Sunteți pe pagina 1din 2

1) Rolul metrologiei n dezvoltarea societii.

2) Odata cu dezv industriei si comertului,multitudinea si diversitatea unita.de mas produceau mari dificultati in relatiile comerciale dintre tari. Deoarece este esential ca rezultatele masurarii sa fie compatibile ntre ele, deci sa fie exprimate ntr-un limbaj universal, indiferent de timp, de loc, de nationalitate sau de limba, astfel nct sa aiba o semnificatie unica pentru toata lumea. Concomitent cu formarea metrologiei ca stiinta, s-a dezvoltat,perfectionat si modernizat limbajul ei specific limbajul unitatilor de masura, care pe parcursul anilor a devenit universal pentru toate domeniile cunoasterii. Fiecare tara isi avea unitatile proprii de masura,ele erau dieferite chiar in interiorul unei tari.n prima jumtate a secolului al 19-lea se impunea, cu absolut necesitate, unificarea unitilor de msur, aa cum aceasta se impunea n rile din Europa de Vest, n primul rnd n Frana, dup revoluia din 1789. n ciuda ncercrilor de unificare a unitilor de msur ntreprinse de guvernul francez,nu s-a reuit s se impun folosirea aceloarai uniti n toat Frana

Evolutia societatii umane, imbunatatirea calitatii si sigurantei fiecarui cetatean al planetei, progresul stiintei si tehnicii, imbunatatirea gestionarii resurselor existente etc. este influentata semnificativ in ultimii ani de consolidarea unei infrastructuri adecvate a calitatii. Pentru dezvoltarea durabila a societatii, infrastructura calitatii se bazeaza pe metrologie, standardizare, incercare, certificare si acreditare, care evolueaza spre sisteme globale interdependente, al caror rol este evidentiat anual in cadrul unor zile special dedicate problematicii abordate de acesti piloni. Astfel, in fiecare an, pe data de 20 mai se sarbatoreste semnarea Conventiei metrului, tratat diplomatic care a pus bazele sistemului metrologic mondial; pe 9 iunie se celebreaza crearea retelei internationale intre organismele de acreditare, iar pe 14 octombrie se omagiaza ziua standardizarii. In cadrul unei tematici specifice, fiecare din aceste evenimente pun in valoare rolul fiecarui pilon al infrastructurii calitatii pentru obtinerea unei societati mai bune, mai corecte si mai sigure. In acest an, ziua mondiala a metrologiei este dedicata masurarilor pentru siguranta pentru a reflecta importanta masurarilor corecte, care sa asigure siguranta cetateanului att la serviciu ct si in timpul liber. Similar conceptului de "metrologie", termenul de "siguranta" acopera o foarte larga arie de aspecte: siguranta fizica a individului acasa, in trafic si in aer liber, siguranta alimentara, securitatea si siguranta starii de sanatate si a tratamentului eventual necesar a fi aplicat etc. In toate aceste aspecte, masurarile joaca un rol cheie si, in mare masura, insuficient perceput de individ sau societate. De exemplu, siguranta noastra se bazeaza pe masurari exacte care confera incredere atunci cnd calatorim cu avionul, in situatia cnd rezistenta la impact a autoturismului in care ne deplasam este pusa la incercat, sau cnd se stabilesc valorile corecte de doza de radiatie aplicate in terapie. Pornind de la cerinte tehnice, international agreate, organismele de metrologie de reglementare nationale si regionale sprijina evitarea sau eliminarea barierelor tehnice din calea comertului, asigura practica comerciala corecta, grija pentru mediu, mentinerea unui sistem de sanatate satisfacator si, astfel, asigura siguranta noastra. Unele exemple in care recomandari internationale OIML sunt adoptate ca baza a legislatiei nationale sunt cele dedicate manometrelor pentru masurarea presiunii in pneuri, radarelor, cinemometrelor, etilometrelor sau instalatiilor automate pentru cntarirea vehiculelor rutiere. Siguranta noastra depinde de comunitatea de metrologi care isi indeplineste cu succes misiunea, deoarece, intr-adevar masurarile exacte, credibile si acceptate international sunt esentiale pentru lumea de azi, in special in contextul provocarilor actuale. Rolul din ce in ce mai crescut al masurarilor exacte in medicina, in monitorizarea calitatii mediului inconjurator precum si in asigurarea sigurantei alimentare a determinat un interes crescut asupra comparabilitatii mondiale a rezultatelor si, evident, a contribuit la cresterea calitatii serviciilor si produselor. Pentru a trai, intreaga populatie a globului are nevoie de acces la alimente si apa, nutritional adecvate nevoilor proprii. Sursele de apa si de alimente se schimba rapid din cauza urbanizarii, tehnologiilor avansate de tratare si procesare, modificarilor continua a cerintelor si gusturilor consumatorului precum si globalizarii crescute a lanturilor de furnizori. Mai mult, consumatorul din tarile dezvoltate este din ce in ce mai interesat de originea alimentelor pe care le consuma sau de sursa sau continutul mineral al apei pe care o beau. De asemenea, este preocupat de impactul de mediu sau de etica de comert a produselor pe care le foloseste. Ca urmare, este extrem de important ca toti consumatorii sa aiba incredere in siguranta, securitatea si autenticitatea alimentelor si a apei potabile, incredere cstigata prin aplicarea de sisteme de management a calitatii alimentelor sustinute de masurari credibile efectuate in interiorul economiilor nationale si la frontiere. Toate aceste domenii sensibile lanseaza provocari multiple metrologiei mondiale, regionale si nationale, iar raspunsurile la aceste probleme actualese regasesc in cresterea accentului pe care metrologia il pune pe domenii interdisciplinare si de granita precum si in sporirea numarului de capabilitati de masurare demonstrate si recunoscute mondial in domeniile legate de siguranta.

3) Mrimi. Definirea i clasificarea mrimilor msurabile

O mrime fizic este o mrime care caracterizeaz starea unui sistem fizic.[1] Mrimea fizic are o determinare cantitativ (valoarea numeric) i una calitativ (unitate de msur). Ea este exprimat ca produs ntre valoare numerici o unitate de msur O mrime fizic poate fi msurat, folosind uniti de msur Mrimile fizice reprezint proprieti fizice

msurabile ale materiei (substan i cmp) care pot fi determinate calitativ i cantitativ. Identificarea calitativ se face prin senzaii vizuale, auditive, tactile, termice, kinestezice etc Mrimile fizice se clasific, dup cum urmeaz:

din punct de vedere al introducerii ntr-o teorie a unui domeniu al fizicii, n mrimi primitive i derivate. Mrimile primitive sunt mrimi care nu pot fi introduse ntr-o teorie pe baza altor mrimi; cele derivate sunt mrimi care se introduc ntr-un domeniu de cercetare cu ajutorul altor mrimi de referin. Calitatea de primitiv sau derivat este n parte relativ i depinde de procedura de prezentare a domeniului studiat. Numrul primitivelor este acelai n cadrul unei teorii. dup modul n care intervin n caracterizarea strilor unui sistem fizic, n mrimi de stare, accesorii i de interaciune din punct de vedere al sistemului de uniti, n mrimi fundamentale i secundare din punct de vedere al localizrii n spaiu, n mrimi globale i locale dup existena sau lipsa legii de compoziie intern de tip aditiv n caracterizarea structurii lor algebrice, n mrimi extensive i intensive