Sunteți pe pagina 1din 95

1.

PUNCTIA VENOASA: Definitie-cale de acces venoasa cu un ac steril Scop: = explorator-recoltarea sangelui pentru examene de laborator = terapeutic -administrarea medicamentelor sub forma injectiei iv,perfuzie -efectuarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale Locuri de elective Locul de puncie este reprezentat n principiu de orice ven superficial (periferic) v.superficiale de la plica cotului(cefalica si bazilica care se anastomozeaza formand unM venos venele antebratului venele de pe fata dorsala a mainii venele de pe fata dorsala a piciorului venele epicraniene,jugulare la copii mici,sugari vene profunde mari (subclavicular, femural n situaia cnd venele superficiale nu sunt vizibile sau sunt colabate Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina) seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei Pregatirea bolnavului se anunta bolnavul, se explica tehnica si necesitatea ei \ se aseaza in decubit dorsal se dezveleste bratul se alege vena se protejeaza lenjeria de pat se aseaza membrul superior pe pernita elastica in abductie si extensie,decliv Recoltarea: -se spala mainile bine si se pun manusi -confirmarea identitatii pacientului -se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa

-recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana sprijinita pe suportul special al scaunului sau de o masa -se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare -se monteaza garoul cam cu 10 cm.deasupra zonei aleasa pentru punctie. Daca venele nu s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori. (pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena) -se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat. Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur. -nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod. -dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare -se imobilizeaza vena presand cu policele exact sub locul ales pentru punctie si se intinde de piele -se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade .Daca se foloseste eprubeta, ea se va umple automat pana la nivelul la care este marcata.Daca se foloseste seringa, se va evita aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena. -holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena -se va evita sa se tina garoul mai mult de 3 minute -se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din vena sau a se perfora vena -dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor cu sangele -se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului -se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate cu blandete acul din vena. Intotdeauna se scoate intai eprubeta din holder si apoi se scoate acul -se preseaza locul punctiei pentru 5 minute sau pana cand se opreste sangerarea daca aceasta dureaza mai mult de atat. Aceasta previne formarea hematomului. -dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv -a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza. -In cazul in care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde. -se face reorganizarea locului de munca Consideratii speciale: =nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite deja pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deaorece rezultatul analizelor poate fi afectat. =de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, zone cu hematoame sau rani vasculare =daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitand folosirea garoului , prevenindu-se astfel formarea de hematoame. =daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va presa ferm locul punctiei cel putin 5 minute si se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator =se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei tromboflebitei 2. RECOLTAREA DE TESTE SANGVINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei

neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului. Materiale necesare: manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv Pregatirea echipamentului: -se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, rezerve, banda de citire, baterie) Recoltarea: -confirmarea identitatii pacientului -se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. -se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut) -se spala mainile bine si se pun manusi - pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute -se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa -se pregateste glucometrul si apoi se punctioneaza dintr-o singura miscare scurta si rapida -dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare. -prima picatura se sterge -se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului -dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea -dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv. -se noteaza rezultatul , data si ora. Consideratii speciale: -se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange sause recolteaza in vacutainere cu capacul de culoare griu 3.TESTUL DE TOLERANTA LA GULCOZA Pe langa recoltarea de sange capilar, testul de toleranta la glucoza orala poate oferi informatii privitoare la modul de functionare si tendintele metabolismului glucidic al pacientului. Testul toleranei la glucoz oral: = se face dup de 3 zile de activitate fizic i diet obinuite, fr restricie de glucide; = cu 12 ore nainte de test pacientul nu mai mnnc nimic, nu fumeaz, nu bea cafea; =dimineaa se recolteaz o prob de snge pentru determinarea glicemiei bazale; = se administreaz oral, 75 g glucoz pulbere dizolvat n 200 ml ap, timp de 5-10 minute; = 2 ore pacientul st linitit, la pat; = se recolteaz probe de snge la 1 or i la 2 ore; Testul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot ingera glucoza (pacienti cu boli de malabsorbtie, gastrectomii). Testul masoara nivelul glucozei in sange dupa administrarea i.v a unei perfuzii cu glucoza 50%in timp de 3-4 minute..Testele glicemice se vor

recolta la 30 minute, 1 ora, 2 ore, si la 3 ore de la administrarea glucozei..Dupa o crestere imediata de pana la 300-400mg/dl a nivelului glicemiei ( insotita de glicozurie) nivelul glicemiei va reveni la normal in timp de 1 ora, 1 ora si un sfert. Daca de la 2-3 ore de la administrarea de glucoza, nivelul acesteia nu a revenit la normal, se confirma suspiciunea de diabet. 4. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HEMOCULTURA Recoltarea sangelui pentru hemocultura reprezinta: - introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic , - identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza: =O septicemia cu stafilococ, meningococ, bacil Koch (bolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari, frison, stare generala alterata) Se face o antibiograma pentru a examina rezistenta bacteriilor la antibiotic si chimioterapice. =O bacteriemie -febra tifoida ,bruceloza, endocardita maligna subacuta Materiale necesare: -garou -manusi sterile,masca faciala -paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod -seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil -camp decupat steril -3 sau 4 ace sterile -recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru) -formular cerere analize laborator -recipient pentru transportat analizele -comprese -bandaj adeziv -etichete -tavita renala Pregatirea echipamentului: se va verifia data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura. Recoltarea: -confirmarea identitatii pacientului ,se ia consimtamantul -se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. I se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp. -se spala mainile bine si se pun manusi =se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie =se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat. -nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod. -dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare -se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil -se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura -se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele -se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil -se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic. -Se reorganizeaza locul de munca -se transporta proba imediat la laborator

Consideratii speciale: fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul. 5. PUNCTIA ARTERIALA PENTRU DETERMINAREA GAZELOR SANGVINE Sangele arterial se obtine prin punctia percutanata a arterei brahiale, radiale sau femurale. O data recoltat, sangele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sangelui arterial. Analiza gazelor sangvine reprezinta eficacitatea ventilatiei masurand pH-ul sangvin si presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a dioxidului de carbon arterial(PaCo2). PH-ul sangvin arata balanta acido-bazica din sange. PaO2 indica cantitatea de oxygen pe care plamanii o trimit in sange , iar PaCO2 indica capacitatea plamanilor de a elimina dioxidul de carbon. Gazele arteriale pot deasemenea masura concentratia si saturatia de oxigen cat si valorile bicarbonatului. De obicei , analiza gazelor arteriale se recomanda pacientilor cu boli obstructive pulmonare, edeme pulmonare, tulburari respiratorii acute, infarct miocardic, pneumonie. Se recolteaza de asemenea dupa interventiile chirurgicale cardiace (bypass-uri), resuscitari in caz de stop cardiac, anestezii intraoperatorii prelungite, etc. Materiale necesare: seringa de 2ml sau 5ml fiola de heparina manusi paduri alcoolizate comprese tifon punga gheata ( buiota) etichete formular cerere analize bandaj adeziv Pregatirea materialelor: =se heparinizeaza seringa (se deschide fiola de heparina si se trage pana cand se umple seringa, apoi se va goli incet toata seringa, permitand heparinei sa spele toata suprafata sa). Heparinizarea seringii previne coagularea sangelui in seringa. Totodata , excesul de heparina in seringa poate altera valorile pH-ului si PaO2 sangvin. Recoltarea =confirmarea identitatii pacientului , se ia consimtamantul =se comunica pacientului procedura si va fi informat in ce consta, pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa =se spala mainile si se pun manusile =se localizeaza artera si se palpeaza pulsul =se desinfecteaza locul punctiei =se asteapta sa se usuce locul dezinfectat =se palpeaza artera cu indexul si degetul mijlociu al unei maini in timp ce seringa este tinuta in cealalta mana deasupra locului ales pentru punctie =pentru punctia arterei radiale , acul se orienteaza in unghi de 30-45 grade =daca se punctioneaza artera brahiala se va orienta in unghi de 60 grade =se punctioneaza pielea si peretele arterial printr-o singura miscare

=seringa se va umple automat cu sange =dupa recoltare se preseaza ferm cu comprese pana cand se opreste sangerarea (cel putin 5 min). Daca pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburari de coagulare se va mentine compresia 10-15 min. Daca nu se reuseste sa se aplice compresie ferma, se va forma un hematom dureros. =se va verifica seringa san nu aiba bule de aer ( daca are, se vor scoate cu grija) =se va atasa la proba de sange cererea de analize completata corect si va fi trimisa la laborator intr-un recipient cu gheata =se va atasa un bandaj adeziv dupa oprirea sangerarii =se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburari de circulatie ca: paloare, durere, hematom, sangerare la locul punctionarii. Consideratii speciale: =daca pacientul primeste oxigen se va astepta cel putin 15 minute de cand incepe sa-l primeasca pana la recoltare =nu se va intrerupe administrarea de oxigen in timpul recoltarii decat daca se indica acest lucru in mod special. Daca nu se opreste administrarea de oxigen, se va specifica pe formularul de analize cantitatea si tipul de oxigenoterapie pe care il primeste pacientul =daca pacientul nu este sub oxigenoterapie se va specifica si acest lucru pe formularul de cerere analize =daca pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va astepta 20 min pana la recoltare =pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica: temperatura pacientului, cel mai recent nivel al Hb, rata respiratorie, iar daca pacientul este ventilat se vor specifica in plus: fractiunea de oxigen inspirat , frecventa ventilatorie =nu se vor face mai mult de 2 incercari de punctionare in acelasi loc, deoarece se pot produce lezari ale arterei si ale nervului radial Complicatii: perforarea arterei traversand cu acul si celalalt perete ( se va retrage putin acul pana cand sangele apare in seringa) aparitia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic si se va incerca din nou) 6. RECOLTAREA PROBELOR DE URINA Recoltarea probelor de urina se poate face in mai multe feluri in functie de scopul urmarit Scopul recoltarilor -informatii asupra starii functionale renale -stabilirea diagnosticului clinic si bacteriologic -stabilirea tratamentului general Examene efectuate: fizic: volum, aspect, culoare miros, densitate, pH biochimic: albumina, glucoza, creatinina, uree, corpi cetonici, ionograma bacteriologic: -urocultura microscopic: - sediment urinar- cellule epiteliale,leucocite,eritrocite,cilindri(hialini,granulosi,epiteliali,leucocitari,hematici Tipuri de probe de urina = urina proaspata de dimineata(sumar urina,urocultura) = testul Addis (determinarea cantitativa a elementelor morfologice) = urina din 24ore

Recoltarea sumarului de urina -Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale -Se recolteaza prima urina de dimineata -Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina -La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala Urina din 24 ore -se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta urina se arunca -in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul de colectare curat si uscat -recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza) -a doa zi dimineata, se masoara exact cantitatea de urina colectata, se omogenizeaza si se trimit la laborator un esantion de 100 ml -esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului, volumul urinar/24h,analizele cerute Sedimentul urinar cantitativ Este examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din sedimentul urinar dupa metoda Addis, Hamburger Testul Addis Hamburger -dimineata bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora ; aceasta urina se arunca -din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore -nu consuma lichide in tot acest timp -dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun -se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul -se trimite la laborator 50 ml, intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumul urinar colectat =normal se elimina 0 1000 hematii/min si 1000 - 2000 leucocite/min Urocultura examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni -se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara -se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii -cu 12 ore inainte nu va consuma lichide -nu va urina cu 6 ore inainte -se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril -se urineaza la toaleta primii 100 ml urina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10 ml din jetul mijlociu in urocultorul steril, cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie Pentru sugari -Se spal zona urogenital cu ap i spun i se tamponeaz cu, comprese sterile pentru a se usca. -Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor adezive n jurul orificiului urinar. -Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n interiorul acesteia. -Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lng pung i contaminarea acesteia. -Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul copilului i cele dou benzi adezive se lipesc ntre ele asigurndu-se astfel nchiderea pungii.

=normal urocultura este negativa =pathologic-prezenti germeni patogeni Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala -se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei -se pun manusile; -daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril -daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter; se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj; -se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce -apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml; -se introduce in urocultor(recipient steril cu capac) -recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul -nu se recolteaza din sacul colector -nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis Consideratii speciale: asigurati-va ca ati declampat tubul de drenaj dupa recoltarea probei de urina; in caz contrar pot sa apara complicatii ca distensia vezicii urinare sau infectii urinare 7. RECOLTAREA PROBELOR DE SCAUN : Recoltand esantioane din scaun se pot depista oua si paraziti, sange, bila, grasime, agenti patogeni sau alte substante. Analizarea scaunului ca si caracteristici (culoarea, consistenta, miros) poate - depista o eventuala sangerare gastro-intestinala. -depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive -depistarea purtatorilor de germeni -depistarea tulburarilor de digestie alimentara -stabilirea diagnosticului Examene efectuate: Macroscopic -cantitate,forma,consistenta,miros Copropaarazitologic -pune in evidenta viermi intestinali sau protozoare(Giardia lamblia , Ascaris lumbricoides (limbricii), Enterobius vermicularis (oxiurii) si Taenia . Coprobacteriologi -coprocultura -in scopul cultivarii si identificarii agentilor patogeni existenti in intestinul omului -infectii cu germeni din grupul Shigella -infectii cu germeni din grupul Salmonella -infectii cu germeni din grupul Escherichia -in toxiinfectiile alimentare : Staphylococus, Yersinia, Vibrio, Aeromonas, Pseudomonas, Bacillus, Clostridium etc Materiale necesare: -material de protectie pentru pacient si pat -bazinet steril -material pentru toaleta perianala -coprocultor cu sau fara mediu de cultura

-tub cu tampn sterile montat pe porttampon -sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie -banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri -port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva -pentru sugari scutec sterilizat -purgative saline -etichete -formulare pentru analize laborator Recoltarea: se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de corectitudinea manevrei de recoltare Recoltare din scaun spontan sau provocat -colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea pacientului -se protejeaza patul cu musama,aleza -se aseaza bazinetul sub bolnav -se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus,puroi,sange , -se introduce lingurita in recipient -in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza ,se recolteaza o portiune din materiile fecale pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu Recoltarea din rect cu tampon steril -se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa -se asigura intimitatea pacientului -se aseaza pacientul in decubit lateral stang -se imbraca manusi de protectie -se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun -se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect -se introduce aplicatorul eprubeta -se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile -se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul Recoltarea cu sonda Nelaton-la copii se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care se aspira in sonda continutul se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant. Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-regim alb nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de carne nu se fac extractii dentare inainte de recoltare

se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive Consideratii speciale: nu se vor plasa niciodata probele de scaun intr-un frigider care contine alte medicamente sau mancare se anunta medicul ori de cate ori aspectul scaunului este neobisnuit 8.RECOLTAREA SPUTEI : Secretata de membrana care captuseste bronhiolele, bronhiile si traheea, sputa ajuta la protejarea cailor respiratorii fata de infectii. Cand este eliminata din tractul respirator, sputa contine saliva, secretii nazale si sinusale, celule moarte si bacterii orale normale din tractul respirator. Probele de sputa se recolteaza pentru a depista eventualii microbi existenti. Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial, la pacientii cu varice esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava aritmiile. Recoltarea prin expectoratie Materiale necesare: recipient steril cu capac etans manusi formular cere analize laborator aerosoli masca de fata tavita/punga pentru voma cutie Petri sterila Recoltarea: pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la dseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, medicului, data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator 9. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU BIOCHIMIE , SEROLOGIE - Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicrii msurilor competente in timp util in cazul modificrilor patologice Pregatirea materialelor - Tav medical / crucior - Seringi i ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc - Tuburi vacuette unele cu gel care ajut la separarea mai rapid a serului - Stativ, eprubete curate, uscate

- Soluie dezinfectant (alcool) - Tampoane de vat - Mnui de unic folosin - Garou, muama - Tvi renal - Recipiente speciale pentru colectarea deeurilor Pregatirea pacientului Psihica:- Informai i explicai pacientului procedura - Obinei consimmantul informat - Incurajai i susinei pacientul Fizica:- Atenionai pacientul s nu mnance i s stea in repaus fizic cel puin 12 ore - Poziionai pacientul in funcie de starea sa (ezand sau decubit dorsal) cu mana sprijinit ca pentru puncie venoas - Alegei vena cea mai turgescent Recoltarea: Splai mainile / dezinfectai / imbrcai mnui de unic folosin - Montai acul special la holder prin inurubare - Indeprtai cauciucul de pe partea superioar a acului - Aplicai garoul - Puncionai vena - Fixai tubul vacuette destinat recoltrilor pentru examene biochimice (glicemie,creatinin, uree, acid uric, calcemie, etc) - Umplei pan la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml) - Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool i exercitai presiune asupra acestuia 5 minute Ingrijirea pacientului - Aplicai o band adeziv non alergic deasupra tamponului - Aezai pacientul in poziie comod - Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului Reorganizarea locului de munca - Colectai deeurile in recipiente speciale conform PU - Indeprtai mnuile - Splai mainile RECOLTAREA SANGELUI PENTRU SEROLOGIE Cercetarea prezenei sau absenei anticorpilor in serul pacientului pentru diagnosticarea bolilor infecioase Pregatirea materialelor este aceeasi ca si la biochimie Pregatirea pacientului Fizica si Psihica -este aceeasi Recoltarea: Splai mainile / dezinfectai / imbrcai mnui de protecie - Montai acul dublu la holder prin inurubare - Indeprtai cauciucul de pe partea superioara a acului - Aplicai garoul - Puncionai vena - Fixai tubul vacuette in care se gsete gel destinat recoltrii pentru examene serologice (VDRL, ASLO, Weill Felix, Waler Rose, Widall, ELISA ) - Umplei pan la semn recipientul cu sange cca 10ml - Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool i comprimai locul 5 minute Ingrijirea pacientului

- Aezai pacientul in poziie comod - Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului Reorganizarea locului de munca - Colectai deeurile in recipiente speciale conform PU - Indeprtai mnuile - Splai mainile 10.RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HEMATOLOGIE Recoltarea sngelui capilar pentru examene hematologice hemoleucogram, hemoglobin, timp de sngerare, timp de coagulare, examen parazitologic grup sanguin Materiale de protecie mnui de cauciuc -sterile -ace -tampoane de vat -seruri test -nesterile -tav medical curat -camer umed -lame uscate, curate, degresate, lefuite -pipete Potain -soluii dezinfectante -alcool 90 Pregtirea pacientului -psihic: se anun s nu mnnce ; i se explic necesitatea efecturii tehnicii -fizic: se aeaz n poziie eznd cu mna sprijinit Tehnica =Se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90 =Se evit congestionarea printr-o frecare puternic i prelungit =Se ateapt evaporarea alcoolului =Cu o micare brusc se neap pielea pulpei degetului n partea lateral a extremitii, perpendicular pe straturile cutanate =Se terge cu un tampon uscat prima pictur , se las s se formeze o alt pictur de snge din care se recolteaz cu pipeta sau lama =Se terge cu un tampon cu alcool Pregtirea produsului pentru laborator-efectuarea frotiului -la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4mm diametru -se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin capilaritate) -lamela se trage ctre partea liber a lamei pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmenteze -se agit lama pentru uscare -se eticheteaz i se trimite la laborator Recoltarea sngelui venos pentru examene hematologice (VSH) VSH-viteza de sedimentare a hematiilor; Sedimentare=aezarea progresiv a hematiilor pe fundul eprubetei Asistenta se spal pe mini Pregtete materialele necesare: -Sterile -Sering 2ml

-Citrat de sodiu 3,8% -Ace pentru puncia venoas -nesterile -Stativ i pipete Westergreen -Perni, muama -eprubete -Tv.medical, renal -Garou (pentru evidenierea venei) -Tampoane -Dezinfectant: Alcool 70 Pregtete pacientul psihic (se anun cu 24h nainte necesitatea efecturii examinrii) fizic (se anun s nu mnnce, s pstreze repaus fizic) Tehnica =Asistenta se spal pe mini cu ap i spun =mbrac mnui de cauciuc sterile =Aspir n sering 0,4ml citrat de Na 3,8% = Puncioneaz vena fr garou i aspir snge pn la 2ml (1,6ml); =Retrage acul i aplic tampon cu alcool =Scurge amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent =Aeaz eprubeta n stativ =ngrijete pacientul =Se completeaz buletinul =Se eticheteaz produsul =Se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradaia 200 i se aeaz pipeta n stativ pe dopul de cauciuc n poziie strict vertical, notndu-se acest moment (cnd examenul se face la patul bolnavului); =Se las la sedimentat 1h, 2h; Valori normale Dup 1h: la brbai 1-10mm Dup 2h: la brbai 7-15mm la femei 2-13mm la femei 12-17mm Dac se recolteaz cu sist. Vacutainer , se pregtete perni, muama, tav medical, tvi renal, holenderul, acele speciale, tampon cu alcool, garou, eprubeta cu dop de culoare neagr. Se recolteaz sngele fr garou. 11. RECOLTAREA SCAUNULUI PENTRU HEMORAGII OCULTE Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intr-o perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze Testele sunt folosite si ca screening pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale).

Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin scaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se , pot duce la anemii severe. Materiale necesare: -manusi -recipient colector de sticla -apasator de limba sau orice alt instrument specific de recoltare pe care il are laboratorul -substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare) Recoltare: -se confirma identitatea pacientului -se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun -se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta intocmai prospectul de utilizare -se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat -se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului Consideratii speciale: ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului se va verifica data expirarii kitului de testare pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea testului de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi) 12. RECOLTAREA SANGELUI PRIN PUNCTIE CAPILARA Scop=Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS, TC, grup sanguin, Rh Materiale necesare ril de unica folosinta

renala Locuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii, fata plantara a halucelui si calcai, la copil Pregatire pacient Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corect

Tehnica

cutanate

pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa; Efectuarea unui frotiu -4 mm diametru capilaritate) pictura fr s o fragmenteze scare

Examenul in picatura groasa e a lamei cte 3 picturi ct mai apropiate ntre ele aproximativ 1,5-2 cm semnul unei defibrinri complete

dermatograf ea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare). 13. MONTAREA UNUI CATETER DE VENA PERIFERICA: Insertia unui cateter de vena periferica presupune selectarea unui cateter adecvat, a unui loc de punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou, dezinfecatrea locului ales, punctionarea venei si introducerea cateterului.Selectarea cateterului si a locului de insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa tratamentului pe care pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al pacientului, varsta si constitutia fizica a pacientului. Daca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. Locurile preferate de punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de pe partea dorsala a mainii. Se pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar creste riscul de tromboflebita. Un cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din sange, si mentine accesul venos permanent. Insertia unui cateter periferic este contraindicata la bratul sau mana care prezinta leziuni, edeme, arsuri, la bratul sau mana corespunzatoare plagii operatorii la pacientele mastectomizate. De obicei, daca o vena este lezata ( hematom , echimoza etc) se va alege un nou loc de punctionare intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata.

Materiale necesare: paduri alcoolizate manusi garou cateter pentru vena periferica solutiile de administrat seringa cu solutie normal salina perfuzor stativ fixator transparent pentru cateter comprese Tehnica: se confirma identitatea pacientului se explica procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se spala pe maini se selecteaza locul punctionarii. Daca se prevede o terapie intravenoasa de lunga durata se va incepe cu venele din portiunea distala pentru a schimba, cu timpul, locul punctionarii din ce in ce mai proximal. Daca trebuie administrata o substanta iritanta sau un volum mai mare de lchide, se va alege o vena mare se pozitioneaza pacientul intr-o pozitie confortabila , cu bratul sprijinit si pozitionat in jos pentru a permite umplerea venelor bratului si mainii se aplica garoul la aproximativ 15 cm mai sus de locul de punctionare, pentru a dilata venele. se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu al mainii nondominante se trage de piele pentru a fixa vena daca vena nu se simte bine se va alege alta daca este palpabila dar nu suficient de palpabila se cere pacientului sa isi inchida si sa-si deschida pumnul de cateva ori sau se tapoteaza cu degetele de-a lungul venei garoul nu se va mentine mai mult de 3 minute. Daca in tot acest timp nu s-a reusit inserarea cateterului se va desface garoul pentru cateva minute si se va relua tehnica se pun manusile se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu paduri alcoolizate dinspre interior spre exterior si se lasa sa se usuce pielea se va lua branula in mana dominanta si se va tine intre police si index ( daca are aripioare branula se va tine de acestea ) iar cu policele mainii nondominate se va trage piele de sub vena pentru a o fixa si a o exprima se va avertiza pacientul ca va simti o intepatura se va introduce cateterul cu amboul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 15 grade, direct prin piele pana in vena printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul cateterului care confirma ca acesta este in vena din momentul in care apare sangele exista mai multe metode de a introduce cateterul in vena. Se desface garoul apoi fie se continua impingerea cu grija ( pentru a nu perfora vena prin celalalt perete) a cateterului pana la jumatatea sa si apoi se scoate acul in acelasi timp cu impingerea totala a canulei de plastic , atasandu-se imediat fie perfuzorul fie seringa , presand usor pe vena pentru impiedicarea sangerarii; dupa introducerea cateterului se curata locul cu paduri alcoolizate, se arunca acul cateterului in recipientul de intepatoare

se fixeaza cateterul cu un fixator transparent si semipermeabil dupa ce se usuca dezinfectantul pe piele indepartarea cateterului se va face la terminarea terapiei intravenoase sau atunci cand vechiul cateter nu mai este functional si pacientul necesita in continuare tratament intravenos. Flosind o tehnica sterila se va deschide o compresa sterila. Se vor pune manusi si se va plasa compresa sterila cu o mana peste locul de insertie a cateterului, iar cu cealalta mana se va scoate branula printr-o miscare paralela cu pielea se va inspecta branula scoasa pentru ca sa nu lipseasca din ea portiuni care sa se fi rupt accidental si sa intre in circulatia sangvina a pacientului se face compresie pe locul punctionarii timp de 3-5 minute, se curata zona si apoi se aplica un bandaj adeziv

Considerati speciale: se vor schimba fixatoarele branulei la pacientii cu terapie intravenoasa indelungata la fiecare 48 de ore sau ori de cate ori acestea se dezlipesc sau se murdaresc se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore la pacientii care necesita aceasta si se va alterna locul de insertie a acestuia pacientii care vor fi externati cu catetere periferice vor trebui invatati sa-l ingrijeasca si protejeze si cum sa identifice eventualele complicatii si disfunctionalitati pacientul va trebui sa-si inspecteze periodic acasa locul de insertie si sa anunte echipa de ingrijiri daca apar edeme , roseata , durere Complicatii: Aceste complicatii sunt: flebitele ( roseata la locul de insertie, durere, edem, scleroza venei, uneori febra) datorate fie pastrarii timp indelungat a unui cateter in vena, medicamente sau solutii administrate care au pH prea mare sau prea mic. Se va indeparta cateterul, se vor aplica comprese cu apa calduta, se anunta medicul daca pacientul are febra. Flebitele pot fi prevenite prin schimbarea la timp a cateterelor impermeabilitatea cateterului ( perfuzia nu mai curge) datorita neheparinizarii periodice a cateterului dupa fiecare administrare, nefolosirii indelungate sau formarii de cheaguri de sage. Permeabilitatea cateterului se poate mentine prin heparinizare sau adminstrare de solutie normal salina dupa fiecare folosire hematom -datorita perforarii peretului opus in timpul inserarii cateterului, compresie ineficienta dupa indepartarea branulei. Se va scoate branula, se va aplica compresie. Formarea de hematoame poate fi prevenita prin efectuarea corecta a tehnicii de insertie a cateterului, de o marime potrivita venei abordate si prin eliberarea garoului cat mai repede posibil dupa insertia cateterului spasme venoase ( durere de-a lungul venei, albirea pielii din jurul venei respective,) datorita administrarii inadecavte de substante iritative si in dilutii insuficiente , administrarii de solutii perfuzabile reci( sau transfuzie cu sange rece), adminstrarea prea rapida a solutiilor chiar daca sunt la temperatura camerei. Se vor aplica comprese cu apa calduta, se va descreste ritmu de adminstrare. Spasmul venos poate fi prevenit prin administrarea de sange si solutii la temperaturile potrivite reactii vasovagale ( colaps brusc al venei in timpul punctionarii, paloare, ameteala, greata, transpiratii, hipotensiune ) datorita producerii de spasm venos cauzat de anxietate si durere .Pacietul va fi asezat pat cu picioarele mai sus decat capul, este incurajat sa respire adanc, se masoara semnele vitale. Aceste situatii pot fi prevenite prin explicarea procedurii pacientului, reducerea anxietatii acestuia si eventual, folosirea unui anestezic local inainte de punctionarea venei

tromboze ( durere , roseata , umflatura , impermeabilitate) datorita afectarii celulelor endoteliale ale venelor favorizand formarea de trombi. Se va indeparta cateterul si se va insera intr-o alta zona, se vor aplica comprese cu apa calduta, se va supraveghea pacientul si observa daca apar semne de infectie. Formarea trombozelor poate fi prevenita prin insertia unui cateter periferic folosind o tehnica corecta, fara a leza vena infectii sistemice ca septicemia sau bacteriemia ( febra, frisoane, indispozitie fara motiv aparent) datorita unei tehnici nesterile, fixare insuficienta a branulei ceea ce permite miscarea ei in vena si introducerea organismelor in circulatia sangvina, mentinerea indelungata a unui cateter, sistem imun slab dezvoltat sau folosirea unor solutii perfuzbile contaminate. Se va anunta imediat medicul la aparitia semnelor specifice descrise. Se va indeparta cateterul si se vor obtine culturi de la locul insertiei, , se vor monitoriza semnele vitale, se vor administra medicatia si antibioterapia prescrise. Prevenirea infectilor sistemice se poate face folosind cu strictete o tehnica sterila atat la insertia cateterlui cat si la cuplarea perfuzoarelor la solutiile de perfuzat si la branula, la intreruperea perfuziilor sau la indepartarea cateterului reactii alergice ( prurit, bronhospasme, urticarie, edem la locul de insertie a cateterului) pana la reactii anafilactice cu stop cardiac , datorate faptului ca pacientul este alergic la substanta administrata. In acest caz se va opri perfuzia imediat, se mentin permeabile caile respiratorii, se anunta imediat medicul, se vor adminstra antihistaminicele, antiinflamatoarele si antipireticele. Reactiile alergice se previn prin efectuarea testarii la medicamente( in special antibiotice) inaintea primei administrari cu monitorizare atenta timp de 15 minute de la testare sau de la adminstrarea unui nou medicament fara testare embolie ( dificultate respiratorie, puls slab batut, cresterea presiunii venoase centrale, hipotensiune, pierderea constientei) datorita impingerii aerului in vena prin schimbarea flacoanelor de solutie si impingerea aerului de pe perfuzor in vena.Se va inlatura perfuzia, se va chema medicul. Prevenirea emboliei se face scotand aerul cu atentie din perfuzor inainte de cuplare la cateter si schimbarea flacoanelor cu verificarea perfuzorului, securizarea conexiunilor dintre perfuzor si cateter si dintre perfuzor si flacon

14.EFECTUAREA PERFUZIEI - introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitic, hidroionic i volemic a organismului. Scop hidratarea i mineralizarea organismului administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici completarea proteinelor sau a altor componente sanguine alimentarea pe cale parenteral Materiale necesare dezinfectante = alcool iodat; tampoane sterile (se cur pielea cu tamponul mbibat n dezinfectant, apoi cu un tampon steril ; se aplic nc o dat dezinfectantul i se terge pielea cu tamponul steril, durata de aciune fiind de 30sec.) de protecie -pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez; instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense, mnui chirurgicale, tampoane alte materiale -garou, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare)

pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux robinete cu dou sau mai multe ci branul(cateter i.v.) flutura benzi de leucoplast pentru fixarea acului (canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului Se calculeaz rata de flux dup formula: cant. tot. de sol. x fact. picurtor , nr.ore x 60 min. unde factorul picurtor este : 60 picaturi /minut Accidente hiperhidratarea (la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut) - se reduce ritmul sau se ntrerupe perfuzia, se administreaz tonicardiace embolia gazoas - prin ptrunderea aerului n curentul circulator (atenie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cnd se folosete para de cauciuc) revrsarea lichidului n esuturile perivenoase poate da natere la flebite, necroze coagularea sngelui pe ac sau canul - se previne prin perfuzarea lichidului cu soluie de heparin 15. EFECTUAREA TRANSFUZIEI = administrarea sangelui de la donator la primitor,atat direct cat si dupa o faza intermediara de conservare intrun flacon de sticla sau punga de plastic. SCOP: = terapeutic TRANSFUZIA INDIRECTA: = se executa cu sange proaspat izo-grup, izo-Rh, de la donator cunoscut, prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC cu stabilizator anticoagulant. Executie 1. Pregatirea instrumentelor si materialeleor necesare 2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului 3. Efectuarea tehnicii : a) montarea flaconului cu sange b) evacuarea aerului din tubul aparatul c) efectuarea punctiei venoase d) efectuarea probei biologice Oelecker e) efectuarea transfuziei f) incheierea transfuziei 4. Ingrijirea bolnavbului dupa transfuzie 5. Reorganizarea locului d munca 6. Notarea in foaia de observatie Accidente,/Incidente: Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB , manifestata sub forma socului hemolytic -se intrerupe transfuzia la inceputul semnelor precoce (frison , tahicardie , dispnee, cianoza , stare generala alterata , dureri lombare , retrosternale) Embolie pulmonara cu cheaguri, manifestata prin agitatie, cianoza, dureri toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie, dispnee, TA scazuta, puls filiform se iau masuri antisoc de catre medicul anestezist Transfuzia sangelui neincalzit poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal, soc posttransfuzional , acidoza metabolica, stop cardiac prin hipotermie

Infundarea aparatului cu cheag de sange se schimba aparatul Iesirea acului din vena Perforarea venei Coagularea sangelui venos refulat in ac se schimba acul 16.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA: Deoarece medicamentele cu cale de adminstrare orala sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine si mai convenabile ca mod de adminstrare, o mare parte din tratamentele medicamentoase se adminstreaza pe aceasta cale. Astfel, pe aceasta cale se pot administra tratamente sub forma de: tablete, capsule, siropuri, elixiruri, pudre, suspensii, uleuri, granule etc. Unele necesita preparare specifica inainte de adminstrare: uleiurile, suspensiile, granulele. De cele mai multe ori, medicatia orala este prescrisa in doze mai mare decat echivalentul sau parenteral, deoarece, dupa absorbtia in tractul gastrointestinal, o parte din medicatie este distrusa de ficat si eliminata inainte de a intra in circulatia sistemica. Dozele mediamentoase orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un varstnic. Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti, celor care prezinta varsaturi, cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti. Materiale necesare: medicatia prescrisa recipient pentru medicamente pahar apa sau suc pentru copii Administrare: -se verifica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se compara cu cea primita de la farmacie -se spala mainile -se verifica data expirarii medicamentelor -se confirma identitatea pacientului -se verifica starea pacientului (constienta) si semnele vitale. O schimbare in starea acestuia poate justifica schimbarea sau anularea medicatiei (de exemplu, nu se vor mai administra antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune) -se administreaza medicatia impreuna cu apa sau alt lichid adecvat -siropul nu se adminstreaza cu apa pentru a nu-i diminua efectul -daca este necesar, se vor sfarama tabletele pentru a facilita inghitira lor -se va sta langa pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul si daca este nevoie, se va verifica deschizandu-i gura. -Se va reveni pentru verificarea starii pacientului in maxim 1 ora Consideratii speciale: asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic. Nu se va adminstra niciodata medicatie prin indicatie verbala se va anunta medicul pentru orice medicatie neadministrata din diverse motive sau efecte adverse medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon neetichetat. Nu se va eticheta niciodata un flacon decat de catre farmacist

daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va verifica din nou prescriptia medicului si i se vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui sa fie informat despre orice schimbare survenita in schema sa de tratament pacientul va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i se va cere sa anunte echipa de ingrijire despre orice schimbare in starea sa se vor adminstra preparatele lichide pe baza de fier, de exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a preveni afectarea dentara tot cu un pai se pot adminstra si lichidele cu gust neplacut, deoaree in acest fel vor intra in contact cu acesta mult mai putine papile gustative daca pacientul nu poate inghiti o tableta sau capsula, fie aceasta se va sfarama daca este posibil, fie se va cere medicului si farmacistului sa ofere o varianta lichida a aceluiasi medicament. Capsulele se pot deschide si adminstra pulberea dinauntru

17. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE BUCALA, SUBLUNGUALA: Anumite medicamente sunt administrate bucal, sublingual pentru a evita transformarea sau distrugerea lor in stomac sau intestinul subtire.Aceste medicamente administrate pe aceste cai actioneaza rapid deoarece mucoasa orala este bogat vascularizata si permite trecerea medicamentelor direct in circulatia sistemica. Medicamentele administrate pe cale bucala includ nitroglicerina, metiltestosteronul. Sublingual se administreaza isosorbid dinitratul, nitroglicerina, ergotamina. Materiale necesare: medicatia prescrisa recipient pentru medicamente Administrare: se verifica medicatia prescrisa si se compara cu cea ridicata de la farmacie se spala mainile se explica pacientului modul de administrare se confirma identitatea pacientului se verifica data de expirare a medicamentelor Administrarea medicamentelor pe cale bucala si sublinguala: in administrarea pe cale bucala, medicamentul se plaseaza intre obraz si gingie pentru administrarea sublinguala, medicamentul se plaseaza sub limba pacientului se instruieste pacientul sa tina tableta la locul plasat pana cand se dizolva in totalitate pentru a fi absorbita in intregime nu trebuie atinsa tableta cu varful limbii sau mestecata pentru a nu fi inghitita pacientul nu trebuie sa fumeze pana cand medicamentul nu s-a dizolvat complet deoarece nicotina are efecte vasoconstrictoare care incetinesc absorbtia Consideratii speciale: nu se vor da lichide sa bea pacientului dupa administrare de medicamente pe cale bucala, deaorece unele necesita aproape o ora pentru a fi absorbite in totalitate. De asemenea, nu trebuie nici sa-si clateasca gura pana la absorbtia completa a medicamentului unii pacienti care iau frecvent nitroglicerina sublingual pot simti furnicaturi la locul de adminstrare.Se poate alterna locul de adminstrare pentru a nu provoca iritatii.
18. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIE INTRADERMICA:

Injectiile intradermale sunt folosite in special pentru efecte locale, ca in testele alergenice sau la tuberculina. Se administreaza in cantitati foarte mici ( 0,5 ml sau mai putin). Partea ventrala a antebratului este locul cel mai indicat de administrare, deoarece este usor de accesat, de observat si, de obicei, lipsita de par.Foarte rar se mai foloseste si zona de pe spate, interscapulara. Materiale necesare : medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie manusi paduri alcoolizate seringa si ac Pregatirea echipamentului: se verifica data de expirare a medicatiei se spala mainile se alege zona de injectare se verifica medicatia sa nu fie tulbure sau sa nu prezinte alte anomalii se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv) Administrare: se confirma identitatea pacientului se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa se pun manusile se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare se apuca antebratul pacientului cu o amna si se intinde pielea de pe el cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de antebrat se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o mica umflatura. Daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua tehnica de la inceput dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile semnului care trebuie citit pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit testul se va citi dupa 24 sau 48 de ore, in functie de substanta injectata se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice Consideratii speciale: pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de antigeni nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea

19. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIE SUBCUTANATA: Cand administrarea medicatiei se face in tesutul adipos, sub piele, substantele ajung mult mai repede in circulatia sangvina decat daca sunt adminstrate oral. De asemenea, inejectiile subcutanate produc mult mai putine leziuni ca cele intramusculare si au risc mai scazut. Absorbite prin circulatia capilara, medicamentele recomandate sa fie adminstrate pe cale subcutanata sunt solutii apose sau suspensii de aproximativ 0,5- 3 ml. Heparina si insulina, de exemplu, sunt substante administrate cu precadere pe acesta cale. Medicamentele administate pe aceasta cale se fac cu ajutorul unui ac scurt si subtire, prin tehnica sterila. Cele mai comune locuri de injectare subcutanata sunt: partea exerioara a bratelor, partea exterioara a coapselor, tesutul adipos al abdomenului inferior, partea superioara a soldului, partea superioara a spatelui, partea superioara a feselor. Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare. Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei, locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie. Heparina se administreaza preferabil in tesutul adipos al abdomenului inferior, iar insulina in portiunea superioara a bratelor si abdomen. Materiale necesare: medicatia prescrisa de medic si comparata cu cea ridicata de la farmacie manusi seringa ac paduri alcoolizate comprese Pregatirea echipamentului: verificarea medicatiei si dozelor prescrise se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze se spala mainile se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure) se alege locul de injectare se verifica inca o data medicatia daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia subcutanata tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din

flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara Administrare: se confirma identitatea pacientului se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea se asigura intimitate se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate) se pun manusile se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre exterior prin miscari circulare se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului se indeparteaza capacul acului de la seinga cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce subbstanta in tesutul sub compresie si a nu se irita fibrele nervoas se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la heparina poate produce hematom) se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi unghi sub care a fost introdus se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina) se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze Consideratii speciale: locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii repetate in acelasi loc) dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplca gheata in priele 5 minute dupa injectare si apoi se face compresie nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea materialele folosite se arunca in recipientele potrivite 20. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIE INTRAVENOASA: Injectia intravenoasa directa permite o abordare rapida si un efect imediat.Este folosita in urgente sau in cazurile in care nu se poate face intramuscular administrarea. Pacientul trebuie supravegheat deoarece efectele sunt rapide si imediate.

Materiale necesare: medicatia prescrisa manusi seringa si ac ser pentru dizolvat garou paduri alcoolice si cu betadina sau iod comprese sterile bandaj adeziv solutie normal salina si solutie diluata de heparina

Pregatirea echipamentului: se verifica medicatia prescrisa se verifica data expirarii se trage solutia in seringa si se dilueaza daca e necesar Administrare: se confirma identitatea pacientului se selecteaza o vena accesibila si destul de larga ( cu cat vena e mai larga si solutia mai diluata cu atat e mai putin iritanta) se aplica un garou deasupra locul de punctionare pentru destinderea si evidentierea venelor se dezinfecteaza locul punctionarii cu un pad cu betadina sau iod, prin miscari circulare dinspre locul punctiei inspre afara, pentru a evita contaminarea locului de punctionare se asteapta sa se usuce dezinfectantul si se punctioneaza vena cu acul la un unghi de 30 de grade cu amboul in sus se aspira in seringa pentru a vedea daca este introdus corect in vena ( apare sange) se indeparteaza garoul si se injecteaza substanta la terminarea injectarii se aspira din nou pentru a vedea daca acul a fost tot timpul in vena si daca intreaga medicatie a fost corect introdusa. Dupa verificare se schimba seringa goala cu una cu solutie normal salina pentru a spala vena se scoate acul din vena printr-o miscare rapida si se preseaza locul punctionarii cu compresa sterila timp de 3 minute se aplica un bandaj adeziv Consideratii speciale: deaorece medicamentele administrate prin injectie intravenoasa directa au efect imediat, in cazul pacientilor alegici poate aparea socul anafilactic. In aceasta situatie ( cand pacientul devine dispneic, cianotic etc) trebuie chemat imediat medicul si se incep manevrele de resuscitare daca apar semne de extravazare se intrerupe injectarea si se reia tehnica tinand cont de substanta pierduta prin extravazare 21. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN CATETER VENOS PERIFERIC: Administrarea tratamentului intravenos cu ajutorul unei branule scuteste pacientul de multiple intepaturi, permite mentinerea unei linii venoase continue, perfuzare continua, administrarea de bolusuri etc

Dupa fiecare injectare se spala cu solutie diluata de heparina sau solutie normal salina pentru a preveni formarea cheagurilor. Daca se spala cu solutie diluata de heparina sa se adminstreaza heparina ca tratament, inaintea fiecarei administrari de alt medicament se va spala intai cu solutie normal salina in eventualitatea in care heparina nu este compatibila cu medicamentul care trebuie adminstrat Materiale necesare: medicatia prescrisa si eventual setul de perfuzare daca este vorba de perfuzie manusi paduri alcoolizate seringa 3 ml solutie normal salina garou fixator sau leucoplast solutie diluata de heparina Pregatirea echipamentului: se verifica medicatia se spala mainile se pregateste dilutia de heparina ( se poate pregati cu 10 pana la 100 unitati pe ml)si se trage in seringa de 3 ml se dezinfecteaza gatul fiolei sau dopul flaconului de cauciuc se ataseaza perfuzorul la flaconul de perfuzat si se scoate aerul, sau se trage substanta din flacon sau fiola in seringa Administrare: se confirma identitatea pacientului se pun manusile se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat capatul branulei unde se va atasa seringa sau perfuzorul se aspira intai cu seringa pentru a verifica daca apare sange. Daca apare, branula este corect pozitionata si este permeabila, daca nu apare sange la aspirare, se aplica un garou nu foarte strans deasupra lcului unde este branula, se tine aproximativ un minut si apoi se aspira inca o data.Daca sangele tot nu apare , se desface garoul si se injecteaza cativa ml de solutie normal salina.Daca se intampina rezistenta la injectare nu se va forta ci se va administra heparina diluata.Daca nu se intampina rezistenta se va administra apoi solutie normal salina ( pentru a spala eventualele urme de heparina care pot fi incompatibile cu unele medicamente) observand cu atentie daca apare durere sau semne de infiltrare a substantei. Daca insa apare durerea, semnele de rezistenta la injectare si se observa infiltratie, se va scoate branula si se va monta una noua dupa administrarea medicatiei cu seringa se va spala cu solutie normal salina si apoi cu heparina diluata pentru a nu se forma trombi daca se adminstreaza perfuzie pe branula, se va adapta perfuzorul la branula , se va regla rata de curgere si dupa inlaturare se va proceda in acelasi fel ca la injectarea cu seringa Consideratii speciale: daca trebuie adminstrate atat perfuzie cat si medicament, compatibile sau nu, se institui o linie venoasa secundara care se va atasa la cea primara. Astfel daca substantele sunt compatbile si se doreste sa mearga in paralel, cele doua solutii se vor situa la acelasi

nivel si se va regla rata de curgere. Daca pacientul are o linie venoasa continua care trebuie mentinuta si trebuie adminstrata o substanta care nu este compatibila cu respectiva perfuze, se va institui linia venoasa secundara cu respectiva substanta, situata mai sus decat cea principala si se va porni doar cea secundara, la terminarea adminstrarii repornindu-se perfuzia de intretinere chiar daca ramane functionala, branula trebuie schimbata la 48-72 ore, schimbandu-se locul insertiei

22. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIA INTRAMUSCULARA: Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adnac in tesutul muscular. Aceasta cale de adminstrare permite o actiune rapida prin absorbtia in circulatia sistemica. Administrarea intramusculara este aleasa atunci cand pacientul nu poate inghiti medicatie orala, cand este prea iritanta gastiric. Deoarece tesutul muscular are mai putini senzori nervosi permite administrarea de substante iritante. Locul de injectare trebuie ales cu multa grija, se va face si in functie de constitutia fizica a pacientului. Se evita zonele cu edeme, iritatii, semne din nastere, echimoze. Injectiile intramusculare sunt contraindicate pacientilor care prezinta tulburari ale mecanismelor de coagulare, dupa terapii antitrombotice, in timpul unui infarct miocardic Injectia intramusculara se efctueaza prin tehnica sterila. Materiale necesare: medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie seruri pentru dizolvat seringa ac manusi comprese paduri alcoolizate Medicatia prescrisa trebuie sa fie sterila. Seringa si acul trebuie alese adecvat ( pentru injectia intramusculara acul trebuie sa fie mai lung , in functie de tesutul adipos al pacientului, de locul ales pentru injectie, si cu un calibru potrivit pentru vascozitatea substantei de injectat). Pregatirea echipamentului: se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija. Acest loc poate fi muschiul deltoid ( se poate localiza foarte usor pe parea laterala a bratuli, in

linie cu axila), muschiul dorsogluteal ( poate fi usor localizat impartind imaginar fesa cu ajutorul unei cruci, rezultand patru cadrane.Cadranul superior si exterior este muschiul cautat), muschiul ventrogluteal( poate fi localizat prin linia imaginara ce trece prin extremitatea superioara a santului interfesier) si muschiul de pe fata anteroexterna a coapsei( vastus lateralis). Administrarea: se confirma identitatea pacientului se explica procedura pacientului se asigura intimitate se spala mainile, se pun manusile se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare se lasa pielea sa se usuce se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul se introduce printr-o singura miscare, repede , acul prin piele , tesut subcutanat, pana in muschi se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange. Daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier) se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau reactii locale daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii nu se va recapa acul se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare Consideratii speciale: la pacientii care au tratament indelungat intramuscular se va tine o evidenta clara a zonelor de injectare pentru a le roti la pacientii anxioasi se poate tine gheata cateva secunde pe zona de injectare inainte de adminstrare, pentru a anestezia intrucatva locul se incurajeaza pacientul intotdeauna sa relaxeze muschiul pentru ca injectarea intr-un muschi incordat este dureroasa injectia intramusculara poate distruge celule musculare determinand astfel cresteri ale nivelului CK ( creatinkinaza) care pot duce la o confuzie, deoarece aceeasi crestere

poate indica un infarct miocardic. Pentru a diferentia cauzele, trebuie ceruta analiza celulelor musculare specifice inimii ( CK-MB) si a lactodehidrogenazei. La pacientii care necesita o monitorizare atenta a CK si CK-MB se va schimba modul de adminstrare medicamentoasa din intramuscular in intravenos, tocmai pentru a evita confuziile precizate mai sus din cauza unui tesut muscular mult mai slab dezvoltat, trebuie avut in vedere ca la pacientii varstnici absorbtia medicamentului are loc mult mai rapid

Complicatii: injectarea accidentala de substante iritative in tesutul subcutanat datorita alegerii unui ac inadecvat sau unei tehnici gresite de administrare. Aceasta poate determina apariti aunui abces daca locul de injectare nu se roteste ci se fac injectii repetate in acelasi loc, aceasta poate conduce la o slaba absorbtie a medicamentului si , implicit, la scaderea eficientei acestuia 23. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN SONDA NAZOGASTRICA SI GASTROSTOMA : Pe langa faptul ca ofera o alternativa in alimentatia pacientului, montarea sondei nazogastrice cat si gastrostomia permit si adminstrarea medicamentelor pe aceasta cale. Inaintea adminstrarii medicamentelor pe aceasta cale, trebuie verificata cu atentie pozitia si permeabilitatea sondei. Adminstrarea medicamentlor uleioase este contraindicata pe acesta cale deoarece ele se lipesc de peretii sondei si mixeaza cu alte lichide adminstrate, obstruand-o astfel. Materiale necesare: medicatia prescrisa aleza seringa speciala cu piston de 50-60 ml comprese recipient pentru mixarea medicamentelor daca este necesar apa leucoplast pensa pentru clampat tub de pentru gastrostoma si palnie daca este necesar Pregatirea materialelor: lichidele care se administreaza trebuie sa fie la temperatura camerei. Administrarea de lichide reci pe sonda nazogastrica poate da crampe abdominale desi nu este o procedura sterila, se va verifica ca toate materialele folosite sa fie curate Administrare: se verifica medicatia se spala mainile daca medicatia prescrisa este sub forma de tablete aceasta trebuie sfaramata pentru a pute fi dizolvata intr-un lichid. De preferat sa se ceara medicatie sub forma de lichide de la farmacie pentrru a fi administrata pe aceasta cale se explica procedura pacientului si i se asigura intimitate se confirma identitatea pacientului

se protejeaza pacientul cu un prosop pus pe piept se ridica patul astfel incat pacientul sa stea cu capul usor ridicat se clampeaza sonda si se ataseaza seringa se declampeaza sonda si se aspira pentru a verifica pozitia sondei daca apare lichid gastric , sonda este bine pozitionata( se pot pune cateva picaturi pe o banda de masurare a pH-ului pentru a fi siguri ca este lichid gastric- pH-ul trebuie sa fie mai mic de 5) daca nu apare lichid gastric, sonda cel mai probabil este in esofag si trebuie repozitionata daca se intalneste rezistenta la aspirare se va opri procedura. Rezistenta la aspirare poate fi cauzata de o sonda nefunctionala (obstruata , de exemplu) sau de o proasta pozitionare a sondei. De asemenea, trebuie stiu ca sondele de calibru mic se pot colaba la aspirare dupa verificarea pozitiei sondei si repozitionarea ei daca este necesar, se clampeaza si se lasa capatul liber pe comprese se amesteca medicamentul cu apa sau alt lihid de adminstrare. Daca este tableta se va verifica ca este suficient de sfaramat astfel incat sa poata trece fara sa obstrueze sonda, daca este capsula se va scoate invelisul si se va dizolva continutul se amesteca bine pentru omogenizare medicamentul cu lichidul in care se dizolva se reataseaza seringa, de data aceasta fara piston si se declampeaza sonda medicamentul preparat se pune in seringa cate putin si se controleaza rata de curgere prin ridicarea sondei lent daca medicatia curge fara probleme se va adauga putin cate putin pana la terminarea intregii doze daca medicatia curge greu se va mai dilua , vascozitatea putind fi unul din motive, sau se va opri procedura pentru a reverifica pozitia sondei.Nu se va forta introducerea medicatiei se va supraveghea pacientul in timpul adminstrarii. Daca se observa semne de disconfort se va opri procedura imediat dupa admistrarea intregii doze, se va spala sonda cu 30-50 ml apa pentru a preveni obstruarea acesteia cu resturile de medicament. La copii se va spala doar cu 15-20 ml apa dupa spalarea sondei se clampeaza rapid sonda si se detaseaza seringa montandu-se un capacel in capatul sondei si fixand-o intr-o pozitie cat mai comoda pentru pacient se indeparteaza aleza pacientul este pozitionat pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul gastro-esofagian administrarea medicatie pe gastrostoma necesita pregatirea pacientului si a materialelor necesare ca la administrarea pe sonda nazogastrica se verifica pielea din jurul stomei pentru a observa eventualele iritatii. Daca acestea exista, va fi anuntat medicul se indeparteaza compresle de pe capatul tubului, se ataseaza seringa si se declampeaza tubul se introduc aproximativ 10 ml apa pentru a verifica permeabilitatea stomei daca apa curge greu sau deloc se va se va anunta medicul se adminstreaza medicatia avand grija sa nu se goleasca seringa de tot pentru a evita patrunderea aerului dupa adminstrare se va spala cu 50 ml apa se clampeaza din nou, se acopera cu comprese si se fixeaza bine cu leucoplast

se pozitioneaza pacientul pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul gastro-esofagian

Consideratii speciale: pentru a preveni administrarea unei cantitati prea mari de lichide odata (mai mult de 400 ml la adulti), se va evita sa se adminstreze medicatia la ora mesei daca totusi trebie adminstrata si medicatia si hrana in acelasi timp, se va administra intai medicatia daca pacientul primeste continuu hrana, aceasta se va opri si se va verifica reziduul stomacal. Daca acesta este mai mare decat 50% din cantitatea de hrana adminstrata cu o ora inainte, se va opri orice administrare de hrana sau medicamente si va fi anuntat medicul. Acesta poate fi un semn de ocluzie intestinala sau ileus paraliticus daca sonda nazogastrica este atasata la o punga colectoare sau sistem de aspirare acesta trebuie oprit si sonda clampata cel puti 30 de minute dupa administrare daca pacientul necesita tratament administrat pe aceasta cale timp indelungat, va fi invatat sa-si adminstreze singur acasa in mod corect 24. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR INTRARECTAL: Medicamentele care se administreaza intrarectal pot fi supozitoarele si unguentele. Supozitoarele sunt medicamente solide, mici, de cele mai multe ori sub forma de con, constituite pe baza de unt de cacao sau glicerina. Se administreaza pentru a stimula peristaltismul intestinal si defecatia, sau pentru a reduce durerea si iritatiile locale. De asemenea ele contin antitermice. Se topesc la temperatura corpului si sunt absorbite lent. Deoarece insertia de supozitoare intrarectal stimuleaza nervul vag, aceasta procedura este contraindicata la pacientii cu aritmii. De asemenea, este contraindicata la pacientii care au suferit recent interventii chirurgicale recente in zona rectului sau prostatei. Materiale necesare: supozitoarele rectale sau tubul de unguent cu un aplicator special manusi lubrefiant comprese Pregatirea echipamentului: supozitoarele se vor pastra la frigider pana in momentul administrarii deoarece ele se topesc la temperatura camerei si se inmoaie fiind dificil de introdus Administrare: se verfica medicatia prescrsa de medic ca sa corespunda cu cea ridicata dela farmacie se verifica data de expirare a medicamentelor se spala mainile se confirma identitatea pacientului se explica procedura se asigura intimitate Administrarea supozitoarelor: pacientul este pozitionat in decubit lateral stang cu piciorl stang intins in spate si dreptul flectat (Pozitia Sims) si se acopera expunandu-i doar zona fesiera se pun manusile, se scoate supozitorul si se lubrefiaza cu un lubrefiant pe baza de apa

se ridica fesa dreapta cu o mana pentru a expune anusul se indica pacientului sa respire profund pe gura pentru a relaxa sfincterul anal si a-i reduce anxietatea si disconfortul in timpul insertiei folosind indexul de la cealalta mana se va introduce supozitorul aproximativ 7 cm pana trece de sfincterul anal intern se indica pacientului sa stea in aceeasi pozitie si sa incerca sa tina cat mai mult supozitorul( de exemplu, un supozitor administrat pentru stimlarea defecatiei trebuie tinut cel putin 20 de minute pentru a-si face efectul) daca este cazul se preseaza pe anus cu comprese pana cand urgenta de defecatie trece

Administrarea de unguente perianal si intrarectal: se pun manusile pentru aplicatii externe, in zona anala, se folosesc manusi si comprese pentru a aplica unguentul pentru adminstrare intrarectala se ataseaza aplcatorul la tub si se lubrefiaza pacientul este pozitionat in decubit lateral stang cu piciorl stang intins in spate si dreptul flectat (Pozitia Sims) si se acopera expunandu-i doar zona fesiera se ridica fesa dreapta cu o mana pentru a expune anusul se indica pacientului sa respire profund pe gura pentru a relaxa sfincterul anal si a-i reduce anxietatea si disconfortul in timpul insertiei se introduce cu blandete aplicatorul lubrefiat directionanadu-l spre ombilic se preseaza incet pe tub pentru a elibera unguentul se scoate aplicatorul si se plaseaza comprese interfesier pentru a absorbi excesul de unguent se detaseaza aplicatorul si se spala bine cu apa calda si sapun (se va folosi doar la acelasi pacient) Consideratii speciale: deoarece ingestia de lichide si mancare stimuleaza peristaltismul, supozitoarele pentru combaterea constipatiei trebuie administrate cu 30 de minute inainte de masa pentru a facilita defecatia pacientul va fi invatat sa se abtina de la a expulza supozitorul se asigura ca butonul de alarma este la indemna pacientului, deoarece unii pacienti (de exemplu cei cu hemoroizi) nu-si pot suprima senzatia de urgenta de defecare si nu pot retine supozitorul mult timp pacientul trebuie informat ca anumite supozitoare pot schimba culoarea scaunului urmator 25. ADMINISTRAREA MEDICATIEI PE CALE NAZALA: Medicatia pe cale nazala poate fi sub forma de picaturi, spray sau aerosoli (folosind un nebulizator). Majoritatea medicamentelor administrate in acest fel produc mai degraba efecte locale decat sistemice. Multe medicamente cu cale de administrare nazala sunt vasoconstrictoare, folosite pentru ameliorarea congestiei nazale. Alte tipuri de medicamente folosite pe aceasta cale sunt antisepticele, anestezicele si corticosteroizii. Anestezicele locale pot fi adminsitrate pentru asigurarea confortului pacientului in timpul unei examinari rinolaringeale, laringoscopii, bronhoscopii sau intubatii endotraheale. Corticosteroizii reduc inflamatia in sindroamele alergice sau inflamatorii sau atunci cand pacientul are polipi nazali.

Materiale necesare: medicatia prescrisa manusi tavita renala Administrarea: se reverifica medicatia prescrisa de medic cu cea ridicata de la farmacie, data expirarii medicamentului, concentratia se confirma identitatea pacientului se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de colaborarea sa si pentru a-i reduce anxietatea se asigura intimitate pacientului se spala mainile si se pun manusi se pozitioneaza pacientul corect, in functie de manevra pe care vrem sa o efectuam. Administrarea de picaturi nazale: pentru a i se administra picaturi, pacientul trebuie pozitionat culcat cu capul usor inclinat spre zona afectata. se fixeaza o nara ridicand-o usor si asezand picuratorul exact la orificiul de intrare. Picuratorul se va indrepta in sus si spre linia mediana a nasului, mai degraba decat in jos entru ca medicamentul sa se duca inspre spatele cavitatii nazale nu in gat. se introduce apoi picuratorul aproximativ 1 cm in nara fara a o atinge si se adminsitreaza doza prescrisa de medicament. pentru a evita ca medicamentul sa curga afara din nara se indica pacientului sa-si mentina pozitia inca 5 minute de la administrare si sa respire pe gura, permitand astfel medicamentului sa efectueze constrictia mucoasei si sa diminueze congestia nazala. pacientul poate expectora in tavita daca medicamentul a ajuns in gura sau gat. se va sterge cu o compresa curata excesul de medicament de pe fata pacientului, daca este cazul se va spala picuratorul cu apa calda si va fii lasata sa se usuce, fiind indicat sa se foloseasca doar la acelasi pacient. Administrarea de spray-uri nazale: pacientul este pozitionat fie ridicat cu capul dat pe spate, fie culcat, cu umerii ridicati, capul dincolo de marginea patului, in hiperextensie. Se va sprijini capul pacientului astfel pozitionat. se inlatura capacul spray-ului se astupa o nara a pacientului si se introduce capatul flaconului in cealalta nara pacientul este instruit sa inhaleze eliberand concomitent un o doza de medicament repede si ferm, dupa care pacientul va expira pe gura. daca este necesar se va repeta manevra in aceeasi nara sau in cealalta pacientul este instruit sa isi mentina pozitia inca cateva minute dupa administrare, sa inspire bland pe nas si sa expire pe gura, sa evite sa isi sufle nasul cateva minute. Administrarea de medicamente sub forma de aerosoli: pacientul este rugat sa-si sufle nasul se agita flaconul inainte de utilizare si se indeparteaza capacul se tine flaconul intre degetul mare si aratator se indica pacientului sa isi dea capul pe spate si se introduce capatul flaconului intr-o nara in timp ce o acoperim pe cealalta

se elibereaza o doza de medicament printr-o miscare ferma si rapida se agita din nou flaconul si se introduce si in cealalta nara se indeparteaza adaptatorul flaconului, se spala cu apa calduta si se lasa sa se usuce fiind indicat sa se foloseasca doar la acelasi pacient

Consideratii speciale: tuburile sub presiune (ca sprayurile si aerosolii) trebuie verificate sa nu fie accidentate sau perforate. Pentru a evita contaminarea si raspandirea infectiilor, flacoanele se eticheteaza si se folosesc doar la un pacient Pacientul trebuie invatat sa isi administreze singur si corect medicamentele daca este necesar sa continue administrarea si acasa Pacientul trebuie avertizat sa nu si adminstreze medicatia un timp mai indelungat decat este prescris, deoarece aceasta isi pot pierde efectul terapeutic sau dimpotriva, pot da dependenta Pacientul trebuie informat asupra posibilelor efecte adverse ale tratamentului cat si a anumitor particularitati ale medicamentelor administrate (de exemplu, la administrarea de corticosteroizi sub forma de spray sau aerosoli, efectul poate aparea la un interval cuprins intre 2 zile si 2 saptamani) Pacientul va fi invatat sa isi mentina o buna igiena orala si nazala 26. ADMINISTRAREA DE OXIGEN: Scop: = terapeutic -asigurarea aportului de oxigen necesar -corectarea hipoxiei si hipercapniei -sustinerea functiei respiratorii Administrarea oxigenului prin sonda nazala este metoda cea mai frecvent utilizata permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45% poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale Administrarea oxigenului prin masca prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat) permite administrarea oxigenului in concentratie de 40%-60% este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii poate cauza iritaxia tegumentelor fetei nu se va utiliza la pacientii cu arsuri la nivelul fetei Administrarea oxigenului prin ochelari de oxygen sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari se utilizeaza la copii si pacienti agitati sunt mai bine tolerate de pacienti Cortul de oxigen frecvent utilizat la copii concentratia oxigenului nu poate depasi 50% copiii vor fi supravegheati permanent

Administrarea oxigenului hiperbar Camera hiperbara Administrarea oxigenului prin masca simpla si sonda nazala asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil: pozitie semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara) asamblarea echipamentului dezobstruarea cailor respiratorii masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii mucoasei introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura pacientuiui si se va fixa cu o curea in jurul capului fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului) supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc) mobilizarea periodica a sondei scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara Incidente si accidente daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui poate fi impins de oxigen in caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la presiuni ridicate, pot aparea: iritare locala a mucoasei congestie si edemul alveolar hemoragie intraalveolara atelectazie patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala
DE RETINUT:

administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si echipamentul de administrare (manometrul de presiune si indicatorul de debit) Administrarea oxigenului prin canule nazale: este modalitatea prin care pacientul primeste oxigen prin doua canule de plastic atasate la narile pacientului avantaje: simplu de folosit, fara riscuri, confortabile, usor de tolerat, eficiente pentru pacientii care necesita o adminstrarea de oxigen in concentratii scazute, ofera libertate de miscare, alimentare, comunicare, nu au costuri ridicate dezavantaje: nu poate oferi o cantitate de oxigen cu concentratie mai mare de 40%, nu pot fi folosite in obstructiile nazale complete, adminstrarea pe acesta cale poate produce dureri de cap si uscarea mucasei nazale, pot aluneca usor

se verifica permeabilitatea cailor nazale. Daca sunt permeabile, se conecteaza tubul cu canulele nazale la sursa de oxigen, apoi se agata prin spatele urechilor pana sub barbie, canulele fiind fiecare in dreptul narinelor pacientului. Se ajusteaza la marimea potrivita securizand tubul sub barbie. 27. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE TEGUMENTE: Medicamentele din aceasta categorie se aplica direct pe piele. Acestea sunt lotiuni, creme, unguente, pudre, spray, patch-uri (plasturi medicamentosi). Aceste medicamente sunt absorbite prin epiderma pana la derma. Gradul de absorbtie depinde de vascularizarea zonei respective. Nitroglicerina, fentanylul, nicotina sunt folosite pentru efectele lor sistemice. Dar cele mai multe medicamente cu cale de administare dermica sunt folosite pentru efectul lor local. De obicei medicamentele transdermice trebuie aplicate de doua-trei ori pe zi pentru a avea efectele dorite. Materiale necesare: medicatia manusi apasator de limba steril comprese sterile pansamente transparente semipermeabile leucoplast Administrarea: se verifica, ca medicatia sa corespunda cu prescriptia medicului se verifica data expirarii medicamentului se verifica identitatea pacientului se explica procedura de aplicare deoarece majoritatea pacientilor, dupa externare, vor continua sasi administreze singuri medicamentul. se asigura intimitatea pacientului se spala mainile se pun manusi pacientul este asezat intr-o pozitie confortabila care sa permita accesul la zona care trebiuie tratata se descopera zona care trebuie tratata. Se verifica, ca mucoasa sau pielea sa fie intacte(mai putin in cazurile cand sunt tratate leziunile pielii, cum ar fii ulcerele) deoarece aplicarea pe pielea cu leziuni pate determina absorbtia medicamentuoasa sistemica si irtatii daca este necesar se curate pielea de secretii, cruste, celule moarte sau urmele vechilor aplicatii medicamentuoase, apoi se schimba manusile Aplicarea cremelor sau unguentelor: se deschde recipientul punandu-se capacul cu fata exterioara in jos pentru a se evita contamonarea suprafetei interioare a capacului se desface apasatorul de limba steril si se ia cu ajutorul lui crema sau unguent si se pune in mana cu manusa se aplica apoi crema sau unguentul pe suprafata afectata prin miscari lente, usoare, in sensul cresterii firelor de par pentru a evita contaminarea medicamentului se va folosi de fiecare data alta spatula pentru a lua crema din recipient

Administrarea aerosolilor spray: se agita flaconul pentru a mixa compozitia daca este cazul. Se tine recipientul la 15-30 cm de piele si se pulverizeaza o pelicula fina de medicament pe zona care trebuie tratata Aplicarea pudrei: pentru a aplica pudra se usuca suprafata pielii dupa ce a fost curatata de reziduuri, colectii se aplica un strat subtire de pudra pe zona care trebuie tratata Consideratii speciale: pentru a pastra medicamentul pe zona tratata si pentru a nu se imprastia pe hainele pacientului se poate acoperii zona cu o compresa sau cu un pansament semipermeabil transparent daca se aplica medicatia pe mana sau piciorul pacientului, se poate aacoperi apoi zona tratata cu manusa de bumbac respective soseta de bumbac se va verifica frecvent zona tratata pentru depistarea precoce a eventualelor iritatii, reactii alergice nu se va aplica nicioadata medicamentul fara a curate zona tratata de vechea aplicare pentru a preveni astfel iritatia pielii prin acumulare de reziduuri medicamentuoase vechi purtarea manusilor este obligatorie si pentru a preveni absorbtia medicamentului prin pielea mainilor asistentei pansamentele si manusile folosite vor fi aruncate la deseuri contaminate aplicarea unguentelor pe mucoase se va face in cantitati mult mai mici decat pe piele deoarece mucoasele sunt de obicei umede si absorb unguentul mult mai repede decat pielea 28. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN PICATURI AURICULARE: Instilatiile auriculare se folosesc pentru tratamentul infectiilor si inflamatiilor urechilor, indepartarea cerumenului, anestezie locala, sau indepartarea insectelor ajunse accidental in ureche. Instilatiile auriculare sunt in principiu contraindicate pacientilor cu perforatie de timpan, dar se pot totusi efectua anumite manevre sterile. De asemenea, instilatiile cu hidrocortizon sunt contraindicate pacientilor cu herpes, alte infectii virale, fungi etc. Materiale necesare : picaturile prescrise sursa de lumina aplicator cu capatul de bumbac bol cu apa calduta dopuri urechi din bumbac Pregatirea medicamentelor: pentru a preveni efectele adverse ce pot apare la administrarea de instilatii auriculare prea reci (vertij, greata , durere) se vor pregati instilatiile la temperatura camerei fie tinandu-le intr-un bol cu apa calda fie incalzind flaconul in mana, si se vor testa pe incheietura mainii inainte de aplicare daca se va folosi picurator de sticla se va verifica integritatea acestuia pentru a nu rani canalul auditiv

Adminstrarea : se spala mainile se verifica identitatea pacientului se va verifica medicamentul care trebuie administrat, dozajul si ne asiguram ca stim exact care este urechea afectata se asigura intimitate pacientului se aseaza pacientul culcat pe partea opusa urechiei afectate se pozitioneaza canalul auditiv (la adult se trage ureche in spate si in sus, la copil in spate si in jos) pentru o mai buna patrundere a medicamentului se va sterge orice secretie observata cu aplicatorul cu capat de bumbac, deoarece orice colectie poate reduce efectul medicamentului se verifica medicamentul care trebuie adminstrat ca data de expirare si se compara inca o data cu indicatia medicului cu urechea corect pozitionata se aplica numarul indicat de picaturi tinand in asa fel picuratorul incat picaturile sa fie aplicate nu direct pe timpan ci pe peretele canalului auditiv, pentru a dimuna disconfortul pacientului se mentine urechea in acceasi pozitie pana cand medicamentul dispare cu totul in interiorul canalului auditiv, apoi este eliberata in pozitia obisnuita. se cere pacientului sa ramana culcat inca 5-10 mkinute pentru a lasa medicamentul sa fie absorbit si se poate pune un dop de bumbac pentru a impiedica scurgerea medicamentului, avand grija sa nu fie introdus prea adanc pentru a nu crea presiune in canalul auditiv se curata si usuca ureche externa daca este indicat se va repta aceeasi procedura in cealalta ureche dupa cel putin 10 minute se spala mainile Consideratii speciale: Canalul auditiv este in mod normal foarte sensibil, iar atunci cand are anumite afectiuni, aceasta sensibilitate creste, de aceea se recomnda o blndete deosebita in efectuarea manevrelor Se vor spala mainile inainte si dupa efectuarea instilatiilor cat si intre aplicatii daca se indica adminstrarea la ambele urechi Pentru a preveni ranirea timpanului, nu se va introduce niciodata aplicatorul cu capat de bumbac dincolo de punctul care se poate vedea cu ochiul liber Daca se indica administrare de picaturi si unguent, se vor aplica intai picaturile Daca necesita continuarea tratamentului acasa, pacientul trebuie invatat cu atentie metoda corecta de adminstrare Daca pacientul prezinta vertij, se vor ridica barele de protectie ale patului in timpul adminstrarii si se va evita ridicarea brusca sau grabita dupa terminarea procedurii, pentru a nu-i accentua vertijul. Pacientul trebuie supravegheat pentru a observa eventualele reactii adverse ca: vertij, greata, colectii, durere etc 29. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE OCULARA: Medicatia oculara (picaturi, unguente) are scop atat diagnostic cat si terapeutic. Picaturile de ochi pot fi folosite in timpul examenului oftalmologic pentru a anestezia ochiul, a dilata pupila facilitand examinarea, a evidentia corneea pentru examinare. Medicatia oculara poate de asemenea sa fie folosita pentru lubrefierea ochiului, tratament (glaucom, infectii

oculare), protectia vederii la nou-nascut, lubrefierea orbitelor pentru introducerea protezelor oculare. Intelegerea efectelor oculare a medicatiei administrate pe aceasta cale este foarte importanta deoarece anumite medicamente pot cauza afectiuni sau serioase efecte negative. De exemplu, acetilcolinergicele, care sunt frecvent folosite in timpul examinarii ochiului, pot grabi aparitia glaucomului la pacienti cu predispozitie pentru aceasta boala. Materiale necesare: medicatia prescrisa manusi apa calda sau solutie normala salina comprese sterile pansamente oculare Pregatirea materialelor: se va verifica daca medicatia este pentru aministrare oculara si data expirarii se noteaza data primei folosiri a flaconului (dupa deschidere se va folosi cel mult 2 saptamani pentru a evita contaminarea) se verifica ca solutia medicamentoasa oftalmica sa nu fie decolorata, precipitata etc (se va avea in vedere ca majoritatea solutiilor oftalmice sunt suspensii si au un aspect tulbure). Nu se vor folosi solutiile care par anormale ca aspect daca capatul tubului cu unguent oftalmic a facut crusta, aceasta se va elimina intr-o compresa sterila Administrarea: compara medicatia prescrisa de medic cu cea primita de la farmacie se spala mainile ne asiguram ca stim exact care ochi trebuie tratat deoarece medicul poate prescrie medicamente si doze diferite pentru cei doi ochi se verifica identitatea pacientului se va explica procedura pacientului si i se va asigura intimitatea se pun manusile se indeparteaza cu blandete pansamentele daca exista se vor curata secretiile intai in jurul ochiului cu comprese sterile si apa calda sau solutie normal salina. Apoi, i se cere pacientului sa inchida ochiul si se va curata din interior spre exterior cu comprese sterile diferite pentru fiecare orbita pentru a indeparta crustele din jurul ochiului se pot mentine pe ochi comprese umede sterile timp de 1,2 minute. Se va repeta procedeul pana cand crustele vor putea fi indepartate cu usurinta. pacientul va sta culcat sau sezand, cu capul dat pe spate si inclinat pe partea cu ochiul afectat Administrarea medicamentelor prin instilatii oculare; se detaseaza capacul picuratorului daca este necesar si se trage solutie in pipeta. Se va avea in vedere sa nu se contamineze capatul picuratorului inaintea administrarii se va invata pacientul sa priveasca in sus si in departare. Astfel corneea va fi intr-o pozitie care sa minimalizeze riscul de a fi atinsa daca pacientul clipeste involuntar in timpul administrarii

se poate sprijini mana cu picuratorul pe fruntea pacientului fara a a atinge capatul acestuia, iar cu cealalta mana se va trage in jos cu blandete pleoapa inferioara si se va instila medicamentul in sacul conjunctival se va evita sa se aplice picaturile direct pe globul ocular pentru a nu provoca disconfort pacientului. daca se vor adminstra mai multe medicamente , se va astepta cel putin 5 minute intre instilari se vor numara cu atentie picaturile administrate pentru a nu gresi doza indicata dupa administrare se da drumul cu blandete pleoapei inferioare si se cere pacientului sa clipeasca pentru distribuirea uniforma a medicamentului administrat daca se adminstreaza un unguent oftalmic se aplica un strat subtire de-a lungul sacului conjunctival dinspre interior spre exterior. Se roteste tubul cu unguent pentru a finaliza aplicarea dupa administrare si eliberarea pleoapei inferioare se cere pacientului sa inchida ochii si sa-si roteasca globii oculari pentru o distributie uniforma a medicamentului daca se aplica mai multe unguente oftalmice se va astepta cel putin 10 minute intre administrari

Adminstrarea medicatiei prin aplicarea de discuri oculare: Discurile oculare sunt mici si flexibile, si sunt formate din trei straturi: doua exteriare si unul de mijloc, care contine medicamentul. Discul medicamentos pluteste intre pleoapa si sclera si poate fi purtat chiar in timpul innotului sau activitatilor sportive. Prin administrarea tratamentelor oculare sub forma de discuri medicamentoase pacientul este scutit de grija de asi adminstra picaturi oculare la anumite intervale de timp. Dupa ce discul este plasat, lichidele oculare il umezesc eliberandu-se astfel medicamentul pe care il contine. Lentilele de contact si umiditatea oculara nu afecteaza discurile. Discul ocular poate elibera medicamentul pe care il contine chiar si o saptamana de la aplicare. (cum ar fi discurile care contin pilocarpina, folosita in tratamentul glaucomului). Contraindicatiile folosirii discurilor oculare sunt conjunctivitele, keratitele, dezlipirile de retina si alte afectiuni in care constictia pupilara trebuie evitata. Aplicarea discurilor oculare: Este indicat sa se aplice discurile inainte de culcare pentru a minimaliza efectele si disconfortul determinat de incetosarea vederii, care apare de obicei imediat dupa adminstrare. se spala mainile si se pun manusi se trage un disc din pachet se trage cu blandete pleoapa inferioara si se plaseaza discul in sacul conjunctival. Discul trebuie asezat orizontal , nu vertical se reaseaza pleoapa peste si deasupra discului. Daca discul inca se vede se va trage din nou pleoapa inferioara si se va reaseza peste disc. Se poate sugera pacientului sa-si ajusteze pozitia discului presand foarte usor pe pleapa inferioara inchisa.Va fii avertizat sa nu se frece la ochi pentru a nu se rani daca discul aluneca afara accidental, se va spala in apa rece si se va aplica din nou daca pacientul necesita aplicarea discurilor la ambii ochi, acestea se vor administra si indeparta in acelasi timp pentru a primi medicatie concomitent la ambii ochi daca discul aluneca in repetate randuri va fi aplicat sub pleoapa superioara .Pentru aceasta, se ridica si se indeparteaza de globul ocular cu blandete pleoapa superioara si se va pozitiona discul in sacul conjunctival. Se reaseaza pleoapa la loc si se cere pacientului sa clipeasca de cateva ori. De asemenea, pacientul isi poate pozitiona discul presand cu blandete pleoapa superioara inchisa

daca pacientul va continua medicatia acasa, el trebuie invatat cu atentie modul de aplicare si de indepartare a discurilor. Cu timpul, pacientului i se va parea din ce in ce mai usor aplicarea discurilor, obisnuindu-se cu manevrele necesare si cu senzatia respectiva pacientul va fii avertizat asupra eventualelor efecte adverse ale folosirii discurilor medicamentoase oculare( de exemplu la administrarea de pilocarpina): senzatia de corp strain intraocular, roseata ochiului, prurit, edem , intepaturi, lacrimare, dureri de cap. Multe simptome vor disparea dupa aproximativ 6 saptamani de folosire. Daca totusi acestea persista si sunt puternice, trebuie anuntat medicul imediat.

Consideratii speciale: daca se adminstreaza medicatie oculara cu absorbtie sistemica (de exemplu atropina), se va presa bland cu degetul pe coltul intern al ochiului respectiv timp de 1-2 minute dupa instilare in timp ce pacientul tine ochii inchisi. Aceasta manevra va impiedica medicamentul sa se reverse in ductul lacrimal daca se adminstreaza medicatie la ambii ochi se va folosi cate o compresa curata pentru fiecare pentru a indeparta surplusul de medicament care se poate scurge din ochi daca medicamentul are pipeta separat se va descarca orice rest de medicament din aceasta in flacon evitandu-se sa se atinga de ceva pentru a evita contaminarea, este indicat ca un medicament sa nu fie folosit la mai multi pacienti daca se indica adminstrarea de picaturi si unguent la acelasi pacient, picaturile se vor adminstra primele ca si complicatii, anumite medicamente adminstrate pe cale oculara pot determina arsuri temporare, prurit si roseata, si rareori efecte sistemice daca necesita continuarea tratamentului acasa, pacientul trebuie invatat efectuarea corecta a manevrelor de adminstrare 30. ASPRATIA ORO - FARINGIANA: Aspiratia orofaringeala indeparteaza secretiile din faringe cu ajutorul unei sonde de aspiratie intodusa prin gura sau printr-o nara. Aceasta procedura ajuta pacientii care nu pot sa tuseasca si sa expectoreze eficient. Manevra trebuie efectuata ori de cate ori este nevoie, in functie de starea pacientului. Aspiratia oronazofaringeala necesita echipamen si tehnica sterila. Materiale necesare: aspirator de perete sau portabil recipient colector solutie normal salina sonda de aspiratie sterila potrivita ca marime (numarul 12 sau 14 pentru adulti, numarul 8 sau 10 pentru copii) manusi sterile manusi nesterile pipa Guedel(pentru aspirari frecvente) alcool 70% Pregatirea echipamentului: inainte de aspirare se verifica semnele vitale ale pacientului, si se evalueaza abilitatea pacientului de a tusi si a respira adanc

Implementarea: se explica procedura pacientului chiar daca nu este total constient se spala mainile si se pune echipament de protectie se aseaza pacientul in pozitie semisezanda se poate administra oxigen inainte de administrare se deschide aspiratorul de perete, se seteaza ( de obicei intre 80 si 120 mm Hg) folosind tehnica sterila, se desface sonda de aspiratie si manusile se pun manusile si se considera sterila mana dominanta si nesterila nondominanta cu mana dominanta (sterila) se va lua sonda de aspiratie si se va conecta la prelungirea aspiratorului din perete se cere pacientului sa tuseasca si sa respire adanc de cateva ori inainte de a incepe aspirarea (tusea ajuta la mobilizarea secretiilor iar respiratia adanca minimalizeaza sau previne hipoxia) Pentru insertia nazala a sondei de aspiratie: se ridica o nara a pacientului cu mana nondominanta pentru a usura insertia sondei de aspiratie fara a da drumul la aspiratie se introduce cu blandete sonda in nara pacientului, rotind sonda intre degete pentru a-i usura trecerea se va continua introducerea sondei pana la 12-15 cm pana cand intalneste secretiile sau pacientul incepe sa tuseasca Pentru insertia orala a sondei de aspiratie: se spala mainile fara a porni aspiratorul, se introduce cu blandete sonda in gura pacientului intre 7-10 cm pana cand se intalnesc secretiile sau pacientul incepe sa tuseasca folosind aspirare intermitenta ( manevrand valva de aspirare a sondei cu mana nondominanta) se retrage sonda printr-o miscare de rotatie continua pentru a preveni invaginarea mucoasei in sonda se va efectua fiecare aspiratie cate 10-15 secunde o data pentru a minimaliza leziunile tisulare intre retrageri, se va infasura sonda in jurul mainii dominante pentru a preveni infectarea daca secretiile sunt abundente si groase, se va spala sonda introducand-o in recipientul cu apa sterila si se va aspira se va repeta procedura de aspiratie a bolnavului pana cand nu mai sunt secretii si respiratia nu mai este zgomotoasa dupa aspirare se descarca echipamentul in recipientele de colectare specifice se va spala tubul de conectare de la aspirator cu solutie normal salina sau apa Consideratii speciale: daca pacientul are probleme nazale se va alterna nara pe care se va face aspirarea daca se face nazofaringian

se face anamneza privind deviatia de sept, polipi nazali, obstructii nazale, traumatisme nazale, epistaxis daca nu exista nici o contraindicatie se pregatesc materialele si se pun la indemana se verifica aspiratorul

pentru pacientii care necesita aspirari repetate se poate introduce o pipa in gura pe care se poate face aspirarea fara risc de leziuni sau o sonda nazofaringeala pe care de asemenea, se poate aspira fara a mai solicita mucoasa nazala de fiecare data pacientul va fi supravegheat dupa aspirare pentru a evalua eficienta acesteia si imbunatatirea respiratiei frecventa si durata aspiratiilor va fi in functie de starea pacientului

31. ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI VESTIMENTATIA Toaleta pacientului face parte din ngrijirile de baz, adic din ngrijirile acordate de asistenta medical cu scopul de a asigura confortul i igiena bolnavului. Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii. Toaleta pacientului poate fi: - zilnic - pe regiuni - sptmnal sau baia general n funcie de tipul pacientului, acesta: - n-are nevoie de ajutor - are nevoie de sprijin fizic i psihic - are nevoie de ajutor parial - necesit ajutor complet Obiective: - ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos descuamat i impregnate cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecii i alte substane strine, care ader la piele - deschiderea orificiilor de excreie ale glandelor pielii - nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism - producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor - linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort Principii - se apreciaz starea general a bolnavului , pntru.a evita o toalet prea lung, prea obositoare - se verific temperatura ambiant, pentru a evita rcirea bolnavului - se evit curenii de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor - se izoleaz bolnavul (dac e posibil printr-un paravan) de anturajul su - se pregtesc n apropiere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei patului i a bolnavului i pentru prevenirea escarelor - bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur - se descoper progresiv numai partea care se va spla - se stoarce corect buretele sau mnua de baie, pentru a nu se scurge apa n pat sau pe bolnav - se spunete i se cltete cu o mn ferm, fr brutalitate, pentru a favoriza circulaia sanguin - apa cald trebuie s fie din abunden, schimbat de cte ori este nevoie, fr a se lsa spunul n ap - se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile - se mobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele predispuse escarelor - ordinea n care se face toaleta pe regiuni: splat, cltit, uscat - se mut muamaua i aleza de protecie, n funcie de regiunea pe care o splm Etapele toaletei Se va respecta urmtoarea succesiune: se ncepe cu faa, gtul i urechile, apoi braele i minile, partea anterioar a toracelui, abdomen, faa anterioar a coapselor;

se ntoarce bolnavul n decubit lateral i se spal spatele, fesele i faa posterioar a coapselor, din nou n decubit dorsal, se spal gambele i picioarele, organele genitale externe ngrijirea prului, toaleta cavitii bucale. nainte de a ncepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului - puls, tensiune, respiraie - ce mobilizare i se permite n ziua respectiv, dac se poate spla singur, pe care parte a corpului; toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor i observarea unor modificri - de exemplu, roea, iritaie luarea unor msuri terapeutice; pentru activarea circulaiei sanguine, dup splarea ntregului corp, se fricioneaz cu alcool mentolat ndeosebi regiunile predispuse la escare; pacienii care se pot deplasa vor face baie la du sau la cad, sub supravegherea personalului de ngrijire. de evitat n timpul bii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a pansamentului
NGRIJIREA OCHILOR

prevenirea infeciilor oculare - ndeprtarea secreiilor P regtire materiale - ap, prosop, tampoane din tifon, comprese, manui de baie Scop Pregatirea pacientului - se informeaz (ngrijirea se face n cadrul toaletei zilnice) Tehnica - se ndeprteaz secreiile oculare de la comisura extern spre cea intern, cu ajutorul unui tampon steril - se spal ochii cu mna acoperit cu mnui, se limpezesc i se terg cu prosopul curat - la pacientul incontient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menine supleea corneei, se picur lacrimi artificiale" n fiecare ochi; iar dac ochiul rmne deschis (corneea se usuc), se aplic comprese mbibate n ser fiziologic i se ndeprteaz n mod regulat secreiile oculare.
INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE

Scop - meninerea permeabilitii cilor respiratorii superioare - prevenirea escarelor, infeciilor nazale, n cazul n care pa-cientul prezint sonde introduse pe aceast cale (pentru oxi-genoterapie, pentru evacuarea coninutului gastric). Pregtire materiale tampoane sterile, montate pe bastonae, ser fiziologic, H2O2diluat, tvi renal, mnui de cauciuc Pregatire pacient se informeaz, i se explic necesitatea tehnicii, i se ntoarce capul uor ntr-o parte se cur fosele nazale, fiecare cu cte un tampon umezit n ser fiziologic dac pacientul prezint o sond: -se dezlipete romplastul cu care este fixat -se retrage sonda 5-6 cm -se cur tubul cu un tampon de urmele de romplast -se ndeprteaz crustele de pe mucoasa nazal cu tamponul umezit n ap oxigenat diluat

-se reintroduce sonda gastric, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce n cealalt fos nazal -se fixeaz sonda Ingrijiri ulterioare se controleaz funcionalitatea sondelor dup curarea mucoasei nazale se supravegheaz respiraia pacientului De evitat - contactul minilor cu secreiile nazale
INGRIJIREA URECHILOR

Scop - meninerea strii de curenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern - ndeprtarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor patologice Pregatire materiale - tampoane sterile, montate pe beioare, tvi renal, ap,spun, manu de baie, prosop Pregatire pacientului se informeaz se ntoarce cu capul pe partea opus Tehnica - se cur conductul auditiv extern cu tamponul uscat - se spal pavilionul urechii cu mna acoperit cu mnua de bumbac cu spun, curind cu atenie anurile pavilionului i regiunea retroauricular - se limpezete, se usuc cu prosopul pavilionul urechii i conductul auditiv extern fiecare ureche se cur cu un tampon separat dac prin conductul auditiv extern se scurge LCR sau snge va fi informat medicul Ingrijiri ulterioare - se introduce n conductul auditiv extern un tampon de vat absorbant de evitat introducerea tamponului peste limita vizibilitii (pericol de lezare a timpanului)
NGRIJIREA CAVITII BUCALE

- obinerea unei stri de bine a pacientului - profilaxia cariilor dentare - profilaxia infeciilor cavitii bucale Pregatire materiale - pentru pacientul contient: periu, past de dini, prosop, tvi renal, pahar cu ap - pentru pacientul incontient: comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschiztor de gur, spatul lingual, pens porttampon), glicerin boraxat 20%, tvi renal, mnui Pregatire pacient contient : este aezat n poziie eznd sau n decubit lateral stng, cu prosopul n jurul gtului - incontient : n poziie decubit dorsal, capul ntr-o parte, cu prosopul sub brbie Tehnica - pacientul contient este servit, pe rnd, cu materialele i ajutat s-i fac toaleta cavitii bucale - pacientul incontient se introduce deschiztorul de gur ntre arcadele dentare se terg limba, bolta palatin, suprafaa intern i extern a arcadelor dentare cu tampoane mbibate n glicerin boraxat, cu micri dinuntru n afar se terg dinii cu un alt tampon la sfrit se ung buzele la pacienii incontieni, care prezint protez dentar, aceasta se va scoate, spla i pstra ntr-un pahar mat cu ap Scop

toaleta cavitii bucale la pacientul incontient se poate face i cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mna fiind mbrcat n mnu Ingrijiri ulterioare se strng materialele se aeaz pacientul n poziie confortabil de evitat contactul minilor cu secreia salivar a pacientului sau cu materialul folosit
NGRIJIREA UNGHIILOR

Scop - obinerea unei aparene ngrijite a pacientului - ndeprtarea depozitului subunghial, care conine germeni patogeni - evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacienii cu prurit i de asemenea la pacienii agitai Pregatire materiale - ap, spun, periu, forfecu de unghii, pil, prosop Pregatire pacient pacientul - se informeaz, se aeaz comod, relaxat Tehnica -zilnic: unghiile se spal cu ap i spun i cu periua de unghii. -pentru splarea piciorului, acesta va fi introdus ntr-un lighean cu ap, dup care se va face tierea unghiilor. -se taie unghiile cu atenie, la nivelul degetului, pentru a degaja prile laterale spre a nu se aduna murdria, apoi, se pilesc; -mna sau piciorul se aeaz pe un prosop pe care se adun fragmentele tiate - instrumentele dup utilizare se dezinfecteaz de evitat - lezarea esuturilor adiacente (risc de hemoragie la hemofilici, risc de infecii - panariii - la diabetici)
NGRIJIREA PRULUI

Scop - pentru starea de bine a pacientului - igienic - splare la una-dou sptmni, la pacientul cuspitalizare ndelungat - distrugerea paraziilor - pregtirea pentru examen E.E.G. - pregtirea pentru operaie la fa, nas contraindicaii - fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacieni cu stare general alterat, febrili, cu boli ale pielii capului Zilnic: se face perierea, pieptnarea i, eventual, mpletirea prului Pregatire materiale - pieptene, ampon, spun, usctor, lighean, ap cald, muama, alez, prosoape Pregatire pacient -se informeaz -poziia se alege n funcie de starea sa : eznd pe un scaun eznd n pat decubit dorsal n pat, cu salteaua ndoit sub torace decubit dorsal, oblic n pat Tehnica -temperature 22-24C -nchiderea ferestrelor , evitarea curenilor de aer

-se pregtete patul i se protejeaz cu muama i alez -se umezete prul, se amponeaz -se maseaz uor pielea capului cu pulpa degetului, se spal de dou-trei ori -se limpezete prul din abunden, se acoper cu prosopul uscat -se usuc prul, se piaptn cu blndee Ingrijiri ulterioare -se acoper capul pacientului cu o bsmlu - se reinstaleaz pacientul n poziie confortabil - obiectele folosite se dezinfecteaz
TOALETA INTIM

Scop

Igienic meninerea unei stri de confort fizic Prile intime ale corpului sunt expuse infeciilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplcute, avnd n vedere anatomia i fiziologia lor (pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului, glande, organe excretoare). Se execut de mai multe ori pe zi la pacienii incontieni, cu sonde vezicale, naintea interveniilor chirurgicale n regiunea anal, organe genitale n perioadele menstruale. Pregatire materiale paravan, dou bazinete, tampoane sterile din vat, pens porttampon, can cu ap cald, spun lichid, prosop, mnu de cauciuc, mnu de baie, muama,alez, se controleaz temperatura apei Pregatire pacient se informeaz, se asigur intimitatea se pregtete patul cu muama, pacientul fiind n poziie ginecologic se servete un bazinet pentru a-i goli vezica urinar rmne n poziie ginecologic cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrat Tehnica Dac pacientul este independent, i se pregtesc materialele pentru a se ngriji singur. se mbrac mnua de cauciuc, apoi cea de baie se spal regiunea dinspre simfiza pubian spre anus, turnnd ap i spun lichid se limpezeste abundent se scoate bazinetul se usuc regiunea genital ,anala splarea organelor genitale externe se poate face cu tampoane de vat montate pe pensa porttampon la brbat, se degaj glandul de prepu i se spal cu pruden (se previne ptrunderea spunului n uretr) Ingrijiri ulterioare se ndeprteaz materialele, se aranjeaz patul pacientul este aezat comod de evitat contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anal, prin micri de splare dinspre anus spre simfiza pubian
TOALETA BOLNAVILOR INCONTIENI I COMATOI

Asigurarea igienei corporale bolnavul va fi splat n fiecare zi complet (pe segmente). se va face toaleta parial ori de cte ori s-a murdrit. la femei toaleta genital se va face de mai multe ori pe zi. dup splare se fricioneaz cu alcool mentolat. Igiena cavitii bucale Se ndeprteaz proteza, dac exist , se spal i se pstreaz ntr-un pahar mat cu ap. materiale

- comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschiztor de gur, spatul lingual, pens porttampon), glicerin boraxat 20%, tvi renal, mnui de cauciuc sterile pacientul - n poziie decubit dorsal, capul ntr-o parte, cu prosopul sub brbie tehnica se introduce deschiztorul de gur ntre arcadele dentare se terg limba, bolta palatin, suprafaa intern i extern a arcadelor dentare cu tampoane mbibate n glicerin boraxat, cu micri dinuntru n afar se terg dinii cu un alt tampon la sfrit se ung buzele de evitat contactul minilor cu secreia salivar a pacientului sau cu materialul folosit dimineaa i seara se face toaleta gurii cu un tampon de vat nmuiat n soluie de acid boric 1% sau mueel. limba, buzele, gingiile se vor terge cu glicerin boraxat de 2-3 ori pe zi. buzele vor fi unse cu vaselin i se aplic peste gur un tifon mbibat cu soluie de ser fiziologic. compresa trebuie s se menin umed. Prevenirea uscrii corneei La pacientul incontient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menine supleea corneei, se picur lacrimi artificiale" n fiecare ochi; iar dac ochiul rmne deschis corneea se usuc: Se spal ochii cu acid boric 4%, ceai de mueel. Se acoper ochii cu cte o compres nmuiat n aceeai soluie sau ser fiziologic. Se va instila n sacii conjunctivali cte o pictur de vitamina A de 2-3 ori pe zi. Asigurarea igienei prului Femeile vor fi pieptnate zilnic. Se va spla prul la 1-2 sptmni.
VESTIMENTATIA

Scop : protejarea corpului si asigurarea intimitatii Interventiile asistentei: alegerea lenjeriei in functie de temperatura mediului ambiant;varsta,talie si statura(sa sigure lejeritatea miscarii)de integritatea fizica si psihica a pacientului,pregatirea lenjeriei la indemana pacientului explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate; incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie de capacitatea si limitele sale fizice felicitarea pentru fiecare progres ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea integrala a tehnicii (la nevoie , se efectueaza de catre doua asistente) in cazul afectiunilor la nivelul membrelor superioare, se incepe cu dezbracarea membrului sanatos, imbracarea incepand cu membrul afectat. in cazul afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua. sustinerea membrului paralizat. acordarea de timp suficient pacientului ptr a efectua tehnica. abordarea pacientului cu calm si rabdare. 32. PREGATIREA PENTRU INTUBATIE ORO -TRAHEALA:

Intubarea endotraheala presupune insertia orala sau nazala a unei sonde, prin laringe pana in trahee pentru instituirea mecanica a ventilatiei. Este efctuata de anestezist sau de un asistent specializat pe urgente. Se foloseste intubarea pacientului incaz de urgente majore, cum ar fi stopul cardiorespirator, in epiglotite sau anesteziile care preced interventiile chirurgicale. Avantajele intubarii endotraheale sunt mentinerea functionalitatii cailor aeriene, protectia impotriva aspiratiilor in trahee din tubul digestiv, permite indepartarea secretiilor traheobronsice la pacientii care nu pot tusi eficient, permit ventilatia mecanica. Dezavantajele sunt cresterea riscului de infectie, impiedicarea comunicarii verbale. Intubarea endotraheala este contrindicata pacientilor cu traume severe ale cailor aeriene sau cu obstacole majore, care nu permit introducerea fara riscuri a sondei de intubatie ( la acestia se va efectua cricotirotomie). De asemenea, la pacientii cu leziuni ale coloanei vertebrale se poate contrindica intubarea deoarece este foarte dificil de facut in conditiile in care pacientul nu trebuie sa fie deloc mobilizat. Materiale necesare: sonde de intubatie de diverse marimi confrom statututlui fizic al pacientului seringi de 10 ml stetoscop manusi laringoscop cu bateria incarcata si lame de laringoscop de diverse marimi si curburi anestezic local sb forma de spray lubrefiant pe baza de apa ( ca sa poata fi absorbit prin membrana mucoasei) leucoplast echipament de aspirat pipa guedel trusa de urgenta balon ruben circuit ventilator steril baterie de rezerva pentru laringoscop Pregatirea echipamentului: se selecteaza sonda necesara ( 2,5-5,5 mm necurbata pentru copii, 6-10 mm curbata pentru adulti. Marimea obisnuita pentru femei este de 7,5 mm iar pentru barbati de 9 mm) se verifica daca laringoscopul este incarcat, atasand cea mai potrivita lama daca nu se aprinde lumina laringoscopului se va inlocui bateria se va desface sonda prin tehnica sterila si se va aplica direct pe capatul sau lubrefiant pe baza de apa se va atasa seringa de 10 ml la capatul balonasului si se va umfla apoi se va dezumfla ( se va verifica daca balonasul nu este spart) deseori este necesara folosirea unui mandren pentru a usura intubarea. Acesta trebuie lubrefiat pe toata suprafata sa. Se va introduce apoi mandrenul in sonda de intubatie. Capatul distal al mandrenului nu trebuie sa depaseasca sonda pentru a nu rani corzile vocale in timpul introducerii ( se va introduce pana la aproximativ 1,5 cm de capatul distal al sondei) se vor pregati echipamentul de aspirat pentru a fi folosit imediat daca pacientul este in pat, se va indeparta tablia patului pentru a facilita accesul intubatorului

toate aceste pregatiri trebuie facut foarte repede si folosind o tehnica sterila

Consideratii speciale: intubatia orotraheala este preferata in urgene cele nazotraheale deoarece permite un acces mai usor si mai rapid intubatia orotraheala este greu tolerata de pacientii constienti deoarece provoaca tuse, salivatie, greata ca si complicatii pot apare: aspirarea de sange , secretii sau continut gastric, bronhospasm, leziuni ale buzelor si dintilor, edem laringeal, stenoza si necroza traheala etc intubaia nasotraheal are avantajul unui confort crescut pentru pacient, o poziionare mai puin dificil a capului i gtului n cursul manevrei de introducere a sondei i o mai bun stabilizare a sondei; ns datorit diametrului mai mic al sondei i al curburii accentuate ceea ce se traduce printr-o rezisten mai mare la trecerea fluxului de aer prin tub, fa de o sond plasat orotraheal - este mai dificil de realizat aspiraia traheobronsic i ventilatia mecanica

33. ASPIRATIA TRAHEALA: Aspirarea traheala ajuta la indepartarea secretilor din trahee si bronhii prin introducerea unei sonde cuplate la aspirator fie prin gura, fie prin nas, prin traheostoma, prin canula traheostomica, sau prin sonda endotraheala. De asemenea, aspirarea traheala produce tuse ceea ce ajuta la mobilizarea secretiilor. Prin aspirare traheala se poate preveni pneumonia rezultata ca urmare a stagnarii secretiilor in caile aeriene. Aspirarea traheala se va face ori de cate ori este nevoie si necesita o tehnica sterila. Materiale necesare: sursa de oxigen ( portabila sau in perete) , balon Ruben cu masca detasabila aspirator portabil sau de perete recipient de colectare sonde de aspirare de diverse marimi manusi sterile si nesterile seringa pentru balonas solutie normal salina lubrefiant pe baza de apa

Pregatirea echipamentului: se alege o sonda de aspiratie de marime potrivita diametrul sondei nu trebuie sa fe mai mare de jumatate din diametrul traheostomei sau sondei de intubatie pentru a minimaliza hipoxia in timpul aspirarii se ataseaza recipientul de colectare al aspiratorului si se conecteaza la tubul acestuia Implementarea: se verifica semnele vitale ale pacientului, zgomotele respiratorii si starea generala pentru a putea face comparatie cu starea pacientului de dupa aspirare este indicat sa se verifice concenratia gazelor sangvine prin recoltaea de sange arterial

se verifica capacitatea pacientului de a respira profund si de a tusi, deoarece aceste manevre pot mobiliza secretiile spre partea superioara a arborelui traheobronsic, ajutand la aspirarea lor daca se va efectua aspirare nasotraheala se va face un istoric al pacientului in ceea ce priveste deviatia de sept, polipii nazal, epsitaxis, traume nazale etc se spala mainile si se pune echipamentul de protectie se explica procedura pacientului chiar daca nu este total constient va fi atentionat pacientl ca aspirarea ii poate provoca tuse tranzitorie si reflex de voma se pozitioneaza pacientul in pozitie semisezanda pentru a usura expansiunea plamanilor si tusea productiva se toarna in doua recipente sterile solutie normal salina intr-unul si o solutie sterila in altul folosind tehnica sterila se va deschide folia protectoare a sondei de aspirat si apoi se vor pune manusi sterile considerand mana dominanta sterila si cea nondominanta nesterila folosind mana sterila se va lua sonda de aspirare, se va tine infasurata in jurul mainii pentru a nu atinge nimic nesteril cu ea cu cealalta mana, nesterila se conecteaza capatul sondei la furtunul de la aspirator si se seteaza acesta la valori cuprinse intre 80 si 120 mmHg. Se va acoperi cu degetul portul de aspirare a sondei pentru a se verifica functionalitatea aspiratorului cu mana sterila se va introduce varful cateterului in reipientul steril cu solutie normal salina pentru a se lubrefia exteriorul sondei ( in felul acesta se reduc eventualele leziuni ce apar in timpul insertiei sondei de aspirare) apoi se introduce cateterul in solutia sterila, se acopera portul sondei de aspiratie si se aspira o mica cantitate pentru a lubrefia si interiorul cateterului ceea ce ajuta la trecerea secretiilor prin sonda pentru aspirarea nazotraheala se lubrefiaza varful sondei de aspiratie cu un lubrefian steril pe baza de apa se oxigeneaza pacientul inainte de aspirare ( daca este neintubat i se cere sa respire adanc de cateva ori, daca este intubat, se va deconecta dela ventilator si se va ventila manual pentru a avea o concentratie mare de oxigen

Insertia sondei de aspiratie nazotraheala la un pacient neintubat: se indeparteaza sursa de oxigen daca este cazul folosind mana nondominanta se ridica nara pe care se va introduce sonda sonda prin nara prin miscari blande de rotatie pentru a-i facilita inaintarea in inspirul pacientului se va introduce cat mai repede sonda, fara a face aspiratie in timpul inserarii daca pacientul incepe sa tuseasca cand sonda ajunge in laringe se va opri inaintarea si se va incepe doar in inspirul pacientului Insertia sondei de aspiratie la un pacient intubat: daca se foloseste un sistem inchis de aspirare a pacientului intubat, acesta va avea sonda de aspiratie, invelita intr-un plastic etans, protector, atasata intre sonda de intubatie si ventilator. Va putea fi folosita de mai multe ori fara a se atinge decat plasticul. Se va putea face aspirarea in timp ce pacientul este ventilat, reducand astfel hipoxia. Sistemul inchis de aspirare previne aparitia infectiilor daca se foloseste un sistem deschis de aspirare al pacientului intubat, cu mana nesterila se deconecteaza pacientul de la ventilator si se introduce cu mana sterila sonda de aspiratie prin sonda de intubatie

Aspirarea : dupa insertia sondei de aspirare , se va acoperi intermitent portul de aspirare al acesteia folosind policele mainii nesterile, folosindu-se simultan mana sterila pentru a misca si roti sonda intre degete nu se va aspira mai mult de 10 secunde o data pentru a preveni hipoxia daca pacientul este intubat se va folosi mana nondominanta pentru a stabiliza sonda de intubatie in timp ce se va scoate cea de aspiratie, pentru a preveni detubarea accidentala a pacientului se va reconecta pacientul la ventilator sau la alta sursa de oxigen inainte de a continua aspirarea pentru a preveni sau ameliora hipoxia se supravegheaza pacientul si este lasat sa se odihneasca cateva minute intre aspirari se va observa aspectul si culoarea seretiilor. Daca sunt vascoase se va curata sonda in solutie salina aspirand pentru a le indeparta se va observa si notifica medicului aparitia de sange in secretii (rosu insemna sange proaspat, maro insemna sange vechi), culoare anormala ( normal, secretiile sunt translucide) sau alte modificari dupa aspirare pacientul trebuie hiperventilat scurt timp fie mecanic fie manual

34. PREGATIREA PENTRU TRAHEOSTOMIE: Traheotomia presupune crearea unui orificiu ( traheostomie) in trahee si introducerea unui tub special pentru mentinerea permeabila a caii aeriene astfel obtinute. Aceasta procedura se face cand orice alta metoda de a elibera caile aeriene esueaza ( edem laringeal, tumora, corp strain) sau cand intubatia endotraheala este contraindicata. Traheotomia permite ventilarea bolnavului, aspirarea la pacientii care nu pot tusi eficient, previne aspirarea secretiilor de catre pacientii comatosi. Traheotomia se efectueaza de catre medic ajutat de una sau doua asistente. Se poate efctua din timp, cu pregatire, sau de urgenta, chiar la patul bolnavului. Materiale necesare: tub ( canula) de traheostoma de marime adecvata dilatator de trahee steril comprese sterile camp steril manusi sterile halat stetoscop echipament de aspirat seringi anestezic local sursa de oxigen si echipament de adminstrare a oxigenului trusa de urgenta ventilator cu circuit steril pregatit bisturiu fire de sutura foarfeca sterila pense sterile betadina paduri alcoolizate

Pregatirea echipamentului: sunt necesare doua asistente: una va sta langa pacient si alta va aduce toate materialele necesare se vor desface folosind tehnica sterila materialele necesare Implementarea: se va explica procedura pacientului chiar daca acesta nu este total constient se asigura intimitate se asigura ventilatie pana cand este efectuata traheotomia se plaseaza o aleza un prosop rulat sub umerii pacientului si se va pozitiona gatul in hiperextensie se va oferi medicului pensa sterila si compresa sterila cu betadina pentru a dezinfecta zona se va oferi medicului anestezicul intr-o seringa conform indicatiilor sale imediat dupa ce medicul va efectua stomizarea traheee, asistenta o va aspira de sange si secretii care o pot obtura sau pot fi aspirate in plamani asistenta introduce aer in balonasul canulei pentru a fixa, va adapta canula la ventilator sau la alta modalitate de adminstrare a oxigenului asistenta isi va pune manusi sterile, va face pansament cu comprese sterile si va fixa canula cu banda de fixare ( de obicei exista truse pregatite cu toate echipamentele necesare anumitor maenevre. In trusa de traheotomie se va gasi si banda de fixare specifica securizarii canulei) se vor arunca materialele in recipientele specifice de colectare se poate face o radiografie pentru a vedea daca este corect amplasata canula Consideratii speciale: se vor masura semnele vitale ale pacientului la fiecare 15 minute in prima ora dupa traheotomie se va supraveghea pacientul cu atentie pentru a depista din timp eventualele semne de infectie( traheotomia se va face folosind o tehnica sterila, dar daca acest lucru nu se face in spital si e face de urgenta, respectarea tehnicii sterile este imposibila) se vor plasa in permanenta urmatoarele echpmaente la patul bolnavului cu traheostoma: echipament de aspiratie, alte canule sterile ( una de aceeasi marime si una mai mica ) pentru a fi inlocuita cea veche daca iese accidental, un dilatator de trahee steril reintroducerea unei canule trebuie facuta cu mare grija pentru a nu provoca traume traheale, perforatii compresii, asfixieri Complicatii: Cele mai multe complicatii pot apare in primele 4 ore de la efectuare traheotomiei: hemoragie la locul inciziei care poate determna aspirarea de sange sangerare sau edem traheal care poate cauza blocarea cailor aeriene aspirarea secretiilor; introducerea aerului in cavitatea pleurala cauzand pneumotorax hipoxie si acidoza, stop cardiac emfizem subcutanat 35. PREGATIREA PENTRU VENTILATIA MECANICA: ventilatia mecanica introduce si scoate aerul din plamanii pacientului. desi ofera ventilatie, aparatura nu poate oferi si schimbul de gaze

ventilatia mecanica ofera presiune negativa sau pozitiva pentru a ventila pacientul asistenta va trebui sa aiba pregatite circuitele pentru ventilator si sa stie sa le monteze in caz de urgenta de asemenea, asistenta trebuie sa supravegheze pacientul ventilat mecanic cand este posibil, se va explica procedura pacientului, sau familiei acestuia pentru a-i reduce anxietatea se face o investigatie amanuntita a pacientului inclusiv gazele sangvine pentru a stabili punctul de pornire al terapiei se va aspira pacientul ori de cate ori va fi nevoie se seteaza alrmele ventilatorului si se adauga umidificatorul se verifica periodic conectarea dintre sonda si ventilator si se ausculta pacientul urmarindu-i-se miscarile pieptului se reevalueaza satrea pacientului dupa aproximativ 30 de minute de la incepera ventilatiei mecanice pentru a vedea daca aceasta este eficienta sau trebuie modificata se verifica tubulatura ventilatorului pentru a observa formarea condensului. Daca s-a format condens pe tubulatura se va decupla rapid ventilatorul si se va scutura tubulatura intr-un recpient pentru a indeparta apa formata deoarece poate fi aspirata de pacient. Condensul nu se va goli niciodata in umidificator, deoarece el poate fi deja contaminat cu secretiile pacientului se verifica termometrul atasat ventilatorului pentru a verifica daca temperatura aerului adminstrat pacientului este apropiata de cea a corpului sau se va schimba si curata tubulatura ventilatorului la un interval de aproximativ 48-72 de ore sau si mai des daca este nevoie cand se indica se incep manevrele de desprindere treptata a pacientului de ventilator se va schimba periodic pozitia pacientului intubat si se vor face exercitii pasive cu extremitatile sale. Cand pacientul este mutata sau se schimba tubulatura se va avea grija ca sa nu ajunga in plamanii sai condensul format pe tubulatura ventilatorului se va verifica circulatia periferica a pacientului cat si volumul diurezei pentru a observa din timp eventualele semne de scadere a debitului cardiac pacientul intubat este sedat si curarizat ( acestea trebuie administrate impreuna doarece curarizantele nu afecteaza nivelul de constienta a pacientului ), deci, cu atat mai mult trebuie atent supravegheat pentru a-i suplini nevoile pe care nu le poate exprima trusa de urgenta trebuie intotdeauna sa fie intotdeauna la indemana in cazul unui pacient curarizat pentru a putea interveni rapid in caz de detubare accidentala se vor spala periodic si acoperi ochii pacientilor intubati sedati si curarizati se ofera intimitate, lumina sa nu fie puternica si sa fie liniste pentru ca pacientul sa se poata odihni ( oboseala poate intarzia momentul desprinderii de ventilator si recapatarii respiratiei spontane

36. EFECTUAREA VENTILATIEI MANUALE: Ventilatia manula se face cu ajutorul balonului Ruben care are un dispozitiv de atasare la masca, la sonda de intubatie, la traheostoma, sau masca, putand astfel ventila mecanic orice tip de pacient. De obicei folosita in urgente, ventilatia manuala poate fi folosita si temporar, pacientul este decuplat de la ventilator pentru aspiratie, schimbarea sau repozitionarea sondei, inainte de intubare, inainte de aspirare , in timpul transportului unui pacient intubat. Oxigenul administrat prin ventilatia mecanica poate imbunatati un sistem cardiorespirator compromis. Materiale necesare:

balon Ruben masca sursa de oxigen ( portabila sau in perete) manusi tub conector la sursa de oxigen

Pregatirea echipamentului: chiar daca pacientul este intubat sau traheostomizat, se va alege si o masca de marime potrivita care se va atasa la balon se ataseaza balonul la sursa de oxigen si se va ajusta rata in functie de nevoile pacientului Implementarea: se pun manusile inainte de folosirea balonului se verifica caile aeriene superioare ale pacientului pentru depistarea eventualilor corpi straini si, daca este posibil, vor fi inlaturati, acest lucru putand duce la revenirea respiratiei spontane a pacientului de asemenea, se aspira pacientul pentru a indeparta eventualele secretii ( indiferent daca este sau nu intubat sau traheostomizat) daca se poate, se va indepata tablia patului si se va sta la capul pacientului, in spate, pacientul avand capul si gatul in hiperextensie pentru a alinia caile aeriene si a usura resuscitarea daca pacientul este intubat, se va scoate masca de la balon si se va atasa balonul la sonda de intubat sau la traheostoma apoi se va cupla la balon prelungirea de la sursa de oxigen. Daca pacientul este neintubat si netraheostomizat, se va pune masca pe fata ( pe nas, gura si barbie), se va atasa balonul la masca si apoi se va atasa la balon prelungirea de la sursa de oxigen se mentine mana nondominanta pe masca pentru a o mentine etansa pe fata, iar cu mana dominanta se va comprima balonul la fiecare 5 secunde pentru un adult, oferind astfel aproximativ 1l de oxigen pe minut. La copii se va comprima balonul la fiecare 3 secunde compresia pe balon se va face odata cu inspirl pacientului daca acesta respira. Niciodata nu se va face compresie pe balon in timpul expirului pacientului se va supraveghea pacientul pentru a observa daca pieptul se ridica si coboara in concordanta cu compresiile balonului. Daca nu apar miscarile respiratorii, se reverifica pozitia cailor aeriene si permeabilitatea lor Consideratii speciale: daca pacientul are traumatisme cervicale se va evita hiperextensia capului , folosindu-se in schimb subluxatia de mandibula pentru alinierea cailor aeriene se va observa daca pacientul varsa. Daca varsa, se va opri manevra, se va aspira imediat si apoi se va continua ventilatia ventilatia manuala insuficienta apare de obicei datorita marimii mainii resuscitatorului care nu poate face compresiile eficeint. De aceea este necesara prezenta a doua persoane pentru ventilatia manuala Complicatii: aspirarea lichidului de vasatura, care poate duce la pneumonie distensie gastrica

37. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Def. Meninerea temperaturii n limite normale este necesitatea organismului de a conserva o temperatur la un grad aproximativ constant, pentru a-i menine starea de bine. Temperatura corpului se menine constant datorit echilibrului dintre termogenez i termoliz (centri termoreglatori situai n hipotalamus). Scop: evaluarea fciei de termoreglare i termogenez. Locuri de msurare Axil Plica inghinal Cavitatea bucal Rect Vagin Materiale necesare -Termometru maximal -Casolet cu tampoane de vat i comprese sterile - Recipient cu soluie dezinfectant -tav medical -lubrifiant -alcool medicinal -ceas -pentru msurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate i termometre electronice Tehnica In cazul n care nu sunt indicaii speciale, temperatura se msoar de dou ori pe zi, dimineaa (ntre orele 7-8) i seara (ntre orele 18-19) Se face informarea pacientului; se solicit colaborarea lui Asistenta se spal pe mini Se scoate termometrul din soluia dezinfectant (cloramin 5), se cltete i se terge cu o compres. Se verific nivelul mercurului; dac nivelul mercurului este ridicat, se scutur termometrul pn nivelul scade sub 36C; se verific integritatea termometrului. Msurarea n axil -Se aeaz pacientul n poziie decubit dorsal sau eznd. -Se ridic braul pacientului se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului -Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei paralel cu toracele. -Se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui -dac pacientul este slbit, agitat, precum i la copii, braul va fi meninut n aceast poziie de ctre asistent. -Termometrul se menine timp de 10 minute. -Temperatura axilar reprezint temperatura extern a corpului, ea fiind cu 0,4 -0,5 grade mai joas dect cea central Msurarea rectal -Se lubrifiaz termometrul -Se aeaz pacientul n decubit lateral, cu membrele inferioare n semiflexie, asigurndu -i intimitatea; la sugari poziia este decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate, asistenta inndu-i membrele inferioare cu mna stng sau decubit ventral - Se introduce bulbul termometrului n rect, prin micri de rotaie i naintare -termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii -se menine termometrul 3 minute. -Temperatura msurat rectal este mai mare dect cea msurat axilar cu 0,4-0,5 grade

-Msurarea temperaturii n rect este contraindicat la pacienii agitai i la cei cu afeciuni rectale msurarea n cavitatea bucal -se introduce termometrul n cavitatea bucal sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare; -pacientul este rugat s nchid gura i s respire numai pe nas -se menine termometrul timp de 5 minute. -Msurarea temperaturii n cavitatea bucal este contraindicat la copii, la pacienii agitai , la cei cu afeciuni ale cavitii bucale ; -Cu 10min nainte de msurare pacientul nu va consuma lichide reci sau calde i nu va fuma. Msurarea n vagin - Urmrete aceleai etape ca la msurarea rectal, introducndu-se termometrul n vagin - Este contraindicat n bolile aparatului genital feminin - Valoarea ei este mai mare cu 0,5 dect cea axilar Dup msurare se citete gradaia, se spal termometrul i se introduce n recipientul cu soluie dezinfectant cloramin 5 care se schimb i se eticheteaz zilnic. Temperatura obinut se va nota n foaia de temperatur cu pix de culoare albastr, fiecare linie orizontal corespunznd la dou diviziuni de grad. Se unesc valorile de diminea i sear de-a lungul unei perioade de timp pentru obinerea curbei termice. valori normale 36, 37 38. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur, osos i este sincron cu sistola ventricular. Scop: evaluarea funciei cardiovasculare. Se apreciaz: ritmul, amplitudinea, frecvena i celeritatea. Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos: a.temporal_superficial (la copii) a.carotid regiunea apical (vrful inimii) a.humeral a.radial a.femural la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului) a.tibial a.pedioas Materiale necesare: pix culoare roie ceas cu secundar Tehnica pregtirea psihic se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute reperarea arterei fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului se numr pulsaiile timp de 1 minut

Consemnarea valorii obinute se face printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal reprezint 4 pulsaii. i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei. n unele documente se noteaz cifric. Normal 60, 80 p/m 39. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI Scop: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , al apariiei unor complicaii i al prognosticului Elemente de apreciat - Tipul respiraiei - Amplitudinea micrilor respiratorii - Ritmul - Frecven Materiale necesare - Ceas cu secundar - Creion de culoare verde / pix cu past verde - Foaia de temperatur Interveniile asistentei - Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat - Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui - Numrarea inspiraiilor timp de un minut - Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare linie orizontal a foii reprezint dou respiraii) - Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pt.obinerea curbei - n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile respiraiei: Exp. Rs = 20 resp/min Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat - Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a micrilor respiratorii - Pentru foile de temperatur n care respiraia este nscris cu valori ce cresc din 5 n 5 fiecare linie orizontal reprezint o respiraie 40. MASURAREA SI NOTAREA T A TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali. Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor). Se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea diastolic(minim) = elemente de evaluat. loc de msurare artera humeral a.radial(electronic) Materiale - tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice) - stetoscop biauricular - tampon de vat - alcool - pix de culoare roie metode

auscultatorie palpatorie oscilometric Tehnic metoda auscultatorie pregtire psihic repaus timp de 5 minute se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar a manetei se introduc olivele stetoscopului n urechi se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim) metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii; se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tens. max. valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula: TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2 diferena dintre TAmax i TAmin s.n. tensiune diferenial i nu are voie s fie mai mic de 30mmHg are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate Valoare normala 130 /80 mmHg -se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare roie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur -se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat -n alte documente medicale se noteaz cifric. 41. MASURRAREA SI NOTAREA DIUREZEI Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore. Scop: Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra altor mbolnviri Cunoaterea volumului diurezei Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total de urin emis Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul (intrri ieire). Materiale necesare se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la aceeai or Pentru o determinare corect

1.pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la prima emisie, se arunc 2.se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi, la aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie De reinut golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat, cristale de timol recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat, se ine la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore pentru examene chimice-se recolteaz 100ml de urin Precizare. Pentru determinarea toleranei la glucide, 100 ml de urin se vor recolta din cantitatea total de pe 24 de ore Notarea diurezei Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei respective spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 ml de urin cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500ml. 42. PREGATIREA PENTRU EXPLORARI FUNCTIONALE,EFECTUAREA EKG Explorarea funcional a aparatului cardiovascular (EKG,) Explorrile cardiovasculare urmresc: - stabilirea capacitii funcionale i a posibilitilor de adaptare la efort a inimii i a vaselor sanguine; - evidenierea tulburrilor funcionale incipiente, precizarea gradului i intensitii acestor tulburri; - stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul funcional. Tulburrile aparatului cardiovascular reprezint de multe ori rsunetul mbolnvirii altor organe, de aceea probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea funcional a inimii i a vaselor este influenat i de factori externi (surmenaj, emoii, abuz de alcool, nicotine). Din aceste considerente bolnavii trebuie pregtii n mod corespunztor. Electrocardiograma = nregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. E.C.G. este o metod de investigaie extrem de preioas n diagnosticul unei cardiopatii n general, n suferinele miocardo-coronariene n special, i totodat este o metod de a recunoate o boal de inim care evolueaz clinic latent, cnd se efectueaz E.C.G.-ul de efort. REINEI: Ea este interpretat ntotdeauna de medic n lumina datelor clinice. nregistrarea electrocardiogramei se face cu aparate speciale numite electrocardiografe, de diferite tipuri. Legtura ntre bolnav i aparat se face printr-un cablu bolnav". La extremitatea distal a cablului sunt ataate plcuele metalice - electrozii (n numr de 10) necesari pentru nregistrarea a 4 derivaii standard i unipolare i 6 precordiale (V1-V6). Pregtirea bolnavului 1. Se pregtete bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nltura factorii emoionali 2. Se transport bolnavul n sala de nregistrare, de preferin cu cruciorul, cu 10 - 15 min. nainte de nregistrare 3. Aclimatizarea bolnavului cu sala de nregistrare 4. Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaii i va fi rugat s-i relaxeze musculatura. Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaz pe prile moi ale extremitilor plcile de metal ale electrozilor. Sub placa de metal a electrozilor se aeaz o pnz nmuiat ntr-o soluie de electrolit (o lingur de sare la un pahar de ap) sau past special pentru electrozi.Cei 10 electrozi (4 pentru membre i 6 precordiali) se fixeaz pe bolnav n felul urmtor: - montarea electrozilor pe membre: rou = mna dreapt; galben = mna stng; verde = picior stng; negru = picior drept - montarea electrozilor precordiali V1= spaiul IV intercostal, pe marginea dreapt a sternului V2 = spaiul IV intercostal, pe marginea stng a sternului V3 = ntre V2 i V4 V4 = spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular (apex) V5 = la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar stng V6 = la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng ATENIE! Aplicarea cu foarte mare precizie a electrozilor, respectnd toate indicaiile prescrise, garanteaz o nregistrare corect i fr artefacte. Pregtirea aparatului: Aparatul va fi legat la priza de mpmntare. Verificarea poziiei corecte a butoanelor i clapelor Punerea n funciune a aparatului Aparatul poate fi pus n funciune cu ajutorul clapei 3 n poziia Apsat" verificndu-se scala-indicator de funcionare care trebuie s indice zona verde a scalei instrumentului. Dup 3 - 5 minute de stabilizare a funcionrii se poate trece la testarea aparatului Testarea aparatului (nregistrarea testului etalon) nregistrarea electrocardiogramei DI , DII ,DIII nregistrarea derivaiilor unipolare i precordiale Terminarea nregistrrii : Dup terminarea nregistrrii se scoate din funciune aparatul prin trecerea clapetei 3 n poziia neapsat se ndeprteaz electrozii de pe pacient. Notarea electrocardiogramei. Asistenta noteaz pe electrocardiogram: numele, prenumele pacientului, vrsta, nlimea, greutatea; menioneaz medicaia folosit; data i ora nregistrrii; viteza de derulare; semntura celui care a nregistrat INTERPRETARE Pe o electrocardiogram normal definim: 1. Unde - convenional numite P, Q, R, S, T, U. 2. Segmente - distanta dintre dou unde (PQ),(ST). 3. Intervale - unda + segment (PQ cuprinde unda P + segmentul PQ), (QT cuprinde unda QRS + segmentul ST + unda T), (TP - linia izoelectric). ntre dou cicluri cardiace se nregistreaz linia zero potenial (linia izoelectric). Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se gsesc dedesubtul ei su nt negative. Intervalul PQ se msoar de la nceputul undei P i corespunde timpului n care stimulul strbate atriile de la nodul sinusal Keith-Flack pn la nodul atrio-ventricular (AschoffTawara). Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi (normal 0,12" - 0,21"). Unda P i segmentul PQ reprezint expresia electric a activitii atriilor. Undele QRS, segmentul ST i unda T reprezint expresia electric a activitii ventriculare. 43. ALIMENTATIA PRIN GASTROSTOM - Punerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidental sauvoluntar de substane caustice.- Asigurarea aportului hidric i nutriional inaintea interveniei pentruesofagoplastie

PREGTIREA MATERIALELOR - O palnie din plastic- Recipientul cu lichid alimentar (sup, ceai)- Regimul de stenoz esofagian: alimente solide tocate mrunt i pasate- Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sond PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC:- Oferii pacientului informaii clare, accesibile despre modul de alimentare pestoma pentru a-i reduce teama i a obine colaborarea sa- Incurajai pacientul s se alimenteze singur pentru a-i recpta autonomia b) FIZIC:- Asezai pacientul in poziie ezand, pe marginea patului sau pe un scaun cusptar, astfel incat sonda s fie meninut in poziie vertical, paralel cutoracele EFECTUAREA PROCEDURII: Explicai pacientului care se alimenteaz singur: - s-i spele mainile - s indeprteze dopul de la sond - s adapteze palnia la captul sondei meninand-o in poziie vertical - s introduc pe rand felurile de mancare din regimul de stenoz, astfel: - lichidul s-l toarne incet pe palnie, nu mai mult de 100 ml o dat pentrua nu destinde brusc stomacul - alimentul solid pasat s-l verse in palnie i s-l imping pe sond cu ajutorul baghetei de plastic sau lemn - s adauge din cand in cand lichid alimentar, pentru a uura inaintarea alimentului pasat - s nu introduc la o "mas" mai mult de 400 g de alimente pasate datorit tulburrilor de digestie i de absorbie existente - s termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spla lumenul sondei - s astupe captul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc - s fixeze sonda in poziie vertical, paralel cu toracele - s evite poziia de decubit dorsal dup mas intrucat favorizeaz"regurgitarea" coninutului pe sond - s-i spele mainile dup mas 44, ALIMENTATIA PRIN SONDA NAZO-GASTRIC Introducerea alimentelor in stomac folosind sonda nazo-gastric la: - Pacienii incontieni, - Pacienii cu tulburri de deglutiie, - Pacienii cu negativism alimentar, cu intoleran sau hemoragii digestive, - Pacienii operai pe tubul digestiv i organele anexe, - Pacienii cu stricturi esofagiene i ale cardiei, care impiedica ptrunderea bolului alimentar din cavitatea bucal in stomac PREGTIREA MATERIALELOR Pe o tavi medical se vor pregti: - Sonda gastric, sonda duodenal Einhorn, sonde intestinale din cauciuc sau sondedin polietilen - Palnie, tub de cauciuc, prestub - Soluie de cocain 2% - Glicerin sau ulei de vaselin pentru lubrefiere - Leucoplast- SeringiAparat de perfuzie a alimentelor Tava medical, muama - Mnui de unic folosin - Raia de lichide alimentare - Amestecuri alimentare: ou crude, lapte, zahr, cacao, sare, vitamine, unt,smantan EFECTUAREA PROCEDURII:

- Splai mainile i imbracai mnui - Introducei sonda gastric, verificai poziia acesteia i fixai extremitatealiber a sondei cu leucoplast de faa i urechea pacientului (vezi tubajul nazogastric) - Controlai coninutul gastric i la nevoie aspirai staza - Folosii amestecurile preparate pentru alimentarea pe sond, lipsite de grunjisau alte conglomerate, care ar putea astupa sonda (vor fi strecurate prin tifonimpturit in 8 straturi) - Pregtii aparatul de perfuzie, umplei rezervorul picuratorului, eliminaiaerul din tubul de legtur i racordai perfuzorul la sond - Introducei raia zilnica in 4-6 doze, foarte incet, cu aparatul de perfuzieataat la extremitatea liber a sondei - Inclzii lichidul alimentar la temperatura corpului - Verificai viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de200-250 ml intro or - Administrai pe sond 200-300 de ml de ap pentru splarea perfuzorului i asondei, apoi insuflai puin aer, pentru a o goli complet i inchideiextremitatea liber cu o clam Hoffmann sau o pensa Pean, impiedicand picurarearmielor de lichid din sond in faringe i laringe, acestea putand fi aspiratede bolnavul incontient, lipsit de reflexul tusei. - Asigurai-v c pacientul primete raia adecvat, cantitativ i calitativ i ise asigur necesarul de lichide INGRIJIREA PACIENTULUI - Aezati pacientul intr-o pozitie comoda -Urmrii pacientul pentru a sesiza apariia greurilor, vrsturilor, balonrii,crampelor, diareei - Indeprtai sonda cand se termin indicaia de alimentare artificial,respectand paii de la tubajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic(2-3 zile - sondele de cauciuc, 4-7 zile sondele de polietilen) - Lasai un interval liber de 6-8 ore pe timpul nopii pan la montarea unei noisonde, pentru refacerea circulaiei la nivelul mucoasei i, dac nu exist ocontraindicaie, schimbai nara - Mobilizai sonda rmas pe loc pentru a evita lezarea mucoasei- Verificai dac senzaia de foame a disprut sau a diminuat REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Indeprtai mnuile i materialele folosite in containere speciale; - Splai-v mainile RECOMANDRI- Sondele de cauciuc pot fi lsate pe loc 2-3 zile, meninerea lor peste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale - Sondele de polietilen pot fi meninute i tolerate mai mult, pan la 4-7 zile. - Este recomandabil ca sonda s fie mobilizat de mai multe ori in cursul zilei,favorizand prin aceasta circulaia sanguin normal la nivelul suprafeelor apsate de ea; - La 3-5 zile, sonda trebuie indeprtat pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dupcare se va putea reintroduce, ins prin nara de parte opus. - Este important ca alturi de aportul caloric i vitaminic, pacientul s primeasc i raia corespunztoare de lichide pentru acoperirea necesitilor hidrice care trebuie calculate exact. 45. ALIMENTATIA ACTIV / PASIV Asigurarea necesitilor calorice i calitative in funcie de varsta i stareaorganismului Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice i prevenirea cronicizrii unor imbolnviri PREGTIREA MATERIALELOR

- Vesel i tacamuri- Can simpl - Can special cu cioc sau in funcie de starea pacientului, tub pentruadministrarea lichidelor - Tav, crucior pentru alimente - Alimente conform regimului recomandat - ervetele de mas- 2 prosoape (ervete) pentru protecia lenjeriei de corp i pat PREGTIREA PACIENTULUI: - Afeciune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese - Posibilitile de mobilizare, dac pacientul este imobilizat, dac are indicaiede repaus - Posibilitatea de a-i folosi membrele superioare i nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de alt persoan- pasiv) - Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricii alimentareinainte sau dup acestea - Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dup mas - Preferinele alimentare ale pacientuluia) PSIHIC: - Stimulai autonomia - Explicai pacientului importana alimentaiei i a respectrii regimului pentruevoluia favorabil a bolii FIZIC: - Respectai recomandrile cu privire la mobilizarea ei asigurai pacientul de ajutorul dumneavostr - Ajutai pacientul s se spele pe maini - Aezai pacientul intr-o poziie confortabil in raport cu starea sa general: ezand la mas in salon sau in pat Semiezand pentru pacientul care se poate ridica puin In decubit lateral stang dac pacientul este dreptaci, cu capul uor ridicat EFECTUAREA PROCEDURII: - Verificai dac sunt indeplinite condiiile pentru servirea mesei: salonul esteaerisit, au fost indeprtate plotile i urinarele, nu se fac tratamente, nu seface curat in salon - Identificai pacientul i regimul alimentar recomandat - Ajutai pacientul s-i spele mainile - Pregtii alimentele pe o tav acordand atenie aspectului esthetic - Imbrcai un halat curat i manuia)Alimentarea activServirea mesei la pat in poziie ezand sau semiezand - Aezai pacientul in poziie confortabil - Protejai lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dac este cazul - Aezai tava cu alimente in faa pacientului sau adaptai o masu special - Ajutai pacientul s taie alimentele dac este necesar - Observati daca pacientul consuma toate alimentele Alimentarea activ - la pat in poziie de decubit lateral - Aezai pacientul in decubit lateral lsand liber braul dominant (de obiceidrept) - Ridicai uor capul pacientului i protejai patul pacientului cu un prosopcurat - Aezai sub brbia pacientului un prosop curat - Punei tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptier aaincat pacientul s vad ce mnanc - Taiai alimentele in buci mici - Ajutai pacientul s bea lichide prin suciune sau cu ajutorul unei cnispeciale Alimentaia

pasiv
- Aezai pacientul in poziie ezand (dac are membrele superioare afectate) sausemiezand (dac este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grav)

- Protejai lenjeria de pat i de corp folosind prosoape curate - Plasai tava cu alimente pe noptier, pe un taburet sau pe o msu adaptabilla pat- Asezaiv in partea dreapt a pacientului (de regul) pe un scaun, verificaitemperatura alimentelor - Ridicai cu o man (stanga) capul bolnavului cu pern i administrai supa culingura pe jumtate plin - Asigurai-v c pacientul a inghiit inainte de a administra o nou cantitate - Rezervai-v suficient timp pentru a putea face mici pauze dac este nevoie - Tiai alimentele in buci mici fr s le atingei cu mana - Incurajai pacientul s consume alimentele purtand o discuie agreabil - Folosii linguria sau o pipet dac pacientul este in stare foarte grav sauare tulburri de deglutiie - Observai permanent faciesul pacientului INGRIJIREA PACIENTULUI - Aezai pacientul in poziie comod dac nu poate singur - Refacei patul, indeprtai eventualele firmituri sau schimbai lenjeria daceste necesar - Verificai dac prezint cumva senzaie de grea - Ajutai pacientul s-i fac toaleta cavitii bucale REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Indeprtai vasele muradare i resturile alimentare - Aerisii incaperea 46. EFECTUAREA CLISMELOR Introducerea prin anus n rect i colon a unor lichide pentru ndeprtarea materiilor fecale PREGATIRE MATERIALE: Mas de tratament sau tav Trusa de clisma, unica folosinta sau Irigator Esmarch,, cu un tub de cauciuc cu calibrul de 10 cm si 1,5-2 cm lungime, canula sterila Tvi renal Aleza absorbabila Cearaf comprese sterile Material pentru toaleta perineal Bazinet Stativ pentru irigator Ap cald 35 37grade C (500-1000 ml aduli, 250 ml adolesceni i, 150 ml copii) Sare (1 linguri/1 l ap)/ ulei (4 linguri/1 1 ap)/ glicerin (40 g/500 ml ap)/ spun (1 linguri ras/1 l ap) PREGATIREA PSIHIC: Explicai pacientului procedura, solicitnnu-i colaborarea Explicai scopul procedurii, efectele ateptate dar i eventualele efecte nedorite Obinei consimmntul informat PREGATIREA FIZIC: Asigurai intimitatea pacientului (paravan) Dezbrcai partea inferioar a corpului pacientului Poziionai pacientul n decubit lateral stng cu membrul inferior stng ntins i membrul inferior drept flectat , cu anusul expus sau n decubil dorsal cu membrele inferioare flectate (n funcie de starea i confortul pacientului) genupectorala Aezai aleza sub bazinul pacientului

Aezai bazinetul sub regiunea sacral i acoperii pacientul cu o nvelitoare EFECTUARE Verificai prescripia Splai-v pe mini cu ap i spun mbrcai mnuile de unic folosin Poziionai irigatorul (recipientul) pe stativ la o nlime de 50 cm deasupra nivelului anusului pacientului i eliminai aerul din tubul irigatorului dup care nchidei circuitul Lubrifiai canula rectal (setul de unic folosin pentru clism poate avea canula prelubrifiat) ndeprtai fesele pacientului cu mna stng iar cu mna dreapt introducei canula 10-12 cm prin anus n rect, perpendicular pe suprafaa subadiacent, cu vrful ndreptat nainte, n direcia vezicii urinare, prin micri de rotaie, pn nvingei rezistena sfincterului anal Dac rezistena se menine i dup trecerea de anus, lsai s se scurg o cantitate mic din soluia pentru clism, retragei puin canula i apoi continuai introducerea, rugnd pacientul s respire adnc de cteva ori Nu forai introducerea canulei! ndreptai vrful canulei n axul ampulei rectale Deschidei circuitul i introducei soluia ncet, pe o perioad de 5 10 minute, comunicnd n permanen cu pacientul pentru a afla cum se simte nainte de terminarea soluiei pensai tubul, extragei canula rectal i aezai-o n tvia renal Explicai-i pacientului c este nevoie s rein soluia timp de 10-15 minut Explicai-i pacientului c este nevoie s rein soluia timp de 10-15 minute Aducei pacientul n decubit lateral drept i peste cteva minute n decubit dorsal pentru a facilita ptrunderea lichidului la o adncime mai mare (dac este posibil i nu exist contraindicaii) Dac pacientul se poate deplasa, va merge la toalet -atenionai pacientul s nu trag ap nainte de a v chema pentru a vedea rezultatul clismei! Folosii bazinetul pentru captarea scaunului, la pat, n cazul pacienilor imobilizai nlturai mnuile i aruncai-le n recipientul special destinat Splai-v pe mini Clisma inalta se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor in parezele intestinale, ocluzia intestinala se foloseste o canula rectala (sonda) de 35-40 Ingrijirea pacientului Dup eliminarea scaunului verificai starea de igien a zonei anale i dac este nevoie oferii pacientului ap, spun i prosop Dac pacientul este imobilizat efectuai toaleta zonei folosind un alt bazinet Verificai aspectul, culoarea i cantitatea materiilor fecale eliminate Reorganizarea locului de munca ndeprtai paravanul i aerisii salonul ndeprtai materialele utilizate iar pe cele refolosibile curai-le i aezai-le n locul obinuit de depozitare Asigurai-v c plosca a fost golit i curat Splai-v pe mini cu ap i spun Clisma uleioasa :

-se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa - introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlocuit cu o palnie sau cu ajutorul unei seringi se introduce la presiune joasa - aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min - se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina dimineata un scaun moale nedureros) -se indica in constipatii cronice, fecalom Clisma purgativa : - evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica) - se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent - se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune stimultanta asupra peristaltismului intestinal Clisma terapeutica se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturi pe min microclisme substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala Clisma picatura cu picatura se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata) pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi 47. PREGATIREA PUNCTIILOR Prin puncie se nelege un gest medical cu semnificaie multipl: 1.Manoper de ptrundere cu ajutorul unui ac sau trocar ntr-o cavitate aorganismului n vederea extragerii unei cantiti de lichid din acea cavitate (prezent nmod normal sau care reprezint un element patologic) n scop explorator, evacuator sau terapeutic. 2.Manoper de ptrundere cu ajutorul unui ac ntr-un esut sau organ parenchimatos n vederea introducerii unor substane n scop diagnostic sau terapeutic, ori nvederea recoltrii prin aspiraie a unui mic fragment tisular necesar pentru examenhistopatologic (punciebiopsie). 3.Manoper de ptrundere cu ajutorul unui ac n sistemul vascular (venos sauarterial) pentru recoltarea de snge sau pentru injectarea unor medicamente. Clasificarea punciilor a)dup localizarea coleciei lichidiene care va fi puncionat: -superficial n cazul seroamelor, hematoamelor, abceselor sau chistelor situate superficial -profund b)dup modul de evacuare a lichidului

-simpl evacuarea lichidului se face spontan - prin aspiraie utilizeaz pentru evacuare o surs de aspiraie c)dup scopul urmrit prin puncie -exploratorie (diagnostic) urmrete cunoaterea naturii i compoziiei lichidului evacuat prin examen macroscopic, completat cu examinare biochimic,citologic, bacteriologic -evacuatorie urmrete golirea cavitii respective de ntreaga cantitate de lichid -terapeutic urmrete introducerea n cavitate a unor medicamente saudecomprimarea unor organePrincipiile generale care trebuie respectate atunci cnd se dorete efectuarea unei puncii sunt urmtoarele: 1.obligativitatea cunoaterii perfecte a anatomiei regiunii unde se va efectua puncia, precum i a tehnicii de efectuare. 2. pregtirea pacientului pentru puncie (pregtire psihologic, sedative) nvederea diminurii anxietii acestuia. 3.asepsia materialelor i instrumentelor folosite la efectuarea punciei, precum i respectarea regulilor de asepsie i antisepsie pe tot parcursul manoperei. 4.toaleta prealabil cu antiseptice a regiunii corporale unde se va practica puncia. 5.anestezia locului de puncie n vederea linitirii pacientului i pentru a mpiedica declanarea unor reflexe vegetative inhibitorii generatoare de incidente sauaccidente (lipotimii, sincope etc.). 6.evacuarea lent a lichidului (sau n mai multe etape) pentru a prentmpina hemoragiile ex vacuo (prin decompresiune brusc). 7.evitarea apariiei unor complicaii: lezarea unor structuri anatomice, fistulizarea, diseminarea unei infecii, ocul anafilactic etc. Materialele necesare pentru efectuarea unei puncii sunt reprezentate de: 1.substane antiseptice pentru tegumente alcool sanitar, betadin, tincture de iod etc. 2.substane anestezice pentru anestezia local(sub form de soluii) xilin, novocain. 3.ace de puncie sau trocare (formate dintr-o canul metalic i un mandren) 4.instrumente de aspiraie seringi, aspiratoare 5.recipiente pentru recoltarea lichidului evacuat cutii Petri, medii de cultur, eprubete. 6.pansamente Cele mai frecvent ntlnite tipuri de puncii n practica sunt - puncia venoas, puncia pleural, puncia peritoneal, puncia vezicii urinare i cistostomia, puncia rahidian, puncia pericardic, 48. PREGATIREA PENTRU ENDOSCOPII - Vizualizarea i examinarea directa a organelor sau cavitatilor cu ajutorul endoscoapelor - aparate cu fibre optice i un sistem de lentile ataate unui tub flexibil sau rigid. Scop- Examinarea cavitatilor i organelor pentru stabilirea diagnosticului - ndepartarea unor corpi straini - Aspirarea secretiilor - Recoltarea unor fragmente de tesut n vederea biopsiei - Hemostaza cu laser - Efectuarea unor manevre chirurgicale TIPURI DE EXAMENE - Artroscopia - vizualizarea directa a interiorului articulatiei pentru examinarea i efectuarea unor proceduri chirurgicale (eliminare de menisc sau pinten osos,reparare de ligamente, recoltarea biopsiei)

- Bronhoscopia - vizualizarea laringelui i arborelui traheobronic n scop diagnostic, biopsierea leziunilor suspecte, aspirarea sputei din bronhii pentru efectuarea culturilor. n scop terapeutic prin bronhoscopie se realizeaza: controlul sngerarii din bronhii, ndepartarea corpilor straini, aspirarea secretiilor n caz de obstructie sau atelectazie postoperatorie, iradierea endobronica cu iridiu. - Citoscopia - vizualizarea directa a uretrei i a vezicii urinare n vederea stabilirii diagnosticului, efectuarea biopsiei de prostata, recoltarea urinei direct din uretere, identificarea sursei de hematurie. n scop terapeutic se folosete pentru rezectia tumorilor mici, plasarea cateterelor n pelvisul renal, hemostaza, pentru iradierea tumorilor. - Histeroscopia - examinarea directa a cavitatii uterine cu ajutorul unui endoscop subtire introdus pe cale vaginala prin colul uterin. - Esofagogastroduodenoscopia - (endoscopia gastrointestinala superioara, gastroscopia) - permite vizualizarea direca a mucoasei tractului gastrointestinal superior. Prin esofago-gastroscopie se poate efectua o biopsiere a formatiunilor suspecte, ndepartarea corpilor straini, oprirea sngerarii. - Laparoscopia - vizualizarea directa a organelor abdominale i pelvine pentru stabilirea diagnosticului i realizarea unor interventii chirurgicale cu minimum de disconfort i recuperare rapida. - Mediastinoscopia - vizualizarea directa a spatiului cuprins ntre stern i cei doi plamni unde se afla traheea, esofagul, cordul i marile vase, timusul i ganglionii limfatici. Permite efectuarea biopsiei ganglionilor limfatici. - Toracoscopia - vizualizarea pleurei, plamnilor i mediastinului pentru identificarea i stadializarea neoplasmului, evidentierea metastazelor, emfizemului, infectiei pulmonare i obtinerea fragmentelor tisulare pentru biopsii. - Rectosigmoidoscopia (sigmoidoscopia, proctoscopia, anoscopia) examinarea endoscopica a anusului, rectului i sigmoidului i obtinerea fragmentelor de tesut pentru biopsie; ndepartarea polipilor, obliterarea hemoroizilor. - Colposcopia - vizualizarea vaginului, colului uterin (cervixului) i vulvei pentru evaluarea unor leziuni i obtinerea fragmentelor din zonele suspecte pentru Biopsie - Colonoscopia - vizualizarea mucoasei ntregului colon, valvei ileocecale i ileonului terminal pentru evidentierea cancerului de colon, polipilor, inflamatiilor intestinale, malformatiilor, hemoroizi i pentru efectuarea unor manevre chirurgicale endoscopice. Rolul asistentei in efectuarea examenelor - Examinarea cavitatilor unor organe - ndepartarea corpilor straini - Recoltarea biopsiei - Efectuarea interventiilor chirurgicale PREGATIREA MATERIALELOR - Aparatul endoscopic - Mati, manui, ochelari - Tampoane, comprese- Spray anestezic, medicamente recomandate de medic- Tavita renala - Materiale pentru biopsie- Material de dezinfectie - Sursa de lumin PREGATIREA PACIENTULUI

a) PREGATIREA PSIHICA - Identificati pacientul - Identificati cunotintele pacientului referitoare la examen - Explicati pacientului necesitatea efectuarii examenului recomandat de medic i riscul - Explicati modul de desfaurare al examenului - Obtineti consimtamntul sau verificati daca a fost obtinut de medic - Informati pacientul ca se face anestezie i descrieti senzatiile pe care le poate avea - Informati asupra duratei examenului b) PREGATIREA FIZICA - Se atrage atentia pacientului asupra regimului sau a restrictiilor alimentare - Se verifica daca au fost respectate - Se golete cavitatea de examinat, daca este copil se face spalarea daca medicul recomand - Se face test de sensibilitate la xilina cu o zi nainte - Se fac testele de coagulare - Se administreaza sedative cu o seara nainte, la recomandarea medicului EFECTUAREA - Se identifica pacientul. - Se verifica recomandarea n foaia de observatie - Se verifica daca pacientul a respectat recomandarile, privind pregatirea specific - Se evalueaza resursele fizice i starea pacientului pentru a stabili modalitatea de transport la camera de endoscopie sau la sala de operatie - Se pregatesc materialele care nsotesc bolnavul (foaia de observatie, dosarul de nursing) - Se nsotete pacientul la camera de endoscopie - Se ajuta pacientul sa se dezbrace i sa se aeze pe masa de examinare - Se asigura pozitia corespunzatoare examenului - Se servesc medicului instrumentele i celelalte materiale n functie de examenul recomandat i scopul acestuia - Se schimba pozitia pacientului la cererea medicului i se supravegheaza starea acestuia - Se informeaza medicul cu privire la modificarile observate - Se ajuta pacientul sa coboare de pe masa de endoscopie i sa se mbrace NGRIJIREA PACIENTULUI - Se ajuta pacientul sa se aeze pe pat - Se supravegheaza i se noteaza functiile vitale - Se atentioneaza sa nu mannce un timp variabil n functie de examen - Se discuta cu pacientul despre jena resimtita pe traiectul introducerii aparatelor i se explica ce trebuie sa faca - Se asigura repausul alimentar dupa examen n functie de anestezie i organul examinat - Se verifica eliminarile (dupa caz) pentru a identifica sngerarea, mai ales dupa biopsie REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Se curata materialele folosite i se pregatesc pentru sterilizare - Se aeaza materialele n dulapuri speciale - Se colecteaza materialele de unica folosinta n containere speciale, conform P U 49. EFECTUAREA SPALATURII OCULARE Indicatii

In tratamentul conjunctivitelor mucopurulente abundente In tratamentul arsurilir chimice In caz de corpi straini conjunctivali In arsuri chimice imediat dupa accident Solutii utilizate Apa de la robinet in caz de arsuri Ser fiziologic Solutii sterila pregatita in farmacie si ambalata in flacoane de 1oml(de unica folosinta) Solutie Ringer,solutie salina,solutie glucozata Pregatirea materialelor recipient picurator seringa cu canula comprese sterile tavita renala solutie pentru spalatura materiale de protectie Pregatire psihica si fizica se anunta pacientul,se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii se aseaza in pozitie sezinda , cu capul intors lateral ( pe partea ochiului bolnav )cu tavita renala in dreptul ochiului se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila uscata se protejeaza cu un sort de plastic in jurul gatului daca starea generala nu permite pozitia sezand,pacientul va sta in decubit dorsal sau lateral cu capul aplecat inapoi Efectuare se spala cu apa si sapun mainile se introduce solutia in picurator si se verifica temperatura solutiei (37 grade ) se deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stingi care se sprijina pe fruntea pacientului cu marginea cubitala se toarna solutia incet in sacul conjunctival , de la o distanta de 5-6 cm . i se cere sa roteasca ochiul in toate directiile se repeta tehnica pina solutia este curata se sterge excesul de solutie cu o compresa uscata se indeparteaza compresa de pe ochiul sanatos se aseaza in pozitie comoda In arsuri grave se face irigatie continua timp de 15-30min,cu ajutorul unui flacon la care se adapteaza un tub dela perfuzor pentru a dirija jetul de lichid In caz de arsura chimica se continua irigarea pana se constata neutralizarea Ph-ului conjunctival(testat cu banda de hartie speciala) Reorganizare Colectai materialele folosite in recipiente speciale, mai ales dac secreiilesunt purulente Indeprtai mnuile Splai mainile: 50. EFECTUAREA SONDAJULUI VEZICAL

Definitie: introducerea unui dispozitiv (sond sau cateter) prin uretr n vezica urinar, realizndu-se astfel o comunicaie ntre interiorul vezicii i mediul extern Indicatii: -monitorizarea diurezei orare la bolnavul critic -evacuarea vezicii urinare (retenie acut de urin, glob vezical etc.); -prelevarea urinii n scop diagnostic explorri endoscopice (depistarea unor modificri patologice ale uretrei si vezicii urinare). - retenii acute de urin (postoperator, post-traumatic) -retenii cronice incomplete de urin (adenom sau neoplasm prostatic) -dup explorarea instrumental a vezicii urinarei a cilor urinare (cistoscopie,ureteroscopie) -n pregatirea preoperatorie: intervenii chirurgicale n micul bazin, perineu, intervenii chirurgicale de durat - la bolnavii comatoi - la pacienii la care este important monitorizarea balanei hidro-electrolitice Pregatirea materialelor tava medicala; recipient (pentru urocultura); doua sonde sterile seringi sterile(pentru umplerea balonasului ) gel lubrefiant ser fiziologic tampoane de vata sterile Antiseptic manusi sterile comprese sterile camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale punga colectoare de urina musama si aleza pense hemostatice sterile tavita renala materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant bazinet Pregatire psihica si fizica Femei -Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii. - Se anunta bolnava sa nu manance. -Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un paravan. -Se asaza musamaua si aleza. -Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica). -Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se ruleaza la picioare - Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara. -Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei. -Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun Efectuarea tehnicii Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool. Se pun manusile sterile

-Asistenta se aseaza in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile si se evidentiaza meatul urinar. -aseptizarea meatului urinar -se sterge orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului si nu invers; - tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere! -Operatia se repeta de 2-3 ori. -Sonda se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se lubrifiaza -Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului. -Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana. - Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in forma de arc -Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica -Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste vezica intr-un recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice etc.). - Se inchide cu degetul orificiul extern al sondei si se indeparteaza sonda prin miscari inverse celor cu care s-a introdus. -Spalare pe maini cu apa curenta si sapun Barbati -Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor indepartate -Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la picioare. -Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea genitala -Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului. -Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun Efectuarea tehnicii -spalare pe maini cu apa si sapun -se imbraca manusi sterile -se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si tampoane cu antiseptic -cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrefiaza -cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se introduce in meat sonda, cu curbura spre simfiza pubiana, circa 12 cm -cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care se capteaza in tavita renala, recipient sau eprubete.. -cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza, extremitatea externa comprimandu-se.. spalare pe maini cu apa curenta si sapun!. -se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina recoltata si numele celui care l-a efectuat. Ingrijiri dupa tehnica -Se efectueaza toaleta regiunii -Bolnava va fi supravegheata in repaus la pat INCIDENTE SI ACCIDENTE: -infecii urinare joase (cistite)i ascendente (nefrite, pielonefrite): se produc mai ales prin nerespectarea regulilor de asepsie; apar dup sondajele prelungite; - leziuni mecanice ( hemoragii, ci false, leziuni sfincteriene) -hemoragia ex vacuo prin evacuarea brusc a unui glob vezical

51. EFECTUAREA SPALATURII AURICULARE Definitie-introducrea in conductul auditiv extern(CAE) unui jet de lichid Scop terapeutic indepartarea secretiilor (puroi,cerumen) corpilor straini tratamentul otitelor cornice Pregatirea materialelor materiale de protectie-sort de plastic seringa Guyon,para pentru copii lichid de spalatura(37grade C;apa sterilizata) substante pentru dizolvarea dopului de cerumen ,sau pentru favorizarea extragerii corpului strain tavita renala comprese sterile Pregatirea bolnavului -se anunta bolnavul si i se explica tehnica -Otoscopic se verifica existenta si natura corpului strain cu ajutorul speculului auricular -in cazul dopului de cerumen vechi -se instileaza in CAE cu 24 h inaine-solutie de bicarbonat de sodiu in glicerina1/20 de 3ori pe zi ;apa oxigenata calduta -in dop epidermic -se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de vaselina -corpi straini hidrofili (boabe de fasole,legume cereal -alcool -insecte vii -alcool -se aseaza pacientul in pozitie sezand pe scaun -se protejeaza cu sortul de plastic -se aseaza tavita sub urechea pacientului care va inclina capul spre tavita Tehnica -Se spala mainile, se pun manusi de protectie -se verifica temperatura solutiei (37 grade )si se aspira in seringa Guyon , -solicita pacientul sa deschida gura -- se trage pavilionul urechii inapoi si in jos (copii sub 3 ani ) sau in in sus si inapoi(peste 3 ani ) pentru a largi conductul auditiv - se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se vede cu ochiul liber si se injecteaza lichidul spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea lichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulbarari vestibulare sau perforarea timpanului , -se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat -se sterge regiunea auriculara si se introduce in conduct un tampon uscat - se aseaza pacientul in decubit dorsal timp de 1 ora -se reorganizeaza locul de munca -se noteaza tehnica si rezultatul spalaturi INGRIJIRI DUPA TEHNICA -se elimina apa din ureche prin aplicarea unui tampon de vata hidrofila si prin aplecarea capului de partea respectiva -se sterge pacientul cu prosopul,se aplica tampon de vata uscat in conductul auditiv Incidente,accidente: traumatisme timpanice

varsaturi lipotimie,vertij Precautii Temperatura apei sa nu fie prea ridicata Jetul de apa sa nu fie directionat spre timpan deoarece produce ameteala,vertij,risc de traumatizare a timpanului Forta jetului sa fie sacadata si usor crescuta Aspirarea secretiilor din CAE se poate efectua cu ajutorul aparatelor de aspiratie (aspirator special) dupa ce s-a inmuiat dopul de cerumen sau epidermic 52. EFECTUAREA SONDAJULUI GASTRIC CU DIFERITE SCOPURI Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe si esofag in stomac. SCOPURI Introducerea unei sonde n stomac pentru evacuarea coninutului sau aspiraie continu Introducerea alimentelor n stomac sau a medicamentelor Efectuarea unor teste diagnostice Curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse MATERIALE: Tav medical Sonde gastrice sterile de diferite marimi-FAUCHER,EINHORN Sering de 20 ml; sering Guyon steril Stetoscop Tvi renal Soluie pentru lubrefiere (gel hidrosolubil) Mnui de unic folosin Vas colector pentru lichidul evacuat sau pung colectoare Leucoplast Pahar cu ap Prosoape, erveele din hrtie Pahar cu apa pentru proteza dentara Indicaii: n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas Pregatire pacient psihic: se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii Se obine consimmntul i colaborarea Se asigura intimitatea este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului fizic: pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept; poziie eznd sau semieznd se protejeaz cu orul de material plastic

i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz ntr-un pahar cu ap; se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucal este solicitat s menin tvia n aceast poziie daca se introduce enonazal -pacientul ii sufla nasul sau cura nasul dac este necesar EFECTUARE Se alege i verifica materialele n funcie de obiectivul stabilit Se verifica recomandarea medical Se identifica pacientul i transporta materialele n salon Se instruieste pacientul cum s nghit Se aeza pacientul n poziia aleas i se plaseaza sub brbia acestuia un prosop se spla minile i imbrca mnuile Efectuarea sondajului nazogastric Se msura distana dintre lobul urechii i vful nasului i apoi de la vrful nasului pn la apendicele xifoi Se insemna locul celor dou msurtori cu benzi subiri de leucoplast Se lubrifiaza sau umezeste vrful sondei pentru a asigura naintarea Se plaseaza o tvi renal sub brbia pacientului - o menin singur Se introducei sonda cu delicatee prin nara selectat ndreptnd-o spre spate i n jos naintnd ncet pn ajunge n faringe Avansai cu sonda rugnd pacientul s nghit pn ajunge la primul semn. Favorizai nghiirea sondei dnd pacientului cantiti mici de ap cu paiul (dac este cazul) Supravegheai starea pacientului deoarece pot apare: cianoza, tulburri respiratorii, situaie n care sonda a ajuns n trahee Rugai pacientul s nghit ncet pn la al doilea semn Introducerea sondei pe gura Se masoara sonda de la arcada dentara pana la apendicele xifoifd se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu-l ntre mn i torace prinde cu mna dreapta extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion cere pacientului s deschid larg gura, s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s nghit prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac (la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar Poziia sondei se controleaza prin una din urmtoarele metode; Se conecteaza o sering la captul liber al sondei i se aspira coninutul stomacal Se conecteaza o sering la captul liber al sondei i introducei 30 cm3 de aer ascultnd cu stetoscopul plasat pe epigastru, zgomotele produse de intrarea aerului Se introduce captul liber al sondei ntr-un pahar cu ap-nu trebuie s ias bule de aer Se verifica radiologic dac este cazul Fixai sonda pe nas cu leucoplast astfel nct s nu mpiedice vederea i s nu preseze nasul Fixai eventual partea liber a sondei avnd grij s lsai o bucl (de la nas pn la locul fixrii) care s-i permit pacientului micarea lejer a capului Aezai pacientul ntr-o poziie comod Continuai tubajul conform obiectivului urmrit

Clampai sonda sau aplicai un dop ntre dou folosiri, ataai punga colectoare n funcie de obiectivul tubajului NDEPRTAREA SONDEI Verificai indicaia medicului pentru retragerea sondei Aducei materialele lng patul pacientului Explicai procedura Aezai pacientul n poziie eznd sau semieznd n funcie de starea acestuia Punei muamaua i aleza pe pieptul pacientului Splai minile, mbrcai mnui nchidei sonda ndeprtai leucoplastul cu blndee de pe nas Instruii pacientul s inspire i s rmn n apnee Apucai sonda cu o mn, presai i retragei ncet cu o micare uoar, pn aproape de faringe, apoi mai rapid Ghidai sonda cu cealalt mn folosind un prosop de hrtie i prinznd captul sondei pe msur ce este retras Rugai pacientul s respire normal Oferii pacientului un pahar cu ap pentru a-i clti gura Ingrijirea ulterioara a pacientului se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura se terg mucozitile de pe fa i brbie se ndeprteaz tvia i orul de plastic i se ofer proteza dentar (dup caz) se aeaz pacientul n poziie comod se determin cantitatea evacuat; se completeaz formularele de recoltare se trimit probele etichetate la laborator Pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei; verificarea cii de ptrundere a sondei se face prin introducerea captului liber ntr-un pahar cu ap apariia bulelor de aer confirm ptrunderea n cile respiratorii; Se evita ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea pacientului). REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC ndeprtai materialele folosite Msurai (dac este cazul) lichidul eliminat ndeprtai mnuile, splai mainile Accidente: grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o singur respiraie profund, fie se efectueaz anestezia faringelui cu spray anestezic sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse, hipermia feei, apoi cianoza, se ndeprteaz sonda sonda se poate nfunda cu resturi alimentare desfundarea se face prin insuflaie cu aer se pot produce bronhopneumonii de aspiraie 53. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30-35 cm lungime i 8-12 mm diametru, cu marginile extremitilor rotunjite. Scop: eliminarea gazelor din colon n caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele n mod spontan) materiale - de protecie - muama, alez, nvelitoare - paravan - sterile - tubul de gaze - comprese - substana lubrifiant (vaselina boricat) pacient - psihic: - se anun i i se explic tehnica - fizic: - se izoleaz patul cu paravan - se protejeaz cu muamaua i aleza - se dezbrac pacientul i se aeaz n poziie ginecologic execuie - asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz - unge tubul cu vaselin boricat - deprteaz fesele pacientului cu mna stng, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus n rect i de aici n colon, prin micri de rsucire i naintare" pn la o adncime de 15-20 cm - acoper pacientul cu nvelitoare - menine tubul maximum 2 ore - se ndeprteaz dup degajare - la nevoie se repune dup 1-2 ore (dup ce se restabilete circulaia la nivelul mucoasei) ngrijirea ulterioar a pacientului - se efectueaz toaleta regiunii anale - se aeaz pacientul comod, se nvelete - se aerisete salonul Reorganizarea - instrumentele folosite se cur, se dezinfecteaz, se pregtesc pentru sterilizare DE EVITAT: meninerea tubului de gaze mai mult de 2 ore (poate produce escare ale mucoasei rectale) folosirea tampoanelor de vat pentru lubrifierea tubului (firicelele de vat introduse n rect pot irita mucoasa) 54.PREGATIREA PENTRU EXAMENE IMAGISTICE

55. TOALETA PLAGILOR Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime. Tratamentul local al plgilor Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca: ngrijirea s se fac n condiii de asepsie s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor s fie asigurat un repaus al regiunii lezate tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor. Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector transportul accidentatului la o unitate sanitar nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument nu se scot fragmente osoase nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie) Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si dezinfectia tegumentului o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de marginea plgii o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior toaleta plagii: o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 23 cm fixarea pansamentului o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml Plgile vechi Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam. Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic.

-se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel. minala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed. ngrijirea unei plgi operatorii Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril. - se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon - plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n tinctur de iod sau alcool - apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii - se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut Pansamentul =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective: favorizarea vindecrii rnilor prevenirea infeciei aprecierea procesului de vindecare protecia plgii impotriva factorilor mecanici a)S fie fcut in condiii aseptice instrumente sterile

alti pacieni b) S fie absorbant c) S fie protector compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm d) S nu fie dureros se acioneaza cu blandee i rbdare edicului dac situaia o cere zon dac exist indicaii in acest sens e) S fie schimbat la timp

uscat lor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie;

alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de pansamente Pansament protector acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator Pansament absorbant enate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat Pansament ocluziv aparatul gipsat pentru imobilizare Panasment compresiv unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere Pansament umed folosesc cu scop antiinflamator provoaca dermite,piodermite,foliculite Materiale necesare pansamentelor pansamente; stilete butonate, sonde canelate;bisturiu

i antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%) zive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran Pregatirea pacientului a) psihica

b) fizica

Pregatirea pacientului a) psihica itii efecturii pansamentului

b) fizica intimitatea pacientului dac este cazul Executia pansamentului

primul timp oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea al doilea timp-tratarea plagii dezinfectante recomandate; din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i se terge apoi cu un tampon uscat aplicand medicamente dac sunt recomandate; al treilea timp era cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant, in spic) Ingrijirea pacientul s nu jeneze circulaia Reorganizarea locului de munca -comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta se colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra

56. EFECTUAREA TIPURILOR DE BANDAJE

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale necesare o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m) o Fee elastice o Foarfece o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga o Se deruleaza de la stanga la dreapta o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase o Se evita miscarile inutile o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea o sa fie elastic,suficient de strans o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare o se aplica oblic sub pansament o se intersecteaza cu o tura circulara o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru) o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de bandajare:

Infasarea circulara cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului Infasare in spirala tehnica numitasemnul policelui ncepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3 Infasare in forma cifrei8 trece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare circulare entru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului Infasarea in spic de grausau spica

-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn culatiei

Infasarea in evantai articulaiei Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie culare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast Bandajarea pe regiuni Infasarea capului- capelina fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare. -l fixa. circulare,pana la infasarea complete a capului

pansate Bandajarea plagilor gtului. a. Plasati o compresa peste plaga. b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opusa Infasarea nasului-prastia nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului perioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie Infasarea barbiei-capastrul nedespicata runtii Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare Bandajarea gatului-circular Ceafa-circular Bandajarea toracelui si abdomenului-circular Sanii bandaj in spica Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in 8,degetele in spic Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8 La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese

trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper. Infasarea perineului-bandajare in T se efectuaza cu ajutorul a dou fee. prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se. ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse, Bandajul bontului de amputaie Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea cu o fa. Se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa anteroposterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare Alte mijloace de fixare a pansamentului o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi o Esarfa o Tesaturi tubular elastice o Material adezive 57. IMOBILIZAREA FRACTURILOR ,ENTORSE, LUXATII 1.Imobilizarea provizorie se efectueaza ca masura de prim ajutor la locul accidentului cu mijloace improvizate, bete, scinduri, cartoane, usa sau atele speciale, esarfa cand vine salvarea, atele gonflabile atraumatice 2.Imobilizarea definitiva in aparat gipsat sau atela gipsata se aplica in caz de fracturi, entorse, luxatii, efectuata de medicii ortopezi in serviciile de specialitate. Tipuri de imobilizare definitiva: I. Metoda ortopedica se indica in fracturile simple cu sau fara deplasare si se efectueaza prin: 1.reducerea fracturii sub anestezie locala sau generala 2.imobilizare in aparat gipsat, care tb sa intruneasca urmatoarele calitati: -sa fie bine mulat -sa cuprinda articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura -sa lase extremitatile membrelor libere pentru a se asigura circulatia -sa nu fie strins -sa fie aplicat in pozitie functionala 3.dupa scoaterea aparatului ghipsat recuperarea functionala II.Metoda extensiei continue se foloseste in fracturile complicate, cominutive 1.Mijloace de extesie: -sistem compus din brosa, potcoava, cablu, scripeti, greutati -contraextensia se realizeaza prin inclinarea patului si greutati -poate dura 2-3 sapt, reducerea facindu-se treptat -atele speciale : tip Braun-Bohler, tip Rieunau, cu tractiune bipolara III. Interventia chirugicala : -osteosinteza : suruburi, placi, tije introduse prin centrul osului, implante metalice, brose, tije -alte tipuri de operatii ortopedice :chiuretajul tumoral, amputatie, proteze articulare IMOBILIZAREA IN ENTORSE

afectiune traumatica a unei articulatii, provocata de executarea brusca si violenta a unor miscari care depasesc amplitudinea fiziologica a acesteia, Avand drept consecinta intinderea ligamentelor si a capsulei articulare, care poate merge pina la ruperea acesteia, fara ca suprafetele articulare sa-si piarda contactul. Ingrijiri : -in entorse simple repaus total citeva zile, comprese reci, unguent cu antiinflamator -in entorsele de grad 2- imobilizare cu fasa elastice, articulatia sus, pe o perna, antiinflamatoare si analgezice -in entorsa grava cu rupturi ligamentare si capsulare este necesara imobilizare in aparat ghipsat 2-3 saptamini si chiar interventie chirurgicala pentru refacerea capsulei articulare. IMOBILIZAREA IN LUXATII -leziuni traumatice care constau in deplasarea permanenta a extremitatilor articulare, acestea pierzindu-si raportul normal dinte ele Ingrijirea se face prin -reducerea luxatiei: repunerea capetelor osoase in pozitia corecta, fie ortopedic, fie chirugical -mentinerea reducerii luxatiei in aparat gipsat, sau o atela ghipsata, 2-3sapt -recuperarea functionala dupa indep aparatului ghipsat 58. EFECTUAREA HEMOSTAZEI

-spontana -provizorie -medicamentoasa -definitiva Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:

Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul. Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz. Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda. Cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea urechii Cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta a rnii din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei) In hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei

umrului sau a axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast In rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter a braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana, apsarea se face n axil, pe faa intern la jumtatea braului sau la plica cotului ; In rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face pe pliul inghinal Cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia Dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunchiului Cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: aorta abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar; artera subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera retroauricular; artera femural; artera poplitee; artera pedioas. Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul arterial. Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat Bandajul compresiv - Aplicarea presiunii directe la nivelul plagii -Ridicati mna, mentinnd presiunea directa pentru a controla hemoragia. Flectarea puternic a extremitii Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului --- se flecteaz antebraul pe bra fixnduse n aceast poziie Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului n regiunea poplitee ---i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie Aplicarea garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la member 59. SCHIMBAREA POZITIEI / MOBILIZAREA BOLNAVULUI Schimbrile de poziie ale bolnavului Pot fi : active (le execut pacientul singur) i pasive (pacientul necesit ajutor). Schimbrile pasive se efectueaz la pacieni : adinamici, imobilizai, incontieni, paralizai, cu aparate gipsate etc.

Principii de respectat: sunt necesare 1-2 asistente asistenta trebuie s adopte o poziie potrivit pentru a putea ridica pacientul cu mai mult uurin i cu un efort fizic mai mic prinderea pacientului se face precis i sigur cu toat mna , aeznd palma pe suprafaa corpului pacientului astfel incat suprafaa de contact s fie ct mai mare aezarea asistentei ct mai aproape de pat (de pacient)cu picioarele deprtate pt.a avea o baz de susinere ct mai mare genunchii flectai, coloana vertebral uor aplecat (aceasta pozitie asigur protejarea col.vertebrale a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intravertebrale i asupra corpului vertebrei, permind asistentei s utilizeze fora coapsei i a gambei, impulsionnd toat energia ei spre picioare; prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate coboar, asa ncat poziia este mult mai convenabil pt.a efectua mai uor un efort cu membrele sup.i inf.). Miscari pasive mai frecvente ntoarcerea bolnavului din DD n DL i napoi aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe pern ntoarcerea bolnavului din DD n DL i napoi Asistenta se aeaz la marginea patului spre care va fi ntors bolnavul: ndoaie braul bolnavului din partea opus peste toracele acestuia,apoi aseaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt asistenta se aeaz cu faa n dreptul toracelui bolnavului avnd piciorul dinspre cptiul patului aezat mai naintea celuilalt i flecteaz uor genunchii, se apleac i prinde cu mna umrul din partea opus, iar cu cealalt mn prinde oldul bolnavului asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai n fa nspre membrul aflat mai n spate i ntoarce bolnavul spre ea in timpul acestei micri asistenta i flecteaz bine genunchii. Readucerea n DD se face de ctre 2 asistente: ambele asistentese aeaz de aceeai parte a patului n spatele pacientului asistenta aezat la capul pacientului prinde pacientul sub axil, cea mai apropiat de suprafaa patului i ii sprijin capul pe antebra cealalt asistenta introduce o mn sub bazinul pacientului cu minile rmase libere ele ntorc pacientul Aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului Exist 3metode: 1) Asistenta se aeaz la marginea patului cu faa spre pacient: plaseaz piciorul care se afl lng pat mai n urma celuilalt braul dinspre pat al asistentei rmne liber pn n momentul ridicrii pacientului cellalt bra, l trece peste umrul pacientului i plaseaz mna (palma) ntre omoplaii acestuia pentru a ridica pacientul ,asistenta i basculeaz greutatea corpului dinspre piciorul aflat n fa spre piciorul plasat mai n spate, flectnd genunchii n acelai timp cu braul liber i fixeaz ca punct de sprijin marginea patului. Astfel centrul de greutate al asistenta contrabalanseaz greutatea pacientului. 2) Aistenta se aeaz la marginea patului: cu mna dinspre extremitatea distal a patului prinde regiunea axilar a pacientului, iar cu cealalt mn l mbrieaz din spate, sprijinindu-i capul pe antebra dac starea pacientului i permite se poate sprijini de braul asistentei sau de gtul acesteia, mbrind-o

3)pacient n stare grav asistentele se aeaz de o parte i de alta a patului ele ncrucieaz antebraele n regiunea dorsal a pacientului, aeznd palmele pe omoplaii pacientului cu cealalt mn prind pacientul sub axil la comanda uneia dintre ele ridic pacientul n poziie eznd, cu o singur micare. Ridicarea pacientului pe pern o se execut de ctre 2 persoane aezate de o parte i de alta a patului, cu faa uor ntoars spre capul patului: o i lrgesc baza de susinere prin deprtarea picioarelor i plasarea acestora unul n faa celuilalt (cel dinspre extremitatea distal a patului fiind plasat mai n spate) o braele pacientului flectate pe abdomen o introduc mna dinspre capul patului sub omoplaii pacientului cu palma n sus o cealalt mn o introduc sub regiunea fesier a pacientului, unde minile celor dou persoane se unesc o i flecteaz genunchii o la comanda uneia dintre ele se ridic pacientul, folosind forta memrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul o pentru a uura efortul de ridicare cele 2persoane se pot sprijini cap n cap o readucerea pacientului pe pern se poate face i de ctre o singur persoana dac pacientul poate s se ajute flectndu-i genunchii i mpingnd cu picioarele sprijinite pe suprafaa patului pentru uurarea micrii pacientului este important balansarea corpului asistentei de pe un picior spre cellalt n direcia mobilizrii pacientului (transfernd greutatea prin mpingere) explicm ntotdeauna pacientului clar ce se face cu el i ce colaborare ateptm de la el urmrim atent pacientul n tot timpul manoperei, asigurndu-ne c se afl n poziie confortabil Mobilizarea bolnavului Scop micarea pacientului pentru a preveni complicaiile ce pot aprea din cauza imobilizrii rectigarea independenei Obiective normalizarea tonusului muscular meninerea mobilitii articulare asigurarea strii de bine i de independen a pacientului stimularea metabolismului favorizarea eliminrilor de urin i fecale stimularea circulaiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor, contracturilor. Principii de respectat Mobilizarea se face n funcie de: natura bolii starea general tipul de reactivitate a pacientului perioada de exerciii pasive i active pentru refacerea condiiei musculare i anvergura de micare trebuie nceput ncet, mrindu-se treptat, n funcie de rspunsul fiziologic al pacientului (creterea frecvenei pulsului, semne de slbiciune muscular, diaforez) exerciiile se fac nainte de mese

pacientul trebuie nvat s intercaleze exercitiile de micare cu exercitii de repiratie momentul n care se ncep mobilizarea i scularea din pat, precum i ritmul vor fi hotrte de medic Pregatirea materialelor n funcie de tipul de micare impus se pregtesc o halat , o papuci, o fotoliu, o crje. Pregatirea pacientului se informeaza pacientul despre procedeu, scop etc se msoara pulsul, TA, se observ starea pacientului, expresia feei (coloraia tegumentelor, respiraia). se poate determina gradul de flexie a articulaiei cu goniometrul. Mobilizarea bolnavului se face progresiv,crescand treptat gama de miscari;se incepe cu: micarea capului, degetelor, articulatiilor(mainii,gleznei micarea i schimbarea de poziie a membrelor superioare i inferioare,miscari de flexie si extensie,pacientul pstrnd poziia de decubit. 1.Mobilizarea bolnavului n poziie eznd la marginea patului asistenta se aeaz la marginea patului cu picioarele deprtate i cu genunchii flectai introduce o mn la spatele pacientului sub omoplat, iar cealalt mn sub regiunea poplitee bolnavul se poate ajuta, fie sprijinindu-se de marginea patului, fie mbrind gtul asistentei odat cu ridicarea pacientului n poziie eznd, asistenta va roti picioarele bolnavului ntr-un unghi de 90 urmrind poziia coloanei acestuia 2. n cazul pacienilor care nu se pot sprijini sau prinde cu minile: asistenta aeaz braele pacientului peste abdomen membrul inferior dinspre asistent l trece peste cellalt din partea opus asistenta aeaz o mn sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalt sub genunchii acestuia ridic pacientul n poziie eznd, rotindu-i n acelai timp picioarele ntr-un unghi de 90 urmrind poziia coloanei vertebrale a acestuia bolnavul nu trebuie meninut mult timp n aceast poziie; prima aezare pe marginea patului s fie numai cteva minute dac el devine palid sau cianotic sau se plnge c are ameeli va fi imediat aezat napoi n pat, controlndu-i-se pulsul durata ederii la marginea patului n ziua urmtoare se poate prelungi cu cteva minute. Aezarea n fotoliu asistenta aeaz fotoliul cu marginea lateral lipit de marginea patului pune un pled pe fotoliu mbrac pacientul cu halat i ciorapi aduce pacientul n poziie eznd la marginea patului se aeaz n faa pacientului i introduce minile sub axilele acestuia pacientul se sprijin cu minile pe braele sau umerii asistentei

asistenta ridic pacientul n picioare i, ntorcndu-l cu spatele ctre fotoliu, l aeaz ncet n fotoliu l acoper cu pledul sub picioare se poate aeza un scunel Cnd aezarea n fotoliu se face de ctre 2 asistente, acestea se aeaz de o parte i de alta a pacientului care st n poziie eznd la marginea patului, introduc mna de lng pacient sub axila acestuia i-l ridic n picioare, apoi, rotindu-l l aeaz n fotoliu i-l acoper Ridicarea n poziie ortostatic 1. Dup ce pacientul este aezat n poziie eznd, pe marginea patului, asistenta de lng pacient st cu spatele la pat, sprijin pacientul de sub ambele axile i-l ridic. Se poate menine , la prima ridicare , cteva minute. 2. Asistenta se aeaz n faa pacientuluicare st n poziie eznd la marginea patului -fixeaz cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu minile l ine de sub axile -pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gtul acesteia -prin mpingere n genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboar, crescnd astfel fora de ridicare a pacientului 60.POZITIILE SI TRANSPORTUL BOLNAVULUI Poziiile bolnsavului n pat -ortostatism=in picioare -clinostatism=decubit=culcat n funcie de starea general i de boala sa, bolnavul ocup n pat o poziie activ, pasiv sau forat. Poziia activ pacientul se mic singur, nu are nevoie de ajutor Poziia pasiv pacientul nu poate s-i schimbe singur poziia, i-a pierdut fora fizic, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi gravi, adinamici Poziia forat pacientul are o postur inadecvat; poziia poate fi: determinat de afeciunea de baz -n tetanos(opistotonus-bolnavul se gaseste in hiperextensie avand forma unui arc cu concavitate dorsal,corpul sprijinit pe ceafa si calcaie) ;meningit(cocos de pusca -capul in hiperextensie,membrele iferioare flectate,atat in articulatia coxo-femurala,cat sic ea a genunchiului);pleurostotonus-bolnavul descrie un arc cu concavitate lateral. ca o reacie de aprare a organismului(bolnavul cauta sa-si menajeze dureare) -n crizele de dureroase de ulcer sau duodenita-bolnavul sta in decubit ventral sau in decubit lateral stang;pozitie ghemuita,bolnavul exercitand si o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase in ulcerul gastric penetrant. ca o msur profilactic n prevenirea unor complicaii (prevenirea emboliei n cazul tromboflebitei)ca msur terapeutic (folosirea aparatelor de extensie condiie esenial a tratamentului) Asistentele trebuie s cunoasc poziiile pe care le iau pacienii n pat, poziia n care acetia trebuie adui cu ocazia unor ngrijiri i examinri speciale i manoperele prin care se asigur schimbrile de poziie. =Poziia DD = Culcat pe spate cu faa n sus, -fr pern , -cu o pern subire =Poziia Fowler =-cu 2 perne (poziie obinuit i comod) =Pozitia Semieznd =culcat pe spate -toracele formeaz cu linia orizontal un unghi de 3045 Se realizeaz: -cu un numar mai mare de perne -cu rezemtor mobil

-cu somier articulat Ca pacientul s nu alunece, se aeaz sub regiunea poplitee o pern ndoit sau un sul din ptur nvelit ntr-un cearaf rsucit la extremiti i introdus sub saltea . Sub tlpi se pune un sprijinitor. =Pozitia eznd n pat: -trunchiul formeaz cu membrele inferioare un unghi drept -pacientul are coapsele flectate pe bazin i gambele sunt n semiflexie pe coapse -genunchii sunt astfel ridicai Se realizeaz: -prin ridicarea prii cefalice a somierei articulate (cu ajutorul manivelei) -cu sprijinitorul de perne -sau se vor pune 4-5 perne aezate n trepte ; capul se va sprijini cu o pern mic -sub braele pacientului se poate aeza cte o pern ; pentru a mpiedica alunecarea se aeaz sub regiunea poplitee o pern ndoit sau un sul din ptur nvelit ntr-un cearaf rsucit la extremiti i introdus sub saltea . Sub tlpi se pune un sprijinitor. n fotoliu: este aezat confortabil, bine mbrcat i acoperit cu ptur -n stare grav =Pozitia DL =Poate fi drept sau stang -culcat pe o parte -capul sprijinit pe o singur pern -membrele inferioare flectate uor -sau membrul inferior ce este n contact cu suprafaa patului ntins, iar cellat ndoit -spatele sprijinit cu o pern sau un sul sau cu rezemtoare speciale =Poziie (decliv) Trendelenburg = DD, eventual DL, cu capul mai jos dect restul corpului Se realizeaz prin: -ridicarea etremitii distale a patului -diferena ntre cele 2 extremiti ale patului poate varia de la 10 la 60cm -sub capul pacientului se poate pune o pern subire -se protejeaz capul pacientului cu o pern aezat vertical la cptiul patului -pentru evitarea alunecrii de pe masa de operaie, pacientul este fixat n chingi sau rezemtoare speciale de umr In DL se aeaz atunci cnd este pericol de aspirare a secreiilor =Poziie procliv (Trendelenburg inversat) = oblic cu capul mai sus - pentru extensia coloanei cervicale (tratament ortopedic) =Pozitia DV - culcat pe abdomen - capul ntr-o parte pe o pern subire - membrele superioare aezate la stga i la dr.capului - cu faa palmar pe suprafaa patului - cu degetele n extensie Sub glezne: - o pern cilindric Sub torace i abdomen se pot aeza perne subiri, moi =Poziie ginecologic DD - cu genunchii ndoii - coapsele ndeprtate Se poate realiza: - n pat - pe masa de examinare - pe masa ginecologic care are sprijinitor pentru membrele inferioare, iar sub placa de ezut are o tvi mobil -

=Poziia genupectoral =pacientul aezat pe genunchi, acetia fiind uor ndeprtai aplecat nainte ,pieptul atinge planul orizontal (masa de examinat) Transportul bolnavului Printr-un transport efectuat n condiii bune, cu mult menajament i atenie fa de pacient, innd cont de afeciunea de care sufer acesta, se evit agravarea durerilor i apariia altor complicaii, cum ar fi: nrutirea strii, producerea unui oc traumatic, transformarea unei fracturi nchise ntr-una deschis, provocarea de hemoragii etc. Transportul poate fi necesar n urmtoarele situaii: -evacuarea traumatizailor de la locul accidentului -transportul de la un spital la altul, de la domiciliu la spital sau la domiciliu dup externare -transportul de la o secie la alta; la servicii de diagnostic i tratament; la sala de operaii i de la sala de operaii; dintr-un salon n altul; dintr-un pat n altul etc. Mijloacele de transport n funcie de gravitatea afeciunii, de scopul transportului, de distan, transportul se face cu: brancarda (targa) crucior fotoliu i pat rulant cu mijloace improvizate n caz de urgen cu vehicule speciale: autosalvri, avioane sanitare (aviasan) Transportul cu targa =Pregtirea trgii targa se acoper cu o ptur i cu un cearaf; la nevoie se acoper cu muama i alez; pern subire =Pregtirea pacientului se informeaz att pacientul ct i aparintorii asupra scopului transportului i locului unde va fi transportat se explic procedeul aezrii pe targ i eventual se instruiete pacientul cum poate colabora n cazul n care pacientul are instalat o perluzie, sonda, dren etc. se vor lua msuri de siguran: sprijinirea- eventual pe un suport - a aparatului de perfuzie; fixarea sau pensarea sondelor etc. n funcie de durata i condiiile de transport Poziiile pacientului pe targ n funcie de afeciune In DD:- pacienii cu traumatisme abdominale, accidentaii constieni, suspeci de fractur a coloanei vertebrale sau a bazinului, leziuni ale membrelor inferioare, leziuni ale membrelor superioare, accidentaii n stare de oc cu hemoragie In poziie eznd:- pacienii cu traumatisme craniene, constieni i fr semne de oc, leziuni ale gtului In poziie semieznd: -accidentaii toraco-pulmonar, pacienii cu insuficien cardiorespiratorie, accidentaii cu leziuni abdominale In DL: -pacienii n stare de com In DV: -pacienii cu leziuni ale feei (craniofaciale) ,cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere In D Semiventral: -pacienii incontieni, iar n caz de tulburri de deglutiie sau hipersecreie salivar, n poziie Trendelenburg, pentru a preveni acumularea i aspirarea secreiilor In poziia Trendelenburg, cu nclinare maxim de 10-15: -accidentaii n stare de oc in colaps periferic,

In poziie Trendelenburg inversat, cu nclinare de maximum 10-15: -accidentaii cu fracturi ale bazei craniulu Bolnavii psihici agitai se calmeaz medicamentos i se transport imobilizai. n leziuni ale coloanei vertebrale, pacienii vor fi transportai pe o suprafa dur; se recomand ca pacienii s fie transportai n poziia n care au fost gsii n cazuri cu totul excepionale, cnd este imposibil s se asigure o targ tare, chiar improvizat (u, scndur lat), transportul este admis pe patur, culcat cu faa n jos, cu excepia celor suspeci de fractur a coloanei cervicale. TRANSPORTUL CU CRUCIORUL Crucioarele utilizate pentru transportul pacientului au n general nlimea meselor de operaie, pentru a se putea transporta uor pacientul de pe crucior pe mas i invers. \Transportul cu patul rulant este forma ideal de transport; la cele patru picioare, paturile sunt prevzute cu roi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roi, oricare pat poate deveni astfel rulant. Prin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie transpus mereu din pat n crucior, de aici pe masa de operaie sau la alte examinri, ci va fi transportat direct cu patul. Patul cu dispozitiv rulant ateapt pacientul chiar la serviciul de primire. Aceast metod nu poate fi aplicat la toate spitalele, cci ea necesit o dimensionare corespunztoare a coridoarelor, uilor, s nu existe praguri, iar deplasarea ntre etaje s se poat face cu ascensorul. TRANSPORTUL N AFARA SPITALULUI Pregtirea pacientului pacientul va fi pregtit din timp pentru transport i se comunic mijlocul de transport va fi mbrcat n mod corespunztor anotimpului, duratei drumului i mijloacelor de transport i se ofer bazinetul i urinarul n vederea evacurii scaunului i urinei i se asigur maximum de confort, poziia pacientului va fi ct mai comod pacientul transportat la alte servicii sau instituii sanitare va fi nsoit de asistent, cu documentaia necesar asistenta trebuie s fie nzestrat cu tot ceea ce i-ar trebui pe drum n acordarea primului ajutor. Ea supravegheaz pacientul ndeaproape, pe tot timpul transportului predarea pacientului se face de ctre asistent la medicul de gard al instituiei unde a fost transportat pentru linitea pacientului, este bine ca ea s rmn lng pacient pn va fi amplasat n patul lui. Mijlocul de transport va fi dezinfectat dup transportul pacienilor infecioi. 61. RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE Scopul oricarei interventii de urgenta este restabilirea spontana a respiratiei si batailor inimii pacientului si prevenirea efectelor devastatoare ale hipoxiei la nivelul creierului sau altor organe. De preferat este ca echipa de resuscitare sa fie compusa din persoane pregatite atata pentru resuscitarea de baza ( BLS) cat si pentru cea avansata ( ALS).