20 de ANI DE LA CDEREA ZIDULUI BERLINULUI

CONSERVARE/INOVARE

Castelul de Vntoare Platte, Wiesbaden Construit n 1826 n stilul Neorenatere, a fost distrus n al II-lea Rzboi Mondial. n 1990 a fost restaurat n ruin pentru a fi folosit ca sal de festiviti, reuniuni, banchete, nuni. Poate adposti max.600 persoane.

REMODELARE

coal n Wittenberg, Plattenbau, remodelat dup 1990 de artistul vienez Hundertwasser

RECONSTRUCTIE/INTEGRARE

Piaa central din Weimar, oraul lui Goethe i Schiller, a fost bombardat n 9 februarie 1945. Dup o lung discuie n 1986 Primria oraului a nceput reconstrucia frontului demolat. Reconstrucia s-a terminat integral n 1993. n 1999 oraul a fost desemnat Capitala cultural a Europei.

DEMOLARE/INTEGRARE PARTIALA

Erfurt Optima-Werk. Este un complex industrial construit n 1862 sub numele Kniglich Preuisch Gewehrfabrik. Dup I rzboi mondial ncepnd cu 1936 aici s-au creat mainile de scrios Olimpia, dup al doile-a rzboi sau numit Optima. Dup 1990 a fost pstrat doar faada i a adpostete hotel, teatru, locuine n cadrul unui centru de afaceri.

RECONSTRUCIE

Dresda, Frauenkirche. Construit ntre 1726-1743, a fost distrus de bombardamentul din 13-14 februarie 1945. A rmas n ruin ntre 1945-1994. S-a nceput reconstrucia bisericii n 1994 i s-a terminat la 30 octombrie 2005. A costat peste 100milioane Euro.

RESTAURARE/CONSERVARE

Construita n centrul Pragei, intre 1994 si 1996, pentru o companie de asigurari, de arhitectul ceh Vlado Milunic i arhitectul canadian Frank Gehry, cldirea este numita casa care danseaz sau Ginger & Fred, dup celebrul cuplu de dansatori Ginger Rogers si Fred Astair. Initial ei a fost o cldire construita in stil neo-renascentist, de la sfarsitul sec al XIX-lea, care a fost distrusa in timpul bombardamentului din 1945. Casa care danseaza sta printre cladiri vechi n stil neo-baroc, neo-gotic si art nouveau. Constructia non-conventionala a fost criticat in timpul construirii ei, zece ani mai tarziu, emotiile s-au sfarsit.

BALCIK, Bulgaria

Hotel Novotel, Bucureti. Este situat pe Calea Victoriei pe locul fostului Teatru National bombardat de aviatia germana in 1944. B.I. P. ,arh. Ruxandra Fotino

Sediul U.A.R., Bucureti

Volumul nou a fost inserat in coaja cldirii de secol al XIX-lea. arh. Dan Marin i Zeno Bogdnescu cldirea din str. Dem Dobrescu nr. 5 a fost distrus n 1989 la Revoluie. A fost construit inainte de anul 1884, fiind ieit din alinierea Legaiei Imperiului Austro-Ungar ridicat in 1884. Poart amprenta stilului arhitectural al renaterii franceze, avnd iniial o funciune rezidenial, apoi dup 1919 devenind sediul consulatului Ungariei.

Fosta Tipografie Cartea Romanesca, din Bucureti, construit n 1926 dup proiectul arh. Al. Davidescu. S-au pstrat faadele spre bulevard. In spate s-a ridicat o cldire nou, centru de afceri.

Str. Briei, Bucureti i extinderea fostului Magazin Cocorul.

Strada Halelor, Bucureti

Piaa C.A. Rosetti. Imobil nou pe terenul fostelor case M. Predescu demolate n 2002

Str. Xenopol nr.8, Bucureti

INTENTII DE RECONSTRUCTIE
GERMANIA, Reconstrucia Palatului Regal din Berlin Berliner Stadtschloss, fostul palat regal, amplasat n centrul Berlinului, capitala Germaniei (1871-1945 capitala Imperiului German , ntre 1949-1990 capitala Germaniei de Est, din 1990 capitala Germaniei reunificate), a fost principala reziden (rezidena de iarn) a Regilor prusaci ntre 1701-1918 i a mprailor germani din 1871-1918. Dup cderea monarhiei germane n 1918 a devenit museu. A fost avariat de ctre bombardamentul aliailor n cel de-al doilea Rzboi mondial. Dei era posibil repararea sa, palatal s-a demolat n 1950 de ctre autoritaile RDG, n dispreul protestelor Germaniei de vest, pstrndu-se doar o travee cu balconul lui Liebknecht, unde s-a declarat Germania Republic Socialist. In 1964, RDG construiete Palatul pentru Consiliu de Stat incorpornd balconul lui Liebknecht n noile faade. ntre 1973 i 1976, regimul Erich Honecker construiete cldirea modern a Palatului Republicii care ocup aproape toat suprafaa Stadtschloss O dat cu unirea celor dou Germanii n octombrie 1990 s-a decis demolarea Palatului Republicii considerat plin de azbest. Demolarea a nceput n 2006 i s-a terminat n 2008. Reconstrucia palatului Stadtschloss va ncepe din 2010.

FRANA, Paris . Reconstrucia Palatului Regal Tuileries In 1871, la numai 19 ani dupa ce s-a terminat constructia fatadei sale vestice, palatul Tuileries inceput in 1563, a fost distrus de insurectionarii Comunei din Paris. ncepnd cu 2003 a aprut ideea reconstruciei acestei aripi a palatului regal, o dat cu ideea reconstruciei la Berlin a Stadtschloss. Dup articolul "Pentru i Contra" din revista din aprilie 2007, blogul deschis de ctre Connaissance des Arts pentru a prelungi dezbaterile, a artat a c din cauza lipsei de fonduri, se suspend i reconstructia Castelului din Berlin. Redacia va relansa din nou n 2008, pe fond crizei economice,de aceasta data, discuia n jurul subiectului "trebuie reconstruit Palatul Tuileries?"

Palatul Cotroceni, Bucuresti, Refacerea Bisericii Mnstirii Cotroceni, 2003

Fosta Cazarm 90, Sibiu. n 1796 s-a demolat bastionul Portii Cisnadiei, pentru amenajarea viitoarei piate Hermann, astazi Piata Unirii. In lateralul portii. In 1807 este finalizata constructia cazarmei de infanterie demolata abuziv de regimul comunist in anul 1987.

Harta Sibiului din anul 1914, Cazarma 90 este redata si se marcheaza de asemenea si aliniamentul fostului bastion al portii Cisnadiei. Planul cladirii este in forma rectangulara, in forma trapezului isoscel cu baza mare spre Poarta Cisnadiei. Cladirea avea trei etaje si alte patru subterane, acest lucru fiind datorat caderii de teren de la nord la sud si faptului ca nu este integrata unui tesut urban preexistent. Organizarea este simetrica. Fatada de nord are cinci axe, parterul este bosat, in timp ce etajele unu si doi sunt ornamentate cu lezene de ordin colosal. Axul vertical central are un acces de forma dreptunghiulara finalizata intrun arc semicilindric. Cheia era decorata cu o oglinda trapezoidala si de alte doua oglinzi decorate cu triglife. Celalalte travee ale elevatiei de nord sunt realizate in trei registre aferente, la muchii fiind decorata cu lezene bosate. Deasupra traveei centrale este ridicat un turn cu ceas prismatic cu acoperis baroc in patru ape acoperit cu material de tabla, din care se inalta un alt turnulet asemanator.

Biserica Mnstirii Chiajna, Bucureti, Drumul Sbrenilor, intenii de finalizare a bisericii. Construcia Mnstirii Chiajna a nceput n timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) i a fost finalizat n timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790). A fost construit n stil neoclasic, avnd dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime si 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri. Urma s s fie unul dintre cele mai importante lcauri de cult romneti ale vremii. Preoii nu au slujit niciodat n ea, fiind bombardat de ctre turci chiar nainte de sfinire. Acetia crezuser c acolo ar fi fost mai degrab o cetate, i din acest motiv au ncercat s o distrug. Astfel, toate actele ei au ars n ntregime. Cu toate acestea, construcia a rmas n picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a prbuit turla.

Biserica Mnstirii Chiajna, Bucureti, Drumul Sbrenilor, intenii de finalizare a bisericii.