Sunteți pe pagina 1din 7

CLAUZELE ASIGURATORII IN CONTRACTELE DE COMER INTERNAIONAL

1.

CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL


1.1. Trasaturile generale

1.1.1. Notiunea Contractul de comert international este acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice) din state diferite n scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de comert international. Din punct de vedere terminologic, legislatia, doctrina si practica jurisdictionala au folosit expresii diferite n definirea conceptului, cum ar fi: contract comercial international, contract extern, contract de comert international, contractele de export, de import de cooperare economica internationala etc. Majoritatea autorilor folosesc denumirea de contract de comert international. 1.1.2. Clasificri

In funcie de subiectele de drept interesate, distingem contracte de comer internaional incheiate intre parteneri cu caliti si natur juridic similar, respectiv intre persoane fizice si juridice din diferite state si contracte denumite state contracts incheiate intre state si entiti ale ordinii de drept intern, avand o naionalitate strin1. In funcie de obiectul de reglementare, distingem: a) contracte translative de drepturi, respectiv contracte de livrare de materii prime, materiale si produse precum vanzarea comercial, licitaia, consignaia, contrapartida, cesiunea de drepturi, schimbul si contracte prin care se transfer temporar dreptul de folosin asupra unui bun determinat, precum contractele de licen de brevete de invenie, de mrci de fabric, de comer sau de serviciu ori de programe de informatic; b) contracte de prestare de servicii, precum transport, depozit, mandat, comision, consulting engineering, servicii bancare, asigurri etc.; c) contractele de executare de lucrri precum antrepriza, construciimontaj industrial; d) contractele de cooperare economic si tehnico-stiinific internaional; e) contractele de aport valutar, precum contractele de import destinat reexportului, operaiunile speculative realizate prin burse sau prin arbitraj valutar bancar etc. In funcie de durata de valabilitate a contractului, distingem intre contracte de comer internaional de scurt durat si contracte de comer internaional de lung durat. Contractele de comer internaional pe termen scurt constituie in general o excepie fiind incheiate pentru vanzare de mrfuri conjuncturale, ori operaii de aport valutar, ori, in fine, pentru prestri de servicii ocazionale. Regula o constituie, ins, contractele de comer internaional pe termen lung. Clasificarea contractelor de comer internaional in raport de durata lor de valabilitate are semnificaii sub aspectul coninutului contractelor pe termen lung si al clauzelor de meninere a echilibrului economic si financiar intre prestaiile partenerilor. In funcie de complexitatea operaiilor juridice componente, si de regimul lor juridic, contractele de comer internaional se clasific in contracte clasice sau tradiionale si contracte moderne sau complexe.

O.Cpan, Caracteristiques des contrats, conclus entre etats et personnes de nationalite etrangere, in R.R.E.I., nr. 2/1984.

CLAUZELE ASIGURATORII IN CONTRACTELE DE COMER INTERNAIONAL

1.2. Coninutul contractului de comer internaional 1.2.1. Principiul libertii de voin n comerul internaional. Reglementarea contractului de comer internaional este dominat de aciunea principiului libertii de voin a plilor, in temeiul cruia contractanii sunt liberi, in limitele date de ordinea juridic si de uzurile cinstite, s incheie orice fel de contracte, s stabileasc prin voina lor concordant clauzele pe care contractul incheiat urmeaz s le cuprind precum si efectele pe care le va produce aceasta, s-l modifice sau s-l desfac. 1.2.2. Cuprinsul contractului de comer internaional. In general, contractul de comer internaional incheiat prin acordul prilor trebuie s cuprind, in funcie de specificul operaiei de comer exterior, in principal: a) identificarea prilor si a reprezentanilor lor, precum si determinarea obiectului contractului; b) durata contractului, termenele si locul de executare a obligaiilor, modalitile de recepie si de rezolvare a eventualelor reclamaii; c) preul si modalitatea de plat, msurile pentru prevenirea unor eventuale deprecieri monetare; d) garaniile privind calitatea mrfii, condiiile de ambalaj, marcare si etichetare, expediere si transport; e) clauze asiguratorii corespunztoare, inand seama de tendinele conjuncturii externe si interesele partenerilor; f) rspunderile contractuale ale prilor, legislaia aplicabil si jurisdicia competent, precum si orice alte clauze necesare convenite de ctre pri. Contractul de comer internaional trebuie, de asemenea, s cuprind data intocmirii inscrisului, prin aceasta inelegandu-se ziua, luna, anul redactrii precum si locul confecionrii instrumentului scris constatator. Dintre clauzele contractuale, impun o analiz mai detaliat clauzele de meninere a valorii contractelor si clauzele de adaptare a contractului de comer internaional, clauze prezente indeosebi in contractele pe termen lung.

2.

CLAUZELE ASIGURATORII

2.1. Conceptul de risc Prin risc contractual ntelegem suportarea consecintelor pagubitoare ale ncetarii contractului pentru imposibilitatea fortuita de executare a obligatiei uneia dintre parti. Regula de principiu este aceea ca riscul contractului revine debitorului obligatiei care nu poate fi executata din cauza de forta majora sau caz fortuit, deoarece acesta, nefiind n masura sa-si execute propria sa obligatie, nu va putea cere celeilalte parti executarea obligatiei sale corelative, datorita interdependentei obligatiilor reciproce ale partilor n contractele sinalagmatice, ramnnd deci sa suporte el nsusi pagubele ce i-ar fi cauzate prin ncetarea contractului2. Clauzele asiguratorii sunt susceptibile de diverse clasificari n functie de diverse criterii, astfel: a) Dupa criteriul finalitatii urmarite clauzele asiguratorii pot fi grupate n: clauze de mentinere a valorii contractului; clauze de adaptare a contractului b)potrivit criteriului care are n vedere felul riscurilor vizate se disting:
2

M. N. Costin, M. Muresan, V. Ursa, Dictionar de drept civil, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980, p. 470.

CLAUZELE ASIGURATORII IN CONTRACTELE DE COMER INTERNAIONAL

clauze de asigurare mpotriva riscurilor valutare, sau clauze de variatie a schimbului (clauza aur, clauza de consolidare valutara, clauza de optiune valutara, clauza de optiune a monedei libertatii, clauza de optiune a locului de plata); clauze de asigurare mpotriva riscurilor valutare care sunt n mod prioritar de natura economica; clauza de forta majora. 2.1.1. Clauzele de meninere a valorii contractului Aceste clauze au in vedere prestaiile monetare si urmrescstipularea modului de repartizare a riscului valutar intre prile la contractul de comer internaional. Acestea sunt: clauzele de indexare, clauzele de opiune asupra monedei liberatorii, clauzele de variaie a schimbului. a) Clauzele de indexare sunt menite s evite dificultile provocate de variaia preurilor, prevd legarea preului contractual ori a altor sume prevzute in contract, in genere, materii energetice exprimate in unitile de msur uzuale. In temeiul clauzei de indexare, vechiul pre (sau sum) inscris in contract este inlocuit automat, fr intervenia prilor, printr-un pre nou, in funcie de etalonul convenit, procedandu-se deci la meninerea nivelului relativ al preului si nu la revizuirea acestuia. Inc de la incheierea contractului, prile au posibilitatea de a lega sumele inscrise in acesta, reprezentand drepturile si respectiv obligaiile contractanilor, de un etalon monetar precum moneda creditorului, moneda debitorului, moneda unei tere ri, un denominator comun legal internaional al valorilor monetare, respectiv aurul monetar, una din monedele utilizate in mod frecvent in schimburile comerciale internaionale dolarul S.U.A., lira sterlin, euro, francul elveian. b) Clauza de opiune a monedei liberatorii numit si clauze de monede multiple urmreste meninerea valorii contractului pe termen lung prin exprimarea preului in mai multe monede, la cursurile de schimb din momentul incheierii instrumentului obligaional, beneficiarul clauzei avand posibilitatea de a opta, la data scadenei, asupra monedei in care urmeaz a se efectua plata preului. Aceast clauz are o aciune automat, neimplicand intervenia prilor in scopul revizuirii preului sau acordul de voin pentru stabilirea mijlocului de plat. c) Clauza de variaie a schimbului , cunoscut si drept clauz de asigurare contra riscului valutar3, urmreste s apere prile la contractul de comer internaional impotriva riscului rezultat din variaia paritii monedei de plat in raport de monede de cont convenit de comun acord, precizand modul in care contractanii isi vor executa obligaiile constand din sume de bani in eventualitatea modificrii valorii valutei in care s-a perfectat contractul (respectiv in caz de devalorizare sau revalorizare). Aceast clauz a imbrcat mai multe forme precum clauza de aur, clauza valutar sau monovalutar, clauza multivalutar, clauza D.S.T., clauza E.C.U.. Clauza aur prezent mai ales in contractele de comer internaional de mare amploare, prevede obligaia debitorului de a-si achita datoriile in moned aur sau de a determina volumul acestora in funcie de valoarea aurului considerat ca etalon. Larg utilizat in perioada etalonului aur, dar si in perioada postbelic a mecanismelor de cursuri fixe ale sistemului monetar internaional, clauze aur este astzi tot mai puin utilizat datorit fluctuaiilor masive ale preului metalului galben pe piaa liber. 2.1.2. Clauze de asigurare mpotriva riscurilor valutare Clauza valutar sau monovalutar este clauza prin care prile convin ca, in cazul modificrii cursului de schimb al valutei de plat in raport de o alt valut considerat valut de referin sau de calcul, apreciat ca stabil, debitorul s achite suma datorat in funcie de
3

T.R.Popescu, op.cit., p. 198; B.Stefnescu, O.Cpan si colectiv, Dicionar juridic de comer exterior, p. 82-83.

CLAUZELE ASIGURATORII IN CONTRACTELE DE COMER INTERNAIONAL

aceast modificare; asadar, ajustarea sumei de plat opereaz automat, riscul valutar fiind preluat de debitor. Clauza multivalutar are in vedere mai multe valute de referin grupate intr-un cos valutar, menionand expres valutele care constituie cosul valutar, modul in care se calculeaz modificrile cursului valutei de plat fa de valutele cosului si eventualele schimburi in structura acestuia ori in prevederile de calcul. Aceast clauz, desi mai complicat, asigur o stabilitate sporit valorii contractului de comer internaional pe termen lung in care este inserat. Clauza D.S.T. (Drepturi Speciale de tragere) este o form particular a clauzei multivalutare, prin care cosul de valute de referine si modalitatea de calcul a modificrilor de curs sunt prestabilite prin meniunea c unitatea de raportare sunt D.S.T. ale cror cotaii zilnice se public in buletinele F.M.I. Clauze de adaptare a contractului Clauze de adaptare4 a contractului de comer internaional pe termen lung la condiiile noi survenite pe durata sa de valabilitate se refer la intreaga economie a acestuia si prevd dreptul prii interesate de a cere cocontractantului renegocierea contractului spre a-l pune de acord, prin voina lor comun, cu noile imprejurri astfel incat executarea prestaiilor s asigure atingerea scopului economic avut in vedere in atingerea contractrii. Sunt cuprinse in aceast categorie clauza ofertei concurente, clauza clientului cel mai favorizat, clauza de hardship, clauza de revizuire a preului. a) Clauza ofertei concurente permite uneia dintre prile de contract de regul cumprtorului s obin de la cealalt parte alinierea contractului anterior incheiat la oferta mai avantajoas fcut de un ter in cursul executrii contractului iniial. In temeiul acestei clauze, partea care a primit de la un ter o ofert de contractare mult mai avantajoas decat condiiile prevzute in contractul preexistent cu privire la acelasi obiect contractual, este obligat s comunice elementele mai convenabile ale acestei oferte contractantului iniial. In caz c acesta accept condiiile din oferta concurent, contractul iniial se modific in mod corespunztor si se execut in noile condiii. Dac refuz acceptarea condiiilor din oferta concurent, contractul iniial se reziliaz sau se suspend conform inelegerii dintre pri si beneficiarul clauzei ofertei concurente poate incheia un alt contract pentru respectiva prestaie cu terul ofertant. Clauza ofertei concurente este utilizat mai ales in contractele de lung durat pentru aprovizionarea cu materii prime si permite cumprtorului spre exemplu s adapteze contractul la schimbrile de pe pia putandu-se aproviziona in condiii mai bune, respectiv la un pre mai mic, sau cu materii prime de o calitate superioar. Dar, clauza ofertei concurente poate fi stipulat si in favoarea vanztorului care prin mecanismul acesteia poate ajunge s vand la un pre mai ridicat decat preul contractului iniial. b) Clauza clientului cel mai favorizat oblig pe una dintre prile la un contract comercial pe termen lung de regul vanztorul s acorde in viitor celeilalte pri contractante condiiile mai favorabile pe care le-ar acorda ulterior unui ter printr-o operaiune comercial similar contractat cu acesta. Clauza clientului cel mai favorizat are o aplicaiune automat cat priveste pe cocontractantul in favoarea cruia se stipuleaz; din momentul in care au fost acordate unui ter printr-un contract similar condiii mai favorabile (pre sau termene de livrare mai avantajoase, calitate sau cantitate superioar), aceste condiii urmeaz s se aplice, din acelasi moment, si partenerului din contractul iniial. Clauza clientului cel mai favorizat, prezent mai ales in contractele de aprovizionare pe termen lung, dar si in contractele de concesiune, de cesiune de licene sau alte contracte de transfer de tehnologie are drept finalitate adaptarea contractului respectiv la evoluia pieei si evitarea dezavantajrii unei pri contractante in raporturile cu concurena.
4

T.R. Popescu, op.cit., p. 185-186. 57

CLAUZELE ASIGURATORII IN CONTRACTELE DE COMER INTERNAIONAL

Aceast clauz presupune obligaia prii care o acord s notifice celeilalte pri faptul c a contractat o alt operaie comercial similar, acordand condiii mai avantajoase unui ter cocontractant. Procedura de punere in aplicare a clauzei clientului cel mai favorizat impune stabilirea modului de notificare ctre beneficiarul clauzei, a modului de control asupra momentului si condiiilor de incheiere cu terul a contractului nou cu condiii mai avantajoase, precum si a modului de soluionare a eventualelor divergene dintre pri in legtur cu aprecierea condiiilor considerate mai favorabile. c) Clauza de hardship prevede obligaia prilor la un contract de comer internaional pe termen lung de a-l adapta cu promptitudine si in spirit de echitate, pe cale de negociere ori printr-o procedur de conciliere sau arbitral, dac, ulterior incheierii contractului apar imprejurri extraordinare neimputabile contractanilor, imposibil de prevzut la momentul contractrii, care afecteaz substanial echilibrul economic si financiar al contraprestaiilor, astfel incat pentru una dintre pri executarea prestaiei devine extrem de oneroas. Clauza de hardship are ca finalitate restabilirea echilibrului prestaiilor contractuale in pofida unor imprejurri care ar modifica elementele originare care au determinat acordul de voin al partenerilor la contract; ea are in vedere numai ivirea unor imprejurri extraordinare, imprevizibile, care scap controlului rezonabil al prilor contractante, nu pot fi imputate acestora si, concomitent, produc modificri substaniale ale condiiilor iniiale luate in considerare in momentul incheierii contractului astfel incat echilibrul contractual este rupt, prestaia uneia dintre pri devenind atat de oneroas si grav pentru aceasta incat executarea ei ar fi inechitabil in noile circumstane. Partea care consider c se afl in situaie de hardship, imprejurrile in care opereaz clauza fiind intrunite, are obligaia de a le notifica de indat celeilalte pri, impreun cu toate informaiile si datele de care dispune si care ar fi rezonabil necesare spre a justifica pretenia sa, fcand totodat si propuneri pentru restabilirea echilibrului contractual. Cealalt parte este obligat ca, intr-un anumit termen, stipulat in clauz, s accepte propunerea fcut, s fac alt propunere pentru remedierea situaiei create provocand o consultare in acest scop cu partea contractant, fie s resping propunerea avansat dac, dup prerea sa, pretinsa stare de hardship nu indeplineste condiiile prevzute in contract spre a fi considerat astfel. Prile de contract au obligaia s acioneze in comun spre a ajunge la o inelegere in cadrul termenului stipulat si care curge de la data notificrii. Dac prile nu pot ajunge la un consens asupra existenei inechitii ori asupra msurilor de urmat spre a o remedia in termenul prevzut, se va recurge pentru soluionare la procedura de conciliere si, in final, la cea de arbitraj conform prevederilor contractuale. Clauza de hardship este diferit de clauza de for major, prima urmrind actualizarea contractului de lung durat, in timp ce a doua prezent in orice contract duce la exonerarea de rspundere a prii afectate de evenimentul imprevizibil si insurmontabil, obstacol absolut in executarea obligaiei. d) Clauza de revizuire a preului , cunoscut si drept clauza de escaladare a preului sau clauza de pre mobil, urmreste s apere prile unui contract de comer internaional pe termen lung de consecinele negative ale fluctuaiilor exagerate ale preurilor mondiale ale materiilor prime, energetice sau serviciilor si, mai ales, ale cresterii acestora ca rezultat al inflaiei si crizei economice. Clauza de revizuire a preului permite creditorului s obin modificarea preului contractului in raport cu preurile practicate in ziua executrii plii. Clauza de revizuire a preului practicat mai ales in contracte internaionale de export complex pe credit sau de construcii montaj, prospeciuni geologice, imbuntiri funciare, are drept consecine 5

CLAUZELE ASIGURATORII IN CONTRACTELE DE COMER INTERNAIONAL

recalcularea automat a preului contractual in funcie de indicele preurilor din ara cumprtorului sau de pe piaa internaional, conform conveniei contractanilor. e)Clauza primului refuz prevede obligaia uneia dintre prile la contract de a propune ulterior celeilalte pri eventuala contractare a unei noi operaiuni comerciale inainte de a o incheia cu un teranume: dac partea creia i se face propunerea refuz oferta, ofertantul are libertatea de a contracta operaiunea comercial respectiv cu orice ter. Clauza primului refuz nu urmreste adaptarea unui contract preexistent ci are in vedere o operaie contractual nou, fiind menit s duc la extinderea relaiilor dintre parteneri, acordand unuia dintre ei un drept de preferin asupra unor operaiuni comerciale viitoare, favoare determinat de relaiile contractuale anterioare care au creau un climat de colaborare si incredere mutual. Clauza primului refuz poate fi prevzut cu privire la orice operaiune comercial viitoare sau numai la o anumit categorie de asemenea operaiuni, acestea urmand a fi oferite beneficiarului clauzei spre contractare sau numai dup negociere prealabil cu un ter. In cazul in care, ignorand clauza primului refuz, ofertantul ar contracta operaia comercial nou cu un ter, beneficiarul clauzei care nu a fost consultat are dreptul la despgubiri egale cu castigul nerealizat din cauza neincheierii cu el a contractului nou5. 2.1.3. Clauza de forta majora Clauza de forta majora este stipulatia contractuala, avand caracterul unei clause de adaptare, atuci cand contine prevederea potrivit careia contractul se suspenda in caz de forta majora, urmand ca el sa contina dupa perioada de suspendare, in noile conditii, care vor fi negociate intre parti. Forta majora reprezinta o imprejurare de fapt, imprevizibila la data incheierii contractului, si isurmontabila, care face imposibila asumarea obligatiilor asumate de catre contractant, determinad pe plan juridic exonerarea de raspundere a debitorului. Imprejurarile succeptibile de a constitui evenimente de forta major, difera in raport cu obiectul contractului. Ele se definesc prin urmatoarele particularitati : -sunt fapte ce intervin ulterior incheierii contractului, impiedicand executarea acestuia. -prezinta caracter imprevizibil, insurmontabil si exterior celui care il invoca. -interventia lor se produce fara nici o vina din partea debitorului. Evenimetele de forta majora, devin cauze exoneratoare de raspundere a debitorului, numai in prezenta urmatoarelor conditii : -avertizarea creditorului de catre debitor asupra interventiei cazului de forta majora, -dovada fortei majore. Impiedicarea cauzata de forta majora poate fi totala sau partiala.Cand impiedicarea este totala, debitorul este exonerat integral de plata unor penalitati sau daune, daca este partiala, exonerarea de raspundere este proportionala cu efectele acelei impiedicari. Concluzie: Tema Clauzele asiguratorii n contractele de comert internaional este una de interes teoretic i practic, oportunitatea acesteia fiind motivat de dinamica ce a marcat comerul internaional n ultimele decenii, diversificarea instrumentelor juridice n domeniu i apariia unor noi forme de contracte i noi tipuri de clauze, adaptate intereselor prilor contractante, ntr-o societate marcat de efectele globalizrii.

B.Stefnescu, O.Cpan si colectiv, Dicionar juridic de comer exterior, Bucuresti, Editura Stiinific si Enciclopedic 1986,

p. 85.

CLAUZELE ASIGURATORII IN CONTRACTELE DE COMER INTERNAIONAL

3.

BIBLIOGRAFIE

1. O.Cpan, Caracteristiques des contrats, conclus entre etats et personnes de nationalite etrangere, in R.R.E.I., nr. 2/1984. 2. M. N. Costin, M. Muresan, V. Ursa, Dictionar de drept civil, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980 3. T.R.Popescu, op.cit., p. 198; B.Stefnescu, O.Cpan si colectiv, Dicionar juridic de comer exterior 4. B.Stefnescu, O.Cpan si colectiv, Dicionar juridic de comer exterior, Bucuresti, Editura Stiinific si Enciclopedic 1986 5. http://www.rasfoiesc.com/legal/contracte/continutul-contractului-de-om88.php 6. Radu Gh.Geamanu-Clauza de hardship in contractele comerciale internationale,Ed.Hamangiu,Bucuresti 2007