Lacul Srat, Voineasa), fie deservete mai multe uniti de cazare, sau numai unitatea n care este integrat, fiind ns proprietate de stat (Climneti Cciulata, Felix, Herculane, SC. Mangalia SA ). Exist de asemenea i staiuni n care activeaz mai multe societi comerciale de turism balnear, una dintre ele fiind proprietarul de baz, cealalt fiind partener contractual pentru prestarea de servicii balneare (n Predeal : Sind Romnia cu SC Predeal SA i SC Robinson SA, n Tunad: SC Tunad SA i SC Ciuca SA). Datorit calitii infrastructurii de cazare i a serviciilor furnizate, numrul turitilor strini n staiunile balneare a sczut. Romnii reprezint 95% dintre turitii nregistrai n structurile balneare, i peste 97% din numrul nnoptrilor n aceste structuri. Numrul mare de turiti romni este nregistrat n special datorit programelor sociale i sindicale. n cazul turitilor strini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul nnoptrilor, urmat de Israel i Ungaria. Gradul de ocupare n staiunile balneare este de 50,8 % n 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacitii de cazare n funciune de 55,2% - fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism. Dei staiunile balneare romneti se bucur de un renume internaional incontestabil n tratarea unei largi game de boli i afeciuni, n prezent, datorit lipsei de investiii din ultimii 15 ani, multe dintre amenajrile de tratament se afl ntr-o stare precar de funcionare. Starea infrastructurii i suprastructura din prezent exclud posibilitatea unei soluii pe termen scurt. mbuntirea i modernizarea staiunilor balneare necesit investiii semnificative pe termen lung care s aduc mbuntiri substaniale asupra infrastructurii turistice i nivelului serviciilor.

Turismul cultural-religios
Romnia are un patrimoniu cultural-istoric i etno-folcloric de mare valoare i atractivitate turistic. Exist peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naional si internaional, ntre care se remarc: biserici si ansambluri mnstireti monumente si ansambluri de arhitectur i de art ansambluri arhitecturale urbane centre istorice i situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetile dacice, cetatea Sighioara etc.). Tezaurul etnografic si folcloric romanesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin : arhitectura specific satelor din provinciile istorice romneti; bisericile de lemn din Maramure i Slaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorrii; manifestri etnoculturale i religioase tradiionale; trguri si expoziii muzeale etnografice in aer liber sau pavilioane etc. Aceast form de turism este susinut de o capacitate de cazare care reprezint 12,9 % din totalul locurilor existente la nivelul ntregii ri, n ultimii ani nregistrndu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbrii destinaiilor unor uniti de cazare.

pagina 11

Numrul turitilor strini n turismul cultural - religios a crescut cu 28,5%. Aspectele problematice cu care se confrunt acest tip de turism sunt legate de: infrastructura de acces la siturile arheologice monumentele de arhitectura nvechit i insuficient lipsa spaiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovare a obiectivului cultural lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaii, ceti medievale, biserici, monumente istorice si mnstiri lipsa spaiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj;

Turismul Rural i Agroturismul


Turismul rural ofer turitilor strini posibilitatea de a cunoate direct tradiiile poporului roman, ospitalitatea acestuia si buctria autentic din fiecare zon. Frumuseea cadrului natural i monumentele istorice de valoare naional i internaional, creeaz premisele obinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Din anul 1995, prin Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan, n Romnia este promovat iniiativa privat, n sensul c gospodriile rneti pot fi autorizate s presteze servicii turistice n calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. Dezvoltarea i promovarea turismului rural romnesc este realizat de Asociaia Naional pentru Turism Rural Ecologic i Cultural (ANTREC), organizaie non guvernamental nfiinat n 1994, membra a Federaiei Europene de Turism Rural EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judeene (din cele 41 de judee din ara) aproape n toat Romnia, un numr de 2500 membrii, i pensiuni turistice i agroturistice n 770 de sate romneti. Cu toate c turismul rural are o ofert de cazare i alimentaie deosebit, de la cabane i pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdat, avnd n vedere c prezint o mare cerere pe piaa de desfacere turistic, implic investiii reduse i grad de risc sczut i totodat reprezint o resurs pentru fora de munc rural. Turismul rural ar putea fi practicat n toat perioada anului i de asemenea ar putea fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vntorii, drumeiilor. Prin Programul Viaa la ar demarat de curnd de Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului se urmrete promovarea turismului rural i atragerea turitilor strini n pensiunile agroturistice romneti.

Ecoturismul
Unul dinte avantajele competitive de care beneficiaz ara noastr, n comparaie cu destinaiile turistice consacrate, este acela al pstrrii mediului natural nealterat de prezena i activitile omului. Astfel, n cadrul rezervaiilor naturale sunt specii de plante i animale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, Romnia nc mai pstreaz mediul natural nealterat de prezena omului, exemplare de flor i faun care n alte ri au disprut sau nu mai pot fi vizitate dect n captivitate. Prin slaba dezvoltare n unele zone a formelor de turism clasice, s-a realizat astfel o premis important de dezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar impune Romnia ca o destinaie important pentru aceast form de turism.

2.2. Potenialul turistic al Romniei


n Romnia exist un mare potenial pentru dezvoltarea turismului n toate regiunile rii. Distribuia formelor de relief n cadrul regiunilor, precum i caracteristicile condiiilor climatice sunt principalii factori care determin diferenele i diversitatea potenialului turistic al regiunilor. Astfel: turismul de litoral i de delt este specific regiunii Sud-Est

pagina 12

turismul montan regiunilor Sud, Sud- Vest i Centru turismul balnear regiunilor Sud-Vest, Vest i Nord-Vest. Totodat principalii indicatori ai activitii turistice la nivel regional relev diferene regionale att n ceea ce privete capacitatea de cazare ct i circulaia turistic. Regiunea Sud-Est se constituie ntr-un caz particular fa de celelalte regiuni (datorit litoralului romnesc care deine cea mai mare capacitate turistic) Totodat regiunea Centru deine locul nti in turismul montan, situndu-se pe locul al doilea pe ar n privina capacitii de cazare i a numrului de turiti cazai n anul 2000. Fondul turistic (ca termeni similari se utilizeaz si noiunile de "patrimoniu" si "potenial turistic") este piatra de temelie i chiar nsi temelia pentru existena, dezvoltarea i dinamica activitii turistice. Sau cu alte cuvinte fondul (potenialul) turistic constituie "materia prim" a turismului, fr de care nu poate exista turism. Un anumit areal, o anumita regiune sau zona care ntrunete majoritatea criteriilor care determina fondul (potenialul) turistic, prin caracteristicile naturale i antropice ofer anse mari de dezvoltare i practicare a turismului sub diversele lui forme. Perspectivele dezvoltrii durabile a turismului sunt influenate de modul de realizare a performanelor calitative pe urmtoarele planuri: economic, social, politic, cultural i ecologic, n special. Valorificarea complex i eficient a potenialului turistic , trebuie s se desfoare concomitent cu protejarea i conservarea valorilor turistice, prin implicarea tuturor factorilor de rspundere n domeniul de referin. De regula, fondul (potentialul) turistic este divizat in doua categorii principale: fondul turistic natural fondul turistic antropic

Fondul (potenialul) turistic natural


este compus din: relief clima vegetaie hidrografie arii protejate monumente naturale biodiversitate Romnia este situat, pe glob n emisfera nordic la intersecia paralelei 450 Nord ( jumtatea distanei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul 250 Est, teritoriul sau desfurnduse ntre 43037`07`` (ora Zimnicea, Teleorman) i 48015`06`` ( sat Horoditea, Botoani ), latitudine nordica si intre 20015`44`` (comuna Baba Veche, Timis) si 29041`24`` ( ora Sulina, Tulcea) longitudine estic. n Europa, Romnia este aezat n partea de Sud Est, pe cursul inferior i la gurile Fluviului Dunrea, cu ieire la Marea Neagra i avnd drept coloan vertebral Munii Carpai. Suprafaa Romniei este de 238.391 km2, fiind pe locul 11 n Europa si locul 79 pe glob ca i mrime.

Relief
Romnia dispune de un relief variat, armonios repartizat i cu dispunere concentric. Partea centrala Podiul Transilvaniei este nconjurat la Est si Sud de lanul sinuos al Munilor Carpai, n timp ce la Vest, o a doua ramur carpatic o desparte de Cmpia Tisei. Din cununa munilor unde nlimile oscileaz ntre 2.500 si 1.000 800 metri, relieful se dispune spre exterior n trepte din ce n ce mai joase, constituind un vast amfiteatru. La poalele munilor, dealurile i podiurile formeaz treapta mijlocie a reliefului: Subcarpaii, Podiul Moldovei, Podiul Dobrogei, Podiul Getic, Dealurile Vestice si Podiul Somean au nlimi care variaz ntre 800-1.000 m si 300 400 m. Treapta joasa a reliefului este formata din Cmpia Romna ( la sud) i Cmpia Tisei sau de Vest, cu altitudini mici de 200 m.

pagina 13

Relieful Romniei se desfoar n altitudine ntre 0 m, nivelul Marii Negre, i 2.543 m, vrful Moldoveanu din Munii Fgra ( Carpaii Meridionali). Formele de relief sunt ns repartizate armonios: - munii ocupa circa 31% din teritoriu - dealurile si podiurile 33% din teritoriu - cmpiile 36% Doar 12% din teritoriu este ocupat din nlimi de peste 1.000 de metri, iar restul de 88% este reprezentat de munii joi, dealuri, podiuri i cmpii, zone cu cea mai mare frecven a aezrilor omeneti permanente i n care se desfoar, n principal, activitatea populaiei. Pe teritoriul Romniei se afla cea mai mare parte a Deltei Dunrii ( 4.340 km2, inclusiv Complexul Razim), care din 1990, este declarat rezervaie a biosferei. Situat n nordul Dobrogei, Delta Dunrii este cea mai tnra form de relief a Romniei, dar i a Europei. Ea include cele trei brae ale fluviului: Chilia, Sulina i Sfntu Gheorghe. Tot n nordul Dobrogei, n partea de vest, se afla cel mai vechi pmnt: Munii Mcin, cu nlimi ce nu depesc 467 m.

Clima
Romnia are o clima temperat continental moderat, cu influene exterioare oceanice, balcanice i pontice. Temperatura medie multianual este difereniata n funcie de latitudine 80C in N si 110C in S si de altitudine 2,60C n zonele montane i 11,70C n cmpie. Precipitaiile anuale scad in intensitate de vest la est, respectiv 600 mm n Cmpia de Vest, la 500 mm n Cmpia Romna i sub 400 mm n Dobrogea; n zonele montane, ele ajung la 1.000 1.400 mm.

Hidrografie
Reeaua hidrografica a Romniei aparine bazinului Mrii Negre, fluviul Dunrea adunnd apele a 93,3% din totalul apelor curgtoare; el strbate ara prin partea ei sudica pe o lungime de 1.075 km si se vars n Marea Neagr prin trei guri. Rurile Romniei, care n marea lor majoritate izvorsc din Carpai, sunt dispuse radial; urmnd rotirea invers a acelor ceasornicului. Principalele cursuri de apa sunt: Tisa, Someul, Criurile, Mureul, Timiul, Jiul, Oltul, Argeul, Ialomia, Siretul i Prutul. Lungimea total a cursurilor de ap cu regim permanent a fost estimat la 115.000 km. Dac se iau n calcul numai rurile cu o lungime mai mare de 5 km, n Romnia sunt 4.295 de cursuri de ap totaliznd 66.029 km. Exist peste 3.500 de lacuri care totalizeaz o suprafa de circa 2.620 km2. Cele mai multe au peste 1 km2 ( peste 99%), ajungnd pana la 415 km2 (lacul Razim). Acestor lacuri naturale li se adaug lacurile antropice care valorifica potenialul hidroenergetic al rurilor.

Vegetaie
Vegetaia este bogat i variat, determinat de relief i de condiiile pedo - climatice. Vegetaia reprezint o dispunere etajat: zonele montane sunt acoperite cu pduri de conifere ( brad, molid), pduri de amestec ( fag, brad si molid) i pduri de fag. Pe culmile nalte se afl pajiti alpine i tufiuri de jneapn, ienupr, afin, etc. n zonele de deal i de podi se ntlnesc pduri de foioase unde predomina fagul, gorunul sau stejarul. Vegetaia de stepa i silvostepa, care ocup zonele din Podiul Dobrogei, Cmpia Romana, Podiul Moldovei i Cmpia de Vest, a fost n mare parte nlocuit de culturile agricole.

Biodiversitate, monumente naturale, arii protejate


Fauna este interesant din punct de vedere cinegetic. n zona alpina apar elemente relicve precum capra neagra i vulturul de munte. n pdurile carpatine triesc diferite mamifere: urs, cerb, ras, lup, mistre, cprior, veveria i un numr important de psri. In unele zone se pstreaz cocoul de munte si cocoul de mesteacn. n zonele de deal i cmpie sunt reprezentate: iepurele, crtia, ariciul, diferite psri, oprle, batracieni etc.

pagina 14

Pentru step sunt caracteristice roztoarele: popndul i hrciogul. Fauna acvatic este reprezentant ndeosebi prin: pstrv in apele de munte; clean i mreana n zonele de deal; crap, biban, tiuca, somn i caras n zonele de cmpie i n Delta Dunrii. n Delt se mai gsesc i specii rare precum pelicanii, clifarii, vidrele etc. Fauna i vegetaia sunt ocrotite prin instituirea unor parcuri si rezervaii naturale, cum ar fi: Parcul Naional Retezat, sau din 1990, Rezervaia biosferei Delta Dunrii, complexul lagunar Razim si un sector al Dunrii inferioare intre Isaccea i Tulcea. Amintim cele mai importante rezervaii ale biosferei: Delta Dunarii ( Jud. Tulcea si Constanta), Retezat ( jud. Hunedoara), Rodna ( jud. Maramure). Arii protejate sunt, de asemenea, parcurile naionale de la Domogled-Valea Cernei ( Cara - Severin, Mehedini, Gorj), Cheile Nerei ( Caras Severin), Apuseni (Bihor, Alba, Cluj), Bucegi ( Prahova, Dmbovia, Braov, Arge), Semenic- Cheile Carasului ( Caras Severin), Ceahlu ( Neam), Cozia ( Vlcea) Climan ( Suceava), Piatra Craiului ( Braov), Cheile Bicazului Hma ( Harghita, Neam), Grditea de Munte-cioclovina ( Hunedoara), Porile de Fier ( Mehedini).

Fondul (potenialul) turistic antropic


Din punct de vedere al geografiei ca tiin, termenul antropic reprezint forma de relief datorat aciunii omului (asupra reliefului, vegetaiei, faunei, peisajului geografic etc). Conform acestei definiii au loc modificri ale mediului sub influena factorilor antropici: industrie, energie, agricultur i zootehnie, transporturi i amenajarea teritoriului, turism, aglomerri urbane; Fondul (potenialul) turistic antropic cuprinde opere de spiritualitate, istorie, cultura, arta, civilizaie, tehnico-economice etc. furite de om de-a lungul veacurilor. Cea mai importanta parte a fondului turistic antropic l reprezint anumite componente ale patrimoniul cultural i anume: arheologia, arhitectura.

Arheologia
Istoria cercetrilor arheologice ncepe n secolul al XIX lea. Un loc aparte l ocup Al. Odobescu, care s-a remarcat prin activitatea de susinere i ncurajare a primelor spturi arheologice sistematice din Romnia. Prin spturi au fost cercetate parial i uneori n ntregime un numr considerabil de obiective arheologice din paleolitic, neolitic, epoca bronzului i epoca fierului, identificndu-se ariile culturilor aparinnd acestor perioade strvechi. Mrturie stau antierele arheologice de la Bugiuleti, Valea Darjovului, Ripiceni, Turdas, Petresti, Boian, Hamangia, Ferigele, Sighioara, Monteoru, Cucuteni, Ariusd, Gumelnia, Bucureti, etc. O atenie deosebit a fost acordat aezrilor i cetilor geto-dacice de la Sarmizegetusa Regia ( Grditea Muncelului), Costeti, Blidaru, Piatra Roie, Bania, Popeti, Pecica, Tinosu, Cplna, Batca Doamnei, Ocnia, Zimnicea, precum si castrelor i oraelor ridicate n timpul stpnirii romane.

Arhitectura
Cultura material a dacilor s-a interferat, n primii ani ai secolului II d.Ch., cnd Dacia a devenit provincie roman, cu civilizaia i arta Imperiului Roman. Arhitectura roman, preponderent din piatra, a adus Daciei cucerite castre militare ce strjuiau limes-ul extins al imperiului. n nucleul lui transilvan existau aezri oreneti cu o planimetrie structurat octogonal, cu forumul la intersecia celor dou strzi ordonatoare, cu pori, cu tunuri la intrarea n ora: Alba Iulia ( Apulum), Turda ( Potaiassa), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin ( Drobeta), n vecintatea cruia se afla celebrul pod peste Dunre (cu pilonii conservai). Ceti-colonii ioniene i doriene, intemeiate in secolul VI i.Ch.: Tomis, Callatis, Histria, Aegyssus, purttoare ale unei civilizaii urbane de tip mediteranean. Arhitectura medievala prezint particulariti stilistice n funcie de apartenena la una din cele doua mari arii spirituale: a cretinismului ortodox bizantin ( rsritean) si a celui catolic occidental. n Transilvania, ordinele clugreti catolice au transmis succesiv, forme stilistice romanice, renascentiste i baroce, sub impulsul evoluiei stilurilor din Europa occidental. La catedrala

pagina 15

romano-catolica din Alba-Iulia, elementele romanticului trziu coexist cu elementele goticului timpuriu. n satele romneti transilvnene, ctitoriile voievodale timpurii conin influenele ambelor stiluri arhitecturale, topite in originale sinteze locale ( bisericile Strei, Santa Marie Orlea, Densus). n sudul Carpailor, arhitectura ecleziastic va perpetua tipologii i tehnici specifice Bizanului ( Biserica domneasca Sf. Nicolae de la Curtea de Arge, Vodia, Tismana, Cozia, Cotmeana). Secolul al XV lea si secolul al XVI-lea probeaz originalitatea arhitecturii din Moldova i a celei din Valahia, atestat prin numeroase monumente de excepie, fr analogii n alte spaii artistice. Momentul major l constituie monumentele religioase realizate n timpul lui tefan cel Mare ( 1457-1504), n Moldova. Arhitectura bizantin i mijloacele decorative de inspiraie gotic se armonizeaz ntr-o concepie spaiala inedit la mnstirile: Putna, Patrauti, Vorone, Moldovia, Sucevia, Harlau, Dorohoi, Nemat, s.a. Domnii Valahiei au consolidat cetile dunrene ( Giurgiu, Brila, Turnu Severin) i au ctitorit monumente inegalabile la Mnstirea Dealu, biserica episcopala de la Curtea de Arge, biserica Mnstirii Snagov, lng Bucureti. Am putea continua la nesfrit cu niruirea operelor de arhitectura existente n ara noastr, datnd din diverse timpuri, deoarece Romnia este foarte bogata in astfel de obiective culturale.

2.3. Fondul turistic n orizontul local


Pentru o mai buna sistematizare vom prezenta aceste obiective turistice pentru Maramure.

Obiective turistice n judeul Maramure


Situat n extremitatea nordic a Romniei, la grania cu Ucraina, Maramureul este compus din patru zone cu evoluie distinct din punct de vedere istoric i geomorfologic, denumite ri: ara Maramureului, a Chioarului, a Lpuului i a Bii Mari.

Rezervatii naturale
1) Rezervatia Pietrosul Rodnei este una din cele mai vechi rezervaii naturale din ar, avnd o suprafa de 3300 ha. Situat n zona oraului Bora i a Comunei Moisei , este limitat de prul Izvorul lui Drago spre sud-vest, Culmea ntre Praie pn la vrful Buhiescu Mare i vrful Rebra spre sud, apoi rul Repedea spre sud est, spre nord coboar pn la limita de jos a pdurii. Pe culmea Pietrosul Mare, situat n centrul rezervaiei sunt bine reprezentate urmele glaciaiei cuaternare, pstrate aici sub forma de creste tipice cu aspect de custuri, circuri, vi n forma de U, morene, ruri de pietre. Pe versantul nordic al Pietrosului Mare sunt trei cldri glaciare Iezeru, Znoaga Mare si Znoaga Mic. Versantul sudic adpostete cldarea glaciar Buhaiescu-Repedea n care se afla cele 4 lacuri ale Buhiescului. Rezervaia adpostete o flor alpin i subalpin cu specii rare dintre care amintim: Gua Porumbelului, rspndit n jurul Iezerului Pietrosului, Ghintura Galben , Floarea de Col, Smrdanul, Branca Ursului, Anghelina, Degetrelul, Garofia. Acestea se completeaz cu arbori ocrotii ca Zmbrul i Tisa. Dintre animale amintim: Capra Neagra, Marmota de munte, Cerbul Carpatin, Cpriorul, Ursul, Iernuca si Acvila de Stnca. 2) Rezervatia Cornu Nedeii Ciungii Balainii a fost nfiinat n principal pentru ocrotirea cocoului de mesteacn fiind situat n Munii Maramureului n golul de munte Prislop. Din cele zece puncte populate cu cocoi de mesteacn, cunoscute n ara noastr, patru se afla n Munii Rodnei i patru n Munii Maramureului. 3) Rezervaia fosilifera Chiuzbaia amplasat la poalele vrfului Igni. Rezervaia este un depozit de diatomite( roc sedimentar silicoas alctuit n cea mai mare parte din cochilii de diatomee - alge microscopice monocelulare cu corpul nchis ntre dou valve silicoase, de forma unui capac de cutie n care se pstreaz o bogat flor fosil bine conservat, reprezentat prin frunze de : stejar, arin, fag, paltin, castan. Este una din cele mai bogate flore fosile cunoscute fiind constituit din 120 specii, din care 32 au fost menionate pentru prima oara n Romnia, 6 pe plan mondial .

pagina 16

4) Rezervaia de Castan Comestibil de la Baia Mare ocupa o suprafa de 450 ha, constituind enclave n pdurea de foioase sau n amestec cu alte specii urcnd de la 240m la 660m. Aceasta rezervaie reprezint una din frumuseile naturale ale zonei, cu o importan deosebit att economic ct i peisagistic. 5) Rezervaia Lacul Albastru ( lac circular) unic n ar prin originea i compoziia apei, s-a format n 1920 prin prbuirea galeriilor unei mine vechi; apa care are reacie acid deoarece conine acid sulfuric i ioni de cupru, de unde i culoarea albastr. Lacul este situat la altitudinea de 565 m pe versantul sudic al Dealului Minei la 3 Km de Baia Sprie. 6) Pdurea Ocna ugatag situat la vest de Ocna ugatag i cunoscut sub denumirea de Pdurea Criasca este o rezervaie forestier i peisagistic cu o suprafa de 44 ha ce conserv civa goruni seculari i cteva exemplare de larit (100-200 ani). 7) Petera Vlenii omcutei este o peter cu caracter speologic situat la 29 km de Baia Mare la locul numit Fundturi. 8) Petera cu Oase situata la 2 Km de intersecia spre Poienile Botizii, este format din calcare jurasice, cu forme concreionare rezultate prin depunerea bicarbonatului de calciu. n peter se pstreaz schelete de Ursus spelaeus. Repartizarea n spaiu a potenialului turistic, personalitatea zonal a acestuia creeaz posibilitatea delimitrii n spaiul turistic maramureean a unor zone cu caracteristici distincte:

ara Maramureului
Se ntinde n nordul cel mai nord al rii, un col de pmnt ncrcat de istorie i legende care pastreaza un imens tezaur folcloric si artistic popular. Sufletul omului maramureean se reflect n monumentele de arhitectur popular vestite n lumea ntreag ( biserici de lemn, porti sculptate ). Peisajul este preponderent muntos urcnd aproape de la nivelul mrii pn la 2303m altitudine. Monumente de rezervaii naturale ( n munii Rodnei ) izvoare de ape minerale, mofete, imense paduri ce acopera suprafaa trii Maramureului, izvoare nesecate de via, confera turistului senzatii de neuitat. Cltorind in tara Maramuresului turistul are ocazia sa participe la sarbatorile anuale precum si la cele specifice zonei cum ar fi; festivaluri ale cantecului, dansului si portului maramuresan. Luand parte la aceste manifestatii culturale, turistul face cunostinta cu cultura romaneasca specifica acestei zone. Maramureenii sunt oameni primitori, deschii la suflet in speranta legarii unor noii prietenii, care asteapta calatorul cu portile deschise. Turistul are posibilitatea de a petrece in mod placut si util timpul liber de la sfirsit de saptamina si sejururile mai indelungate. Orasul cel mai mare care este situat in Tara Maramuresului este SIGHET. Este al doilea municipiu al judetului, asezat in Depresiunea Maramuresului, intre apele Tisei, Izei si Ronisoarei . Orasul Sighet vechi centru cultural a fost atestat documentar in 1326. Punctele de atractie a orasului sunt: - Muzeul de etnografie si arta populara detine o bogata colectie de inventar gospodaresc, agricol, port popular, tesaturi si cusaturi, sculptura in lemn, icoane pe sticla si lemn, masti, ceramica. - Muzeul arhitecturii populare maramuresene in aer liber de pe Dealul Dobaies, cuprinde toate tipurile de constructii din mediul satesc. - Palatul Culturii - Liceul Pedagogic 1802 - Casa Memorial a dr. Mihai Ioan de Apsa - Marea Sinagog - Casa Memoriala Elie Wiesel- primul sighetean laureat cu premiul Nobel pentru pace. - Gradina Morii - Inchisoarea devenita actualmente Muzeul Memorialul Durerii . Pornind din Sighet pe drumul national 19, la o distanta de 18 km este situata Comuna SPNA pe malul Tisei, care este renumita prin confectionarea cergilor si a clopurilor. Cel mai cunoscut obiectiv al Sapantei este CIMITIRUL VESEL care este o freasca originala a vietii rurale conceput de mesterul Stan Ioan Patras. Avind punct de reper orasul Sighet, putem ajunge la BORSA ( statiune de odihna si tratement ) pe doua vai: pe Valea Viseului si pe Valea Izei. Studiind cele doua vai, de alungul acestora s-au dezvoltat comunitati masive care dateaza din vechi timpuri, formand orasele de astazi. Primul document descoperit dateaza din 1199 si mentioneaza prezenta romanilor din

pagina 17

acesasta zona, ca un puternic zid asezat in fata navalirilor tatare. Studiind Valea Izei putem mentiona centre puternice ca: Vadu Izei, Barsana, Strimtura, Rozavlea, Bogdan Voda, Ieud, Botiza, Salistea de Sus, Sacel. Vadu Izei, atestata documentar in 1383, comuna este renumita prin portile de lemn lucrate de mesterii populari si prin biserica de lemn. Tot aici exista atelierele de sculptura, pictura pe sticla, tesaturi ale mesterilor populari. Se mai poate vizita Muzeul Instrumentelor muzicale, Moara si viltoarea pe apa (nr.446); porti maramuresene(nr.424,608,667,712,603). Barsana este un sat atestat documentar in 1326 unde putem vizita biserica de lemn ridicata in 1720 precum si manastirea. BISERCA DE LEMN "INTRAREA MAICII DOMNULUI IN BISERICA": Este atestata documentar din anul 1720. Este amplasata la cca 400 m nord de centrul satului. Biserica a fost stramutata pe actualul loc in 1806, din locul numit de localnici "Padurile Manastirii", aflat la intrarea in sat dinspre Stramtura, si a apartinut fostei Manastiri Barsana. A fost restaurata in 1806,1929 , si 1965. Biserica are pridvor etajat pe trei laturi, turn si balcon imbracate in lemn. Inaltimea totala de 16,10 m din care 8,10m este turnul. Este inclusa in grupa valorica A. Rozavlea la 94 km de Baia-Mare si la 30 km de Sighetu Marmatiei,asezat pe malul Izei si atestat documentar din 1373,ofer turistilor posibilitti multiple de petrecere a vacantelor ntr-un mediu pur maramuresan. BISERCA DE LEMN "SFINTII ARHANGHELI": Biserca a fost construita in anii 1717-1720, inlocuind o alta biserica mai veche. Poarta hramul arhanghelilor Mihail si Gavril. Are un plan dreptunghiular, cu obsida decrosata, un turn clopotnita impunator si unpridvor pe peretele de vest.Acoperisul de sindrila are dubla poala. Pictura interiorului este probabil opera lui Ion Plohod si a fost executata injurul anilo 18231825. Gama cromatica este foarte bogata, se folosesc culori vii, adesea contrastante. Se remarca in naos, pe bolta,Sf. Treime incadrata de evanghelisti; pe poalele boltii, scora lui Iacov, unpeisaj de copaci si inaltarea Sf. Ilie la cer. Pe peretele de sud se remarca scene din Vechiul Testament, geneza, raiul, cartile lui Moise, Turnul Babel, potopul. Pictura de pe peretele de nord al naosului reprezinta, intr-un numar egal de tablouri cu cel de pe peretele de sud, scene din viata si patimile lui Isus, invierea si pilde, intr-o ordine dificila de inteles. In pronaos, cele 4 vanturi, ingerii care vestesc sfarsitul lumii si mai departe infernul. Este interesant de remarcat la Rozavlea tratare a moderna a peisajului in planuri si in adancime, incercandu-se sa se dea scenelor plasticitate si senzatie de volum prin dilutia sau concentrarea culorii si cu ajutorul membrelor mai intinse. Intreaga pictura se prezinta ca un ansamblu echilibrat, in stil traditional, cu putine elemente baroce. Pozitiile personajelor sunt insa cand realiste, cand artificiale, tribut al gustului baroc al epocii cand a trait pictorul. Imbracamintea este de asemenea un amestec de traditionalism si de piese de epoca, dar in alt sens: personajele "pzitive" sunt imbracate in general in haine asemanatoare cu ale localnicilor ( cu mult alb si sobru), pe cand cele "negative" sunt costumate in haine purtate de soldatii straini si in general de neamurile straine care au trecut peste aceste locuri, de la care bastinasii au avut de suferit. Sieu localitate situat la 89 km de Baia Mare, o vatr cu bogate creatii folclorice, situat la jumtatea revarsrii Izei n Tisa. BISERICA DE LEMN " NASTEREA MAICII DOMNULUI": Amplasata in mijlocul satului, a fost ridicata in anul 1760 pe locul unei biserici mai vechi datand din 1400. Are un plan dreptunghiular, absida altarului este decrosata, poligonala. Acoperisul este cu dubla poala. Pictura interiorului, atribuita lui Ion Plohod ( prima jumatate a sec XIX) este executata peste alta mai veche. In naos, pe bolta se remarca Sf Treime iar in colturi, evanghelistii. Pe poalele boltii: Adam si Eva, izgonirea din rai, caruta de foc a Sf. Ilie, Turnul Babel, potopul, Moise in pustiu cu un sarpe in mana, o femeie calare pe un balaur rosu - fiara

pagina 18

apocaliptica. Pe peretii laterali ai naosului figureza scene din viata lui Isus, pilde. Pe fata dinspre altar a tamplei se remarca doua personaje din Vechiul Testament care poarta pe o prajina un ciorchine de strugure. Tot aici Moise cu tablele legii. In pronaos, Judecata din urma, cei doisprezece apostoli, pilda celor cinci fecioare nebune. Pictura are aceleasi caracteristici ca si cea din Rozavlea. Gama cromatica este compusa din culori vii si contrastante in care predomina rosul , albastrul si verdele, albul si negrul dar azi a ramas doar galbenul. Fundalul peisajului este eterodit, se amesteca elementele bizantine locale inspirate din mediul inconjurator sau imaginate. In biserca di Sieu se obseva o influenta crescuta a elementelor baroc si neoclasic. Printre icoanele mai valoroase atrag atentia o imagine a lui Isus Hristos, alta ifatisand pe Sf. Maria cu pruncul in brate datand de la inceputul sec.XVII si o Inaltare, pictata pe doua tablii mari. Bogdan Voda este conoscut datorita bisericii de piatra (1330-1340) si a bisericii de lemn (1717-1722) construita pe locul unei alte biserici daramate cu ocaziainvaziei tataredin 1717. Tot la Bogdan Voda, anual are loc in duminica de mijloc a lunii Mai Ruptul Sterpelor manifestare oiereasca asemanatoare Simbrei Oilor . Biserica de lemn "SFANTU NICOLAE": Este construita in anul 1718, si situata in centrul satului. Biserica are pronaos dreptunghiular, naos patrat si altar poligonal; acoperisul este total in etaje, cu pantele laterale mai dulci si poalele ample; balcon in consola, imbracat in scanduri cu un a jour deosebit de frumos in partea de jos. Inaltimea totala 26.05m din care 15.05m turnul, avand o proportie buna intre nava si turn.Accesul spre obiectiv in stare buna. Este inclusa in grupa valorica A. BISERICA DE PIATRA: Biserica de piatra din CUHEA a fost inaltata intre anii 1330 - 1340, de catre voievozi ai Maramuresului din familia Bogdanestilor. Ruinele sunt acoperite sub un sopron. Ieud este o comuna asezata pe versantul nordic al Muntilor Tibles, atestata documentar in 1364. Aici a fost descoperita cea mai veche pravila in limba romana, scrisa de mana cu litere chirilice, care dateaza din 1391. Se poate vizita biserica de lemn din deal(1364) si biserica de lemn din vale (1717). BISERICA DE LEMN "NASTEREA MAICII DOMNULUI": Este atestata documentar din anul 1717. Este amplasata la drumul principal, in cimitirul aflat in zona numita "in vale". Seamana cu biserica din deal , cu deosebirea ca balconul este imbracat in sita si are cate 4 arce mici pe fiecare latura. Inaltimea totala este de 23,15 m din care 13,2 turnul. BISERICA DE LEMN "" NASTEREA MAICII DOMNULUI"": Este atestata documentar din anul 1364. Este amplasata pe partea dreapta a raului Ieud, in cimitirul din deal. Biserica are pronaos, naos si altar decrosat,cu plan poligonal regulat; acoperis etajat pe trei laturi, iar coama altarului pana aproape de coama navei.Inaltimea totala de 23.15m, din care turnul are 13,45 m. Este inclusa in categoria valorica A. Botiza la 110 km de Baia-Mare si la 50 km de Sighetu Marmatiei,sat atestat documentar n 1375 renumit pentru sculptura n lemn, vopsitul lnii cu culori vegetale. Zona este bogat n ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, bicarbonate.Relieful este muntos, teritoriul comunei fiind brzdat de apele prurilor Bita si Sasu . BISERICA DE LEMN " CUVIOASA PARASCHIVA": Este atestata documentar din anul 1796. Este amplasata pe partea dreapta a paraului BOTIZA limitrof zonei centrale, pe o ridicatura de teren. Biserica a fost stramutata in anul 1899 din Viseul de Jos si restaurata. Biserica are pridvor deschis cu accese laterale di sud si din nord; usa de intrare in naos pe latura sudica; acoperis etajat pe trei laturi; turnul si balconul imbaracate in lemn. Inaltimea totala de 23,8 m din care 11.4 m turnul. Se afla in stare de consevare buna. Ca si factori de disconfort amintim faptul ca biserca noua foarte inalta este amplasata in aval de valoarea de patrimoniu, incomodand vizibilitatea acesteia. Este inclusa in grupa valorica A. Slistea de Sus: la 110 km de Baia-Mare, n estul judetului Maramures,localitate atestat documentar din 1365 cu traditii,si obiceiuri populare foarte bine conservate de-a lungul

pagina 19

timpului.Localitatea are un relief muntos, ca urmare a asezrii ei la poalele de nord a muntilor Tibles ,fiind brzdat de apele rului Iza si a afluentilor acestuia: Valea Bistritei si Valea Caselor. BISERICA DE LEMN " SFANTU NICOLAE": Este atestata documentar din anul 1736. Este amplasata la poalele unui deal, limitrof zonei centrale, pe partea stanga a raului Iza. Biserica are pridvor cu etaj, cel de sus scund, dar ambele extinse ceea ce face ca turnul sa ramana aproape la mijlocul coamei. Accesul in pridvor se face pe latura sudica.Acoperisul este etajat pe trei laturi, cu streasina de jos ampla. Inaltimea totala de 19,55m, din care 10,15 turnul. Este inclusa in categoria valorica A. BISERICA DE LEMN "SFANTUL NICOLAE" A NISTORENILOR: Este atestata documentar din 1680. Este amplasata pa partea dreapta a raului Iza, pe culmea unui deal. In anul 1930 I s-a adugat pridvorul iniial, un altul, cu plan ptrat, deasupra avnd un turn scund, unde se afla clopotul. Gradul de unicitate este datorat modificarilor volumetrice survenite, care se inscriu in linia armonioasa a constructiei. Accesul in pridvor se face din vest si sud. Pridvorul initial etajat, in prezent este opturat pe latura vestica, remarcandu-se numai pe laturile de sud si nord. Inaltimea totala este de 22,10 m, din care 12.10m este turnul. Se afla in grupa valorica A. Sacel este un vechi centru de ceramica dacica.Aici se poate vedea Izbucul Izei locul de unde izvoraste riul Iza. CENTRUL DE CERAMICA: Cuprinde un atelier de producere ceramica cu utilitati adecvate. Este dotat cu atelier de uscat ceramica, Cuptor de ars ceramica. IZVORUL ALBASTRU AL IZEI: Situat la 12 km de centrul comunei Sacel, numit si "IZBUCUL IZEI", este locul de unde izvoreste raul Iza. Cadrul natural este de exceptie, exista acces la stana de oi in " Magura" la o distanta de 2 km. Se poate organiza un traseu turistic prin muntele Batrana spre Pietrosul Rodnei. MOARA, PIUA, DARAC: Dateaza din anii 1950 reprezentand un punct de atractie pentru turisti. Se pastreaza traditia populara in aceste mestesuguri traditionale. Cele mai importante sate de pe Valea Viseului sint Petrova, Leordina, Ruscova, Viseul de Jos, Moisei. Aceste sint renumite pentru bisericile de lemn si pentru arta cioplitului in lemn, specific zonei. In Moisei se poate vizita Monumentul inchinat eroilor ucisi de catre hortisti , sculptat de Vida Gheza si biserica de lemn. BISERICA DE LEMN "ADORMIREA MAICII DOMNULUI": Biserica a fost construita de mitropolitul de Alba Iulia, Sava Brancolici, in anul 1672. De mici dimensiuni, cu obsida poligonala, turn deasupra pronaosului si pridvor pe peretele de vest,biserica se mentine inca in stare destul de buna din punct de vedere al constructiei dar pictura interioara, datata conform unei inscriptii din 1699, este aproape stearsa. Se mai disting Sf Maria cu Isus si evanghelistii - pe bolta pronaosului - iar in partea inferioara, pe peretii laterali scene din geneza si cateva potrete de sfinti si arhangheli. Nu exista bunuri de patrimoniu mobil. Borsa este o statiune de odihna si tratament, avind ca simbol floarea de colt a muntilor Rodnei. Predomina padurile de fag si conifere in masivul Rodnei, care trec in spatiul alpin si subalpin cu pasuni. Valea Marei situata intre resedinta judetului si cel de-al doilea oras ca insemnatate economica Sighet, cuprinde sate care sint puternice centre de arhitectura populara cum ar fi: Mara, Desesti, Hoteni, Harnicesti, Sat Sugatag, Giulesti, Berbesti. In toate satele mai sus mentionate gasim biserici de lemn si centre de arhitectura populara unde se practica cioplitul, tesutul cu motive maramuresene, vopsitul firelor de lina cu vopsele naturale,etc. Intre Valea Cosaului si Valea Marei se intinde Ocna Sugatag singura localitate a Maramuresului amplasata pe o culme, atestata documentar din 1321. A fost un centru important al

pagina 20

exploatarii sarii. Este o statiune balneoclimaterica unde se practica tratamente medicale pe baza de ape minerale. Pe Valea Cosaului amintim trei sate importante ca centru de arhitectura populara:Budesti, Sarbi, Calinesti.Budesti este o localitate asezata pe Valea Cosaului, la poalele muntilor Gutai, atestata documentar in 1361. Se pot vizita bisericile de lemn: - Biserica din lemn construita in 1586-1643 in care se pastreaza camasa din zale a lui Pintea Viteazul Schitul Sfintilor Imparati Constantin si Elena situat la hotarul comunei Budesti in locul numit Rosia-Trei Izvoare, la distanta de cca 8 km de centrul comunei. La 25 km de Sighetu Marmaiei se afla localitatea Sapna care este o adevarat expozitie in aer liber. Pe garduri si porti in fiecare gospodarie sunt expuse cergi si carpete tesute din lina. Sapinta dispune de izvoare de ape minerale care se imbuteliaza si astazi. Sapinta a dobindit o faima mondiala datorita unui obiectiv unic in felul sau: Cimitirul Vesel, care isi datoreaza numele coloritului viu al crucilor pe care scene pictate in stilul artei nave istorisesc viata raposatului. Creatorul acestui cimitir este mesterul Ioan Stan Patras care a avut umorul de a-si compune propriul epitaf si a ciopli si picta crucea care marcheaza acum mormintul sau. Astazi crucile sunt realizate de urmasii mesterului Patras in atelierul si casa devenite muzeu.

ara Chioarului i parial zona Codrului


Ocupa zona de vest si sud vest a judeului, geografic fiind definit Valea Someului, cursul inferior al Lpuului, Dealurile Lpuului i Silvaniei. Unitate aparte a Masivului Prelucii este Defileul Lauului i Cavnicului, adncit cu 200 m, greu accesibil, cu perei abrupi si meandre nctuate, care se distinge ca un obiectiv turistic important al acestei zone. Zona Cavnic este descris n amnunt n anexa 5.

ara Lpuului
Este strbtut axial de cursul superior si mijlociu al vii Lpusului, fiind delimitat spre nord si nord-est de muntii vulcanici Guti si Tibles. Zona montan a Tiblesului se leag, firesc de Tara Lpusului. Prin Valea Bradului, Poteca Grohot, stna de la piciorul Arcerului, Grdina Znelor, Izvorul Ru, platoul ntins al Tiblesului, Vrful Arcer si Vrful Brad cu Sura Dracului si Satra Pintii pot fi organizate trasee care rspltesc din plin prin pitorescul peisajului. n aceast arie, puncte de interes turistic deosebit sunt: - n localitatea Baba " rezervatia Natural Cheile Babei" format n calcare de vrst eocen si un izvor numit Izvorul Babei - izvoarele de ap mineral de la Stoiceni, recunoscute pentru tratarea afectiunilor hepato-biliare, gastro intestinale si stri alergice digestive. - La 2 km spre Poiana Botizii se poate vedea Pestera cu Oase, format din calcare jurasice, cu forme concretionare rezultate din depunerea bicarbonatului de calciu n urma evaporrii apei din solutiile bicarbonale. n pester se pstreaz schelete de Ursus Spelaeus ( ursul pesterilor). De asemenea un punct de atractie de un interes deosebit este Defileul Lpusului care este adncit n masivul cristalin al Prelucii cu 200 m iar confluenta cu rul Cavnic are 190 m prpstios si greu accesibil, considerat slbatic. Nu este strbtut de nici o arter de circulatie, nici chiar de poteci. Este totusi accesibil numai pe poteci ce coboar din loc n loc n albia rului cu ajutorul plutei. Defileul Cavnicului are o lungime de cca. 6 km de la Copalnic Deal pn la confluent, unde este mai accesibil. Rul Lpus este cel mai lung ru al judeului Maramures. El si aduce apele din Muntele Vratec si Tibles, la peste 1200m si se vars n Somes la 148 m altitudine, avnd o lungime de 114 km, acesta dreneaz Depresiunea Lpus unde primeste mai multi afluenti mici. La vest de Rzoare Lpusul intr n masivul cristali Preluca, unde formeaz un defileu lung de 30 km. Trgu Lpus situat pe rul si n depresiunea cu acelasi nume, este una din asezrile cele mai vechi ca atestare documentar ( 1291). A evoluat ca centru administrativ, politic, economic al Trii Lpusului, avnd si o functie cultural important ( o prim scoal este nfiintat n 1622) iar

pagina 21

n 1860 se mentioneaz existenta unei scoli de " Curs Superior". n centrul localittii este amplasat un monument nchinat memoriei celor mpuscati n luptele pentru Unirea din 1918. n localitatea Berchezoaia pe malul tng al Lpusului se afl ruinele Cettii Chioarului mentionat documentar din 1319 ca proprietate a voievozilor Balc si Drag si mai trziu a lui Mihai Viteazul. n apropiere de Trgu Lpus se afl Mnstirea de la Rohia vestit att prin amplasarea ei ntr-un peisaj de mare frumusete ct si prin faptul c aici si-a trit ultimele zile din viat cunoscutul filozof romn Nicolae Stheihard care a lsat mnstirrii o bibliotec cu peste 50.000 de crti. n privinta portului popular si al obiceiurilor Tara Lpusului are influente din tinutul nvecinat al Nsudului, de aceea n aceast zon vom ntlni adeseori o mbinare a traditiilor si porurilor specifice celor dou zone etnografice.

ara Bii Mari


Baia Mare, resedinta judetului Maramures, este situat la poalele muntilor Gutai pe riul Sasar. Vechi centru minier, orasul a fost atestat documentar pentru prima data in anul 1327 ( civitas Rivulus Dominarum). Atractia turistica pentru aceasta zona este data de multitudinea de obiective turistice, pe care cei care le viziteaza ramin impresionati. Pentru a convinge turistii de imensul potential turistic creionam citeva repere mai importante, zone si obiective care trebuie vizitate. Centrul istoric al orasului cuprinde constructii si monumente istorice datind din secolul xv, printre care se evidentiaza: - Piata Libertatii, centrul vechi al orasului, complex de arhitectura medievala conserva o succesiune de stiluri arhitecturale ( gotic baroc ). - Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila a fost ridicata intre 1446-1490 de Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Cladirea dintre strazile Vasile Lucaciu si 1 Mai, datind din secolul al XVIII-lea a fost pina in 1870 principalul han al orasului. - Piata Cetatii, vechiul Tintirim, este dominat de Turnul lui Stefan ridicat din initiativa lui Iancu de Hunedoara intre 1446-1468. Peretele sudic pastreaza un relief al cavalerului Roland, iar cel vestic o fereastra cu contur gotic si vechea stema a orasului. Latura sudica a pietei este ocupata de un complex de cladiri caracteristice pentru barocul transilvanean: biserica Sfinta Treime construita intre 1717-1720 si cladirea actualei Scoli Generale nr. 1 ridicata intre 17131750, in care a functionat gimnaziu baimarean. - Bastionul Macelarilor, vestigiu al vechilor fortififcatii ce inconjurau zona medievala a orasului, ridicata in secolul XV. Aici a cazut la 14 august 1703 vestitul Pintea Viteazul. - Monetaria veche, construita de la inceputul secolului XX, inglobeaza atit un bastion al vechii cetatii, cit si constructii ale vechii monetarii ridicate in 1411. - Biserica Reformata, ridicata intre 1792-1809 impresioneaza prin monumentalitate si cupola acoperita cu tabla de cupru. Muzee Muzeul de arheologie si istorie, cuprinde colectiile sectiei de istorie si arheologie. Muzeul de arta, cladire ridicata in 1748, cu subsolul si parterul in stil baroc, gazduieste colectiile ce contin lucrari reprezentative ale clasicilor picturii romanesti si ale renumitei Scoli de pictura Baimareana. Muzeul de etnografie si arta populara , amplasat in cladirea fostului Teatru de Vara, cuprinde o expozitie permanenta de arta populara. Muzeul de mineralogie ,ce cuprinde vestitele si pretioasele flori de mina, care prin frumusetea lor se inscriu in rindul principalelor colectii europene de acest profil. Constructii reprezentative ale arhitecturii moderne Cladirea Prefecturii judetului construita din piatra si lemn, cu acoperis de cupru. - Casa de Cultura a Tineretului, cladire cu o arhitectura originala. - Hotelul Mara, un modern hotel de 3 stele privatizat in 1996. Zone de agrement baimarene - Parcul orasului situat intre Valea Usturoiului si Valea Rosie. Este un parc dendrologic si de agrement cu arbori ornamentali exotici. - Parcul mai cuprinde un circuit de cale ferata pentru copii, teren de tenis si gradina zoologica.

pagina 22

Dealul Florilor este un complex turistic si de agrement ce ofera o panorama deosebita asupra orasului si imprejurimilor. - O frumusete aparte a zonei este rezervatia de castan comestibil, rezervatie ce formeaza arboret pur sau asociat cu alte esente. Zone de agrement din imprejurimile orasului Statiunea Izvoare ( 32 km ) amplasata intr-o poiana, la nord de virful Ignis, beneficiaza de pirtii de schii cu cablu, poteci turistice marcate spre virful Ignis, virful Breze sau Iezer. Statiunea are o capacitate de cazare de 145 locuri in 3 cabane de 2 stele, restaurant, discoteca, sauna, teren tenis, posibilitati inchiriere material sportiv. Zona turistica Mogosa ( 20 km ) dispune de o cabana turistica de 2 stele cu 80 locuri, restaurant, bar de zi, centru de inchiriere materiale sportive ( schiuri, clapari, barci, hidrobiciclete ). Cabana este situata pe malul lacului Bodi unde se practica pescuitul sportiv la pastrav, inotul si canotajul de agrement. Pirtia de schi din virful Mogosa, lunga de 800m, este dotata cu telescaun si schi-lift. Pe potecile marcate ce pleaca de la cabana, se poate ajunge la Creasta Cocosului, la Taul Morarenilor prezentind fenomene carstice unice si la Hanul Pintea Viteazul. In apropierea Complexului Mogosa, se afla Complexul Suior dotat cu cabane pentru tineret, restaurant, discoteca, terenuri de sport. Padurea Lapusel ( 11 km ), are un fond cinegetic deosebit ( fazani, caprioare, iepuri) si o flora interesanta ( narcise, lacrimioare ). Un punct de atractie deosebit in acesta zona este cabana Doua veverite ce dispune de 41 locuri de cazare, restaurant cu 80 locuri, terasa, loc de camping , iar in apropiere este un lac amenajat pentru pescuit. Barajul Firiza ( 10 km ), lac de baraj artificial pentru apa potabila si industriala cu regim de protectie. Cabana turistica, restaurantul, terenul de camping, izvorul mineral intregesc bogatia acestui loc. Lacul Bodi - Ferneziu ( lac amenajat in spatele unui val de refulare al lavei, situat la 3 km de cartierul Ferneziu ), e un loc de agrement dotat cu cabana, plaja, loc de baie si camping. Hanul Pintea Viteazul ( 983 m ) situat pe DN 18. De pe aceasta inaltime se vede, spre nord, aproape intreg Maramuresul. Alte trasee turistice din imprejurimile municipiului Baia Mare care prezinta interes ar fi: Baia Mare-Cariera Limpedea-Chiuzbaia Groape-Statiunea Izvoarele ( 6-7 ore ); marcajtriunghi rosu. Baia Sprie-Cantonul 1-Poiana Boului-Creasta Cocosului (4 ore); marcaj-banda albastra Baia Mare-Valea Suiorului-Valea Mariutii-Creasta Cocosului ( 21/2 ore); marcaj-triunghi rosu. Baia Mare-Baia Sprie-Cabana Mogosa ( 1-2 ore ); marcaj-banda rosie . Lacul Bodi-Virful Mogosa ( 2 ore ); marcaj-banda albastra. Baia Mare-Valea Usturoiului-Virful Plestioara ( 2-3 ore ); marcaj-triunghi rosu. Cabana Mogosa-Complex BTT Suior-Poiana Boului ( 1-2 ore ); marcaj triunghi rosu -

pagina 23

3. Infrastructura turistica
3.1. Dotrile turistice
Baza tehnico material sau dotrile , care reprezint o premis a realizrii circulaiei turistice, au profiluri diferite, existnd dou categorii distincte: dotrile generale i dotrile proprii turismului. Dotrile generale cuprind mai multe componente, cum ar fi instituii administrative i de gospodrire a localitilor, instituiile culturale, sociale i comerciale generale. Dotrile generale susin indirect fenomenul turistic care, la rndul su, influeneaz pozitiv reeaua dotrilor respective, genernd mrimea, modernizarea i transformarea acestora conform noilor necesiti create. Rezult clar c dotrile generale, ofer servicii n primul rnd populaiei stabile a teritoriului respective i numai corelat cu aceasta i turitilor.

3.2. Dotrile proprii turismului (speciale)


ntre dezvoltarea turismului i nzestrarea cu dotri adecvate exist o relaie de intercondiionare reciproc. Apariia dotrilor speciale poate fi sprijinit pe baza dotrilor generale sau poate fi independent. La rndul lor dotrile turistice mbrac o gam larg, dar care poate fi difereniat pe categorii: dotri pentru cazare, dotri pentru activiti turistice (tratamente, sport) i dotri auxiliare (distracie, informare i orientare).

Dotrile pentru cazare


nzestrarea unui teritoriu cu dotri pentru cazare, cu volum i nivel corespunztor, constituie, alturi de alte componente, o premis fundamental a valorificrii acestuia sub raport turistic. ntre dotrile turistice pentru cazare i dotrile pentru servicii turistice (alimentaie, igien etc.) exist o relaie foarte strns. Gradul de echipare a teritoriului cu dotri pentru cazare i conexe, reflectat prin capacitatea de primire a acestuia, influeneaz volumul turismului, direcia fluxurilor i intensitatea acestora precum i timpul de ocupare a spaiilor respective. Nivelul capacitii de cazare delimiteaz de fapt n mod hotrtor posibilitile unei ri pe piaa turistic. Capacitatea de cazare reunete totalitatea diferitelor dotri necesare cazrii turitilor aflai n tranzit sau cu un sejur mai mult sau mai puin ndelungat ntr-un teritoriu strin locului de reedin. Dotrile destinate gzduirii turitilor se mpart n dou categorii: dotri principale de cazare i dotri complementare de cazare Dotrile principale pentru cazare cuprind hotelurile, motelurile, vilele pentru odihn i tratament, hanurile turistice i cabanele. Hotelurile constituie elementul cel mai comun dar i cel mai important ntre formele de cazare. Amplasarea hotelurilor pune n eviden dou situaii: o frecven mare n centrele urbane mai bine dezvoltate, cu o rarefiere pregnant n oraele mici; o concentrare n staiunile balneo climaterice, mai ales n perioada postbelic. Sub raport evolutiv se poate observa o mbuntire treptat a dotrilor i serviciilor, o cretere a capacitilor de cazare i a celor aferente (baruri, saloane, sli de conferine, bazine de not etc.) i o ierarhizare pe categorii nct s satisfac preteniile diverselor grupuri de turiti. Ca urmare a atributelor enumerate se opereaz clasificri dup mrime, categorie de confort, importan, perioade de funcionare i durata sejurului, destinaia lor. Motelurile sunt destinate gzduirii unor turiti care folosesc ca mijloc de deplasare autoturismul. Sunt originare din America (1913), unde distanele mari dintre localiti necesitau locuri de popas n condiii favorabile. n Europa i fac apariia n perioada postbelic. Motelurile sunt amplasate n vecintatea oselelor, funcioneaz permanent sau sezonier i dispun de dotri

pagina 24

i servicii asemntoare hotelurilor, dar capacitatea de cazare este mai mic. Pot fi distinse att moteluri de tranzit ct i moteluri de recreere. Motelurile trebuie s dispun de spaii pentru cazare, de locuri pentru parcare sau garaje, de uniti de alimentaie, ateliere de ntreinere, staii de alimentare cu carburani etc. Vilele pentru odihn i tratament servesc turismul de recreere i ngrijirea sntii, deci se ntlnesc n staiunile balneare, balneo climaterice. Vilele se vor distinge prin construcii frumoase, locuri linitite, printr-o capacitate de cazare mai mare i printr-un regim permanent de funcionare. Hanurile turistice constituie forme tradiionale de cazare care au aprut la sfritul secolului al VII lea i nceputul secolului VIII lea. Hanurile actuale au aceleai funcii ca i motelurile, dispunnd de o capacitate de cazare redus (20 60 locuri), de uniti de alimentaie, magazine de artizanat etc. Cabanele sunt forme mai modeste de cazare situate n locuri cu dificulti de deplasare, n timp scurt, spre aezri omeneti mai mari (zone muntoase, delte, malurile fluviilor). Ele sunt utilizate n cadrul turismului de recreere n natur , n principal pentru cel de durat scurt (de sfrit de sptmn). Distribuirea spaial se supune legii etajrii cu o concentrare la poalele munilor i la altitudini mijlocii, urmnd o apariie sporadic la altitudini mari, unde sunt nlocuite de adposturi i refugii. Dup gradul de confort, cabanele se mpart n trei categorii: superior, mediu i inferior. Cabanele cu capaciti mari de cazare i confort acceptabil servesc turismul de recreere, dar i turismul sportiv, cum ar fi cel legat de sporturile de iarn. Alte dotri complementare de cazare sunt: campingurile, cminele i internatele, casele particulare, pensiunile agroturistice etc.

3.3. Sistemul relaiilor ntreprinderii hoteliere cu mediul extern


Datorit complexitii deosebite ntreprinderea hotelier este foarte sensibil la diversele influene ale mediului extern. Cele mai importante sunt, prin amploarea i complexitatea lor, relaiile de pia, datorit faptului c prin intermediul acestora se regleaz cererea i oferta att n domeniul serviciilor, a vnzrii cumprrii de produse ct i a locurilor de munc. Interdependenele dintre ntreprinderea hotelier i mediul extern sunt sintetizate n urmtoarea schem:

Sistemul relaiilor ntreprinderii hoteliere cu mediul extern

3.4. Norme metodologice privind activitatea structurilor de primire turistice


Pentru multe ri, criteriile de clasificare oficial a hotelurilor au caracterul unor norme tehnice, n cadrul crora aspectele calitative sunt mai puin reprezentate. n esen, criteriile utilizate pot fi mprite n dou categorii:

pagina 25

echipamentul i suprafaa, incluznd n principal, criterii cu privire la suprafee (ale camerelor), echipamentele sanitare (inclusiv proporia camerelor cu grup sanitar propriu, cu cad i cu du), precum i nzestrarea cu mobilier i alte obiecte; criterii calitative, n legtur cu calitatea mobilierului, serviciile oferite i calitatea acestora. Condiiile prevzute pentru fiecare criteriu n parte sunt minimale. Criteriile calitative vor fi inerent marcate de o tent subiectiv n apreciere. Cu privire la varietatea serviciilor, n foarte multe ari legiuitorul se limiteaz la impunerea unei game minimale. Hotelurile de lux sunt singurele pentru care este prevzut o varietate relativ mare a serviciilor obligatorii. Adesea, este vorba despre servicii prestate de ctre angajaii hotelului, care difereniaz hotelurile de lux i care se adaug serviciilor asigurate prin echipamentele tehnice tot mai performante aflate la dispoziia clientului, i care sunt pe cale s se generalizeze n toate categoriile de hoteluri. n Romnia, toate unitile cu activitate hotelier trebuie s ofere o gam de servicii suplimentare, cu sau fr plat, dup cum urmeaz: la unitile 4* - 5* - cel puin 18 servicii; la unitile 3* - cel puin 15 servicii; la unitile 2* - cel puin 10 servicii; la unitile 1* - cel puin 5 servicii Calitatea serviciului, la rndul sau, prevede, uneori, condiii care se exprim prin adjective calificative, existnd riscul unor interpretri subiective. Calitatea profesional a personalului, ca expresie indirect a calitii serviciului, face referire la nivelul calificrii, experien, numrul limbilor strine cunoscute. De asemenea, frecvena schimbrii lenjeriei, condiiile de servire a micului dejun (room - service), normele de ncadrare cu personal, reprezint alte criterii de determinare a calitii serviciului. n Romnia, exist prevederi exprese n legtur cu schimbarea lenjeriei valabile pentru toate unitile cu activitate hotelier. Room service ul este obligatoriu pentru hotelurile 3* 5*. De asemenea, n Romnia, n hotelurile 3* 5*, este stipulat expres obligaia utilizrii ctorva funcii: portar uier, bagajist, comisionar curier.

3.5. Normele de clasificare n Romnia


Normele de clasificare n vigoare n Romnia aprobate prin Ord. M.T. nr. 56/1995 sunt printre cele mai detaliate n comparaie cu alte ri, putnd aprea riscul limitrii libertii n conceperea produsului hotelier i a depersonalizrii prestaiei. Unitile de alimentaie din cadrul unitilor cu activitate hotelier trebuie s asigure o calitate a serviciilor corespunztoare categoriei de ncadrare a unitii cu activitate hotelier respective. Documentaia n vederea obinerii certificatului de calificare se ntocmete de ctre agentul economic care administreaz respectiva unitate cu activitate hotelier sau unitate de alimentaie destinat servirii turitilor. n conformitate cu H.G.R., nr. 972/1998 privind organizarea i funcionarea Autoritii Naionale pentru Turism, clasificarea structurilor de primire turistice constituie obiect principal de activitate al Oficiului de Autorizare i Control n Turism (O.A.C.T.), instituie public cu personalitate juridic. Tarifele pentru autorizarea i certificarea clasificrii pot fi recalculate o dat pe trimestru n funcie de rata inflaiei. Certificatul de clasificare eliberat atest tipul de unitate i categoria de ncadrare. Pentru unitile cu activitate hotelier, categoria se exprim printr-un numr de stele. Pentru unitile de alimentaie, certificatul de clasificare atest categoriile lux, I, II, III, dup caz. Agenii economici care dein structuri de primire avnd funciuni de alimentaie clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului n baza OMT 61/1999 sunt obligai s asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin noile norme metodologice emise de ctre Ministerul Turismului n luna august 2002, conform urmtoarei grile de asimilare: Categoria a III a = o stea Categoria a II a = dou stele Categoria I a = trei stele Categoria Lux = 4 5 stele

pagina 26

Certificatele respective rmn valabile pn la expirarea termenului nscris pe acestea. Deci noile normative prevd clasificarea restaurantelor pe stele, nu pe categorii. Pentru unitile hoteliere hoteluri, hoteluri apartamente, moteluri clasificarea pe stele se face pe baza urmtoarelor categorii de criterii minime: criterii privind construciile i instalaiile; dotarea cu mobilier, lenjerie i alte obiecte; servicii minime oferite turitilor; alte criterii (printre care condiia ca directorul de hotel/motel s fie deintor de brevet de turism). n ciuda gradului nalt de detaliere, sau poate tocmai din acest motiv, criteriile de clasificare din Romnia au caracterul unor norme preponderent tehnice. Ele cuprind un inventar amnunit al instalaiilor, pieselor de mobilier i lenjerie, produselor de primire etc. obligatorii. Brevetul de turism este documentul care atest capacitatea profesional de conducere operativ n domeniul turismului. Acordarea brevetelor este reglementat prin H.G.R. nr. 513/1998 privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice i de acordare a brevetelor i licenelor de turism, precum i prin Ord. M.T. nr.125/1998. Ocuparea funciilor menionate n Normele aprobate prin Ord. M.T. nr.125/1998 (director de hotel, motel, camping, sat de vacan, cabanier, director de restaurant, director de agenie de turism), este condiionat de deinerea brevetului de turism. De fapt, nsi eliberarea certificatului de clasificare pentru unitile respective i a licenei de turism pentru ageniile de turism este condiionat de asigurarea conducerii operative de ctre o persoan deintoare a brevetului de turism corespunztor Criteriile minime pentru eliberarea brevetului de turism cuprind: cetenia; pregtirea profesional, eventual deinerea unui atestat de limb strin de circulaie internaional i dovada unui numr minim de luni de activitate n turism; recomandarea favorabil de la ultimul loc de munc n domeniul turismului Pentru unitile de alimentaie destinate servirii turitilor, criteriile privind clasificarea pe categorii fac referire la: construcii i instalaii; amenajri i dotri interioare n saloane; dotarea cu inventar de servire; servicii suplimentare oferite turitilor; alte criterii. Att pentru unitile cu activitate hotelier, ct i pentru unitile de alimentaie, pentru aceeai categorie de ncadrare, n principiu, criteriile i condiiile difer n funcie de tipul unitii. De exemplu, o caban 3* nu ntrunete aceleai criterii i condiii cu un hotel 3* i nici o cofetrie categoria lux nu ntrunete aceleai condiii cu un restaurant clasic categoria lux. Primul hotel din Romnia ncadrat la categoria 5*, n octombrie 1997, a fost Athene Palace HILTON, ulterior mai fiind ncadrate n aceast categorie i alte hoteluri din ar.

pagina 27

3.5. Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice


Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, i pn la 20 de camere n mediul urban, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei. Amplasarea pensiunilor turistice urbane i a pensiunilor turistice rurale trebuie realizat n locuri ferite de surse de poluare i de orice alte elemente care ar pune n pericol sntatea sau viaa turitilor. Dotrile din camerele i din grupurile sanitare destinate turitilor vor fi puse n exclusivitate la dispoziie acestora. n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de mbrcminte i nclminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turitii). Spaiile pentru prepararea i servirea mesei n cazul n care sunt destinate i pentru consumatori din afar, numrul locurilor la mese fiind mai mare dect al celor de cazare, dar nu mai mic de 20 de locuri la mese, se clasific ca unitile de alimentaie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului conform anexei nr. 2. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor i rulotelor criteriile privind echiparea sanitar i dimensiunea parcelelor, potrivit reglementrilor Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinat de ndeplinirea n totalitate a criteriilor prevzute n prezenta anex i de realizarea urmtorului punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevzute n anexa. la prezentele norme metodologice. Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmtorul: 1) pentru pensiuni turistice urbane - de 5 stele 150 puncte - de 4 stele 120 puncte - de 3 stele 80 puncte - de 2 stele 40 puncte 2) pentru pensiuni turistice rurale - de 5 margarete 150 puncte - de 4 margarete 120 puncte - de 3 margarete 80 puncte - de 2 margarete 40 puncte Criteriile minime obligatorii pot fi regsite n anex sau pe adresa: http://www.autorizare-turism.ro/

pagina 28

4. Mijloace de comunicaie
4.1. Piata produsului si piata ntreprinderii
Sfera pietei unei ntreprinderi poate fi urmarita din mai multe puncte de vedere: - al unei cote parti pe care o detine n cadrul pietei totale si/sau al pietei produsului; - al ariei geografice pe care o acopera prin vnzarile proprii; - al numarului si categoriilor de consumatori carora se adreseaza produsul - al puterii de cumparare specific consumatorilor-tinta. -

4.2. Procesul de comunicare


Politica de comunicare cuprinde toate masurile interne si externe ntreprinderii care actioneaza asupra cunostintelor, conceptiilor si atitudinilor participantilor la piata fata de performantele ntreprinderii. Procesul de comunicare poate fi construit cu ajutorul urmatoarelor elemente: sursa (o persoana, un grup sau o organizatie care doreste sa transmita un mesaj altei persoane sau grup de persoane); mesajul (ansamblul cuvintelor, imaginilor si simbolurilor transmise de sursa si destinate receptorului); codificarea (transformarea mesajului de catre sursa ntr-un mod care sa exprime simbolic ideea sau conceptul ce se doreste sa ajunga la cumparator); canalul de comunicatie (mijlocul prin care mesajul codificat urmeaza sa ajunga la receptor ziar, revista, televiziune, radio, panou stradal etc); decodificarea (interpretarea de catre receptor a simbolurilor transmise de sursa); receptorul (cel caruia i este adresat mesajul si care poate sa nu coincide cu receptorul vizat de sursa); raspunsul (reactiile receptorului dupa expunerea la mesaj, respectiv cosumatorul cumpara produsul, si schimba atitudinea fata de acesta sau renunta sa mai cumpere); feedback-ul (partea din raspuns care se ntoarce la emitent); zgomotul sau perturbatiile (interferentele ce pot conduce la o percepere incorecta a mesajului). Anexa 2 simbolurile standardizate cu facilitatile hoteliere

Instrumentele mixului promotional


Mixul promotional consta n selectarea si combinarea principalelor instrumente promotionale - publicitatea, promovarea vnzarilor, relatiile publice si vnzarea personala - n vederea stimularii dorintei de cumparare pentru un anumit produs sau serviciu, sau pentru a impune pe piata imaginea ntreprinderii.

Publicitatea
Orice forma impersonala de promovare si prezentare a unor idei, bunuri, servicii sau chiar ntreprinderi, prin intermediul cuvintelor, imaginilor sau sunetelor, care este platita de un sponsor precis identificat. Publicitatea ofera o mare flexibilitate, existnd posibilitatea de a se adresa att unei audiente foarte largi ct si posibilitatea de concentrare pe un segment de piata ngust. ntreprinderea (sponsorul) poate controla continutul mesajului transmis si locul de transmitere. Obiectivul principal este sa se ajunga la o audienta ct mai mare, cu un cost rezonabil, pentru a informa publicul de existenta ntreprinderii sau produsului si pentru a crea atitudini favorabile. Desi, de obicei, reclama era privita ca instrument promotional distinct, cercetarile mai recente o includ n cadrul publicitatii, precizndu-se totusi si aspectele care o diferentiaza de aceasta.

pagina 29

Reclama este o forma impersonala de comunicare prin care se mentioneaza favorabil un produs, serviciu sau ntreprindere. Reclama poate fi o simpla mentiune sau stire n mass-media, scopul sau fiind sa ofere informatii publicului larg, sa creeze si sa mentina o imagine favorabila (aceste stiri pot sa contina .si unele referiri negative si de aceea necesita o atentie sporita);

Promovarea vnzarilor
acordarea de stimulente pe termen scurt cu scopul de a ncuraja clientii sa ncerce si sa achizitioneze un anumit produs sau serviciu. Aceasta modalitate promotionala utilizeaza cupoanele, mostrele gratuite, reducerile de pret, vnzarile grupate, jocuri, concursuri si demonstratiile s.a. si cstiga o popularitate tot mai mare printre consumatori. Costul pe consumator este moderat, flexibilitatea medie dar ntreprinderea controleaza n totalitate mesajul transmis si locul de plasare. Acest instrument urmareste cresterea vnzarilor pe termen scurt prin stimularea impulsului de cumparare;

Vnzrile personale (vnzri profesionale)


Comunicarea directa, nemijlocita cu unul sau mai multi clienti potentiali pentru a-i informa si convinge sa cumpere un produs sau serviciu. Marile companii aloca pentru vnzarile personale mult mai multi bani dect pentru oricare alt element al mixului promotional. Datorita faptului ca pune n contact direct agentii de vnzare cu cumparatorii, vnzarile personale pot fi un instrument promotional mult mai convingator dect publicitatea, dar mesajul promotional ajunge la un numar mult mai mic de posibili cumparatori. Costul este mare pe consumator, dar mesajul este specific n functie de consumatorul vizat, flexibilitatea acestui instrument fiind foarte ridicata. Obiectivul principal este de a intra n contact direct cu consumatorii, de a rezolva problemele si ntrebarile puse de acestia pentru ca n final sa se ncheie vnzarea; Relatiile publice, ca instrument de comunicare, includ planificarea, organizarea si controlul tuturor actiunilor desfasurate de o ntreprindere pentru a atinge obiectivele de comunicare stabilite si pentru a dezvolta o relatie de ncredere si ntelegere cu piata. Obiectivele relatiilor publice se refera att la mentinerea unor relatii publice pozitive cu toti colaboratorii, concurentii si cu publicul, asigurnd astfel si o imagine favorabila ntreprinderii, ct si la neutralizarea si contracararea informatiilor si atitudinilor negative.

Activitatile de relatii cu publicul


Cuprind: colaborarea cu presa (conferinte si declaratii de presa, rapoarte despre produse destinate mass-media), masuri ale dialogului personal (cultivarea relatiilor cu liderii de opinie, reprezentantii presei, prelegeri n universitati), activitati cu grupele-tinta (prezentarea ntreprinderii vizitatorilor, sponsorizarea activitatilor sportive si social-culturale ale comunitatii, expozitii), actiuni interne ale ntreprinderii etc.

Strategii de promovare
Dupa stabilirea obiectivelor urmarite de politica promotionala si dupa elaborarea bugetului promotional, marketerul trebuie sa decida asupra strategiei de promovare. n functie de scopul urmarit prin activitatea de promovare ntreprinderea poate utiliza variate strategii promotionale. n cazul n care se urmareste promovarea imaginii se pot avea n vedere doua variante: strategia de promovare a imaginii si strategia de extindere a imaginii, care cuprind mai multe optiuni strategice: strategia de informare n cadrul pietei; strategia de stimulare a cererii ; strategia de diferentiere a ofertei; strategia de stabilizare a vnzarilor. Modul de desfasurare n timp a activitatii promotionale conduce la diferentierea optiunilor strategice n: strategia activitatii promotionale permanente; strategia activitatii promotionale intermitente. n cazul n care ntreprinderea urmareste patrunderea pe piata sau cucerirea unei piete, ea are urmatoarele variante strategice:

pagina 30

strategia concentrata -ntreprinderea i concentreaza efortul promotional spre un singur segment de piata; strategia diferentiata -ntreprinderea va adopta un mix promotional pentru fiecare segment de piata deservit; strategia nediferentiata - ntreprinderea se adreseaza ntregii piete cu acelasi mix promotional. Cea mai cuprinzatoare clasificare mparte strategiile promotionale n: A. strategii de mpingere (push strategy); B. strategii de tragere (pull strategy) A. Strategia push (de mpingere) presupune ca marketerul sa promoveze produsul doar catre urmatorul participant la procesul de distributie, care va continua aceasta strategie cu urmatorii membri ai canalului de distributie pna ce produsul va fi promovat direct potentialilor clienti. Este strategia utilizata de producatorii care si trimit personalul de vnzare sa descopere noi puncte de desfacere si noi clienti. Prin urmare, fiecare membru al canalului de distributie mpinge produsul catre urmatorul participant, pna ce acesta ajunge la client. B. Strategia pull (de tragere) implica activitati de marketing, mai ales publicitate si promovare pe piata de consum, directionate catre utilizatorul final si menite s-l faca pe acesta sa solicite produse de la intermediari, determinndu-i astfel pe acestia din urma sa comande produsele la producatori.

pagina 31

5.

Oferirea serviciilor pensiunii ctre client

Asigurarea serviciului pentru client pe timpul sejurului este un proces complex. Dac, intr-o zi, o veriga nu corespunde dorintelor acestuia, un anumit aspect ii produce insatisfactii, va fi afectat intraga zi ( cel putin). Trebuie sa cunoastem nevoile si dorintele clientului si, de asemenea, sa tinem cont de faptul ca asteptarile clientului se pot schimba chiar pe durata unei zile. Adaptarea permanenta la aceste fluctuatii si obtinerea satisfactiei clientului este foarte importanta pentru calitatea serviciului oferit. Serviciile sunt activitati ale lucratorilor pentru satisfacerea cerintelor clientilor.

5.1. Particularitatile serviciilor


Sunt intangibile reprezinta o succesiune de activitati, genereaza experiente senzoriale si psihologice Sunt perisabile nu se pot stoca Se produc si se consuma simultan. Impun prezenta nemijlocita a lucratorului comportamentul lucratorului fiind deosebit de important. sunt eterogene modalitatea de a oferi serviciul tine de personalitatea fiecarui client. Serviciile de baz , CAZAREA SI ALIMENTATIA satisfac nevoi primare fiziologice. SERVICIUL DE CAZARE presupune: asigurarea securitatii clientului asigurarea igienei spatiului inchiriat si a celor afrente asigurarea functionalitatii dotarilor Serviciile suplimentare ( gratuite/cu plata) satisfac nevoi, dorinte, preferinte complementare cazrii sau in legatura cu petrecerea timpului liber. In pensiunile turistice majoritatea serviciilor se ofera gratuit, fiind considerate incluse in tariful de baza. Ospitalitatea este procesul care presupune anticiparea si satisfacerea nevoilor clientilor. Grija pentru client, avand drept scop satisfactia clientului, reprezinta aria de copetenta ce cuprinde relatiile dintre lucrator si client. Fiecare client este unic, are propria personalitate, deci asteptari si nevoi sensibil diferite, chiar daca asemanatoare. Comportamentul fata de client contribuie hotarator la formarea impresiei clientului, a acelei stari care va ramane, va dainui si pe care o va transmite si altora. Se stie ca un client multumit isi transmite impresiile, influentand pozitiv 4-5 persoane, in timp ce un client nemultumit influenteaza negativ decizia a 9-10 persoane. Cerintele care trebuie indeplinite pentru ca un serviciu sa se situeze la un inalt nivel calitativ: cunoasterea cu precizie a nevoilor, dorintelor, exigentelor clientului accesibilitatea serviciului ( modaliatate simpla de a-l solicita) copetenta lucratorului cunostinte si abilitai pentru a presta serviciul existenta instrumentelor si materialelor necesare solicitudinea lucratorului: grija, amabilitate, consideratie precizia si promptitudinea prestarii serviciului obtinerea satisfactiei clientului si a increderii acestuia in profesionalismul lucratorului Pentru desfasurarea activitatii in domeniul ospitalitati, un rol esential il au aptitudinile de relationare interumana, abilitatea de a raspunde solicitarilor folosind cuvinte, expresii, gesturi, atitudini adaptate situatiei si personalitatii interlocutorului. Clientul care vine in pensiunea ta, in momentul in care te vede, trebuie sa simta ca tu esti acolo special pentru el, pentru a-I oferi un sejur agreabil, servicii de caliatate. Acest mesaj se contureaza din elementele verbale si non verbale ale comunicarii.

5.2. Principii ale comportamentului profesional:

pagina 32

evidentierea importantei clientului egalitate in tratarea clientilor fidelizarea clientelei mentinerea prestigiului pensiunii

Comportamentul personalului
n funcie de modul n care sunt tratai, clienii se mpart n dou categorii: cei care vor considera c ateptrile le-au fost satisfcute, de cele mai multe ori acetia devenind clieni fideli, i cei care nu gsesc serviciul personalului satisfctor i doresc s mai revin. ntr-o societate n care grija pentru client primeaz, ospitalitatea personalului a devenit o condiie esenial pentru atragerea clienilor i, mai mult dect att, pentru pstrarea acestora. Trebuie s se in cont de preferinele celui care viziteaz pensiunea i s se lucreze organizat n favoarea clienilor. ntre calitatea serviciilor i ambient este necesar o mbinare, n scopul unei colaborri ntre personal i oaspei. Serviciul prestat clienilor este o combinaie ntre dou componente o component cantitativ, cu caracter preponderent material, evaluabil pe o baz obiectiv, i o component calitativ, comportamental. Cele dou componente sunt dozate diferit, dup cum este vorba despre servicii echipamente tehnice sau servicii - mn de lucru. Componenta cantitativ este mai uor de definit, de msurat, de comparat i de contientizat. Elementele determinante sunt: echipamentele tehnice, alimentele, decorul, metodele de lucru, sarcinile rutiniere, numrul personalului, informaiile. Componenta comportamental este prea adesea neglijat de ctre hotelieri. Atitudinea fa de client i abilitile de comunicare se dovedesc definitorii pentru obinerea satisfaciei clientului. De regul, se consider c un serviciu, n ansamblul su, nu poate fi apreciat favorabil n condiiile unei componente cantitative deficitare. n acelai timp, singur, componenta cantitativ nu poate s lase clientului dect o impresie neutr. Pentru a avea garania fidelizrii clientul trebuie s fie entuziasmat, acest lucru putnd fi realizat doar printr-o complementaritate total a celor dou componente. Anumite insuficiene ale componentei cantitative pot fi chiar trecute cu vederea n situaia unui bun nivel al componentei comportamentale, un comportament profesional adecvat (un zmbet sincer i o atenie particular, de exemplu) pot s contracareze unele nempliniri ale componentei cantitative. Prin urmare, n relaia personal client, comportamentul personalului, atitudinea acestuia, modul de a aciona i reaciona reprezint criteriile eseniale de apreciere a calitii serviciilor n ansamblul lor, elementele care genereaz mulumire i satisfacia clientului.

Reguli generale de comportament


ntreg personalul unei structuri de primire turistic trebuie s manifeste un comportament profesional adecvat. Pentru a putea fi realizat acest deziderat lucrtorii afereni activitilor de front office n sens larg, adic recepioneri, lucrtori concierge, chelneri, barmani etc. Trebuie s aib cunotine temeinice n ceea ce privete nevoile clientului i mobilurile de cumprare, asupra tipologiei clientelei precum i asupra principalelor elemente ale comunicrii profesionale.

Nevoile clientului i mobilurile de cumprare


Specialitii n domeniu au identificat ase mari mobiluri de cumprare care pot genera nevoia de a prefera un anumit tip de structur de primire turistic. Aceste mobiluri de cumprare pot fi reinute n urmtoarele formule: S.O.N.C.A.S. sau S.A.B.O.N.E., sintetiznd iniialele cuvintelor: Securitate Securitate Orgoliu Afectivitate Noutate Bunstare Confort Orgoliu Aviditate Noutate Simpatie Economie Securitatea este consecina instinctului de conservare: teama de noutate, teama de necunoscut, teama de a te lipsi de un anumit lucru, dorina de a fi n totalitate asigurat de calitatea

pagina 33

serviciului prestat. Satisfacia se percepe prin: fiabilitatea produsului, notorietatea, tradiia, vechimea firmei. De aceea un recepioner este indicat s adreseze ntr-o formul care s garanteze clientului c securitatea sa va fi asigurat: noi avem frecvent clieni cu reputaie... Orgoliul este nevoia unei persoane de a se afirma, de a fi la mod, de a domina. Alegerea anumitor servicii suplimentare extravagante rspund, uneori, dorinei de a epata. n faa unui astfel de client, recepionerul poate spune: noi v-am rezervat cea mai bun camer.... Noutatea este dorina unora de a-i satisface curiozitatea, de a-i schimba obiceiurile, de a cuta senzaii noi, cum ar fi jaccuzi, cocteiluri, sporturi extreme etc. Recepionerul va trebui, n acest caz, s incite clientul vorbind de noile servicii suplimentare, de programele de loisir asigurate de ctre hotel etc.: dac dorii v putem oferi i o atractiv ntrecere de paint ball. Confortul sau bunstarea este nclinaia unei persoane pentru economia de timp, de efort, de loc, de randament. Este dorina de a utiliza servicii fr complicaii, cu instalaii uor de folosit. Recepionerul poate oferi camere la parter sau la etajele inferioare, n apropierea casei liftului sau a scrii. Aviditatea sau economia este mobilul individului orientat spre o bun afacere care influeneaz, n final, actul de consumaie. Simpatia sau afectivitatea este comportamentul caracterizat prin dorina unei persoane de a avea o relaie privilegiat, de a fi fericit, ceea ce antreneaz o ncredere natural i permanent vis a vis de alt persoan.

Tipuri de clieni
Sub impulsurile acestor mobiluri de cumprare se poate vorbi de o tipologie a clienilor care are importana sa prin prisma interesului pe care un client l poart unei anumite structuri de primire turistice i serviciilor pe care aceasta le ofer. Se cunosc urmtoarele tipuri de clieni: Clientul n defensiv; Clientul credul; Clientul indiferent; Clientul cu reputaie; Clientul avertizat. Clientul n defensiv este clientul care nu are, apriori, nevoia unui sftuitor pentru a-i alege serviciul oferit. El se gndete ca nimeni nu va putea sau nu va ti s-l influeneze, dimpotriv el caut s domine, vrnd totul i imediat. Vorbete puin i nu dorete s intre n relaie cu interlocutorul su. El nu se intereseaz dect de produsul pe care vrea s-l consume ncercnd s obin maximum de prestaii pentru minimum de cheltuieli. n faa unui astfel de client, lucrtorul trebuie s posede o foarte bun cunoatere a produselor i serviciilor i o mare tehnicitate n comunicarea profesional. Clientul credul este persoana care ateapt, n primul rnd, o relaie afectiv cu personalul structurii de primire turistic. El gndete c dac lucrtorul dovedete simpatie pentru el sftuindu-l ntr-un anume sens, aceasta trebuie s fie un lucru bun. Deci, un asemenea client trebuie tratat cu gentilee i curtoazie. Totui dac se va simi lezat, furat, el va replica puternic. Clientul indiferent este persoana care se limiteaz la nevoia de a dormi, mnca i bea, n cadrul unui buget precis. El evit pe ct posibil contactul cu personalul structurii de primire turistice. Acest client este ntlnit de obicei la structurile de primire din clasa economic. Clientul cu reputaie este o persoan care nainte de a se decide s frecventeze o anumit structur de primire turistic va consulta un prospect / ghid. Aprecierile acestui client vor fi cu att mai severe cu ct serviciile prestate nu vor fi n conformitate cu aprecierea din prospectul / ghidul consultat. n faa unei reclamaii emise, lucrtorul trebuie s fac dovada unui real profesionalism. Clientul avertizat este o persoan realist, foarte sensibil la calitatea produselor i serviciile care-i sunt puse la dispoziie, la elementele de confort i la estetica unitii. El cere mult de la personalul structurii de primire pentru c el nu va disocia personalul de prestaia de serviciu pe care o dorete. Este considerat unul dintre cei mai buni clieni.

5.3. Principalele elemente ale comunicrii profesionale n structurile de primire turistice


n relaiile personalului cu potenialii clieni comunicarea poate fi verbal sau nonverbal

pagina 34

Comunicarea verbal se realizeaz prin mesaje exprimate ntr-un limbaj compus din cuvinte, fraze etc. Modul de transmitere este oral, scris sau audiovizual. Comunicarea nonverbal vehiculeaz mesaje exprimate cu ajutorul gesturilor, modul de transmitere fiind de cele mai multe ori vizual. Cercetrile n acest domeniu demonstreaz c impactul este urmtorul: Comunicarea la nivel verbal: 10 % din mesaje se transmit prin cuvinte, 35% prin ton; Comunicarea la nivel nonverbal: 55 % prin privire i gesturi incontiente. Principalele mijloace de comunicare ntre client i personal sunt: sursul, privirea, gesturile, vocabularul, mersul, inuta vestimentar i corporal. 1. Sursul este primordial n activitatea turistic. El este o marc mut de bun venit care calmeaz i atrage clientul. Climatul de destindere generat de ctre un surs permite s se creeze o atmosfer de ncredere pentru client. Bineneles sursul comercial forat crispat, nu d aceleai rezultate. Sursul trebuie s fie natural, spontan, iradiat din inim i din spirit. 2. Privirea este canalul de comunicare care stabilete contactul ntre dou persoane. n momentul lurii contactului privirea va crea asupra clientului o prim impresie, simpatic sau nu. A privi un client nseamn a-l recunoate chiar dac nu poate fi servit imediat, naintea sa fiind ali clieni. Privirea surztoare permite s fie asigurat clientul, mesajul transmis prin privire fiind: v-am vzut, voi face tot posibilul pentru a v servi n cel mai scurt timp. 3. Gesturile traduc i ntresc mesajele pe care o persoan vrea s le exprime. Ele trebuie s fie naturale, spontane, pentru a convinge. n prezena clienilor trebuie s se evite: braele ncruciate (marcheaz o atitudine rezervat), pumnii strni (denot iritare, mnie). Sunt preferate gesturile rotunde, largi, cum sunt braele deschise, uor ntinse, semnificnd dispoziia pentru primire, disponibilitatea de face un serviciu. 4. Vocea este caracterizat prin: Ton, care trebuie s varieze constant prin cuvinte, fraze pentru evitarea monotoniei; tonul vocii trebuie s se adapteze circumstanelor pentru primirea clientului; vocea trebuie s fie cald, amical, natural; se utilizeaz un ton jos pentru a crea un climat de ncredere; pentru a convinge n cazul unei vnzri, vocea va fi energic, afirmativ, tonul uor mai ridicat; Debit, care condiioneaz buna nelegere a mesajului; el trebuie s se adapteze circumstanelor i clienilor: o persoan n vrst va aprecia un debit mai lent, permindu-i s neleag mai bine.; Articularea cuvintelor, pentru a obine o pronunie distinct este suficient de a articula corect consoanele. 5. Vocabularul. n primirea clientului primele cuvinte sunt mai importante dect celelalte 10.000 care urmeaz. Limbajul curent sau uzual combinat cu un vocabular adaptat profesiei este cel care trebuie s fie utilizat n domeniul profesional. Se caracterizeaz printr-o expresie corect, dar fr cutarea literar, scopul nefiind de a oca clientul ci de a se face neles n mod clar. n activitatea structurilor de primire turistic trebuie evitate anumite cuvinte: Cuvinte negative: Nu..., Este imposibil.... Ele creeaz un climat tensionat i negativ pentru client. Este preferabil de a se pune ntrebri pentru a nelege mai bine clientul i al face s spun da. v gndii c ar fi posibil...?, Preferai aceast camer...?. Cuvintele agresive. Este singurul mijloc de a repurta o victorie ntr-o discuie, pentru c omul care este forat s-i schimbe punctul de vedere, nu i-l va schimba. Formulele de adresare cu efect pozitiv ar fi: Personal eu estimez c..., Credei n experiena mea..., Dac dorii, eu v voi demonstra c.... Cuvintele diminutive sau fr valoare: O cafelu..., O mic gustare..., O bi reconfortant.... Un bun serviciu nu este abnegaia personalitii recepionerului, ci adaptarea discursului pentru a satisface nevoile clientului. Un serviciu discret este o prim calitate, dar serviciul trebuie s fie omniprezent pentru c face parte din imaginea de marc a firmei comerciale. Cuvinte prea tehnice sau argotice. Clientul va nelege greu i va fi neajutorat n alegerea sa prin utilizarea de cuvinte prea tehnice, prea profesionale dac acestea nu vor fi urmate de explicaii. 6. inuta vestimentar i corporal a personalului face parte din primele impresii ale clientului atunci cnd intr ntr-o structur de primire turistic, de unde atenia deosebit asupra aspectului persoanelor care vor intra n contact cu clientul. n acest sens se recomand: mbrcminte adaptat funciei i stilului unitii;

pagina 35

mbrcminte funcional agreabil; mbrcminte uor de ntreinut i totdeauna curat; nclminte n bun stare i curat; Minile i unghiile curate i ngrijite; Prul curat i aranjat pe toat durata serviciului; Machiaj discret, punnd n valoare persoana (pentru femei); Purtarea bijuteriilor n limita decenei (verighet, ceas). Zmbii; Acordai ntreaga atenie; Percepei limbajul corpului interlocutorului; Adaptai-v la limbajul utilizat de interlocutor; Artai c, necondiionat, respectai i acceptai persoana fr s v preocupe problemele de ras, sex, cultur etc.; Utilizai numele persoanei; Dovedii-le colegilor respectul pe care li-l acordai; Fii calm i ncreztor; ngrijii-v s le demonstrai celorlali capacitatea dvs. de munc.

Regulile de baz ale stabilirii unui contact personal sunt

Vnzarea intern
Fiecare angajat este un potenial vnztor. O situaie particular este reprezentat de vnzarea direct la recepie, n cazul unui client fr rezervare, care solicit o camer (walk-in). Lucrtorul trebuie s vin n ntmpinarea clientului intuindu-i nevoile, gusturile i disponibilitile financiare; el i va propune clientului 2-3 camere, la tarife diferite, observndu-i reacia i orientndu-i alegerea ctre tariful pe care este dispus s-l plteasc i nu spre tariful cel mai sczut. Comportamentul recepionerului determin prima impresie a clientului. Niciodat nu exist o a doua ans pentru a face o prim impresie bun. Clientul trebuie tratat ca un oaspete. Ca recepioner, cnd oaspetele este n faa ta, poart-te n aa fel demonstrnd c eti contient de faptul c datorit lui te afli acolo. Oprete-te din orice activitate anterioar, ridic-te n picioare, zmbete-i i primete-l, nvluie-l cu o privire cald, deschis, binevoitoare. Manifest acelai interes pentru fiecare n parte, nelege-i anxietatea i problemele din punctul lui de vedere, fii simpatic. F-l s se simt important, rspunde-i la orice ntrebare, creeaz o atmosfer de amabilitate pe care turitii vor s o retriasc mereu. Ceea ce difereniaz ntreprinderea performant de ntreprinderea neperformant sunt, nainte de orice, oamenii, entuziasmul lor, creativitate lor. Toate celelalte pot fi cumprate, nvate, copiate. n acest sens, pot fi formulate i ar trebui impuse o serie de reguli: Nu se ateapt ntrebarea clientului, ci se ntreab i se ascult activ, n acest fel putnd cunoate mai bine motivaia clientului i ctignd simpatie; Recepionerul trebuie s tie permanent care sunt camerele disponibile, precum i dispoziia lor n pensiune, pentru a nu supune clientul la o ateptare suprtoare; n prezentare, accentul trebuie pus pe ceea ce se ofer i nu pe tarif; Clientului i se va vorbi despre avantajele sale, singurele care l intereseaz cu adevrat i nu despre serviciile hotelului. Cnd clientul ezit n alegerea camerei, recepionerul nu trebuie s ntrzie n a-i propune s vad 2 3 camere, condus fiind de curier sau de ctre unul dintre recepioneri; artndu-i-o mai nti pe cea mai bun, informndu-l despre aceasta, toate ansele sunt s se opreasc la camera vzut i s nu vrea s mai vad altele; Clientul trebuie lsat s aleag, nu trebuie s-i fie forat mn i i se va sugera c a fcut o alegere bun, chiar dac a ales o camer la un tarif mai sczut; este preferabil s nchiriezi o camer ieftin unui client mulumit dect una scump unuia nemulumit;

pagina 36

Aspectele cu conotaie negativ se exprim prin formulri cu sens pozitiv (o camer modest trebuie i ea prezentat ca atrgtoare; o camer fr baie este o camer cu ap curent cu lavoar; trebuie evitat ntrebarea Numai o noapte?, care poate fi perceput cu o nuan peiorativ i preferat ntrebarea Ct timp rmnei la noi?; nu se spune Ne-a mai rmas o camer, ntruct nimnui nu-i plac rmiele.); Clientul nu va fi niciodat contrazis, pentru c cine ctig dispute, pierde clieni (trebuie replicat cu formule de tipul Da, dei... sau Da, cu toate acestea...); Se vorbete folosind sugestii, artnd i demonstrnd; o atenie deosebit ar trebui s manifeste bagajistul care-l conduce pe client la camer; la nevoie, cu elegant pentru un client nou, bagajistul va arta cum se utilizeaz cartela magnetic pentru deschiderea uii; va demonstra cum se programeaz sistemul autonom de trezire, cum se pune n funciune usctorul de pr, de regul fixat pe peretele din grupul sanitar sau cum funcioneaz instalaia de aer condiionat. Clientului i se va acorda ntreaga atenie atunci cnd are o reclamaie. Lucrtorul (cel mai adesea lucrtorul concierge sau recepionerul) l va asculta, va nota, se va scuza, i va mulumi pentru ajutor, se va interesa de amnunte, se va situa de la nceput de partea sa i i va acorda imediat ajutor. Ulterior, se va interesa dac totul este n ordine i va mprti cu clientul satisfacia reuitei. n acest fel, un client care reclam poate fi transformat ntr-un client mulumit. Un client care nu reclam nu este neaprat un client mulumit. La limit, o eroare de serviciu, nu prea grav i bine corectat, las o impresie puternic clientului, poate chiar o impresie mai bun dect un serviciu perfect. Un comportament profesional adecvat contribuie la atingerea obiectivului principal, de ctigare i pstrare a clienilor, care vor reveni la hotel. Alegerea este emoional n 90% din cazuri. Fidelizarea clienilor poate fi interpretat ca o vnzare n perspectiv i asigur nu numai un grad de ocupare ridicat n viitor, ci i posibilitatea limitrii cheltuielilor de promovare pentru atragerea de noi clieni. Un client satisfcut este cea mai bun publicitate i pentru ali clieni. n toate celelalte situaii, atunci cnd clienii nu vor pstra o amintire plcut, ei vor cuta s se adreseze altor hoteluri, satisfcndu-i i curiozitatea de a sta n hoteluri n care nu au mai stat. n absena clientului, dispare nsi raiunea de a fi a hotelului. O atitudine de bun vnztor va asigura nu numai revenirea clienilor la pensiune, dar va determina i utilizarea de ctre clienii prezeni la hotel a altor servicii oferite (restaurant, piscin etc.), precum i a serviciilor exterioare (excursii etc.), de pe urma crora se pot obine comisioane. La aceasta concur cunoaterea ntregii oferte de ctre fiecare lucrtor, care, astfel, va putea s-i recomande clientului celelalte servicii ale hotelului, suplimentare cazrii. De asemenea, atitudinea personalului poate determina transformarea unei solicitri telefonice de informaii ntr-o rezervare (personalul centralei telefonice i biroului rezervri), prelungirea sejurului la hotel, formularea unei cereri de rezervare pentru un alt hotel al lanului respectiv.

5.4. Mijloace de comunicaie


Pe lng comportamentul personalului, comercializarea se sprijin pe mijloace de comunicaie. Aciunile de comunicaie pot fi grupate n jurul ctorva categorii distincte: comunicaia de baz, materialul publicitar, lansarea pe pia a structurii, crearea imaginii, mijloacele de comunicaie de dup darea n folosin a hotelului. Elementele comunicaiei de baz sunt: semnalizarea rutier, firma, aspectul exterior, interiorul etc. Indicatoarele rutiere de semnalizare trebuie instalate nainte de inaugurarea hotelului i meninute n perfect stare. Semnalizarea va ntruni urmtoarele condiii: amplasare n locuri cu circulaie ncetinit, n intersecii i suficient de jos, pentru a cdea noaptea n lumina farurilor iar mesajul s fie ct mai concis. Marcarea va fi efectuat cu cel puin dou semne pe o raz minim de 2 km. Firma servete ca punct de reper pentru client. Pentru unitile ncadrate la categoriile 3 5 stele, firmele trebuie s fie luminoase, respectndu-se pe ct posibil regula de vizibilitate 1/400 (o liter cu nlimea de 1m este vizibil de la o distan de 400m).

pagina 37

Aspectul exterior privete faada, parcarea, spaiile verzi. Practic containerele cu gunoi nu ar trebui s ajung la vederea clienilor i nu ar trebui s existe camere a cor ferestre s dea spre curtea interioar, aflat adesea n dezordine. Cel mai greu se adeverete a fi s determini un client potenial s intre n hote. Aspectul exterior are o importan determinant. n continuare, cea care trebuie s inspire ncredere este starea general i decorul interior. Holul de primire a multor pensiuni este i el decorat, iluminat i amenajat cu mobilier de calitate, pentru ca clientul s fie dezamgit abia de starea camerei, ntr-un moment cnd este prea trziu s renune. Este sigur ns c va evita hotelul n cauz cu alte prilejuri. Recepia este primul loc pe care l viziteaz orice posibil client al unui hotel, este spaiul determinant n alegerea locului de cazare. Dintr-o singur privire, un oaspete i va da seama dac vrea s rmn n hotelul respectiv sau dac va alege altul. Este esenial ca recepia s creeze o impresie plcut, deoarece clientul ncearc ntotdeauna o vizualizare a ncperii n care se va caza, pornind de la ceea ce vede la intrarea n hotel. Orice structur hotelier trebuie s fie constituit dintr-o omogenizare de stiluri att arhitectural ct i de ambian, dar s pstreze ntotdeauna o unicitate evident nc de la primii pai fcui n interiorul su. La recepie se disting hotelurile de prim clas de cele inferioare calitativ. Amabilitatea cu care oaspeii sunt ntmpinai, ct i decorul interior plcut, exprim existena unui respect deosebit fa de toi cei care pesc n hotel i o preocupare pentru satisfacerea celor mai variate preferine de cazare. Recepia constituie primul i ultimul loc pe care un oaspete l viziteaz i pe care l va reine cu siguran. De aceea, recepia trebuie decorat cu grij i elegan, aici formndu-se cei mai fideli clieni ai hotelului. Alte repere: clientul nu trebuie s se intersecteze n holul de primire cu lucrtori de la buctrie sau cu cameriste care car lenjerie murdar; ua deschis a buctriei face ca zgomotele i mirosurile s se transmit n salon; zgomotul apei de grupul sanitar comun poate deranja; uniformele lucrtorilor trebuie adaptate caracteristicilor produsului hotelier oferit i decorului i constituie mijlocul de identificare a funciei de ctre client. Din coninutul materialelor publicitare (tipriturile) nu trebuie s lipseasc emblema, categoria, adresa, telefonul, faxul. Hrtia de scris pus la dispoziia clientului, n camer, pentru corespondena personal, i, n egal msur pentru corespondena comercial a hotelului va avea imprimat emblema, similar crii de vizit i a pliantului. Emblema hotelului se va regsi i pe fia de anunare a sosirii i plecrii turitilor, ca i pe nota de plat. Serviciile complementare oferite trebuie f cute cunoscute printr-o brour, prin lista meniu pentru room service etc., plasate la nivelul fiecrei camere. Lansarea pe pia reprezint un ir de aciuni prin care hotelul se face cunoscut pe plan local, pe plan naional i pe plan internaional, prescriptorilor, intermediarilor i clienilor poteniali. Este indispensabil ca hotelul s fie cunoscut pe plan local, pentru c aici se gsesc majoritatea prescriptorilor (cei care orienteaz comportamentul de cumprare).

Activitatea de vnzare
Debuteaz cu prezentarea ofertei pensiunii pe urmtoarele ci: Prin contact direct, activ, n cazul unei vizite de lucru sau invitaii la pensiune; Prin convorbire telefonic; Prin scrisoare de ofert personalizat. Cea mai eficace, dar i cea mai costisitoare cale se dovedete contactul direct. Ideal este combinarea celor trei ci. Categoria intermediarilor pe relaia hotel beneficiar pltitor este reprezentat de ageniile de voiaj propriu zise, dar i de ageniile turoperatoare, societile de transport persoane, companiile aeriene etc. Ageniile de voiaj rezerv camere la pensiuni pentru clienii lor i beneficiaz de un comision aplicat la tariful afiat. De obicei, este vorba despre turiti individuali. Comisionul cedat de ctre hotelier este cuprins ntre 5 20 %. Hotelierul trebuie s selecioneze acele agenii care i reprezint corect imaginea. Odat selecionate, pensiunea le va informa, vizita i le va remite materiale publicitare. Se consider c, cu ct un hotel este mai departe de pia (cerere), cu att este nevoit s apeleze mai mult la intermediari. Lucrul cu intermediarii genereaz mai multe avantaje pentru hotelier: Atragerea de clieni de pe piee ndeprtate;

pagina 38

Atragerea de clieni n perioadele de slab afluen; Atragerea de clieni noi. Concomitent, se nregistreaz inconveniente i riscuri: Acordarea de ctre hotelier a unor tarife prefereniale (contractuale) sau comisioane; Informarea deficitar a clientului, urmare a necunoaterii n detaliu a ofertei; Plata cu ntrziere, n principiu la un interval de timp dup ederea clientului a luat sfrit, i chiar riscul de neplat. Organizarea i desfurarea activitii de vnzare prin intermediari este favorizat de existena unui numr de camere relativ important (cel puin 30 de camere). Motivele sunt urmtoarele: costul diferitelor demersuri este relativ constant i nu variaz n funcie de numrul de camere, primirea grupurilor presupune un numr minim de camere (locuri), ageniile de voiaj acord o importan superioar reprezentrii unui hotel mai mare.

5.5. Fiierul clienilor


n activitatea de vnzare se utilizeaz mijloace de lucru precum: materialul fotografic demonstrativ, , prospecte cu tarifele, meniuri, condiii de rezervare, condiii generale de vnzare pentru grupurile organizate prin ageniile de voiaj, contracte cadru. Un loc privilegiat ntre mijloacele de lucru l ocup fiierul clienilor. Acest fiier i dovedete eficacitatea i pentru personalizarea primirii i serviciului. Hotelurile pot s adopte politici diferite cu privire la fiierul clienilor. Hotelurile de sejur n general, marile hoteluri de lux n special, sunt interesate n personalizarea prestaiilor, i drept urmare, i ntocmesc fiiere complete, pentru toi clienii. n general, n momentul n care hotelierul tie c poate conta pe revenirea unui client sau permanentizarea relaiilor cu un intermediar, el trebuie s ntocmeasc o fi. Pentru clientela de grup, singura fi este aceea a ageniei intermediare sau a ntreprinderii organizatoare. De asemenea, i se deschide o fi fiecrui client sau intermediar potenial. Pentru clienii noi se poate ntocmi o fi provizorie care se elimin dac clientul nu revine la hotel n urmtoarele 12 18 luni. Dac clientul a revenit la hotel, se ntocmete o fi definitiv. Fie c se ine pe hrtie fie pe calculator fia tehnic cuprinde trei pri: - Informaii generale (elemente de identificare); - Informaii n legtur cu fiecare dintre sejururile petrecute la hotel; - Rubrica observaii unde se nscriu informaiile care permit individualizarea cererii i toate aciunile de vnzare pe adresa clientului (mailing, telefon, contact direct). Fiierul clienilor st la baza aciunilor de vnzare ale serviciului de marketing vnzri; mai exact, fiierul este indispensabil n etapa seleciei clienilor i intermediarilor. De asemenea, acest instrument de lucru d posibilitatea ntreprinderii unor aciuni de comunicaie.

5.6 . Mijloace de plat


ncasarea notelor de plat se poate face utiliznd mijloace de plat diferite: moneda naional, monede strine liber convertibile, cecuri bancare i potale, cecuri de cltorie, cri de credit, voucher e. Plata n numerar, n moneda naional, este mijlocul de plat acceptat pretutindeni. Totui, plata n numerar (cash) comport mai multe dezavantaje majore: riscul pierderii i furtului banilor, pierderea dobnzii etc. Regulamentul hotelier internaional precizeaz c Hotelierul nu este obligat s accepte cec uri, cupoane, cri de credit sau alte mijloace de plat. n ultimul timp, se afirm cu putere utilizarea crilor de credit, iar prin dezvoltarea sistemelor informatice este de ateptat o cretere a plilor prin transfer electronic. Mijloace de plat a serviciilor hoteliere: Mijloace de plat Cash Cri de credit Alte mijloace pe credit Transfer electronic Total mondial (%) 23,1 38,7 34,3 3,9 Europa (%) 24,3 36,1 34,2 5,4

pagina 39

Total

100,0 100,0 Sursa: Worldwide Hotel Industry Study, Horwath International, New York, 1998, p.20

La primirea clientului, recepionerul se intereseaz de mijlocul de plat utilizat la plecare. Dac este vorba despre o carte de plat, pe loc, recepionerul va lua amprenta n relief a crii pe trei exemplare de factur tip. Rgazul de timp pn la plecarea clientului i d posibilitatea credit managerului s fac eventuale verificri, consultnd lista cu numerele crilor falsificate, furate sau pierdute (black list). La plecarea clientului, casierul va verifica din nou data limit de valabilitate a crii, valabilitatea n ara hotelului (nu toate crile sunt valid world wide), corespondena ntre numele clientului hotelului i cel al titularului crii de plat. Casierul va nscrie pe factura tip data i suma total a notei de plat, urmnd ca clientul s semneze factura, iar semntura s fie confruntat cu cea de pe cartea de plat. Facturile tip dispun de rubric distinct pentru tips, cel care dup dorin o poate completa fiind clientul. Legtura telefonic poate fi stabilit 24 de ore din 24. Evident, existena terminalului de plat electronic (T.P.E.) elimin toate aceste operaiuni controlnd automat validitatea i asigurnd achitarea facturii tip de ctre organismul emitent al crii. Hotelul datoreaz organismului emitent al crii de plat un comision, n medie 5%. Utilizarea crilor de plat se face, n primul rnd, de ctre clientela de afaceri cu deplasri frecvente.

pagina 40

6. Organizarea activitii de agrement


Componenta importanta a unei oferte turistice atractive, agrementul se constitue ca un element fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor, indiferent de motivatia de vacanta sau forma de turism practicata, mai mult chiar, indiferent de varsta sau profilul socio-profesional al turistilor, cererea pentru agrement in perioada vacantei a devenit atat de mare incat aceasta a capatat statut de motivatie turistica propriu-zisa. Ca urmare, diversitatea si originalitatea ofertei de agrement pot constitui elemente hotaratoare in atragerea fluxurilor turistice si o baza de apreciere a unei statiuni de odihna sau balneoclimaterica. Agrementul capata un rol important in cadrul activitatilor de timp liber pe masura ce simpla odihna pasiva nu mai este capabila sa-I asigure individului recuperarea necesara dupa oboseala muncii depuse. Noile forme de odihna activa care impun sa fie oferite in timpul unui sejur, ca urmare a mutatiilor intervenite in structura profesiilor si a locurilor de munca, a diminuarii eforturilor fizice si a cresterii incordarii nervoase, inclusiv a stresului, conduc la o marire a ponderii activitatilor de agrement in totalul preocuparilor din timpul liber. Aceasta complementaritate a timpului liber cu munca determina o anumita relatie intre activitatile de agrement practicate de un anumit individ si categoria socio-profesionala, varsta , specificul locului de munca. Prin urmare, o activitate de agrement constitue o mare atractivitate pentru unele categorii de turisti poate fi total indiferenta sau chiar respinsa de altii, mai ales daca acestia provin din alta tara. Legatura turismului cu agrementul este indisolubila. Daca se accepta definitia agrementului mentionata mai inainte, atunci nu se poate ignora ceea ce face turistul, oferind activitati de mare diversitate si atractivitate care sa ocupe timpul liber disponibil al celor ce isi petrec un sejur intr-o statiune turistica. Vacanta este parte timpului liber cea mai dorita de catre turist si el aspira ca aceasta perioada a anului sa fie cat mai reusita. In concluzie agrementul reprezinta un complex eterogen de activitati care vizeaza multiple domenii, menite sa asigure conditii pentru odihna, refacere fizica dupa eeffort practicarea unor sporturi sau activiatati in aer liber, initierea in diverse mestesuguri, cunoastere. O alta modalitate de clasificare a activitatilor recreative le imparte in activitati pasive si active. Activitatile recreative pasive se refera la acel gen de activitati la care experienta unei iesiri reprezinta motivul principal si esential pentru desfasurarea altor activitati cu caracter recreativ. Plimbarile cu masina reprezinta o importanta componenta a activitatilor recreative pasive. Adesea sofatul este mai important ca si destinatia in sine, deoarece de cele mai multe ori prin destinatie intelegem mai degraba o anumita zona geografica decat un loc anume. Termenul pasiv este folosit pentru a indica faptul ca participantii sunt implicati mai mult in consumul experientelor pe care le traiesc decat la producerea lor. Acest lucru este si mai evident la activitati cum ar fi speologia sau alpinismul. Totusi activitatile recreative active sau sporturile in natura pot fi caracterizate ca avand caracter informal ( ciclismul, drumetiile) in sensul ca nu exista un cadru competitional organizat si ca participantii pot decide ei insisi pentru ce activitati sportive sa opteze si cum se vor desfasura ele. Activitatile recreative sunt caracterizate de concentrarea cererii in timp si spatiu. Din punct de vedere temporal, modelele zilnice, saptamanale, anuale au scos in evidenta concentrari ale cererii in intervale foarte scurte de timp. Acest lucru ridica serioase probleme celor care trebuie sa previzioneze care va fi nivelul cererii intr-o anumita perioada de timp. Din punct de vedere spatial modelele cererii sugereaza ca foarte putine activitati grupate sub denumirea generica de activiti recreative necesit zone extinse pentru desfasurarea lor in bune conditii. In marea lor majoritate concetrarea este liniara ( de-a lungul drumurilor, raurilor, canalelor) sau nodale ( lacuri, zone cu peisaje sau panorame deosebite, zone special amenajate care se adreseaza unui anumit gen de activitati).

pagina 41

Daca cu ceva vreme in urma, destinderea si relaxarea erau considerate a fi posibile prin simpla petrecere a unei vacante intr-un loc potrivit, la tara, la munte, la mare, in momentul actual se impune tot mai mult notiunea de odihna activa, prin oferta unor asa-numite vacante active a caror predominare tinde sa se afirme tot mai mult. Aceste vacante sunt grupate in 5 mari grupe: Grupa I Mare si plaja Grupa II Odihna activa la munte si sporturi de iarna Grupa III Natura si turism verde Grupa IV Viata sociala si intalniri Grupa V Cultura, arta, artizanat Din cadrul celor 5 grupe, in cele ce urmeaza ne vom opri asupra grupei cu numarul II si anume Odihna activa la munte si sporturi de iarna, precum si asupra grupei cu numarul III Natura si turism verde.

6.1. Odihna activ la munte i sporturi de iarn


PLIMBARI IN IMPREJURIMI cu descoperirea mediului, a faunei, a florei, geologiei, geomorfologiei, efectuate cu ghizii specialisti ( ghid specialist in flora si fauna, ghid-speolog) din regiune. DRUMETII DE MUNTE de altitudine joasa si medie, pe poteci marcate. Necesita o buna conditie fizica. Cazare in pensiuni, refugii sau cabane. PLIMBARE PE SCHIURI sub directia unor ghizi experimentati. Stagii destinate celor initiati. Necesita o buna conditie fizica. Cazarea in pensiuni turistice de munte. SCHI ALPIN stagii la toate nivelele. Cursuri in grupuri mici. Initierea si perfectionarea in diferite thnici. Aranjamente diverse in care schiul este oferta principala, combinata cu diverse alte servicii ( cazare, transport, alte activitati). SCHI FOND. Plimbari. Stadii pentru incepatori sau initiati. SNOW-BOARD ing necesita piste adecvate PATINAJ necesita existenta unui patinuar in zona SARBERILE ZAPEZII SCULPTURA IN ZAPADA SAU GHEATA . Exista traditia de a realiza adevarate orase de gheata. ALPINISM. Practicarea alpinismului de mari inaltimi, cu ghizi confirmati, cazare de baza in pensiuni. Turistii trebuie sa aiba conditie fizica corespunzatoare, antrenament prealabil, echipament adecvat, spirit de echipa. ESCALADARI. Stagii de initiere, de antrenament sau de perfectionare in munte la inaltimi diverse. Activitatea practica imbinata cu un curs teoretic. Cazare de baza in pensiuni. DELTAPLAN. Initiere ( lucru pe pante-scoala cu slaba inclinatie, instruire la decolari si la viraje, aterizari pe pante denivelate crescand) sau perfectionare.

6.2. Natura si turism verde


BOTANICA. Studiul plantelor si al originii lor, istoricul numelui. Se ofera excursii in regiuni pentru a studia flora si fauna. CULESUL SI UTILIZAREA PLANTELOR MEDICINALE. Oferta se adreseaza ma ales copiilor. APICULTURA.Ucenicie in lumea apiculturii. Albinele, mierea, stupii, roirea artificiala. Se poate invata cum se face un stup. ORNITOLOGIE. Observarea pasarilor cu ocazia excursiilor in aer liber. Cursuri teoretice asupra speciilor din regiune. GRADINARIT. Initierea si perfectionarea tehnicilor de cultura a legumelor si florilor. CRESTEREA ANIMALELOR.Cunoasterea animalelor de casa, modul de crestere mai ales a animalelor mici ( iepuri, pasari), activitate foarte agreata de copii. DRUMETIE. Excursie pe jos fara grad de dificultate, fara a necesita echipament specific. Cazarea se face in pensiuni sau campinguri. STAGIU DE CUNOASTERE A UNEI REGIUNI. Vizitarea de sate, de ferme, cunoasterea florei si a faunei, cunoasterea geologiei, cautarea mineralelor, plimbari pe jos, cu bicicleta, calare. PARCURI. Vizite si excursii in parcurile regionale sau nationale si in rezervatiile naturale din zona.

pagina 42

CICLOTURISM. Este o forma de turism in grup, in general cu vizite, posibilitati de cazare in pensiuni rurale, la ferma sau in camping. Este necesara o bicicleta bine echipata. PLIMBARI ECVESTRE. Pentru avansati. Se pot parcurge trasee accesibile cu cazare la particulari sau in campinguri. Cei care solicita acest tip de activitate sunt cunoscatori ai cresterii si ingrijirii cailor si sunt dispusi sa accepte conditii de cazare lipsite de confort. Pentru initiere nu se ofera decat antrenament la punct fix, fara deplasare in spatiu. VANATOARE. Vanat mic sau mare, cu par sau cu pene, dupa regiuni si tari, recunoasterea trofeului. Este de preferat sa se ofere vanatoarea pasiva. PESCUIT SPORTIV.Oferte de pescuit sportiv in zone pitoresti ( de munte, deal sau campie) cu fond piscicol adecvat.

6. 3. Animaia n turism
Animatia in momentul de fata apare ca o activitate noua, de altfel putin cunoscuta, un subiect complex care da nastere la diverse interpretari, un ansamblu de actiuni in adaptare la o piata in continua miscare. Aceasta se raporteaza in permanenta la perioada vacantei, perioada de timp privilegiata, asociata de cele mai multe ori unei experiente turistice. Dezvoltarea remarcabila a timpului liber a antrenat schimbari radicale in viata oamenilor si tinde sa creeze o noua civilizatie. Ca rezultat al unei tehnologii avansate si al unei organizari economice moderne, timpul liber pune numeroase probleme de ordin cultural, tehnic, economic si politic. Individul nu este pregatit sa profite de timpul sau liber pentru propria ascensiune spirituala, iar activitatile de animatie raspund insuficient nevoilor reale, de altfel destul de greu de definit. Referindu-se la aspectul economic, se constata ca odata cu cresterea veniturilor individuale o suma din ce in ce mai mare este alocata activitatilor de petrecere a timpului liber. Astfel, luand in considerare rolul si functiile atribuite timpului liber, J. Dumazedier ( reputat sociolog francez) rezuma ca acesta este in stransa legatura cu: odihna si recrearea care permit recuperarea dupa oboseala fizica sau tensiunea nervoasa sau intelectuala ( stresul atat de cunoscut zilelor noastre)provocate de munca distractia si divertismentul care permit evadarea din cotidian si inlaturarea rutinei dezvoltarea personalitatii conform aspiratiilor fiecaruia, un aspect in care timpul liber creaza noi conditii favorabile pentru imbunatatirea capacitatilor fizice, mentale si spirituale Conceptul de animatie in materie de turism poate fi rezumat, la modul cel mai simplu, intr-o tehnica de organizare a divertismentului in centrele de vacanta. Aceasta favorizeaza activitatile de grup, animatia asigurand realizarea functiunilor timpului liber: odihna si relaxarea, divertismentul sau distractia, dezvoltarea personalitatii umane. Ea reuneste tot ceea ce contribuie la realizarea unui sejur agreabil si interesant: atmosfera de destindere centre de interes variate un mediu inconjurator atractiv echipamente adaptate necesitatilor turistilor activitati de divertisment in raport cu cerintele turistilor facilitati de contact, de creatie, de imbogatire spirituala Animatia vizeaza in principal evitarea plictiselii si a tendintelor de pasivitate pe care faciltatile vietii moderne tind sa le accentueze. Daca organizarea activitatilor de divertisment permite crearea centrelor de interes si, in acelasi timp, umplerea unor goluri in materie de echipamente de distractie sau de atractie turistica, ea nu este suficienta de una singura pentru a anima o statiune. Calatoriile cu tema si vacantele active nu sunt forme noi de tursim. Le-am putea chiar considera ca pe cele mai vechi fiindca pana la inceputul sec. XX se calatorea cu un obiectiv precis. Este inca dificil de masurat partea calatoriilor cu tema si a vacantelor active pe piata turistica. Aceasta parte nu ar atinge 2 sau 3 la suta din totalul micarilor turistice nationale si internationale. Totusi este o piata potentiala ale carei posibilitati comerciale sunt mari fiindca inca din anii 70, organizatorii de calatorii comerciale sau fara scop lucrativ cuprind in brosurile lor asemenea programe. Marile organizatii pregatesc si ele cateva programe, dar mai ales adauga din ce in ce mai mult o parte de animatie la circuitele si sejururile lor. In sfarsit, hotelierii isi fixeaza

pagina 43

colaborarea animatorilor sportivi si de divertisment si pregatesc clientelei o gama din ce in ce mai larga de activitati. Primele definitii consacrate animatiei dateaza din anii 60. Prin acest termen se intelege orice actiune intr-un grup sau asupra unui grup, a unei colectivitati sau a unui mediu social care are ca scop dezvoltarea comunicarii si asigurarea vietii sociale, recurgand la metode semidirective. Animatia este considerata ca o metoda de integrare si de participare pornind de la trei procese strans unite: un proces de dezvaluire prin crearea de conditii ca orice grup sai individ sa se descopere pe el insusi un proces de punere in legatura a grupurilor de oameni intre ei, cu opere si creatori sau centre superiaore fie prin acceptare, fie printr-un conflict formalizat un proces de creativitate prin interactiunea indivizilor si grupurilor cu mediul ambiant prin propria exprimare, propria initiativa si propria responsabilitate Realitatea animatiei turistice se impune dupa observarea practicilor de care se foloseste si care trebuie precizate. Animatia trebuie sa permita asigurarea functiilor petrecerii timpului liber pe perioada activitatii turistice, adica destinderea si odihna, divertismentul si distractia, dezvoltarea personala a turistului. Ea consta in tot ceea ce contribuie la a face un sejur agreabil si interesant, o atmosfera de destindere, centre de interes variate, un mediu inconjurator atragator, echipamente adaptate la necesitatille lor, dar mai ales animatia este legata de noile tipuri de produse turistice care sunt vacantele active si turismul cu tem. A studia rolul animatiei turistice inseama deci a analiza: animatorii, caracteristicile animatorilor, motivatiile, proiectele, formatia acestora publicul animatorilor metodele propuse si tehnicile utilizate echipamentul in care se desfasoara activitatile continutul activitatilor de animatie nivelul cultural sau sportiv al activitatilor rezultatele obtinute evaluarea animatiei costul animatiei Animaia petrecerii timpului liber si a turismului se caracterizeaza in cele din urma printr-un ansamblu de principii, de activitati si de realtii. Practicile animatiei trebuie sa fie direct determinate de interesele manifestate de turist in calatoriile sale care se pot clasifica astfel: artistice ( literatura, teatre, sarbatori, cantece, pictura, sculptura, foto) intelectuale ( studii voluntare, autoformatie, conferinte, reuniuni, ziare, radio-tv, carti) sociale ( familiale, de vecinatate, serbari, baluri, reuniuni, asociatii) practice ( gradinarit, bricolaj, mestesugri, artizanat) fizice ( sporturi, naturism, pescuit, vanatoare, plimbare, gimnastica, jocuri)

Funciile animatiei
A) din punct de vedere social: functie da adaptare si integrare care urmareste sa asigure socializarea indivizilor si-I pregateste pentru schimbarile multiple legate de societate din punct de vedere cultural, precum si social economic functie de recreare/relaxare legata de petrecerea si organizarea timpului liber, societatea actuala avand tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul si activitatea zilnica a indivizilor, mai ales cu ajutorul echipamnetelor sociale si culturale si a personalului specializat functie educativa cum ar fi scoala in paralel, contra-scoala, scoala complementara, animatia oferind uneori posibilitatea sa se completeze formatia de baza si sa se aprofundeze anumite interese culturale

pagina 44

functie de corijare in masura in care animatia permite acoperirea anumitor carente educative sau culturale, mascarea anumitor dezechilibre sau prevenirea conflictelor posibile, limitatrea devierii socio- culturale functie critica avand o functie de normalizare, animatia poate, de asemenea sa permita exercitiul unui spirit critic si sa fie locul cautarii de noi raporturi intre indivizi si grupuri, a cautarii unui nou mod de viata calitativ superior, mai putin obsedat de productivism, de goana dupa bani, refuzand impotmolirea materiala si spirituala si pasivitatea. B. din punct de vedere cultural raportat la marile creatii, animatia este un instrument de difuzare a operelor culturale create, adica instrumentul de popularizare a culturii creatorilor recunoscuti.

pagina 45

7. Sigurana i securitatea turitilor i a bunurilor acestora


Etica si regulamentele din domeniul ospitalitatii prevad raspunderea lucratorilor, din punct de vedere material si moral, pentru tot ceea ce se intampla cu clientii sai si cu valorile acestora in timpul sejurului.

7.1. Metode de eliminare a riscului


lista neagra- clienti care nu vor mai fi primiti in pensiune din cauza comportamentului necorespunzator regimul cheilor usile de acces asigurate camere video pentru supraveghere cunoaterea normelor de prevenire si stingere a incendiilor

Cauze ale accidentelor, ale incendiilor erori umane


neglijenta utilizarea necorespunzatoare a echipamentelor din dotare influenta bauturilor alcoolice, adrogurilor oboseala lipsa pregatirii, a experientei nechibzuinta

Reguli de comportament in caz de incendiu


( ce trebuie afisate in camere pentru turisti): - in cazul producerii incendiului in camera d-voastra, pastrativa calmul, nu strigati: FOC! - Daca nu puteti stapani focul, iesiti din camera, inchideti ferestrele si usa ( fara sa le incuiati - Anuntati un lucrator al pensiunii In cazul in care auziti apelul de alarmare pentru evacuare, iesiti din camera cat mai repede posibil, incuiati usa si coborati pe scara cea mai apropiata ( se indica directia: dreapta sau stanga, conform planului de evacuare din camera dumneavoastra) - Daca pe coridor si pe scari este mult fum, ramaneti pe camera - Inchideti usa - Deschideti fereastra si manifestati-va prezenta - Daca pe coridor si pe scari este mult fum, asezati-va pe podea; aproape de sol aerul este mai respirabil - Nu cautati sa va adapostiti sus sau la etajele superioare unde se acumuleaza gaze si caldura

7.2. Norme de protecie specifice activitii pensiunii turistice


In cele ce urmeaza vom lua cunostinta cu alte regelementari din domeniul turismului, regelementari prin intermediul carora se asigura siguranta turistilor si anumite reguli de comportament din partea prestatorilor. Agenii economici care dein sau administreaz structuri de primire turistice - hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacan, bungalouri, pensiuni turistice i agroturistice i alte uniti cu funcie de cazare turistic - au obligaia s respecte i s aplice integral prevederile prezentei hotrri. 1. Cazarea turitilor se face la orice or din zi i din noapte, n ordinea sosirii i n limita locurilor disponibile, inndu-se seama cu prioritate de obligaiile asumate anterior pe baz de contracte i rezervri confirmate, cu informarea anticipat asupra tarifului pentru o zi aferent spaiului nchiriat. 2. Cazarea se face fr nici o discriminare cu privire la cetenie, naionalitate, domiciliu, convingeri politice sau religioase.

pagina 46

3. Administraiile structurilor de primire turistice: hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacan, bungalouri, pensiuni turistice i agroturistice i alte uniti cu funcie de cazare turistic au obligaia s asigure n incinta unitilor ordinea, linitea public i bunele moravuri, precum i securitatea turitilor i a bunurilor ce le aparin. 4. Administratorii structurilor de primire turistice sunt obligai s asigure nscrierea tuturor turitilor n evidenele operative, la sosirea acestora, i completarea formularului "Fia de anunare a sosirii i plecrii". 5. Pensiunile turistice i agroturistice sunt exceptate de la completarea acestui formular, urmnd s se utilizeze crile de imobil. 6. Fiele de anunare a sosirii i plecrii sunt formulare nseriate i nlocuiesc crile de imobil. Datele pe care le conine fiecare fi sunt cele prevzute n anexa care face parte integrant din prezentele norme. 7. Completarea fielor se face de ctre fiecare turist n momentul sosirii, pe baza actelor de identitate, care pentru cetenii romni sunt: buletinul/cartea de identitate i paaportul, carnetul de marinar sau licena de zbor; pentru cetenii strini sunt: paaportul, carnetul de identitate, legitimaia provizorie, permisul de mic trafic, carnetul de marinar sau licena de zbor, iar pentru militarii n termen i elevii instituiilor militare de nvmnt sunt: buletinul/cartea de identitate sau, dup caz, documentele de identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimaia). 8. Este interzis cazarea oricrei persoane care nu posed act de identitate. 9. Fiele de anunare a sosirii i plecrii, completate i semnate de turitii cazai, se preiau, mpreun cu actele de identitate, de ctre recepioneri, care sunt obligai s confrunte datele din fie cu cele din actul de identitate, s semneze fiele pentru confirmarea completrii corecte a acestora i s restituie imediat actele de identitate turitilor. 10. Rspunderea pentru completarea corect a fielor de anunare a sosirii i plecrii revine recepionerilor. 11. Fiele de anunare a sosirii i plecrii se ntocmesc n dou exemplare, iar pentru evitarea utilizrii indigoului, acestea sunt realizate din hrtie chimizat. 12. Originalele fielor de anunare a sosirii i plecrii, grupate n ordine alfabetic, se pun zilnic la dispoziie organelor de poliie. 13. Copiile de pe fiele de anunare a sosirii i plecrii, grupate n acelai mod ca i originalele, rmn la structurile de primire turistice, cu termen de arhivare 5 ani. 14. Obligaia de a procura aceste formulare revine deintorilor i administratorilor structurilor de primire turistice. 15. Tiprirea se face contra cost, prin Regia Autonom "Monitorul Oficial", la tarife difereniate n funcie de categoria de clasificare a structurii de primire turistice. 16. Modalitile de predare-preluare a fielor de anunare a sosirii i plecrii vor fi stabilite de comun acord de unitile de poliie teritoriale i de structurile de primire turistice. 17. Cazarea minorilor n vrst de pn la 14 ani este permis numai n cazurile n care acetia sunt nsoii de prini sau de reprezentanii legali. Se excepteaz de la aceast regul minorii aflai n drumeie, tabere, excursii, concursuri sau n alte aciuni similare,nsoii de cadre didactice, antrenori i ghizi din partea organizatorilor aciunilor respective. 18. n scopul asigurrii proteciei turitilor personalului structurilor de primire turistice i este interzis s dea relaii i informaii cu privire la sejurul turitilor n aceste uniti, fr acordul acestora, cu excepia datelor referitoare la legalitatea ederii acestora, solicitate de ofierii i subofierii Ministerului de Interne cu atribuii n acest scop. 19. Vizitarea turitilor n structurile de primire turistice este admis cu condiia ca vizitatorul s anune recepia. Lucrtorii de la recepie au obligaia s permit vizita numai dup obinerea acordului turistului care urmeaz s fie vizitat. 20. Vizitatorul poate rmne peste noapte n camera turistului vizitat numai dup anunarea recepiei, completarea fiei turitilor i nregistrarea n celelalte documente de eviden operativ, n vederea achitrii contravalorii serviciilor prestate de structurile de primire turistice. 21. Administraiile structurilor de primire turistice rspund de paza, sigurana i integritatea bunurilor turitilor, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, asigurnd msurile i dotrile necesare n acest scop. De asemenea, amenajeaz spaii corespunztoare pentru asigurarea valorilor predate de turiti spre pstrare la recepie, lund totodat i msuri de afiare a unor anunuri n acest sens.

pagina 47

22. Personalul structurilor de primire turistice este obligat, n cadrul atribuiilor de serviciu, s ia msuri de prevenire a infraciunilor i a altor fapte antisociale n incinta acestora. Administraiile i personalul de la recepia structurilor de primire turistice de toate tipurile au obligaia s informeze organele de poliie despre apariia persoanelor care au svrit infraciuni i care au fost date n urmrire, precum i a altor persoane cunoscute ca traficani, turbuleni, prostituate, proxenei etc. 23. n conformitate cu prevederile legale, spaiul de cazare constituie reedina temporar a turistului i n consecin acest spaiu este inviolabil, cu excepia situaiilor care pun n pericol viaa, integritatea i bunurile turitilor, precum i baza material a structurilor de primire turistice. Controlul n spaiul de cazare ocupat de turist este permis numai n condiiile prevzute de lege. 24. Instruirea personalului structurilor de primire turistice n legtur cu cunoaterea i aplicarea acestor reguli se realizeaz de ctre deintorii sau administratorii unitilor respective. Svrirea urmtoarelor fapte constituie contravenii, dac, potrivit legii penale, nu sunt considerate infraciuni: a) refuzul cazrii turitilor n cazul n care exist locuri de cazare disponibile; b) neasigurarea ordinii, linitii publice i a bunelor moravuri n structurile de primire turistice; c) neasigurarea securitii turitilor i a bunurilor acestora n structurile de primire turistice; d) nerespectarea obligaiei privind ntocmirea fiei de anunare a sosirii i plecrii i completarea crii de imobil, dup caz; e) transmiterea de ctre personalul structurilor de primire turistice a unor informaii cu privire la sejurul turitilor, cu excepia cazului n care aceste informaii sunt solicitate de ofierii sau subofierii Ministerului de Interne; f) cazarea minorilor sub 14 ani care sunt nensoii de prini sau de reprezentanii legali, cu excepia celor aflai n drumeie, tabere, excursii, concursuri sau n alte aciuni similare, nsoii de cadre didactice, antrenori i ghizi; g) permiterea de ctre personalul structurilor de primire turistice a vizitrii unui turist fr a avea acordul acestuia; h) permiterea de ctre personalul structurilor de primire turistice a rmnerii peste noapte a unui vizitator al turistului fr ca pentru acesta s fie ntocmit fia de anunare a sosirii i plecrii sau fr a se completa cartea de imobil, dup caz; i) neinformarea de ctre personalul structurilor de primire turistice a organelor de poliie cu privire la apariia unor persoane care au svrit infraciuni i care au fost date n urmrire, precum i a altor persoane cunoscute ca traficani, turbuleni, prostituate, proxenei etc.; j) efectuarea unor controale n spaiile de cazare a turitilor n alte condiii dect cele prevzute de lege; k) angajarea de ctre deintorii sau administratorii spaiilor de cazare a unor persoane neinstruite. (2) Contraveniile prevzute la alin. (1) se sancioneaz dup cum urmeaz: a) cu amend de la 600.000 lei la 800.000 lei, faptele prevzute la alin. (1) lit. d), e), g) i h); b) cu amend de la 800.000 lei la 1.000.000 lei, faptele prevzute la alin. (1) lit. a), b), c), f), i), j) i k). Contraveniile se constat i amenzile se aplic de reprezentanii mputernicii de Ministerul Turismului, precum i de ofierii i subofierii de poliie. n cazul repetrii contraveniilor sus-menionate, mputerniciii Ministerului Turismului pot retrage brevetul de turism al directorului i/sau certificatul de clasificare a structurii de primire turistice respective.

7.3. Aplicarea regulilor de igien in alimentaie Toxiinfecia alimentar


Toxiinfeciile i intoxicaiile alimentare reprezint n ziua de azi o problem mai important pentru guverne, medici i industria alimentar dect pn acum. Civa dintre factorii care au dus la acest lucru sunt noii ageni cauzatori identificai, creterea numrului de focare de toxiinfecii alimentare nregistrate, impactul acestor afeciuni

pagina 48

asupra copiilor i vrstnicilor, dezvoltarea unor noii industrii alimentare i creterea transporturilor de produse alimentare proaspete sau ngheate de la o ar la alta. Pentru aprecierea dinamicii acestor boli se cere un sistem de supraveghere atent att pe plan local, ct i naional sau internaional. De asemenea este important cercetarea epidemiologic riguroas n domeniu. Din aceste motive, pentru o monitorizare mai eficient a creterii sau scderii frecvenei toxiinfeciilor alimentare se cere un sistem de supraveghere eficient att la nivel local ct i naional sau internaional Totui datele investigaiilor din toat lumea evideniaz unele elemente comune: alimentele de origine animal, n particular carnea i oule, sunt cel mai adesea implicate; deserturile, ngheata i produsele de patiserie sunt de asemenea preparate frecvent menionate, dar unele din acestea conin ou crude sau ingrediente incomplet gtite; incidentele apar cel mai frecvent n case particulare sau n restaurante i principalii factori care contribuie la rspndirea TIA ( toxiinfectia alimentara) sunt temperaturile insuficient controlate n prepararea, gtirea sau depozitarea alimentelor . Clostridium botulinum sunt mai des ntlnite n rile industrializate dect n cele mai srace. Parazitii sunt principalele cauze de TIA n rile n curs de dezvoltare, dei este greu s se delimiteze cte cazuri sunt determinate de alimentele contaminate, cte de ap sau prin transmiterea de la om la om. Aparenta scdere a cazurilor de TIA din rile dezvoltate poate fi legat de mbuntirea controlului termic de preparare alimentar n buctrie. Bolile de origine alimentar reprezint o problem major de sntate public. Ele sunt provocate de ingerarea alimentelor i apei contaminate cu microorganisme sau toxinele lor. Majoritatea bolilor de origine alimentar sau hidric sunt considerate toxiinfecii alimentare, o grupa de boli a cror definiie este nc discutabil. Toxiinfeciile alimentare sunt mbolnviri acute plurietiologice de cauz toxic sau infecioas, aprute la maximum 72 de ore dup consumul unor alimente contaminte cu microorganisme, toxine microbiene sau substane chimice toxice. Nu se cunoate incidena real a TIA, fenomenul de iceberg existnd i n cadrul acestei categorii de mbolnviri. Sigurana alimentelor este o problema complex care depinde de un grup de factori de mediu, culturali i socio-economici interconectai. Scopul epidemiologiei i controlului este s defineasc aceti factori, modul lor de interaciune i importana lor n lanul transmiterii infeciei prin aliment. Aportul alimentar ne aduce in contact intim cu o varietate de microorganisme care sunt prezente n producerea i prepararea alimentelor din meniu. Nu putem defini exact ce este i ce nu este sigur de a fi mncat, preparat sau pstrat ns totui n ultimele decade aplicarea metodelor epidemiologice de studiu au condus la mbuntirea dramatic din sigurana alimentar, n rile dezvoltate. La noi, nc mai las mult de dorit, de supravegheat Un program eficient de supraveghere a calitii alimentului pentru protecia populaiei cuprinde investigarea incidenei TIA, analizele specifice de laborator a alimentelor i agenilor patogeni sau contaminani, inspeciile regulate n lanul alimentar, o legislaie adecvat n prevenia TIA precum i educarea personalului implicat n industria alimentar, a celui de deservire i a consumatorului nsui. Exist cel puin patru componente pentru definirea unui sistem eficient de control: - anunarea rapid a bolii - rezultate riguroase de laborator - raportarea incidenei TIA - folosirea unor studii epidemiologice i metode de supraveghere speciale, inclusiv programele santinel, pentru evidenierea ct mai real a nivelului de morbiditate existent. Factorii epidemiologici de mediu sunt foarte importani n condiionarea procesului epidemiologic al TIA. Anotimpul cald favorizeaz att contaminarea n sine a alimentelor prin activitatea biologic mai intens a vectorilor extraumani, ct i nmulirea microorganismelor n alimentele pstrate la temperaturi neadecvate. Apariia TIA este favorizat de unii factori socio-economici cum sunt nivelul sczut de educaie sanitar, igiena deficitar i carenele de salubritate. Se adaug (specific zonelor urbane)

pagina 49

extinderea reelei de alimentaie public, prin uniti n care se servesc semipreparate sau mncruri calde pstrate timp ndelungat , dar mai ales prin preparatele deservite pe strada, care prezint o calitate mai proast a alimentului, pstrare inadecvat, pre ieftin de prezentare i personal mai puin pregtit. Se tie c unele alimente concentrate n zahr, sare, acizi sau conservani nu permit dezvoltarea germenilor sau toxinelor acestora. Dimpotriv, alimentele crude, insuficient preparate i bogate n proteine i/sau ap, sunt ideale pentru contaminare i dezvoltare bacterian (carnea, lactatele, oule, ingheata, fructele de mare). Foarte important n prevenirea dezvoltrii bacteriene n aliment este temperatura: trebuie s ne asigurm c alimentul proaspt sau preparat este meninut sub 50C sau peste 630C. Zona periculoas este cuprins ntre cele dou temperaturi. Refrigerarea i congelarea sunt cele mai sigure. De asemenea contaminarea poate fi determinat indirect de la un aliment crud la unul preparat, cele dou trebuie s aib locuri de preparare separate. Principalele surse de contaminare alimentar sunt: personalul implicat alimentele crude insectele roztoarele praful alimentele invechite-refuzate animalele Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points), este un mod de supraveghere bazat pe analiza riscurilor i inerea sub control a punctelor critice dintr-o intreprindere care produce, depoziteaz sau comercializeaz bunuri alimentare. Scopul final al acestui sistem este obinerea de produse lipsite de nocivitate pentru consumator. Prin acest sistem se identific riscurile specifice, probabile, din fiecare faz de fabricaie, depozitare sau distribuie i se stabilesc mijloacele de control ale acestora i msurile de prevenire a lor . Principalele riscuri la care se adreseaz sistemul HACCP sunt: riscurile fizice (diferite materiale care pot ajunge ntmpltor n alimente) chimice (substane medicamentoase, pesticide, nitrii peste limitele admise etc) biologice (diverse microorganisme patogene pentru om care pot ajunge n alimente de la animale sau persoane bolnave sau purttoare care vin n contact direct cu produsele sau indirect, prin contaminarea suprafeelor i utilajelor) Punctele critice de control reprezint o faz, treapt, procedeu sau moment din procesul de prelucrare n care exist sau pot apare riscuri de contaminare pentru care exist mijloace i metode de detectare, prevenire, eliminare sau de reducere pn la nivele acceptabile. Exemple: punctul de sngerare, jupuirea, eviscerarea animalelor n abatoare, rcirea carcaselor, pasteurizarea laptelui i semiconservelor, sterilizarea conservelor. Riscul este orice proprietate biologic, fizic sau chimic a unui produs care l face periculos pentru consumator. Msurile de prevenire a TIA au la baz aceleai principii indiferent de etiologia vizat, cunoscute sub numele de

Cele zece reguli de aur pentru pregtirea corect a a alimentelor:

1. Alegerea unor alimente corect prelucrate; 2. Prelucrarea complet a hranei; 3. Consumarea alimentelor imediat dup pregtirea lor; 4. Pstrarea corect a alimentelor preparate/gtite; 5. Renclzirea integral a a alimentelor preparate/gtite; 6. Evitarea contactului ntre alimentele crude neprelucrate i cele preparate/gtite; 7. Splarea repetat a minilor; 8. Pstrarea unei curenii meticuloase pe toate suprafeele din buctrie; 9. Protejarea alimentelor fa de accesul insectelor, roztoarelor i a altor animale, asociate i cu asigurarea unui lan corect de ndeprtare a deeurilor; 10. Folosirea exclusiv a apei potabile la prepararea alimentelor. Supravegherea TIA este o parte a supravegherii generale a bolilor i nu reprezint o activitate separat, dar ea adaug elemente suplimentare la un program general prin includerea:

pagina 50

a) supravegherii alimentelor de la producerea materiilor prime pn la aceea a produselor finite i apoi pn la consumul lor; b) studierii mediului n care se produc, depoziteaz i comercializeaz produsele alimentare; c) colectrii datelor privind morbiditatea, mortalitatea i a rezultatelor examenelor de laborator.

7.4. Respectarea normelor de igiena corporala Cunoaterea regulilor obligatorii de igiena personal
Toate persoanele care lucreaz ntr-un spaiu n care se manipuleaz alimente trebuie s efectueze n mod obligatoriu controlul medical, la angajare i periodic, stabilit prin reglementrile Ministerului Sntii i Familiei. Persoanele care prezint o boal sau suspiciunea unei boli ce poate fi transmis prin alimente, care sunt purttoare de ageni patogeni sau care prezint plgi infectate, infecii cutanate, eczeme sau boal diareic acut nu vor fi autorizate pentru activitate n spaii n care se manipuleaz alimente, datorit riscului ridicat de contaminare direct sau indirect a produselor alimentare. Toate persoanele care lucreaz ntr-un spaiu n care se manipuleaz alimente trebuie s se prezinte la medicul de familie sau la medicul care asigur asistena medical a unitii n care lucreaz, pentru orice afeciune digestiv sau cutanat. Conductorii unitilor din sectorul alimentar trebuie s asigure prezentarea persoanelor care lucreaz ntr-un spaiu n care se manipuleaz alimente la controlul medical periodic i trebuie s organizeze zilnic, la nceperea programului, controlul strii de sntate i de igien personal. Toate persoanele care lucreaz ntr-un spaiu n care se manipuleaz alimente, inclusiv studenii i elevii care efectueaz orele de practic, trebuie s utilizeze, n funcie de specificul locului de munc, echipament de protecie sanitar a alimentelor, care s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) s acopere mbrcmintea i prul capului; b) s fie confecionat din material alb sau de culoare deschis; c) s fie impermeabil n prile care vin n contact cu umezeala. Toate persoanele care lucreaz ntr-un spaiu n care se manipuleaz alimente trebuie s aib unghiile tiate, s nu poarte bijuterii pe degete, exclusiv verigheta, s aib prul strns sub bonet, s i spele minile cu ap i spun nainte de nceperea programului i ori de cte ori este nevoie i s respecte un nivel ridicat de igien personal. Toate persoanele care lucreaz ntr-un spaiu n care se manipuleaz alimente sunt obligate s i nsueasc noiuni de igien individual i a locului de munc. n unitile din sectorul alimentar trebuie s se asigure supravegherea i instruirea i/sau perfecionarea n materie de igien a persoanelor care manipuleaz alimentele, n funcie de activitatea pe care acestea o desfoar. Igiena personala constitue o cerinta si o obligatie de prim ordin pentru toti lucratorii. Ei trebuie sa aiba un aspect curat, placut, ingrijit, iar mainile si fata sa le fie intotdeauna curate. Este bine ca fiecare sa-si poata alege o coafura in functie de forma obrazului, de conformatia fetei, a fruntii. Pentru barbati cea mai indicata este tunsoarea scurta fara perciuni si chiar fara mustati. Barbatii vor avea grija sa fie proaspat barbieriti. Femeile este bine sa poarte o coafura ordonata, ingrijita, cu parul strans cu o bentita; machiajul lor trebuie sa fie cat se poate de discret. Nu este permis sa aiba parul deranjat iar unui barbat sa umble netuns sau cu parul ravasit. Mainilor trebuie sa li se acorde o atentie deosebita. Mainile se spala de mai multe ori pe zi cu perie si sapun, unghiile se taie scurt, femeile evitand sa le dea cu oja colorata, mai indicat fiind un lac incolor. Picioarele au nevoie de cea mai perfecta circulatie a sangelui ceea ce impune evitarea ghetelor prea stramte, a cismelor prea colante, a pantofilor stransi pe glezna. Pentru lucratorii din restaurante, obligati prin natura serviciului sa stea multa vreme in picioare, cea mai indicata este incaltamintea lejera, confectionata din piele sau din materiale prin care poate patrunde aerul, cu tocul si forme comode pentru a nu jena degetele si talpa.

pagina 51

8. Norme ecologice i de protecie a mediului


Protectia mediului inconjurator este cel mai mare deziderat al generatiei noastre. Un deziderat in indeplinirea caruia noi toti, fie guvern, organizatii sau ca indivizi trebuie sa jucam un rol. Din ce in ce mai multe companii, fie ele mari sau mici, recurg la managementul ecologic in desfasurarea activitatii lor de zi cu zi. Companiile hoteliere si turistice din intraga lume actioneaza si ele. Acestea folosesc deasemenea resurse naturale energie, apa si materii prime care sunt tot mai amenintate. Mai mult decat atat, un mediu nealterat este baza pe care se construieste industria. Turistii sunt atrasi catre o destinatie de: clima, peisaje naturale, calitatea plajelor, curatenia apei, cultura locala si patrimoniul construit. Dupa cum arata experienta, in lipsa acestor calitati, turistii nu vor reveni. Necesitatea protectiei mediului variaza de la hotel la hotel si de la amplasament la amplasament. Nu exista un raspuns unic, iar compararea avantajelor de pe urma protectiei mediului cu avantajele companiei constitue un proces bazat pe experienta. Masurile de protectie a mediului sunt menite sa reduca consumul de energie, apa, materiale consumabile, servind de asemenea la reducerea costurilor de operare. Oaspetii structurii de cazare, indiferent de marimea ei sunt din ce in ce mai interesati in protectia mediului inconjurator. Daca vom dovedi ca ne preocupa protectia mediului, cat si confortul lor vom castiga respectul si loialitatea clientilor. Controlul ecologic este menit sa va ajute sa hotarati ce masuri sunt importante pentru structura d-voastra de cazare. Toate capacitatile de cazare, oricat de mici sunt ele, sunt o povara pentru mediul inconjurator. Ele consuma apa, energie si materii prime pentru a furniza servicii turistilor.Ele folosesc substante nocive ( cum ar fi CFC-clorofluorcarbon folosit pentru frigidere, sau inalbitori pe baza de clor); genereaza deseuri si produc ape menajere si emisii de gaze care polueaza; Exista multe masuri pe care le pot lua structurile de cazare, pentru a ajuta la protectia mediului inconjurator si a economisi bani. Problema este sa stii de unde sa incepi cum sa definesti cele mai potrivite domenii pentru actiunile ce vor aduce foloase reale mediului inconjurator si beneficii companiei.

8.1. Controlul ecologic pe domenii: Controlul ecologic acopera urmatoarele domenii


- energie - deseuri solide - apa - ape menajere si emisii de gaze - angrosistii si furnizorii - problemele companiei/ unitatii de cazare. In cele ce urmeaza va vom oferi cateva exemple de actiuni practice si immediate, cu caracter ecologic, ce pot fi intreprinse de diferitele categorii de personal din unitatea de cazare pe care o conduceti.

pagina 52

8.2. Actiuni practice si immediate, cu caracter ecologic, ce pot fi intreprinse de diferitele categorii de personal din unitatea de cazare Departamentul de curenie ( Housekeeping)
a) Reducerea gunoiului prin: colectarea recipientilor de cosmetice goliti, pentru reimplere sortarea deseurilor din camere, pentru reciclare colectarea florilor si ducerea lor la locul de macerat adunarea la bucatarie a tuturor sticlelor goale returnabile de la minibar b) Economisirea apei prin: inlocuirea doar a prosoapelor aruncate pe podea/in cada pentru spalatorie schimbarea lenjeriei la 3 zile nu se lasa robinetele deschise in timp ce se face curat se folosesc cantitati de detergenti si dedurizatori de apa dinainte stabiliti repararea robinetilor si toaletelor care curg sau picura c) Economisirea energiei la plecarea din camere stingeti luminile la plecarea din camere stingeti televizoarele la plecarea din camere inchideti ferestrele trageti draperiile pentru a reduce caldura solara daca respectivele camere nu sunt rezervate, inchideti instalatia de incalzire sau de aer conditionat daca respectivele camere sunt ocupate, puneti instalatiile la nivel minim de confort

Departamentul Buctrie
a) Reducerea deseurilor: separati si transportati deseurile organice la locul de macerat sortati si depozitati in recipienti separati: sticlele, geamurile si sticlele sparte, cutiile de conserve si dozele de metal, pentru a fi colectate si reciclate - achizitionati materiale in vrac, ori de cate ori ori este posibil acest lucru - serviti ingredientele si gemurile in recipienti ce por fi reumpluti - nu folositi servete, tacamuri sau vesela de unica folosinta b) Economisirea energiei - asigurati-va ca toate aparatele sunt scoase din functiune, atunci cand nu sunt folosite - tineti usile frigiderelor, congelatoarelor si camerelor frig inchise - aprindeti luminile numai daca lumina naturala nu este suficienta - reduceti la minimum, perioada de incalzire a cuptoarelor - folositi ustensilele si cantitatile potrivite pentru gatit c) Economisirea apei - nu lasati robinetele deschise - spalati legumele in vase - folositi masinile de spalat vase numai pline la capacitatea maxima - nu folositi apa pentru decongelarea alimentelor - limitati improspatarea produselor prin folosirea apei reci d) Angrosisti si furnizori - evitati sa cumparati produse super impachetate - cumparati numai ce va trebuie - cumparati alimente proaspete, ori de cate ori aveti ocazia - cumparati bunuri produse pe plan local - incurajati angrosistii/furnizorii sa faca la fel Monitorizarea a ceea ce v-am prezentat mai sus trebuie sa fie periodica , trebuie sa fie indeajuns de frecventa pentru a permite sa fie intreprinse actiuni corective necesare, daca exista abateri majore de la performantele propuse. -

pagina 53

Sa nu uitam ce zice o veche zicala: Nu poti controla ce nu poti masura. Turismul, mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul ncojurtor, acesta reprezentnd materia sa prim, obiectul i domeniul de activitate i de desfurare a sa, purttorul resurselor sale.

pagina 54

9. nfiinarea unei pensiuni


In primul rnd trebuie sa deveniti persoana juridica (societate comerciala, societate familiala sau persoana fizica autorizata). Astfel veti obtine certificat de inregistrare la Registrul Comertului, act constitutiv (pt societate comerciala) sau autorizatie de funstionare (pt societate familiala sau persoana fizica autorizata) si anexele cu avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (PSI, sanitar, sanitar-veterinar, de mediu). Daca cladirea nu e realizata inca si doriti sa-i dati de la inceput destinatie turistica, va mai este necesar si un aviz privind amplasamentul si fuctionalitatea obiectivului de la ANT (Autoritatea Nationala de Turism, fostul Minister al turismului, acum parte din Ministerul transporturilor, constructiilor si turismului) Daca constructia este realizata deja, trebuie sa depuneti o documentatie pentru obtinerea cerificatului de clasificare tot la ANT. In vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul continut: a) cerere de eliberare a certificatului de clasificare; b) certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului; c)Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii d) certificat de inregistrare la Oficiul registrului comertului, insotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii); d) schita privind amplasarea si adresa unitatii (*); e) schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (*); f) fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (*); g) avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului emis de ANT (in cazul constructiilor noi) h) certificat de inmatriculare; i) actul constitutiv sau autorizatia de functionare in cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate. Documentatia de clasificare se transmite ANT - Directia Generala Autorizare, care va verifica indeplinirea criteriilor de clasificare si intocmeste certificatul de clasificare. Certificatul de clasificare va fi insotit de fisa privind incadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii. Agentul economic va solicita DGA din cadrul ANT clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile inainte de darea lor in folosinta. Verificarea la fata locului a indeplinirii criterilor se face de catre specialisti din cadrul ANT - DGA cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, in prezenta reprezentantului agentului economic in cauza. Eliberarea certificatului de clasificare se face in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete. In situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astefel incat nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice in cauza, in termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. In acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare in cazul trecerii structurii turistice in propietatea si/sau in administrarea altui agent economic. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de DGA din 3 in 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza. Desfasurarea de activitati (de cazare, alimentatie si alte servicii specifice) in structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decat cea

pagina 55

stabilita prin certificatul de clasificare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pana la 100.000.000 lei, potrivit art.11 din HG nr.1328/2001. Criteriile minime pentru clasificarea pensiunilor turistice se regsesc n anex.

Pensiunea Doina Bella Vadu Izei

pagina 56

12. NCHEIERE
Acest curs i-a propus s sintetizeze anumite nevoi reale ale activitii profesionale specifice meseriei de administrator pensiune turistic, ncercnd s acorde o atenie special comportamentului dar i nsuirii principiilor desfurrii activitii de vnzare a produsului turistic. Pentru o reuita profesional elocvent absolvenii acestui curs vor trebui ns s studieze continuu pentru a rmne n pas cu cerinele n continu schimbare, n acest domeniu frumos dar pretenios al turismului. Pentru a avea succes n acest domeniu dificil dar plin de satisfacii v sugerez s respectai, pe ct se poate, urmtoarele legi nescrise: Clientul este cea mai important persoan. Clientul nu depinde de noi, noi depindem de el. Clientul nu este o ntrerupere a muncii noastre, el este scopul ei. Clientul ne face o favoare cnd st n pensiunea noastr, noi nu i facem o favoare servindu-l Clientul nu este un strin n munca noastr, el este parte a acesteia. Clientul nu este o cifr statistic, el este o fiin uman cu sentimente i emoii, cu prejudeci i nclinaii ca i noi. Clientul nu este o persoan cu care s discutm n contradictoriu sau fa de care s ne artm inteligena; nimeni, niciodat, n-a ctigat o discuie n contradictoriu cu un client. Clientul este cel care ne comand serviciile; datoria noastr este de a i le ndeplini; ele sunt sarcini pentru noi. Clientul merit tratamentul cel mai curtenitor i cel mai atent pe care l putem da. Clientul mulumit este sursa noastr de bogie.

pagina 57

BIBLIOGRAFIE 1. Aurelia F. Stncioiu, DICTIONAR DE TERMINOLOGIE TURISTICA, Editura Economica, 1999 2. Blanca Garcia Henche, MARKETING IN TURISMUL RURAL, Editura Irecson, 2004 3. Dan Constantinescu,Emil Bodnaras, MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE IN TURISM, INDUSTRIA HOTELIERA SI RESTAURANTE, Editura Universitara, 2006 4. Daniela Firoiu, RESURSELE UMANE IN TURISM, Editura Lumina Lex, 2006 5. Florian Frazzei, MANUAL PENTRU TURISMUL DE MUNTE, Editura Cartea Universitara, 2004 6. Puiu Nistoreanu, ECOTURISM SI TURISM RURAL, EDITIA A TREIA, Editura ASE, 2006 7. Ruxandra Andrei, Mihai Copetchi, Lidia Dragnea, Manual de tehnici operationale in activitatea de turism, Editura Irecson, 2006 8. Silviu Negut, GEOGRAFIA TURISMULUI, Editura Meteor Press, 2006