Sunteți pe pagina 1din 11

Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor metode activ-participative.

Aceste metode nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcnd un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare. Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebui sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invete critic. Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude startegiile invatamantului traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul educational la nivelul necesar societatii. Din multitudinea de strategii moderne iat o sinteza a catorva strategii : 1. Problematizarea Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de limba romn cand i conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la insusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor. In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facem distinctia clara intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod obisnuit, si conceptul de situatie problema , care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale, contradictorii. Situatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si intrebari cu dificultate. Exemplu : n lectia Condeiele lui Vod / Boris Crciun se poate crea o situatie problema : De ce ranii numeau sgeile condeie ? n legatura cu problematizarea, mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatiiproblema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor, intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca... ?

2.Brainstorming-ul Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse. Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele brain=creier si storm=furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier, efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginativ, un asalt de idei. Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. ( Osborne, 1959). Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate : a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. Exemplu de introducerea metodei : Ce ati face in locul lui tefan la aflarea vetii c Mitru a fost omort? b) metoda FRISCO, propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii : Cum vedei viaa pe acest pmnt dac romnii ar fi pierdut drapelul rii Dup steag , biei -Petru Demetru popescu c)metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul, avnd specific numai notarea ideilor originale si esentiale. Elevii grupati cate 6 scriu fiecare , 3 solutii la problema propusa pe o foaie, intr-un sens stabilit ( de la stanga la dreapta), fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant. Ex : Gasiti 3 solutii pentru ca Nic s fie iertat de mama lui Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima. 3.Ciorchinele Este o metoda grafica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se ciorchinele initial sau dupa lectura textului, numindu-se ciorchine revazut . Acesta metoda solicita elevilor o analiza precisa a textului si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. Este o metod de brainstorming neliniar care stimuleaz gsirea conexiunilor dintre idei, presupunnd urmtoarele etape: 1. Se scrie un cuvnt sau tem care urmeaz a fi cercetat n mijlocul tablei. 2. Se noteaz toate ideile care vin n minte n legtur cu tema respectiv n jurul acestuia, trgndu-se linii ntre acestea i cuvntul iniial.

3. Pe msur ce se scriu cuvinte se trag linii ntre toate ideile care par a fi conectate. 4. Activitatea se oprete cnd se epuizeaz toate ideile. 4.Ganditi lucrati in perechi, comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat : Ex : Ce calitati avea Cuza ? ( Ocaua lui Cuza ) Dumitru Alma List cu nsuirile personajului credincios drept viclean necinstit ru bogat nerecunosctor cu bun credin Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si duc la o invatare buna. 5. Mai multe capete la un loc Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 4 elevi. Fiecare membru al grupului are alt numar (1,2,3,4). Dupa enuntarea unei intrebari problema, fiecare va spune raspunsul su, iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere, anume solicitat. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. Exemplu de sarcina pe echipa : Cu ce bogii se mndrete ara ? ara mea - de Andrei Ciurunga 6. Termenii cheie Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4, 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris. cinstit omenos demn corect arogant lacom pgubit

Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte. Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare : - unire - moldoveni - munteni -domnitor - oca - negustor

7. Scrierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile. E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze din perspectiva noilor informatii. Ex : Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre ara noastr. 8.Cvintetul Reprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor, de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor. CVINTETUL - este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul creia se sintetizeaz i condenseaz informaiile, incluzndu-se i reflecii ale elevilor, care pot lucra individual n perechi sau n grup. Alctuirea unui cvintet favorizeaz reflecia personal i colectiv rapid, esenializarea cunotinelor, manifestarea creativitii etc.. El are urmtoarea structur algoritmic: 1. Primul vers conine un singur cuvnt cheie, de obicei un substantiv (subiectul poeziei) care va fi explicat n versurile urmtoare. 2. Al doilea vers este format din dou cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei. 3. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu care exprim aciuni. 4.Al patrulea vers este format din trei , patru cuvinte care exprim sentimentele autorului fa de subiectul abordat. 5. Al cincilea vers este format dintr-un cuvnt, care exprim esena subiectului.
Ghiocelul Plpnd , mic Ascunzndu-se , ndrznind , rsrind Aduce bucurie n suflet Vestete

Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor. 9. Cubul Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului. Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme. Primavara de Vasile Alecsandri 1. Descrie: - ce plante i ce animale vezi: ____________________________________________
____________________________________________________________________; - ce culori vezi: _______________________________________________________ ____________________________________________________________________; - ce sunete auzi: _______________________________________________________ ____________________________________________________________________; - ce miroi: ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________; - ce simi: ____________________________________________________________ ___________________________________________________________________

2. Compar Compar semnele iernii cu semnele primverii: IARNA PRIMVARA

3. Asociaz Gsete nsuiri (din text i nu numai) pentru urmtoarele cuvinte: cmp_______________ iarn ______________ rndunica ___________ sturzul_____________ 4. Analizeaz Cum este ntmpinat primvara ? _____________________________________________________________________ ______________________________________________________________ Care sunt vestitorii primverii ? _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________ 5. Aplic Creeaz un text n care s vorbeti despre primvar . _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _________________________________________________________________ 6. Argumenteaz Realizeaz un desen inspirat din textul Primavera de Vasile Alecsandri timp __________________ albin_________________ copac _________________ primvar ______________

Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare elev avand un rol ( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri. 10. Diamantul si piramida povestirii strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece prin ea, elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului. Daca se doreste scrierea unei piramide la limba romn, se va face dupa urmatoarea regula: - un cuvant pentru locul unde se desfasoara ntmplarea ; - 2 cuvinte pentru personajul principal; - 3 cuvinte pentru insusirile lui ; - 4 cuvinte pentru faptele lui ; - 5 cuvinte pentru analiza ; Ex : Moldova Vod - Cuza Cinstit, iubit, curajos A luptat, a biruit, a unit , a ajutat Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit

Cu aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si diamantul . 11.Diagramele Venn scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte, personaje sau evenimente. Dupa lectura mai multor texte , dezbateri si discutii se pot realiza diagramele Venn. Elevii pot lucra individual, in perechi si in grup, iar in final se face pe un poster diagrama clasei. Ex : Redai n scris asemnri i deosebiri ntre Nic din Amintiri din
copilrie i Ionel din Vizita .

Asemanari

Deosebiri

Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la scrierea unui eseu sau a unei compuneri.

12. Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare i sintetizare a unui coninut informaional solicitnd participarea i implicarea elevilor n nelegerea acestuia. Cum se procedeaz? Se traseaz la tabl dou axe perpendiculare, n aa fel nct s apar patru cadrane: I II

III IV Elevii citesc / ascult un text. Sunt apoi solicitai s noteze n cadranul I sunetele auzite, n cadranul II sentimentele pe care le-au simit, n cadranul III s stabileasc o legtur ntre coninutul textului i experiena lor de via, iar n cadranul IV nvtura ce se desprinde din text. Activitatea se poate desfura att frontal ct i pe grupe sau individual. Coninutul cadranelor poate suferi modificri n funcie de obiectivele leciei. Text suport : n ziua de Pate de Elena Farago

I. Citate
Scrie din memorie prima strof a poeziei.

II. Argumente
Cum ar trebui s ne purt de Pate cu cei dragi ?

III. Creaie
Alctuiete cte o propoziie folosind cuvintele: nviere, smerit, suflet milos.

IV. Desen
Deseneaz simbolul srbtorii de Pate.

13.Jurnalul cu dubl intrare este o metod prin care cititorii stabilesc o legtur strns ntre text i propria lor curiozitate i experien. Acest jurnal este deosebit de util n situaii n care elevii au de citit texte mai lungi, n afara clasei. Elevii trebuie s mpart o pagin n dou, trgnd pe mijloc o linie vertical. n partea stng li se cere s noteze un pasaj dintr-un text care i-a impresionat. n partea dreapt li se va cere s comenteze acel pasaj. Dup ce elevii au realizat lectura textului jurnalul poate fi util in faza de reflecie. 14. Eseul de 5 minute Este o modalitate eficient de a ncheia ora, ajutndu-i pe elevi s-i adune ideile legate de lecie, dnd profesorului o idee mai clar despre ceea ce s-a ntmplat n acea or. Acest eseu cere elevilor: s scrie un lucru pe care l-au nvat din lecia respectiv i s formuleze o ntrebare pe care o mai au n legtur cu aceasta. Profesorul strnge eseurile i le folosete pentru planificarea leciei urmtoare.

In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare a elevului . nvtorii trebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi. Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate, nvtorul va incerca noi metode de predare. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor, ci si asupra dascalilor. Invatamantul se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta, chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. De aceea, efortul acestora trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce va conduce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunosterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala.

Bibliografie
1. Dumitru I. Al. Dezvoltarea gndirii critice i nvarea eficient 2. Musata Bocos Instruire interactiv. 3. MEC, Consiliul national pentru pregatirea profesorilor, Invatarea activa, Ghid pentru formatori si cadre didactice, Bucuresti, 2001; 4. Ioan Dnil, Elena arlung (coord.), Lecia, n evenimente. Ghid de proiectare didactic , Bacu, Ed. Egal, 2002; 5. Lucia Gliga, Jody Spiro (coord.), nvarea activ , Bucureti, 2001; 6. Carmen Iordchescu, S dezlegm tainele textelor literare, clasa a III-a , Piteti, Ed. Carminis

coala cu clasele I VIII LUMINA CONSTANA