1. TEHNICA MASAJULUI CARDIAC.

Mesajul cardiac sau restabilirea functiei cardiace se impune cand se opreste inima sau cand activitatea ei nu asigura circulatia perifierica si oxigenarea centrilor nervosi superiori. Ea se realizeaza prin masaj cardiac, injectie intracardiaca, transfuzie intraarteriala de sange sau stimularea electrica a inimii. Masajul cardiac extern se face prin peretele toracic concomitent cu permeabilizarea cailor respiratorii si ventilatie pulmonara artificiala gura la gura. Bolnavul culcat in decubit dorsal pe o suprafata rigida, este adus in pozitie trendelemburg de 30-40 grade, cu capul in hiperextensie, pentru a evita caderea inapoi a limbii si a asigura drenarea cailor respiratorii de secretii. Reanimatorul se apleaca asupra bolnavului si cu mainile suprapuse, exercita cu toata greutatea corpului o presiune ritmica, puternica asupra toracelui, in jumatatea inferioara a sternului realizand o deplasare anteroposterioara a peretelui toracal de 4-6 cm cu o frecventa de 6080/min. Asigurarea functiei circulatorii minimale se traduce prin retrocedarea midriazei(dilatarea pupilei peste limitele obisnuite), recolorarea tegumentelor, aparitia pulsului periferic si eventual si a tensiunii arteriale si reaparitia respiratiei spontane. Forta angajata pentru masajul cardiac extern este in functie de elasticitatea peretelui toracal. Astfel la copii masajul se va putea face si cu o singura mana, iar la sugari numai cu cele doua police. Ritmul cu care se vor executa miscarile de masaj, va fi si in functie de varsta copilului, ajungand pana la 100-140/min. 2. INCIDENTE SI ACCIDENTE ALE INJECTIEI INTRAVENOASE. Se pot datora urmatorilor factori: - defectiuni tehnice, determinate de un ac neascuttit care sparge vena, sau pentru ca acul a fost gresit manevrat si a perforat vena nepatrunzand in vena; ori ca nu am avut o buna sursa de lumina pentru a executa manevra corect. - introducerea de lichid iritant paravenos (clorura de calciu, solutii hipertonice); acesta poate determina necroze locale; - introducerea de aer intravenos care poate avea ca urmare o embolie gazoasa. Acest incident apare brutal in timpul perfuziei de sange sau seruri, daca aerul nu a fost scos din tubul de perfuzie inainte de a se introduce sangele sau serul si ami ales daca s-a terminat solutia de perfuzat si la flacon avem adaptata o para de cauciuc cu care am introdus lichidul sub presiune. Este o neglijenta grava, extrem de rara, dar posibila, incat trebuie sa avem toata atentia pentru a o evita; - neridicarea garoului. Introducerea lichidului face sa se mareasca orificiul prin care a intrat acul, iar lichidul se imprastie paravenos. Unele substante produc valuri de caldura sau dau o inrosire a tegumentelor(calciul, magneziul). Aceste senzatii pot fi evitate prin injectarea lor foarte incet. Lipotimiile care pot aparare in timpul injectiilor intravenoase se previn prin efectuarea injectiilor numai dupa ce bolnavul a fost asezat in decubit dorsal. Dupa injectarea unor substante iritante poate aparea o flebita. Un alt incident este inteparea arterei omonime (humerala sau femurala), in locul venei; in seringa patrunde sange rosu-deschis, sub presiune mare. In acest caz, scoatem acul definitiv, presam bine locul 1-2 minute cu un tampon de vata imbibat in alcool si punctionam in alt loc. Un alt incident neplacut este inteparea unui nerv. Acul trebuie retras sub piele si cautata cu blandete si atentie vena. Daca nu a fost tinut presat un timpsuficient, prin orificiul de punctionare al venei se poate scurge sange, ceea ce creeaza un hematom local care da un aspect neplacut plicii cotului. 3. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU INSOLATIE. Insolatia este un accident produs de actiunea directa si prelungita a razelor solare asupra capului si cefii. - Scoaterea bolnavului de sub influena razelor solare. - Culcare la loc umbrit, bine ventilat, cu capul ridicat.

Se aplic comprese reci pe cap sau chiar o pung cu ghea nu numai pe frunte, ci pe toat calota (ajut la retrocedarea edemului cerebral in insolaie). - Se administreaz antalgice i antiflogistice: aspirin, soluie de pitan 1% , sau piramidon, vit.C 1000mg. - Se controleaz funciile vitale in caz de com sau stri convulsive, se asigur libertatea cilor aeriene. Se administreaz oxigen dac exist posibilitatea. 4. TEHNICA INGRIJIRII NOU-NASCUTULUI CE PREZINTA COLICI ABDOMINALE. Nu exista un tratament miraculos care sa calmeze colicile sugarului. Durerile se diminueaza sau chiar inceteaza cu cataplasme calde, ceaiuri de plante. O metoda buna care linisteste copilul este asezarea lui cu burtica pe pieptul dezgolit al mamei. Caldura corpului mamei si bataile inimii acesteia il linistesc pe micut. Uneori sugarii cu colici raspund la diferite moduri de a fi tinuti in brate sau invartiti. Trebuie tinuti pe umar si masati usor pe spate. Ei trebuie tinuti drepti, deoarece aceasta pozitie ii poate ajuta la eliminarea gazelor. In stare de deplina sanatate, copilul mancand bine si crescand numai in greutate, brusc, din senin, apare criza de colici, plansete si tipete, uneori chiar violente, agitatie si paloare, totul aratand ca sugarul sufera intr-adevar, suferinta ce poate dura de la cateva minute la cateva ore, si care trec tot atat de repede cum au trecut. 5. INTERVENTIILE A.M. LA INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA CRONICA. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta, necauzata de o boala sau leziune bronho-pulmonara specifica. Interventii: - Asigurarea repausului la pat in perioada de acutizare; - Administrerea de lichide pentru fluidificarea secretiilor; - Aplicarea masurilor de mobilizare a secretiei: drenaj postural; - Invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator; - Educarea pacientului (evitarea factorilor favorizanti acutizarii, efectul benefic al curei balneoclimaterice, importanta asanarii focarelor de infectie din organism, alimentatie usor digerabila, bogata in vitamine); - Masurarea functiilor vitale; - Administrarea tratamentului medicamentos; - Pregatirea pacientului pentru examinari paraclinice; - Incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscar; - Ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale si incurajarea lui sa participe la ingrijiri pentru cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta. 6. TEHNICA CLISMEI EVACUATOARE SIMPLA. Definitie. Clisma este o form special a tubajului, prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in rect i colon). Tehnica: - se fixeaz canula la tubul irigatorului i se inchide robinetul; - se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase; - se umple irigatorul; - se evacueaz aerul i prima coloana de ap; - se lubrifiaz canula cu o compres de tifon; - se fixeaz irigatorul pe stativ; - asistenta se spal pe maini i se dezinfecteaz; - deprteaz fesele pacientului cu mana stang;

introduce canula prin anus si rect (cu mana dreapt) perpendicular pe suprafaa subiacent, cu varful indreptat inainte in direcia vezicii urinare; - dup ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se indreapt varful in axa ampulei rectale; - se introduce canula 10-12 cm; - se deschide robinetul sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului; - pacientul este rugat s respire adanc, s-i relaxeze musculatura abdominal, s rein soluia 10-15 minute; - se inchide robinetul inainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de scurgere; - se indeprteaz canula i se aeaz in tvia renal; pacientul este adus in poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uura ptrunderea apei la o adancime mai mare ; se capteaz scaunul la pat sau la toalet. 7. TEHNICA RECOLTARII GLICEMIEI. Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului. Materiale necesare: - manusi ; - glucometru portabil ; - paduri alcoolizate ; - comprese tifon ; - bandaj adeziv. Recoltarea: - confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient); - se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa; - se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut); - se spala mainile bine si se pun manusi; - daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute; - se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa ; - se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintro singura miscare scurta si rapida ; - dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare; - se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului; - dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea; - dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv; - se noteaza rezultatul , data si ora. 10.TEHNICA PERFUZIEI INTRAVENOASE. Perfuzia intravenoasa = introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura ,a solutiei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a organismului.

Scop: hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit; depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; - alimentarea pe cale parenterala. Executie: - tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica; - asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange(dupa spalarea mainilor cu atentie); - pregateste solutia de perfuzat; - monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi (evitandcontaminarea sistemului) pentru indepartarea aerului; - alege vena (intai locurile distale si apoi cele proximale); - aplica garoul-curata locul cu alcool de la centru in afara; - introduce acul,branula in vena - scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza rata de flux60picaturi/minut; - mentine locul de perfuzie,acopera cu pansament steril; - schimba pansamentul(cand se fixeaza catetere)la 24 h si inspecteaza zona(eventuala inflamatie); - schimba punga cu o solutie sau flaconul, inainte de golirea completa a precedentei; - se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa. 11. TEHNICA TRANSFUZIEI INDIRECTE. Se executa cu sange proaspat izo-grup, izo-Rh, de la donator cunoscut, prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC cu stabilizator anticoagulant. Executie: Montarea flaconului: - Spalararea mainilor cu apa si sapun; - Asistenta imbraca manusi sterile pentru protectie; - Se efectueaza proba de compatibilitate directa Jeanbreau pentru fiecare flacon; - Se indeparteaza dopul de parafina; - Se dezinfecteaza dopul cu tinctura de iod; - Se monteaza aparatul de perfuzat( cu filtru in picurator); Evacuarea aerului din tubul aparatului Efectuarea punctiei venoase: - Se alege o vena si se punctioneaza; - Se indeparteaza garoul si se ataseaza amboul aparatului de transfuzat la ac; Efectuarea probei biologice Oelecker: - Se fixeaza acul, amboul si extremitatea tubului la piele; - Se lasa 20-30 ml sange sa curga prin picurator si se regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut timp de 5 minute; - Se supravegheaza pacientul si daca nu apar semne de incompatibilitate se repeta operatia; Efectuarea transfuziei: - Daca nu au aparut semne de incompatibilitate, se continua transfuzia in ritmul stabilit de medic; - Se supravegheaza, in continuare, pacientul si ritmul de scurgere la nivelul picuratorului; - Se pregateste flaconul urmator (daca este cazul); Incheierea transfuziei:

Se retin din fiecare flacon 5-6 ml sange pentru verificari ulterioare, in caz de accidente posttransfuzionale tardive; Se incheie prestubul, se aplica pensa intre ambou si tubul de control; Se retrage acul si se comprima vena cu un tampon steril; Se aplica pansament steril la locul punctiei si se fixeaza.

12. INGRIJIREA PACIENTULUI CU AST BRONSIC. Astmul bronsic se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin accese de dispnee parasistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm. Interventii: - pacientul e adus in pozitie de ortopnee (sezand) pentru a-i ameliora eforturile la respiratie; - A.M. schimba lenjeria transpirata a bolnavului si pana la venirea medicului ii administreaza antispastice (miofilin intravenos, foarte lent, eventual in perfuzie). In cazul in care criza nu va ceda, se va continua cu perfuzie, cu hemisuccinat de hidrocortizon sau alte medicamente recomandate de medic: cardiotonice, diuretice, sedative. - Pacientul este supus oxigenoterapiei. - Se identifica factorii care contribuie la aparitie si se indeparteaza (paturi, saltele, praf, alimente). - Pentru evitarea suprainfectiei, tratamentul se completeaza cu antibiotice. - Se asigura hidratarea corespunzatoare a bolnavului pe cale orala sau parenterala. - Daca nu se reuseste sub tratament aplicat, dezostruarea si asigurarea ventilatiei pulmonare se fac prin intubatie, traheostomie sau aspiratie mecanica, respiratie artificiala. - Se masoara functiile vitale la 15 minute. 13.INTERVENTIA A.M. IN TIMPUL CRIZEI LA PACIENTUL CU TULBURARI COMITIALE (EPILEPSIE). Epilespsia se caracterizeaza prin accese de pierdere fulgeratoare a constientei insotite sau nu de convulsii tonice si clonice generalizate.(constractii ritmice bruste). Interventii: - nu las niciodata persoana singura; - asez persoana in pozitie orizontala (pe pat, podea); - introduc intre arcadele dentare pe partea laterala un material, obiect moale (batista rulata); - nu se forteaza maxilarul; - desfac cravata, gulerul, centura pentru a nu impiedica respiratie; - indepartez obiecte tari, mobile din jur pentru a preveni lezarea; - intorc corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire; - monitorizez functiile vitale si vegetative; - curat cavitatea bucala. 14. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL LA BARBATI. Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular (sonda sau cateter) prin uretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul extern. Executie: - asistenta imbraca manusi de cauciuc; - alege sonda si o lubrifiaza; - dezinfecteaza meatul urinar(deschiderea uretrei spre exterior) cu ser fiziologic si oxicianura de mercur; - intre degetele inelar si mic al mainii drepte prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile, tinuta in aceeasi mana, apuca sonda in imediata vecinatate a varfului;

introduce varful sondei in meat si impinge usor cu pensa, in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine, pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica; daca pe parcursul inaintarii sondei apar obstacole anatomice sau functionale, spasme, asistenta retrage sonda si pregateste alta de calibru mai mic(Mercier sau Thiemann); patrunderea sondei in vezica se semanleaza prin scurgerea urinei prin sonda; se fixeaza sonda pana se evacueaza urina; se recolteaza urina in eprubetele sau recipientele pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor efectua; restul urinei se capteaza in tavita renala sau alt recipinet; indepartarea sondei se face cu ajutorul pensei dupa ce extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare.

15.TEHNICA INGRIJIRII ACORDATA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE - asezarea nou-nascutului pe un camp steril imediat dupa expulzie; - aspirarea secretiilor din cavitatea bucala si nazala; - legarea si sectionarea cordonului ombilical: - pensarea cordonului ombilical cu 2 pense hemostatice la 10-15 cm de insertia abdominala; - sectionarea cordonului ombilical intre cele 2 pense; - efectuarea ligaturii la 2 cm de insertia abdominala; - sectionarea cordonului la 1cm distanta de ligatura; - efectuarea nodului; - aplicarea unui pansament steril peste bontul ombilical; - evaluarea starii clinice: ritm cardiac, respiratie, tonus muscular, reflex de iritabilitate, culoarea tegumentelor si mucoaselor. - acordarea ingrijirilor in caz de apnee tranzitorie, asfixie alba, asfixie albastra; - aplicarea masurilor de prevenire a oftalmiei gonococice; - examinarea nou-nascutului in vederea decelarii uno malformatii congenitale vizibile; - stabilirea sexului, identitatii; - cantarirea, masurarea inaltimii si perimetrelor (cap, torace, abdomen); - uscarea tegumentelor prin tamponarea cu camp steril, pentru a indeparta surplusul de vernix caseosa; - infasarea; - transport in sectia de nou-nascuti; - asezarea nou-nascutului in pat. 16. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU FRACTURA DE FEMUR. Imobilizarea de urgenta: se pregateste o atela lunga, care sa ajunga din axila pana la picior; se aplica atela pe fata laterala (externa) a membrului inferior dupa ce s-a introdus vata pudrata cu talc in axila. a)cu o singura atela: cand coapsa este scurtata si deformata este bine sa se asigure pe timpul transportului si o extensie in axul membrului inferior ceea ce este posibil prin folosirea atelei metalice Thomas. b)cu doua atele: o atela externa, lunga, asemanatoare cu cea descrisa anterior; o atela mai scurta, ce se aplica pe partea interna a membrului inferior bolnav, care se intinde de la regiunea inghinala pana la calcai; peste ambele atele se aplica legaturi dispuse in jurul toracelui, in jurul bazinului, in jurul coapsei, genunchiului si gambei de aceeasi parte; se face bandajarea circulara, cu fasa, a membrului inferior si a toracelui, precum si fixarea picioarelor. c)imobilizarea in fracturile extremitatii inferioare a femurului.

Cand femurul este fracturat in apropierea genunchiului, exista pericolul ca vasele si nervii importanti ce trec prin spatele osului sa fie comprimate, intepate sau sfasiate. Aceste fracturi se imobilizeaza cu o singura atela. Se aplica o atela lunga posterioara, care se intinde de la bazin pana la talpa. Atelel mai scurte sunt ineficiente. Inainte de fixarea atelei cu legaturi se va introduce vata sub atela la capatul proximal, spre a nu leza partile moi si se va verifica positia atelei, ca sa nu atinga coastele. Legaturile trebuie aplicate in jurul bazinului, in jurul coapsei si a gambei. Infasarea membrului pelvian si bazinului va completa mobilizarea acestor fracturi. 17. PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI IN STARE DE SOC LA LOCUL ACCIDENTULUI. - Sa scoatem victima de sub influenta cauzei care a provocat accidentul: sa intrerupem curentul electric(daca este vorba de electrocutare), sa o scoatem de sub daramaturi, din mediul toxic( in caz de intoxicatie), din apa(in caz de inec). - Trebuie sa punem victima in conditii bune pentru a-i putea da primul ajutor (intr-o camera aerisita, la umbra). - Examinam rapid functiile vitale(respiratia si circulatia). Daca accidentatul respira ii vom cerceta si pulsul. Daca nu simtim pulsul, vom pune imediat urechea pe torace pentru a auzi bataile inimii. - In caz ca accidentatul nu respira, ii vom acorda imediat primul ajutor: respiratie artificiala(de preferat gura la gura) si masaj toracic. - Daca victima are o pierdere de sange, vom lua masurile necesare pentru oprirea sangerarii. - In caz ca e vorba de mai multi accidentati, ne vom orienta, pe baza examinarii rapide facute tuturor, asupra celor in stare grava. - Este foarte important sa nu starnim panica in jur. - Trebuie indepartata multimea. Aceata stanjeneste acordarea primului ajutor. - Trebuie sa avem grija ca manevrele pe care le facem sa nu inrautateasca starea victimei(in caz de fracturi miscarea oaselor produce dureri bolnavului). - Trebuie sa apelam imediat la ajutorul unui medic sau al unui cadru medical mediu. - Trebuie sa asiguram transportul accidentatului la spital in bune conditii. - Trebuie sa avem grija ca pe cat posibil sa pastram in situatia in care le-am gasit cauzele producerii accidentului pentru a permite organelor in cauza sa execute ancheta. - Este bine sa insotim accidentatul la spital pentru a putea lamuri cauzele accidentului, modul de comportare a pacientului, primul ajutor acordat. 18. SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE, SCOP, PREGATIRE TEHNICA. Definitie. Sondajul sau tubajul duodenal consta din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior. Scop: explorator - extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A, B, C), suc pancreatic i secreie proprie; - aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice; - descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj; - evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare. terapeutic - drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali, ajungand prin vena port in ficat, de unde apoi vor fi excretate impreun cu bila si cile biliare, urmand calea circ ulatiei entero-hepatice. alimentatie artificial

- se introduc lichide hidratante i alimente lichide in organismul pacienilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire. aspiraie continu - in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; - dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator). Materiale necesare: De protecie: - Muama i alez; - or de cauciuc sau alt material impermeabil; - Prosoape. Sterile: - Sonda Einhorn; - 2 seringi de 20 ml; - manusi de cauciuc sterile; - pensa hemostatica; - medii de cultura , eprubete. Nesterile: - tavita renala; - tava medicala; - stativ pentru eprubete; - pahar cu apa aromata; - perna cilindrica dura sau patura rulata; - hartie de turnesol rosie si albastra. Medicamente: - sulfat de magneziu 33%; - ulei de masline; - novocaina; - solutii necesare hidratarii si alimentarii(materialele se vor alege in functie de scopul sondajului). Execuie: - asistenta se spal pe maini; - imbraca mnui sterile; - prinde sonda(umezit) cat mai aproape de oliv i o introduce cu blandee prin cavitatea - bucal sau nazal pana in faringe; - cere pacientului s respire adanc, cu gura deschis i s inghit de cateva ori pan cand oliva trece in esofag; - cu micri blande ajut inaintarea sondei pana la marcajul 45cm la arcada dentar, moment in care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns in stomac; - se aeaz pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul mai jos, coapsele flectate pe bazin; - se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic; - se impinge uor sonda spre pilorpan la marcajul 60cm; - se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de inghiire a ei de ctre pacient(1-2cm la 3-5min); - cand diviziunea 75cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns in duoden(dup cca 1h-1h jumatate de la ptrunderea ei in stomac). 19. TEHNICA PREGATIRII PACIENTULUI PENTRU UROGRAFIE.

Urografia: metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare, utilizanduse substante iodate hidrosolubile administrate intravenos. Pregatirea pacientului Psihica - se anunta pacientul i i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagn osticului; - se explica pacientului tehnica investigatiei i regimul alimentar necesar pentru reusita acesteia. Alimentara -cu 2-3 zile inaintea examinarii, pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celuloza i dau reziduuri multe (fructe, legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine) i ape gazoase; -in ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe, limonade, ceai, apa negazoasa); -in seara precedenta, pacientul va consuma o cana cu ceai i paine prajita; -inaintea examenului pacientul nu mananca i nu consuma lichide. Dupa examen, bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit. Medicamentoasa - cu doua zile inaintea examinarii, se administreaza carbune animal i triferment cate 2 tablete de 3x /zi - in seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza doua linguri ulei de ricin. Fizica - se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar in ziua examinarii bolnavul nu mai mananca si nu mai bea (pentru reducerea volumului urinei); - se efectueaza clisme evacuatoare inaintea injectarii substantei de contrast. 20. SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI IN PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA. - interviu amanuntit pentru a stabili starea de sanatate anterioara a sarcinii; - indrumarea femeii sa consulte medicul pentru a stabili existenta sarcinii; - informarea femeii despre modificarile organismului in timpul sarcinii; - aprecierea starii de nutritie a gravidei, sfaturi privind alimentatia (gravida care varsa este sfatuita sa nu se ridice brusc din pat si chiar inainte de a se ridica sa manance cativa biscuiti, paine prajita sau saratele; sa evite alimentele grase, prajeli mai ales inainte de culcare); - asigurarea confortului psihic; - informarea gravidei asupra datei posibile a nasterii; - stabilirea ritmului consultatiei; - instruirea gravidei privind semnele de avort, manifestari in sarcina patologica. 21. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL LA FEMEIE. Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular (sonda sau cateter) prin uretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul extern. Executie: - sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie atat a pacientei si a instrumentelor, cat si a mainilor celui care o executa; - asistenta imbraca manusi sterile; - evidentiaza meatul urinar(=deschiderea uretrei spre exterior); - dezinfecteaza cu oxicianura de mercur orificiul uretral de sus in jos in directia anusului; - scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele mediu si inelar ale mainii drepte; - lubrifiaza sonda cu ului steril; - orientata cu varful in sus, sonda se introduce in uretra 4-5cm;

paralel cu inaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea in vezica; primele picaturi se lasa sa se scurga in tavita renala, apoi in recipientele pregatite in functie de scop (urocultura, examene biochimice) sau intr-un recipient de colectare; extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern prin aceleasi miscari, in sens invers.

22. TEHNICA SPALARII OCULARE. Prin spltura ocular se inelege introducerea unui lichid in sacul conjunctival. Scop:terapeutic - in procesele inflamatoare ale conjunctivei; - in prezena unor secreii conjunctivale abundente; - pentru indeprtarea corpilor strini. Materiale: de protecie : prosoape sterile: comprese, tampoane de vat; undin sau alt recipient picurtor; ap bicarbonatat 22 Execuie: - particip dou asistente: una supravegheaz pacientul i-l menine in poziia aleas, cealalt efectueaz tehnica; - se spal pe maini; se dezinfecteaz; - verific temperatura lichidului de spltur: 37gradeC (temperatur mai joas declaneaz reflexul de inchidere a pleoapelor); - aeaz pe cele dou pleoape cate o compres imbibat in soluia antiseptic de splare; - deschide fanta palpebral cu degetele mainii stangi i toarn incet lichidul din undin (sau alt recipient) in sacul conjunctival, evitand corneea; - solicit pacientului s roteasc ochiul in toate direciile; - repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini in lichidul de spltur (cand este cazul) - indeprteaz tvia renal. 23. TEHNICA INGRIJIRII PLAGII OMBILICALE LA NOU-NASCUT. In primele 15 zile de viata cand plaga ombilicala nu este inca cicatrizata, nou-nascutului nu-i vom face baie generala ci doar toaleta partiala si o riguroasa ingrijire a plagii ombilicale. Bontul ombilical ramas dupa sectionarea cordonului ombilical la nastere se usuca in 7-8 zile pana la 10 zile. Bontul se sterge de jos in sus cu betadina si spirt de 2-3 ori pe zi pentru o cicatrizare rapida. Pentru o buna evolutie a plagii ombilicale vom efectua zilnic sau ori de cate ori este nevoie pansamentul ombilical cu comprese sterile inmuiate in alcool 70 grade. Dupa ce a cazut acest bont, plaga ramane putin umeda si se va cicatriza in timp de o saptamana. Se va continua efectuarea pansamentului pana plaga este uscata. Vom supraveghea cu mare atentie si grija cicatrizarea acetei regiuni deoarece ea poate constitui o poarta de intrare pentru microbi. La aparitia unei sangerari, a unei secretii sau chiar roseata a plagii vom anunta imediat medicul. Daca la nivelul plagii ombilicale dupa detasare si cicatrizare apare o hernie ombilicala, nu o vom rezolva prin aplicarea unui pansament, ea va fi rezolvata chirurgical cand copilul va fi mai mare. 24. TEHNICA SPALATURII AURICULARE. Prin spltur auricular se inelege splarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid. Scop terapeutic - indeprtarea secreiilor (puroi, cerumen)

- indeprtarea corpilor strini ajuni in urechea extern accidental sau voluntar; - tratamentul otitelor cronice. Materiale: - de protecie(dou oruri de cauciuc, muama, prosop, alez) - sterile(sering Guyon, vat, lichidul de spltur la 37gradeC, soluia medicamentoas prescris, soluie de bicarbonat de sodiu 1) - nesterile(mas de tratamente, tvi renal, scaun). Execuie: - asistenta se spal pe maini i imbrac orul de cauciuc; - verific temperatura lichidului de spltura i incarc seringa Guyon; - cere pacientului s deschid gura (conductul se lrgete i coninutul patologic se indeprteaz mai uor); - trage pavilionul urechii in sus i inapoi cu mana stang, iar cu dreapta injecteaz lichidul de spltur spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea; - operaia se repet la nevoie; - se usuc conductul auditiv extern; - medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie; - se introduce un tampon de vat in conduct; - se aeaz pacientul in decubit dorsal 1/2-1 or; - se examineaz lichidul de spltur. 25. OXIGENOTERAPIA: MATERIALE NECESARE, METODA SI ROLUL A.M. Materiale necesare: - surs de oxigen; - umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului coninand ap steril); - sond nazal , cateter, masc de oxigen sau cort, in funcie de metoda aleas; - material adeziv (leucoplast), pentru fixarea sondei. Metode de administrare a oxigenului: a. prin sond nazal - este metoda cea mai frecvent utilizat; - permite administrarea oxigenului in concentraie de 25%-45%; - poate fi utilizat pentru o terapie pe termen lung; - nu poate fi utilizat la pacienii cu afeciuni ale mucoasei nazale. b. prin masc (cu sau fr reinhalarea aerului expirat) - permite administrarea oxigenului in concentraie de 40%-60%; - este incomod datorit sistemului de prindere i etaneizare; - accentueaz starea de anxietate, mai ales la copii; - poate cauza iritaia tegumentelor feei; - nu se va utiliza la pacienii cu arsuri la nivelul feei. c. ochelari pentru oxigen - sunt prevzui cu dou sonde care se introduc in ambele nri; - se utilizeaz la copii i pacieni agitai; - sunt mai bine tolerai de pacieni. d. cortul de oxigen - frecvent utilizat la copii; - concentraia oxigenului nu poate depi 50%; - are dezavantajul c atmosfera de sub cort se inclzete i se supraincarc cu vapori datorit faptului c pacientul inspir i expir in acelai mediu; oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin instalaii de rcire; - in cort se pot monta instalaii de rcire; - copiii vor fi supravegheai permanent, pentru a nu disloca cortul. Interveniile asistentei: - pregtirea psihic a pacientului asigurandu-l de luarea tuturor msurilor de precauie i

aezarea pacientului in poziie corespunztoare (dac este posibil pozitia semiezand care favorizeaz expansiunea pulmonar); - asamblarea echipamentului; - dezobstruarea cilor respiratorii; - msurarea lungimii sondei de la nar la tragus; - umectarea sondei cu ap steril pentru facilitarea inseriei i prevenirea lezrii mucoasei; - introducerea sondei in nar i fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast; - dac se utilizeaz masca de oxigen, aceasta se va aeza acoperind nasul i gura pacientului i se va fixa cu o curea in jurul capului; - fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funcie de prescripia medicului ; - aprecierea rspunsului terapeutic al administrrii oxigenului (observarea culorii tegumentelor, msurarea respiraiei i pulsului) - supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de apariie a unor complicaii; - supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit, etc.); - acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrrii oxigenului i combaterea oricrei cauze de disconfort; - mobilizarea periodic a sondei; - scoaterea sondei o dat pe zi i introducerea ei in cealalt nar; - curirea echipamentului la terminarea tehnicii. 26. INJECTIA SUBCUTANATA: MATERIAL NECESAR, TEHNICA, SCOP. Este introducerea unor substante medicamentoase (izotonice, lichide, nedureroase) prin intermediul unui ac in tesutul celular subcutanat. Scop: terapeutic - injectarea insulinei la diabetici ; - tratament anticoagulant. Substanta introdusa formeaza un depozit din care difuzeaza lent spre sistemul capilar in care e resorbit si transportat. Materiale necesare: seringi + ace (2-3) mici si subtiri cu bizou lung. Pentru introducerea oblica (la 450) se folosesc ace lungi de 23-32mm, iar pentru introducerea perpendiculara L=12mm. Cu cat este mai scurt drumul pe care varful acului il are de parcurs, cu atat scade riscul lezarii de nervi si vase, durerea este mai mica si hematomul rar. Straturile pielii sunt: - epidermul (grosimea = 0,007-1,3mm); - dermul (grosimea = 1mm); - hipodermul (diferit in functie de regiune). Pregatirea pacientului: se aseaza pe scaun cu membrul superior sprijinit in sold si se descopera zona (fata externa a bratului, regiunea abdominala, etc). Executie: - spalarea mainilor - montarea seringii si acului, fara a atinge amboul seringii - se verifica fiolele, se taie se incarca seringa - se elimina aerul, se schimba acul - se tine seringa in mana dreapta ca pe un creion - se cuteaza cu policele si indexul (aratatorul) mainii stangi o portiune mai mare de piele fixand-o si radicand-o de pe planurile profunde. Se va tine astfel pana la introducerea intregii cantitati (se evita astfel patrunderea intra musculara) - se patrunde prin tegument dealungul axului longitudinal al cutei, in profunzimea stratului subcutanat la adancime de 2-4 cm. Se verifica daca acul nu a ajuns intr-un vas (aspirand). Tendinda de a renunta la aspiratie, intr-o zona slab vascularizata. - se injecteaza lent prin apasarea cu indexul pe piston - la terminare se retrage si se tamponeaza cu vata si alcool

la introducerea unor cantitati mai mari de 0,5 ml se mentine acul in tesut inca 5 secunde dupa injectare pentru a impiedica refularea substantei in canalul de punctie. se maseaza locul injectarii pentru a favoriza circulatia locala in vederea accelerarii rezorbtiei.

27. TEHNICA INGRIJIRII PLAGILOR. Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime. Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic): 1. mecanice(prin tiere, prin inepare, arme albe, insecte, prin contuzii, prin lovire, prin strivire, prin arme de foc, prin muctura de animale slbatice /domestice,prin muctura de arpe, viper) 2. termice: - cldur, frig, electricitate 3. ageni ionizani : radiaii 4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi: a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice b) intenionale suicid, agresiuni c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere: - recente (sub 6 ore) - vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate Dup profunzime: - superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi: - nepenetrante - cand nu depesc inveliul seros; - penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un visce r parenchinratos sau cavitar = perforante. Dup evoluie pot fi: - necomplicate; - complicate Tratamentul local al plgilor Tratamentul variaz in funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la dispensar sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ingriji o plag in mod corespunztor se cere ca: - ingrijirea s se fac in condiii de asepsie perfect -s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor -plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul inconjurtor -s fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor. 29. TEHNICA RECOLTARII SECRETIEI NAZALE, OCULARE SI OTICE. Recoltarea secretiei nazale: - se vor utiliza tampoane mai subtiri adaptate de cavitatile nazale, montate pe porttampoane de sarma, cu care se poate patrunde cat mai profund; - recoltarea se face cu tampoane separate din cele 2 nari; - se executa dimineata, imediat dupa trezirea bolnavului; - bolnavul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie forata;

se executa cu o solutie de clorura de sodiu sterila, care se injecteaza in fosele nazale cu o seringa de 10ml, al carui ambou se prelungeste cu un tub subtire de cauciuc lung de 24cm; - capatul liber al tubului taiat oblic- se introduce intr-una din narile bolanavului si se injecteaza solutia de spalatura; - bolnavul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie Petri sterila, de unde se transvazeaza in eprubete etichetate, care vor fi trimise de urgenta la laborator; - daca trimiterea imediata a probelor recoltate nu este posibila, atunci vor fi asezate fara intarziere la rece. Recoltarea secretiei oculare: - recoltarea trebuie sa se efectueze inainte de toaleta fetei, care ar indeparta secretiile si exudatul conjunctival; - recoltarea se face asezand pacientul pe scaun cu capul pe spate; - cu policele stang se coboara pleoapa inferioara, pentru a evidentia fundul de sac conjunctival, din care se recolteaza material cu ajutorul a 2 tampoane fine; - daca pleoapele sunt mult tumefiate, se va recolta cu tamponul sau cu ansa de platina direct de la nivelul unghiului inferior, fara coborarea pleoapei; - in cazuri de orjelet, prelevarea se face direct; - recoltarea se face obligatoriu din ambii ochi cu tampoane diferite. Recoltarea secretiei otice: - cu un tampon umezit se curata conductul auditiv extern; - cu un al doilea tampon se recolteaza prin rotire ferma; - se recolteaza obligatoriu 2 tampoane; - transportul la la laborator se face in maxim 2h. 30. TEHNICA RECOLTARII EXUDATULUI FARINGIAN. Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian. Scop: Explorator - Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului. - Depistarea persoanelor sntoase purttoare de germeni. Materiale: De protecie(masca de tifon) Sterile(Spatul lingual, Eprubet cu tampon faringian sau ans de Pt, Eprubete medii de cultur, Ser fiziologic sau glicerin 15%) Nesterile(Tvi renal, Stativ pentru eprubete, Lamp de spirt, Chibrituri) Execuie: - se recolteaz inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor; - asistenta se spal pe maini i se dezinfecteaz cu alcool; - ii pune masca de protecie; - invit pacientul s deschid gura i inspecteaz fundul de gat; - deschide eprubeta cu tamponul faringian; - flambeaz gatul eprubetei i o inchide cu dop steril; - apas limba cu spatula lingual; - cu tamponul faringian terge depozitul de pe faringe i amigdale, dezlipete o poriune din falsele membrane (cand este cazul); - flambeaz gura eprubetei i introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul flambat; - la indicaia medicului, intinde produsul obinut pe lame de sticl pentru frotiuri colorate sau insmaneaz imediat pe medii de cultur, succesiv dou eprubete din aceeai recoltare; - se spal pe maini cu ap i spun.

32. TEHNICA INGRIJIRII ACORDATA PACIENTILOR CU INTOXICATIE DE CO2. - Antidotul este oxigenul in concentratie de 100% (grabeste descompunerea carboxihemoglobinei si eliminarea gazului toxic pe cale respiratorie). - Scoaterea victimei din mediul toxic. - Asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii. - Respiratia artificiala la nevoie. - Combaterea insuficientei circulatorii acute, la nevoie. - Tratamentul edemului oulmonar acut, la nevoie. - Combaterea edemului cerebral (glucoza hipertona, manitol). - Antibioterapie de protectie. - Tonicardie cand apare insuficienta cardiaca congestiva. - Oxigenoterapia hiperbara (oxigen la presiune de 2atm) in camere special construite, atunci cand este posibil, se considera astazi ca tratamenul cel mai eficace. 43. INJECTIA INTRADERMICA: MATERIALE NECESAR, TEHNICA, INCIDENTE. Este introducerea de substante medicamentoase (izotonice) in organism prin intemrediul unui ac atasat la o seringa, in stratul dermic (in piele). Materiale necesare: - Seringi speciale pt. ID -0,5ml ,1ml; 2ml. - Ace speciale pt. ID de 0,5-1,5cm ,calibru foarte fin si bizou taiat scurt - Soluia medicamentoas de injectat , - Manusi sterile , tavita renala; - Tampon de vata ,alcool medicinal 70%; - Betadina (pt. cei alergici). Tehnica: - Se spala si se dezinfecteaza mainile si se imbraca manusi de protectie; - Se monteaza seringa si se aspira medicamentul (0,1ml) si se schimba acul; - Se elimina aerul; - Se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si se asteapta evaporarea; - Se introduce varful acului in grosimea pielii, tengential pe suprafata pielii, cu bizoul in sus, pana dispare orificiul acului complet; - Se verific poziia acului prin aspirare n sering; - Se injecteaz lent; - Se formeaza o papula alba de aspectul cojii de portocala de 5-6mm diametru, o inaltime de 1-2mm la 0,1 solutie injectata; - Se retrage acul fr a aplica tampon la locul punciei; - Se ordoneaz materialele folosite. Incidente si accidente: - Revrsat lichidian cnd acul a intrat parial n derm. - Tumefacia stratului subcutanat, fr apariia papulei cu aspect de coaj de portocal cnd acul a ptruns prea profund. - Lipotimie. Stare de oc n caz de testare a unor alergeni. - Reactie intensa la necroza unor portiuni de tegument din cauza distensiei puternice prin injectarea de soluii hipotone. 44. SPALATURA GASTRICA : SCOP, MATERIALE NECESARE, TEHNICA. Spalatura gastrica evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si subtante straine.

Scop : terapeutic : evacuarea continutului stomacal toxic. Materiale necesare: De protectie: - 2 sorturi din material plastic; - musama, traversa; - prosoape. Sterile : - sonda gastrica Faucher ; - 2 seringi de 20ml ; - casoleta cu manusi de cauciuc ; - pensa hemostatica. Nesterile : - cana de sticla sau metal de 5l - palnie, apa calda la 25-26 grade ; - recipient pentru cAptarea lichidului ; - scaun. Medicamente : - carbune animal. Executie : - asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc ; - umezeste sonda, se aseaza in drepata pacientului si ii fixeaza capul intre mana si torace ; - cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc ; - introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita ; - prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere ajunge in stomac (la marcajul 40-50cm la arcada dentara) ; - la capatul liber al sondei se adpateaza palnia si se aduce la nivelul toracelui pacientului ; - se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple palnia ; - se ridica palnia deasupra capului pacientului ; - inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac ; - se goleste continutul palniei in vasul colector ; - se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sau substante straine ; - se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient. 46. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU HDS. Hemoragia digestiv superioara(HDS)reprezint hemoragia c a r e provine din segmentele digestive situate ntre jonciunea faringo -esofagian i cea duodeno-jejunal. Ingrijiri: -repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna; -se interzice orice efort fizic; -asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav si-l va prezenta madicului; -va curata gura bolnavului, cu capul asezat intr-o parte, fara sa deplaseze bolnavul; -la indicatia medicului se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului, numarul hematiilor, hemoglobinei (hemograma); -asistenta aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica; -pregateste sange izotrop, izoRH si instaleaza trasfuzia de sange;

-pregateste si administreaza, in cazurile indicate, sedative, pentru calmarea starii de agitatie; -se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se opreste mai usor daca stomacul este colabat; -se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita si bucatele de gheata in prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici 20-30 ml, din ora in ora; -in functie de evolutie, a doua zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese, compuse din 150200ml lapte, regim hidrozaharat; -incepand cu a treia zi regimul se imbogateste, adaugandu-se supe mucilaginoase, gri cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme ou moale. 47. REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR. Prin respectarea unor reguli , se evit greelile care pot avea efecte nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale. - Respecta medicamentul prescris de medic; - Identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros, consistenta; - Verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelor solide; sedimentarea , tulburarea, opalescenta medicamentelor sub forma de solutie; - Respecta caile de administrare prescrise de medic; - Respecta orarul si ritmul de administrare pentru a se mentine concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de eliminare a medicamentelor; - Respecta doza de medicament : doza unica si doza /24h; - Respecta somnul fiziologic al pacientului : organizeaza administrarea inafara orelor de somn (se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor, chimioterapicelor cu ore administrare); - Evita compatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceeasi seringa ,in acelasi pahar; - Serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala; - Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor :pe cale orala(solide , lichide), injectii, ovule vaginale, supozitoare. - Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane; - Respecta masurile de igiena, de asepsie, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti; - Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul urmarit si efectele secundare; - Anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor legate de doza , calea si tehnica de administrare; - Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane; - Respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. 49.ENUMERATI METODELE DE STERILIZARE. a) Sterilizarea la sterilizator cu aer cald (pupinel, etuva). La sterilizatorul cu aer cald se sterilizeaz sticlria i instrumentarul care nu suport sterilizarea cu aburi sub presiune (oel ne-inoxidabil: cromat). Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide i cauciuc. Un ciclu complet de sterilizare dureaz ntre 4 - 5 ore. Durata meninerii sterilitii materialelor ambalate n cutii metalice este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiia meninerii cutiilor metalice nchise. b) Sterilizarea cu abur sub presiune(autoclava). Sterilizarea la autoclav se realizeaz n staia central de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclav ataat blocului operator i accesibil pentru toate serviciile sau ataat laboratorului clinic. Principiul sterilizrii cu abur sub presiune aa cum se realizeaz n autoclav este de a expune fiecare articol direct la contactul cu aburul

la temperatura i presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare este abur uscat saturat 100% (absena condensului). 50. CLISMA EVACUATORIE SIMPLA : DEFINITIE, SCOP, TEHNICA. Definitie. Clisma este o form special a tubajului, prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in rect i colon). Scop: evacuator evacuarea coninutului intestinului gros; pregtirea pacientului pentru examinri (rectoscopie, irigoscopie); intervenii chirurgicale asupra rectului. Tehnica: - se fixeaz canula la tubul irigatorului i se inchide robinetul; - se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase; - se umple irigatorul; - se evacueaz aerul i prima coloana de ap; - se lubrifiaz canula cu o compres de tifon; - se fixeaz irigatorul pe stativ; - asistenta se spal pe maini i se dezinfecteaz; - deprteaz fesele pacientului cu mana stang; - introduce canula prin anus si rect (cu mana dreapt) perpendicular pe suprafaa subiacent, cu varful indreptat inainte in direcia vezicii urinare; - dup ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se indreapt varful in axa ampulei rectale; - se introduce canula 10-12 cm; - se deschide robinetul sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului; - pacientul este rugat s respire adanc, s-i relaxeze musculatura abdominal, s rein soluia 10-15 minute; - se inchide robinetul inainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de scurgere; - se indeprteaz canula i se aeaz in tvia renal; - pacientul este adus in poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uura ptrunderea apei la o adancime mai mare ; se capteaz scaunul la pat sau la toalet. 52. PERFUZIA : SCOP, MATERIALE, TEHNICA. Scop: hidratarea si mineralizarea organismului, administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit, depuartiv diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici, completarea proteinelor sau alte componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala. Materiale necesare: tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat si solutii amalata steril; solutii hidrante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica, sau in pungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor; substante dezinfectante; alcool; romplast; foarfece; vata; tehnica. Tehnica: - se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul; - se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul flaconului ; - se suspenda flaconul pe support ; - se coboara prograsiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, eliminand astfel bulele de aer complet ;

se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, paparatul ramanand atarnat pe stativ ; se aseaza bolnavul in pat in decubit dorsal ; se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului; se dezinfecteaza plica cotului cu alcool ; se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese ; se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac ; se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea ;lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat ; se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia pe pielea bolnavului.

53. DEFINITI ESCARELE SI ENUMERATI METODELE DE PREVENIRE. - Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure(os si pat). Sunt rani la nivelul pielii si tesutului invecinat. - Mijloace de prevenire : - Schimbarea de pozitie( se face la 2-3 ore iar la nevoie mai des) ; - Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfecta(spalarea zilnic cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, scuturarea patului zilnic) ; - Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor(saltele speciale, perne de diverse dimensiuni si forme, colaci de cauciuc, talc pe panza) ; - Alimentatie si hidratare echilibrata(bogata in proteine, vitamine, 1,5-2l la 24 de ore) ; - Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate(prin masaj, prin utlizarea alternativa de cald si frig). 56. TEHNICA INGRIJIRII ACORDATA PACIENTILOR INTOXICATI CU CO. -scoaterea imediata din mediul toxic, aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor; -va fi asezat in decubit lateral, avand degajate caile aeriene (capul in hiperextensie si sub nivelul trunchiului); -respiratie artificiala (gura la gura) daca nu respira sau respira greu; oxigenoterapie, prin mijloace imediat disponibile(sonda nazala cu debit 10-15l/min, masca faciala) ; transportul bolnavului cat mai urgent la spital ; dupa intoxicatiile grave, bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea complicatiilor si tratarea lor. 58. TEHNICA ALIMENTATIEI DIVERSIFICATE. Diversificarea alimentatiei sugarului consta in introducerea altor alimente pe langa laptele exclusiz din primele luni. Se incepe la 3-4 luni, in fuctie de gradul de dezvoltare a sugarului si pentru orice nou aliment se face progresiv (cantitatile crescand de la o zi la alta) si dupa ce s-a realizat administrarea si obisnuirea completa cu alimentul precedent. Ordinea aproximativa de introducere a alimentelor poate fi urmatoarea : - la 3-4 luni - gris cu lapte ; - la 4-4 luni - supa de zarzavat strecurata cu gris in ea, urmata imediat de piureul de legume, resuspendat in supa. - La 4-5 luni - mere rase(miezul) cu biscuiti si zahar 5%. - La 5 luni branza de vaca ; - La 5 luni - galbenus de ou fiert ;

La 6 luni ficat de pasare sau de vita bine fiert, carne slaba de pasare sau de vita, bine fiarta, apoi tocata si resuspendata in supa si piureul de legume, supa de carne degresata. La 7 luni - paste fainoase cu unt si branza ; La 8 luni mamaliguta, paine inmuiata in supa.

61. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU DEGERATURI. Degeraturile sunt leziuni datorate frigului, caracterizate prin modificarea preponderent locale, dar cu rasunet general. Pana la un anumit punct se aseamana cu leziunile existente in arsuri. Tratament: A.Tratament profilactic: - const din msuri de protecie a indivizilor expui timp ndelungat la frig i umezeal. - echipament de protecie special, mbrcminte i nclminte adecvat, alimentaie corespunztoare, vitaminizare. B.Tratament curativ: a.Primul ajutor - scoaterea victimei de sub influena frigului - nlaturarea factorilor mecanici care produc staza venoas - nclminte i haine strmte, ireturile bocancilor - evacuarea ct mai rapid a degeratului. Se interzice ncalzirea temporar a segmentului lezat pn la nivelul unitii spitaliceti, deoarece aceasta nclzire temporar pe de o parte este ineficient i va duce la o pierdere i mai mare de esuturi, iar pe de alt parte, infecia apare rapid pe extremitatea edemaiat i nedureroas. b.Tratamentul n unitatea spitaliceasc . 1.Renclzirea - n degerturile superficiale, temperatura de rencalzire nu trebuie s depeasc temperatura corpului uman. Dac nu dispunem de mijloace der enclzire, este suficient renclzirea prin piele uman, metod practicat de eschimoi. - n degerturile profunde, aceasta se face rapid, n bi cu ap cald la 40-43oC, timp de 20-30 minute pn dispare paloarea extremitilor i se instaleaz o roea intens. Dup baie, regiunile sunt pansate steril. 2.Debridarea flictenelor cu coninut seros (cele cu coninut sangvinolent nu se debrideaz, deoarece ele trdeaz lezarea plexurilor subdermice, putndu-se produce disecarea dermului profund i necroza acestuia). 3.Profilaxia antitetanic 4.Administarea de antialgice IM sau IV 5.Administrarea de antibiotice injectabil 6.Reechilibrare hidro-electrolitic 7.Elevarea segmentelor afectate pentru reducerea edemului. C.Tratament chirurgical: In faza acut este limitat la incizia de decompresiune n cazul unor escare constrictive sau la excizia escarei atunci cnd exist un proces infecios sub aceasta. Tratamentul chirurgical al degerturilor este util dup incheierea fazei acute i dup delimitarea clar a zonelor de necroz. Se practic debridarea necrozelor sau amputaii ale unor segmente ale extremitilor. Tardiv se pot efectuai proceduri chirurgicale reconstructive. 62. CALITATILE FIZICE SI MORALE ALE ASISTENTEI MEDICALE. Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostinte profesionale temeinice si calitati morale deosebite. Constiinciozitatea. Este o urmare fireasca a unei bune pregatiri profesionale. Dupa terminarea programului trebuie reverificata activitatea intregii zile de munca pentru a nu scapa nimic din tratamentul bolnavului. O munca superficiala duce la remuscari ulterioare.

Pregatirea profesionala. Cunostintele profesionale trebuie sa corespunda profilului sanitar in care lucreaza. Pregatirea priveste atat acumularea cunostintelor teoretice cat si insusirea tehnicii ingrijirii bolnavului, metodele de investigatie, pregatirea bolnavului pentru examinarile complementare. Este necesar sa cunoasca simptomele si epidemiologia bolilor infectocontagioase, precum si prevenirea infectiilor intraspitalicesti. Devotamentul. El se verifica atunci cand este pus la incercare : o unitate sanitara aglomerata, bolnav in stare grava, aparitie de epidemii, accidente sau calamitati cand este necesara prelungirea orelor de serviciu. Punctualitatea. Am trebuie sa respecte exact timpul si spatiul prevazut pentru efectuarea orelor de lucru. Administrarea intarziata a medicamentelor, nerespectarea dozelor prescise, neschimbarea pansamentului, recoltarea de cantitati neprecise de sange dauneaza bolnavului si pot avea efecte neplacute. Pastrarea secretului profesional. Tot ceea ce afla despre bolnav sau boala lui de la medici, din analize sau foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau de familia acestuia constituie obicetul secretului profesional. Dragostea fata de profesiune si de munca. Se manifesta prin activitatea depusa pentru profilaxia bolilor si combaterea suferintei. Atitudinea justa fata de bolnav. Trebuie sa fie corespunzatoare gravitatii si temperamentului bolnavului, lipsita de exagerari, ea trebuie sa le imprime optimism si vointa de a trai. Respectarea bunurilor bolnavului(haine, alimente, medicamente, carti, bani, reviste). Atitudinea fata de familia bolnavului. Castigarea increderii familiei este atat de imporatanta ca si cea a bolnavului. 66. TEHNICA RESPIRATIEI ARTIFICIALE. Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor. Metoda cea mai eficace este "gura-la-gura". Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu necesita echipament special si nici manevre obositoare. - Accidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus. - Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu sange, secretii, noroi sau alti corpi straini. In cazul infundarii lor, se recurge la desfundarea lor cu ajutorul degetelor. - Salvatorul se aseaza in genunchi, langa capul victimei. - Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa se asigure o extensie a cefei. - Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite de limba, stiut fiind ca, la accidentatii care si-au pierdut cunostinta, limba cade in fundul gatului. - Dupa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu-si gura pe gura deschisa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. - In tot acest timp, narile accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentru a impiedica refularea aerului. - In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu-se umflarea abdomenului cu aerul insuflat. - Dupa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul accidentatului. In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita elasticitatii custii toracice. - Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima incepe sa respire autonom. - Daca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia "gura-la-nas". In cazul unui stop cardio-respirator este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si masajul cardiac extern. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute concomitent manevrele. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac - o insuflare de aer. In eventualitatea ca nu exista decat un singur

salvator, acesta va efectua, in ritmul amintit mai sus, ambele manevre. 67. TEHNICA RECOLTARII VSH. VSH- viteza de sedimentare a hematiilor. Tehnica: - Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun; - Imbraca manusi de cauciuc sterile; - Aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8% - Punctioneaza vena fara garou si aspira pana la 2ml (1,6ml); - Retrage acul si aplica tampon cu alcool; - Scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent; - Aseaza aerubeta in stativ; - Ingrijeste pacientul. 68. INTERVENTIILE ASISTENTEI LA PACIENTII CU ELIMINARE URINARA INVOLUNTARA. - sondaj evacuator al vezicii urinare, respectandu-se toate masurile de asepsie si antisepsie (cu sonde Nelaton, Tiemann); - sondajul vezical ofera informatii cu privire la existenta, sediul si natura unor eventuale obstacole uretrale sau vezicale; - sondajul trebuie sa fie netraumatizant si sa nu evacueze brusc continutul vezicii urinare (pericol de hemoragie); - sonda se fixeaza pe loc cu leucoplast; - dupa golirea completa a vezicii se penseaza extremitatea sondei (astfel va fi transportat bolnavul la spital) 69. PUNCTIA VENOASA: SCOP, MATERIALE NECESARE, TEHNICA. Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. Scop: Explorator - recoltarea sangelui pentru examenele de laborator precum cele biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice Terapeutic: - administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase; - recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale; - executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui; - sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala. Materiale necesare: Pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza. Pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane. Se utilizeaza ace de 25-300 mm, diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in functie de scop), seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale. Toate aceste materiale sunt de unica folosinta. Tehnica: - Asistenta medicala imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav. - Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor. - Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica, unghiul sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.

Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie. In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat. Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului. Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul din vena. Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

73. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU INSOLATIE. Insolatia este un accident produs de actiunea directa si prelungita a razelor solare asupra capului si cefii. - Scoaterea bolnavului de sub influena razelor solare. - Culcare la loc umbrit, bine ventilat, cu capul ridicat. - Se aplic comprese reci pe cap sau chiar o pung cu ghea nu numai pe frunte, ci pe toat calota (ajut la retrocedarea edemului cerebral in insolaie). - Se administreaz antalgice i antiflogistice: aspirin, soluie de pitan 1% , sau piramidon, vit.C 1000mg. - Se controleaz funciile vitale in caz de com sau stri convulsive, se asigur libertatea cilor aeriene. - Se administreaz oxigen dac exist posibilitatea. 78. TEHNICA MASURARII PULSULUI. Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele existent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei. Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare. Locurile de msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune de timp la alte artere: temporala, carotida, cubitala, humerala, radiala, femurala, poplitee, tib iala posterioar, pedioasa. Interveniile asistentei: -pregtirea psihic a bolnavului -asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min. -splarea pe mini -reperarea arterei -fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei -exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor. -numrarea pulsaiilor timp de un minut -consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii -unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei -Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului: ex:Pd=80 b/min Ps=90 b/min-puls regulat VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI: -la nn-130-140 p/min -la copilul mic 100-120p/min -la 10 ani 90-100 p/min -adult-60-80p/min -varstnic-80-90 p/min 79. RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA : SCOP , TEHNICA. Radiografia renal simpl: explorare radiologic fr substan de contrast care poate

evidenia conturul i poziia rinichilor, calculii renali, ureterali sau vezicali radioopaci (care con in sruri de calciu). -pentru reusita acesteia, se cere o buna evacuare a intestinelor si colonului, al caror continut ar putea crea contraste nedorite, care sa impiedice citirea radiografiilor; -cu 2-3 zile inaintea examinarii, se va da bolnavului un regim sarac in celuloza si alimente fermentedcibile si se va administra de 3 ori cate 2 tablete carbune animal pentru a impiedica distensia gazoasa a intestinelor; -concomitent se va sista administrarea medicamentelor radioopace; -in preajma zilei examinarii se vor administra bolnavului 30g ulei de ricin, iar seara primeste numai un ceai cu paine prajita; -in dimineata zilei examinarii se va face o clisma ecauatoare cu apa calda si se goleste vezica urinara spontan sau prin sondaj; -inaintea efectuarii rediografiei se va controla daca intestinul nu contine cumva aer. In acest caz, se amana radiografia. -in caz de urgenta, se va face fara nici o pregatire, in acest caz insa reusita este problematica. 80. TEHNICA DEPARAZITARII. La serviciul de primire, bolnavii vor fi examinati daca nu sunt infestati cu paduchi. Deparazitarea bolnavului trebuie sa fie completa, interesand atat paduchii de pe haine cat si cei de pe suprafata paroasa a corpului, actionand atat contra parazitilor adulti cat si contra larvelor. Hainele si lenjeria celor parazitati se vor pulveriza pana la ud cu solutie de cimexan. Dupa uscare se aduga 100-200gr de plotox pulbere dupa care sacii in care au fost puse se inchid, se formolizeaza si se pastreaza pana la externare. 1)aplicarea insecticidelor de contact DDT, HEXACLORAN prin contact cu insectele, insecticidele patrund si dizolva invelisul acestora. 2)curatirea mecanica a suprafetelor paroase se face cu pieptene foarte des. 3)aplicarea din nou a insecticidelor remanente de contact si acoperirea capului cu batic. 4)distrugerea paduchilor utilizand un amestec de XILOL si ulei de vaselina in parti egale. 81. DEZINFECTIE : DEFINITIE, TEHNICA, EXEMPLE. Dezinfectia o serie de procedee fizice si chimice care urmaresc distrugerea tuturor microorganismelor patogene care pot provoca infectii sau boli transmisibile. Metode fizice: - incinerarea obiectelor periculoase sau nevaloroase ca pansamente indepartate pe plagi infectate, resturi de alimente, jucarii de copii, ziare vechi; - calcatul lenjeriei de corp, de pat si a altor materiale textile, al vaselor de metal si de portelan, al tacamurilor si, la nevoie, al plostilor si al urinarelor; - fierberea se face timp de 30 min in apa sau mai bine in solutie de carbonat de sodiu 2%, a carei temperatura de fierbere este mai mare. - Pasteurizarea se utilizeaza pentru dezinfectarea lichidelor, de exemplu a laptelui; - Incalzirea cu vapori de apa sub presiune cu ajutorul etuvelor in care se pot dezinfecta paturile, saltelele, covoarele si alte obiecte de cazarmament, precum si hainele, exceptand obiectele confectionate din blanuri si piele. 83. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTILOR CU COLICA RENALA. Colica renala este durere foarte puternica, brusca, sfasietoare, care are originea dorsal (la nivelul spatelui), in zona de proiectie a rinichiului (mai jos de ultima coasta). Durerea iradiaza (merge) spre anterior, spre burta, spre fata interna a piciorului si organelle genitale externe (penis, scrot, vulva). TRATAMENTUL cuprinde 2 faze : calmarea durerii si tratarea cauzei . Calmarea durerii: se va incerca indeplinirea obiectivului de la camera de garda a clinicii si seobtine astfel 1.CURA DE SETE: aportul hidric redus, scade diureza si deci presiunea pe cai. Daca sedecide instalarea unei perfuzii i. v. , aceasta nu va depasi 250 ml. ser perfuzabil, avand rolul de vehicol de transport pentru substantele analgezice, antispastice, antiinflamatoare incolicile rebele.

2.Administrare de ANALGEZICE ( Algocalmin, Salicilati, Piafen, Fortral, Tramal, derivatimorfinici ). 3.ANTISPASTICE miolitice ( Papaverina, Nitroglicerina, Lizadon, Scobutil, No-spa ) 4.ANTIINFLAMATORII nesteroidiene ( Ibuprofen, Indocid, Fenilbutazona, Diclofenac,Piroxicam preferabil supozitoare, avand efect pe 2 cai: efect antiinflamator cu reducere a edemului la nivelul obstacolului cu efect permisiv pt urina scad diureza si deci presiunea. 5.Se mai folosesc blocante ( Ergotoxin, Prazosin, Alfuzosin, Tamsulosin ) 6.Antibioterapia se asociaza doar cand urocultura este pozitiva sau semnele clinice indica suspiciune de infectie urinara. 7.Se pot utiliza aplicatiile de caldura locala ( sticle cu apa, buiote, perna electrica) 8.Tratamentul simtomatologiei asociate. 84. VACCINAREA ANTIHEPATICA TIP B (TEHNICA SI SCOP). Hepatita B este o infectie a ficatului care poate duce la afectare cronica a ficatului. Vaccinul antihepatic de tip B are drept scop imunizarea impotriva infectiilor cauzate de virusul hepatitei B. Administrarea vaccinului trebuie amanata la pacientii cu afectiuni febrile, severe. Se administreaza la sugari, copii mici, totdeauna in muschii feiseri, copilul fiind asezat in decubit ventral. Asistenta este ajutata de o alta persoana care fixeaza cu o mana membrele inferioare la nivelul genunchilor, iar cu cealalta mana exercita o presiune la nivelul regiunii lombare asigurand imobilitatea. Schema de imunizare consta in 3 doze de vaccin administrat conform schemei urmatoare: -prima doza la o data aleasa -a doua doza la o luna de la administrarea primei doze; -a treia doza la 6 luni de la administrarea primei doze. Vaccinul se pastreaza la temperaturi intre 2-8 grade, in ambalajul original, nu se congeleaza. Ca si reactii adverse, pot sa apara reactii locale ca eritem, durere, tumefiere sau febra usoaradispar dupa 2 zile; hipertermie (peste 38 grade), greata, astenie, cefalee, varsaturi, ameteli, mialgii sau artrite, eruptii cutanate. 85.MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI IN FOAIA DE OBSERVATIE. Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele existent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei. Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare. Locurile de msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune de timp la alte artere: temporala, carotida, cubitala, humerala, radiala, femurala, poplitee, tibiala posterioar, pedioasa. Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare roie, foaie de temperatura / carnetel individual. Interveniile asistentei: -pregtirea psihic a bolnavului -asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min. -splarea pe mini -reperarea arterei -fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei -exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor. -numrarea pulsaiilor timp de un minut -consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii -unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei -Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului: ex:Pd=80 b/min Ps=90 b/min-puls regulat VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI: -la nn-130-140 p/min -la copilul mic 100-120p/min -la 10 ani 90-100 p/min

-adult-60-80p/min -varstnic-80-90 p/min Pe ordonata sistemului de coordonate se va nota frecventa pulsului (echivalenta cu numarul batailor/minut) iar pe abcisa, timpul cand s-a luat pulsul. La inaltimea liniei verticale si orizontale, trase din cele 2 puncte notate, se fixeaza printr-un punct frecventa pulsului la ora respectiva. Prin unirea acestor 2 puncte se obtine o curba care reflecta oscilatiile pulsului in cursul zilei si in cursul imbolnavirii. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creionul rosu. Cifrele valorilor posibile ale pulsului sunt in asa fel tiparite pe foaia de temperatura, ca linia groasa de baza considerata ca limita intre normal si patologic sa corepunda cu o frecventa de 80 pulsatii/minut. De aici in sus sau in jos, fiecare linie subtire echivaleaza cu 4 pulsatii/min, iar liniile groase cu cate 20 de pulsatii. 86. UROGRAFIA: TEHNICA, SUBSTANTA DE CONTRAST. Vorbim de urografie cand umplerea cavitatilor renale cu solutie de contrast se face descendent pe cale intravenoasa. Ca substanta de contrast se utlizeaza Odistonul in concentratie de 30, 60, 75 %. Pregatirea bolnavului incepe prin evacuarea gazelor din intestin. In ziua examinarii, bolnavul nu va mai primi nimic d emancat sau de baut. Dimineata, in preajma injectarii substantei de contrast, se va face inca o clisma evacuatoare. Cantitatea de substanta de contrast necesara este de 20ml din solutie de 75% sau 25ml din solutie de 60%. Injectarea substantei de contrast se face pe masa de radiografie, foarte incet, cu precautie, caci ea poate sa provoace dureri de-a lungul venei a caror intensitate este in functie de viteza injectiei. La 8-10 minute dupa injectarea substantei de contrast, aceasta apare in urina. Radiografiile trebuie executate in acest timp. 87. TEHNICA RECOLTARII HEMOGRAMEI. (eritrocite- globule rosii, leucocite- globule albe, hemoglobina, trombocite, hematocrit) Recoltarea sangelui pentru hemograma se face : - fie din pulpa degetului inelar folosind pentru intepatura ace dispozabile, pentru dilutii: pipete si solutii speciale pt globule albe si rosii, iar pt frotiuri lame de sticla obisnuite pe care se intinde frotiul si o lama slefuita cu care se face frotiul din picatura de sange aplicata de lama; - fie din sange venos prin recoltarea unei cantitati fixe (2 ml) in flaconase cu pulbere de EDTA, urmand ca la laborator sa se faca frotiurile si numaratorile. 88. PREGATIREA INSTRUMENTARULUI PENTRU STERILIZARE. Se realizeaza in 3 etape: curatare, uscare si ambalare. Curatarea reprezinta indepartarea in totalitate de pe obiecte si instrumente a murdariei vizibile cu ochiul liber si a unui nr mare de microorganisme. Curatarea consta intr-o spalare initiala la jet de apa rece imediat dupa folosire urmata de dezinfectia chimica sau termica ce presupune distrugerea microorganismelor. Dezinfectia chimica se realizeaza prin imersia materialului contaminat in solutie de sekusept 2%, substanta activa timp de 30minute. Dezinfectia termica se realizeaza cu masina automata de spalat destinata spalarii instrumentarului chirurgical si a altor echipamente medicale folosind detergent special numit deconex la temperaturi de 95 grade. Uscarea instrumentarului si a celorlalte echipamente medicale este esentiala pentru garantarea sterilizarii. Ambalarea materialului se face astfel: impachetarea instrumentarului in hartie speciala pentru sterilizare in 2 straturi; asezarea instrumentarului in cutii metalice cu capac; incarcarea casoletelor cu material textil, 80% din capacitatea casoletei pentru a permite trecerea aerului. 90. TEHNICA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA. Prin cale parenterala se inteleg caile care ocolesc tubul digestiv. Injectia este introducerea substantelor in stare lichida in organism, prin intermediul unor acea care traverseaza tesuturile organismului. Injectiile pot fi : - intradermice;

subcutanate; intramusculare; intravenoase. Intradermice: se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul sau degetul mediu al mainii stangi, iar cu mana dreapta, tinand seringa intre police si degetul mijlociu, se introduce varful acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata, cu taietura indreptata in sus, pana cand orificiul acului dispare complet. Subcutanate: seringa, incarcata si armata cu ac, se tine in mana dreapta sub forma de condei; cu policele si indexul mainii stangi se cuteaza o portiune mai mare de piele, fixand-o si ridicand-o de pe planurile profunde; se patrunde bine si cu forta prin tegumentul fixat de degete, de-a lungul axului longitudinal al cutei, in profunzime. Intramusculare: locurile de electie ale injectiilor sunt regiunea supero-externa muschilor fesieri si muschii externi sau anteriori ai coapsei; pozitia bolnavului poate fi in decubit ventral sau lateral; se degreseaza si dezinfecteaza punctul fixat pentru injectie, apoi se care sa nu se contracteze musculatura nici inainte, nici in timpul injectiei; cu degetele mainii drepte se fixeaza regiunea, apoi printr-o miscare brusca, se infige acul in musculatura fesiera, perpendicular pe suprafata pielii, pana la o adancime de 4-6cm. Injectia intravenoasa se face de cele mai multe ori in plica cotului, unde venele sunt mai vizibile comparativ cu alte locuri ale corpului, dar ea poate fi facuta si in venele antebratului sau in cele de deasupra mainii. Injectarea necesita aplicarea unui garou, destinat sa faca vena sa iasa in evidenta si se indeparteaza dupa ce vena a fost punctionata, ceea ce se stie atunci cand intra sange in seringa. O injectie intravenoasa se face foarte lent cu seringi de capacitate 5-10 ml si cu ace de 4-5cm lungime, cu bizou scurt. Injectia o data terminata si acul scos, se dovedeste necesar sa se comprime vena 3-4 minute pentru a evita formarea unei echimoze. 91. CAILE DE HIDRATARE ALE ORGANISMULUI. - Oral. Este calea fiziologic de administrarea lichidelor. Se renun la aceast cale n caz de vrsturi, stenoz piloric i esofagian (apar nite ngustri la nivelul esofagului), sau negativism total din partea pacientului. - Duodenal. Administrarea lichidelor se face prin sond duodenal. Lichidele se administreaz pictur cu pictur 50-60 pe minut. Se menine temperatura lichidului n timpul administrrii. - Rectal. Se fac prin clism pictur cu pictur.

Subcutanat. Se face prin perfuzii, resorbia este lent, poate determina accidente: necroza esuturilor, complicaii septice i flegmoare (inflamarea esutului subcutanat). - Perfuzia intravenoas. Introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a soluiei medicamentoase, pentru reechilibarea hidroelectrolitic, hidroionic i volemic a organismului. Scopul: hidratarea i mineralizarea organismului, administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit, decurativ (dilueaz i favorizeaz excreia din organism a produilor toxici) i completarea proteinelor sau a altor componente sangvine i alimentarea pe cale parenteral. 93. TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR CU CONVULSII. Convulsiile sunt contractii involuntare bruste, tonice sau tonicoclonice, ale uneia sau mai multor grupe de muschi, care apar in accese si sunt insotite sau nu de pierderea constientei. - Degajarea cailor respiratorii prin asezarea copilului dezbracat in decubit dorsal cu capul inclinat intr-o parte; - Se face respiratie artificiala; - Daca este febril se administreaza antitermice;

Se administreaza imediat medicatia anticonvulsivanta: barbiturice, fenobarbital IM 37mg/kg corp); La nevoie se repeta; Dupa trecerea crizei se face tratamentul etiologic si hidratare parenterala; Se va combate retentia urinara si se previn escarele si pneumopatiile.

94. MASURI DE PRECAUTIE IN ADMINISTRAREA OXIGENULUI. - deoarece oxigenul favorizeaz combustia , prezena sa trebuie atenionat; - pacienii i vizitatorii vor fi atenionai asupra pericolului fumatului sau al unei flcri in preajma sursei de oxigen; - se vor verifica echipamentele electrice din incperea respectiv; - se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate static (materiale sintetice) i a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool); - aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opus sursei de oxigen; - transportul buteliilor cu oxigen se va face pe crucioare , evitandu-se lovirea lor in timpul transportului; - buteliile cu oxigen vor fi aezate in poziie vertical, pe un suport i fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer sau sob; - cunoaterea de ctre personalul care manevreaz oxigenul a locului de amplasare a extinctoarelor i a modului de utilizare a acestora.