Sunteți pe pagina 1din 60

Facultatea de Ingineria Lemnului

Universitatea Transilvania din Braºov

ECO - DESIGN

&

RESTAURARE

Vol. I, Nr. 1, martie 2012

Braºov

SUMAR

EDITORIAL

De ce Eco-design & Restaurare? Alin M. OLĂRESCU

…………………………………………………………………………

PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI

Acţiunea Podul – Die Brucke: Invitaţia de accepta o provocare

……………………………………………………… Acţiuni studenţeşti: Lemnul – trecut prezent viitor Anca Maria VARODI Training sisteme portabile de prelucrarea lemnului Alin M. OLĂRESCU Workshop inventarul Muzeului Satului Stroeşti – Argeş Alin M. OLĂRESCU

Maria Cristina TIMAR, Anca Maria VARODI

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII

Sisteme portabile de prelucrarea lemnului (I): Ferăstrăul circular FESTOOL TS 55 EBQ Alin M. OLĂRESCU

…………………………………………………………………………

ECO-DESIGN DE PRODUS

Scaunul ELIPTO Ioana MOISE

……………………………………………………………………….

CONSERVARE - RESTAURARE

Completarea lipsurilor în restaurare: Biroul Judecătoriei Ocol Rural Stroeşti – Argeş (I) Petre ŞERBAN, Celia CHIRU

…………………………………………………………………………

ECO IDEI, ECO SOLUŢII

Propuneri pentru finisarea plăcilor melaminate provenite de la mobilierul reciclat Andrea DEÁK …………………………………………………………………………………………

1

3

6

7

9

12

17

27

38

LIMBAJE DE PROGRAMARE

Estimarea consumului de energie electrică la uscarea cherestelei folosind aplicaţia

informatică Aerokilnsoft V 2.0 – Bogdan BEDELEAN

……………………………………………

43

TEHNICA CNC

Program pentru prelucrarea pe CNC (I): uşă de noptieră

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 1

EDITORIAL

DE CE ECO DESIGN & RESTAURARE?

Alin M. OLĂRESCU 1

Fenomenul diluţiei sentimentului de apartenenţă la un anume grup social este cunoscut şi recunoscut 2 . Cauzele sunt multiple, însă în liantul acestora pare a fi timpul 3 . Acest lucru duce la o sistematică degradare relaţiilor normale în cadrul unei comunităţi, lucru cu adevărat periculos mai ales în cadrul unei comunităţi universitare al cărei scop este de forma specialişti în domeniul respectiv. În acest context, necesitatea unei reviste care să unească o comunitate universitară în planul dezbaterilor şi al ideilor, care să genereze o anume atitudine faţă de actul de cultură (fie ea, doar tehnică), în rândul principalilor actori ai procesului şi anume studenţii, se impune fără îndoială. Scopul acestei reviste este acela de promovare a activităţilor studenţeşti, didactice şi de formare continuă, a evenimentelor (workshop-uri, expoziţii, festivaluri, concursuri etc.) şi a parteneriatelor dezvoltate de Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov dar şi de formare cultural - ştiinţifică a viitorii specialişti din ingineria lemnului. Denumirea revistei a fost aleasă ţinându-se seama de trei criterii:

1. Criteriul semantic - conceptual

Eco-designul, conform accepţiunii actuale, înglobează toate aspectele legate de ciclul de viaţă al produselor: pre-producţie (exploatarea şi prelucrarea primară), producţie (proiectare şi tehnologie), livrarea, utilizarea şi recuperarea / reintegrarea / transformarea produsului la sfârşitul stadiului operaţional. Restaurarea este un ansamblu de proceduri științifice, bazate pe documentare și cercetare prealabilă, prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de

1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, a.olarescu@unitbv.ro

2 Oamenii trăiesc unii lângă alţii ca vitele: abia dacă izbutesc, din când în când, să bea împreună o sticlă de vin” (Houellebecq, M., 2011. Platforma. Editura Polirom, Iaşi. p. 22).

3 Timpul a căpătat înfăţişarea unui rocker agitat … Timpul este un mutant. El nu ne mai lasă-n pace, „în plata Domnului”, ca înainte; el a ajuns să ne hărţuiască, să ne urmărească pe rotile … Timpul ne-aşteaptă la cotitură, cu o lamă-n mănuşă.” (Alex. Leo Şerban, 2006. Dietetica lui Robinson. Editura Curtea Veche, Bucureşti , p. 157.).

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 2

original, al unei construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. cât și stoparea proceselor distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii adecvate și a unor materiale proprii fiecărui domeniu 1 . Aşadar, din punct de vedere semantic – conceptual, cei doi termeni sunt integratori pentru activităţile desfăşurate în facultate, dat fiind faptul că suntem singura facultate din ţara care oferă specializare (prin masterat) în domeniul eco - designului de mobilier şi restaurării acestuia. 2. Din punct de vedere al tendinţelor actuale se remarcă o preocupare constantă privind ecologia şi a restaurarea patrimoniului, activităţi cu mare impact important asupra vieţii publice şi private. 3. Criteriul identitar. Scopul acestei acţiuni a fost de vedea cum /cu ce este asociată imaginea Facultăţii de Ingineria Lemnului dar şi relevanţa termenului pentru această asociere. Astfel s-a procedat la căutarea pe motorul de căutare Google a următorilor termeni: eco - design şi restaurare; ingineria lemnului; structuri avansate din lemn şi tehnologii inovative. Pentru relevanţa asocierii cu Facultatea de Ingineria Lemnului s-a procedat la numărarea rezultatelor cu referinţă directă la facultate regăsite în primele cincizeci de rezultate afişate (tabelul 1).

Rezultatele căutării

Tabelul 1

Termenul căutat

Rezultate totale

Rezultate asociate direct cu Facultatea de Ingineria Lemnului din primele cincizeci de rezultate afişate

Eco-design şi restaurare

22100

42

Ingineria lemnului

1780000

26

Structuri avansate şi tehnologii moderne

11800

26

S-a constatat că în patruzeci şi două de cazuri (din primele cincizeci) Facultatea de Ingineria lemnului este asociată direct cu eco - designul de mobilier şi restaurarea acestuia. În consecinţă s-a optat, mai ales datorită criteriilor semantic - conceptual şi identitar pentru această denumire. Sperăm ca prin această revistă să creăm sinergii pozitive şi să găsim soluţii viabile pentru ca studenţii de acum să devină profesionişti cu o solidă cultură tehnică.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 3

PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI

ACTIUNEA PODUL - DIE BRUCKE INVITAŢIA DE A ACCEPTA O PROVOCARE

Cristina Maria TIMAR 1 , Anca Maria VARODI 2

Preambul Protejarea patrimoniului cultural naţional mobil cuprinde ansamblul de măsuri având caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securităţii, întreţinerea, restaurarea şi punerea în valoare în vederea asigurării accesului democratic la cultura si a transmiterii acestui patrimoniu generaţiilor viitoare 3 (Legea 182/2008). In acest sens, în cadrul unui parteneriat încheiat între Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov şi Muzeul de Etnografie din Braşov s-a pornit derularea acţiunii „Podul – Die Brucke” care are drept scop recuperarea / restaurarea / revalorificarea bunurilor culturale mobile găsite în podul unei gospodării săseşti din Feldioara.

în podul unei gospodării săseşti din Feldioara. Fig. 1 Podul nostru. 1 Prof. univ. dr. chim.,
în podul unei gospodării săseşti din Feldioara. Fig. 1 Podul nostru. 1 Prof. univ. dr. chim.,

Fig. 1 Podul nostru.

1 Prof. univ. dr. chim., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, cristinatimar@unitbv.ro

2 C.S. Dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov-Institut CDI, anca.varodi@unitbv.ro

3 Legea 182/2008.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 4

Obiectivele acţiunii

Recuperarea, identificarea, conservarea - restaurarea bunurilor culturale mobile abandonate Pod peste timp – reconstituirea «dotării tehnice» şi atmosferei unei gospodarii săseşti din zona Feldioara.

i atmosferei unei gospodarii s ăseşti din zona Feldioara. Fig. 2 Acţiunea „Podul - Die Brucke”:
i atmosferei unei gospodarii s ăseşti din zona Feldioara. Fig. 2 Acţiunea „Podul - Die Brucke”:

Fig. 2 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: investigaţii in site.

• Tradiţional vs. Modern – o relaţie reversibilă în designul produselor (să înţelegem cum au evoluat anumite tipuri de produse şi să recuperăm / valorificăm idei / soluţii interesante pentru noi produse)

idei / soluţii interesante pentru noi produse) Fig. 3 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: pacienţi i
idei / soluţii interesante pentru noi produse) Fig. 3 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: pacienţi i
idei / soluţii interesante pentru noi produse) Fig. 3 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: pacienţi i

Fig. 3 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: pacienţii deja adoptaţi.

Istorie, tradiţie, continuitate (Conservare – Restaurare) vs. Abandon sensibilizare, conştientizare public larg asupra necesităţii şi posibilităţii conservării – restaurării patrimoniului cultural

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 5

Valorizare bunurilor culturale mobile restaurate printr-o expoziţie de restaurare şi posibilă donaţie de obiecte către Muzeul de Etnografie din Braşov - pod intre instituţii, punte interumană

• Promovarea specializări Conservare Restaurare din cadrul masterului Eco-design de

mobilier şi restaurare şi constituirea unui portofoliu personal al studenţilor implicaţi.

Calendarul acţiunii

   

Stadiu

Etapa

Denumire

Perioada

derulării

   

Decembrie

 

0.

Sensibilizare public

2011

Încheiată

1.

Investigaţii în pod – recuperare obiecte

Ianuarie 2012

Încheiată

   

Februarie

 

2.

Inventariere, clasificare obiecte

2012

Încheiată

   

Martie

 

3.

Adoptarea bunurilor culturale mobile

aprilie 2012

În derulare

 
 

Conservare restaurare bunuri culturale mobile, elaborare documentaţie

Martie

 

4.

aprilie 2012

În derulare

 
 

Reconstituire – organizare expoziţie în podul Muzeului Civilizaţiei Urbane din Braşov

   

5.

Mai 2012

 
 

Diseminare (Articole şi carte: Podul de la patrimoniu abandonat la patrimoniu recuperat – un demers ştiinţific şi civic al masteranzilor Facultăţii IL a UTBv

Octombrie

 

6.

2012

 

Echipa de studenţi participanţi la această acţiune este formată, până în prezent, din: Petre Şerban, Celia Mihaela Chiru, Natalia Talmazan, George Săndel Pintilie, Andreea Miruna Petre, Victor Botez, Raluca Puşcariu, Sălăgean Alina şi Ioana Pîrcălăboiu. Aceştia sunt coordonaţi de prof. univ. dr. chim. Maria Cristina Timar din partea Facultăţii de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov şi Dr. Georgiana Gămălie, conservator în cadrul Muzeului de Etnografie din Braşov. Mesajul pe care aceştia îl transmit este:

AŞTEPTĂM VOLUNTARI CU SPERANŢA CĂ VOM ÎMPĂRTĂŞI ÎMPREUNĂ O VICTORIE ŞI O MARE BUCURIE!

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 6

ACTIUNI STUDENTESTI:

LEMNUL TRECUT PREZENT VIITOR

Anca Maria VARODI 1

La iniţiativa unor studente din anul II de la Facultatea de Ingineria Lemnului, Andreea Cotta şi Alice Tudorache, pe data de 26 martie 2012 va avea loc evenimentul intitulat Lemnul trecut - prezent – viitor” acţiune al cărui scop este să creeze o „punte” de legătură între studenţii forestieri ai Universităţii „Transilvania” din Braşov: cei de la Facultatea de Ingineria Lemnului şi cei de la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, al căror liant natural este LEMNUL. Evenimentul se doreşte a fi o lansare a viitoarei asociaţii studenţeşti de la Ingineria Lemnului astfel încât tinerii colegi ai facultăţii să îşi unească energiile pentru a materializa împreună dorinţe, idei şi proiecte comune ce vizează viaţa obişnuită a studentului și tânărului român făcând în acelaşi timp paşi spre propria devenire și împlinire a vocaţiei alese.

Organizaţiile studenţeşti reprezintă promotorul proiectelor, ideilor şi iniţiativelor studenţeşti, fiind formate în totalitate de studenţi. Având convingerea că, prin mediul organizaţional, fiecare dintre ei vor reuşi să-şi concretizeze planurile, prin efortul concertat al comunităţii studenţeşti din care vor face parte este necesar să investească resursele specifice vârstei în cât mai multe activităţi extraşcolare, exploatând din plin oportunităţile oferite prin proiecte din domeniul ales şi, de ce nu, din alte domenii asemănătoare. Astfel a luat naştere acest eveniment ce se va desfăşura în colaborare cu studenţii de la Facultatea de Silvicultură, colaborare ce va fi folosită ca rampă de lansare a celor două asociaţii frăţeşti legate şi prin tema aleasă. „Ne-am gândit la aceasta tema deoarece este un subiect comun atât pentru noi cât şi pentru cei de la Silvicultura (Andreea Cotta).

LEMNUL ESTE SIMBOLUL CREŞTERII ŞI AL PROGRESULUI, ÎNTĂREŞTE PUTEREA DE CREAŢIE ŞI EXPANSIUNE

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 7

TRAININIG SISTEME PORTABILE DE PRELUCRAREA LEMNULUI

Alin M. OLĂRESCU 1

La nivel mondial, echipamentele portabile de prelucrarea lemnului sunt cunoscute şi

utilizate încă din anii `50 ai secolului XX. În România, utilizarea acestora a început abia la începutul anilor `90, odată cu liberalizarea pieţei iar acum situaţia se prezintă astfel:

- aceste echipamente sunt utilizate în special în micile ateliere;

- pe piaţă există echipamente de proastă calitate dar la preţuri mici;

- utilizatorii din domeniu nu au suficiente informaţii privind calitatea, fiabilitatea, flexibilitatea şi modul de utilizare optim al acestor echipamente;

- necunoaşterea caracteristicilor de mai sus fac utilizatorii din domeniu reticenţi la astfel de echipamente;

- nu există o tradiţie a utilizării echipamentelor portabile şi există ideea preconcepută că aceste echipamente nu asigură o calitate şi precizie corespunzătoare elementelor prelucrate. Aşadar, în conformitate cu situaţia actuală a pieţei româneşti, sunt necesare:

- construirea unei atitudini pozitive privind utilizarea maşinilor portabile de prelucrarea lemnului;

- instruirea şi pregătirea consumatorilor pentru utilizarea unor scule performante şi fiabile;

- calificarea personalului în utilizarea în condiţii optime şi la maxima capacitate a acestor echipamente. Pornind de la aceste considerente, din anul 2010, în cadrul Facultăţii de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, s-a pus bazele unui laborator destinat instruirii consumatorilor români în domeniul sistemelor portabile de prelucrarea lemnului. Acest laborator este dezvoltat în parteneriat cu TTS Tooltechnic Systems AG & Co. KG, Germania, şi este dotat cu echipamente portabile de prelucrarea lemnului produse de firmele Festool şi Protool. Activitatea principală a acestui laborator este aceea de efectua training-uri periodice, adresate atât studenţilor şi elevilor cu profil de prelucrarea lemnului dar şi personalului din atelierelor de prelucrarea lemnului şi al IMM-urilor de profil.

1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, a.olarescu@unitbv.ro

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 8

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 8 Scopul acestor training- uri îl constituie
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 8 Scopul acestor training- uri îl constituie

Scopul acestor training-uri îl constituie instruirea consumatorilor români în utilizarea sistemelor portabile pentru prelucrarea lemnului iar obiectivele sunt:

1. Fundamentarea unui set de cunoştinţe referitoare la calitatea, fiabilitatea şi

flexibilitatea sistemelor portabile de prelucrarea lemnului.

2. Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de utilizare eficientă a sistemelor

portabile de prelucrarea lemnului.

3. Crearea unei atitudini pozitive privitoare la sistemele portabile de

prelucrarea lemnului.

4. Diseminarea rezultatelor.

de prelucrarea lemnului. 4. Diseminarea rezultatelor. Training- ul are o durată de 20 de ore şi
de prelucrarea lemnului. 4. Diseminarea rezultatelor. Training- ul are o durată de 20 de ore şi

Training-ul are o durată de 20 de ore şi cuprinde două părţi: una teoretică şi alta experimentală, raportul teorie - practică fiind de 1/3. Competenţele dobândite în urma training-ului sunt:

1. Capacitatea de înţelegere superioară a principiilor de funcţionare a

maşinilor portabile de prelucrarea lemnului.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 9

2. Abilităţi cognitiv-comparative referitoare la fiabilitatea şi flexibilitatea

maşinilor portabile de prelucrarea lemnului.

3. Abilităţi superioare de utilizare eficientă a maşinilor portabile de prelucrarea

lemnului.

4. Capacitate de valorificare a rezultatelor prin realizarea unui material

informativ în urma training-ului. În urma acestui curs de instruire, participanţii primesc o diplomă care atestă competenţele dobândite. Până în prezent, au fost instruite 90 de persoane, dintre care: 13 elevi de la şcoli de profil, 6 cadre didactice, 6 tâmplari şi 65 de studenţi din cadrul Facultăţii de Ingineria Lemnului din care cca. 2/3 sunt, în prezent, absolvenţi, angajaţi în companii de profil.

în prezent, absolvenţi, angajaţi în companii de profil. Cunoaşterea eficienţei, versatilităţii şi calităţii
în prezent, absolvenţi, angajaţi în companii de profil. Cunoaşterea eficienţei, versatilităţii şi calităţii

Cunoaşterea eficienţei, versatilităţii şi calităţii sistemelor portabile de prelucrarea lemnului poate aduce avantaje de natură economică, tehnologică dar şi ecologică, contribuind astfel, la îmbunătăţirea diversităţii, flexibilităţii şi calităţii producţiei.

WORKSHOP INVENTARUL MUZEULUI SATULUI STROEŞTI – ARGEŞ

Alin M. OLĂRESCU 1

Începând din 9 octombrie 2011, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, a derulat un proiect de inventariere a obiectelor aflate în Muzeul Satului Stroeşti – Argeş.

1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, a.olarescu@unitbv.ro

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 10

Scopul acestui proiect l-a constituit antrenarea studenţilor de la Masterul Eco-

design de mobilier şi restaurare într-o activitate directă de evaluare a obiectelor aflate într-un muzeu. Obiectivele proiectului sunt:

1. Dezvoltarea capacităţii de evaluare a obiectelor intrate în patrimoniul unui muzeu.

2. Aprofundarea limbajului de specialitate şi a capacităţii de a descrie stilistic şi funcţional obiectele.

3. Dezvoltarea capacităţii de aplicare a unor tehnici de investigaţie a obiectelor vechi.

4. Crearea unei documentaţii tehnice (fişe de inventare, fişe de evaluare primară) privitoare la activitatea desfăşurată.

5. Identificarea unor posibile obiecte din lemn pentru evaluare suplimentară, investigare şi restaurare ulterioară în cadrul programului de master Eco-design de mobilier şi restaurare, din cadrul Facultăţii de Ingineria Lemnului.

6. Diseminarea rezultatelor.

de Ingineria Lemnului. 6. Diseminarea rezultatelor. Fig. 1 Echipa de inventariere. Prima etapă a proiectului a
de Ingineria Lemnului. 6. Diseminarea rezultatelor. Fig. 1 Echipa de inventariere. Prima etapă a proiectului a

Fig. 1 Echipa de inventariere.

Prima etapă a proiectului a constituit-o workshop-ul de inventariere desfăşurat în perioada 9 15 octombrie 2011, la care au participat următorii studenţi masteranzi:

Anamaria Dămoc, Alexandra Purdeliu, Nicoleta Iordăchel şi Zita Kiss. Ulterior, acestora s- au alăturat drd. ing. Andrea Deák şi ing. Celia Chiru. Coordonarea echipei a fost realizată de şef. lucr. univ. dr. ing. Alin M. Olărescu. În total au fost inventariate 229 de obiecte repartizate pe categorii, astfel: vase 74; unelte, instrumente, arme 88; ţesături 11; mobilier şi obiecte decorative 42; manuscrise şi

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 11

tipărituri 14. Informaţiile privind fiecare obiect au fost consemnate într-o fişă de inventar conform modelului alăturat.

 

FIŞĂ DE INVENTAR

 

Serie: MODC

Nr. 44

din 10. 12. 2011

Denumirea obiectului:

DULAP

 

Datare: începutul secolului XX

Dimensiuni: 1800 x 1080 x 500

Autor: Ştefan Gh. Beldie

Donator: necunoscut

 

Foto:

Foto:  
 

Descriere:

Structură complexă, cu pereţi laterali tip panou, cornişă şi placă inferioară profilată ce imită soclul. Pe structura corpului este atașată frontal o ramă în care sunt articulate uşile. Uşile semi-încadrate sunt egale ca dimensiuni, au structură tip ramă cu tăblie cu canturile interioare profilate în patru registre (dimensiunile uşilor sunt: 1610 x 415 x 30mm). Rama care susţine uşile are pe muchiile exterioare au o teşitură oprită, sus şi jos, la o distanţă de 10 cm de extremităţi. Spatele este realizat din scânduri sub formă de panou cu un montant central. Asamblările sunt cu cepuri proprii străpunse (ramele uşilor), ascunse (rama frontală şi montantul spatelui) şi lambă cu uluc (tăbliile şi spatele). În interior prezintă trei polițe care nu sunt cele originale. Întregul dulap este executat din lemn de răşinos.

Stare conservare:

Dulapul prezintă urme de murdărie, uzura funcțională, balamale ruginite, lovituri, urme de cuie.

Grupa de conservare: II (stare de conservare relativ bună )

 

Alte menţiuni: A aparţinut Judecătoriei Ocol Rural Stroeşti, înfiinţată în anul 1908. În acea perioadă meşterul tâmplar Ştefan Gh. Beldie a lucrat în antrepriză tâmplăria şi mobilierul pentru judecătorie. Datarea probabilă a obiectului este 1908.

Fotografii: Ing. Mihaela Celia Chiru

Autor fişă:

Verificat:

Aprobat:

Ing. Mihaela Celia Chiru

Dr. ing. Alin M. Olărescu

Dr. ing. Alin M. Olărescu

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 12

Ulterior întocmirii fişelor de inventar, pentru obiectele de mobilier cu valoare muzeistică a fost întocmite fişe de evaluare primară a stării de conservare, urmând a fi identificate acele obiecte care necesită conservare respectiv restaurare. Prin aceste activităţi studenţii participanţi au fost puşi într-o situaţie reală de inventariere, confruntându-se cu obiecte vechi, de cele mai multe ori prăfuite şi murdare, cu diferite tipuri de forme şi ornamente care trebuiau descrise într-un limbaj adecvat, cu diverse tehnici de realizare a obiectelor, toate acestea ducând la crearea unui vocabular de specialitate dar şi a îmbunătăţirii capacităţii de descriere şi conceptualizare.

ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII

SISTEME PORTABILE DE PRELUCRAREA LEMNULUI (I) Ferăstrăul circular FESTOOL TS 55 EBQ

Alin M. OLĂRESCU 1

Predictibilitatea şi întâmpinarea nevoilor clienţilor se constituie într-o direcţie/soluţie de management/marketing aplicabilă, cu succes, din ce în ce mai des. În acest context marii producători de echipamente, abordează frecvent, tehnica lansării pe piaţă a sistemelor de produse. În cazul nostru când ne referim la un sistem de prelucrare lemnului trebuie să avem în vedere: maşina – unealtă, scula prelucrătore, accesoriile pentru funcţionare / întreţinere, consumabilele, echipamentele auxiliare ( ex. exhaustarea). În articolul de faţă ne vom referi la sistemul de tăiere a lemnului utilizând ferăstrăul circular Festool TS 55 EBQ. Specificaţiile tehnice pentru acesta sunt redate în figura 1. Alimentarea cu energie electrică, la tensiunea de 220 V, se realizează prin intermediul cablului de alimentare, prevăzut cu sistemul de blocare Plug it. Pornirea circularului se realizează prin acţionarea simultană a butoanelor de pornire (fig. 2).

1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, a.olarescu@unitbv.ro

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 13

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 13 Putere: 1200 W; Turaţie reglabilă: 2000

Putere: 1200 W; Turaţie reglabilă: 2000 – 5200 rot/min; Diametrul pânzei circulare: 160 mm; Înclinarea pânzei: 0 – 45 o ; Adâncimea de tăiere: 0 – 55 mm; Adâncimea maximă de tăiere cu pânza înclinată la 45 o : 43 mm; Diametru conexiune exhaustor: 27 / 36 mm Greutate: 4,5 kg.

Fig. 1 Ferăstrăul circular portabil Festool TS 55 EBQ şi specificaţiile sale tehnice.

Schimbarea pânzei circulare se realizează astfel: se apasă unitatea mobilă ferăstrăului până când axul de fixare al pânzei este poziţionat în dreptul fantei dreptunghiulare de pe apărătoare, apoi se acţionează clapeta Fast Fix pentru blocarea automată a axului motorului. Cu ajutorul unei chei tip imbus se deşurubează şurubul de strângere al pânzei pe ax. După montarea şi strângerea noii pânze se ridică unitatea mobilă a ferăstrăului şi se acţionează clapeta Fast - Fix pentru a debloca axul motorului.

Clapeta Fast Fix

Butoanele pentru pornire / oprire

Butoanele pentru pornire / oprire
Clapeta Fast Fix Butoanele pentru pornire / oprire Fanta pentru accesul la axul motorului Cheia imbus
Clapeta Fast Fix Butoanele pentru pornire / oprire Fanta pentru accesul la axul motorului Cheia imbus
Clapeta Fast Fix Butoanele pentru pornire / oprire Fanta pentru accesul la axul motorului Cheia imbus

Fanta pentru accesul la axul motorului

Cheia imbus

Cablul de alimentare

Fig. 2 Modul de schimbare al pânzei circulare.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 14

Pentru reglarea turaţiei, respectiv a vitezei de tăiere, maşina are predefinite şase trepte de turaţie, însă permite reglarea continuă, în intervalul 2000 5200 rot/min, prin acţionarea rotiţei din figura 2. De asemenea ferăstrăul circular portabil Festool TS 55 EBQ este dotat cu sistemul de oprire rapidă pânzei circulare (SSB – Safety Brake System), care permite oprirea în numai două secunde după dezactivarea butonului de pornire (fig. 3).

secunde după dezactivarea butonului de pornire (fig. 3). Fig. 3 Modul de reglare al turaţiei şi
secunde după dezactivarea butonului de pornire (fig. 3). Fig. 3 Modul de reglare al turaţiei şi

Fig. 3 Modul de reglare al turaţiei şi marcajului sistemului de oprire rapidă a pânzei.

Scala gradată pentru reglarea adâncimii de tăiere Opritorul pentru setarea adâncimii de tăiere Şurubul pentru
Scala gradată pentru reglarea
adâncimii de tăiere
Opritorul pentru setarea adâncimii de
tăiere
Şurubul pentru blocarea unităţii de
lucru la o anume înclinaţie
Scala gradată pentru
reglarea înclinaţiei
Indicatorul înclinaţiei
Fig. 4 Modul de reglare al adâncimii de tăiere şi al înclinaţiei pânzei.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 15

Adâncimea de tăiere se reglează prin poziţionarea opritorului, la dimensiunea dorită, pe scala gradată a maşinii (fig. 4). Pentru o calitate corespunzătoare a tăieturii este recomandabil ca ferăstrăul să fie reglat astfel încât pânza să depăşească grosimea materialului cu maximum 3 mm. Înclinarea unităţii de lucru se face prin: acţionarea şurubului de blocarea / deblocarea a ghidajelor, se poziţionează indicatorul la unghiul dorit şi se blochează ghidajele prin strângerea şuruburilor respective (fig. 4).

prin strângerea şuruburilor respective (fig. 4). Fig. 5 Modul de tăiere: prin trecere şi prin scufundare.
prin strângerea şuruburilor respective (fig. 4). Fig. 5 Modul de tăiere: prin trecere şi prin scufundare.

Fig. 5 Modul de tăiere: prin trecere şi prin scufundare.

Ferăstrăul poate lucra atât prin trecere cât şi prin scufundare permiţând efectuarea unor decupaje (fig. 5). Pentru menţinerea rectilinităţii tăieturii se poate utiliza sistemul de ghidare Festool Guide Rail alcătuit din: cale de ghidare, conectori, bandă de uzură şi presare, limitatori de cursă, dispozitiv pentru tăierea în unghi şi dispozitiv rapid de strângere (fig. 6, 7 şi 8).

unghi şi dispozitiv rapid de strângere (fig. 6, 7 şi 8). Fig. 6 Sistemul de ghidare
unghi şi dispozitiv rapid de strângere (fig. 6, 7 şi 8). Fig. 6 Sistemul de ghidare

Fig. 6 Sistemul de ghidare Festool: ajustarea abaterii laterale a ferăstrăului pe ghidaj; opritorul montat pe calea de ghidare.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 16

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 16 Fig. 7 Sistemul de ghidare Festool
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 16 Fig. 7 Sistemul de ghidare Festool

Fig. 7 Sistemul de ghidare Festool: preluarea unghiurilor şi reglarea rapidă a căii de ghidare.

unghiurilor şi reglarea rapidă a căii de ghidare. Fig. 8 „ Papucii” de presare în scopul
unghiurilor şi reglarea rapidă a căii de ghidare. Fig. 8 „ Papucii” de presare în scopul

Fig. 8 „Papucii” de presare în scopul prevenirii ruperilor de fibre în zona de ieşire a dinţilor.

ruperilor de fibre în zona de ieşire a dinţilor. Fig. 9 Pânz e circulare FESTOOL: Phanter
ruperilor de fibre în zona de ieşire a dinţilor. Fig. 9 Pânz e circulare FESTOOL: Phanter
ruperilor de fibre în zona de ieşire a dinţilor. Fig. 9 Pânz e circulare FESTOOL: Phanter

Fig. 9 Pânze circulare FESTOOL: Phanter - specială pentru tăieri rapide, cu putere mică, optimă spintecarea lemnului; standard – pentru retezări ale lemnului masiv şi tăieri a produselor pe bază de lemn şi a produselor sintetice moi.

produselor pe bază de lemn şi a produselor sintetice moi. Fig. 10 Pânz e circulare speciale
produselor pe bază de lemn şi a produselor sintetice moi. Fig. 10 Pânz e circulare speciale
produselor pe bază de lemn şi a produselor sintetice moi. Fig. 10 Pânz e circulare speciale

Fig. 10 Pânze circulare speciale FESTOOL: Pentru parchet laminat şi materiale polimerice precum Corian ori Varicor; pentru plăci melaminate şi MDF; pentru aluminiu.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 17

Banda de uzură are rolul de presa în zona de ieşire a dinţilor din material şi a minimiza rupturile de fibre care se produc în acea zonă. Tot în acelaşi scop se utilizează şi „papucii” suplimentari de pentru a asigura calitatea tăieturii şi în partea dreaptă a pânzei. Ferăstrăul poate fi echipat cu diverse tipuri de pânze circulare atât pentru tăieri longitudinale cât şi transversale ale lemnului masiv, pentru tăierea materialelor compozite pe bază de lemn dar şi a materialelor polimerice şi a aluminiului (fig. 9 şi 10).

ECO-DESIGN DE PRODUS

SCAUNUL ELIPTO

Ioana MOISE 1

Deşeurile rezultate în urma fabricării unor produse finite din lemn m-au făcut să mă gândesc la lucruri de mici dimensiuni, mărunte şi simple. Încercând să-mi imaginez astfel de lucruri, inevitabil mi-au venit în gând diverse mici piese, amintindu-mi de jocurile copilăriei. Jocurile care pe mine m-au inspirat şi m-au ajutat în concretizarea propriilor idei au fost LEGO şi TETRIS. De obicei când se vorbeşte de „joc” ne imaginăm o confruntare în urma căreia va ieşi un câştigător, însă LEGO, cu toate că şi el este un joc, nu îndeplineşte această regulă, făcându-l un joc special în care nu ai nevoie nici de un partener, nici de un timp şi nici de

o miză. Este un joc al imaginaţiei, unde propriile idei iau viaţă prin intermediul pieselor care

te ajută să-ţi construieşti fanteziile. Astfel conceptul de la care am pornit în crearea piesei

de mobilier a fost cel de construire şi clădire.

Structura scaunului este alcătuită din patru panouri perforate asamblate în cruce prin utilizarea unui element central de conectare. Şezutul este alcătuit din unsprezece tije de aluminiu care formează o legătură organică cu partea de susţinere prin structurile eliptice formate (fig. 2). Forma şezutului a fost creată prin combinarea formei de cochilie

a şezutului scaunului creat de Charles & Ray Eames în 1953 şi a elegantei curburi a

spătarului realizată de Frank Llyod Wright la scaunul butoiaş (fig. 1).

1 Masterand ing. Master Eco-design de mobilier şi restaurare, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, ioa.moise_silvia@yahoo.com

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 18

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 18 Fig. 1 Scaunul „Butoiaş”, Frank Llyod
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 18 Fig. 1 Scaunul „Butoiaş”, Frank Llyod

Fig. 1 Scaunul „Butoiaş”, Frank Llyod Wright, 1904/1937 şi scaunul de birou cu cochilie din fibră de sticlă, Charles & Ray Eames, 1953.

din fibră de sticlă, Charles & Ray Eames, 1953. Fig. 2 Schiţe ale scaunului Elipto. Panourile
din fibră de sticlă, Charles & Ray Eames, 1953. Fig. 2 Schiţe ale scaunului Elipto. Panourile

Fig. 2 Schiţe ale scaunului Elipto.

Panourile perforate care alcătuiesc partea de rezistenţă a scaunului se diferenţiază între ele din punct de vedere al înălţimii şi al formei decupajului. Modelul de compunere al panourilor, respectiv jocul de plin şi gol fiind identic la partea inferioară (fig. 2). Schema bloc a operaţiilor de fabricare a acestor panouri este prezentată în figura 3.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 19

Alegerea materiei prime

Alegerea materiei prime Retezare la lungime Îndreptare faţă/cant Spintecare Rindeluire grosime Retezare la cotă

Retezare la lungime

Alegerea materiei prime Retezare la lungime Îndreptare faţă/cant Spintecare Rindeluire grosime Retezare la cotă

Îndreptare faţă/cant

materiei prime Retezare la lungime Îndreptare faţă/cant Spintecare Rindeluire grosime Retezare la cotă finală

Spintecare

prime Retezare la lungime Îndreptare faţă/cant Spintecare Rindeluire grosime Retezare la cotă finală Formare panou

Rindeluire grosime

Îndreptare faţă/cant Spintecare Rindeluire grosime Retezare la cotă finală Formare panou Aplicare adeziv +

Retezare la cotă finală

Spintecare Rindeluire grosime Retezare la cotă finală Formare panou Aplicare adeziv + presare Condiţionare

Formare panou

Rindeluire grosime Retezare la cotă finală Formare panou Aplicare adeziv + presare Condiţionare Curăţare a deziv

Aplicare adeziv + presare

Retezare la cotă finală Formare panou Aplicare adeziv + presare Condiţionare Curăţare a deziv Calibrare Formatizare

Condiţionare

Retezare la cotă finală Formare panou Aplicare adeziv + presare Condiţionare Curăţare a deziv Calibrare Formatizare

Curăţare adeziv

Retezare la cotă finală Formare panou Aplicare adeziv + presare Condiţionare Curăţare a deziv Calibrare Formatizare

Calibrare

Retezare la cotă finală Formare panou Aplicare adeziv + presare Condiţionare Curăţare a deziv Calibrare Formatizare

Formatizare

Însemnare în vederea decupării

Însemnare în vederea decupării Decupare Scobire pentru asamblare Domino Şlefuire Retezare în unghi pentru bazare Asam
Decupare
Decupare

Scobire pentru asamblare Domino

vederea decupării Decupare Scobire pentru asamblare Domino Şlefuire Retezare în unghi pentru bazare Asam blare de

Şlefuirevederea decupării Decupare Scobire pentru asamblare Domino Retezare în unghi pentru bazare Asam blare de probă

Retezare în unghi pentru bazare

asamblare Domino Şlefuire Retezare în unghi pentru bazare Asam blare de probă Aplicare adeziv Asamblare finală

Asamblare de probă

Retezare în unghi pentru bazare Asam blare de probă Aplicare adeziv Asamblare finală Curăţare surplus adeziv

Aplicare adeziv

în unghi pentru bazare Asam blare de probă Aplicare adeziv Asamblare finală Curăţare surplus adeziv Însemnare

Asamblare finală

Asam blare de probă Aplicare adeziv Asamblare finală Curăţare surplus adeziv Însemnare găuri Găurire

Curăţare surplus adeziv

de probă Aplicare adeziv Asamblare finală Curăţare surplus adeziv Însemnare găuri Găurire Realizare şezut Finisare

Însemnare găuri

de probă Aplicare adeziv Asamblare finală Curăţare surplus adeziv Însemnare găuri Găurire Realizare şezut Finisare

Găurireblare de probă Aplicare adeziv Asamblare finală Curăţare surplus adeziv Însemnare găuri Realizare şezut Finisare

Realizare şezut

de probă Aplicare adeziv Asamblare finală Curăţare surplus adeziv Însemnare găuri Găurire Realizare şezut Finisare

Finisare

Fig. 3 Schemele bloc ale operaţiilor tehnologice de fabricare a panourilor perforate şi a scaunului Elipto.

Panourile proiectate au fost realizate din deşeuri din lemn de gorun provenit din rărituri, rămase în urma debitării epruvetelor pentru testele fizico-mecanice 1 . Prima etapă a realizării panourilor o reprezintă alegerea materiei prime, astfel încât dimensiunile acesteia să se încadreze între limitele dimensionale 200 - 850 mm (8 buc. x 850 mm, 8 buc. x 650 mm, iar restul cu lungimea sub 600 mm).

1 Testele fizico-mecanice pe lemn subţire de gorun provenit din rărituri, s-au desfăşurat în cadrul proiectului „Noi produse obţinute prin procese inovative de valorificare a resurselor forestiere neglijate”, susţinut de Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane (POS DRU), finanţat de Fondul Social European şi Guvernul României prin proiectul POSDRU/89/1.5/S/59323.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 20

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 20 Fig. 4 Alegerea materiei prime. Fig.
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 20 Fig. 4 Alegerea materiei prime. Fig.

Fig. 4 Alegerea materiei prime.

Nr. 1, martie 2012, p. 20 Fig. 4 Alegerea materiei prime. Fig. 5 Îndreptare faţă –
Nr. 1, martie 2012, p. 20 Fig. 4 Alegerea materiei prime. Fig. 5 Îndreptare faţă –

Fig. 5 Îndreptare faţă – cant şi spintecare.

prime. Fig. 5 Îndreptare faţă – cant şi spintecare. Fig. 6 Reperele spintecate şi rindeluirea la
prime. Fig. 5 Îndreptare faţă – cant şi spintecare. Fig. 6 Reperele spintecate şi rindeluirea la

Fig. 6 Reperele spintecate şi rindeluirea la grosime.

Retezarea la lungime a materiei primei s-a realizat pe ferăstrăul circular Festool CS70. Îndreptare unei feţe şi a unui cant s-a realizat pe maşina de îndreptat şi rindeluit la grosime Holzmann PT 260. Pentru elementele scurte s-a utilizat un dispozitiv de împingere. Spintecarea reperelor îndreptate s-au realizat pe ferăstrăul circular Festool CS70. Elementele rezultate în urma secţionării au avut secţiunea de 23 x 23 mm. Ulterior acestei

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 21

operaţii s-a realizat rindeluirea la grosime a reperelor obţinându-se secţiunea finală de 20 x 20 mm, apoi reperele au fost retezate la cotă finală, conform dimensiunilor prezentate în tabelele 1- 3 utilizându-se ferăstrăul circular Festool CS 70. După retezarea la cotă finală a fost format şi însemnat fiecare panou apoi s-a aplicat manual adezivul poliuretanic Jowat Uni PUR 687.22 cu un consum specific de 181g/m 2 . Presarea panoul s-a realizat la rece(t=20°C±2°C, φ=60-65%) timp de două ore. S-a utilizat o presă verticală cu posibilitatea strângerii concomitente de sus şi frontale, presiunea specifică fiind de 0,2 N/mm 2 . După scoaterea din presă panourile au fost curăţate de surplusul de adeziv şi apoi calibrate în atelierul şcoală al Facultăţii de Ingineria Lemnului pe maşina de calibrat cu bandă lată. După aceasta au fost formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS70.

au fost formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS70. Fig. 7 Retezarea la cotă finală şi formarea
au fost formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS70. Fig. 7 Retezarea la cotă finală şi formarea

Fig. 7 Retezarea la cotă finală şi formarea panoului.

Fig. 7 Retezarea la cotă finală şi formarea panoului. Fig. 8 Aplicarea adezivului şi presare. Următoarea
Fig. 7 Retezarea la cotă finală şi formarea panoului. Fig. 8 Aplicarea adezivului şi presare. Următoarea

Fig. 8 Aplicarea adezivului şi presare.

Următoarea operaţie a constituit-o însemnarea în vederea decupării. Decuparea s-a realizat cu ferăstrăul pendular Festool TRION PS 300 echipat cu o pânză pentru tăieri transversale Festool S 75/4.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 22

Asamblarea celor patru panouri în formă de cruce s-a făcut utilizându-se un element central vertical cu secţiunea 20 x 20 mm. Asamblare s-a realizat cu sistemul Festool Domino utilizându-se elementele de asamblare Domino 5 x 30 mm.

utilizându -se elementele de asamblare Domino 5 x 30 mm. Fig. 9 Însemnare şi decupare. Fig.
utilizându -se elementele de asamblare Domino 5 x 30 mm. Fig. 9 Însemnare şi decupare. Fig.

Fig. 9 Însemnare şi decupare.

asamblare Domino 5 x 30 mm. Fig. 9 Însemnare şi decupare. Fig. 10 Frezare locaşuri Domino.
asamblare Domino 5 x 30 mm. Fig. 9 Însemnare şi decupare. Fig. 10 Frezare locaşuri Domino.

Fig. 10 Frezare locaşuri Domino.

5 x 30 mm. Fig. 9 Însemnare şi decupare. Fig. 10 Frezare locaşuri Domino. Fig. 11
5 x 30 mm. Fig. 9 Însemnare şi decupare. Fig. 10 Frezare locaşuri Domino. Fig. 11

Fig. 11 Şlefuire şi retezare unghi.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 23

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 23 Fig. 12 Asamblarea de probă şi
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 23 Fig. 12 Asamblarea de probă şi
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 23 Fig. 12 Asamblarea de probă şi

Fig. 12 Asamblarea de probă şi aplicarea adezivului.

23 Fig. 12 Asamblarea de probă şi aplicarea adezivului. Fig. 13 Şablonul pentru unghiurile drepte, asamblarea
23 Fig. 12 Asamblarea de probă şi aplicarea adezivului. Fig. 13 Şablonul pentru unghiurile drepte, asamblarea
23 Fig. 12 Asamblarea de probă şi aplicarea adezivului. Fig. 13 Şablonul pentru unghiurile drepte, asamblarea

Fig. 13 Şablonul pentru unghiurile drepte, asamblarea finală şi curăţirea surplusului de adeziv.

asamblarea finală şi curăţirea surplus ului de adeziv. Fig. 14 Însemnarea în vederea găuririi şi găurirea
asamblarea finală şi curăţirea surplus ului de adeziv. Fig. 14 Însemnarea în vederea găuririi şi găurirea
asamblarea finală şi curăţirea surplus ului de adeziv. Fig. 14 Însemnarea în vederea găuririi şi găurirea

Fig. 14 Însemnarea în vederea găuririi şi găurirea

După efectuarea scobiturilor, cu freza Domino cu diametrul de 5 mm, s-a realizat asamblarea de probă a subansamblelor. Următoarea operaţie a fost aceea de realizare, la partea inferioară a panourilor, a unor tăieturi înclinate la un unghi de 3 o , în vederea îmbunătăţirii stabilităţii la suprafaţa de contact între scaun şi podea. Operaţia s-a realizat pe ferăstrăul circular de retezat Festool KAPEX.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 24

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 24 Fig. 14 Introducerea succ esivă a
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 24 Fig. 14 Introducerea succ esivă a
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 24 Fig. 14 Introducerea succ esivă a

Fig. 14 Introducerea succesivă a elementelor de şezut şi retezarea tubului conector.

Şlefuirea feţelor panourilor s-a realizat cu maşina de şlefuit cu excentric Festool ETS 150/3 utilizându-se succesiv hârtie abrazivă de granulaţie 80 şi 120. Următoarea operaţie a constituit-o asamblarea de probă utilizându-se sistemul de strângere Bessey Band Span. În prealabil, pe masa de lucru multifuncţională Festool MFT s-a creat un şablon pentru unghiurile drepte de la centru prin utilizarea unor elemente din OSB şi a strângătoarelor mecanice Festool. Asamblarea finală s-a realizat folosindu-se acelaşi tip de adeziv şi în aceleaşi condiţii climatice ca la fabricarea panourilor. După asamblare, surplusul de adeziv a fost în depărtat şi s-au însemnat găurile pentru inserarea elementelor de şezut. Găurirea s-a realizat cu maşina de găurit şi înşurubat portabilă Protool PDC 18-4 TEC. Găurile din panourile laterale şi spate s-au realizat cu un burghiu pentru lemn cu diametrul de 6 mm. Găurile din panoul frontal s-au realizat cu un burghiu pentru lemn cu diametrul de 8,5 mm, pentru a permite inserarea elementului de conexiune a capetelor tijei de aluminiu. Elementele de susţinere a şezutului sunt constituite din tije de aluminiu cu diametrul de 4 mm şi lungimea de 2 m. Asamblarea capetelor tijelor s-a realizat utilizându-se un tub, din aluminiu, cu diametrul interior de 5 mm, diametrul exterior de 8 mm şi lungimea de 40 mm. Acesta fost inserat în panoul frontal. Retezarea tubului s-a realizat cu ferăstrăul pendular Festool Trion echipat cu o pânză specială pentru tăierea aluminiu lui (HS

60/1,2bi).

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 25

Lista de repere pentru panoul frontal

Reper

Cod

 

Dimensiuni nete

Buc.

L, [mm]

l, [mm]

g, [mm]

Panou frontal

01.01.00

450

20

20

1

Friză tip 1

01.01.01

450

20

20

8

Friză tip 2

01.01.02

120

20

20

2

Friză tip 3

01.01.03

110

20

20

2

Friză tip 4

01.01.04

100

20

20

8

Friză tip 5

01.01.05

90

20

20

2

Friză tip 6

01.01.06

80

20

20

2

Friză tip 7

01.01.07

70

20

20

2

Lista de repere pentru panoul lateral

Reper

Cod

 

Dimensiuni nete

Buc.

L, [mm]

l, [mm]

g, [mm]

Panou lateral

01.02.00

620

20

20

2

Friză tip 1

01.02.01

620

20

20

8

Friză tip 2

01.02.02

290

20

20

1

Friză tip 3

01.02.03

280

20

20

1

Friză tip 4

01.02.04

270

20

20

1

Friză tip 5

01.02.05

260

20

20

1

Friză tip 6

01.02.06

250

20

20

1

Friză tip 7

01.02.07

240

20

20

1

Friză tip 8

01.02.08

120

20

20

1

Friză tip 9

01.02.09

110

20

20

1

Friză tip 10

01.02.10

100

20

20

7

Friză tip 11

01.02.11

90

20

20

1

Friză tip 12

01.02.12

80

20

20

1

Friză tip 13

01.02.13

70

20

20

1

Lista de repere pentru panoul spate

Reper

Cod

 

Dimensiuni nete

Buc.

L, [mm]

l, [mm]

g, [mm]

Panou spate

01.03.00

800

20

20

1

Friză tip 1

01.03.01

800

20

20

8

Friză tip 2

01.03.02

420

20

20

1

Friză tip 3

01.03.03

430

20

20

1

Friză tip 4

01.03.04

140

20

20

2

Friză tip 5

01.03.05

120

20

20

3

Friză tip 6

01.03.06

110

20

20

1

Friză tip 7

01.03.07

100

20

20

9

Friză tip 8

01.03.08

90

20

20

3

Friză tip 9

01.03.09

80

20

20

1

Friză tip 10

01.03.10

70

20

20

1

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 26

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 26 Fig. 15 Scaunul Elipto, design Ioana
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 26 Fig. 15 Scaunul Elipto, design Ioana
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 26 Fig. 15 Scaunul Elipto, design Ioana
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 26 Fig. 15 Scaunul Elipto, design Ioana

Fig. 15 Scaunul Elipto, design Ioana Moise, 2012.

Prin structura sa din panouri perforate, scaunul Elipto, oferă posibilitatea valorificării deşeurilor lemnoase rezultate în cadrul unităţilor de prelucrare a lemnului, oferind totodată un aspect sculptural deosebit cu un şezut generos, ergonomic rezultat prin combinarea tradiţiei meşteşugăreşti cu realizări celebre în designul scaunelor.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 27

CONSERVARE - RESTAURARE

COMPLETAREA LIPSURILOR ÎN RESTAURARE:

BIROUL JUDECĂTORIEI OCOL RURAL STROEŞTI – ARGEŞ (I)

Petre Şerban 1 , Celia Chiru 2

Prin termenul de restaurare se înţelege acţiunea de a restaura şi rezultatul ei, respectiv repararea, aducerea în bună stare, refacerea la forma iniţială a unei opere de artă, monument de arhitectură sau a oricărui bun cultural 3 . Ansamblu de proceduri științifice, bazate pe documentare și cercetare prealabilă, prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de original, al unei construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. cât și stoparea proceselor distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii adecvate și a unor materiale proprii fiecărui domeniu 4 . Restaurarea trebuie să vizeze restabilirea unităţii potenţiale a operei de artă, în măsura în care acest lucru este posibil, fără a comite un fals artistic sau un fals istoric şi fără a înlătura urmele trecerii operei de artă prin timp 5 . Restaurarea este o acţiune ce se exercită pentru a face comprehensibil un obiect deteriorat sau degradat, prin pierderi minime din integritatea fizică, estetică şi istorică 6 . Din aceste definiţii devine clară diferenţa dintre restaurare şi recondiţionare definită ca intervenţia menită de a aduce în stare de funcţionare (utilizare) un obiect al activităţii umane. În cazul recondiţionării primează redarea funcţionalităţii fără a se ţine seama de menţinerea formei, aspectului iniţial şi de valoarea artistică şi istorică. Activitatea de restaurare est totdeauna asociată cu cea de conservare, activitate ce cuprinde o serie de măsuri luate înaintea restaurării, în timpul restaurării sau după

1 Student, an IV, secţia Ingineria Produselor finite din Lemn, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, serbanpetre20@yahoo.com

2 Masterand ing. Master Eco-design de mobilier şi restaurare, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, celya87@yahoo.com 3 Dicţionarul explicativ al limbii române,1975 (aceaşi definiţie este preluată şi următoarele ediţii până în 1998 n. r.).

4 Dicţionar enciclopedic, coord. Popa, M. D., Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993 – 2009. 5 Cesare Brandi, Teoria del restauro, 1960.

6 ECCO, Professional guidelines: the profession and code of sthics, 1993.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 28

acesta în scopul prevenirii, încetinirii sau stopării fenomenelor de degradare, deci prezervarea pentru o perioadă cât mai lungă a obiectului restaurat. Conservarea cuprinde o latură preventivă şi una de combatere sau efectivă. Conservarea preventivă constă în ansamblul de măsuri indirecte, ce au rolul de a preveni sau întârzia deteriorarea bunurilor culturale prin crearea condiţiilor optime de prezervare a acestora într-un mod compatibil cu rolul lor social, include măsurile privind stocarea, expunerea, manipularea şi transportul bunurilor culturale. Conservarea efectivă constă în acţiunea directă întreprinsă asupra bunului cultural în scopul de a înlătura degradările prezente şi a întârzia posibilele degradării viitoare.

Pentru a se evita erorile, în restaurare s-au adoptat pe plan internaţional un cod de principii profesionale universal: 1

1. Principiul autenticității.

2. Păstrarea prin restaurare a patinei originale.

3. Evitarea măsurilor radicale.

4. Evitarea disimulării sistematice a restaurărilor și modificărilor anterioare;

5. Evitarea concepției că o restaurare trebuie să fie invizibilă .

6. Efectuarea completărilor lipsurilor doar în cazul în care se dispune de informații sigure despre acestea.

7. Principiul reversibilității.

8. Elaborarea concepției de restaurare pe baza investigațiilor științifice;

9. Conservarea tuturor informațiilor existente pe piese de mobilier;;

10. Întocmirea documentației de restaurare.

În articolul de față se va prezenta o etapă a restaurării unui birou neo-renascentist realizat la începutul secolului XX-lea și anume refacerea sertarelor lipsă. Biroul aparține în prezent Muzeului satului Stroești Argeș și este în curs de restaurare în cadrul Laboratorului de Restaurarea Mobilei al Facultății de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania Brașov. În perioada 1908 - 1952 acest birou a servit drept pupitru Judecătoriei Ocol Rural Stroeşti - Argeș. În 1952, după desființarea judecătoriei Stroești - Argeș, biroul a fost repartizat Sfatului Popular al Orașului Curtea de Argeș care l-a dat în folosință unei școli generale pentru laboratorul de fotochimie. Din 1973, Societatea Cultural – Ştiinţifică „Stroești Argeş” a făcut demersuri pentru a recupera acest birou. Acest lucru a fost posibil în anul 1974, an din care biroul a intrat în folosinţa Societăţii Cultural – Ştiinţifică

1 Timar M. C., 2003. Restaurarea mobilei. Editura Universității Transilvania din Brașov, Brașov.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 29

Stroești Argeş” 1 . În anul 1975 biroul a fost reparat de către maistrul tâmplar Aurel Olărescu și David A. Căvescu 2 .

tâmplar Aurel Olărescu ș i David A. Căvescu 2 . Fig. 1 Biroul investigat. În urma

Fig. 1 Biroul investigat.

În urma investigațiilor s-a constatat lipsa a două sertare și s-a considerat oportună refacerea acestora dat fiind faptul că toate informațiile privind materialele, tehnica de lucru, sculptura şi finisajul puteau fi reconstituite în urma investigațiilor asupra sertarelor existente, identice cu cele lipsă,.

1. INVESTIGAŢII ASUPRA SERTARELOR ORIGINALE

Investigare sertarelor existente a constat în: identificarea elementelor componente ale sertarului; identificarea speciilor lemnoase; identificarea tipului de finisaj; forma și dimensiunile reperelor componente; modul de asamblare al reperelor; prelevarea modelului de sculptură; modelarea 3D a sertarului. Elemente componente ale sertarului sunt: faţa sertarului, bagheta decorativă, lateralele, spatele şi fundul sertarelor (fig. 2). Forma și dimensiunile elementelor componente sunt prezentate în figurile 3 şi 4.

1 Societatea Cultural - Ştiinţifică „Stroeşti - Argeş”, DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate în perioada 29 iulie 1973 - 28 iulie 1974, p. 3. 2 Societatea Cultural - Ştiinţifică „Stroeşti - Argeş”, DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate în perioada 27 iulie 1975 - 25 iulie 1976, p. 2.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 30

Identificarea speciilor lemnoase s-a făcut în urma examinării macroscopice și s-a constatat că fața sertarului şi bagheta profilată au fost realizate din lemn de stejar iar lateralele, spatele și fundul sertarului din lemn de rășinos.

Față sertar

Perete lateral stânga

lemn de ră ș inos. Fa ț ă sertar P erete lateral stânga Perete lateral dreapta

Perete lateral dreapta

ț ă sertar P erete lateral stânga Perete lateral dreapta Spate sertar Fund sertar Baghetă profilată
ț ă sertar P erete lateral stânga Perete lateral dreapta Spate sertar Fund sertar Baghetă profilată

Spate sertar

P erete lateral stânga Perete lateral dreapta Spate sertar Fund sertar Baghetă profilată aplicată Fig. 2

Fund sertar

Baghetă profilată aplicată Fig. 2 Elementele componente ale sertarului.

Pentru identificarea tipului se finisaj s-a realizat astfel: s-a pus o picătură de alcool etilic pe o suprafață mai puțin vizibilă, după câteva secunde s-a observat că pelicula se îndepărtează ușor cu unghia așa că obiectul a fost finisat cu șelac.

or cu unghia a ș a că obiectul a fost finisat cu ș elac. Subansamblu /

Subansamblu /

Lungime,

Lăţime,

Grosime,

Reper

[mm]

[mm]

[mm]

Sertar

Față sertar

490

137

20

Baghetă

490

20

10

Laterală sertar

400

129

15

Spate sertar

488

94

10

Fund sertar

395

474

10

Fig. 3 Reconstituirea 3D a sertarului şi dimensiunile sale.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 31

Asamblările dintre lateralele, faţă şi spatele sertarului sunt de tipul coadă de rândunică, dimensiunile cepurilor fiind diferite la asamblarea laterală / faţă comparativ cu îmbinarea laterală / spate (fig. 4). Fundul sertarului de asamblează cu pereţii laterali şi faţa în uluc şi este aplicat spatelui sertarului. Bagheta decorativă longitudinală, la sertarele originale, este realizată prin rindeluirea profilată a feţei sertarului care în zona mediană este şi sculptată. Baghetele decorative transversale sunt aplicate la capete, încleiate cu clei de oase şi îmbinate la 45 o cu cele longitudinale.

de oase şi îmbinate la 45 o cu cele longitudinale. Fig. 4 Schema explodată a sertarului.

Fig. 4 Schema explodată a sertarului.

Modelul de sculptură, alcătuit din frunze de acant cu volute şi vârfuri de lance, a fost prelevat pe hârtie de calc şi folosit la însemnarea elementelor noi (fig. 5).

a fost prelevat pe hârtie de calc şi folosit la însemnarea elementelor noi (fig. 5). Fig.

Fig. 5 Modelul sculpturii.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 32

2. REALIZAREA SERTARELOR

Schema bloc a operaţiilor tehnologice de realizare a sertarelor este prezentată în figura 6.

Lateral / spate

Faţa

Fund sertar

Bordură

Retezare
Retezare

Îndreptare faţă / cant

Spintecare
Spintecare

Asamblare panou

Rindeluire la grosime

/ cant Spintecare Asamblare panou Rindeluire la grosime Frezare profilat ă Retezare la cotă şi unghi

Frezare profilată

Asamblare panou Rindeluire la grosime Frezare profilat ă Retezare la cotă şi unghi Calibrare Frezare CNC

Retezare la cotă şi unghi

Calibrare Frezare CNC Formatizare Realizare sculptură Prelucrare teşitură Însemnare cepuri / scobituri Realizare
Calibrare
Frezare CNC
Formatizare
Realizare sculptură
Prelucrare teşitură
Însemnare cepuri / scobituri
Realizare cepuri / scobituri
Realizare uluc
Asamblare sertar

Antichizare sertar

Fig. 6 Schema bloc de completare a lipsurilor în cazul sertarelor investigate.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 33

Retezarea la lungime a materiei primei s-a realizat pe ferăstrăul circular Festool CS 70. Îndreptare unei feţe şi a unui cant s-a realizat pe maşina de îndreptat şi rindeluit la grosime Holzmann PT 260. Spintecarea reperelor îndreptate s-au realizat pe ferăstrăul circular Festool CS 70. Ulterior acestei operaţii s-a realizat rindeluirea la grosime a reperelor obţinându-se secţiunea finală, apoi reperele au fost retezate la cotă finală, conform dimensiunilor prezentate în figura 3 utilizându-se ferăstrăul circular Festool CS 70. După retezarea la cotă finală s-au însemnat şi prelucrat manual, cepurile şi scobiturile, apoi realizat asamblarea de probă a sertarului.

apoi realizat asamblarea de probă a sertarului. Fig. 7 Îndreptare faţă / cant. Fig. 8 Spintecare
apoi realizat asamblarea de probă a sertarului. Fig. 7 Îndreptare faţă / cant. Fig. 8 Spintecare

Fig. 7 Îndreptare faţă / cant.

de probă a sertarului. Fig. 7 Îndreptare faţă / cant. Fig. 8 Spintecare şi rindeluire la
de probă a sertarului. Fig. 7 Îndreptare faţă / cant. Fig. 8 Spintecare şi rindeluire la

Fig. 8 Spintecare şi rindeluire la grosime.

Asamblarea panourilor pentru fundul de sertar s-a realizat într-o presă verticală cu posibilitatea strângerii concomitente de sus şi frontale. Adezivul utilizat a fost cleiul de oase. După scoaterea din presă panourile au fost curăţate de surplusul de adeziv şi apoi

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 34

calibrate în atelierul şcoală al Facultăţii de Ingineria Lemnului pe maşina de calibrat cu bandă lată, apoi formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS 70. Prelucrarea teşiturii s-a realizat pe ferăstrăul circular Festol CS 70 prin înclinarea pânzei circulare la un unghi de 15 o şi utilizarea concomitentă a două rigle de ghidaj pentru bazare şi ghidare.

a două rigle de ghidaj pentru bazare şi ghidare . Fig. 9 Retezare la cotă finală
a două rigle de ghidaj pentru bazare şi ghidare . Fig. 9 Retezare la cotă finală

Fig. 9 Retezare la cotă finală şi preluarea modelului pentru cepuri.

la cotă finală şi preluarea modelului pentru cepuri. Fig. 10 Realizarea sculpturii. Fig. 11 Şlefuirea fundului
la cotă finală şi preluarea modelului pentru cepuri. Fig. 10 Realizarea sculpturii. Fig. 11 Şlefuirea fundului

Fig. 10 Realizarea sculpturii.

modelului pentru cepuri. Fig. 10 Realizarea sculpturii. Fig. 11 Şlefuirea fundului sertarului şi prelucrarea
modelului pentru cepuri. Fig. 10 Realizarea sculpturii. Fig. 11 Şlefuirea fundului sertarului şi prelucrarea

Fig. 11 Şlefuirea fundului sertarului şi prelucrarea teşiturii.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 35

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 35 Fig. 12 Asamblarea de probă şi
& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 35 Fig. 12 Asamblarea de probă şi

Fig. 12 Asamblarea de probă şi comparaţia cu sertarele originale.

Asamblarea de probă şi comparaţia cu sertarele originale. Fig. 13 Retezarea baghetei profilate şi verificarea
Asamblarea de probă şi comparaţia cu sertarele originale. Fig. 13 Retezarea baghetei profilate şi verificarea

Fig. 13 Retezarea baghetei profilate şi verificarea dimensiunii.

Retezarea baghetei profilate şi verificarea dimensiunii. Bagheta profilată a fost Fig. 13 Asamblarea sertarelor.
Retezarea baghetei profilate şi verificarea dimensiunii. Bagheta profilată a fost Fig. 13 Asamblarea sertarelor.

Bagheta profilată a fost

Fig. 13 Asamblarea sertarelor.

realizată 1 prin frezare profilată apoi retezată la cotă şi

unghi pe ferăstrăul circular de retezat Festool Kapex.

1 În cadrul S. C. Ghimbaxel S. R. L. cu sprijinul de către domnului ing. Axinte Simion.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 36

3. ANTICHIZAREA SERTARELOR

Suprafețele lemnoase finisate și nefinisate, precum și alte material utilizate la realizarea mobilierului, suferă în timp procese natural de îmbătrânire concretizate în modificări de culoare, luciu, tușeu cunoscute sub numele de patină. Farmecul obiectelor vechi este în mare măsură datorat acestei patine naturale. De aceea restaurarea trebuie astfel făcută fără a afecta patina original. De asemenea toate suprafețele elementelor noi adăugate pentru completări vor trebui astfel tratate încât să semene cât mai mult cu suprafețele vechi. De aceea, în restaurare, dar şi, uneori, în realizarea unor piese noi de mobilier, se practică operații de antichizare sau patinare artificială, care să imite patina naturală. Astfel suprafețele noi adăugate se vor integra armonios în obiectul original restaurant sau piesele noi vor imita aspectul și farmecul acestor obiecte vechii autentice. Finisarea s-a realizat prin aplicare de şelac, în mai multe straturi, prin pensulare.

Tabelul 1

Testele efectuate în vederea antichizării

Specia

   

lemnoasă

Testul efectuat

Rezultat

Stejar

Bicromat de potasiu 5 %. Aplicare cu pensula.

Culoare maro roşiatic închis, identică cu originalul

 

Acid clorhidric 1:2. Aplicare cu pensula

Culoare galben verzui

Pirogarol 10 g/l Aplicare cu pensula

Culoare maro deschis

Tanin 10 g/l Aplicare cu pensula

Culoare gri închis

Răşinos

Tanin 10 g/l + Bicromat de potasiu Aplicare cu pensula, uscare intermediară

Culoare galben pai

Acid sulfuric 2 % Aplicare cu pensula

Culoare alb - gălbui

Baiţ de nuc Aplicare cu pensula

Culoare brun – roşcat

Pirogarol 10 g/l + hidroxid de sodiu 10 % Aplicare cu pensula + uscare intermediară

Culoare maroniu gălbui roşiatic, identic cu originalul.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 37

Sertar original

Sertare refăcute Fig. 14 Stare finală a sertarelor şi comparaţia cu originalul.
Sertare refăcute
Fig. 14 Stare finală a sertarelor şi comparaţia cu originalul.

4.

CONCLUZII

Pentru a realiza o completare trebuie luat drept model un element simetric sau identic. Modelul respectiv se poate afla pe acelaşi obiect de mobilier, pe unul similar sau pe alte piese aparţinând aceleaşi garnituri. Având modelul completarea lipsurilor se face prin realizarea acestuia conform cu modelul. Materialele utilizate cât şi tehnica de realizare trebuie să corespundă originalului. Completările făcute s-au făcut pe baza unei documentații și anume s-a recurs la refacerea sertarelor deoarece obiectul mai avea încă patru sertare model. Patina, aspectul de vechi concretizat în principal în modificările de culoare, luciu şi tuşeu, ca rezultat al fenomenelor de îmbătrânire naturala sub influenta luminii si aerului a lemnului din alcătuirea unei piese de mobilier, constituie în mare măsura farmecul acesteia şi face parte din viaţa şi istoria piesei respective. Stratul superficial ce constituie patina oferă in cazul celor mai multor materiale o forma de autoprotejare împotriva fenomenelor de degradare sub influenţa factorilor ce au generat-o. O suprafaţa patinata prin îmbătrânire naturala este mai rezistenta la lumina decât una noua ce se va închide la culoare relativ rapid. În cadrul unei piese de mobilier o suprafaţă ce arată „ca nouă” va contrasta în mod neplăcut cu celelalte elemente ale piesei respective. Patina naturala trebuie deosebită de patina artificială sau falsă, pro dusă intenţionat pentru a crea impresia de vechi în diferite scopuri: pur estetic, pentru

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 38

armonizarea cu contextul în cazul unor completări; pentru a falsifica un obiect. Patina naturală trebuie deosebită de patina artificială, sau falsă, produsă pentru a crea impresia de vechi în diferite scopuri: pur estetic, pentru armonizarea cu contextul în cazul unor completări, pentru a falsifica un obiect. Deoarece au fost realizate din nou două sertare acestea au fost antichizate pentru a fi integrate cât mai armonios în context aplicându-li-se o patină artificială. În restaurare se folosesc în general tehnici şi materiale reversibile care să permită revenirea asupra operaţiei făcute precum şi restaurări viitoare fără afectarea negativă a obiectului. O atenţie deosebită trebuie acordată alegerii materialelor utilizate. Pentru încleiere şi finisare se folosesc cu precădere produse tradiţionale, preferabile celor sintetice. Acest principiu a fost respectat folosindu-se pentru încleiere adeziv naturali și anume clei de oase iar pentru finisarea fețelor sertarelor s-a folosit șelacul care este o șină naturală dizolvată în alcool. Aşadar, în cazul de faţă, ţinându-se seama de principiile restaurării, apelându-se la surse de documentare clasice precum şi la tehnologii moderne s-au putut reface cu succes sertarele biroului, restabilindu-se integritatea funcţional – stilistică a ansamblului.

ECO IDEI, ECO SOLUŢII

PROPUNERI PENTRU FINISAREA PLĂCILOR MELAMINATE PROVENITE DE LA MOBILIERUL RECICLAT

Andrea DEÁK 1

Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor şi produselor vechi pentru crearea unora noi, reducând astfel emisia de gaze cu efect de seră, consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deşeurilor. Reciclarea este procedeul de bază al strategiei eco – designului de prelungire a duratei de viaţă a

1 Drd. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, deak_andrea_03@yahoo.com

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 39

materialelor. Prin prelungirea duratei de viaţă a materialelor se înţelege utilizarea

materialelor durabile, ce au viaţă mai mare decât viaţa produsului, din care fac parte. După încetarea duratei de viaţă a produsului aceste materiale pot fi re-procesate pentru

a deveni materie primă secundară sau incinerate pentru a recupera energia încorporată

în ele 1 .

În România, mobilierul aruncat, conţine pe lângă lemnul masiv o importantă cantitate de plăci înnobilate prin furniruire, caşerare sau melaminare. Ponderea majoritară, dacă ne referim la mobilierul fabricat începând cu anii `70 2 , o deţine plăcile melaminate. Necesitatea finisării acestor plăci de impune din două considerente: suprafaţa plăcilor este deteriorată; culoare şi textura nu corespunde designului modern (uzura morală). Prin procesul de finisare opacă a plăcilor melaminate se urmăreşte valorificarea suprafeţelor din punct de vedere estetic. Testele s-au efectuat pe epruvete debitate dintr-o placă de PAL melaminat cu grosimea de18 mm. Placa a fost recuperată de la o masă veche de 29 ani (1982). Din aceasta s-au debitat şase epruvete cu dimensiunile de 300 x 50 x 18 mm. Acestea au fost pregătite şi grupate în trei categorii, în funcţie de gradul de decapare 3 al suportului

(tabelul1).

Tipurile de epruvete

Tabelul 1

Cod

   

epruvetă

Caracteristici

Modul de obţinere

Tip 1

Nedecapat

Îndepărtarea mecanică a impurităţilor prin şlefuire manuală cu hârtie abrazivă de granulaţie 80

Tip 2

Decapat în proporţie de 50 %

Şlefuire pe maşina de şlefuit cu bandă verticală semiportabilă FESTOOL CES-GM, cu hârtie abrazivă de P120, printr-o trecere

Tip 3

Decapat 100%

Şlefuire pe maşina de şlefuit cu bandă verticală semiportabilă FESTOOL CES-GM, cu hârtie abrazivă de P120, două treceri

1 OLĂRESCU, A. M., 2010. Eco-design de produs, Vol.1. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov.

2 În prezent acesta este aruncat frecvent.

3 Prin decapare, aici, se înţelege operaţia de îndepărtare a stratului de melamină.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 40

Pe fiecare tip de epruvetă au fost aplicate, în benzi de minim 12 mm, pe toată lăţimea epruvetelor, produsele de finisaj şi combinaţii acestora conform tabelului 2. Aplicarea s-a realizat conform figurii 1 a.

tabelului 2. Aplicarea s-a realizat conform figurii 1 a. 1- bandă adezivă 2- pelicula de finisaj

1-

bandă adezivă

2-

pelicula de finisaj

3-

tăieturi

4-

suport

a-

porţiunea netezită

b-

modul de smulgere al benzii

Fig. 1. Modul de îndepărtare a benzii adezive.

Tabelul 2

Produsele de finisaj, aplicarea şi codificarea lor.

Nr.

Crt.

Codul

Produsul de finisaj

1. Email acrilic

a

2. Vopsea lavabilă 1 strat

b

3. Vopsea lavabilă 2 straturi

c

4. Grund acrilic+email acrilic

d

5. Grund acrilic+ Vopsea lavabilă 1 strat

e

6. Grund acrilic+ Vopsea lavabilă 2 straturi

f

7. Email nitrocelulozic negru+Aracet nediluat+ Email acrilic (Finisaj antichizat cu

g

 

crăpături

8. Vopsea acrilică Louvre,alb+ Vopsea acrilică Deka, metalic, azur

h

9. Vopsea acrilică Louvre,alb

I

10. Vopsea acrilică Pentart, sidefat, verde-auriu

J

11. Vopsea acrilică Pentart, metalic, mov

k

12. Vopsea acrilică Deka, metalic, azur (2 straturi)

l

13. Vopsea acrilică Pentart, sidefat, alb (2 straturi)

m

14. Vopsea acrilică Pentart, sidefat, alb+ Vopsea acrilică Pentart, sidefat, verde-auriu

n

15. Vopsea lavabilă 2 straturi+ Lac acrilic

o

16. Vopsea lavabilă 2 straturi+ Vopsea acrilică Louvre, verde+ Lac acrilic

p

Determinarea aderenţei s-a realizat conform ISO 2409 : 2007 Paints and varnishes - Cross-cut test, care prevede realizare unei trame, de 5 x 5 pătrate cu latura de 2 mm, prin

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 41

tăierea, până la suport, a stratului de finisaj, cu o lamă subţire şi foarte bine ascuţită. Peste acest caroiaj se aplică bandă adezivă (fig. 1). Banda adezivă se îndepărtează conform schemei din figura 1 şi apoi calitatea suprafeţei este evaluată în funcţie de gradul desprinderilor conform tabelului 3 . Fiecare suprafaţă rezultată în urma desprinderii benzii adezive a fost fotografiată cu rezoluţia utilizând modulul Super Macro al camerei digitale Olympus SP560UZ. Interpretarea rezultatelor s-a realizat pe baza fotografiilor rezultate (fig. 2 b). Rezultatele testului pentru fiecare tip de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în tabelul 4.

de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în tabelul 4. Fig. 2. Dispunerea benzilor de
de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în tabelul 4. Fig. 2. Dispunerea benzilor de
de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în tabelul 4. Fig. 2. Dispunerea benzilor de
de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în tabelul 4. Fig. 2. Dispunerea benzilor de
de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în tabelul 4. Fig. 2. Dispunerea benzilor de

Fig. 2. Dispunerea benzilor de finisaj şi aspectul suprafeţei în clasa zero, unu, doi şi trei de calitate.

Tabelul 3

 

Evaluarea claselor de calitate a aderenţei finisajului (ISO 2409 : 2007)

Clasa de

Descrierea

Aspectul

calitate

suprafeţei

0 Nu s-au produs desprinderi de material de finisare, tăieturile având muchii netede.

-

1 Desprinderi mici de finisaj la intersecţia tăieturilor, pe o suprafaţă mai mică de 5 % din suprafaţa totală cu tăieturi.

mici de finisaj la intersecţia tăieturilor, pe o suprafaţă mai mică de 5 % din suprafaţa

2 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor şi de-a lungul tăieturilor, pe o suprafaţă mai mare de 5% dar mai mică de 15% din suprafaţa totală cu tăieturi.

şi de - a lungul tăieturilor, pe o suprafaţă mai mare de 5% dar mai mică

3 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor parţial sau total în bucăţi mari şi/ sau desprinderi pe diferitele părţi ale pătrăţelelor pe o suprafaţă mai mare de 15 % dar mai mică de 35 %din suprafaţa totală cu tăieturi.

părţi ale pătrăţelelor pe o suprafaţă mai mare de 15 % dar mai mică de 35

4 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor total în bucăţi mari şi unele pătrăţele s-au desprins parţial sau total pe o suprafaţă mai mare de 35 % dar mai mică de 65 % din suprafaţa totală cu tăieturi.

desprins parţial sau total pe o suprafaţă mai mare de 35 % dar mai mică de

5 Desprinderi pronunţate de finisaj care afectează o suprafaţă mai mare de 65 %.

 

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 42

Tabelul 4

Clasele de calitate ale aderenţei finisajului

Tipul epruvetei

 

Tipul finisajului

 

a

b

c

d

e

f

g

h

I

J

k

l

m

n

o

p

Tip 1

3

1

1

1

2

2

1

2

2

1

1

1

1

1

-

-

Tip 2

2

1

1

1

0

1

1

2

2

1

2

1

1

1

-

-

Tip 2

0

0

1

0

1

0

3

1

1

0

0

0

0

0

0

1

Tabelul 5 Recomandări privind finisarea opacă plăcilor melaminate recuperate de la mobilierul reciclat

Tipul

 

Tipul finisajului

 

epruvetei

a

b

c

d

e

f

g

h

i

j

k

l

m

n

Tip 1

Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1
Tip 1

Tip 2

Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2
Tip 2

Tip 3

Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -
Tip 3 -

-

Recomandat total - clasa de calitate 0 şi 1 clasa de calitate 0 şi 1

 

Recomandat parţial (doar în cazurile în care se asigură constructiv o protecţie a suprafeţei) – clasa a doua de calitate clasa a doua de calitate

Nerecomandat – clasele de calitate 3 – 5 clasele de calitate 3 5

 
Nerecomandat – clasele de calitate 3 – 5   Fig. 2. Finisajele realizate. Din tabelul 4
Nerecomandat – clasele de calitate 3 – 5   Fig. 2. Finisajele realizate. Din tabelul 4

Fig. 2. Finisajele realizate.

Din tabelul 4 se constată că 77 % din finisaje aderă bine (clasa de calitate 0 şi 1) la suprafaţa suportului indiferent daca aceasta a fost decapată sau nu. Pe baza acestui test s-a stabilit reţetarul prezentat în tabelul 5. În concluzie:

Suprafeţele melaminate pot fi finisate opac fără a fi decapate, aceasta cu condiţia ca suprafaţa respectivă să nu fie deteriorată. Dacă suprafaţa melaminată este deteriorată în proporţie mai mare de 50 % atunci se recomandă decaparea întregii suprafeţe, dacă procesul tehnologic de decapare nu este energofag.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 43

LIMBAJE DE PROGRAMARE

ESTIMAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ LA USCAREA CHERESTELEI FOLOSIND APLICAȚIA INFORMATICĂ AEROKILNSOFT V 2.0

Bogdan BEDELEAN 1

Utilizarea eficientă a energiei constituie în prezent, un aspect al preocupării generale de utilizare eficientă a resurselor materiale de orice fel, determinată de conştientizarea caracterului epuizabil al acestora. Ca urmare, eficienţa energetică a devenit o necesitate economică, exprimată prin condiţia de reducere a ponderii cheltuielilor cu energia în cadrul costurilor totale de producţie. Pentru a stabili consumul de energie electrică absorbit în cadrul procesului de uscare, atât în faza de proiectare cât și în cea de exploatare a unei instalații de uscare, s- a elaborat o aplicaţie informatică, în limbajul de programare Borland Delphi. Aplicaţia informatică a fost construită pe baza relaţiilor matematice care stau la baza calculului aerodinamic al unei camere de uscare 2 și este alcătuită din zece interfeţe grafice care permit comunicarea cu utilizatorul.

PREZENTAREA APLICAŢIEI INFORMATICE AEROKILNSOFT V 2.0

În primele trei interfeţe grafice aplicaţia necesită introducerea datelor legate de dimensiunile camerei şi ale materialului, şipcilor de stivuire cât şi a celor referitoare la amplasarea stivelor în interiorul instalaţiei (figurile 1, 2 şi 3). A patra interfaţă (fig. 4) îi cere utilizatorului să introducă date referitoare la caracteristicile schimbătoarelor de căldură (dimensiunile ţevii, ale aripioarelor, numărul de rânduri de ţevi etc.).

1 Asist. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, bedelean@unitbv.ro 2 Bedelean, B., 2009. Contribuţii cu privire la studiul aerodinamic al camerelor de uscare a lemnului. Teză de doctorat susţinută la Universitatea Transilvania din Brasov; Câmpean, M., 1997. Tratamente termice ale lemnului. Uscarea cherestelei. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov; Marinescu, I., 1982. Proiectarea instalaţiilor de tratare termică şi ameliorarea lemnului. Universitatea din Braşov, Braşov.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 44

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 44 Fig. 1 Interfaţa grafică, “Date iniţiale

Fig. 1 Interfaţa grafică, “Date iniţiale I”.

2012, p. 44 Fig. 1 Interfaţa grafică, “Date iniţiale I” . Fig. 2 Interfaţa grafică, “Date

Fig. 2 Interfaţa grafică, “Date iniţiale II”.

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 45

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 45 Fig. 3 Interfaţa grafică, “Date initiale

Fig. 3 Interfaţa grafică, “Date initiale III”.

2012, p. 45 Fig. 3 Interfaţa grafică, “Date initiale III” . Fig.4 Interfaţa grafică, “Date iniţiale

Fig.4 Interfaţa grafică, “Date iniţiale IV”

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 46

& restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 46 Fig. 5 Interfaţa grafică, “Date iniţiale

Fig. 5 Interfaţa grafică, “Date iniţiale V”

1, martie 2012, p. 46 Fig. 5 Interfaţa grafică, “Date iniţiale V” Fig. 6 Interfaţa grafică,

Fig. 6 Interfaţa grafică, “Rezultate I”

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 47

În a cincea interfaţă grafică (fig. 5) aplicaţia informatică a fost concepută să îi solicite utilizatorului date iniţiale privind diametrul ventilatoarelor şi numărul acestora din camera de uscare. Tot în această interfaţă trebuie să se specifice forma coturilor existente în camera de uscare, precum şi modalitatea de calcul a coeficienţilor de rezistenţă locală la îngustarea şi lărgirea bruscă a secţiunii de curgere (tabelar sau pe baza formulelor de calcul consacrate). După terminarea introducerii datelor iniţiale, aplicaţia informatică a fost gândită să afişeze rezultatele în trei interfeţe grafice:

în prima etapă (fig. 6), după alegerea vitezei dorite a aerului prin spaţiile tehnologice cât şi după selectarea coeficientului, care ţine seama de supradimensionarea debitului ventilatoarelor, se afişează valorile privind secţiunea de gabarit şi secţiunea liberă a stivei, secţiunea liberă a schimbătorului de căldură, suprafaţa şi perimetrul canalelor de arie constantă, debitul de aer care circulă prin instalaţie, precum şi vitezele prin fiecare tip de rezistenţă aerodinamică.

În cadrul interfeţei grafice ”Rezultate II” (fig. 7) sunt afişate valorile coeficienţilor care ţin seama de pierderile liniare şi locale, cât şi căderea totală de presiune pe care trebuie să o acopere sistemul de ventilaţie. Tot în această interfaţă utilizatorul poate vizualiza ponderea fiecărei tip de rezistenţă, mai mult are posibilitatea de a modifica densitatea aerului care a fost luată în calcul şi refacerea acestuia pe baza noii valori dacă doreşte acest lucru.

Valorile referitoare la puterea unuia sau a tuturor motoarelor electrice,debitul de aer necesar a fi produs de un ventilator, consumul de energie electrică anual şi pe metru cub de material, precum şi costul aferent energiei electrice sunt afişate utilizatorului prin intermediul interfeţei grafice ”Rezultate III”, (fig. 8). În cadrul acestei interfeţe s-a prevăzut şi posibilitatea ca valorile centralizate sub forma tabelară să poată fi salvate pe unitatea de stocare a calculatorului pentru ca utilizatorul să le poate încărca şi analiza, fără a mai fi necesară parcurgerea tuturor etapelor de calcul anterioare. Interfaţa “Statistică” (fig. 9) a fost concepută în scopul de a-i oferi utilizatorului posibilitatea de a vizualiza grafic influenţa coeficientului de supradimensionare asupra parametrilor urmăriţi (debitul total de aer, căderea de presiune, consumul de energie cât şi costul energetic). Ultima interfaţă grafică ”Repartiţie debit” (Fig. 10) a aplicaţiei informatice a fost concepută pentru a permite în final utilizatorului, pe baza introducerii vitezei medii a

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 48

aerului atât prin stiva de material cât şi prin canalele pasive, să stabilească procentul de aer care a participat la uscare şi al celui care a fost irosit.

a participat la uscare şi al celui care a fost irosit. Fig.7 Interfaţa grafică, “Rezultate II”

Fig.7 Interfaţa grafică, “Rezultate II”

celui care a fost irosit. Fig.7 Interfaţa grafică, “Rezultate II” Fig. 8 Interfaţa grafică, “Rezultate III”

Fig. 8 Interfaţa grafică, “Rezultate III”

Eco-design & restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 49