Sunteți pe pagina 1din 20

1. Factorii umorali constrictori care nu intervin in reglarea rezistentei periferice a tensiunii arteriale sunt reprezentati de: a. Leucotriene b.

Endoteline c. NO d. Tromboxan A2 e. Angiotensina II 2. Secretia de renina nu este controlata de urmatoarele mecanisme: a. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar aferent b. Receptorii macula densa, care detecteaza variatii la nivelul de secretie a Na in tubul distal c. Retrocontrolul exercitat asupra reninei de catre angiotensina II d. Sistemul nervos simpatic, care stimuleaza secretia de renina prin intermediul filtrelor adrenergici e. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar eferent 3. Factorul care nu este corelat cu HTA este reprezentat de: a. Policitemia vera b. Deficit de K c. Fumatul d. Diabet zaharat e. Scaderea aportului de Na

4. Care dintre urmatoarele nu este adevarata? a. Rinichiul joaca un rol important in mentinerea pe timp indelungat a presiunii arteriale b. Inhibitorii tromboxan- sintetazei nu intarzie aparitia HTA c. HTA acuta aboleste vasodilatatia dependenta de endoteliu d. HTA este caracterizata prin modificari structurale ale retelei vasculare: rarefactia microvaselor si ingrosarea mediei peretelui arterial si arteriolar e. Excesul de aport al sarii duce la cresterea volemiei si la HTA 5. HTA secundara: a. Diagnosticul se pune prin excluderea formelor primare b. Datele clinice sau de laborator ii pot preciza cauza c. Nu este un simptom in cadrul unui tablou clinic d. Contribuie la buna functionare renala e. HTA endocrina este frecventa si apare in contextul afectiunilor glandei suprarenale 6. Efectele HTA sunt urmatoarele: a. Supraincarcarea activitatii cordului b. Accelerarea procesului de scleroza c. Hematemeza

d. Modificarile vaselor retiniene e. Epistaxis 7. Hipotensiunea arteriala este caracterizata prin: a. Scaderea TA sistolice sub 100 mmHg si TA diastolica sub 60 mmHg b. Scaderea TA sistolice cu 10 mmHg fata de normal si TA diastolica normal c. Scaderea irigatiei periferice d. Echilibrul dintre continut (volum sanguine- volemia) si continator (sistemul vascular) e. Cresterea rezistentei in sistemul vascular 8. Socul cardiogen nu este reprezentat prin: a. Prabusirea activitatii contractile a miocardului b. Diminuarea rapida si profunda a debitului cardiac c. Agravarea si reducerea zonei de infarct d. Scaderea fluxului sanguin capilar e. Scaderea presiunii arteriale si a debitului coronarian 9. Insuficienta coronariana se poate manifesta prin: a. Angina pectorala b. Infarct de miocard c. Cardiopatie coronariana d. Aritmii e. Moarte subita 10. Factorii care scad aportul de oxigen la miocard sunt: a. Embolii coronariene b. Coronarite infectioase c. Policitemii d. Oblitererea ostiilor coronariene e. Boala Burger 11. Factorii care cresc necesitatile miocardului in oxigen sunt: a. Factori care cresc starea de contractie a miocardului b. Factori care cresc postsarcina c. Factori care scad starea de contractie a miocardului d. Factori care scad postsarcina e. Cresterea frecventei cardiace 12. Distrugerea celulelor miocardice nu este urmata de aparitia in sangele venos in cantitate crescuta a urmatoarelor enzime: a. CK-MB b. LDH1 si LDH5

c. Troponine d. Mioglobine e. TGO 13. Infarctul de miocard nu se caracterizeaza prin: a. Durere toracica anginoasa b. Hipotensiune c. Febra d. Leucopenia e. Stare de soc 14. Cauza IMA nu este reprezentata de: a. Ateroscleroza b. Hipotensiune c. Anomalii congenitale ale circulatiei coronariene d. Valvulopatii aortice e. Embolii 15. Tulburarile miocardice in urma scaderii contractilitatii determina: a. Scaderea fractiei de ejectie b. Cresterea presiunii telesistolice c. Cresterea presiunii in amonte de ventricolul afectat d. Cresterea volumului telediastolic e. Scaderea presiunii telediastolice 16. Mecanismele de adaptare la insuficienta cardiaca nu sunt reprezentate de: a. Stimulare neurohormonala b. Eliberare centrala de O2 c. Remodelare ventriculara concentrica d. Remodelare ventriculara excentrica e. Mecanism Frank Starling 17. Insuficienta ventriculara stanga este caracterizata prin: a. Cresterea debitului cardiac b. Cresterea O2 c. Scaderea CO2 d. Hipertensiune pulmonara e. Cresterea elasticitatii pulmonare 18. Insuficienta ventriculara dreapta nu se caracterizeaza prin: a. Jugulare turgescente b. Scaderea tonusului venos

c. Reflux hepatojugular d. Edem periferic e. Hepatomegalie 19. Insuficienta cardiaca determina tulburari terminale nereprezentate de: a. Metabolismul bazal scazut b. Proteinurie c. Hematurie d. Uree sanguina crescuta e. Tromboza 20. Tulburarea functiei diastolice poate fi cauzata de: a. Afectarea relaxarii ventricuare b. Afectarea contractilitatii c. Afectarea postsarcinii d. Afectarea presarcinii e. Afectarea debitului cardiac 21. Etiologia insuficientei cardiace nu se caracterizeaza prin: a. Tulburari de ritm si de conducere b. Tulburari hemodinamice c. Suprasolicitarea cordului prin cresterea nevoilor d. Tulburari ale miocardului e. Nerespectarea regimului sodat 22. LDL-col: a. este considerat colesterol bun b. la valori de peste 160mg/dl este un factor independent de risc pentru ateroscleroza c. migreaza pe banda d. in cantitate crescuta in plasma ii modifica aspectul e. nu creste in hiperlipoproteinemiile de tip IIa si IIb.

23. Urmatoarea afirmatie este falsa in privinta TG: a. valori normale: 40-150mg/dl b. consumul crescut de grasimi, alcool sau zaharuri poate determina hiperttrigliceridemie c. se determina prin metoda enzimatica si colorimetrica d. depinde de varsta, sex, tip de alimentatie, effort fizic e. lipoproteina care transporta TG exogene este VLDL.

24. Care afirmatie despre HDL-col nu este adevarata: a. migreaza pe banda b. numit colesterol bun

c. are rol antiaterogenic d. valoare normala: 30-75mg/dl e. nivelele crescute sunt correlate cu o crestere a lomgevitatii.

25. Care din urmatoarele componente nu determina risc crescut de boala cardiovasculara: a. CT>240mg/dl b. LDL>160mg/dl c. TG>200mg/dl d. indice aterogen >4 e. HDL>50mg/dl.

26. In disfunctia ventilatorie obstructiva: a. se caracterizeaza printr-o limitare a inspirului b. valoarea VEMS este crescuta c. raportul VEMS/CV este in limite normale d. indicele de permeabilitate bronsica este de prima importanta pentru evidentierea tulburarii e. are loc o reducere importanta a capacitatii vitale.

27. Sindromul Wolff- Parkinson- White nu se caracterizeaza prin: a. este un sindrom de preexcitatie ventriculara b. scurtarea intervalului P-R mai putin de 0,11secunde c. prezenta undei d. modificari secundare de repolarizare ventriculara e. axa electrica deviata la dreapta.

28. Despre aritmiile cu ritm nomotrop este falsa afirmatia: a. excitatia se formeaza in nodulul sinusal b. in aritmia sinusala intervalul R-R este constant c. tahicardia sinusala reprezinta un mecanism compensator la scaderea debitului cardiac d. in bradicardie frecventa scade sub 60/min e. in tahicardie intervalul T-P se scurteaza.

29. Despre aritmiile atriale nu este adevarata afirmatia: a. in extrasistolele atriale complexul QRS este modificat b. aparitia a cel putin 6 extrasistole atriale este criteriul minim de diagnostic in tahicardia paroxistica atriala c. in fibrilatia atriala lipseste unda P d. tahicardiile paroxistice atriale cu bloc apar in special in intoxicatiile digitalice e. extrasistola atriala e caracteristica prin morfologia diferita a undei P.

30. Urmatoarea afirmatie despre fibrilatia atriala este falsa:

a. b. c. d. e.

unde de fibrilatie mici, neregulate, de amplitudine variabila complexe QRS normale sau modificate prezenta undei P frecventa cardiaca este 350-600/minut este o aritmie totala.

31. Despre ritmurile atrio-ventriculare jonctionale nu este adevarata afirmatia: a. controlul activitati cardiace este sub dependenta jonctiunii b. frecvenat cardiaca este de 40-60/minut c. unda P poate fi pozitiva sau negativa d. unda P poate fi situate inaintea, suprapusa sau dupa complexul QRS e. P negative e vizibila mai ales in derivatiile DII, DIII, aVF.

32. Urmatoarea afirmatie despre extrasistolele ventriculare nu este adevarata: a. pot fi provocate de excesul de cafea, tutun, alcool b. undei P prezenta, cu morfologie modificata c. complex QRS largit, deformat, ingrosat, cu aspect de bloc de ram d. ST, T de sens opus complexului QRS e. sunt urmate de repaos postextrasistolic.

33. Care nu este criteriu de bloc de ram stang: a. durata QRS o,12 sec in V1 b. R largita si abesnta Q in V6 c. unda QS in V1 d. axa electrica deviata la stanga e. modificari ST, T in precordialele stangi.

34. Care din urmatoarele nu reprezinta volume sau capacitate pulmonare statice: a. capacitatea vitala b. capacitatea inspiratorie c. capacitatea reziduala functionala d. volum expirator maxim pe secunda e. volum rezidual, capacitatea pulmonara totala.

35. Capacitatea vitala este redusa substantial in: a. disfunctia ventilatorie de tip restrictiv b. disfunctia ventilatorie de tip obstructiv c. situatia in care volumul rezidual creste d. astm bronsic e. bronhopneumopatie obstructiva cronica.

36. Valoarea normala a numarului de leucocite pe mmc la adult: a. 9000 15000 b. 4000 9000 c. 4500 8500 d. 2500 6000 e. 4000 10000 37. Reactia leucemoida reprezinta: a. Scaderea numarului de leucocite sub 3500/mmc la adult b. Crestere masiva a numarului de leucocite, sugerand leucemia, dar neexistand aceasta afectiune c. Cresterea numarului de leucocite peste 10000/mmc la adult d. Cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste 2500/mmc e. Proliferarea excesiva a leucocitelor 38. Neutrofilia se refera la: a. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste 6500/mmc b. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste 6000/mmc c. Scaderea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta sub 1500/mmc d. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste 9000/mmc e. Scaderea numarului de polinucleare neutrofile in valoare absoluta sub 6500/mmc 39. Metode citochimice si citoenzimatice pentru explorarea tulburarilor echilibrului leucocitar sunt: a. Reactia Gros (cu clorura de mercur) b. VSH c. Reactia Timol (metoda Mac Lagan) d. Reactia Rivalta e. Cercetarea fosfatazei alcaline leucocitare 40. Valoarea normala a numarului de bazofile pe mmc la adult: a. 2500 6000 b. 50 300 c. 0 80 d. 1200 2400 e. 240 600 41. Reactia PAS(+) este caracteristica pentru: a. Leucemia acuta mieloblastica

b. c. d. e.

Hiperplazia medulara Hipoplazia medulara Leucemia acuta limfoblastica Maduva plasmocitara

42. Limfopenia este prezenta in: a. Boala Hodgkin b. Efort muscular intens si prelungit c. Inflamatii de etiologie infectioasa d. Iradieri e. Infarct miocardic acut 43. Fosfataza alcalina leucocitara: a. Este prezenta in mod normal in limfocite, monocite, eozinofile, celule blastice b. Este o enzima prezenta in 10 50% din granulatiile neutrofilelor adulte si normale c. Este negativa in reactiile leucemoide d. Este pozitiva in leucemiile granulocitare cornice e. Diferentiaza tipurile de leucemii acute 44. Celule POX(+) prezente in: a. Leucemia acuta limfoblastica b. Leucemia granulocitara cronica c. Leucemia acuta mieloblastica d. Leucemia limfocitara cronica e. Aplazia medulara 45. Limfopenia se refera la: a. Scaderea numarului de limfocite in valoare absoluta sub 500/mmc b. Scaderea numarului de limfocite in valoare absoluta sub 300/mmc c. Cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste 2500/mmc d. Cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste 1200/mmc e. Scaderea numarului de limfocite in valoare absoluta sub 1200/mmc

46. Aspectul LCR este xantocromic: a. In hemoragii meningee mai vechi prin transformarea pigmentului sanguin b. ca urmare a unei greseli de tehnica prin inteparea unui vas c. cand creste cantitatea de protein d. in meningite bacteriene e. in meningite TBC 47. Valoarea normala a proteinelor totale din LCR este: a. 0,45 0,75 g/l b. 0,15 0,45 g/l c. 7 7,5 g/l d. 0,2 0,4 g/l e. 2 5 mg/dl 48. Aspectul LCR este hemoragic: a. in meningite virale b. in poliomielita c. ca urmare a unei greseli de tehnica prin inteparea unui vas d. in poliradiculonevrite e. in meningite bacteriene 49. Aspectul LCR este purulent: a. in scleroza in placi b. cand creste cantitatea de proteine c. in poliomielita d. in meningite bacteriene e. ca urmare a unei greseli de tehnica prin inteparea unui vas 50. Presiunea normala a LCR in pozitia culcata este: a. 5-10 cm apa la adult si 2-4 cm apa la copii b. 20-25 cm apa la adult si 6-15 cm apa la copii c. 10-15 cm apa la adult si 6-9 cm apa la copii d. 12-16 cm apa la adult si 4-8 cm apa la copii e. 6-20 cm apa la adult si 5-10 cm apa la copii 51. Etapa alveolo-capilara a respiratiei depinde de urmatorii factori, cu exceptia: a. compozitia si presiunea aerului atmosferic b. perfuzia capilaro-alveolara normal c. presiunea si debitul de irigatie capilara corespunzatoare necesitatilor tisulare

d. integritatea morfofunctionala alveolo-capilara e. ventilatia normal 52. Hipoxia hipoxica este determinata de mecanismele,cu exceptia: a. Hipoventilatie b. scaderea presiunii partiale a oxigenului in sangelui arterial c. suntul dreapta-stanga d. tulburarea difuziei la nivelul membrane alveolei capilare e. cresterea presiunii oxigenului in aerul atmosferic 53. Hipercapnia se caracterizeaza prin: a. scaderea CO2 in sange b. tahicardie c. insomnia d. vasoconstrictia vaselor cerebrale e. cresterea pH-ului 54. Insuficienta respiratorie hipercapnica (tip II): a. se caracterizeaza doar prin hipoxemie b. la bolnavii cu plamani normali,dar cu hipoventilatie se deprima centrul respirator c. PaCO2 normala este de 55-60 mmHg d. se asociaza cu aparitia edemului pulmonar ,emfizemului paracinar sever,pneumoniei e. apare in principal datorita raportului V/Q 55. Urmatoarele afirmatii despre tipurile de dispnee sunt adevarate , cu exceptia: a. dispneea psihogena apare in sindroame isterice si in tetanii prin hiperventilatie b. dispneea fiziologica este asociata cu efortul fizic c. in dispneea cardiaca hiperventilatia apare in urma stimularii centrilor respiratori de catre acidoza cerebral d. in dispneea pulmonara,disfunctiile ventilatorii restrictive determina cresterea compliantei pulmonare e. in dispneea pulmonara,disfunctiile obstructive cresc rezistenta la fluxul de aer 56. Ingustarea cailor bronsice se poate produce prin: a. edemul tesuturilor mucoase b. bronhodilatatie c. descuamarea celulelor epiteliale d. vasoconstrictia vaselor bronsice e. hiposecretie de mucus 57. Factorii bronhoconstrictori ai initierii hiperactivitatii bronsice sunt cu exceptia: a. histamina

b. c. d. e.

infectiile cu virusuri,bacteria stresul emotional hiperventilatia gazele toxice

58. In emfizemul pulmonar: a. micsorarea spatiilor aeriene conduc la hiperinflatie b. creste elasticitatea pulmonara c. scade VR si CPT d. creste VR si CPT e. creste activitatea antielastaza 59. Bronhopneumopatiile obstructive cornice(BPOC): a. se caracterizeaza prin obstructia cailor aeriene deplin reversibila b. include entitatile clinic-biologige:bronsita cronica,edemul pulmonary c. apare in urma deficitului genetic de alfa-antitripsina d. determina o scadere marcata a macrofagelor e. nu depind de factorii de mediu 60. Receptorii mecanici din controlul respiratiei cuprind urmatoarele clase, cu exceptia: a. receptori J b. receptori pulmonari de intindere c. receptori de iritatie d. fibre C e. chemoreceptori 61. Hipoxemia se poate produce prin urmatoarele mecanisme: a. cresterea presiunii partiale a O2 in aerul inspirat b. hiperventilatie alveolara c. scaderea grosimii membranei respiratorii d. alterarea raportului V/Q e. cresterea CO2 in sange 62. Insuficienta respiratorie nu se caracterizeaza prin: a. acuta:are un debut de ore sau zile, cu compensare nula b. se manifesta clinic prin cianoza si dispnee c. include o componenta umorala caracterizata prin scaderea PaCO2 sub 50 mmHg d. cronica:mecanismele compensatorii amelioreaza transportul O2 si contribuie la tamponarea acidemiei e. decompensata:se caracterizeaza prin acidoza respiratorie 63. Cianoza:

a. b. c. d. e.

cantitatea de Hb si desaturarea arteriala sau venoasa sunt normale centrala se asociaza cu vasodilatatie periferica scaderea Hb este intalnita in policitemii este determinata de o concentratie de Hb deoxigenata mai mica de 2,5 g/dl sg este rezultatul scaderii extractiei O2 din sange

64. Despre fenomenele de adaptare la hipoxii sunt adevarate afirmatiile urmatoare, cu exceptia: a. in r.cardiovasculare se produce bradicardie b. in r.sangvine are loc devierea la drepta a curbei de disociere a Hb c. in r.respiratorii apare hierpneea d. r.cardiovasculare determina hipertensiune arteriala e. r.cardiovasculare modifica rezistenta vasculara

65. Sanatatea reprezinta : a. b. c. d. e. Starea de bine psihic, somatic si social a individului; Absenta bolii; Starea de normalitate; Starea de siguranta a organismului; Stare de confort si vitalitate.

66. Homeostazia: a. b. c. d. e. Reprezinta mentinerea constanta a propietatilor fizice in limite constante; Reglarea este realizata doar prin mecanismul de feedback; Reglarea este realizata doar prin mecanismul de feedbefore; Reprezinta mentinerea aproximativ constanta a parametrilor mediului intern; Nu necesita o reglare anticipata.

67. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA: a. Durata perioadei de stare este variabila ca timp; b. Sanogeneza poate fi totala (restitutio ad integrum) sau partiala; c. Perioada de declin dureaza de la aparitia tututror manifestarilor bolii si pana la vindecarea completa; d. Perioada de incubatie dureaza din momentul actiunii agantului si pana cand apar simptomele morbide manifestate; e. In perioada de invazie sunt prezente atat reactiile specifice agentului patogen cat si fenomenele reactionale nespecifice. 68. Care din urmatoarele NU este o boala cu caracter genetic: a. diabetul zaharat; b. anemia hemolitica;

c. sindromul Edwards; d. sindrom Patau; e. sideroza. 69. Care din urmatore afirmatii este adevarata: a. intoxicatia cu cianura este o afectiune cu determinism ecologic predominant; b. acondroplazia este o afectiune cu determinism genetic pur; c. deficitul de G-6-PD eritrocitara este o afectiune cu determinism genetic pur; d. diabetul este o afectiune cu determinism genetic predominant ; e. coronaropatiile sunt afectiuni cu determinism ecologic predominant. 70. Drogurile: a. efectele fizice ale cocainei sunt manifestate la nivel digestiv; b. efectele heroinei sunt multiple: complicatii pulmonare, infectioase, cutanate, renale; c. cosecintele ale consumului marijuanei intr-un interval de timp scurt sunt bronsita cronica si neoplaziile; d. cocaina este un opioid inrudit cu morfina; e. heroina are o actiune de lunga durata. 71. Factorii terapeutici: a. poate determina imbolnavire prin reactii secundare previzibile si nu depinde de doza administrata; b.poate determina imbolnavire prin reactii secundare imprevizibile si depinde de doza administrata; c. depedenta medicamentoasa este cauzata de administrarea cronica a medicamentelor si drogurilor cu actiune centrala; d. efectul teratogen al medicamentelor poate afecta dezvoltarea organismului in prima faza de evolutie din perioada sa prenatala; e. in reactiile secundare previzibile este o mortalitate crescuta. 72. Care din urmatoarele nu este o complicatie a alcoolismului: a. impotenta; b. pancreatita; c.hiperlipidemie; d. ciroza hepaica e. bronsita cronica. 73. Care din urmatoarele afirmatii este falsa: a. stadiul de rezistenta reprezinta o stare prelungita de contrasoc; b. stadiu de epuizare este obligatoriu; c. stadiul de epuizare reprezinta falimentul capacitatii reactive a organismului; d. reactia de alarma cuprinde fenomene de soc si fenomene active de contrasoc; e. S.G.A. presupune stimulare hipofizara. 74. Care din urmatori nu stimuleaza secretia hormonala in stres?:

a. catecolamine; b. ACTH si STH; c. hormonii tiroidieni; d. endorfine; e. prolactina. 75. Care din urmatoarele nu este adevarata: a. TSH determina o crestere a secretiei de hormoni tiroidieni; b. ADH conserva apa in organism pentru a compensa pierderile de lichid; c. adrenalina creste activitatea nervoasa prin sistemul activator reticulat ascedent; d. vasopresina mentine echilibrul hemodinamic; e. LH si FSH in stres sunt diminuate pana la abolire. 76. Afectiunea care nu este indusa de tulburarea sistemului imun este: a. raceala; b. SIDA; c. alergiii; d. migrena; e. cancer. 77. Tipul A de personalitate nu sunt predispusi la : a. hipertensiune arteriala; b. cardiopatia ischemica; c. infarctul de miocard; d. angina pectorala e. polinevrita.

78. Hipertrofia atriala stanga se caracterizeaza prin : a. Unda P ascutita , baza normala in DII,DIII,aVF, V1 si V2; b. Unda P denumita P pulmonar; c. Unda P cu aspect bifid, P mitral ; d. Axa este deviata la dreapta; e. Durata undei P nu depaseste 0,11 secunde; 79. Hipertrofia ventriculara stanga NU se caracterizeaza prin : a. Pozitia axei electrice intre 0 (-45) grade; b. Indice Sokolov-Lyon (R1+S5) mai mare de 10,5 mm; c. S de amplitudine mare in V1 si V2; d. Unda T inversata in derivatiile stangi : DI, aVL,V5,V6 si pozitiva in derivatiile drepte V1,V2 si aVR; e. Toate variantele sunt corecte;

80. Leziunea din infarctul miocardic : a. Daca este predominant epicardica va fi inregistrata de o derivatie directa ca o subdenivelare; b. Se traduce ECG prin unda P bifida; c. O derivatie orientata catre suprafata endocardica indemna ( ex. aVR) va fi inregistrat un segment ST subdenivelat; d. Leziunea este localizata in cele mai multe cazuri endocardic; e. Toate variantele sunt false; 81. In sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW) : a. Fascicolul Palladino-Kent uneste trunchiul comun al fascicolului Hiss cu miocardul ventricular; b. Apare unda delta care poate fi pozitiva sau negativa; c. Nu apar modificari secundare de repolarizare ventriculara; d. Apar perioade de tip Lucianni-Wenckebach; e. Se datoreaza prelungirii perioadei refractare a zonei jonctionale sau fascicolului Hiss; 82. Unda P pulmonar : a. Intalnita in HVD; b. Intalnita in HVS; c. Intalnita in HAS; d. Intalnita in HAD; e. Are aspect bifid. 83. Ceruloplasmina este : a. lipoproteina b. 2 globulina c. globulina d. albumina e. 1 globulina 84. n care din urmtoarele situatii nu avem leucocitoza : a. n sarcina b. postprandial c. infectii bacteriene d. infectii virale e. traumatisme 85. Proteinele plasmatice indeplinesc urmtoarele funcii cu o excepie: a. n apararea antimicrobiana nespecifica b. n transportul de ioni, vitamine i medicamente c. n coagulare i fibrinoliza

d. n prevenirea edemelor e. n mentinerea tensiunii arteriale la valori normale 86. Fagocitoza : a. b. c. d. e. este un proces pasiv este un proces activ se realizeaz intr-o singura etapa se realizeaz n trei etape independente induce vasodilataia locala

87. VSH-ul este accelerat n urmtoarele situatii: a. hemoconcentraie b. policitemia vera c. insuficiena respiratorie cronica d. poliglobulie e. n nici una din aceste situatii 88. Proteine inflamatorii de faza acut pozitive sunt urmtoarele, cu excepia: a. ceruloplasmina b. alfa1 antitripsina c. haptoglobina d. transferina e. fibrinogenul 89. Proteinele inflamatorii de faza acut sunt urmtoarele cu excepia: a. ceruloplasmina b. alfa antitripsina c. haptoglobina d. carnitina e. fibrinogenul 90. Principalele manifestari locale ale inflamaiei sunt: a. febra b. leucocitoza c. edem d. scderea TA e. scderea apetitului 91. Ordinea modificarilor de dinamica leucocitara n inflamaie este: a. marginatia, aderarea, migrarea, diapedeza b. aderarea, marginatia, diapedeza, migrarea c. diapedeza, migrarea, aderarea, marginatia

d. marginatia, aderarea, diapedeza, migrarea e. aderarea, marginatia, migrarea, diapedeza

92. Care este aportul proteic alimentar minim zilnic ? a. A.40-50g b. B.8-10g c. C.90-100g d. D.55-70g e. E.20-30g 93. Ce fractie globulinica nu este cuprinsa in betaglobuline ? a. A.complementul b. B.haptoblobina c. C.transferina d. D.plasminogenul e. E.siderafilina 94. Care este prima fracie globulinica afectata in hipoproteinemie ? a. A.globuline alfa 1 b. B.globuline gama c. C.globuline beta d. D.globuline alfa 2 e. E.albumine 95. Valoarea creatininei plasmatice : a. A.0,7-1,4 mg/dl b. B.15-45 mg/100ml c. C.0,2-0,8 mg/dl d. D.2-7 mg/dl e. E.0,2-0,8 mg/100ml 96. Cresterea ureei plasmatice si catabolismului proteic tisular nu apare in ? a. A.regim hiperproteic b. B.faza oligoanurica a insuficientei renale acute c. C.stari febrile d. D.coma diabetica e. E.obstructia pe caile de excretie urinara 97. Hipoaminoacidemiile sunt consecintele: a. A.aport exogen crescut b. B.disfunctii proteice mari

c. C.incapacitatea ficatului de a sintetiza proteine d. D.efectul anabolic crescut al STH si hormoni estrogeni e. E.eliminari renale scazute 98. Unde se intalnesc modificari calitative ? a. A.hipogamaglobulinemia de tip alimfocitar b. B.macroglobulinemia Waldenstrom c. C.boala Bruton d. D.boala Wilson e. E.disglobulinemia

99. Apoproteinele indeplinesc urmatoarele roluri in cadrul metabolismului lipidic: a. b. c. d. e. Sunt liganzi pentru diferiti receptori Sunt cofactori pentru enzime esentiale ale metabolismului lipidic Asigura solubilizarea lipidelor in mediul apos al plasmei Toate raspunsurile de mai sus Nici un raspuns corect Urmatoarele afirmatii privind chilomicronii sunt adevarate cu exceptia: a. b. c. d. e. 101. Reprezinta forma de transport a trigliceridelor endogene Nu migreaza electroforetic Au densitatea cea mai mica Catabolismul lor se desfasoara pe parcursul primei ore postprandial Contin 99% lipide si 1% apoproteine Rolul protector antiaterogen al HDL-ului se reflecta prin:

100.

a. Transportul colesterolului de la ficat la tesuturi b. Transportul colesterolului de la tesuturi la ficat c. Cedarea cofactorului apoCII lipoproteinelor bogate in TG participand astfel la catabolismul lor d. Variantele b. si c. e. Nici un raspuns corect 102. VLDL prezinta urmatoarea conformatie:

a. 90% lipide dintre care 60% trigliceride endogene si 10% apoproteine b. 70-80% lipide dintre care 50% colesterol esterificat si 20-30% apoproteine

c. 99% lipide dintre care 90% trigliceride exogene si 1% apoproteine d. 50% lipide dintre care 20% colesterol esterificat si 50% apoproteine e. Nici un raspuns corect 103. a. b. c. d. e. 104. a. b. c. d. e. 105. a. b. c. d. e. 106. a. b. c. d. e. 107. a. b. c. d. e. Apoproteinele caracteristice HDL-colesterolului sunt: apoB100 apoB100, B48, E apoAI, AII, B, E apoCII, CIII apoB100, B48, E, CII, CIII Lipoproteina caracteristica hiperlipoproteinemiei de tip IIb este: IDL VLDL LDL si VLDL Chilomicroni VLDL si chilomicroni Hipertiroidia este asociata cu urmatorul tip de hiperlipoproteinemie: HLP tip IIb HLP tip IV HLP tip I HLP tip VI Nici un raspuns corect Ateroscleroza prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia Placa ateromatoasa duce la ingrosarea intimei si subtierea mediei Consta in acumularea de lipide, glucide, produse sanguine si tesut fibros Centrul ateromatos este aproape acelular Raspuns fibroproliferativ inflamator local datorat multiplelor forme de leziune endoteliala Boala a arterelor mici si arteriolelor Ateroscleroza se caracterizeaza prin: Modificari ale intimei arterelor de calibre mare si mijlociu Calcificari in media arterelor musculare Boala a arterelor mici si arteriolelor Toate raspunsurile de mai sus Nici un raspuns corect

108.

Disfunctia endoteliala intervine in aterogeneza prin urmatoarele mecanisme:

a. Tulburarea permeabilitatii permitand acumularea de LDL in intima b. Recrutarea si favorizarea aderarii monocitelor circulante ducand la acumularea de macrofage in intima c. Determinarea vasospasmului datorita proprietatilor vasoactive d. Absenta celulelor conducand la formarea trombusului e. Toate raspunsurile de mai sus 109. a. b. c. d. e. Fumatul indeplineste urmatoarele roluri in aterogeneza, cu exceptia: Stimuleaza agregarea plachetara Stimuleaza oxidarea LDL Scade HDL colesterolul Actiune vasodilatatoare Efect vasoconstrictor