DULGHER-TMPLAR-PARCHETAR

Iai, noiembrie 2011

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

DULGHER-TMPLAR-PARCHETAR
suport de curs

IAI, noiembrie 2011

CUPRINS

Modulul I. Comunicarea interactiv la locul de munc Modulul II. Efectuarea unor calcule matematice simple Modulul III. Identificarea sarcinilor i planificarea activitii Modulul IV. Aplicarea procedurilor tehnice de execuie i control a calitii Modulul V. Utilizarea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor Modulul VI. Respectarea N.T.S.M. i P.S.I Modulul VII. Executarea schelelor Modulul VIII. Executarea cofrajelor Modulul IX. Montarea panourilor prefabricate Modulul X. Executarea pardoselilor din lemn Modulul XI. Executarea acoperiului tip arpant Modul XII. ncadrarea i ajustarea tmplriei Glosar de termeni Aplicatii Bibliografie

pag. 5 pag. 24 pag. 32 pag. 36

pag. 41 pag. 45 pag. 67 pag. 73 pag. 82 pag. 86 pag. 98 pag. 104 pag. 108 pag. 110 pag. 121

MODULUL I COMUNICAREA INTERACTIV LA LOCUL DE MUNC

CAPITOLUL I

1. Ce este comunicarea?

Ceva exprimat (spus) nu nseamna neaparat deja ceva auzit. Auzit nu nseamna neaparat deja ceva nteles. Inteles nu nseamna neaparat deja ceva cu care sa fi de acord. A fi de acord nu nseamna deja ceva ce se va aplica. Aplicat nu nseamna nici pe departe mentinut.

Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de specialitate. Definiiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom prezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere. Foarte simplu, comunicarea este definit ca un proces prin care sunt schimbate informatii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emitori i receptori. Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare. Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi. 2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul comunicarii, s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat mai complet. Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

RASPUNS (FEED-BACK)
7

Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva elemente caracteristice: existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie; capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor); existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc. existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului. existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial. este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj. n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea confundai. Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal. Informarea
- tine exclusiv de transferul de continut (emisie si receptare); - se refera la situatiile in care rolul activ ii revine exclusiv receptorului; Informarea functioneaza intrun singur sens, de la emitent catre receptor.

Comunicarea - se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea

comportamentului celuilalt; - vizeaza un sistem de relatii interactive; - consta in relationarea interpersonala.

Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica existenta feedback-ului.

3. Ascultarea activa
Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este ASCULTAREA. De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor. Nu uitati !: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct castigat ci unul pierdut. 1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul 2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzii. Uneori poate spune mai multe decat mesajul in sine. 3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment. 4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si gesturi). 5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ori mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt spuse. 6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles corect 7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog 8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoria vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta. 9. Puneti intrebari directe si deschise. 10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului. 11. Nu va prefaceti ca ascultati 12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna. 13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere. 14. Nu trageti concluzii pripite.
9

Care sunt calitatile unui bun ascultator?

Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta. Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta de a primi mesajele sale. Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care comunici. Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau agresivitate. Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care este asociata cu o buna toleranta la frustrare. Implicarea si prezenta in relatie, n u doar fizica ci mai ales men tala si emotionala. Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune. Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie si persoana.

Obstacole pentru o buna ascultare:

mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din cauza copacilor nu se observa padurea); lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorului. Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc; stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel; critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oameni au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau nu merita sa le asculti; evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationala pentru a nu asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului; evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care nu ii privesc direct; gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvinte pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziunii interlocutorului; presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt ascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in mare masura.

4
10

CAPITOLUL II

1.Mijloacele de comunicare (prin ce comunicam?)

Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura: scris, verbala sau nonverbala.

Comunicarea scris
Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de urmarit: 1. Evidentierea clara a obiectivelor a. Care este scopul unui document b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire birocratica. 2. Receptorul mesajului a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acest mesaj? b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane fiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de abilitati in comunicare. c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului? d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor? e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului). 3. Mesajul in sine a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare. b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acest mesaj? c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea. d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?
11

Consideratii generale asupra redactarii unui document 1. Stabiliti in scris obiectivele documentului 2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului 3. Ordonati ideile in functie de obiective 4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti in vedere 5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sa scrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul mesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de cat mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masa compacta si reprezinta personalitati distincte. 6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala este aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesului de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea profesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre. Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim. 7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatii sale si nu va suporta critici legate de forma. Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in stransa corelatie cu relatia pe care o aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu obiectivele mesajului. n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se concretizeaz n documente precum:

Procesul verbal reprezint un document oficial n care se nregistreaz o anumit constatare sau se consemneaz pe scurt discutiile si hotrrile unei anumite adunri Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri, asemnndu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri sau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior.

12

 Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri n legatur cu o anumit problem, precum si propuneri de modificare a situatiei existente. Structura sa este compus din: prezentarea succint a problemei abordate; concluzii si propuneri; semntura. Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup). Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe cercetri amnuntite, schimburi de experient, diverse documentri. Structura raportului: 1. Introducere: este obligatorie chiar daca poate fi structurata intr-o singura fraza poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul managerial; la cerere sau ca urmare a unei initiative proprii precum si contextul in care este realizat 2. Scopul raportului: motivul realizarii raportului obiectivele raportului subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt argumentele

3. Continutul raportului: poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de activitate, situatie, strategic) sau poate fi un mixt intre acestea pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de la bun inceput care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport initial conceput ca unul de activitate sau situatie sa se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformari ar trebui sa aiba loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu atat primeste mai putine sugestii si cai posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si abordarea logica decat forma pe care o ia redactarea nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau involuntar

13

4. Concluziile raportului: liste de afirmatii clare si concise care exprima rezumatul cuprinsului nu se vor introduce date sau argumente noi 5. Recomandari: este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune recomandarea va fi insotita de argumentele proprii se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt sau vor fi implicate in procesul aferent subiectului raportului

Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme, a unei situatii. Structura unui memoriu este urmtoarea: formula de adresare; numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit; prezentarea si analiza problemei; solutii preconizate; semntura; functia adresantului si organizatia. Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activittii unei organizatii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Se prezint lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n fata salariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificulttile si cauzele lor, propunnd totodat si solutii de remediere.

De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi: note, circulare, propuneri, decizii, scrisori, etc.

Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer claritate, precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare.

14

Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile sunt ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte (arhivare, deteriorarea mediului). Pentru a fi eficient, comunicarea scris trebuie s fie formulata intr-o maniera pozitiv, care ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod de organizare. Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se cateva recomandari: redactare ngrijit si estetic; limbaj simplu, fr a exagera n acest sens; stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine; evitarea amnuntelor neimportante; evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate; evitarea unor critici nefondate.

Comunicarea verbala
Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicrii. O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel nct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta. Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje: schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului, personalizarea relaiei ef-subaltern, flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei colectiviti), costuri mai reduse etc.

Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la pierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul transmiterii succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor, deoarece sunt filtrate de fiecare ef ierarhic. De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial care provoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici cu ei. Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos nct discutia se desfsoar de la sine.

9
15

Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul prietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme nc de la nceput. Printre regulile unei comunicri eficiente se numr: orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative) comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de ntrebri) comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra celorlalti) concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor) evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt) constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale) Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii: - fiecare s-si rezerve timp pentru dialog - s se asigure o atmosfera favorabila - s fie obiectivi - s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele - s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului - s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia - sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor celor implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune - crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s argumenteze opiniile sale

const n transmiterea mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt ,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz coninutul mesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj neverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntre cuvinte etc.) apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot avea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt: comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin intermediul simurilor; comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;

Comunicarea nonverbal

10
16

 comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor (titulatur, decoraii). Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul corpului (expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor), decorul biroului, modul de folosire a spaiului i mbrcmintea. Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente sunt ilustrrile (cnd se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective (stri emoionale, inflexiunea vocii). Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de aspectul grafic al foii, structura i formatul scrierii. Specialitii consider comunicarea neverbal ca fiind subtil i complex, iar gradul ei de contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea neintenionat. n proporie de 55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38% prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal. Prin urmare, managerii trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a putea comunica eficient cu subalternii. De fapt, eficiena comunicrii depinde de abilitatea managerului de a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal i paraverbal, pentru a exprima cu claritate sensul mesajului transmis. Tacerea , departe de a fi lipsita de comunicare,este incarcata profund de seminificatii comunicative. Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam implicit ceva. Aceasta tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului plictisit sau de tacerea impusa prin ,,reducerea la tacere. Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o cu pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si exprima ideile sau sentimentele care astfel ar fi ramas ascunse. Limbajul spatiului . Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta de a-si revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza imaginar, il considera drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza profound individual, creand discomfort, stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la distanta sau ,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial. In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are determinatii culturale si sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul este in relatie directa cu rangul individului; pe masura ce avanseaza in functie, cresc dimensiunile biroului sau. In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine este extreme de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu proprietarul.Unele persoane sunt primate doar in vestibul, altele in bucatarie, altele in sugragerie sau in dormitor.

11
17

Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putem depista daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu, daca in timpul conversatiei, persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi framanta mainile in mod constant,daca exercita o frecare asupra ochilor, daca is misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu este o persoana sincera in ceea ce ne comunica. Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem descoperi si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu ingrijita si care acorda o atentie modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar o persoana care traieste intr-un ambient intelectual, ocupand o functie importanta. Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care suntem asezati), orientarea ( daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor) , contactul vizual ( daca privim spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de timp in care il privim, paralimbajul ( vibratii ale vocii , variatii de inaltimii sunetelor, taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii). Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totusi comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar sau inconstient.

Elemente ale comunicarii non-verbale

1. Orientarea corpului: persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii evite; 2. Postura: semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu statutul persoanei 3. Gesturile: frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si disconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului aceste gesturi sunt descurajate in public 4. Privirea: privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare; privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala; privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.; evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie; miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva; miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii. 5. Zambetul:

12
18

poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie, promisiune, cinism, jena. 6. Mimica: figura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata; fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare; sprancene ridicate: mirare, surpriza; nas incretit: neplacere; buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii. 7. Postura corpului: tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse; aplecarea corpului: - in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare; - relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva; 8. Distanta: zona intima (0 46 cm); zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni converseaza pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se retrage sau face gesturi de distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul sau personal; zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor, vanzarilor, relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale; zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd caracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial, formal, ritual. 9. Gestica: ridicatul din umeri: neintelegere; gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate; gesturi facute cu palma; strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus), egalitatea (cu palma perpendiculara); frecarea palmelor: asteptari pozitive; inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.

13
19

2. Comunicarea Organizationala
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu este un proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita: coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizarea scopului final al organizatiei armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al acestei categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a institutiilor, iar aceasta adaptare ajuta la construirea mesajelor de comunicare interna. Astfel: comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulanduse de la nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este dat de decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatii. Principala problema a acestui tip de comunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul, deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati sau obiective; comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati sefilor directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii, nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este esential pentru eficienta procesului de comunicare, deoarece atesta receptarea mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se informeaza managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent. Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire ale acesteia, sefii intermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati de superiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie un feedback la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare; comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau compartimente situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor ce vizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior;

14
20

 comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu pot comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii. Spre deosebire de comunicarile clasice, acest tip prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor relatii informale, ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca. Stiluri de comunicare organizationala Adriana Ritt aminteste o clasificare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este vazuta de catre Smythe si colaboratorii sai: de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le indeplineasca. E o comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat, desfasurata sub motto-ul Fa asta! informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste doar informatia pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru ca! consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera posibilitatea sa discute cu superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta Sa discutam cum se face asta! de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin indemnul Cum ai face tu asta? participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea intrebarii Cum sa facem asta? Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern mesajele potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre beneficiile programelor de comunicare intern trebuie meionat n primul rand asigurarea eficienei. Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pe colaborare i nelegere are efect direct asupra eficientizrii activitii. Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajatcare are att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra organizaiei, asupra direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri ai societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n unele cazuri i clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lor mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.

15
21

Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu Comunicarea se realizeaz npiramidei: cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau managementul situat la vrful nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu managementul situat la de vrful (1) Comunicarea curge suspiramidei: n jos sub form de instruciuni i informaii i (1) curge de sus n jos de instruciuni i informaii i proiecte (2) Comunicarea Poate exista i o comunicare de sub jos form n sus, sub forma propunerilor de sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are (2) Poate exista i de o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte propriul su sistem comunicare: sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are propriul su care sistem de comunicare: (3) oamenii lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie comunic ntre ei. (3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie comunic ntre ei.are loc ntre grupuri de la acelai nivel (4) Comunicarea (4) are loc ntre grupuri de la acelai nivel (5) Comunicarea i ntre niveluri ierarhice diferite (5) niveluri ierarhice diferite (6) i n ntre afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie (6) n afar de aceste trasee ale informaiei cadrul organizaiei, exist o mulime de prietenie sau de rudenie cu ali membri ai din personalului. alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie de de rudenie cubrf) ali membri ai personalului. (7) prietenie Discuiilesau informale (mica care nflorete n toate organizaiile este o cale sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile. (7) informale (mica brf) care nflorete toate organizaiile este se o cale Un Discuiile program de comunicare bun poate crea o echip n bine nchegat. Oamenii sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile. cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum Un comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se pot program participade activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria, cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie. pot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria, ceea ce i face mai CAPITOLUL III valoroi pentru organizaie.

CAPITOLUL III 1. Blocajele noastre din comunicare 1. Blocajele noastre din comunicare
Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. problema de comunicare naste Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar Orice o data, o problema de comunicare cu comunicare cu seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de frustrari si framantari, dorinta de il a coordonam. intelege unde am gresit si cede se comunicare poate face pentru seful nostru sau cufrustrari cel pe si care Orice problema naste comunicare naste framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva poate face pentru a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru frustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru ca exista cateva remedii simple. In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in remedii simple. a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva comunicarea organizationala sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit In rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala remedii simple. tip primul de personalitate, mod diferit de perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei ierarhice (de subordonat sau de manager). sunt, pe de o parte, de natura personala anumitin tipcomunicarea de personalitate, mod diferit In primul rand, trebuie sa intelegem ca (un blocajele organizationala de perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de parte, specifice functiei sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip alta de personalitate, mod diferit ierarhice (de subordonat sau dede manager). de perceptie, lipsa deprinderii a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei ierarhice (de subordonat sau de manager).

16
22

16

 In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe cel de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a fi pseudo-ascultatori din cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este limitata. In probleme importante insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj este comparatia. Avem tendinta ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne comparam cu el, sa incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a gresit sau cat de jigniti ne simtim. Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fim atenti la interlocutor, ne pregatim in minte un raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care sa ne transforme in invingatori in discutia respectiva. Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla ceea ce gandeste sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica. Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne confirma asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete de la bun inceput, a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor intr-o categorie pana sa spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare. Identificarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o insatisfactie personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare si pentru povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntem obositi sau plictisiti, este un alt blocaj in ascultare. Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile. Nu mai ascultam ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de a-l contrazice, de a ne manifesta opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au tendinta de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj. In ceea ce priveste problemele de comunicare specifice ierarhiei organizationale, in comunicarea managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta consta in tendinta sefilor de a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor, de a o investi cu valoare negativa, avand tendinta de a comunica cu cei care au acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile conflictuale ale rolului de lider, adica cerinta

23

de a indeplini sarcini specifice de serviciu si de a oferi in acelasi timp suport socioemotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatii. Alte probleme in comunicare:

Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt problemele legate de: 1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate uriasa de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de informatie sau intermitente in fluxurile comunicationale. La fel de posibil este sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza o cantitate insuficienta de informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul tipic este cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale. 2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau irelevante pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu accesibile, acest lucru nedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoie de anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiile ajung prea tarziu la beneficiar, ceea ce are un impact negativ asupra eficientei organizatiei. 3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in general prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date care pot avea o importanta considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza propagarea informatiilor pe orizontala, ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct in indeplinirea scopurilor organizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce evident, afecteaza functionarea eficienta a intreprinderii. O alta problema este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce la greseli de interpretare. In loc de concluzie

Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatile personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sa puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice

24

 Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterarea mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si a culturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare. Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de o comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toate elementele unei comunicari. Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele sale esentiale au aratat ca: 55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica 38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam 7% este comunicat prin cuvinte

Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe, prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respect reciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si fler. Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptat la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.

Cel mai important aspect al unui proces este informatia, iar comunicarea este modalitatea prin care o obtinem.

25

MODULUL II EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE MODUL 2. EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE Cap. I ALGEBRA

1. MULTIMI Multimea numerelor naturale

= {0, 1, 2, 3, ...}

Multimea numerelor intregi

= {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.

Multimea numerelor rationale

Multimea numerelor reale

= (-; +)

2. PROPORTII Definitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie. Exemplu : 2 4 3 6

a c , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei. b d -a si d se numesc termeni extremi -b si c se numesc termeni mezi
Pentru proportia Proprietatea fundamentala a proportiilor: produsul extremilor = produsul mezilor
a b c d

Modalitati de calcul:

x=

x=

x=

x=

26

3. MEDIA ARITMETICA Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarul lor. Media aritmetica =

abcd 4

4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE Definitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z

Regula de trei simpla:

a b c x y z

2,5 lei..............1 kg cuie 6 lei............... x kg cuie

2,5 lei..............1 kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE Definitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz Regula de trei simpla: 8 zile..............10 muncitori X zile...............14 muncitori 810 = x14 15 zidari..............30 zile 20 zidari............... x zile 1530 = 20x

6. PROCENTE Definitie : P% =

Exemple: 5% = 3,78% = X% din Y se scrie X%Y

Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 =

27

= 1,5

Cat la suta reprezinta X din Y? ?% Y=X Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20? ?% 20 = 5 ?% = 5:20 = 0,25 = 25 %

7. UNITATI DE MASURA 7.1.Unitati de Lungime km hm dam 10n m dm cm mm unde n = numarul de pasi urcati sau coborati. Exemple : 3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam : 10n

7.2.Unitati de Masa kg hg dag 10n g dg cg mg Exemple : 4 g = 4000 mg 1 tona = 1000 kg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg : 10n

28

7.3.Unitati de suprafata km2 hm2 dam2 102n m2 dm2 cm2 mm2 : 102n

Exemple: 1 m2 = 1m 1m 1m2 = 100cm 100cm = 10000cm2

7.4.Unitati de volum km3 hm3 dam3 103n m3 dm3 cm3 mm3 : 103n

Exemple: 1 m3 = 1m 1m 1m 1m3 = 1000 litri m = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul 1m3 = 100cm 100cm 100cm = 1000000cm3

29

Cap. II GEOMETRIE 1.Geometrie plan 1.1. Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

1.2. Paralelogramul Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime). 1.3. Dreptunghiul Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC. 1.4. Patratul Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.
30

1.5. Trapezul Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea). 1.6. Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

2.Geometrie n spaiu 2.1. Corpuri - Poliedre 2.1.1.Piramida Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulat. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

31

2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. 2.1.3.Trunchiul de piramida Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala Volumul Vtrunchi de piramida=

32

2.2.Corpuri - Corpuri rotunde 2.2.1.Cilindrul Avem: AA' - generatoare (not. g) OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala: Aria total: Volumul cilindrului:

2.2.2.Conul Avem: VA - generatoare (not. g) VO - inaltimea conului (not. h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului:

2.2.4.Sfera

Avem: OA - raz (not. r) Aria sferei: Volumul sferei:

33

MODULUL III IDENTIFICAREA SARCINILOR I PLANIFICAREA ACTIVITII In cadrul acestui modul se va prezenta: 1) Identificarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acestea astfel incat : Sarcinile, procedurile i instruciunilereferitoare la lucrarea de executat sunt identificatecorect i complet. Se clarific eventualele nenelegeri privindsarcinile, procedurile, instruciunile identificate / primite, apelnd la persoanele competente. Se identific cu responsabilitate frontul de lucru iobiectivele de realizat. 2) Planificarea unei activitati curente astfel incat : Se identific corect i realist timpul necesar pentrurealizarea lucrrii. Se stabilete etapele de lucru i modul deabordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i detimpul alocat. Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru i de eventualelesituaii care pot interveni. 1.1. Comunicare i informaie Pe baza procesului de comunicare-intelegere, mai multe entitati ce comunica intre ele pot ajunge la concluzii, teluri, norme, valori si principii comune fiind capabile, astfel, sa creeze structuri sociale intragrup. Prin procesul de comunicare comunitatile nu numai ca se creeaza dar ele se si dezvolta si din pacate se si distrug. Comunicarea vazuta ca participare sau coparticipare Comunicarea este un proces in care se cedeaza si se primesc informatii. Este un proces implicativ in care participarea membrilor unui anumit grup este necesara. Aceasta participare nu trebuie nteleasa ca fiind existenta doar la nivelul procesului de comunicare deoarece existenta grupurilor si a actiunilor comune ale acestora implica participarea. Coparticiparea reprezinta o implicare partiala. In orice grup exista un nucleu constant care participa efectiv la realizarea telului propus si duce tot greul actiunilor si exista si anumite elemente care nu sunt nici ostile dar nici pasive dar care participa, uneori, doar la anumite actiuni in vederea atingerii acelui tel comun. Comunicarea poate fi inteleasa si ca organizare Existenta grupurilor si mai ales a structurilor sociale formale din cadrul acestora implica, alaturi de norme, legi, reguli, ierarhizare, automat si organizarea. Putem afirma ca unul dintre marile avantaje ale organizarii actiunilor este reprezentat de scurtarea perioadei de timp in care se atinge telul propus. Un alt mare avantaj al organizarii este cresterea nivelului de siguranta al membrilor grupului precum si increderii in ceea ce priveste atingerea telului propus. Ultimul mare avantaj pe care o sa-l evidentiem legat de organizare este reprezentat de posibilitatea controlului actiunilor. La nivel macro, comunicarea-organizare se imparte in doua, rezultand comunicarea-organizare intrasistemica, caz in care focalizarea se manifesta in interiorul sistemului si comunicarea-organizare intersistemica, situatie in care actiunile sunt axate pe legatura sistem-sistem. Deoarece informatia constituie obiectul principal al comunicarii, trebuie sa atinga urmatoarele calitati: Consistenta - suficient de cuprinzatoare incat sa poata furniza cat mai multe cunostinte; Relevanta - sa poata furniza acele cunostinte care lipsesc, in vederea luarii unei decizii; Exactitate - continutul ei sa reflecte situatia reala a fenomenului; Oportunitate - sa fie furnizata in timp util; Accesibilitate - sa fie clara, usor de inteles. Dezvoltarea activitatilor sociale, care au ca obiect transmiterea, memorarea sau tratarea informatiei, a generat o diversificare fara precedent a naturii informatiilor, concomitent cu cresterea exponentiala a volumului acesteia. Se impune astfel clasificarea informatiei atat dupa forma sa cat si dupa natura si suportul utilizat.
34

Clasificarea informatiei A. Clasificarea informatiei dupa forma sa: Forma analogica a informatiei consta in reprezentarea fenomenelor fizice, imagini fixe, sunete si imagini in miscare asa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de inregistrare, fara a fi necesara o conversie sau codificare a acestora inainte de transmiterea sau memorarea pe suporturile tehnice de informatii. Exemple de reprezentare analogica a informatiei: 1. inregistrarea mesajelor si a altor informatii sonore pe banda magnetica sau caseta magnetica cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic (magnetofon, casetofon) precum si a dispozitivelor de captare a sunetului (microfon); 2. inregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activitati, operatii, procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine si sunet de tip videorecorder si a camerei de luat vederi adecvate. Forma digitala a informatiei se realizeaza, fie pornind de la fenomenul real, fie de la forma analogica a acestuia, in ambele cazuri avand loc o codificare numerica, o evaluare cantitativa, o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentarii. 1. 2. B. Clasificarea informatiei dupa natura sa: date: numerice, alfabetice, alfanumerice. texte organizate sub forma de documente, pagini de texte, paragrafe, fraze, cuvinte si caractere, destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare si tehnoredactare a textelor, control gramatical si semantic al cuvintelor, punerii in forma si apoi in pagina a textului redactat. documente grafice ce pot contine reprezentari grafice, desene schite tehnice etc. si care pot fi vizualizate prin afisare pe monitorul calculatorului, tiparirea lor la imprimanta sau la dispozitivul de realizare desene (plotter) etc. secvente audio generate de vocea umana, fenomene din realitate, instrumente muzicale sau sintetizoare electronice de voce si acustice. secvente video de natura animata sau film, insotite de cele mai multe ori de informatie sonora: voce sau sunet.

3. 4. 5.

C. Clasificarea informatiei din punct de vedere al suportului tehnic utilizat: 1.informatie aflata pe suporturi tehnice : a) suporturi magnetice : banda magnetica, caseta magnetica, discul magnetic, discul flexibil, cartela magnetica etc. b) suporturi cu lectura optica : discurile optice a caror informatie este citita optic cu dispozitive lasser. 2. informatie aflata pe suporturi grafice: a) suporturi opace realizate din hartie, cum sunt : documentele clasice, documentele informatice obtinute la imprimanta, documentele realizate cu ajutorul mesei de desen (plotter). b) suporturi transparente realizate din pelicula fotografica, pelicula film, microfilm etc. 1.2. Procesul de planificare si comunicare Etapele planificrii strategice: 1. Definirea problemei de soluionat - Analiza situaiei (intern sauextern). 2. Planificarea i programarea 3. Derularea aciunii i comunicarea 4. Evaluarea Lista de verificare pentru oportunitile de comunicare 1- Sursa mesajului 2- Solicitrile mesajului 3- Comunicarea verbal/non-verbal
35

1.3. Elementele procesului de planificare Planificarea se afl n strns legtur cu procesul decizional, calitatea planurilor fiind determinat n mare parte de abilitile personale Planificarea este necesar mai ales pentru c crete intervalul de timp dintre momentul adoptrii deciziei i cel al observrii rezultatelor. Deciziile sunt mijloace de atingere a scopurilor, fiecare decizie fiind generat de un proces dinamic influenat de mai muli factori. Alegerea corect depinde de natura problemei, de timpul disponibil, de costul strategiei individuale, de abilitile celui care ia decizia, de situaiile conjuncturale din mediul internaional. Planificarea presupune c managerii iau decizii n legtur cu cele patru elemente fundamentale ale planului: obiectivele, aciunile, resursele, implementarea. Stabilirea obiectivelor- obiectivele sunt condiiile pe care planificatorul le consider satisfctoare i necesare pentru funcionarea ulterioar a organizaiei. Stabilirea obiectivelor trebuie s in cont de: Prioritatea obiectivelor. Resursele se aloc n funcie de importana acordat anumitor obiective, care trebuie nti evaluate i clasificate. Dimensionarea temporar a obiectivelor. Obiectivele pot fi pe termen scurt sau lung. Interesele celor care sunt influenai de stabilirea obiectivelor (angajai, clieni, furnizori, agenii guvernamentale). Msurarea obiectivelor. Planificarea aciunilor- aciunile sunt mijloacele preferate pentru a atinge obiectivele. Ea poate determina succesul sau eecul ndeplinirii obiectivelor. Resursele- sunt constrngerile exercitate asupra aciunilor. Un plan trebuie s specifice resursele necesare precum i resursele poteniale i modul de alocare. Cea mai important tehnic pentru alocarea resurselor este bugetul. Implementarea se realizeaz prin intermediul activitilor realizate de angajai, motivndu-i pe acetia s le duc la ndeplinire. Principii folosite n planificare 1. principiul perioadei de angajare se refer la stabilirea perioadei n care se pot recupera resursele investite ntr-o aciune; 2. principiul flexibilitii presupune ca planurile i programele s se adopte n raport cu evenimentele i situaiile noi; 3. principiul coordonrii planurilor pe termen scurt cu cele pe termen lung 2. Planificarea activitatii I) Se identific corect i realist timpul necesar pentru realizarea lucrrii: Operaii de montarea panourilor de cofraj pentru un stlp II) Se stabilete etapele de lucru i modul deabordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i detimpul alocat. a) organizarea frontului de lucru b) stabilirea necesarului de material c) aprovizionarea d) stabilirea (si incadrarea) necesarului de muncitori ( conform calificarii ) e) realizarea lucrarii f) receptia lucrarii III) Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru i de eventualelesituaii care pot interveni: - faza 1 trasarea axelor perpendiculare i conturul stlpului; - faza 2 fixarea ramei de trasare; - faza 3 fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj; - faza 4 montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se provizoriu;
36

- faza 5 montarea armturii; - faza 6 montarea provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra; - faza 7 continuarea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj; - faza 8 se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu de ancoraj i zvor; - faza 9 scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de achii i de eventuale gunoaie i montarea definitiv a ferestrei de control; - faza 10 montarea calotului de baz i a calotului metalic care mbrac rostul la partea superioar a ferestrei de control. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC 1. Identificarea particularitilor frontului de lucru 1.1. Particularitile frontului de lucru sunt identificate, cu atenie, avndu-se n vedere toate aspectele relevante pentru desfurarea activitilor. 1.2. Lungimea frontului de lucru este identificat corect, funcie de tipul lucrrii de executat i de metoda de lucru folosit. 1.3. Mrimea i numrul sectoarelor de lucru sunt stabilite n corelaie cu lungimea frontului de lucru i metoda de lucru adoptat. 2. Identificarea mijloacelor de munc necesare 2.1. Mijloacele de munc sunt identificate pe baza fielor tehnologice ale lucrrilor planificate. 2.2. Materialele necesare sunt identificate n funcie de tipul lucrrii de executat. 2.3. Echipamentele de munc sunt identificate avndu-se n vedere toate activitile planificate pentru ziua de lucru. 3. Aprovizioneaz locul de munc cu mijloacele de munc necesare 3.1. Aprovizionarea se face conform necesarului, pe schimb sau pe zi, avndu-se n vedere spaiul de lucru disponibil. 3.2. Aprovizionarea locului de munc cu mijloacele de munc necesare este realizat n conformitate cu prevederile fiei tehnologice. 3.3. Starea echipamentelor de lucru este verificat cu atenie, n momentul prelurii acestora. 4. Organizeazarea spaiului propriu de lucru 4.1. Uneltele, sculele i materialele de lucru sunt aezate ordonat avnd n vedere spaiul disponibil. 4.2. Degajarea locului de munc la finalul activitilor se realizeaz asigurndu-se recuperarea materialelor refolosibile, prin metode specifice. 4.3. Spaiul propriu de lucru este organizat avndu-se n vedere necesitile de desfurare ale celorlali membrii ai echipei. Gama de variabile: Particularitile frontului de lucru: amplasare, configuraie, extindere, vecinti, etc. Aspecte relevante: spaiu de lucru, spaiu pentru depozitarea materialelor, spaiu de circulaie, ci de acces, puncte de aprovizionare cu materiale, locuri de depozitare a deeurilor, surse de energie electric, ap, grupuri sanitare, etc. Mijloace i echipamente de munc: scule, unelte, dispozitive, utilaje, etc. Metode de lucru: specifice tehnologiei. Starea echipamentelor de munc: integritate, stare de funcionare, stare de curaenie, grad de uzur, etc.

37

MODULUL IV APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUIE I DE CONTROL A CALITII In cadrul acestui modul se va prezenta: - Identificarea normelor tehnice specificeactivitii Normele tehnice de execuie i de control acalitii sunt identificate n funcie de specificulactivitii. Procedurile specifice de asigurare a calitiisunt identificate pentru fiecare tip de activitate - Verificarearezultatelor activitilor Confruntarea cu atenie a rezultatelor activitii cucerinele documentaiei / proiectului i, dac estecazul, se propune msuri de remediere. Deficienele de calitate i cauzele lor seraporteaza n conformitate cu procedura de lucru /control de la punctul de lucru / locul de munc, ntotalitate i cu operativitate - Remedierea defectelor 3.1. Remedierea defectelor se face cupromptitudine i sim de rspundere. 3.2. Calitatea remedierilor este verificat atent icu profesionalism 1. Noiuni de calitate Controlul calitii, asigurarea calitii i managementul calitii sunt noiuni care se contureaz ntr-o msur tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor, indiferent de produs, ramur, locaie sau mrime. Controlul calitii se concentreaz asupra controlului produselor sau operaiilor, adic accentul se pune pe verificarea sau msurarea produselor sau operaiilor i cele necorespunztoare sunt sortate i ndeprtate. Asigurarea calitii se refer la calitatea produselor dar sunt incluse i elemente de dirijare pentru conducerea acestei caliti. Calitatea produselor i serviciilor, are o importam central n orice organizaie. Aceasta a devenit o chestiune de supravieuire pe piaa intern i internaional, cu o competiie din ce n ce mai puternic. Pentru realizarea unei nelegeri corespunztoare a conceptului de calitate este necesar s se ia n considerare toate prile interesate. Cele mai importante grupe de pri interesate sunt: clienii; angajaii; furnizorii/partenerii; proprietari/acionarii; societatea; 1.1. Conceptul de asigurare al calitii ASIGURAREA CALITII reprezinta ansamblul activitilor preventive prin care se urmrete n mod sistematic s se asigure corectitudinea i eficacitatea. Aceste activitati preventive sunt: Planificare Organizare Coordonare Antrenare Tinere sub control Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit. 1.2. Conceptul de control al calitii Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii unei entiti,
38

n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute. Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n ce msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate. Inspecia calitii reprezint activitile prin care se msoar, examineaz, ncearc una sau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specificate, n scopul determinrii conformitii acestor caracteristici Verificarea calitii reprezint confirmarea conformitii cu cerinele specificate, prin examinarea i aducerea de probe tangibile. Frecvenele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini din proiect. n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor depete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luat dect pe baza acordului scris dat de beneficiar i proiectant. 1.3. Documentele calitatii specifice locului de munc DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate Pentru lucrrile de finisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentele specifice locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul executant constau n: tabelele de finisaje din proiect; planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite; extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de finisaje; normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat; procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat al organizaiei; instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse n Fiele tehnice ale produselor, emise de furnizor; Instruciuni de lucru Instruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de lucru/ utilaj etc. Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecven activiti i procese. Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care ar fi afectate de lipsa unor astfel de instruciuni. Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce nevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile necesare pentru a-i executa corect sarcinile. Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s fie n ordinea operaiilor, si s reflecte cerinele i activitile relevante. Formulare Formularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz conformitatea cu cerinele SMC. Formularele trebuie s conin : 1. titlul 2. numrul de identificare 3. revizia i data reviziei. Formularele trebuie s fie menionate sau ataate la manualul calitii, la procedurile documentate i / sau la instruciunile de lucru. Specificaii tehnice/ desene Specificaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele.
39

Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern. Exist diferite cerine ale standardului careorganizatie, organizaia de poate mbunti SMC Specificaiile sunt unice pentru prin produs/ aceea standardul dei referin poate conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu nu demonstra le detaliaz. modCaiet de sarcini poate fi considerat o specificaie. le cere n explicit, de exemplu: Desenele tehnice sunt documente ale produsului. harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri Desenele clienilor fac parte din documentaia extern. ale proceselor; Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern. specificaii; Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC i instruciuni de lucru i/ sau de testare; poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere documente n mod explicit, deconinnd exemplu: comunicri interne; harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor; programe de producie; specificaii; lista furnizorilor aprobai; instruciuni de lucru i/ sau de testare; documente coninnd comunicri interne; planuri de testare i inspecie; programe de producie; planuri ale calitii. lista furnizorilor aprobai; planuri de testare i inspecie; planuri documentate ale calitii. Proceduri Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti Proceduri documentate sau a unui proces. Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti sau a unui proces. n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise. n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise. Ele Ele pot pot face face referire referire la la instruciuni instruciuni de de lucru, lucru, care care definesc definesc cum cum se se realizeaz realizeaz o o anume activitate . anume activitate . Procedurile descriu n general activitile, care traverseaz mai multe funcii. Structura Structuraunei uneiproceduri proceduripoate poatefifiexprimat: exprimat: n text, text, -- n - diagrame flux, -- diagrame tabele, flux, combinaie a acestora. -- tabele, Instruciunile de lucru se refer mai curnd la activiti n cadrul unei singure funcii.

- combinaie a acestora. Coninutul proceduriiva descrie activitile Nivelul de detaliu poate varia n functie de: - complexitatea activitatii, - metodele utilizate, - nivelul de instruire si capacitatea de ntelegere a personalului, care va executa activitatea respectiva. 1.4. Standarde de calitate Standardul ISO 9001 este acela dintre standardele ISO internationale ce contine criterii pentru documentarea, implementarea si certificare unui sistem de managementul calitatii, practic. Norme tehnice: -norme de calitate, -instruciuni de lucru, -caiete de sarcini,
40

-norme interne, -criterii i reglementri naionale / internaionale, -standarde tehnice Tipuri de activitate executarea cofrajelor pentru: fundaii, stlpi din beton armat monolit, perei din beton armat monolit, grinzi din beton armat monolit, planee din beton armat monolit, scri din beton armat monolit; executarea schelelor; montarea de panouri prefabricate; executarea pardoselilor de lemn i montarea parchetelor; executarea acoperiului tip arpant; ncadrarea i ajustarea tmplriei. 1. 2. 3. 4. Tipuri de defecte / deficiene posibile: defecte ale planeitii cofrajelor, abateri de la verticalitate, abateri de la orizontalitate. defecte ale materialului lemnos: de form: curbura, nsbierea trunchiului, conicitatea anormal, lbrarea trunchiului,ovalitatea, nfurcirea trunchiului, canelurile. de structur: fibra crea, fibra rsucit, fibra nclcit, excentricitatea, coaja nfundat, nodurile. Echipamente pentru controlul /verificarea calitii lucrrilor efectuate: -furtun de nivel, fir cu plumb, nivel cu bul de aer, etc. ASIGURAREA CALITII LUCRRILOR EXECUTATE 1. Identificarea cerinelor de calitate specifice 1.1. Cerinele de calitate sunt identificate n urma participrii la instructajele periodice cu privire la calitatea lucrrilor. 1.2.Cerinele de calitate sunt identificate cu atenie, pe baza indicaiilor din fiele tehnologice specifice lucrrilor. 1.3. Cerinele de calitate sunt identificate, cu responsabilitate, conform normelor privind abaterile i toleranele admisibile la lucrrile de executat. 2. Aplicarea procedurilor tehnice de asigurare a calitii 2.1. Procedurile tehnice de asigurare a calitii sunt aplicate cu responsabilitate, n funcie de tipul lucrrii de executat. 2.2. Procedurile tehnice de asigurare a calitii sunt aplicate permanent, pe ntreaga perioad de derulare a lucrrilor, n vederea asigurrii cerinelor de calitate specifice acestora. 2.3. Procedurile de asigurare a calitii sunt aplicate respectnd precizrile din documentaia tehnic specific 3.Verificarea lucrrilor executate din punct de vedere calitativ 3.1. Verificarea calitii lucrrilor executate se realizeaz cu responsabilitate, pe faze de

lucru.

3.2. Caracteristicile tehnice ale lucrrilor realizate sunt verificate prin compararea atent a calitii execuiei cu cerinele de calitate impuse de tehnologia de execuie i normele de calitate specifice.
41

3.3. Verificarea se realizeaz cu exigen, prin aplicarea metodelor adecvate tipului de lucrare executat i caracteristicilor tehnice urmrite. 3.4. Verificarea calitii lucrrilor executate se realizeaz cu atenie, utiliznd corect dispozitivele de verificare specifice necesare. 4. Remedierea deficienelor constatate 4.1. Eventualele deficiene constatate sunt remediate cu promptitudine i seriozitate. 4.2. Deficienele sunt remediate permanent, pe parcursul derulrii lucrrilor. 4.3. Deficienele sunt eliminate prin depistarea i nlturarea cauzelor care le genereaz. 4.4. Lucrrile executate trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate impuse de tehnologia de execuie i normele de calitate specifice. Gama de variabile: Cerine de calitate: conform instruciunilor de lucru, fielor tehnologice, caietelor de sarcini, normelor interne, criteriilor i reglementrilor naionale, standardelor tehnice. Metode de verificare a calitii execuiei: vizual, msurare, verificare cu AMC-uri i SDV-uri adecvate fiecrui tip de lucrare. Caracteristici tehnice ale lucrrilor: poziia/nclinarea/distan dintre gurile ce urmeaz a fi perforate/forate, stabilitatea i rezistena elementelor de susinere, dimensiunile, orizontalitatea, planeitatea, verticalitatea pentru lucrrile de zidrie, etc. Deficiene posibile: neetaneiti ale instalaiilor, montare incorect a elementelor de susinere, front instabil, dimensiuni incorecte, neplaneitate, dezaliniere, defecte aprute n urma montajul, etc. Scule i echipamente pentru controlul/verificarea calitii lucrrilor efectuate: dreptar, rulet, metru liniar, aparat de trasat cu laser, nivel cu bul de aer, fir cu plumb, furtun de nivel, compresor, manometru, etc. Cauze care genereaz deficiene: materiale necorespunztoare, nerespectarea tehnologiei de lucru, nerestectarea teetelor de preparare pentru betoane, diverse erori umane etc.

42

MODULUL V UTILIZAREA INSTRUMENTELOR, SCULELOR, UNELTELOR, MAINILOR, UTILAJELOR I INSTALAIILOR 1. Identificarea instrumentelor, sculelor,uneltelor, mainilor, utilajelor, instalaiilor necesare lucrrilor de executat 1.1. Se identificata instrumentele, sculele, uneltele, mainile, utilajele, instalaiile n funcie de tipul lucrrii de executat. 1.2. Alegerea cu discernmnt a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 1.3. Alegerea corecta a sculelor pentru executarealucrrilor de debitare. 1.4. Sculele identificate sunt corespunztoare calitativ. 1.5. Mainile, utilajele, instalaiile sunt verificate din punct de vedere al funcionalitii 2. Identificarea dispozitivelor i mijloacelor de transport necesare lucrrilor de executat 2.1. Se alege corect dispozitivele, mainile i utilajele corespunztoare pentru ridicat materiale, n funcie de specificul lucrrii. 2.2. Se alege cu discernmnt mijloacele de transport necesare transportrii la locul de munc a utilajelor, mainilor, uneltelor, sculelor i instrumentelor de msur i control a lucrrilor de dulgherie /tmplrie 3. ntreinerea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor, instalaiilor specifice lucrrilor de dulgherie / tmplrie 3.1. Se cur cu contiinciozitate uneltele, utilajele i sculele dup folosire. 3.2. Se protejeaz suprafeele metalice ale sculelor, uneltelor i utilajelor pentru perioada de conservare. 3.3. Se sterge de praf cu grij instrumentele de msur i control 4. Depozitarea sculelor, instrumentelor de msur i control i deeurilor tehnologice 4.1. Se depoziteaz sculele i instrumentele de msur i control, n modcorespunztor, la locuri special destinate acestui scop. 4.2. Deeurile rezultate din diferite operaii sunt corect depozitate la locurile special amenajate

NTREINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU 1. Verific starea echipamentelor de lucru 1.1. Echipamentele de lucru sunt verificate, cu atenie, din punct de vedere al integritii i gradului de uzur. 1.2. Echipamentele sunt selecionate cu discernmnt n vederea nlocuirii/reparrii acestora de ctre personalul abilitat. 1.3. Starea echipamentelor de lucru este verificat permanent, cu responsabilitate, pentru meninerea siguranei n utilizarea acestora pe parcursul executrii lucrrilor. 2. Aplic procedurile de ntreinere a echipamentelor de lucru 2.1. Procedurile de ntreinere sunt aplicate n condiii de siguran, n locuri special amenajate. 2.2. Procedurile de ntreinere sunt aplicate cu responsabilitate i atenie pentru meninerea duratei normale de lucru a echipamentelor. 2.3. Procedurile de ntreinere sunt selectate n funcie de tipul sculelor, uneltelor i utilajelor, n conformitate cu indicaiile productorilor. 2.4. Prescripiile tehnice ale echipamentelor de lucru sunt aplicate n mod adecvat.
43

3. Informeaz asupra deteriorrii/ defectrii echipamentelor de lucru 3.1. Informarea se realizeaz, cu promptitudine, pentru asigurarea continuitii procesului de munc. 3.2. Informarea asupra defectrii sculelor, uneltelor, dispozitivelor i utilajelor se realizeaz conform reglementrilor interne de la locul de munc. 3.3. Informarea privind starea echipamentelor de lucru este clar, corect i la obiect. Gama de variabile: Echipamente de lucru: scule, unelte, dispozitive, echipamente, etc. Personal abilitat: ef de echip, maistru, inginer, ef de antier, director, etc. Starea echipamentelor: numr, integritate, grad de uzur, diverse defecte, etc. Proceduri de ntreinere: curire uscat, frecare cu peria, ascuire, reparare, ungere, etc. Norme de tehnica securitii muncii specifice lucrrilor de cofraj 1.Sculele i uneltele de mn trebuie confecionate numai din materiale corespunztoare operaiilor ce se vor executa. 2.Uneltele de mn acionate electric trebuie s corespund prevederilor de tehnic a securitii muncii privind instalaiile i echipamentul electric, fiind interzis s se lucreze cu ele nainte de a fi verificate de ctre electrician. 3.Cozile i mnerele uneltelor de mn vor fi netede, bine fixate i vor avea dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod. 4.La executarea lucrrilor la nlime uneltele de mn se pstreaz n geni rezistente i se fixeaz bine pentru a nu provoca accidente prin cdere. 5.Toate uneltele de mn vor fi verificate cu atenie la nceputul schimbului de lucru, nlocuinduse cele necorespunztoare. 6.Ansamblurile care alctuiesc cofrajele pentru turnarea stlpilor, care trebuie ridicate la nlime i care se aduc la locul de montare cu ajutorul macaralelor, trebuie s fie asamblate perfect i s aib elementele componente bine consolidate ntre ele. 7.Cofrajele se monteaz la nlime de pe podina de lucru aezat pe schele de susinere. Podinile trebuie s aib nlimea de 0,7 m, s fie mprejmuite cu balustrade de 1 m nlime i cu scnduri de margine de minimum 15 cm nlime. 8.Toi muncitorii vor folosi n mod obligatoriu, de cte ori lucreaz la nlime, centuri de siguran bine prinse de prile fixe solide ale construciei. SDV-uri necesare executrii lucrrilor de cofraje 1.Ciocanul pentru btut cuie este format dintr-un corp de oel i o coad de lemn tare, mpnat cu o pan, sau printr-o armtur metalic; lungimea cozii trebuie s fie de aproximativ trei ori lungimea ciocanului. Are o greutate de 500 . . . 1000 grame. 2.Ciocanul pentru btut i scos cuie este prevzut cu o despictur la captul ascuit al corpului cu ajutorul cruia se scot cuiele. 3.Cleteutilizat la scoaterea cuielor din elementele de cofraj care se demonteaz. 4.Dalta utilizat la executarea scobiturilor de mic adncime, precum i la fasonarea lemnului. 5.Nivela cu bul de aer are lungimea de 30 . . . 60 cm i feele perfect plane. Tuburile de sticl cu care este prevzut sunt umplute parial cu lichid, rmnnd o bul de aer. Pe tuburi sunt nsemnate repere. 6.Firul cu plumb (cumpna) se compune dintr-o sfoar de al crui capt este suspendat o
44

greutate. Cu ajutorul lui se stabilete i se controleaz verticalitatea diferitelor elemente. 7.Dreptarul se folosete la verificarea liniilor drepte i a suprafeelor plane. Se confecioneaz dintr-un dulap de brad uscat, dat la rindea. Are lungimea de 1 4 m, iar seciunea de 4 x 15 cm, astfel nct s nu se deformeze. 8.Metrul se folosete la msurarea dimensiunilor elementelor de construcii. Metrul nu poate fi utilizat la msurarea unor dimensiuni mai mari de 2 m, ntruct se cumuleaz erorile de la fiecare msurare. 9.Colarul (vinclul, echerul) servete la verificarea i trasarea unghiurilor drepte. Se confecioneaz din lemn sau oel lat. La colarul pentru verificri latura mare are pn la 50 cm lungime iar cel pentru trasare are lungimea laturilor mai mare de un metru. Colarul trebuie s aib unghiul perfect drept (90). Clasificare SDV-uri Scule, unelte specifice lucrrilor de dulgherie: -tesl, ferstru, rindea, ferstru electric, bormain electric etc. Instrumente de msur i control specifice lucrrilor de dulgherie: -metru, rulet, furtun de nivel, fir cu plumb, nivel cu bul de aer. Dispozitive de ridicat: scripei, troliu, macara fereastr, etc. Mijloace de transport: minicar, camion, tractor cu remorc etc. Materiale folosite la conservarea uneltelor i sculelor: vaselin, ulei, vopsea etc.

electrofierastrau Makita Cu motor puternic de 2000 de wati, pozitionat longitudinal.Exceptional echilibrate si usor de manuit.

Geanta scule mecanic

45

Tip produs: scule de mana

CIOCAN PENTRU DULGHERIE 600g

CREION TIMPLARIE HB ROSU

Echere

Furtune Nivel

Lere

Metru Tamplar

Nivele (Poloboace)

Rulete

Sublere

Testere Digitale

46

MODUL 6 - RESPECTAREA NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI PSI DE TEHNICA MODUL 7 - RESPECTAREA NORMELOR SECURITATII MUNCII SI PSI
NOIUNI DE IGIENA MUNCII 1. OBIECTUL I IMPORTANA IGIENEI

Igiena este tiina pstrrii i ntririi sntii omului. Ea se ocup cu studiul factorilor de mediu care influeneaz creterea i dezvoltarea organismului, cauzele care produc bolile i metodele folosite pentru combaterea lor. Dac nu se cunosc i nu se respect regulile igienice, funcionarea normal a organismului poate fi deranjat i apare starea de indispoziie, de boal. Igiena ne nva cum s prevenim mbolnvirile, cum s ne pstrm sntatea. Este deci o tiin a sntii. Igiena ne nva nu numai cum s prevenim starea de boal a organismului, ci si cum sa ntrim starea de sntate. Ea ne arat care sunt factorii duntori i folositori de care depinde sntatea noastr. Aceti factori sunt multipli i acioneaz diferit asupra organismului. De asemenea, igiena ne ajut s ne formm i dezvoltm o personalitate echilibrat emotiv, stpn pe sine n faa situaiilor dificile, cu o inteligen capabil s rezolve diferite probleme pe care viaa le ridic. O consecin fireasc a cunoaterii i aplicrii n practic a principiilor i regulilor igienei este prelungirea duratei de via a omului. Aplicarea i respectarea regulilor de igien de care depinde sntatea noastr, cer un efort mult mai mic dect cel pe care l depunem ncercnd s ne vindecm de o boal dup ce a aprut. Boala aduce suferine fizice i psihice, ntreruperea activitilor zilnice, separarea de cunoscui i prieteni, cheltuieli pe medicamente etc. Chiar dup ce s-au vindecat unele boli, las urme care slbesc capacitatea de munc i rezistena organismului. Omul sntos muncete cu plcere i spor, se poate bucura de via, privete cu ncredere viitorul. Omul bolnav sufer mult, devine nencreztor n puterile proprii i n ali oameni, e nefericit. 2. IGIENA MUNCII N SECTORUL INDUSTRIAL. COMBATEREA NOXELOR INDUSTRIALE Igiena muncii este tiina care se ocup de pstrarea i ntrirea sntii lucrtorilor la locul de munc, de msurile de securitate a muncii i de prevenirea i combaterea bolilor profesionale. Mediul industrial trebuie s ndeplineasc anumite condiii igienice care s asigure pstrarea sntii i a puterii de munc a lucrtorilor. Msurile de protecie i organizare a muncii, au ca scop s asigure, n primul rnd lucrtorilor, microclimatul corespunztor. a.Condiiile igienice ale microclimatului n sectorul industrial.

47

Microclimatul se refer la: ncperile unde se desfoar activitatea care trebuie s fie mari, spaioase, bine ntreinute i curate, care s favorizeze micarea liber a lucrtorilor i evitarea accidentrilor i a noxelor profesionale (nox orice agent vtmtor organismului). Temperatura aerului trebuie s fie de 18-20 0C. n unele sectoare industriale, cum ar fi cele din industria prelucrrii metalelor (turntorie, forje) temperatura aerului este mai ridicat dect cea normal. n aceste condiii pentru a se apra mpotriva cldurii, organismul elimin o mare cantitate de ap i sruri, meninnd astfel temperatura constant a corpului. n aceste situaii lucrtorii vor bea sifon sau ap la care adaug 0,2% - 0,5% sare. Aciunea vtmtoare a temperaturii nalte se poate atenua prin folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi etc. Deosebit de importante sunt costumele de protecie. Muncitorii vor purta o mbrcminte uoar din bumbac sau din ln, de culoare deschis care reflect radiaiile calorice. Cei care lucreaz n imediata apropiere a sursei de cldur, trebuie s poarte mbrcminte de azbest. Exist i situaii n care muncitorii trebuie s lucreze la temperaturi mai joase, ceea ce poate determina scderea rezistenei naturale a organismului la diferite boli: reumatismul, amigdalitele, bronitele etc. n aceste situaii mbrcmintea de protecie se compune din haine, nclminte i mnui confecionate din materiale rele conductoare de cldur i umiditate, dar permeabile pentru aer. Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normal variaz ntre 50 i 70%. n afara acestor limite aerul se consider uscat, respectiv umed. Aerul uscat tulbur respiraia, usuc mucoasele i d o senzaie neplcut. Aerul umed ngreuneaz respiraia i evaporarea transpiraiei i duce la scderea rezistenei organismului fa de boli. Curenii de aer n industrie se produc n mod special n atelierele cu surse puternice de cldur (forje, turntorii, cuptoare). Cercetrile efectuate arat c organismul omului poate suporta fr pericol curenii de aer, cu viteze chiar de 3-4 m/s, dac temperatura lor nu este prea sczut. n orice caz, pericol mai mare mbolnvire l prezint oprirea instalaiilor de ventilare, deoarece aceasta determin noxe care pot produce intoxicaii acute sau mbolnviri profesionale. Presiunea atmosferic care normal este de 760 mmHg, iar variaiile mici nu sunt resimite de organismul uman. Sunt ns i situaii n care muncitorii trebuie s lucreze la presiuni mult mai mici sau mult mai mari. La presiune sczut sunt expui cei care lucreaz la altitudini mari, cazuri n care, uneori, se impune ca msur de precauie, folosirea mtii de oxigen. La presiune crescut sunt expui cei care lucreaz la fundaii i poduri, la lucrrile submarine etc. Trebuie evitat trecerea brusc de la presiune sczut la presiune normal, care poate provoca dureri de articulaii, dureri ale muchilor, mbolnvirea pielii, greutate n respiraie (boala de cheson). Prevenirea accidentelor i mbolnvirilor profesionale datorate factorilor de microclimat se realizeaz prin msurile tehnico-organizatorice adecvate situaiei respective, i anume: modificare procesului tehnologic sau a utilajului; ventilarea general, parial, local sau combinat; izolarea spaiului de lucru i amenajarea de spaii speciale pentru repaus n condiii climatice normale; duuri de ap, de aer, perdele de ap, rcirea pardoselilor cu aer sau cu ap; prevederea unei instalaii de alimentare cu ap carbogazoas, cu ap uor srat alternat cu ap dulce; regim raional de lucru cu ntrerupere periodic a lucrrilor; echipamente de protecie i de lucru adecvate etc.

48

b.Noxele chimice. Un important factor de risc care apare n mediul fizic ambiant l constituie noxele chimice, reprezentate de substanele nocive care se degaj n atmosfera locurilor de munc: gaze, vapori, aerosoli, pulberi. Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaiile, arsurile chimice i exploziile. Se deosebesc urmtoarele categorii de ageni chimici nocivi: - substane toxice sunt acelea care ptrund n organism (prin inhalare, prin piele sau prin ingerare), i afecteaz funciunile i provoac intoxicaiile; - substane caustice sunt cele care n contact cu organismul provoac arsuri (clorul, oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai periculoase ale cilor respiratorii i ale tubului digestiv; - substane inflamabile sunt cele cu pericol de incendiu, dac ntlnesc condiii prielnice; - substane explozive sunt cele la care n urma unor reacii chimice foarte rapide, ntr-un timp scurt rezult produi noi cu degajare de cldur. Numeroase substane n contact cu aerul pot provoca amestecuri explozive (benzina, toluenul, acetona, acidul etilic, acidul acetic, pulberea de crbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu). Prevenirea se caracterizeaz n cazul noxelor prin: msuri tehnice: - mecanizarea i ermetizarea proceselor tehnologice; - nlocuirea substanelor toxice cu altele mai puin toxice sau chiar netoxice; - nlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu sablajul cu nisip se nlocuiete prin curare cu alice sau curare hidraulic); - nlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede; - ventilarea general, parial, local sau combinat; - echipamente de protecie i de lucru adecvate etc. msuri organizatorice: - examen medical la angajare i periodic; - depozitarea i manipularea corespunztoare a substanelor; - curarea atelierelor; - alimentaia de protecie; - instructajul muncitorilor etc. c. Pulberile industrale. Praful industrial apare n cursul desfurrii unor procese de lucru, datorit diferitelor utilaje sau instalaii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile acioneaz asupra organismului pe cale mecanic sau chimic. Cele care constituie noxe chimice au fost prezentate anterior. Aciunea mecanic a prafului industrial asupra organismului se manifest sub form de iritri ale pielii, ale ochilor i ale cilo r respiratorii. Iritaiile cilor respiratorii se por datora urmtoarele pulberi: - azbest (azbestoza); - crbune (antracoza); - siderit (sideroza); - ciment (silicatoza);

49

- siliciu (silicoza cea mai rspndit). Prin normele de igien sunt stabilite limite privind concentraia pulberilor n atmosfera zonei de lucru. Una dintre msurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde se produc pulberi. Acesta este un sistem de protecie care acoper perfect locurile periculoase, nepermind ieirea n afar a agenilor vtmtori. O alt msur este ventilaia corespunztoare cu aspiratoare speciale. d.Zgomotul i trepidaiile. Zgomotul este un factor nociv, frecvent ntlnit ntr-o serie de activiti industriale, cum sunt pilirea i tierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, ncercarea motoarelor etc. Este o aciune duntoare asupra ntregului organism, dar n special asupra sistemului nervos. Lucrtorii supui la zgomot continuu devin somnoleni, neateni, nervoi, au dureri de cap i poft de mncare redus. Din cauza unor stimuleni continui i neregulai cauzai de zgomot, urechea pierde treptat funciunea normal i n civa ani se instaleaz aa numita surditate profesional. Trepidaiile sunt micri vibratorii produse de la mainile aflate n funciune. Aciunea lor ndelungat i de o anumit intensitate, provoac aa numita boal a vibraiilor. Boala ncepe cu oboseal, dureri la nivelul umerilor, slbire, somn agitat. Se instaleaz apoi dureri la degete i articulaii, dureri care se accentueaz mai ales noaptea. Msurile de combatere a zgomotelor i vibraiilor pot fi: msuri tehnice: - nlocuirea procedeelor tehnologice sau a utilajelor zgomotoase cu altele silenioase (de exemplu nituirea pneumatic cu sudarea); - nlocuirea mecanismelor cu micare rectilinie cu mecanisme cu micare de rotaie; - echilibrarea corect a organelor de maini; - evitarea presiunilor ridicate n instalaii; - atenuarea propagrii zgomotului de la surs prin ecrane de protecie; - ntreinerea n bun stare a utilajelor; - izolarea acustic a utilajelor (capsulare antifonic, ecranare etc.); - amplasarea raional a surselor de zgomot n cldiri sau ncperi separate; - insonorizarea platformelor, a podelelor, a pereilor; - izolarea operatorilor utilajelor n cabine fonoizolante; - izolarea fundaiilor mainilor generatoare de vibraii (izolaii elastice, arcuri); - utilizarea echipamentelor individuale de protecie (antifoane interne sau externe, mnui vibroizolante, mbrcminte vibroizolant).

50

 msuri organizatorice: - examenul medical al muncitorilor la angajare i periodic i neadmiterea la lucru a celor cu afeciuni auditive, ale cilor respiratorii, ale sistemului nervos, ale articulaiilor; - schimbarea dup anumite intervale de timp ale lucrtorilor de la utilaje care produc vibraii; - instruirea personalului. e. Radiaiile. n cursul activitilor industriale sunt prezente adesea anumite radiaii. Radiaiile, n funcie de natura, intensitatea, frecvena i durata aciunii lor, pot avea diverse influene nocive asupra organismului, i anume: arsuri, oboseal, somnolen, lein, ocuri calorice, pigmentarea pielii, cderea prului, tulburri ale sngelui, boli de iradiere, leucemie etc. Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaii prin ecranare, etanare, ermetizare i automatizare, telecomand, echipament de protecie, examinare medical periodic a muncitorilor etc. f. Iluminatul la locul de munc. Un iluminat necorespunztor produce oboseala ocular i nervoas a muncitorilor. Iluminatul poate fi natural i artificial. Cel natural are avantajul c nu obosete vederea, ns prezint inconveniente n ceea ce privete repartizarea neuniform, variaia n timpul zilei, fenomene de orbire provocate de razele solare etc. Iluminatul artificial igienic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure un nivel suficient de iluminare; - s creeze o repartizare uniform a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire; - s nu impurifice i s nu nclzeasc aerul din ncpere. O parte interesant a tehnicii iluminatului o constituie cromatica la locul de munc. Asupra culorilor s-au fcut urmtoarele constatri generale: - culoarea este cu att mai cald, cu ct se apropie de rou i cu att mai rece, cu ct este mai dominant albastr; - culorile nchise au efect depresiv, descurajant, negativ i dau senzaia de apsare; - culorile prea vii genereaz: stari de agitatie, de nervozitate, surescitare, distragerea cu usurinta a atentiei, obosirea aparatului vizual, etc.; - culorile deschise au efect stimulant, vesel, pozitiv.

NOIUNI DE PROTECIA MUNCII 1. OBIECTUL I IMPORTANA PROTECIEI MUNCII Ca disciplin tiinific, protecia muncii, face parte din ansamblul tiinelor muncii, avnd ca obiect studierea legitilor fenomenelor de accidentare i mbolnvire profesional, precum i a mijloacelor i msurilor de prevenire a acestora. Ca instituie de drept, protecia muncii, reprezint "un ansamblu de norme legale i imperative", avnd ca obiect reglementarea relaiilor sociale ce se formeaz n legtur

51

52

producie. Mediul de munc reprezint totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i psihologice n care executantul i desfoar activitatea. 3. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTRI I MBOLNVIRI PROFESIONALE Sunt factori (nsuiri, stri, pocese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boli profesionale. La modul cel mai general se clasific astfel: Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc. Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest prin dou forme: - coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la baz o insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc; - sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n considerare a posibilitilor fizice i psihice ale omului. Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi: fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric), chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive) i biologici (microorganisme). Factorii de risc poprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc inadecvate. 4. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNC Conform legislaiei n vigoare, n ara noastr se nelege prin accident de munc vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care se produc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de cel puin o zi, invadilitate sau deces. Dup numrul persoanelor afectate, accidentele pot fi: -individuale, cnd este afectat o singur prsoan; -colective, cnd sunt afectate cel puin trei persoane. Dup urmrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi: -care produc incapacitatea temporar de munc; -care produc invadilitate; -care produc deces. Dup natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice, electrice, chimice, termice, prin radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe combinate). Dup natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de munc se mpart n contuzii, plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputri, leziuni ale organelor interne, intoxicaii acute, asfixii, electrocutri, insolaii, leziuni multiple. Dup locul leziunii, pot fi accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la membrele inferioare, cu localizri multiple. Dup momentul n care se resimpt efectele, exist accidente cu efect imediat i accidente cu efect ulterior.

53

5. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE Conform definiiei date de Organizaia Mondial a Sntii, bolile profesionale constituie afeciuni ai cror ageni specifici sunt prezeni la locul de munc, asociai cu anumite operaii industriale sau cu exercitarea unor profesii. La noi n ar, prin boal profesional se nelege afeciunea ce se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristicile locului de munc, precum i suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de munc. Bolile profesionale declarabile prevzute de legislaia din Romnia sunt date n tabelul urmtor: Nr. Noxele profesionale care provoac crt Denumirea bolii boala . 1. 2. Intocicaii (acute, subacute sau cronice) i consecinele lor. Pneumoconioze (fibroze pulmonare cauzate de pulberi minerale) cum sunt: silicoza, azbestoza, aluminoza, precum i forme mixte simple sau asociate cu tuberculoza. nbolnviri respiratorii cauzate de pulberi organice (bisinoz, bronit cronic). mbolnviri respiratorii cronice cauzate de substane cronice iritante. Substane cu aciune toxic cunoscut. Pulberi de bioxid de siliciu, silicai, azbest, crbune i altele n atmosfera locurilor de munc.

Pulberi vegetale textile (bumbac, in cnep i altele). 4. Substane toxice iritante (bioxid de sulf, oxizi de azot etc.) n atmosfera locurilor de munc. 5. Cancer pulmonar al mucoasei sinusurilor Inhalarea gazelor i pulberilor paranazale. radioactive, inhalarea vaporilor i pulberilor de compui cancerigeni ai cromului i nichelului. 6. Nevroze de coordonare. Micri numeroase i frecvent repetate. ncordarea sistematic a muchilor i ligamentelor sau presiune pe tendoane. 7. Boal de vibraii (angionevroze i Vibraii i trepidaii legate de munca cu modificri osteoarticulare). instrumente care vibreaz puternic. 8. Dermite acute i cronice, ulceraii, Contact prelungit cu substane chimice melanodermii i leucodermii. iritante (lacuri, solveni, uleiuri minerale, hidrocarburi clorate etc.) 9. Hipoacuzie i surditate de percepie. Aciunea prelungit a zgomotului intens. 10. Cataract. Aciunea ndelungat i intensiv a energiei radiante (radiaii infraroii, unde electromagnetice de nalt frecven

3.

54

11. 12. 13. 14.

15.

16. 17.

etc.). Electrooftalmie. Aciunea radiaiilor ultraviolete. Conjunctivite. Substane toxice iritante i pulberi iritante n zonele de munc. Boal de iradiaie. Aciunea radiaiilor ionozante. Nistagmus. ncordarea ndelungat a aparatului vizual n condiii defavorabile de iluminat. oc caloric, colaps caloric, crampe Expunerea la condiii meteorologice calorice. defavorabile care provoac supranclzirea organismului. Psihonevroze. ngrijirea ndelungat a bolnavilor psihici n uniti de psihiatrie. Sindrom cerebroastenic i tulburri de Aciunea prelungit a undelor termoreglare. electromagnetice de nalt frecven.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN ACTIVITATI CU UNELTE MANUALE 1. Uneltele de mn trebuie s fie confecionate din materiale corespunztoare operaiilor ce se execut. 2. n cazul activitii n atmosfer cu pericol de explozie, se vor folosi unelte confecionate din materiale care nu produc scntei prin lovire sau frecare. 3. Uneltele manuale acionate electric sau pneumatic trebuie s fie prevzute cu dispozitive de fixare a sculei i cu dispozitive care s mpiedice funcionarea lor necomandat. 4. La uneltele dotate cu scule ce prezint pericol de accidentare (pietre de polizor, pnze de fierstru, burghie etc.), acestea vor fi protejate mpotriva atingerii accidentale cu mna sau alt parte a corpului. 5. Uneltele de mn rotative cu acionare pneumatic vor fi dotate cu limitatoare de turaie. 6. Uneltele de percuie din oel (ciocanele, dlile, dornurile, cpuitoarele) trebuie s fie executate din oeluri corespunztoare tratate termic, nct n timpul utilizrii s nu se deformeze sau fisureze. 7. Este strict interzis folosirea uneltelor cu suprafee fisurate, deformate, tirbite sau a uneltelor improvizate. 8. Cozile i mnerele uneltelor trebuie s fie bine fixate, netede i de dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod. Pentru fixarea cozilor i mnerelor n scule se vor folosi pene metalice.

55

9. Uneltele de mn prevzute cu articulaii (foarfeci, cleti, chei etc.) nu trebuie s aib joc n articulaie. Ele vor fi aezate astfel nct s aib orientat spre exterior partea de prindere. 10. Cnd se efectueaz lucrri la nlime uneltele manuale se pstreaz n geni rezistente i bine fixate de corp, pentru a fi asigurate mpotriva cderii. 11. n timpul transportului prile tioase ale uneltelor de mn trebuie protejate cu teci sau aprtori adecvate. MSURI DE PROTECIA MUNCII N ACTIVITI CU MAINI UNELTE I.Msuri generale. 1. Oprirea mainilor unelte la schimbarea dispozitivelor, la fixarea i scoaterea pieselor, la repararea, curirea, ungerea i nltorarea achiilor sau la plecarea de lng main. 2. Folosirea ecranelor dispozitivelor de protecie, ochelarilor i a altor mijloace individuale de protecie. 3. ntreinerea mainii, locului de munc i a sculelor n perefct stare tehnic i de curenie. 4. Verificarea strii tehnice a mainii, sculelor i dispozitivelor, att nainte, ct i dup ncetarea lucrului i anunarea la predarea schimbului a tuturor defeciunilor constatate. II.Msuri specifice pentru maini de gurit 1. Se interzice inerea pieselor cu mna sau cu chei, cleti etc. Fixarea se face obligatoriu n menghin sau n dispozitive speciale. 2. Burghiele vor fi bine fixate i centrate n mandrine sau port-scule. 3. Sculele se scot din suporturi numai dup oprirea mainii i dup frnarea mecanic a acestora. 4.Este interzis lucrul la mainile de gurit fr acoperirea capului sau prinderea prului sub basc. III.Msuri specifice pentru uneltele abrazive 1. Transportul, depozitarea, ncrcarea, montarea i exploatarea corpurilor abrazive se vor face cu respectarea strict a standardelor de profil. 2. Montarea discurilor abrazive la maini se va face numai de ctre muncitori instruii, dup montare fiind obligatorie verificarea centrrii perfecte. 3. Montarea discurilor abrazive se face astfel nct s se exclud posibilitatea deplasrii pe ax, n timpil i din cauza rotirii. 4. Corpurile abrazive trebuie protejate n timpil exploatrii cu carcase de protecie care trebuie s acopere ntraga poriune nelucrtoare. 5. Toate corpurile abrazive vor fi supuse la verificarea la sunet pentru descoperirea fisurilor, ncercarea rezistenei la rotire i determinarea dezechilibrului.

56

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE 1. Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din cicuitele electrice prin izolarea electric a conductoarelor, folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt, ngrdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate respectndu -se distana impus pn la elementele sub tensiune, amplasarea conductoarelor electrice la o nlime inaccesibil pentru om. 2. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 i 36 V) pentru lmpile i sculele electrice portative, evitarea rsucirii sau ncolciriii cablului de alimentare n timpul lucrului, evitarea trecerii cablului peste drumul de acces i n locuro le de depozitare a materialelor, interzicerea reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionrii. 3. Folosirea mijloacelor individuale de protecie (principale tije electroizolante, cleti izolani, scule cu mnere izolante i secundare echipament de protecie, covorae de cauciuc, platformr i grtare izolante) i a mijloacelor de avertizre (plci avertizoare, indicatoare de securitate, ngrdiri provizorii). 4. Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atungere periculoase sau unor scurgeri de curent periculoase. 5. Separarea de protecie cu ajutorul unor transformatoare de separaie. 6. Izolarea suplimentar de protecie. 7. Protecia prin legare la pmnt. 8.Protecia prin legare la nul. 9. Protecia prin egalizarea potenialelor.

57

MSURI DE PROTECIA MUNCII LA MANIPULARE A I TRANSPORTUL MANUAL AL MATERIALELOR 1. Operaiile de ncrcare, descrcare, transport manual i depozitare a materialelor trebuie s se realizeze sub supravegherea efului formaiei de lucru, de ctre pers onal bine instruit n acest scop i care are vrsta de peste 16 ani. 2. Pentru materialele foarte periculoase (toxice, explozive, cancerigene etc.) vrsta minim pentru manipulatori este de 18 ani. 3. Locurile n care se efectueaz operaiile de ncrcare -descrcare i depozitare, precum i cile de acces, trebuie s fie nivelate i amenajate pentru scurgerea apelor, de regul pavate sau podite. 4. n cazul operaiilor de ncrcare descrcare a vehiculelor la ramp, ntre aceasta i vehicul se aeaz un pode de trecere pentru preluarea denivelrilor existente. 5. Distanele de transport manual nu pot depi 60 m, iar diferenele de nivel trebuie s fie de maxim 4 m (scri, schele). nlimea maxim la care se pot ridica pe vertical sarcinile maxim admise este de 1,5 m. 6. Sarcinile maxime n cazul transportului manual al greutilor sunt:

Grupa de vrst femei [ani] 16 18 18 21 21 40 40 50 peste 50

Masa [kg] 5 8 12 10 8

Grupa de vrst brbai [ani] 16 18 18 21 21 45 45 55 peste 55

Masa [kg] 12 25 30 30 20

7. La ridicarea, descrcarea i transportul sarcinilor ce depesc valorile din tabelul de mai sus, precum i cazurile n care diferena de nivel este mai mare de 4 m, este obligatoriu s se lucreze n echipe sau mecanizat. 8. Transportarea manual a greutilor pe planuri nclinate trebuie limitat la 25 kg fr ntreruperi i 30 kg cu ntreruperi pentru brbai i 12 kg cu ntreruperi pentru femei.

58

STINGTOARE DE INCENDIU n funcie de natura materialelor sau subsantelor comb ustibile, care pot fi implicate n procesul de ardere, incendiile au fost clasificate astfel: clasa A incendii de materiale solide, n general de natur organic, a cror combustie are loc n mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hrtie, materiale textile, rumegu, piele, produse din cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la cldura etc; clasa B incendii de lichide sau de solide lichefiabile. Exemple: benzin, petrol, alcooli, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, cear, parafin, materiale pl astice care se topesc uor, etc; clasa C incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de sond etc.; clasa D incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc, titan etc.; clasa E incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune. Principalele mijloace de intervenie n caz de incendiu sunt stingtoarele. Corecta lor alegere i amplasare, deprinderea utilizrii lor de ctre personalul ce lucreaz n apropierea lor, devin de mare importan pentru limitarea i stingerea nc din faza incipienta a unor incendii care, altfel, pot aduce daune imense. Stingtoarele sunt utilizate, n modul cel mai eficace, atunci cnd sunt amplasate la ndemn, n numr suficient, avnd capacitatea de stingere corespun ztoare cantitii i naturii materialelor combustibile existente n spaiul protejat i sunt folosite de persoane familiarizate cu punerea lor n funciune. Stingtoarele sunt dispozitive de stingere, acionate manual, care contin o substan care poate fi refulat i dirijat asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create n interiorul lor. Stingtoarele presurizate permanent cu pulbere, spum aeromecanic i CO2 pot fi portative i transportabile. Tip stingtor Temperatura de pstrare (oC) +4 +60 (-15)* +4 +60 Lungime jet (m) 68 68 Timp descrcare (s) 40 60 40 60 10 30 06 30

Spuma chimic Spuma mecanic Dioxid de carbon -20 +55 14 (CO2) Pulbere -20 +55 36 Nota: * - valori caracteristice solutiilor aditivate pentru sezonul rece.

Stingatoare presurizate cu pulbere tip P1, P2, P3, P5, P6, P9, P10, P20, P50, P100. Sunt cele mai utilizate datorit faptului c acoper toat gama de clase de incendii A, B, C, D, E. Stingtoarele cu pulbere sunt presurizate permanent, avnd ca agent propulsor azotul. Acesta este foarte stabil la variaiile de temperatur i este ecologic. Stingtoarele cu pulbere sunt folosite ca mijloc de prevenire i stingere n staii PECO, aeroporturi, magazine Cash&Carry, vagoane CFR, depozite materiale, sedii de firme, autovehicule. Se utilizeaz pentru echipamente electrice aflate sub tensiune mai mic de 1000 voli. La cerere se pot livra stingtoare presurizate cu pulbere special care pot fi folosite asupra instalaiilor electrice aflate sub tensiune pana la 100.000 voli. Pulberea este ecologic i nu conine substane periculoase pentru sntatea oamenilor.

59

Recipientul este executat din tabl de oel prin procedee de sudur omologate, pe maini automate. Protecie anticoroziv exterioar EPOXI. Tip stingator P1 P2 P3 P5 P6 P 10 P 20 P 50 P 100 Tipul focarului 5A/21B/C 8A/34B/C 8A/55B/C 13A/89B/C 21 A/113B/C 21A/144B/C B/C B/C B/C Agent de stingere Pulbere Pulbere Pulbere Pulbere Pulbere Pulbere Pulbere Pulbere Pulbere

Stingatoare presurizate cu spuma aeromecanic tip SM3, SM6, SM9, SM 50, SM 100. Stingtoarele cu spum aeromecanic sunt utilizate cu mare eficien pentru stingerea incendiilor cu focare tip A i B. Acestea sunt folosite ca mijloc de prevenire n staii PECO, depozite de carburani, rafinrii, centrale termice, nave, autovehicule, aeroporturi. ATENIE! NU SE UTILIZEAZ PENTRU ECHIPAMENTUL ELECTRIC AFLAT SUB TENSIUNE. Recipientul este executat din tabl de oel cu protecie interioar anticoroziv prin procedee de sudur omologate, pe maini automate. Protecie anticoroziv exterioar EPOXI. Tip stingator Tipul focarului Agent de stingere SM 3 5A/34B Spuma aeromecanic SM 6 8 A/113B Spuma aeromecanic SM 9 13A/144B Spuma aeromecanic SM 50 A/B Spuma aeromecanic SM 100 A/B Spuma aeromecanic Stingtoare presurizate cu CO2 tip G1, G2, G3, G5, G6, G10, G15,G21,G30,G60. Stingtoarele cu dioxid de carbon sunt utilizate la stingerea incendiilor din clasele B, C, i E. Stingtoarele cu CO2 au o dubl aciune asupra focarului: nlocuirea oxigenului atmosferic i rcirea focarului prin evacuarea agentului de stingere sub form de zpad carbonic. Se utilizeaz pentru echipamente electrice aflate sub tensiune mai mic de 1000 voli. Acestea sunt folosite ca mijloc de prevenire n staii PECO, transformatoare, ncperi cu aparatura electric i electronic, computere, centrale telefonice. Recipientul este executat din oel aliat specific recipienilor de nalt presiune. Protecie anticoroziv exterioar EPOXI. Tip stingtor Tipul focarului Agent de stingere G1 13B/C CO 2 G2 13B/C CO 2 G3 34B/C CO 2 G5 34B/C CO 2 G6 34B/C CO 2 G 10 55B/C CO 2

60

GHID DE ALEGERE A STINGTOARELOR

61

PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (I) Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor 1. nlturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor i exploziilor, prin proiectarea procesului tehnologic. 2. Evitarea formrii n hale de producie a amestecurilor explozive prin curarea n mod periodic a prafului de pe toate suprafeele ncrcate cu electricitate static. 3. Mrirea umiditii relative a aerului, acolo unde produsele permit. 4. Prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie. 5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalaiilor speciale de declanare automat a stropirii cu ap la ridicarea temperaturii. 6. Amenajarea unor spaii pentru fumat. 7. Asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de incendiu. 8. Instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.). 9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n construcii. 10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri i asigurarea unor bune condiii pentru intervenia rapid la stingerea incendiilor. 11. Organizarea de formaii de pompieri voluntari i special angajai. 12. Interzicerea folosirii flcrii deschise, a fumatului n medii periculoase. 13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i asigurarea prelucrrii i afirii lor. 14. Instruirea muncitorilor i rspndirea cunotinelor tehnice referitoare la cauzele i prevenirea incendiilor. 15. Dotarea cu utilaje i materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopei, pompe de mn, stingtoare manuale, motopompe, autopompe, instalaii cu reele de ap etc.).

62

PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (II) Obligaii i rspunderi 1. Conductorii unitilor sunt obligai s ia msuri pentru: constituirea i funcionarea comisiilor tehnice de prevenire i stingere a incendiilor i a formaiilor civile de pompieri, dotarea cu mijloace tehnice adecvate produciei i activitii ntreprinderilor respective, stabilirea sarcinilor care revin personalului de la locurile de munc i asigurarea instruirii i controlului ntregului personal.

2. Obligaiile comisiilor tehnice sunt: ntocmirea planului de aprare contra incendiilor, efectuarea de propuneri pentru nlturarea cauzelor care pot nlesni producerea unor incendii, verificarea modului de nreinere i de de funcionarea a instalaiilor de semnalizare i stingere a incendiilor.

3. Formaiile civile se organizeaz cu sprijinul unitilor militare de pompieri i desfoar activitatea de prevenire, intervine la stingerea incendiilor, salveaz oamenii i bunurile materiale.

4. Provocarea de incendiu sau neluarea msurilor prevzute de lege pentru nlturarea pericolului de incendiu se sancioneaz disciplinar, contravenional sau infracional, dup gravitatea cazului.

63

ECHIPAMENTE DE PROTECIE PROTECIE CAP

Casc protecie KENTUCKY

Casc protecie FIREFIGHTER

Casc antifon

Antifoane

EAR Clasic

EAR Ultrafit

Masc sudor

Casca sudor

64

Ochelari sudor

Ochelari sudor

Suport i vizier pentru electricieni

Masc integral (Panorama Nova)

Semimasc simpl

Semimasc cu supap (FFP2-SL)

Semimasc cu supap (FFP3-SL)

Costum vopsitor

ECHIPAMENTE DE PROTECIE PROTECIE MINI

Mnu piele spalt

Mnu anticaloric

Mnu sudor

Mnu Merceds (mblnit)

Mnu tricot subire

Mnu tricot gros

Mnu chirurgical

Mnu polietilen

65

Mnu electroizolant

ECHIPAMENTE DE PROTECIE PROTECIE CORP

Centur siguran (de poziionare) constructor + 1mijloc de legtur

Ansamblu centur complex tip sondor format din o centur complex i mijloc de legtur reglabil cu 2 carabiniere

Ansamblu centur complex tip sondor antiex (EX) format din centur complex i mijloc de legtura reglabil cu 2 carabiniere

Centur lombo abdominala (circularist)

66

ECHIPAMENTE DE PROTECIE NCLMINTE

Cizme electroizolante de joasa tensiune (clasa electrica 0)

Cizme electroizolante de joasa tensiune (clasa electrica 1)

Cizme apa-noroi Model M1

Cizme cu bombeu si talpa metalica Model M2 (PSI)

Cizme rezistente la produse petroliere antistatice(EX) Model M5

Cizme antiacide Model M5

Bocanc din piele cu talpa antiderapant

Bocanc rezistent la ageni chimici

Bocanc din piele cu bombeu metalic cu talpa antiderapanta, antistatici

Sabot

Pantof alb

67

ECHIPAMENTE DE LUCRU UZ GENERAL

Salopet simpl

Salopet bazonat tip miner

Salopet simpl cu pieptar

Salopet bazonat cu pieptar

Combinezon

Halat

Vest vtuit

Hain vtuit

Costum vtuit

68

MODULUL VII. EXECUTAREA SCHELELOR

Tipuri de schela: schela de lucru, fixa, din cadre, longitudinala

1. Generalitati 1.1 Descrierea sistemului de schele si indicarea grupului de apartenenta a schelei Prezenta schela de fatada este conform DIN 4420 partea 1, o schela de lucru fixa, din cadre,dispusa longitudinal, grupa 2 de schele. Inaltimea maxima de lucru este de 20 m. Incarcarea maxima distribuita pe podina este de 150kg/mp, adica doua persoane cu unelte, depozitarea materialelor pe podina este interzisa, conform pct. 5.2DIN 4420-1. 1.2 Observatii preliminare Sistemul de schele se va monta, demonta si modifica numai sub supravegherea unei persoane calificatesi apte profesional, care a fost instruita special pentru aceasta sarcina. Atragem atentia asupra normelorgenerale de protectie a muncii. In cazul prezentelor instructiuni de montaj si utilizare sunt oferite atatexecutantului cat si beneficiarului instructiuni pentru respectarea normelor mai-sus-mentionate. Acestenorme nu au totusi caracter obligatoriu. Atat executantul cat si beneficiarul trebuie sa ia masurile ce se impunpe baza normelor de protectie a muncii asupra determinarii pericolelor si a masuratorilor obligatorii in functiede particularitatile fiecarui caz. Prezentele instructiuni de montaj si utilizare vor fi respectate in fiecare caz. Toate datele, mai ales celeprivind stabilitatea variantelor de montaj, sunt valabile numai atunci cand se utilizeaza componentele schelei. Montarea unor fabricate straine poate avea ca urmare o stabilitate insuficienta. Prezentele instructiuni de montaj si utilizare trebuie prezentate angajatilor si superiorilor vizati. Montajul se va efectua numai: - Sub supravegherea unei persoane specializate.
69

- De catre angajati calificati. - Avandu-se in vedere evenualele pericolele. 1.3 Obligatia de verificare si documentare Schela trebuie verificata dupa fiecare montare sau inaintea fiecarei puneri in functiune de catre opersoana calificata. Verificarea se documenteaza. Anumite zone ale schelei care nu sunt pregatite pentruutilizare, mai ales in timpul montarii, demontarii si modificarii, vor fi marcate cu semnul de interdictie Accesul interzis. Dupa terminarea operatiilor de montare, pe toata durata utilizarii se va aplica pe schela un marcajcitet, care trebuie sa contina urmatoarele date: Schela de lucru conf. EN 12811-1 si DIN 4420-1. Categ. de sarcina: 2. Sarcina simetric distribuita: max.1,5 kN/m2 Inaltimea maxima 20m. Data verificarii............................... Producatorul schelei........................................... Localitate................................... Tel....................................... Schela trebuie verificata inainte de fiecare punere in functiune. Verificarea se va consemna. 1.4 Instructiuni tehnice de siguranta pentru utilizatorii schelei Fiecare utilizator trebuie sa verifice schela in privinta defectelor vizibile inainte de de utilizare. Fiecare utilizator este responsabil de utilizarea corespunzatoare a schelei si de respectarea normelorgenerale de protectie a muncii. Defectele produse in timpul utilizarii din cauza vremii sau ca urmare a lucrarilor de constructie sevor comunica imediat firmei specializate. Accesul si parasirea schelei se vor face in mod ordonat. Cataratul sau salturile de pe schela sunt interzise. Cataratul sau salturile de pe schela sporesc potentialul de pericol! Utilizatorul schelei va bloca accesul persoanelor neautorizate. Este interzis accesul pe schela a persoanelor aflate sub influenta alcoolului. Este interzis sa se sara pe platelajul schelei sau sa se arunce ceva pe acesta Se va evita lucrul pe mai multe nivele, deoarece se creeaza potentiale pericole prin caderea unor obiecte. Nu se va sari pe platformele schelei. Acestea se pot rupe ! Este interzisa aplecarea peste parapetul lateral. Schela in modelul standard poate fi incarcata cu o sarcina max. de 1,5 kN/m2. In caz de supraincarcare schela sau componentele acesteia se pot rupe Este interzisa depozitarea de material pe schela. Utilizatorului ii este interzis sa construiasca parapete laterale sau suporturi sau sa modifice ceva lasuportul la sol. Daca in cursul lucrului sunt necesare modificari ale schelei, acestea vor fi efectuate de catreo firma specializata. 2.Componenta Constructia sistemului de schela este formata in principal din cadre verticale, platforme de
70

lucru(podine), diagonale si balustrade de protectie. Elementele de constructie ale schelei sunt fabricate dinmateriale (otel, lemn, etc ) avand propietati fizico-mecanice dimensiuni impuse de norma DIN 4420. Toate elementele din otel sunt protejate impotriva coroziunii. 3. Montarea schelei 3.1. Generalitati Prezentelele instructiuni de montre si utilizare sunt valabile numai folosind componente originale. Toate componentele schelei vor fi supuse controlului vizual inaintea montarii si a fiecarei utilizari. Nu este permisa utilizarea componentelor defecte. Montajul se va realiza in ordinea mentionata in urmatoarele capitole 3.2 Montarea nivelului de baza a schelei 3.2.1 Distribuirea sarcinii la sol Schela pentru fatada poate fi amplasata numai pe un sol cu rezistenta suficienta; in cazul terenului curezistenta insuficienta se vor folosi elementele de distribuire a sarcinii. Sub fiecare stalp al schelei se va amplasa o talpa reglabila. De regula talpile pot fi desurubate pana la 20 cm. In anumite conditii sunt acceptate si suruburi cu o lungime de pana la 50cm. In cazul terenului denivelat ca si pentru atingerea anumitor elevatii se vor monta cadre de egalizare.Cadrele de egalizare au inaltimea de 0.50 m, 1.00 m si 1.50 m. Diferenta de inaltime pana la 0.50 m poate fi obtinuta prin talpile reglabile. 3.2.2 Montarea primului modul de schela Dupa amenajarea corespunzatoare a suprafetei de asezare se trece la montarea primului modul alnivelului de baza al schelei. Acesta trebuie sa fie dotat cu o podina de acces cu scara. Se introduc cadrele verticale in talpile reglabile si se ajusteaza pozitia orizontala a acestora. Cadreleverticale trebuiesc pozitionate astfel incat bolturile pentru balustradele de protectie sa fie spre exterior iarcealalta teava verticala a cadrului sa fie inspre cladire la aproximativ 30 cm de peretele acesteia. Distanta dintre cele doua cadre se va stabili prin montarea unei balustrade in bolturi. Urmeaza montareadiagonalei dupa care se va aseza platforma de lucru in bolturile din partea superioara a cadrului vertical. Se va verifica perpendicularitatea in doza plane a celor doua cadre, si se ajusteaza daca e cazul prinreglarea talpilor. 3.2.4 Realizarea colturilor Placile se amplaseaza ca in Imaginea 6. Cei doi stalpi care stau unul langa altul se fixeaza cu cuplajerotative: doua bucati pe cadrul de jos si sus la max. 4 m in apropierea punctelor de imbinare. La o distanta mai mare intre stalpi se vor folosi tevi scurte cu sistem normal de cuplare. Ambii stalpitrebuie sa fie prevazuti cu talpi reglabile. Golul de la nivelul platformelor se va acoperi. Pentru pastrarea unei distante simetrice fata de ambii pereti se recomanda inceperea montajului dincoltul cladirii.

3.3 Montarea urmatoarelor nivele ale schelei 3.3.1 Generalitati La montarea, demontarea sau modificarea urmatoarelor nivele ale sistemului de schele exi71

stapericolul de prabusire. Lucrarile se vor efectua astfel, incat sa se evite producerea accidentelor, prin luarea masurilor de protectie corespunzatoare, in functie de: Calificarea angajatilor, Natura si durata lucrarilor in zona cu pericol, Inaltimea la care se lucreaza, Existenta suprafetelor pe care angajatii se pot sprijini, Existenta punctelor de lucru si a accesului la acestea. La montarea, demontarea sau modificarea urmatoarelor nivele ale sistemului de schele se impunmasuri tehnice si organizatorice de siguranta, cum ar fi: utilizarea personalului calificat si instruitpentru acest tip de lucrari de montaj, utilizarea schelelor de siguranta, utilizarea echipamentuluipersonal de protectie. 3.3.2 Montarea cadrului si parapetilor Generalitati In cazul ascensiunii la nivelele superioare ale schelei si la montarea finala a cadrelor si parapetilorexista pericol de prabusire; ca metoda de siguranta se recomanda utilizarea parapetilor de sigurantapentru operatiile de montaj, ce ofera stabilitate si protectie laterala angajatilor ce efectueaza lucrari demontaj ale schelei. Parapetii de siguranta pentru operatiile de montaj se vor monta de la nivelul inferiorcelui in lucru; pentru a elimina orice pericol se va monta in prealabil la acest nivel un sistem de parapetice ofera protectie laterala pe trei laturi. 3.3.3 Montarea parapetilor de siguranta pentru operatiile de montaj Sistemul parapetilor de siguranta pentru operatiile de montaj consta dintr-un stalp avanddiametrul de 48cm si o lungime de 150cm prevazut in partea superioara cu un bolt cu siguranta pentrufixarea balustradei iar in partea inferioara doua cuplaje la o distanta de 50 cm si o balustrada deprotectie, telescopica cu o deschidere de pana la 3m. Stalpii se vor monta pe exteriorul tevilor derezistenta ale cadrelor verticale conectati intre ei cu balustrde asigurand astfel o protectie lateralamontatorului. 3.3.4 Montarea schelei Dupa ce s-a urcat la ultimul nivel si s-a inchis trapa de acces se vor monta ambele rame verticale casi balustrada intermediara a parapetului. In cazul transportului vertical manual acum se vor lua numaiurmatoarele cadre si se vor urca un nivel (Fig 8). In acelasi mod se procedeaza la fiecare camp, pana cenivelul este complet. Toate celelalte componente, cum ar fi diagonalele, balustradele intermediare aleparapetului si platforme se monteaza de-abia dupa aceea. Se va respecta urmatoarea ordine de montaj: 1. Introducerea cadrului vertical. 2. Introducerea balustradelor pe sistemul de prindere si fixare. 3. Se monteaza diagonale verticale cel putin la fiecare al cincilea camp. 4. Se aseaza platforma. 5. Se monteaza restul elementelor pentru protectie laterala. 3.3.6 Folosirea echipamentului individual de protectie Daca in situatii de montaj ale sistemului de schele se impune folosirea echipamentului personal deprotectie, se vor utiliza cadrele verticale pentru a se face ancorare de ele. Pentru ancorarea echipamentului personal de protectie se utilizeaza elemente de legaturacorespunzatoare conform DIN EN 362, de exemplu carabine de siguranta cu o deschidere
72

de > 50 mm. Se va verifica starea echipamentului personal de protectie contra caderii. Scarile schelei Inainte de inceperea lucrarilor la primul nivel al schelei se monteaza scara. Este obligatoriu montarea aminim o platforma de acces pe fiecare nivel. Diagonalele Diagonalele verticale se monteaza conform descrierii in acelasi timp cu montajul schelei. Se fixeazape bolturile interioare cel superior si cel inferior, ale cadrelor verticale. Ponderea normala fiind de minimuna la cel putin cinci module de schele acolo unde varianta de montaj permite. Balustradele de protectie Balustradele de protectie se monteaza minim una la fiecare modul exceptie facand primul nivel alschelei lasand astfel libera trecerea. Schema de ancorare prevede ancorarea cadrelor laterale ale schelei din 4 in 4 metri pe inaltime adicadin 2 in 2 nivele, si din 8 in 8 metri respectiv din 4 in 4 module pentru celelalte turnuri de module, insa cuamplasarea in zig-zag ( tabla de sah ). 4. Demontarea schelei Pentru demontarea schelei se va inversa ordinea de montare descrisa in capitolele anterioare. Ancorele se vor demonta numai dupa demontarea completa a nivelului superior. Componentele, acaror conexiuni au fost slabite, se vor demonta imediat. Pentru evitarea accidentelor componentele demontate nu se vor depozita pe caile de acces. Este interzisa aruncarea componentelor demontate de pe schela. 5. Utilizarea schelei Schela se va utiliza conform Categoriei de sarcina 2, cu respectarea instructiunilor de montaj siutilizare si a normelor de protectie a muncii. Utlizatorul va verifica fiabilitatea variantei de montaj alese pentru scopul propus si functionareasigura. Acesta trebuie sa asigura verificarea dinainte de utilizare; daca se constata defectiuni saulipsuri, nu se va permite accesul pe schela pana la inspectia producatorului schelei. Orice modificareulterioara se va efectua de catre personal calificat, autorizat de producatorul schelei. Verificarile se vor repeta dupa derularea unor evenimente deosebite, de exemplu un timpindelungat de neutilizare, accidente sau fenomene naturale. 6. Masuri de precautie inainte de fiecare utilizare Citirea instructiunilor din manual si urmarea lor sunt obligatorii la fiecare utilizare.Dupa montarenu se va lasa schela nesupravegheata. Este necesara o atentie deosebita pentru a nu permite accesulpersoanelor neautorizate la schela. Nu se va folosi schela pe vreme de furtuna sau cand bate vantul puternic. 7. Pastrarea, depozitarea si transportarea schelelor Schelele se vor pastra intr-un loc sigur si uscat, asezate pe suporturi speciale. In timpultransportarii vor fi asigurate corespunzator. Se vor pastra curate si fara materiale straine pe

73

ele,evitandu-se depozitarea materialelor pe schela. 8. Reguli genarale de protectia muncii Montarea si demontarea schelei, necesita aplicarea, normelor de tehnica securitatii muncii inconstructii, executarea schelelor exterioare si interioare, precum si prezentele instructiuni.

Pe schela, se vor aseza la loc vizibil, panouri de protectia muncii.In functie de situatia concreta de montare, schela necesita, sau nu instalatie de protectie contradescarcarilor electrice. Retelele electrice, din apropierea schelei,

se vor izola in mod corespunzator, sau se vor scoate desub tensiune. Schela nu se va utiliza pentru lucrarile la instalatiile electrice. Se recomanda folosirea castilor de protectie pentru lucrarile de pe schela. In timpul furtunilor sau cand viteza vantului, depaseste 4m/s lucrul pe schela trebuie intrerupt. Deasemenea trebuie, intrerupt lucrul in timpul noptii, daca nu se asigura iluminatul artificial. Montarea si demontarea schelei, necesita folosirea centurilor de siguranta, de catre personalul executant. Zona in care se monteaza sau se demonteaza schela trebuie limitata, in asa fel incat sa nu permitaaccesul persoanelor straine, in timpul efectuarii lucrarilor. Montarea si demontarea schelei, efectuarea lucrarilor pe schela, dotarea lucratorilor cu echipament deprotectie si scule corespunzatoare, intra in obligatia conducatorului de santier. In caz de accident, datorita nerespectarii instructiunilor de montare si utilizare a schelei, sau din cauzanerespectarii instructiunilor de protectia muncii, intreaga raspundere revine conducatorului de santier,respectiv acelor, care nu au respectat instructiunile de mai sus.

74

Modulul VIII EXECUTAREA COFRAJELOR Rolul clasificarea i alctuirea cofrajelor. Rolul cofrajelor Cofrajele sunt construcii auxiliare, provizorii n care se toarn betonul proaspt. Rolul lor este de a da forma i dimensiunile proiectate ale elementelor de beton armat, precum i de susinere a acestora pe timpul ntririi betonului pn la obinerea rezistenelor mecanice necesare. Clasificarea cofrajelor dup destinaie:

- cofraje pentru fundaii - cofraje pentru perei - cofraje pentru stlpi - cofraje pentru grinzi - cofraje pentru planee - cofraje pentru arce i boli (cintre) - cofraje pentru alte elemente de construcii dup modul de confecionare, modul i gradul de reutilizare: - cofraje fixe - cofraje demontabile (de inventar) - cofraje mobile dup materialul din care se confecioneaz: - cofraje din lemn - cofraje din metal - cofraje din placaj tego - cofraje din mase plastice - cofraje mixte n afar de aceste categorii principale de cofraje mai exist diverse tipuri speciale de cofraje (pierdute, pneumatice etc.). Alctuirea cofrajelor Cofrajele sunt alctuite din: - elemente n care se toarn betonul, care formeaz cofrajul propriu-zis i care sunt alctuite din panouri; - elemente de solidarizare, care menin panourile n poziia din proiect i le solidarizeaz chingi, cleti, juguri (caloi), rame, distanieri; - elemente care susin, sprijin i transmit ncrcrile la teren sau la construciile existente. Aceste elemente formeaz eafodajul, respectiv un schelet de rezisten alctuit din piese verticale numite popi, din piese orizontale numite praiuri i traverse i din piese oblice numite contrafie, totul fiind solidarizat att n sens longitudinal ct i n sens transversal prin contravntuiri nclinate sau orizontale (moaze, cleti). Trasarea cofrajelor 1. Pregtirea cu atenie a instrumentelor corespunztoare pentru trasat. 2. Trasarea corecta a axelor de referin ale construciei, n funcie de forma geometric a
75

acesteia. 3. Trasarea marginilor cofrajului n conformitate cu proiectul de execuie. 4. Marcarea golurilor tehnologice n conformitate cu proiectul de execuie.

EXECUTAREA LUCRRILOR PREGTITOARE 1. Alegerea materialul lemnos 1.1. Materialul lemnos este corect identificat i este conform fiei tehnologice. 1.2. Sortimentele din lemn sunt cele precizate n fia tehnic pentru piesele care se confecioneaz. 1.3. Materialul lemnos este corespunztor calitativ i adecvat condiiilor de calitate ale produselor care urmeaz a se realiza. 2. Identific posibile defecte ale lemnului 2.1. Defectele materialului lemnos sunt evideniate corect conform standardelor de calitate. 2.2. Stabilirea limitelor de utilizare ale materialului lemnos n funcie de defectele constatate i de exigenele lucrrilor de executat. 3. Msoar materialul lemnos 3.1. Materialul lemnos este msurat cu minuiozitate la dimensiunile prevzute de fia tehnologic 3.2. Dimensiunile materialului lemnos / pieselor sunt stabilite cu exactitate pentru a evita rebuturile 3.3. Msurarea se face cu instrumente specifice. 4. Traseaz materialul lemnos 4.1. Pe materialul lemnos sunt trasate cu exactitate linii necesare fasonrii lemnului. 4.2. Liniile drepte, unghiurile la dimensiunile cerute sunt trasate cu instrumentele specifice.

5. Verific piesele trasate 5.1.Piesele trasate sunt verificate pentru respectarea planeitii, orizontalitii i verticalitii conform cerinelor din standard. 5.2.Verificarea pieselor se face cu instrumente specifice pentru determinarea eventualelor Gama de variabile: fia lemnului (gruparea celulelor lemnului) se examineaz cu: ochiul liber, lupa, microscopul n seciune transversal, radial, tangenial proprietile lemnului: culoarea, mirosul, sunetul, textura, umiditatea, densitatea, contracia, umflarea, rezistena, duritatea i durabilitatea sortimente din lemn: sub form brut (lemn rotund, buteni), lemn prelucrat (cioplitur, cherestea, semifabricate), produs finit (furnir, placaj, pavele, etc.). defectele lemnului dup natura lor: de form, de structur (excentricitate, fibr nclinat, fibr rsucit), noduri, crpturi, guri de insecte, coloraii, alteraii limitele de utilizare: n funcie de lemn sntos (culoare vie, clar, uniform); lemn alterat (pete colorate de la centru spre periferie) instrumente de msurare: metru pliant, rigl gradat, rulet, compas de msurat grosimi, clup, compas de msurat guri
76

 instrumente specifice de trasare: creion dulgheresc sau cret, dreptar, sfoar sau srm pentru linii drepte, colar, echer, vinclu, colar cu bra mobil pentru unghiuri, compas pentru linii curbe instrumente pentru verificarea pieselor trasate: nivel cu bul de aer (boloboc), echer cu cumpn, fir cu plumb, furtun de nivel PRELUCRAREA MANUAL A MATERIALULUI LEMNOS 1. Alege sculele necesare prelucrrii manuale a materialului lemnos 1.1. Sculele sunt alese n funcie de tipul materialului lemnos de prelucrat. 1.2. Alegerea sculelor se face n corelaie cu tipul operaiei de executat. 1.3. Sculele sunt alese avndu-se n vedere gradul de complexitate al lucrrii de efectuat. 2. Cioplete materialul lemnos 2.1. Cioplirea materialului lemnos se realizeaz utiliznd scule adecvate, n funcie de nivelul de dificultate al operaiei. 2.2. Cioplirea se face cu precizie, la dimensiunile cerute de standarde. 2.3. Prelucrarea prin aceast operaie se face cu ndemnare, cu pierderi minime de material. 2.4. Cioplirea se face respectnd cerinele de calitate ale execuiei. 2.5. Eventualele deficiene sunt remediate cu promptitudine, pe parcursul executrii lucrrii. 3. Taie materialul lemnos 3.1. Materialul lemnos este retezat, cu precizie, la dimensiunile prevzute de documentaia tehnic. 3.2. Prin tiere sunt decupate piese din lemn, de o anumit form, cu pierderi minime de material. 3.3. Tierea se face cu atenie respectndu-se legislaia privind securitatea i sntatea n munc. 4. Gurete materialul lemnos 4.1. Materialul lemnos se gurete, cu rbdare i precizie, la dimensiunile prevzute n documentaia tehnic. 4.2. Gurirea se face cu ndemnare n vederea respectrii toleranelor indicate n normative. 5. Scobete materialul lemnos 5.1. Operaiunea de scobire se ncepe de-a curmeziul fibrelor i se continu de-a lungul lor. 5.2. Scobirea se face gradual pentru a evita achierea lemnului. 5.3. Materialul lemnos este prelucrat n scopul realizrii de scobituri, lcauri i cepuri, ajustate cu precizie, pentru a evita spargerea lemnului. 6. Rindeluiete / pilete materialul lemnos 6.1. Rindeluirea se face cu precizie i rbdare, n sensul fibrelor / paralel cu muchia piesei. 6.2. Rindeluirea aduce piesele la dimensiunile cerute de standarde. 6.3. Rindeluirea se face gradual, cu respectarea toleranelor indicate de normative. 6.4. Finisarea suprafeelor prin rindeluire se face cu respectarea cerinelor de calitate.
77

7. Bate i scoate cuiele 7.1. Baterea cuielor se face n scopul realizrii de mbinri rezistente conform cerinelor impuse de standarde. 7.2. Scoaterea cuielor se face n scopul refolosirii materialului. 7.3. Baterea i scoaterea cuielor se face cu atenie, pentru limitarea rebuturilor generate de spargerea lemnului. Gama de variabile: tipul de material: esene de material lemnos - foioase (stejar, fag, ulm, etc.), - conifere (brad, pin, molid etc.), - produse semifabricate (scnduri, bile, manele) gradul de complexitate al lucrrii: fasonarea grinzilor de lemn rotund, despicarea, retezarea, mbinarea, pilirea, finisarea suprafeelor nivel de dificultate: debitri graduale pe suprafee brute sau pe suprafee prelucrate, guri cu toleran sau guri brute, etc. scule pentru cioplire: topor, toporic, bard, tesl, cuitoaie scule pentru tiere: ferstru cu ram sau cu mner, joagr scule pentru gurire: bormain cu burghie de diametre diferite scule pentru scobire (dltuire): dalt ngust, dalt lat. scule pentru rindeluire/pilire: rindele, pile, rapele scule pentru baterea i scoaterea cuielor: ciocan, tesl, toporic, bard, dalt cu despictur, rang, etc.

PRELUCRAREA MECANIZAT A MATERIALULUI LEMNOS 1. Alege mainile / utilajele de prelucrat 1.1. Mainile/utilajele sunt alese n funcie de tipul operaiei de executat. 1.2. Mainile/utilajele sunt alese corespunztor dimensiunilor elementului de prelucrat. 1.3. Alegerea mainilor/utilajelor se realizeaz n funcie de dotarea existent. 2. Fixeaz parametrii de lucru ai mainilor de prelucrat 2.1. Parametrii de lucru sunt fixai n concordan cu tipul i calitatea materialului de prelucrat. 2.2. Parametrii sunt fixai avndu-se n vedere caracteristicile elementelor de realizat. 2.3. Parametrii sunt fixai n funcie de caracteristicile de lucru ale mainilor. 2.4. Parametrii sunt fixai conform specificaiilor din documentaia tehnic. 3. Verific funcionalitatea mainii de prelucrat 3.1.Verificarea funcionalitii mainii se realizeaz la mers n gol, pentru ndeplinirea condiiilor de siguran n utilizare. 3.2. Verificarea mainii la funcionare sub sarcin se realizeaz, cu atenie, urmrinduse asigurarea parametrilor necesari n funcie de tipul materialului i destinaia elementului de prelucrat. 3.3. Eventualele disfuncionaliti sunt raportate cu promptitudine persoanelor abilitate. 4. Supravegheaz funcionarea mainilor 4.1.Funcionarea mainilor este urmrit permanent pentru asigurarea cerinelor de calitate
78

privind lucrarea de executat. 4.2.Funcionarea mainilor este supravegheat cu responsabilitate, identificndu-se cu atenie orice abatere de la regimul de lucru stabilit. 4.3.Eventualele disfuncionaliti sunt anunate cu promptitudine persoanelor abilitate. 4.4. Spravegherea funcionrii mainilor se face cu respectarea legislaiei de sntate i securitate n munc, specific prelucrrii mecanizate a materialului lemnos. 4.5. La terminarea lucrului, mainile sunt aduse la parametrii iniiali. Gama de variabile: maini/utilaje de prelucrat materialul lemnos: burghie electrice, ferstraie electrice cu disc sau cu panglic, rindea electric, dalt i frez electric, maini de rindeluit, maini de frezat, maini de gurit, prese, etc. tipuri de operaii: tiere, gurire, frezare, decupare, rindeluire, ncleiere, etc. dimensiuni: lungime, lime, diametru, grosime, nclinare, etc parametrii de lucru: adncime de tiere, adncime de gurire, lungime, diametru, avans tipul materialului de prelucrat: material lemnos de esen moale sau tare elemente din lemn: popi, moaze, cpriori, pane, cleti, contravntuiri, cosoroabe, arbaletrieri, ipci, astereal, grinzi, traverse, montani, stlpi, praiuri, panouri, etc. caracteristicile elementelor de realizat: dimensiuni, configuraie, complexitate, etc. caracteristicile de lucru: putere instalat, dimensiunile mesei de lucru, dimensiunile sculelor de prelucrat, viteze de lucru, dimensiuni maxime de prelucrat, etc. factori perturbatori n funcionarea mainilor de prelucrare mecanizat a lemnului pot fi: praf, micri necontrolate ale materialelor i pieselor, depozitri n locuri nepermise disfuncionaliti: arderea motorului electric, defeciuni ale capului de lucru (fisuri, deformri, rupere), etc. persoane abilitate: ef de echip, maistru, inginer, tehnician, etc. supravegherea funcionalitii: funcionarea la parametrii fixai, respectarea normelor privind securitatea i sntatea muncii, a normelor de mediu, respectarea prevederilor din cartea tehnic a mainii/utilajului, aducerea la parametrii iniiali la terminarea lucrului, anunarea cu promptitudine a disfuncionalitilor aprute REALIZAREA, MONTAREA/DEMONTAREA COFRAJELOR DIN MATERIAL LEMNOS 1. Realizeaz cofraje din lemn 1.1. Forma cofrajului este corelat cu tipul elementului de construcie de betonat. 1.2. Cofrajul corespunde dimensiunilor i profilului elementului care trebuie betonat. 1.3. La realizarea cofrajului se ine seama de modul de turnare al betonului. 1.4. Materialele din care se execut elementele de cofraj corespund calitativ tipului de lucrri de executat. 1.5.Cofrajele ndeplinesc condiiile tehnice necesare pentru utilizare. 2. Execut lucrri de decofrare 2.1. Decofrarea se realizeaz n mod difereniat, n funcie de tipul elementelor cofrate i rolul acestora n cadrul construciei. 2.2. Momentul decofrrii este ales n funcie de criterii specifice. 2.3. Decofrarea se efectueaz atent, recuperndu-se materialul lemnos n vederea reutilizrii acestuia. 2.4. Decofrarea se realizeaz n condiii de siguran, respectnd legislaia privind sntatea i
79

securitatea muncii. Gama de variabile: tipul elementului de construcie: fundaii, perei, stlpi, grinzi, planee, arce i boli, rampe pentru scri, podeste, centuri, buiandrugi, console dimensiunile elementului: lungime, lime, diametru, unghiuri, etc. profilul elementului: seciune transversal ptrat, dreptunghiular, complex, etc. modul de turnare al betonului: manual, mecanic. materiale pentru elementele de cofraj: scnduri brute, scnduri geluite, panouri de placaj (PFL, PAL, TEGO), panouri prefabricate metalice i de lemn, etc. condiii tehnice pentru utilizarea cofrajelor: execuie simpl, stabilitate, rezisten, capacitate de preluare a greutii i mpingerii laterale a amestecului de beton proaspt i a sarcinilor aprute n procesul de executare al lucrrilor, nlturarea posibilitii de scurgere a laptelui de ciment prin rosturi, permiterea demontrii fr ocuri, uurin n manipulare la transport i montaj, etc. scule i unelte: tesl, ferstru, main de gurit, ferstru electric, chei, buloane, etc. configuraia elementului: simpl, complex. modul de sprijinire a cofrajului: pe elemente existente, sisteme telescopice de sprijinire, sisteme rigide de sprijinire, pe alte cofraje, etc. condiii de acces: spaiu de circulaie, balustrad de protecie, podine provizorii, etc. criterii specifice: temperatura mediului ambiant, tipul i marca betonului, tipul i destinaia elementului care se decofreaz, pstrarea unor elemente de sprijinire dup decofrare, etc. COFRAJE DIN LEMN PENTRU STLPI CU SECIUNE DREPTUNGHIULAR

80

Lucrri de sprijiniri anurile sau gropile de fundaii cu perei verticali mai adnci de 0,75 m n teren uor; 1,25 m n teren mijlociu i 2 m n teren tare se consolideaz mpotriva prbuirii malurilor prin sprijiniri Sprijinirile sunt lucrri auxiliare care se demonteaz dup terminarea lucrrilor de baz ( de betoane, zidrie, canalizare etc.). Sprijinirile sunt alctuite dintr-o cmuial, realizat din dulapi aplicai pe peretele spturii i din elemente de susinere ( praiuri, proptele etc.). a. Tipuri de sprijiniri. Sprijinirile se pot clasifica dup modul de alctuire n: - sprijiniri speciale, folosite numai n cazul spturilor n terenuri curgtoare la mare adncime i cu puternice infiltraii de ap sau n cazul spturilor n terenuri sub nivelul pnzei de ap. Aceste sprijiniri au cmuiala alctuit din piese speciale numite palplane care asigur etaneitatea cmuielii; - sprijiniri obinuite, folosite n toate celelalte cazuri. Acestea au cmuiala din dulapi
81

b. Elemente care intr n alctuirea sprijinirilor. Sprijinirile sunt alctuite din: - elemente de cmuial, care au rolul de a menine malul la nclinarea spat; dispui alturat sau distanai. n funcie de cadrele limea din spturilor sprijinirile obinuite pot fi din aceast categorie fac parte dulapii, bile i palplanele; realizate prin praiuri n spaii nguste, i proptele (contrafie) la spturile n spaii largi. - elemente de solidarizare, care au rolul de a menine cmuiala n poziia b. Elemente care intr n alctuirea sprijinirilor. Sprijinirile sunt alctuite din: impus de execuia lucrrilor; categorie fac parte chingile i - elemente de cmuial , care au roluldin de aaceast menine malul la nclinarea spat; din aceast categorie fac parte dulapii, cadrele din bile i palplanele; montanii; - elemente de solidarizare, care au rolul de a menine cmuiala n poziia impus de - elemente de sprijinire, care au rolul de a sprijini cmuiala i de a prelua sau execuia lucrrilor; din aceast categorie fac parte chingile i montanii; transmite (dup caz) mpingerea dat de malul spturii; i din aceast categorie fac - elemente de sprijinire , care au rolul de a sprijini cmuiala de a prelua sau transmite (dupparte caz) praiurile, mpingerea dat de malul spturii; din proptelele (contrafiele) i aceast cadrele categorie din bile. fac parte praiurile, proptelele (contrafiele) i cadrele bile. c. Alctuirea constructiv a din sprijinirilor obinuite: orizontale i verticale cu c. Alctuirea constructiv a sprijinirilor obinuite: orizontale i verticale cu dulapi dulapi distanai i distanai joantivi. i joantivi. Sprijinirile obinuite fi: orizontale i verticale. Sprijinirile obinuite pot fi: pot orizontale i verticale. 1.Sprijiniri orizontale. Aceste sprijiniri, la rndul lor, se mpart n sprijiniri cu contrafie, cu ancore, n spaii largi i sprijiniri uoare cu dulapi distanai i joantivi, n 1.Sprijiniri orizontale. Aceste sprijiniri, la rndul lor, se mpart n sprijiniri cu contrafie, cu spaii nguste. ancore, n spaii largi i sprijiniri uoare cu dulapi distanai i joantivi, n spaii nguste. n funcie de natura terenului, dulapii cmuielii pot fi aezai distanat sau alturat (joantivi). Sprijiniri n spaii largi. Sprijiniri orizontale cu contrafie (proptele). Aceast sprijinire este, de obicei, alctuit dintr-o cmuial de dulapi aezai orizontal i meninui n poziia cerut cu ajutorul unor montani proptii cu contrafie. Sprijiniri orizontale cu ancorare. ntru-ct sprijinirea cu contrafie este foarte incomod i ngreuiaz executarea celorlalte lucrri (de hidroizolaie, betonare etc.) un alt sistem de sprijinire orizontal adoptat la spturile n spaii largi este cel cu ancore. Sprijiniri n spaii nguste. n cazul spturilor n spaii nguste (de exemplu, tranee pentru canalizri, anuri, puuri etc.), sprijinirea se execut din mal n mal asigurnd astfel stabilitatea pereilor spturii. Sprijiniri uoare orizontale. n cazul anurilor cu adncimea pn la 2 m n terenuri compacte sau coezive, sprijinirea poate fi alctuit dintr-un singur rnd sau din dou rnduri de dulapi de 4 . . 5 cm grosime, aezai la partea de sus a ambelor maluri i fixai cu praiuri orizontale. Acestea au diametrul de 10 . . 20 cm i sunt montate la circa 1,50 . . 2,50 m distan. Sprijiniri cu dulapi distanai i joantivi. n cazul anurilor cu adncimea pn la 5 m, dulapii cmuielii sunt aezai orizontal pe ambii perei, distanai sau alturai, n aceleai condiii ca i n cazul spturilor n spaii largi, innd seama de natura terenului. n cmuiala alctuit din dulapi distanai, acetia se sprijin cu montani aezai vertical, fa n fa i meninui n poziia necesar prin intermediul praiurilor. Sprijinirile din dulapi joantivi folosite n cazul terenurilor cu mici infiltraii de ap i la o adncime a spturii de pn la 5 m sau n cazul terenurilor friabile i la o adncime a spturii de pn la 3 m, au aceiai alctuire ca i sprijinirile cu dulapi distanai.

82

 2.Sprijiniri verticale. Aceste sprijiniri se folosesc n cazul spturilor de adncime, n terenuri curgtoare sau cu infiltraii de ap, precum i n cazul executrii puurilor. Dulapii se aeaz vertical, montndu-se alturat sau se prevd cu lamb i uluc, pentru ca nisipul, chiaiul etc., s nu poat curge printre ei. Captul inferior al dulapilor este ascuit numai pe o singur parte pentru a uura nfigerea lor n pmnt.

83

Modulul IX MONTAREA PANOURILOR PREFABRICATE 1. Execut elemente de construcii din panouri lemnoase 1.1. Elementele sunt executate corect, dup trasare, conform proiectului. 1.2. Trasarea axelor de referin se realizeaz cu instrumente adecvate. 2. Realizeaz mbinri la elemente din panouri lemnoase 2.1. mbinrile se realizeaz cu atenie, conform planului de execuie / proiectului. 2.2. mbinrile se execut utiliznd materiale de calitate. 2.3. mbinrile sunt realizate asigurnd stabilitatea construciei. 2.4. La realizarea mbinrilor se urmrete respectarea legislaiei privind securitatea i sntatea muncii, n scopul asigurrii securitii proprii i a personalului din raza de lucru. 3. Monteaz panouri prefabricate de cofraj din lemn 3.1. Montarea se realizeaz utiliznd scule i unelte specifice. 3.2. Lucrrile se execut conform indicaiilor din proiect, respectnd succesiunea operaiilor specifice. 3.3.Lucrrile sunt executate n funcie de configuraia elementului i modul de sprijinire a cofrajului. 3.4. Montarea se realizeaz n condiii de siguran, respectnd legislaia privind sntatea i securitatea muncii. 3.5. Lucrrile sunt realizate asigurndu-se condiiile de acces necesare pentru personalul de execuie. 3.6. La montarea panourilor sunt respectate condiiile tehnice impuse de productor. 3.7. Panourile sunt montate cu atenie, meninndu-se integritatea acestora. 4. Verific lucrarea realizat din panouri lemnoase 4.1. Caracteristicile geometrice ale lucrrii sunt verificate cu ajutorul instrumentelor de msur i control adecvate. 4.2. Eventualele neconformiti geometrice identificate sunt corectate prin metode specifice n funcie de tipul acestora. 4.3. mbinrile sunt verificate cu responsabilitate asigurndu-se remedierea prompt a oricror neconformiti. Gama de variabile: lucrri de construcii din panouri lemnoase: cu rol de susinere a celorlalte elemente ale cldirii (perei portani sau de rezisten); cu rol de nchidere sau compartimentare a cldirilor n interior (perei interiori sau de umplutur); planee (fr izolaie, cu grinzi aparente i izolaie, cu izolaie i tavan, etc); tavane; pardoseli din lemn axe de referin: longitudinale, transversale instrumente pentru trasare: creion, echer, raportor, vinclu, rigl, etc. materiale pentru mbinri: uruburi, cuie, buloane, etc. caracteristici geometrice: verticalitate, orizontalitate, planeitate, unghiuri instrumente de msur i control: metru, raportor, rulet, fir cu plumb, nivel cu bul de aer, etc.
84

REALIZAREA STRUCTURILOR DE REZISTEN DIN LEMN 1. Realizeaz elementele de rezisten pentru structuri 1.1. Elementele necesare sunt realizate conform documentaiei tehnice specifice. 1.2. Elementele alese corespund tipului structurii de rezisten. 1.3. Elementele sunt realizate n concordan cu destinaia structurii. 2.1.Asamblarea este realizat conform documentaiei tehnice de execuie. 2.2. Asamblarea se efectueaz cu atenie, n funcie de complexitatea structurii. 2.3. Pentru realizarea asamblrii sunt utilizate toate elementele necesare n funcie de tipul structurii de executat. 2.4.La asamblarea structurilor de rezisten sunt asigurate condiiile de stabilitate provizorie i definitiv ale acestora. 3 Execut mbinri 3.1. mbinrile corespund detaliilor din planurile de execuie. 3.2. mbinrile se execut prin intermediul unor operaii specifice utiliznd scule adecvate. 3.3.mbinrile executate ndeplinesc cerinele tehnice specifice n funcie de tipul structurii de realizat. 3.4. Modul de realizare a mbinrilor este verificat cu responsabilitate, imediat dup execuie, n vederea remedierii prompte a eventualelor defecte. 4. Demonteaz structuri provizorii din lemn 4.1. Demontarea se realizeaz cu atenie, asigurndu-se recuperarea materialelor refolosibile. 4.2. Demontarea structurilor provizorii se efectueaz respectnd cu strictee succesiunea operaiilor, pentru asigurarea securitii proprii i a personalului din raza de lucru. 4.3. Demontarea structurilor provizorii din lemn este realizat dup finalizarea structurii de rezisten pentru care au fost prevzute. 4.4. Structurile provizorii simple sunt demontate cu grij, pentru pstrarea integritii acestora. Gama de variabile: elemente necesare structurii: popi, cpriori, pane, cleti, contravntuiri, moaze, cosoroabe, arbaletrieri, ipci, astereal, grinzi, traverse, montani, stlpi, praiuri, panouri, etc. destinaia structurii: cldiri de locuit, ateliere, barci, cabane, etc. documentaie tehnic specific: planuri, schie, cataloage cu detalii de execuie, etc. tipul structurii de rezisten: structuri provizorii (schele, podine, eafodaje, capre, platforme, balustrade, scri, jgheaburi, planee, etc.), structuri definitive (arpante, sprijiniri, ferme, planee, etc.). operaii de mbinare: prindere cu elemente metalice simple (cuie, piroane, scoabe, etc.), strngere (cu buloane), ncleiere, presare, etc. cerine tehnice specifice: absena jocurilor, asigurarea strngerii prescrise, corectitudinea alegerii elementelor de asamblare, orientarea corect a elementelor de mbinare. scule: tesl, ferstru, main de gurit, ferstru electric, etc. eventuale defecte: jocuri, strngeri incorecte, defecte n lemn aprute n urma realizrii mbinrii, etc. structuri provizorii simple: podine, balustrade, jgheaburi, oproane, supori diveri, etc destinaia structurilor provizorii simple: circulaia i sigurana personalului, evacuarea materialelor, depozitarea temporar i protecia materialelor i echipamentelor, etc. succesiunea operaiilor de demontare: de la elemente superioare spre cele din baz (de sus n jos).
85

Operaii de montare i demontare a panourilor de cofraj pentru un stlp Aceste cofraje sunt alctuite din panouri modulate, cu completri, sub form de panouri aezate pe vertical i fururi pe orizontal. Panourile se dispun cte dou, fa n fa, simetric i se fixeaz n caloi din bare drepte legate la capete cu tirani prevzui la un capt cu plcue U de ancoraj, iar la cellalt capt cu zvoare de blocare. Indiferent de form, de mod de montare i asamblare a panourilor de cofraj, fiecare cofraj de stlp cuprinde: - rama de trasare, - calotul de scnduri la baz, - capacul sau fereastra pentru curirea cofrajului pe una din laturile stlpului, - ipcile triunghiulare pentru nchiderea rosturilor cofrajului i teirea muchiilor stlpului. mbinarea cofrajului stlpului cu cofrajul grinzilor se realizeaz astfel nct cofrajul grinzilor s rezeme pe capul cofrajului stlpilor, ceea ce permite o asamblare uoar i corect iar decofrarea stlpului se poate realiza naintea grinzilor, acestea avnd cerinee de un timp mai mare de ateptare n stare cofrat. Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru stlpi cuprinde urmtoarele faze: - faza 1 trasarea axelor perpendiculare i conturul stlpului; - faza 2 fixarea ramei de trasare; - faza 3 fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj; - faza 4 montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se provizoriu; - faza 5 montarea armturii; - faza 6 montarea provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra; - faza 7 continuarea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj; - faza 8 se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu de ancoraj i zvor; - faza 9 scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de achii i de eventuale gunoaie i montarea definitiv a ferestrei de control; - faza 10 montarea calotului de baz i a calotului metalic care mbrac rostul la partea superioar a ferestrei de control.

Demontarea panourilor de cofraj. Ordinea operaiilor de demontare este n general invers ca la montare. La decofrarea stlpilor se execut: - demontarea jugurilor; - desfacerea chingilor de legtur; - demontarea panourilor de cofraj; - curirea i ungerea lor; - demontarea ramei de trasare. Desprinderea scndurilor, chingilor i a panourilor de cofraj trebuie fcut cu mijloace i scule adecvate, astfel ca s nu se produc degradri nici cofrajelor i nici betonului.

86

Verificarea calitii cofrajului pentru stlp Alctuirea cofrajelor i a elementelor de susinere a acestora trebuie s fie verificat n cursul execuiei lucrrilor, prin aceasta urmrindu-se a se asigura ndeplinirea urmtoarelor condiii: s se respecte riguros formele prevzute pentru elementele care se vor turna; s fie bine ncheiate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment; s permit o decofrare uoar pentru a nu produce deteriorri ale elementului de beton sau cofrajului; s permit o execuie ct mai simpl; s fie stabile i rezistente; n cazul stlpilor cu nlimea mai mare de 3 m trebuie s se dispun ferestre pentru turnare, situate la 2,5. . . 3 m; s poat prelua greutatea i mpingerea lateral a amestecului proaspt de beton i a ncrcrilor care apar n timpul executrii lucrrilor; s corespund din punct de vedere al condiiilor de tehnica securitii muncii

87

Modulul X EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN LEMN Etapele de executie: Traseaz cotele pardoselii Materialele i SDV-urile necesare executrii mbinrilor i nndiri din lemn: tip de material lemnos, toporica; tesla; cuitoaia; dalta; rindeaua; fierstrul; menghina; cleti; burghiu; pile; rapele; ciocan; urubelnie; chei; frez; maini de gurit, maini de dltuit, metru; rulet; colar; ablon; creion dulgheresc; rigl gradat; compas Executarea operaiei de msurare i trasare: dup detalii mbinri dulghereti Efectueaz lucrri de montaj de pardoseli. Prelucrarea materialului lemnos: nndiri prin chertri n lungime i lime; nndiri prin piese de legtur, solidarizri, noduri Executarea mbinrilor i nndirilor: trasarea, executarea tieturilor, ncheierea i solidarizarea mbinrii Tipuri de esene de material lemnos Verific calitatea montajului pardoselilor Caracteristici calitative ale materialelor utilizate Scule specifice i modul lor de utilizare Clasificarea materialului lemnos dupa gradul de prelucrarea Lemn brut: - Rotund (care nu se taie in lung): -prajini -manele -bile -busteni pentru constructii -lemn rotund de mina -bulumaci -stalpi pentru linii aeriene -busteni pentru piloti - Semirotund (obtinut prin taiere in lung, in 2 parti egale) Produse semifrabricate: - Lemn ecarisat: -scanduri: (tivite, semitivite, netivite) -dulapi -sipci tivite -rigle tivite -grinzi: -cioplite -margini -laturoaie - Produse moderne: -Placaj de constructie -Placi de aschii de lemn PAL -Placi din fibre de lemn PFL -Lemn stratifical LS -Panel Produse finite: - Tamplarie: -usi, ferestre, mobila - Parchet - Lambriu
88

Lemnul in constructii Lemnul ecarist folosit in constructii: - scanduri grosimi maxim 40 mm, latimi mai mari decat dublul grosimii, dar cel putin 8 cm. - dulapi grosimi mai mari de 40 mm insa cel mult 100mm si latimi mai mari decat dublul grosimii dar cel putin 10 cm. - sipci grosimi de maxim 40 mm si latimi de cel mult 6 cm. - rigle grosimi de peste 40 mm si sub 100mm si latimi cel mult dublu grosimii.

Busteni mici, mai subtiri

Bustenii mici modelati la dimensiuni egale , pot fi taiati in cherestea cu dimensiuni standard.

- grinzi grosimi minim 100 mm si latimi egale sau mai mari decat grosimea. Bustean mare, gros Dintr-un bustean de calitate superioara, cu putine noduri si crapatruri se pot taia mai multe scanduri bune.

CERINTE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA PARDOSELILE: aspect placut, rezistenta la uzura, capacitate de izolare termica si fonica, impermeabiliate la apa si vapori de apa, durabilitate in timp intretinere usoara, usor de reparat, inlocuit, ieftine, elasticitate, proprietati antiderapante, rezistente la foc.
89

PARDOSELILE SUNT ALCATUITE DIN DOUA STRATURI: - stratul de uzura sau pardoseala propriu-zisa, constituind suprafata pe care se circula; - stratul-suport, care in functie de natura stratului de uzura poate fi - elastic (nisip, pietris, balast, zgura, etc.) - rigid (beton simplu, beton slab armat, etc.) CLASIFICAREA PARDOSELILOR: 1. Dupa natura materialului utilizat pentru alcatuirea stratului de uzura pardoselile pot fi din: - pamant natural tratat la suprafata, din argila compacta - pardoseli din lemn (dusumele, parchete, pavele din lemn); Dusumele brute din scinduri cu grosimi de 18-24 sau 28mm si latimi de 80-300mm fixate joantiv? sau cu interspatii. Dusumele date la rindea pe o singura fata din scinduri de 24,28 sau 38mm si latimii intre 100-300 mm. Dusumele cu lamba si uluc din scinduri sau dulapuri cu grosimi de 24,28,38,48 mm si latimi intre 100-160 mm date la rindea si prelucrate pe canturi cu lamba si uluc. Pardoseli din parchete executate din lamele de stejar sau fag cu grosimea de 17-22 mm, lungimea de 200-450 mm si latimea de 30-90 mm. Pentru a se putea imbina intre ele lamelele de parchet se prelucreaza pe fete Tip LU, cu uluc pe doua laturi si lamba pe celelalte doua Tip U cu uluc pe toate cele patru muchii Tip L cu pelt in coada de rindunica care se monteaza in mastic bituminos. Se mai fabrica din fag sau stejar de 10 mm cu muchii drepte - parchet lamelar. Pardoselile din parchete se pot monta pe dusumea oarba, pe placi de rumbeton fibrobeton, PFL sau prin lipire pe beton. De-a lungul peretilor se monteaza lamele denumite parizuni, cu lungimea de 1-1,5 m si latimea de 65-115 mm grosimea este egala cu a parchetului. Rostul dintre parizuni si perete se acopera cu pervazuri fixate de parchet prin cuie. - pardoseli din piatra naturala (placi, dale); - pardoseli din piatra artificiala arsa ( caramida, gresie, placi ceramice) -pardoseli din pietre artificiale nearse (beton brut, ciment sclivisit, mozaic turnat, placi mazaicate); -pardoseli din materiale plastice -pardoseli din materiale bituminoase; -pardoseli din polimeri sintetici; Parchet lamelar O amenajare moderna presupune spatii aerate, in care fiecare obiect, pe langa valoarea practica are o insemnata valoare estetica. Pardoseala trebuie sa fie in armonie cu restul obiectelor de mobilier si decoratie, dar trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: sa fie usor de intretinut si foarte rezistenta.
90

Acest tip de material este rezistent, usor de intretinut si el poate inlocui cu succes traditionalul parchet.El se poate folosi in orice spatiu,cu exceptia incaperilor umede (baie, sauna,etc) Suprafata este foarte rezistenta, ceea ce permite o folosire indelungata fara urmari vizibile. Parchetul stratificat - din foite de lemn lipite :(15mm grosime) - estetic, modern, rezistent Structura:

stratul superior, g=4mm, fag, stejar. stratul mijlociu, g=7mm, rasinoase. stratul inferior, g=4mm, rasinoase.

Panourile se imbina in sistemul nut-feder si sunt finisate cu lacuri ecologice speciale pentru pardoseli. Avantaje: Parchetul stratificat este foarte bine uscat si dispunerea perpendiculara a straturilor nu-i permit sa lucreze in timp.Dupa ani de folosire stratul de uzura poate fi slefuit si relacuit. Parchetul laminat: parchetul laminat e facut din conglomerate lemnoase (rumegus) (6-8mm grosime) Descriere: Este vorba de un tip de parchet realizat dintr-o placa fabricata din MDF (miez de mare densitate)care are pe partea inferioara o folie de laminata ( care da aspectul) de echilibrare pentru elasticitate, iar la suprafata filmul decorativ si un strat special contra abraziunii. Este un conglomerat de inalta densitate alcatuit din resturi foare fine de lemn compactate cu lianti.

Folia de protectie - este primul strat , practic cel utilizat, strat ce este tratat cu o rasina speciala - el devenind foarte rezistent si usor de intretinut Hirtia de decor - este al doilea strat si este imbibat cu rasina. Acest strat reproduce diverse modele, imitatii de lemn Suportul - materialul de baza- este o placa aglomerata, din lemn, foarte densa, cu aschii fine, lipite cu adezivi organici Puntea exterioara - folia de pe partea posterioara are un dublu scop protectia impotriva umiditatii si pastrarea stabilitatii formei

Avantaje: Foarte buna rezistenta la presare (suporta bine mobile grele, scaune cu riti de cauciuc, pantifi cu toc cui) Sunt rezistente la abraziune datorita foliei de protectie de la suprafata podelei si a supunerii podelei la actiunea unui dispozitiv prevazut cu hirtie abraziva Rezistenta la chimicale Rezistenta la decolorare Rezistenta la tigara Rezistenta la foc si permite incalzirea prin pardoseala Se pot gasi intr-o mare varietate de culori si modele(desene) ce imita diverse esente de lemn nobil

Datorita profilelor laterale se imbina etans si se monteaza cu usurinta. Sunt ecologice deoarece nu contin chlorine, plastifianti, conservanti.
91

Nelasand murdaria si bacteriile sa penetreze sunt foarte igienice si de aceea recomandate persoanelor alergice. Se curata usor si sunt rezistente la substante chimice, abraziune, zgarieturi, coloranti, raze ultraviolete si presiune. Parchetul stratificat il puteti monta pe hol, in bucatarie, dormitor, camera de zi sau de lucru, nu insa in baie, deoarece umiditatea ridicata il deterioreaza. Este ideal pentru incaperile cu sistem de incalzire prin pardoseala Varietate de imitatii de marmura, mozaic, furniruri de lemn intr-o larga paleta coloristica. Caracteristici tehnice Clasa de utilizare (standard european) 21 22 23 31 32 33 Accesorii pentru montaj Folie de plastic, adezivi, plinta Montajul este usor de realizat si pentru nespecialisti in conditiile folosirii unor truse speciale. Podelele se pot monta pe orice suprafata uscata, neteda, si curata. Pe sapa neteda, se pune o folie de plastic (~2mm grosime). Placile se imbina intre ele pe lateral. Varful tubului de adeziv se introduce in interiorul fantei. Se preseaza cu pene. Spre deosebire de parchetul clasic nu se lipeste de podea sau de folia de plastic 2. Dupa gradul de izolare termica a stratului de uzura: - pardoseli calde avand stratul de uzura din materiale cu coeficientul de conductivitate termica mic - sunt cele la care se folosesc scanduri, dulapuri, parchet, placi aglomerate din lemn, mocheta, covor din p.v.c. si se executa frecvent in dormitoare, camere de zi, in bucatarii si mai rar in coridoare sau holuri. - pardoseli reci avand stratul de uzura din materiale cu coeficientul de conductivitate termica mare - sunt alcatuite din bucati de lemn (placi, scanduri, parchet, etc.), asezate unele langa altele, cat mai aproape, pentru a nu avea rosturi deschise. Cele mai uzuale tipuri de pardoseli din lemn folosesc pentru stratul de uzura scandurile, parchetul, placile aglomerate din lemn (P.A.L.) si mai rar placile fibrolemnoase (P.F.L.). Pardoselile din lemn sunt considerate calde, fiind in acelasi timp destul de ieftine, elastice, putandu-se monta si demonta usor. Dezavantajele pardoselilor din lemn sunt urmatoarele: au rosturi care se deschid tot mai mult prin prin uscarea lemnului; necesita o intretinere continua pentru a feri lemnul de umezeala, de carii si de unele ciuperci daunatoare.
92

Utilizare locuinta locuinta locuinta firma firma firma

Utilizare tipica dormitor sufragerie hol birouri spatii comerciale hol de banca

fi din:

3. Dupa natura materialului utilizat pentru alcatuirea stratului de uzura pardoselile pot -pardoseli continue cele turnate monolit -pardoseli cu rosturi realizate din elemente prefabricate (dale, placi)

CONDITII CE TREBUIE ASIGURATE DE PARDOSELI DIN PUNCT DE VEDERE AL IZOLATIEI : 1.FONOIZOLATIA - are drept scop reducerea nivelului de zgomot din incaperi. Trebuie urmarite realizarea izolarii impotriva zgomotelor ce patrund in interiorul incaperii din afara acesteia, precum si reducerea zgomotului produs de diferite instalatii ce functioneaza in interiorul acesteia. Zgomotele patrunse in interior pot fi aeriene, provenind de la diverse surse sonore, prin elementele constructive ce inchid spatiul si zgomote structurale (de impact, vibratii de tevi si conducte de instalatii), care se transmit prin structura (pereti, plansee). Impotriva zgomotelor de impact se protejeaza numai planseele, pentru ca astfel acestea nu indeplinesc conditiile admisibile, chiar daca au grosimi mari. Din acest motiv este necesara prevederea de pardoseli speciale cu izolatie de impact suficienta, astfel incat planseul plus pardoseala sa corespunda confortului cerut. 2. TERMOIZOLATIA. In cazul pardoselilor (exceptand cele ale teraselor circulabile) ce separa in mod curent etaje si spatii, izolatia termica este mai putin prezenta in alcatuirea detaliilor. Fac exceptie pardoselile unor incaperi incalzite, dar care se afla partial sau total sub spatii neincalzite sau mai putin incalzite; exemple: (pardoseli de terase peste spatii locuite, pardoseli peste subsoluri mai putin locuite, pardoseli peste spatii exterioare). 3. HIDROIZOLATIA este folosita ca masura de siguranta la pardoselile unor incaperi cu umiditate mare (spalatorii, bai etc.) Amplasarea hidroizolatiei se realizeaza pe mortar de panta, din materiale pe baza de bitum, total impermeabile 1. PARDOSELI DIN LEMN

93

Materiale din lemn pentru pardoseli Din produse de lemn se obtin pardoseli calde, folosite mai ales in locuinte. Aceste produse sunt: scanduri faltuite, dusumele cu lamba si uluc, parchet, intarsii de lemn, Pardoseli din dusumele: Dusumele brute din scinduri cu grosimi de 18-24 sau 28mm si latimi de 80-300mm Dusumele date la rindea pe o singura fata din scinduri de 24,28 sau 38mm si latimii intre 100-300 mm. Dusumele cu lamba si uluc din scinduri sau dulapuri cu grosimi de 24,28,38,48 mm si latimi intre 100-160 mm date la rindea si prelucrate pe canturi cu lamba si uluc. Parchet - pardoseli din parchete executate din lamele de stejar sau fag cu grosimea de 17-22 mm, lungimea de 200-450 mm si latimea de 30-90 mm. Pentru a se putea imbina intre ele lamelele de parchet se prelucreaza pe fetele laterale sub diferite forme. Tip LU, cu uluc pe doua laturi si lamba pe celelalte doua Tip U cu uluc pe toate cele patru muchii Tip L cu pelt in coada de rindunica care se monteaza in mastic bituminos. Se mai fabrica din fag sau stejar de 10 mm cu muchii drepte - parchet lamelar. Parchet lamelar Acest tip de material este rezistent, usor de intretinut si el poate inlocui cu succes traditionalul parchet. El se poate folosi in orice spatiu,cu exceptia incaperilor umede (baie, sauna,etc) Suprafata este foarte rezistenta, ceea ce permite o folosire indelungata fara urmari vizibile. Parchetul stratificat - din foite de lemn lipite :(15mm grosime) - estetic, modern, rezistent. Panourile sunt finisate cu lacuri ecologice speciale pentru pardoseli. Avantaje:Parchetul stratificat este foarte bine uscat si dispunerea perpendiculara a straturilor nu-i permit sa lucreze in timp.Dupa ani de folosire stratul de uzura poate fi slefuit si relacuit. Parchetul laminat: parchetul laminat e facut din conglomerate lemnoase (rumegus) (68mm grosime) - Folia de protectie - este primul strat , practic cel utilizat, strat ce este tratat cu o rasina speciala - el devenind foarte rezistent si usor de intretinut - Hartia de decor - este al doilea strat si este imbibat cu rasina. Acest strat reproduce diverse modele, imitatii de lemn - Suportul - materialul de baza- este o placa aglomerata, din lemn, foarte densa, cu aschii fine, lipite cu adezivi organici - Puntea exterioara - folia de pe partea posterioara are un dublu scop - protectia impotriva umiditatii si pastrarea stabilitatii formei AVANTAJE: -Foarte buna rezistenta la presare (suporta bine mobile grele, scaune, pantofi cu toc cui) -Sunt rezistente la abraziune datorita foliei de protectie de la suprafata podelei si a supunerii podelei la actiunea unui dispozitiv prevazut cu hirtie abraziva -Rezistenta la substante chimice -Rezistenta la decolorare -Rezistenta la tigara -Rezistenta la foc si permite incalzirea prin pardoseala -Se pot gasi intr-o mare varietate de culori si modele(desene) ce imita diverse esente de lemn nobil -Datorita profilelor laterale se imbina etans si se monteaza cu usurinta.
94

Nelasand murdaria si bacteriile sa penetreze sunt foarte igienice si de aceea recomandate persoanelor alergice. Se curata usor si sunt rezistente la substante chimice, abraziune, zgarieturi, coloranti, raze ultraviolete si presiune. Varietate de imitatii de marmura, mozaic, furniruri de lemn intr-o larga paleta coloristica. Folie de plastic, adezivi, plinta Pavele de lemn Detalii la o pardoseala de lemn La fel cum un stejar stravechi da distinctie exteriorului unei case, pardoseala de lemn inspira oricarui interior un aer cald si distins. Prin frumusetea sa naturala, lemnul este o invitatie pentru a-l privi si atinge. Marea varietate de esente poate completa orice stil decorativ. Esente lemnoase Specia de copac din care provine lemnul este determinanta pentru aspectul acestuia. Astfel, traditionalul stejar are variatii pronuntate ale fibrei, pe cand artarul este mult mai uniform si limpede. Exista astazi si o mare varietate de specii exotice, ca cires brazilian sau bambus, fiecare cu caracteristicile sale distinctive.

95

De retinut: Fiecarei esente lemnoase ii este specifica o anumita duritate, care ii afecteaza durabilitatea. Imaginea alaturata prezinta o scara a duritatii pentru cateva specii uzuale. Dupa cum se observa, pentru o pardoseala cu trafic intens, este recomadat a se opta pentru stejar, artar, frasin sau cires barzilian. Multe specii de lemn isi schimba in timp culoarea, dupa expunerea la razele solare. Gradul de decolorare variaza in functie de specie, in cazul ciresului, de exemplu, acest proces este rapid si dramatic. Latimea In functie de dimensiunea elementelor, pot exista trei categorii: lamele, scandura si blocuri de parchet. Daca latimea este mai mica de 70 mm avem o pardoseala din lamele, de la 70 mm in sus avem pardoseala de scanduri (dusumea). A treia optiune se obtine prin imbinarea si montarea pe un suport din lemn a mai multor elemente, chiar din esente diferite. Astfel, se formeaza placi patrate sau dreptunghiulare cu modele pentru toate gusturile. Blocurile de parchet sunt adesea folosite pentru a delimita anumite zone sau pentru a obtine medalioane decorative.

De retinut:

Dimensiunile unei placi influenteaza dramatic aspectului pardoselei. In camere largi este indicat sa alegem dimensiuni mari ale placii, pe cand pentru o incapere mica efectul poate fi sufocant. Pentru a crea iluzia vizuala a unui spatiu mai larg, folositi intotdeauna placi inguste! Efecte vizuale deosebit de placute si originale pot fi obtinute prin combinatia a doua sau mai multe dimensiuni.

96

Muchiile Aspectul final al pardoselei este influnetat si de modul in care sunt taiate muchiile unei placi.

Muchii drepte In cazul muchiilor in unghi drept se obtine o suprafata neteda si continua. Acest tip de muchie este specific pardoselilor de lemn finisate dupa montaj.

Muchii tesite Daca se doreste un efect deosebit, se poate opta pentru placi cu muchii tesite, evidentiind astfel fiecare placa in parte. Culoarea Un spectru larg de culori se poate obtine prin:

Culoarea naturala a esentei de lemn

Baituri si vopsele aplicate De retinut:

Sub actiunea razelor solare, culoarea lemnului poate varia in timp, decolorandu-se. Acest fenomen e mai evident la unele specii exotice cum ar fi tauri sau jatoba, dar nu e scutit nici, mai cunoscutul la noi, lemn de cires. Iluminatul incaperii influenteaza si el culoarea pe care o vei vedea, ca urmare este indicat sa testati mostre de parchet in incapere inainte de a lua decizia finala. Nu conteaza ce culoare are parchetul tau la un moment dat, vopseaua potrivita ii poate da oricand o infatisare cu totul noua!

Lacul Stratul de lac aplicat pe o pardoseala de lemn nu influenteza durabilitatea si performantele acestuia, prin urmare grosimea acestuia tine doar de preferintele personale ale fiecaruia.

97

De retinut:

Pe un strat subtire de lac micile zgaraieturi aparute in timp sunt mai putin vizibile. In schimb, un strat mai gros accentueaza aceste zgaraieturi!

Cum se executa o pardoseala din parchet -pregatirea stratului suport Lucrrile pentru realizarea unei pardoseli de parchet cuprinde lucrri cu referire la infrastructur, respectiv la stratul suport i lucrri cu referire la suprastructur, respectiv la stratul de circulaie. Fazele importante care concur la realizarea pardoselei de parchet, sunt : pregtirea stratului suport; montarea lamelelor de parchet, aplicarea pervazului, respectiv a plintei ; finisarea suprafeei pardoselei de parchet. n continuare se prezint tehnologia de execuie i fazele de realizare a pardoselei de parchet, cu referire la variantele: pardoseala de parchet pe duumea oarb, cu izolare fonic sub grinzioare i pardoseala flotant de parchet, montat pe duumea oarb , ele fiind cele mai uzuale. Pregtirea stratului suport const n montarea pe planeul de beton a elementelor componente, n ordinea menionat mai sus, pentru fiecare variant n parte, precum i n efectuarea unor verificri de nivel, de orizontalitate i de planeitate. La montarea elementelor componente pentru stratul suport se vor avea n vedere urmtoarele: -Duumeaua oarb se va fixa pe grinzioare cu cate dou cuie, plasate nspre marginile scandurii, precum i n dreptul fiecrei grinzioare. -ntre scandurile duumelei oarbe se va lsa un spaiu liber de 15 30 mm pentru cele din rinoase i de 30 mm pentru cele din fag -Grinzioarele se vor aeza pe planeu, la o distan ntre ele, msurat din ax n ax, de 50 60 cm pentru duumeaua oarb din rinoas i de 70 cm pentru duumeaua oarb din fag, avandu-se grij ca grinzioarele s fie rezemate n ntregime pe toat lungimea lor pe planeu. Dup ce s-a executat stratul suport, pentru a se realiza o suprafa perfect plan i orizontal a stratului de circulaie a pardoselii, trebuie s se procedeze la urmtoarele verificri ale stratului suport : 1) Verificarea de nivel, care are rolul de a se constata prin msurtori, dac nivelul la care se gsete suprafaa stratului suport, respectiv suprafaa duumelei oarbe, permite ca dup montarea lamelelor de parchet nivelul pardoselei noi s ajung exact la nivelul pardoselilor nvecinate, n cazul n care nu se ajunge la nivelul necesar dup montarea lamelelor de parchet, se procedeaz la ajustarea duumelei, fie prin adugarea unor folii de carton, fie rindeluirea suprafeei duumelei, dup caz. 2) Verificarea de orizontalitate, care are rolul de a se constata eventualele denivelri, ce nu trebuie s fie mai mari de 3 mm sub dreptarul de 2 m lungime. n varianta pardoselei flotante, dreptarul se aeaz pe suprafaa duumelei pe unul din canturile lui, iar pe cellalt cant se aeaz nivela cu bul de aer, spre mijlocul dreptarului. Dac bula de aer, dup cateva oscilaii, se plaseaz ntre reperele nivelei, se ridic nivela i fr a schimba poziia
98

dreptarului, nivela se aeaz din nou pe cantul dreptarului, dar rotit cu 180. Dac i n,aceast poziie bula se aeaz ntre repere, nseamn c stratul suport, pe direcia verificat, se afl n poziie orizontal, n acelai mod se face verificarea orizontalitii i pe o direcie perpendicular celei anterioare. n cazul n care s; constat o denivelare peste limita admisibil, suprafaa duumelei se ncarc provizoriu cu mortar de ipsos, la captul opus celui spre care a trecut bula de aer, pentru a se determina grosimea de ncrcat a stratului de beton, cu mastic de bitum. n varianta pardoselii cu duumea oarb fixat pe grinzioare, verificarea orizontalitii se face cu dreptarul aplicat pe faa superioar a grinzioarelor i n cazul n care se constat, cu ajutorul nivelei cu bul de aer, denivelri peste limita admisibil, se procedeaz la mpnarea cu pene de lemn sub grinzioare, sau la cioplirea parial a lor; 3) Verificarea planeitii, care are rolul de a constata eventualele goluri sau ridicaturi ale suprafeei suport, operaie ce se face cu ajutorul dreptarului, aplicat cu o muchie a cantului pe suprafaa suport. n cazul n care se constat asemenea abateri peste limitele admisibile, ele se vor nsemna, pentru a fi remediate prin ncrcare cu chit sau prin rzuire, dup caz. Dup aceste verificri, se trece la verificarea execuiei stratului suport din punct de vedere calitativ, acordandu-se o atenie deosebit execuiei duumelei oarbe, care trebuie s fie rigid, bine fixat n cuie sau n bitum i bine curat la suprafa. n acest scop, se recomand ca duumeaua s se acopere cu un strat de hartie groas sau cu carton, prin aceasta imprimandu-se pardoselii o mai mare elasticitate i o mbuntire a izolaiei fonice.

99

Modulul XI EXECUTAREA ACOPERIULUI TIP ARPANT

1. Execut arpanta 1.1. arpanta este executat corect, n conformitate cu prevederile proiectului de construcie i cerinele beneficiarului. 1.2. arpanta este executat cu ndeplinirea condiiilor de rezisten. 1.3. arpanta este executat cu respectarea poziionrii pieselor. 2. Execut nvelitoarea 2.1. nvelitoarea este executat cu respectarea proiectului de execuie a acoperiului. 2.2. nvelitoarea este executat n conformitate cu cerinele de calitate i rezisten impuse de natura nvelitorii propriu-zise. 2.3. nvelitoarea este executat cu respectarea destinaiei cldirii. 2.4. nvelitoarea este executat cu respectarea cerinelor proiectului i ale beneficiarului. 3. Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor 3.1. Execut cu precizie elementele auxiliare ale acoperiurilor, cu respectarea proiectului de execuie. 3.2. Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor cu asigurarea protejrii prii superioare a cldirii. 3.3. Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor cu realizarea luminrii podului. 3.4. Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor cu realizarea accesului pe acoperi. Gama de variabile: fasonarea arpantei: citirea planurilor (proiecia orizontal, seciunile longitudinal i transversal, detalii, extras de materiale), trasarea (confecionarea planetei de trasare, trasarea profilului, trasarea pe profil a pieselor componente), confecionarea abloanelor (extragerea pieselor, executarea abloanelor), alegerea materialului, executarea i verificarea pieselor componente montarea arpantei: ncheierea scaunelor (fermelor), trasarea poziiei scaunelor (fermelor), montarea i verificarea scaunelor (fermelor), aezarea panelor, fixarea cpriorilor elemente componente ale arpantei: elemente de susinere (scaune, ferme), piese de rezisten (popi, panele, cpriori, arbaletrieri, tlpi, diagonale), piese de consolidare (cleti), piese pentru asigurarea stabilitii. contravntuirea: stabilitatea arpantelor n planul scaunelor sau fermelor i n lungul arpantei contravntuiri: n plan vertical (subiori), n plan orizontal, n planul apelor. nvelitoare: astereala, nvelitoarea propriu zis astereala (suportul pentru aplicarea nvelitorii) tipuri de nvelitori: i, indril, carton asfaltat, igl, nvelitori de tabl, etc. elementele auxiliare: streini (nfundate, cu cpriori apareni), lucarne (simple, dreptunghiulare, triunghiulare), tabacheri (elemente care permit accesul pe acoperi). REALIZAREA MBINRILOR DULGHERETI 1. Execut nndiri 1.1. nndirile sunt executate corect, cu respectarea lungimii i limii prescrise. 1.2. nndirile sunt executate cu asigurarea condiiilor de rezisten la compresiune. 1.3. nndirile sunt executate cu asigurarea condiiilor de rezisten la ntindere. 2. Execut solidarizri 2.1. Solidarizarea se executat cu respectarea parametrilor de mbinare n lime. 2.2. Solidarizarea se executat cu respectarea parametrilor de mbinare n grosime. 2.3. Solidarizarea se execut cu folosirea raional a materialului lemnos. 3. Execut noduri (ntlniri)
100

3.1. Nodurile se execut cu respectarea parametrilor de poziionare ai pieselor. 3.2. Nodurile se execut cu respectarea unghiului de ntlnire al pieselor. 3.3. Nodurile se execut cu respectarea direciei de solicitare a pieselor. Gama de variabile: nndiri: chertri, piese de legtur. Chertri: nndiri n lungime (cap la cap, la jumtatea lemnului, cu tiere oblic, cu prag, cu cep, scobitur, nndiri n lime (prin alturare, cu fal, cu lamb, uluc). Piese de legtur: cu pene, inele, dornuri, tifturi, buloane, cuie. solidarizri: chertri (cu praguri, cu buloane), prin piese de legtur (cu pene), prin ncleiere (alturarea direct pe lime, pe lungime, cap la cap) noduri: prin chertri, prin piese de legtur, prin ncleiere. Noduri prin chertri: coluri (prin alturare la jumtatea lemnului, la treimea lemnului, cu lamb i uluc, n coad de rndunic), ramificaii (prin alturare, cu teitur, la jumtatea lemnului, n coad de rndunic, cu cep i scobitur, cu prag, cu clci), ncruciri (prin alturare, la jumtatea lemnului, n cup, n cruce). ETAPELE DE EXECUTIE Traseaz elementele componenteale acoperiului Debiteaz i prelucreaz elementele componente Monteaz elementele componente ale acoperiului Verific poziionarea elementelor acoperiului Elementele componente ale acoperiului tip arpant: - grinzi - popi - cpriori - rigle - scandura pentru astereal - plci ondulate - tabl SARPANTA Structuri din lemn pentru acoperisuri de case si mansarde

101

Proiectare, calcul, productie cu software dedicat Avantaje:

Garantia unui calcul precis al structurii de rezistenta prin utilizarea pachetului de programe de proiectare si productie dedicate Consum redus de lemn Montaj rapid pe santier (se livreaza ferme prefabricate) Precizie n executie prin productia asistata de calculator Asamblare cu placute multicui un sistem de prindere eficient Lemn tratat cu substante insectufungicide si ignifugat Proiecte DDE si avizare MLPTL Utilizare:

Structuri de acoperis la constructii noi:

o o o

Proiectarea sarpantei (cu furnizarea proiectelor DDE) Executia fermelor din componenta sarpantelor Montaj in santier Executia fermelor din componenta sarpantelor, conform proiectelor existente Asistenta tehnica la lucrarile de montaj n santier Proiectarea sarpantei pentru mansarda (cu furnizarea proiectelor DDE) Executia fermelor din componenta sarpantelor Asistenta tehnica la lucrarile de montaj n santier

Reconditionari, reparatii de structuri de acoperis la constructii existente:

o o

Mansardari:
o o o

102

Elementele componente ale sarpantei:

Ferme

Distantieri

Contravanturi (rosu) si Antiflambaje (verde) Tipuri de ferme: Ferma in W Ferma intr-o apa

Ferma in E

Ferma in M

Ferma curbata

Ferma foarfeca

Ferma cu grinda principala de reazem (in 3 puncte)

Ferma asimetrica (mansardare)

103

Ferma asezata pe placa

Ferma cu grinda principala de reazem (fara suport intermediar)

Tipuri de fixari: Acoperis suspendat Talpa inferioara lunga

Cu ranforsare la streasina

ACOPERIURI CU SUPRAFEE PLANE NCLINATE Acoperiul cu suprafete plane nclinate este alctuit din arpant, nvelitoare i elemente accesorii (jgheaburi i burlane). arpanta este elementul portant cu rolul de a prelua ncrcrile de la nvelitoare (din greutatea proprie, zpad i vnt) i a le transmite la planeul sau la zidurile portante ale cldirii. arpanta se poate excuta din lemn, metal sau beton armat. nvelitoarea este elementul de construcie care asigur etanietatea, fiind alctuit din material hidroizolante, care protejeaz cldirea contra aciunii directe a apei din precipitaii. Forma acoperiului cu suprafete plane nclinate trebuie s fie ct mai simpl, deoarece ntr-o form complex de acoperi apar multe dolii poriuni sporete ncrcarea pe elementele componente ale arpantei. La cldirile dreptunghiulare, acoperiurile se pot realiza cu unul pn la patru plane de scurgere. n practic se mai ntlnesc i alte forme de acoperiuri: acoperiurile-turn sau piramidele, ori acoperiurile curbe, sub form de boli sau cupola. Acoperiul piramidal se utilizeaz la construciile cu plan ptratic sau poligonal; planurile nclinate sub form de triunghi isoscel se unesc n acelai punct. Acoperiul boltit poate avea un profil sub form de semicerc sau parabol, utilizndu-se la acoperirea cldirilor cu forme dreptunghiulare n plan. Acoperiul cupol se folosete, n general, la cldiri cu form rotund n plan. Structura de rezisten a acoperiurilor din lemn poate fi astfel clasificat: arpante de lemn (max. 15 m) care transmit ncrcarea prin intermediul unor elemente ce reazem pe zidurile portante sau pe planee din beton armat;
104

 ferme cu zbrele din lemn (la cldiri cu o lime mai mare de 12m) o structur ce se caracterizeaz prin aceea c nu are reazeme intermediare, zidurile exterioare fiind singurele reazeme. arpante din lemn Datorit calitilor fizico mecanice i a prelucrrii uoare, lemnul a fost folosit la executarea acoperiurilor nc din cele mai vechi timpuri. Legtura componentelor arpantei de lemn se realizeaz cu ajutorul mbinrilor dulghereti. n cadrul acestor mbinri, piesele de lemn ce vin n contact sunt astfel prelucrate, nct se ntreptrund, realiznd un sistem n care piesele s nu-i poat modifica poziia n planul elementului de rezisten. Acest sistem de mbinare necesit o prelucrare pretenioas i greoaie a pieselor de lemn ce se unesc. Tot datorit acestor mbinri, seciunea activ a acestor piese este simitor redus, ceea ce conduce la o utilizare parial a rezistenei lemnului i o simplificare a geometriei pieselor ce se mbin (figura de mai jos).

105

Modulul XII NCADRAREA I AJUSTAREA TMPLRIEI

NCADRAREA I AJUSTAREA TMPLRIEI 1.Pregtete operaia 1.1. Alege elementele de tmplrie n conformitate cu golurile prevzute n proiectul de execuie. 1.2. Transport elementele de tmplrie n conformitate cu proiectul de execuie. 2. ncadreaz i monteaz tmplria 2.1. Monteaz n conformitate, cu proiectul de execuie i procedura de lucru. 2.2 Elementele de tmplrie sunt montate corect, corespunztor dimensiunii golurilor din proiectul de execuie. 3. Ajusteaz elementele de tmplrie 3.1. Identific cu discernmnt prile componente ale elementelor de tmplrie care necesit ajustare. 3.2. Ajusteaz cu atenie i exactitate pri componente ale tmplriei, cu respectarea riguroas a cotelor. 3.2. Prile componente ajustate sunt asamblate corect n cadrul elementului de tmplrie 4. Verific calitatea montajului elementelor de tmplrie. 4.1. Verific calitatea montrii elementelor de tmplrie n conformitate cu procedura de lucru. 4.2.Verific cu responsabilitate i minuiozitate funcionalitatea elementelor montate. 4.3. Verific cu atenie respectarea ncadrrii elementelor de tmplrie n cotele de montaj. Elemente de tmplrie: - ui simple fr prag, ui simple cu prag, ui duble fr prag, ui duble cu prag, ui simple cu deschidere n ambele sensuri fr prag, ui duble cu deschidere n ambele sensuri cu prag, ui batante utilajelor/echipamentelor / aparatelor i SDV-urilor ante, ui (glasvanduri) cu pri laterale fixe, ui glisante, ui turnante, ui (glasvanduri) cu 3 i 4 canaturi, ui armonic, ui- ferestre fr i cu urechi. - ferestre simple, fr i cu urechi, ferestre duble, fr i cu urechi, ferestre cu ni de radiator la parapet, ferestre duble cu obloane exterioare, ferestre cu obloane rulante cu ching n stnga sau n dreapta, ferestre ghieu. Pri componente ale elementelor de tmplrie care pot suferi ajustri - tocuri - cecevele - pervazuri Funcionalitatea elementelor de tmplrie montate presupune: nchiderea etan a uilor i ferestrelor, funcionarea uoar a feroneriei, montarea corect a uruburilor, cuiele sunt correct btute
106

Cum se demonteaza tamplaria veche din lemn

Inlocuirea tamplariei vechi din lemn este una din primele etape in amenajarea interiorului unei locuinte. Demontarea tamplariei de lemn Unelte necesare: dalta, un ciocan si eventual un ferastrau. Mai intai se vor scoate geamurile vechi din balamale. Cu ajutorul daltei, vor desparti pe rand partile componente ale tocului din lemn. Ce vom gasi sub tocaraia de lemn? De obicei vata minerala, folosita cu catva timp in urma pentru izolarea termica sau spuma poliuretan daca intre timp cladirea a mai necesitat reparatii sau o izolatie suplimentara. Cu ciocanul, se curata fiecare centimetru pentru a indeparta orice urme de ciment sau tencuiala. Este foarte important ca zidul sa fie foarte bine curatat inainte de montarea tamplariei noi. Astfel, vom avea o izolare termica si fonica mai buna. Dupa ce s-a inlaturat tamplaria veche de lemn a sosit momentul inlocuirii acesteia cu noul geam termopan. Generic numit asa dar el este compus din toc si rama de PVC sau aluminiu si foi din geam termopan. Sa incepem. Cu cateva pene de lemn pe post de distantiere se aseaza tocul in golul geamului.

Poze amenajari - Cum se fixeaza tocul cu penele de lemn Cu o bormasina si un spiral mai lung se dau gauri in toc si zid apoi se introduc suruburi de dibluri lungi.
107

Poze amenajari - Cum se gaureste cu bormasina Se ataseaza ramele de toc. Balamalele si feroneria joaca un rol important in perioada de folosire fiind unul din criteriile de calitate al produsului final.

Poze amenajari - Cum se monteaza ramele de toc Cum se monteaza ramele de toc: Ramele se fixeaza in balamale. Balamalele se fixeaza in toc cu suruburi autofiletante, asa cum se poate vedea si poza anterioar. Ce distanta se lasa intre profilul PVC, respectiv rama, si glaf fereastra: Depinde de tipul de glaf pe care doriti sa il montati. Exista un model de glaf din PVC sau Al, care se monteaza sub toc inainte de fixarea tocului. A doua varianta de glaf se monteaza dupa montarea termopanelor si se prinde in suruburi de toc pe partea exterioara
108

a ferestrei. A treia varianta este montarea unui glaf din placi ceramice de gresie ori faianta sau din marmura, dupa montarea termopanelor. In ultimele doua variante se va realiza o hidroizolare intre toc si glaf cu silicon neutru de exterior. Se pot pune termopane si in pereti de paianta: O eventuala solutie pentru a monta termopane in pereti de paianta ar fi ca, inainte de montaj, sa ranforsati golul geamului cu scanduri late cat peretele. Totusi, geamul termopan este un geam "greu" si recomandam in acest caz solutia clasica a tamplariei de lemn cu geam cu o foaie. Spuma poliuretanica: Pentru a vedea imagini de pe parcursul etapei de izolare cu spuma poliuretanica, va recomandam sa urmariti in continuare partea a doua a acestui material ilustrat. Cum se monteza geamurile pe toc? Ce functie au distantierele si cate distantiere trebuie puse: Montarea geamurilor in toc se face dupa montarea tamplariei PVC. Se ia sandwichul de geam si se pune in rame sau direct in toc, pe garniturile de cauciuc. Dupa ce se aseaza geamul, la rame, in colturile unei diagonale se pun pene de plastic pentru centrare. Se bate apoi cu un ciocan de cauciuc sina cu garnitura interioara. Distantierele au rolul de a fixa temporar tocul, pana la umplerea spatiului dintre toc si zid cu spuma poliuretanica. Dupa aceea, penele de lemn au si rolul de a mentine drept tocul iar holzsuruburile de a nu permite deformarea in urma presiunii pe care o va exercita spuma intarita. Pentru mai multe informatii, va recomandam si articolul Montare Toc PVC. Ce se poate face ca geamurile termopan pe profil de aluminiu sa nu mai transpire ( sa nu mai curga apa pe interior): Condensul pe termopane apare atunci cand umiditatea aerului dintr-o incapere este prea mare, iar umiditatea relativa depaseste 60%. O solutie simpla este sa cumparati un dezumidificator de aer si sa aerisiti cat mai des camera. Unde se gasesc pene de lemn pentru montare: Pene de toate marimile din lemn sau din material plastic se gasesc in supermarketurile cu materiale pentru amenajari interioare. De asemeni, puteti contacta firmele de specialitate prezentate pe site. Spuma cand se umfla apasa pe toc cu o forta mare sau cu o forta nesemnificativa: Exista doua tipuri de spuma din acest punct de vedere. Unele au o forta foarte mare de impingere, iar altele cu o dilatare mai mica. In ambele cazuri, aceasta forta de impingere apare la uscare. Unde se monteaza termopanul, spre exteriorul camerei, sau pe peretele interior al camerei: Puteti monta termopanul unde doriti dvs. De regula, se pune la mijlocul peretelui, atunci cand acesta este de o grosime medie. La peretii mai subtiri, puteti monta termopanul mai spre exterior, pentru a ramane cu un pervaz estetic inauntru.

109

GLOSAR DE TERMENI TEHNICI

Cmuial Dulap Montant prai

= totalitatea dulapilor sau dulapilor care mbrac pereii spturilor = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n sus i limea peste 16 cm, aezat orizontal pe pereii spturii. = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n sus i limea peste 16 cm, aezat vertical pe pereii spturii. = pies de lemn rotund sau ecarisat, cu care se fixeaz dulapii orizontali sau montanii unei sprijiniri. praiurile pot fi i metalice reglabile de inventar.

Panou de cofraj Ram de trasare Caloi Ui de vizitare Tirani

= element care formeaz cofrajului propriu-zis n care se toarn betonul. = cadru de lemn care servete la fixarea panourilor de cofraj la baza stlpului = elemente din lemn sau metal asamblate sub form de rame, care au rolul de solidarizare a cofrajelor. = fereastr de control executat n panoul de cofraj la baza stlpului, folosit la curarea cofrajului nainte de turnarea betonului. = tttije metalice bare din oel beton filetate la un capt, folosite la strngerea panourilor cofrajelor i solidarizarea lor

ipc triunghiular Moaze Cmuial Dulap Montant prai

= ipci cu seciune triunghiular montate n cele patru coluri n interiorul cofrajului de stlpi pe toat nlimea stlpului pentru etanarea cofrajului. = dulapi pereche care formeaz un element de solidarizare i de contravntuire = totalitatea dulapilor sau dulapilor care mbrac pereii spturilor = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n sus i limea peste 16 cm, aezat orizontal pe pereii spturii. = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n sus i limea peste 16 cm, aezat vertical pe pereii spturii. = pies de lemn rotund sau ecarisat, cu care se fixeaz dulapii orizontali sau montanii unei sprijiniri. praiurile pot fi i metalice
110

reglabile de inventar. Panou de cofraj Ram de trasare Caloi Ui de vizitare Tirani = element care formeaz cofrajului propriu-zis n care se toarn betonul. = cadru de lemn care servete la fixarea panourilor de cofraj la baza stlpului = elemente din lemn sau metal asamblate sub form de rame, care au rolul de solidarizare a cofrajelor. = fereastr de control executat n panoul de cofraj la baza stlpului, folosit la curarea cofrajului nainte de turnarea betonului. = tttije metalice bare din oel beton filetate la un capt, folosite la strngerea panourilor cofrajelor i solidarizarea lor ipc triunghiular Moaze = ipci cu seciune triunghiular montate n cele patru coluri n interiorul cofrajului de stlpi pe toat nlimea stlpului pentru etanarea cofrajului. = dulapi pereche care formeaz un element de solidarizare i de contravntuire

111

APLICATII
Exerciiul nr. 1 1.Completai spaiile libere din textul urmtor: Dup modul de execuie, sprijinirile se clasific n: sprijiniri . i sprijiniri . Sprijinirile speciale sunt folosite numai n cazul spturilor n terenuri . La mare adncime i cu puternice de ap sau n cazul spturilor n terenuri sub pnzei de ap. Aceste sprijiniri au cmuiala alctuit din piese speciale numite care prin sistemul lor de mbinare asigur etaneitatea ... . Sprijinirile obinuite sunt folosite n toate celelalte cazuri i se caracterizeaz prin aceea c au cmuiala din dulapi dispui sau n funcie de limea spturilor, sprijinirile obinuite pot fi realizate prin praiuri , la spturi n spaii ., i prin proptele (contrafie), la spturi n . largi. 2.Completai pentru fiecare dintre SPRIJINIRILE reprezentate mai jos denumirile elementelor constitutive ale acestora.

1. . 2. . 3. . 4. ..

1. 2. . 3. . 4. .

1. 2. 3. . 4. .

112

3.Completai spaiile libere din tabelul urmtor cu datele necesare descrierii alctuirii sprijinirilor.Denumire element de baz al sprijinirii Cmuiala

Rol

Alctuire

Materiale din care sunt confecionate

- lemn de rinoase i foioase cu g l 48 cm i 1824 cm; dulapi

metalici de inventar; - lemn rotund cu diametrul de 14..20 cm, mbinat la capete n jumtatea lemnului - din dulapi cu g cm ;l 815 820 cm; L 58

m sau metal cu profiluri speciale - chingile - din dulapi de rinoase i foioase cu g l - montanii Elementele de sprijinire 1214 cm; 48 cm i

- rigle de rinoase cu seciuni de 10 x 1215 cm - lemn rotund de rinoase cu 1216 cm sau metalice de inventar - lemn rotund de rinoase cu 1220 cm - lemn rotund cu diametrul de 14..20 cm, mbinat la capete n jumtatea lemnului

113

Exerciiul nr. 2 1 Completai tabelul de mai jos cu datele lips. Criteriul de clasificare a) dup destinaie Tipul de cofraj cofraj pentru fundaii ... ... cofraj pentru grinzi ... ... cofraj pentru alte elemente de construcii b) dup modul de confecionare, modul i gradul de reutilizare c) dup materialul din care se confecioneaz cofraje fixe . cofraje mobile cofraj din lemn ... cofraje din placaje tego ... cofraj mixte

2. Corelai elementele care intr n alctuirea cofrajului pentru o grind din beton armat, grupndu-le n trei grupe dup rolul pe care-l au n alctuirea cofrajului, nscriindu-le n petalele florilor de mai jos.

Elemente n care se toarn betonul

114

Elemente de solidarizare

Elemente de susinere

3. Studiai cu atenie figura de mai jos i precizai rolul elementelor componente ale cofrajului de grind.

115

Denumire element de cofraj 1 2. 3. 4. 5. Panouri tipizate ale cofrajului grinzii Scnduri de completare a cofrajului Crucea panoului Pop Diagonal

Rolul elementului

Exerciiul nr. 3 1. Notai cu cifre succesiunea logic a fazelor de montare a unui cofraj de stlp din panouri de lemn. fixarea ramei de trasare; fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj; montarea armturii; trasarea axelor perpendiculare i conturul stlpului; montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se provizoriu; montarea provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra; scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de achii i de eventuale gunoaie i montarea definitiv a ferestrei de control; continuarea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj; se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu de ancoraj i zvor; montarea calotului de baz i a calotului metalic care mbrac rostul la partea superioar a ferestrei de control. 2. Completai lista de mai jos cu operaiile lips din cele de demontare a unui cofraj de stlp.
116

la partea superioar a ferestrei de control. 2. Completai lista de mai jos cu operaiile lips din cele de demontare a unui cofraj de stlp. Operaii de demontare a cofrajului 1. Demontarea jugurilor 2. 3. 4. Curirea i ungerea panourilor 5. 3. Completai fia tehnologic de execuie a unui cofraj de stlp din panouri de cofraj conform documentaiei tehnice. Fia tehnologic Operaii i faze de lucru Echipamente / reguli de protecia muncii i a mediului 1. Trasarea axelor perpendicul are i conturul stlpului; - echipament de lucru i de protecie - cret, - vopsea . . . 2. Fixarea ramei de trasare; .. - rame de trasare - metru - colar - nivel cu bul de aer 3. Fixarea cu cuie a - ipci triunghiul
117

Materiale

SDV-uri

Organizare a locului de munc

Condiii de calitate

- se cur trasare

- ... . . . - conform documentai ei

. locul de

aprovizionar

- verificarea modului de

ipcii triunghiular e pe feele panourilor de cofraj;

.. ...

are - cuie

. ea cu . . panouri de triunghiulare i SDV-uri - pregtire banc de lucru aprovizionar ea cu panouri de cofraj, rigle, rui i SDV-uri - pregtire front de lucru . cofraj, rigle

fixare a ipcilor

4. Montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijininduse provizoriu; . . . . 5. Montarea - echipament de armturii; lucru i de protecie - verificarea sculelor i uneltelor nainte de nceperea lucrului

.. .. .. - carcas de stlp - srm pentru legarea armturii

ferstru - ciocan - metru - fir cu plumb - colar

- verificarea dimensiunilo r i poziiei cofrajului montat conform planului de cofraj

. . .

aprovizionar ea cu carcas de stlp, SDV-uri - pregtire front de lucru

.. . . .. .. ..

. distanieri i

118

6. Montarea - echipament de provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra; lucru i de protecie - verificarea sculelor i uneltelor nainte de nceperea lucrului

. .. .. . .. .. . .. .. . ..

ferstru - ciocan - metru

aprovizionar ea cu panouri de cofraj, ipci i SDV-uri - pregtire banc de lucru

- verificarea modului de fixare a ferestrei de control

7.Continuar ea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj;

- echipament de lucru i de protecie - verificarea sculelor i uneltelor nainte de nceperea lucrului

- panou de cofraj - cuie

. . .

ea cu panouri de uri - pregtire lucru

... ..

. aprovizionar

. cofraj, SDV-

. front de

119

8. Se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu de ancoraj i zvor;

- echipament de lucru i de protecie - verificarea sculelor i uneltelor nainte de nceperea lucrului

.. . .. .. . .. . . ..

- main de gurit - cheie de a tiranilor - metru

..

- verificarea modului de aezare i fixare a caloilor conform planului de cofraj

strngere

9. Scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de i montarea definitiv a ferestrei de control; 10. Montarea calotului de

- echipament de lucru i de protecie - verificarea sculelor i uneltelor nainte de nceperea lucrului

- cuie

. . .

aprovizionar ea cu SDV-uri - pregtire front de lucru

- verificarea modului de fixare a ferestrei de control;

. materiale i

- echipament de lucru i de protecie

. .

- main de gurit - cheie

..

- verificarea modului de fixare i

120

baz i a calotului metalic care mbrac rostul la partea superioar a ferestrei de control.

- verificarea sculelor i uneltelor nainte de nceperea lucrului

. .. .

de a tiranilor - metru - fir cu plumb

etanare a cofrajului i a dimensiunilo r acestuia

strngere

Exerciiul nr. 4 1. S aleag SDV urile necesare pentru realizarea unui cofraj de stlp. Alegerea SDV-urilor 1. 2. 3. 4. Alegerea sculelor pentru montaj Verificarea sculelor pentru montaj Alegerea SDV-urilor pentru verificat cofrajul Verificarea strii verificatoarelor

2. S execute un cofraj din lemn pentru un stlp , dup o schi dat. Executarea cofrajului pentru un stlp 5. 6. 7. 8. 9. 10. Trasarea axelor i conturului stlpului Montarea tlpii de trasare Montarea ipcilor triunghiulare pe feele interioare ale cofrajului Montarea panourilor pe cele 4 fee nchiderea ferestrei de vizitare Montarea jugurilor de prindere

121

3. S verifice calitatea cofrajului de stlp executat Verificarea cofrajului de stlp 11. 12. 13. 14. 15. Verificarea dimensiunilor stlpului Verificarea poziiei stlpului Verificarea unghiurilor cofrajului Verificarea elementelor de solidarizare Verificarea etaneitii cofrajului Evaluator Data

122

BIBLOGRAFIE

1. Curtu I. Imbinari in lemn structura , tehnologie, fiabilitate. Editura Tehnica, Bucuresti, 1968 2. Davidescu I., Rosoga C. Cartea dulgherului , Editura Tehnica. Bucuresti, 1981 3. Dogaru D. Manualul sculerului pentru prelucrarea lemnului, Editura Tehnica 1987 4. Ghenea N. Constructii din lemn. Institutul de Constructii, Bucuresti 1965 si 1966 5. Hinescu A. Cartea tamplarului universal, Editura Tehnica, Bucuresti 1989 6. Marusceac D. Constructii moderne din lemn , Editura Tehnica , Bucuresti, 1983 7. Pestisan C. Constructii , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1980

123

S.C. CONEST S.A. respecta prevederile legislatiei in vigoare cu privire la egalitatea de sanse si tratament intre barbati si femei in domeniul ocuparii si al muncii, precum si egalitatea de sanse si nediscriminarea, si nu realizeaza nici o deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu ce are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alt domeniu al vietii publice.

124

Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanat din Fondul Social European Axa prioritar 5. Promovarea msurilor active de ocupare Domeniul major de intervenie 5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de munc din municipiul Iai n sectorul contruciilor CONFORM Numr de identificare al contractului: POSDRU/99/5.1/G/77079

Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de munc din municipiul Iai n sectorul construciilor - CONFORM Editorul materialului: CONEST Iai Data publicrii: 24.11.2011
Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei