Ciuperci Psylocibe

Ciuperci Psylocibe Mexicana

Psilocybe reprezint un gen de ciuperci care cresc n mod natural pe tot globul, cu excepia Antarcticii. Acest gen este cunoscut pentru speciile de ciuperci psihedelice, generic denumite ciuperci magice, sau simplu psilocibe. Psilocibina i psilocina reprezint principiile active responsabile de efectele psihoactive ale ciupercilor din acest gen.

Cuvntul psilocybe provine din cuvintele de origine greac + , care nseamn, literal, cap dezvelit, fiind o referire la pelicula detaabil de pe plria ciupercii (care rmne cu capul dezvelit). Printre speciile de ciuperci ce contin psilocina si psilocibina, se numara P. mexicana (ciuperca sfanta, ciuperca divina, carnea zeilor),ce creste in Mexic si Guatemala, P. aeruginosa, Conocybe spp.,Stropharia (P.) cubensis, P. semilancelata (intalnita in MareaBritanie). Psilocybe precum P. cyanescens sau P. semilanceata, cresc slbatic i pe teritoriul Romniei. Psilocybe semilanceata crete n plcuri mici pe pajiti, puni i, deseori, pe marginea potecilor, la deal i la munte. Vara-toamna. Din genul Psylocibe fiind identificate peste 140 de specii, dintre care 80 contin principii psihotrope.

- psilocina

-psilocibina

Descriere
Corpul psilocibelor mature este de obicei mic, de culoare maro sau galben-maro, uor de confundat cu numeroase alte specii non-psihoactive, incomestibile i otrvitoare. Principala caracteristic distinctiv a psilocibelor este reacia de nalbstrire dac acestea sunt lovite.

Istoric
Ciupercile halucinogene fac parte din cultura omenirii din cele mai vechi timpuri, fiind introduse in ritualuri semireligioase inca dinainte de anul 1500 i.e.n. In 1957, Albert Hofmann (descoperitorul de LSD), a izolat i identificat psilocibina i psilocin n laboratorul su din Elveia. ntrebuinarea medicinal a ciupercilor din genul Psilocybe dateaz de dinainte ca istoria s fie nregistrat cu acuratee de indienii din America Central. amanii sau curanderas ingerau aceste ciuperci sacre pentru a obine efectele de percepie extrasenzorial care i ajuta s aprecieze mai bine problemele din societatea lor. Efectele psihoactive observate, induse de alcaloizii prezeni n aceste ciuperci, au condus la cercetri medicale n domeniul psihiatriei.

Modalitate de consum
Ciupercile halucinogene sunt in general culese, uscate si ingerate sau fumate

Efecte
Efectele consumului de ciuperci sunt asemntoare cu cele ale utilizrii de LSD, dar sunt de mai scurt durat. Ciupercile nu creeaz dependen fizic sau psihologic, dar consumul ndelungat poate duce la toleran (aceeai cantitate de ciuperci nu mai provoac efecte la fel de intense).

Din cauza toleranei, consumatorul i crete doza i n astfel de momente poate suferi o intoxicaie manifestat prin: grea, vom, sentimente puternice de anxietate, viziuni nspimnttoare i traumatice. Din cauza efectelor pe care le produc ciupercile, este recomandat ca sub influena lor utilizatorii: s nu ntreprind activiti care necesit atenie i concentrare (ex.: ofat); s nu le combine cu alte droguri; s nu utilizeze ciuperci dac au probleme psihologice (ex.: depresie) sau dac au n familie cazuri de boli mentale.

Biochimie i farmacologie
Molecula de psilocibin este indirect responsabil de proprietile psihoactive ale ciupercilor din genul Psilocybe. Acest compus, la fel ca i ali alcaloizi indoli, este derivat din aminoacidul triptofan. Amina rezultata prin decarboxilarea triptofanului se numete triptamin. Prin metilarea de dou ori a triptaminei se obine N,N-dimetiltriptamina, compus cunoscut ca DMT. Hidroxilarea acestui compus produce psilocina (4-OH-DMT), iar prin fosforilarea psilocinei se obine psilocibina (4-PO-DMT). Dup ingerarea psilocibinei, fosfataza alcalin, o enzim prezent n sistemul digestiv, rinichi i posibil n snge, rupe legtura esteric de fosforil din psilocibin, lsnd compusul hidroxil, psilocina. Psilocina este substana principal responsabil de efectele psihoactive a ciupercilor din genul Psilocybe. Toate speciile de Psilocybe conin psilocibin i psilocin. Reacia de pigmentare n albastru nu este pe deplin neleas, dar se consider ca ea apare n urma oxidrii psilocinei, dup ce suprafaa exterioar a ciupercii a fost alterat. Gradul de nalbstrire este influenat de concentraia de psilocin din ciuperc. Psilocibina este mult mai stabil chimic dect psilocina, aceasta din urm degradndu-se n mare parte dac ciuperca este uscat sau fiart. Reacia de nalbstrire ar trebui s fie vizibil la baza piciorului doar prin simpla culegere a ciupercii, adesea acestea sunt deja nalbstrite de la contactul cu insectele sau plantele din mprejur. Structura chimic a serotoninei, neurotransmitor indolamin responsabil de reglarea strii de spirit i implicit a fericirii, este aproape identic cu cea a psilocinei.

Psilocina difer prin gruparea hidroxil, care este pe alt poziie, i prin cele dou grupri metil care fac molecula lipofil, ergo capabil s treac de membrana care nvelete SNC. Psilocina este un agonist direct al receptorilor serotoninergici 5-HT. Molecula de psilocin imit comportamentul serotoninei, legndu-se de receptorii 5-HT, iniiind acelai rspuns ca i molecula de serotonin. Acest efect explic euforia simit dup ingestia psilocibelor. Iniial, se considera c substanele halucinogene blocheaz aciunea serotoninei, dar cercetri ulterioare au decelat acest comportament agonist. Dei aceste substane sunt psihoactive (de aceea ncrengtura basidiomycota e considerat toxic), nu au existat niciodat cazuri raportate de fataliti sau lezri a vreunui organ intern, asociate cu ingestia acestor substane. Identificarea eronat a ciupercilor din genul Psilocybe poate duce la ingerarea unor ciuperci letale. Sporii psilocibelor nu conin psilocin sau psilocibin. Unele specii de Psilocybe mai conin i alte substane psihoactive precum baeocistin sau norbaeocistin. Efectele psihice apar Ia niveluri plasmatice de 4-6g/ml. Dupa doze de 3-5mg p.o. apar manifestarile simpatomimetice, dar nu si cele halucinogene. Efectele psilocibinei apar in totalitate dupa o doza de 8-25mg p.o., in aproximativ 70-90 minute. Dupa cresterea rapida a nivelurilor psilocinei in plasma, urmeaza un platou ce dureaza aproximativ 50 minute, apoi apare o scadere treptata a curbei, scadere ce se termina dupa 6 ore. Efectul este asemanator cu cel al LSD-ului. Psilocibina interactioneaza cu neurotransmitatorii serotoninergici, si nu cu receptorii dopaminergici spre deosebire de LSD.

Intoxicatia acuta

La o doza de 10-20 mg p.o., psilocibina produce alterarea starii de constienta. Aceasta stare este marcata de un efect stimulator al abilitatii de introspectie si alterarea functiei psihice cu indreptarea acesteia catre procesele primare freudiene. Apar iluziile, sinestezia, activarile afective si alterarea perceperii timpului si spatiului. Dintre simptomele intoxicatiei acute se pot enumera: - midriaza;

- cresterea alurii ventriculare, hipotensiunea; - greata; - cresterea reflexelor osteo-tendinoase; - tremorul.

Intoxicatia cronica
Cei aflati sub efectul ei au impresia ca isi amintesc si constientizeaza trairi uitate din vremuri trecute. Se observa o schimbare profunda a perceperii timpului si spatiului, iar uneori subiectul isi percepe propriul corp distorsionat in mod bizar. Atentia este extrem de focalizata. Modificarile starii de constienta sunt doar usor schitate. Doze de cateva miligrame vor determina o relaxare psihica si fizica perceputa subiectiv ca fiind placuta. La doze mai mari, tulburarile de perceptie a timpului sunt mai pronuntate, iar perceperea dimensiunii spatiului este modificata si mai mult. Dependenta fizica si psihica apar si dispar repede. Daca consumatorul foloseste drogul mai mult de 3-4 ori pe saptamana (mai ales 2 zile la rand), efectele scad.

Tratamentul intoxicatiei acute

Tratamentul intoxicatiei acute consta in administrarea medicatiei simptomatice.

Comercializare
Site-ul Mush Magic Psilocybe Mexicana garanteaza creativitatea i cltorie filozofic. -mai este numit i carnea zeilor - Psilocybe Mexicana conine psilocibina, care produce, de asemenea, trufe magice (scleroi). Din pcate, din motive legale, nu putem oferi ciuperci din aceasta specie, dar, din fericire, este posibil de a vinde trufe magice ale acestei specii n rile de Jos. n plus, exist dou soiuri de Psilocybe Mexicana: Psilocybe Mexicana A i Psilocybe Mexicana B. A este doar unul dintre aceste dou, care produce trufe magice. Acestea trufe magice pe care le vindem sunt de Psilocybe Mexicana A. - efectele trufelor magice : cei mai muli utilizatori percep realitatea destul de diferit dupa doar 5 grame de aceste trufe., simurile uor mai clare, "gandire n afara cutiei" creativitate i filozofie. Toate acestea sunt nsoite de un sentiment de euforie. Cei mai muli utilizatori au raportat acest lucru ca fiind o aventur fantastic i experien - i nu numai din cauza accese de rsete.

Bibliografie 1. 2. 3. 4. www.sfatulmedicului.ro/Halucinogene/ciuperci-psylocibe http://www.mushmagic.com/truffles/7-psilocybe-mexicana www.enteogen.ro www.pharma-business.ro