Sunteți pe pagina 1din 72

Caracteristicile unei mrci n devenire:

TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

FUNDA}IA NA}IONAL| A TINERILOR MANAGERI 2012

~ntreprinz\tori `n Turism - Pensiuni `n Romnia

Caracteristicile unei m\rci `n devenire:

TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Echipele care au contribuit la realizarea tuturor materialelor pe baza c\rora s-a realizat aceast\ bro[ur\:

Echipa FNTM Marius Bostan Valentin Miron Laura Popa Diana Tra[cu Alexandru Popescu Elena B\rbulescu Aura Bostan Dan Miron Andrei }ifrea Daniela Trandafir Andreea Nedelescu Gra]ian Alinei Daniela A[tilean Peter Balla Marius Buftea Liliana C`rstic\ Adrian C`rstic\ Gabriela Coman Lumini]a Popescu Virgil Popescu Sebastian Pop Echipa ANTREC Maria Stoian Elena Ciobanu Niculina Dr]u Ioana Dodi]\ Florentina Dospinescu Silviu Gheorghe Adriana Camelia La]cu Daniel La]cu Ioana Oprea Echipa de marketing Drago[ Gavrilescu Eduard Mihailov Alexandru Mircia R\zvan Nicolae Dan Nitu R\zvan Papuc R\zvan P\sculescu Monica Percea Ovidiu Romo[an Bruno {tefan Noel {tefan Echipa CSP Plus Consult Marin Burcea Mihaela Voiculescu Tuturor le acord\m mul]umirile noastre!

DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE


1. Oferta]i loial, p\stra]i conformitatea `ntre oferta prezentat\ [i realitatea concret\
S\ prezinte informa]ii realiste, s\ treac\ adev\rul, c\ automat vin o dat\ [i a doua oar\ am renun]at la serviciile lor ... dac\ nu, poate mai vin la anu [i peste 2 ani [i mai spun [i la al]ii s\ vin\; S\ fie informa]ia ct mai corect\ [i ct mai real\, nu s\ m\ trezesc c\ pensiunea e dat\ de 5 stele [i cnd m\ duc acolo e de jum\tate de stea, pozele s\ nu fie luate din anumite unghiuri s\ ]i se par\ magnific [i cnd ajungi acolo de fapt s\ fie o magazie care luat\ dintr-un anumit unghi ]i se p\rea c\ e palat1.

2. Crea]i un aspect prietenos pensiunii: planta]i flori, `nlocui]i jaluzelele verticale de birou cu perdele scurte, la jum\tatea geamului, lumina]i spa]iul exterior al pensiunii prin amplasarea unor l\mpi solare
Amenaja]i cu bun gust spa]iul `nconjur\tor pensiunii, eventual angaja]i peisagi[ti pentru a ambienta adecvat spa]iul verde al unit\]ii de cazare, exploata]i la maximum oricare spa]iu vital (gr\din\, balcoane, logii, etc.) prin plantarea de flori pentru a amplifica aspectul prietenos al pensiunii; amplasa]i `n gr\din\ l\mpi solare (proteja]i mediul, au mare impact estetic, sunt utile, consum de energie electric\ zero, pre] modic, asigur\ vizibilitate turi[tilor care vin noaptea `n pensiune). satisfac]ia st\ de multe ori `n ceea ce vezi

3. P\stra]i specificul locului [i culoarea mediului


Utiliza]i dot\ri, materiale [i finisaje p\strnd o ambian]\ estetic\ `n acord cu mediul /evita]i plasticul, folosi]i lemnul (mese, scaune, etc.), cultiva]i bunul gust.

4. Educa]i turi[tii natura nu e numai un spa]iu al libert\]ii totale ci [i al responsabilit\]ii


Scrie]i o plachet\ pentru turi[tii iubitori de natur\: indica]i c\ nu au acces nelimitat `n natur\ [i sublinia]i importan]a protej\rii frumuse]ilor naturale, `mpiedicnd astfel pierderea unor valori unice sau neregenerabile datorit\ lentorii solu]iilor sau manelismului turistic. Am v\zut multe pet-uri [i pungi de plastic aruncate `n natur\, sunt multe gunoaie l\sate `n urm\ de turi[ti.

5. Investi]i `n creativitate - Diferen]ia]i-v\ de competitori / valorifica]i gastronomia zonei, oferi]i servicii originale, propune]i produse unicat, eventual o re]et\ romneasc\ mai pu]in uzitat\, gustoas\ [i f\r\ economie la ingrediente
Noi suferim enorm la acest capitol. Sigur s-ar putea face mai multe, nu pocnind din degete, ci lucrnd cu un pic de cap pe acest capitol. S\ nu ne canton\m `n produse sau mnc\ruri universal valabile att `n vrf de munte ct [i `n restaurantul de la ora[, s\ se mearg\ [i pe specificitate. .....fiecare pensiune s\ ofere ceva al ei original, un foc de tab\r\, o pr\jitur\ pe care nu o mai g\se[ti altundeva, s\ fac\ ceva original, `ntr-o pensiune gazda a organizat jocuri [i concurs de dansuri pentru turi[tii caza]i, nu ne-am plictisit!

6. Turi[tii caut\ pensiunile pentru lini[te, asigura]i-le-o!


Dou\ nop]i la rnd a fost chef `n pensiune, deci n-am avut lini[te, eu zic a[a: distreaz\-te, dar nu-l deranja pe cel de al\turi. ...vrem un loc lini[tit, f\r\ manele `n jur, am fost cazat la o pensiune unde nu am putut s\ dorm de g\l\gie, de la muzic\, sigur nu m\ mai duc a doua oar\.

7. Dialoga]i, fi]i spontani [i aten]i la solicit\rile turi[tilor, ospitalieri dar nu inoportuni, p\stra]i o limit\ a discre]iei
S\ ne primeasc\ cu bra]ele deschise, dar s\ nu stea tot timpul pe capul nostru Dac\ proprietarul st\ de vorb\ cu tine, dar nu are o vorb\ cald\ [i m\nnc\ semin]e `n acela[i timp, e o vorb\... te cam duci de acolo... oamenii s\ nu se bage `n sufletul t\u, [ti]i c\ din dorin]a de a fi prea primitori, exagereaz\ un pic [i stau pe capul t\u prea mult

8. Crea]i circuite turistice tematice pentru a le facilita turi[tilor cunoa[terea zonei [i a le umple timpul, extinde]i activit\]ile turistice sau introduce]i altele noi / Nu descuraja]i prin pre]uri nejustificat de mari la serviciile turistice
Dac\ stai 2 zile nu e o problem\, dar dac\ vrei s\ stai mai mult, vreo 6-7 [i n-ai ce face, atunci e o problem\, dac\ n-ai ce face, stai 2 zile [i pleci ... `n Republica Dominican\ am pl\tit mai pu]in dect la Mamaia.

9. Re]ine]i [i motiva]i-v\ personalul calificat, profesionist


Personalul nu era prea instruit, nici prea priceput, [i era [i cam lene[, e musai ca personalul s\ fie [colit Chelneri]a nu avea nicio leg\tur\ cu cheln\ria

10. Evalua]i satisfac]ia [i insatisfac]ia turi[tilor pe baz\ de chestionar scurt dat la plecare, cunoa[te]i astfel detaliat preferin]ele [i a[tept\rile clien]ilor.
S\ ne dea la plecare un formular s\-l complet\m s\ [tie ce a[tept\m de la ei

Citatele inserate `n cadrul bro[urii apar]in responden]ilor participan]i la realizarea studiilor de pia]\.

CUPRINS

pag. 5 INTRODUCERE Cadru general Preciz\ri metodologice Pensiuni `n Europa, `n prezent pag. 8 I. I.1. I.2. I.3. pag. 20 II. II.1. II.2. II.3. II.4. pag. 48 III. TURI{TII STR|INI `N EUROPA DE EST {I ~N ROMNIA III.1. Vacan]ele str\inilor `n Europa de Est III.2. Turi[tii str\ini `n Romnia 48 53 TURI{TII ROMNI {I CAZAREA LA PENSIUNE Comportamentul turistic al romnilor `n deplas\rile interne Observa]ii succinte asupra deplas\rilor externe ale turi[tilor romni Principalul sejur intern din ultimul an A[tept\ri cu privire la concediul viitor 20 31 32 46 CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA Estim\ri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni Poli turistici `n segmentul pensiunilor Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale 8 13 14 5 6 7

pag. 61 IV. ANALIZ| SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMNESC

pag. 65 V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE - OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

INTRODUCERE
Cadru general
Bro[ura de fa]\ cuprinde principalele rezultate ale studiilor de pia]\ efectuate `n cadrul proiectului na]ional strategic ~ntreprinz\tori `n turism Pensiuni `n Romnia, www.intreprinzatorturism.ro, cofinan]at de Fondul Social European, prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Investe[te `n oameni!, pe baza contractului de finan]are POSDRU/92/3.1/S/64346. ~ntreprinz\tori `n turism Pensiuni `n Romnia este coordonat de Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri FNTM, `n parteneriat cu Asociacin Agraria de Jvenes Agricultores de Almeria, Spania ASAJA [i cu Asocia]ia Na]ional\ de Turism Rural Ecologic [i Cultural ANTREC. Proiectul are ca scop stimularea spiritului `ntreprinz\tor [i a cuno[tin]elor manageriale ale actualilor [i viitorilor antreprenori [i manageri de pensiuni prin activit\]i inovative de cercetare a pie]ei, instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie [i promovare, `n vederea dezvolt\rii sectorului turistic romnesc [i cre[terii capacit\]ii sale de a atrage un num\r ct mai mare de turi[ti romni [i str\ini. ~ntreprinz\tori `n turism Pensiuni `n Romnia, desf\[urat `n perioada februarie 2011 ianuarie 2013, vizeaz\ dezvoltarea unei comunit\]i de antreprenori `n turism [i manageri de pensiuni [i ofer\: n Consultan]\ personalizat\ pentru dezvoltarea afacerilor a cel pu]in 500 de `ntreprinz\tori [i manageri de pensiuni, acordat\ de c\tre cei 14 consultan]i ai FNTM [i ANTREC, prin [apte birouri regionale din: Or[ova, Tulcea, ClujNapoca, Glimboca, Bran, Piatra Neam] [i Bucure[ti. n Ac]iuni de motivare, informare [i promovarea prin intermediul Conferin]elor Regionale. n Cercetare calitativ\ [i cantitativ\ complex\, dedicat\ sectorului turistic de pensiune: studiu market intelligence, interviuri cu manageri de pensiuni, cercet\ri cantitative [i calitative la nivel de consumatori romni [i str\ini, generarea de direc]ii strategice `n sectorul turismului de pensiune, desf\[urat\ `n perioada februarie 2011 aprilie 2012. n Program e-Learning de educa]ie antreprenorial\ [i consultan]\ pentru `ntreprinz\tori `n turism, pentru cel pu]in 500 de `ntreprinz\tori `n turism [i manageri de pensiuni, `n perioada februarie 2012 octombrie 2012. Programul con]ine modulele de `nv\]are: IT&C, Management Financiar, Management Turistic, Marketing [i Promovare, Plan de afacere - Cerere de finan]are.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

n Realizare catalog cu pensiuni la nivel na]ional (minim 2000), editat `n romn\ [i englez\, `n noiembrie 2012. n Schimb de experien]\ `n Spania vor fi selecta]i 100 beneficiari e-Learning, exclusiv `ntreprinz\tori `n turism [i manageri de pensiuni, pentru participarea la un schimb de experien]\, vizitnd afaceri turistice din Spania, `n perioada septembrie octombrie 2012. n Lansare [i dezvoltare a portalului de promovare a pensiunilor www.cazarelapensiune.ro:
u Este un instrument gratuit, simplu de folosit, pentru promovarea propriei pensiuni [i a ofertelor adresate

turi[tilor.
u ~]i d\ posibilitatea de a-]i administra singur datele [i informa]iile despre pensiune [i de asemenea faciliteaz\

crearea de oferte speciale [i/sau promo]ionale.


u Ofer\ posibilitatea promov\rii afacerilor conexe, `n cadrul unei platforme B2B (Business-to-Business). u Informa]ii `n permanent\ actualizare, despre atrac]ii turistice, obiceiuri [i afaceri conexe `n zona pensiunii. u Rezervarea poate fi: One click (primul serviciu de rezervare asistat\ din Romnia), prin telefon sau chat. u Informa]ia de pe portal va fi tradus\ `n 5 limbi de circula]ie interna]ional\.

Preciz\ri metodologice
Principalele activit\]i de cercetare de pia]\ pe baza c\rora au fost ob]inute r\spunsurile care au contribuit la implementarea proiectului sunt urm\toarele: n Identificare, culegere [i analiz\ de informa]ii secundare (cercetare de birou); n 362 de interviuri semi-structurate cu proprietari / manageri de pensiune (sau al]i reprezentan]i ai unit\]ii)1, [i, `ntr-o mai mic\ m\sur\, cu al]i deciden]i din domeniul turismului: exper]i sectoriali, reprezentan]i ai unor agen]ii de turism, manageri de hoteluri, administratori de obiective turistice, reprezentan]i ai unor asocia]ii de turism, etc., realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romniei `n perioada iunie-iulie 2011; n 363 interviuri `n profunzime cu turi[ti romni caza]i la pensiuni, realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romniei `n perioada august septembrie 2011; n 350 de interviuri `n profunzime cu turi[ti str\ini realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romniei `n perioada mai 2011 februarie 2012; n Anchet\ statistic\ pe un e[antion de 5.600 de turi[ti romni ce s-au cazat cel pu]in o noapte la pensiune `n ultimele 12 luni. E[antionul este de tip probabilist, stratificat, bistadial, reprezentativ pentru popula]ia adult\ din mediul urban din Romnia, cu o marj\ de eroare de +/- 1,3%, la un nivel de `ncredere de 95%. Interviurile au fost de tip face to face [i sau desf\[urat `n perioada octombrie noiembrie 2011; n Studiu online pe un e[antion de 5.000 de turi[ti str\ini ce au vizitat Europa Central\ [i de Est `n ultimele 12 luni. E[antionul este de tip aleator [i are o eroare de +/-1,4%. Chestionarul online a fost postat `n 8 limbi pe un num\r de peste 2.000 de site-uri [i pagini web din 194 ]\ri. Informa]iile au fost colectate `n perioada decembrie 2011 martie 2012. Informa]iile ob]inute `n urma colect\rii au fost centralizate, distribuite pe teme [i obiective urm\rite, analizate [i evaluate, constituind baza redact\rii concluziilor pentru cele 26 de rapoarte de cercetare. Pornind de la concluziile din toate rapoartele de cercetare, s-au organizat [i desf\[urat 3 sesiuni finale de brainstorming pentru a se genera elemente esen]iale pentru o analiz\ SWOT a turismului romnesc, respectiv direc]ii strategice [i idei / oportunit\]i de afaceri viabile `n turismul de pensiune [i conexe.

Pe parcursul acestui material, aceast\ categorie de responden]i va fi numit\ simplu proprietari de pensiune, chiar dac\ `n unele cazuri au fost intervieva]i manageri sau al]i reprezentan]i din pensiuni; `n orice caz, proprietarii de pensiune au fost subcategoria cea mai numeroas\ `n cadrul modulului de interviuri semi-structurate.

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Pensiuni `n Europa, `n prezent


(Surs\: studiu EUROGITES 2012, pus la dispozi]ie de ANTREC)

Turismul de pensiune `n Europa se suprapune aproape perfect peste conceptul de turism rural, al caselor / fermelor de vacan]\, fiind un fenomen din ce `n ce mai popular [i chiar considerat `n tendin]e `n unele ]\ri cu larg\ experien]\ `n turism, cum este Marea Britanie. Cu un farmec aparte, turismul de pensiune `[i bazeaz\ atractivitatea pe unele puncte forte precum cadrul natural, atmosfera familial\ [i experien]a turistic\ personalizat\, `ns\ unele dintre aceste elemente conduc [i la caracteristici mai pu]in benefice: dependen]a de vremea bun\ (mult mai important\ pentru turi[tii veni]i pentru natur\), respectiv faptul c\ pensiunile sunt deseori alese pentru c\l\toriile neplanificate, de impuls [i `n general de scurt\ durat\. Dup\ ultimii ani domina]i de criza economic\, cu efecte asupra sc\derii bugetelor de c\l\torie, anul 2011 a adus un u[or reviriment `n turismul mondial [i european. Cre[terea de cteva procente nu s-a transmis `ns\ fidel [i `n turismul de pensiune din Europa, unde se pare c\ dinamica a fost mai lent\ (totu[i pozitiv\, cu diferen]e semnificative `ntre ]\ri ce au continuat evolu]ia negativ\ [i ]\ri unde `ncas\rile pensiunilor au crescut fa]\ de anul anterior). A[tept\rile sunt ca `n anul 2012 s\ se men]in\ cel pu]in acela[i ritm u[or de cre[tere `n turismul de pensiune european. Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spa]iul european s-au reg\sit `ntr-o ofert\ cu un raport mai bun calitate pre], `n promovarea mai eficient\ a zonelor de turism rural [i `n identificarea altor areale cu poten]ial pentru turismul rural, combinat\ cu `mbun\t\]irea calit\]ii marketingului realizat individual de pensiuni, precum [i `n accelerarea profesionaliz\rii `n turismul de pensiune. Produsele turistice care au contribuit cel mai mult la aceast\ cre[tere au fost mini-vacan]ele, respectiv pachetele specializate (wellness, turism activ etc.), `n timp ce sejururile de lung\ durat\ s-au men]inut mai degrab\ `n sc\dere. Eterogenitatea pronun]at\ nu permite trasarea unei re]ete pentru succes sigur `n turismul de pensiune european, `ns\ elementul comun ar putea fi promovarea destinat\ con[tientiz\rii pe scar\ ct mai larg\ `n rndul turi[tilor a raportului avantajos dintre pre] [i calitatea serviciilor / experien]ei turistice din turismul de pensiune. De asemenea, managerii de pensiune trebuie s\ g\seasc\ metode inovative de a m\ri durata [ederii, de a pune `n valoare latura inedit\ a unui produs turistic - s\ eviden]ieze mai bine activit\]ile diverse ce se pot desf\[ura `ntr-un cadru natural nepoluat.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA


8

I.1. Estim\ri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni


Un obiectiv important al cercet\rilor de pia]\ realizate `n cadrul proiectului a fost oferirea unei imagini ct mai apropiate de realitate `n ceea ce prive[te capacitatea total\ de cazare `n pensiuni existent\ `n Romnia. Pentru aceasta s-a realizat o baz\ de date ce cuprinde att unit\]i clasificate ct [i unit\]i neclasificate [i / sau `n curs de clasificare. ~n ceea ce prive[te acoperirea termenului de pensiune `n accep]iunea studiilor, trebuie precizat c\ unele concluzii din etapele de fundamentare precum [i informa]iile primare relevate din interviurile cu proprietarii de pensiune [i exper]ii sectoriali au determinat utilizarea conven]iei c\ segmentul pensiuni reune[te conceptual [i categoriile de unit\]i vile turistice, respectiv cabane turistice. Astfel, estim\rile au urm\rit s\ caracterizeze un segment mai larg dect contingentul de unit\]i clasificate conform reglement\rilor autorit\]ilor drept pensiuni turistice, cu att mai mult cu ct exist\ indicii clare c\ [i `n accep]iunea turi[tilor conceptul de pensiune `nglobeaz\ vile [i cabane (practic, turi[tii sunt interesa]i `n principal de produsul turistic individualizat care a devenit cazarea la pensiune, [i mai pu]in sau deloc de tipul de unitate de cazare `n care este inclus\ oficial o unitate care pentru ei are toate atributele unei pensiuni - arhitectur\, servicii, etc.). A[adar, chiar dac\ nu se va preciza de fiecare dat\ pentru a nu `ngreuna exprimarea, segmentul pensiuni caracterizat `n acest capitol include [i vile, respectiv cabane turistice (observa]ia este relevant\ `n primul rnd `n ceea ce prive[te estim\rile numerice). De asemenea, `n acest capitol categoriile de confort sunt redactate conven]ional 1*, 2*, 3*, 4*, 5* (sau *, **, ***, ****, *****), indiferent c\ este vorba de stele / flori / margarete.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Graficul 1: PENSIUNI ~N ROMNIA

aprox. 8.000 de pensiuni, vile [i cabane turistice `n Romnia: u un total de 140.000 locuri u 65% din locuri sunt de minim 3* u 11% din locuri sunt de minim 4*

Aproximativ jum\tate din capacitatea de cazare estimat\ se g\se[te `n unit\]i neclasificate. ~n perioada T1 2011* T1 2012 s-a `mbun\t\]it gradul de clasificare `n segmentul pensiuni: u Num\rul pensiunilor clasificate a crescut cu 500 u Num\rul de locuri clasificate `n pensiuni a crescut cu 10.000

Surs\ hart\: www.clker.com * Not\: trimestrele unui an sunt denumite conven]ional T1, T2, T3, respectiv T4

Num\rul locurilor `n pensiuni clasificate reprezint\ pu]in peste 25% din totalul locurilor de cazare clasificate `n T1 2012 `n Romnia. Dac\ se adaug\ la capacitatea de cazare total\ oficial\ [i la cea din segmentul pensiuni [i locurile din unit\]i identificate ca fiind neclasificate / `n curs de clasificare, atunci, `n baza estim\rilor prezentate mai sus, segmentul pensiuni de]ine o pondere de aproximativ 40% `n capacitatea total\ de cazare din turismul romnesc (`n condi]iile `n care procentul de locuri neclasificate pentru alte categorii de unit\]i dect pensiunile, vilele [i cabanele turistice, este neglijabil). Pe de alt\ parte, estim\rile de 8.000 de pensiuni [i 140.000 de locuri de cazare `n pensiuni (precum [i ponderile pensiunilor clasificate, calculate pe baza lor) ar trebui privite ca maximale, `n condi]iile `n care nu s-a putut confirma pentru toate unit\]ile neclasificate `n ce m\sur\ erau active la momentul realiz\rii cercet\rii (mai ales c\ multe din spa]iile de cazare neclasificate asimilabile turismului de pensiune au o activitate `ntmpl\toare / sezonier\). A[adar, contingentul de pensiuni din Romnia, active la momentul realiz\rii cercet\rii, se `ncadreaz\ cel mai probabil `ntre 6.500 [i 7.000 de unit\]i. Totu[i, estim\rile care urmeaz\ iau `n considerare `ntreaga baz\ de unit\]i identificate [i deci considerate poten]ial active.

NIVELUL DE CONFORT ~N PENSIUNILE ROMNE{TI {I CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR


Graficul de mai jos arat\ o distribu]ie normal\ dup\ nivelul de confort a capacit\]ii totale de cazare `n pensiuni din Romnia (de altfel, analiza doar a locurilor clasificate conduce la procente foarte apropiate ca cele din graficul de mai jos). A[adar, aproape dou\ treimi din locurile de cazare `n pensiunile romne[ti sunt dotate pentru cel pu]in nivelul mediu de confort.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Graficul 2: STRUCTURA CAPACIT|}II TOTALE DE CAZARE ~N PENSIUNI DUP| NIVELUL DE CONFORT (% din num\rul total de locuri)
54%

31%

10%

4% 1%

**

***

****

*****

Not\: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort (cel oficial, pentru unit\]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit\]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).

10

Analiznd rezultatele ob]inute la calcularea num\rului mediu de locuri pe unitatea de tip pensiune, se observ\ c\ acesta tinde s\ creasc\ odat\ cu cre[terea nivelului de confort (`ncepnd cu nivelul de 2*). De[i la nivelul `ntregii ]\ri diferen]a `ntre 1* [i 5* din punct de vedere al num\rului mediu de locuri nu este foarte mare, o posibil\ justificarea a faptului men]ionat este aceea c\ pensiunile de 4* sau 5* presupun investi]ii substan]iale, att de construc]ie ct [i de `ntre]inere [i deci [ansele de a fi rentabile `n condi]iile unui num\r redus de camere / locuri sunt mai mici.Tendin]a este mai vizibil\ `n regiuni / jude]e / zone cu concentr\ri de pensiuni, deci acolo unde contingentul de astfel de unit\]i de cazare este mai consistent [i mai eterogen.

Graficul 3: NUM|RUL MEDIU DE LOCURI ~N PENSIUNI, PE NIVELURI DE CONFORT (exprimat `n num\r locuri per unitate)
22 21 20

17 16

**

***

****

*****

Not\: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort (cel oficial, pentru unit\]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit\]ilor neclasificate / `n curs de clasificare). FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

CIFRE CHEIE DESPRE CONTINGENTUL DE PENSIUNI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE {I JUDE}E1


Situa]ia pe regiuni de dezvoltare a contingentului de pensiuni este prezentat\ `n graficul de mai jos. Regiunea Centru concentreaz\ cel mai mare num\r de pensiuni [i locuri de cazare `n pensiuni, datorit\ dezvolt\rii unor zone agroturistice consacrate `n jurul aglomer\rii de obiective turistice majore. La polul opus se afl\ regiunea Bucure[tiIlfov (de altfel [i cea mai pu]in `ntins\ regiune), segmentul pensiuni fiind aici `ntr-un stadiu de dezvoltare incipient, `n cadrul unei intense activit\]i turistice preponderent de business. De[i turismul de pensiune nu este caracteristic litoralului, factori ca nevoia de diversificare `n turism pe fondul rafin\rii solicit\rilor turi[tilor sau ca supra-cererea din perioadele de vrf a determinat dezvoltarea segmentului [i `n jude]ul Constan]a, fapt ce determin\ ca regiunea SE s\ se deta[eze u[or dintre celelalte regiuni (exceptnd extremele amintite mai sus), altfel echilibrate din punct de vedere al contingentului de pensiuni. Pe de alt\ parte, situa]ia litoralului relativ la turismul de pensiune trebuie evaluat\ cu grij\, `ntruct `n localit\]ile de pe litoral au fost identificate foarte multe spa]ii de cazare neclasificate sau aflate `n curs de clasificare, a c\ror includere `n segmentul pensiuni a fost mai degrab\ conven]ional\ (similitudinile cu caracteristicile conceptului luat `n considerare fiind uneori limitate). Graficul 4: CONTINGENTUL DE PENSIUNI PE REGIUNI

11

Nicio regiune nu prezint\ abateri majore de la ponderile medii ale num\rului de locuri de minim 3*, respectiv 4* din pensiuni, cu excep]ia regiunii Bucure[ti Ilfov (atipic\ pentru turismul de pensiune, [i deci nu foarte relevant\ pentru caracteristicile generale ale segmentului, avnd pondere semnificativ mai mare la confortul de minim 3 [i 4 stele). Din punct de vedere al clasific\rii unit\]ilor neclasificate, cele mai interesante progrese `n perioada T1 2011 T1 2012 s-au `nregistrat `n regiunile Sud-Est, Centru [i Vest. De altfel, primele dou\ regiuni men]ionate aveau la `nceputul anului 2011 [i continu\ s\ aib\, `n prezent, printre cele mai mari ponderi ale locurilor neclasificate, ceea ce subliniaz\, o dat\ `n plus, c\ cererea turistic\ mare antreneaz\ investi]iile `n spa]ii de cazare, dar `n acela[i timp nu `mpiedic\ func]ionarea unei mari p\r]i a acestora f\r\ a fi clasificate.

Pe parcursul acestui material sunt utilizate uneori [i abrevierile uzuale pentru denumirile regiunilor de dezvoltare [i jude]elor, mai ales `n reprezent\ri grafice (de ex. pentru regiuni: NE este prescurtarea de la Nord-Est, SV de la Sud-Vest, B de la Bucure[ti Ilfov etc.; pentru jude]e: AB este prescurtarea de la Alba, SV de la Suceava, IF de la Ilfov etc.).

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Principalele 15 jude]e ale Romniei dup\ num\rul estimat de locuri `n pensiuni de]in `mpreun\ peste 80% din capacitatea de cazare a segmentului. Constan]a, Bra[ov, Prahova, Suceava [i Sibiu concentreaz\ `mpreun\ jum\tate din num\rul de pensiuni [i din locurile de cazare `n pensiuni din ]ar\. Tabelul de mai jos prezint\ ierarhizarea jude]elor cu cele mai consistente capacit\]i de cazare din turismul de pensiune romnesc. ~ntre acestea se disting jude]e cu un nivel general de confort mai sc\zut al pensiunilor, precum [i jude]e unde procentul locurilor `n pensiuni la standardul de cel pu]in 3* ajunge la aproximativ 75% din totalul contingentului de spa]ii de cazare `n pensiuni. Tabelul 1: Jude]ele cu cel mai mare contingent de pensiuni Jude] Bra[ov Constan]a Prahova Suceava Sibiu Harghita Alba Maramure[ Nr. Pensiuni > 1.000 > 1.000 > 600 > 500 > 500 > 400 > 390 > 350 % locuri 3*+ 76% 63% 64% 68% 54% 58% 46% 55% Jude] Tulcea Cluj Arge[ Mure[ Neam] Vlcea Bihor Nr. Pensiuni > 250 > 250 > 240 > 220 > 210 > 200 > 190 % locuri 3*+ 76% 69% 52% 73% 70% 52% 74%

Pornind de la estim\rile de mai sus se poate deci concluziona c\ `n zone precum Mun]ii Apuseni (AB) sau Ruc\r Cmpulung (AG) pensiunile cu un confort modest (1* 2*) au un rol mai important `n peisajul turismului de pensiune dect `n zone precum Predeal (BV), Bran Moeciu (BV) sau Delta Dun\rii (TL), unde 75% din locurile de cazare din pensiuni sunt cel pu]in de 3*. Pentru a evalua care jude]e au cunoscut o dezvoltare semnificativ\ a turismului de pensiune `n ultimul deceniu au fost analizate cifrele aferente evolu]iei contingentului de locuri clasificate `n pensiuni (`ntruct nu au fost disponibile date istorice care s\ includ\ [i unit\]ile neclasificate). Pornind de la premisa c\ majorarea num\rului total de locuri de cazare `n pensiuni are un ritm comparabil cu cre[terea num\rului de locuri clasificate, au fost semnalizate `n reprezentarea grafic\ de mai jos acele jude]e unde capacitatea de cazare `n pensiuni a cunoscut evolu]ii pozitive apreciabile (a se vedea legenda). Graficul 5: JUDE}E CU DEZVOLTARE TURISTIC| SEMNIFICATIV| ~N SEGMENTUL PENSIUNILOR

12

Legend\ n Jude]e consacrate `n turism, care au `nregistrat mari cre[teri ale contingentului de pensiuni n Jude]e cu turism emergent, cu major\ri relative consistente ale num\rului de locuri `n pensiuni `n ultimul deceniu n Jude]e `n care nu s-a identificat dect o dezvoltare turistic\ moderat\ `n segmentul pensiunilor

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor


Investi]iile `n turism din ultimul deceniu au determinat apari]ia unor adev\ra]i poli turistici `n segmentul pensiunilor, prin consacrarea definitiv\ a unor zone cu tradi]ie, ct [i prin intensificarea activit\]ilor turistice `n zone cu poten]ial. Pe harta de mai jos sunt reliefate principalele concentr\ri de pensiuni din Romnia (areale ce adun\ minim 80 - 100 de unit\]i) eviden]iindu-se astfel clar suprapunerea acestor poli din turismul de pensiune peste zonele cu cele mai importante atrac]ii turistice ale ]\rii, acele repere cu cea mai mare notorietate pe plan na]ional [i interna]ional, care sunt cel mai adesea incluse `n diferitele circuite turistice ale Romniei, fie c\ este vorba de cele organizate de agen]ii sau de cele realizate ad-hoc de turi[ti, romni sau str\ini. Graficul 6: ZONE CU CONCENTR|RI DE PENSIUNI

13

Surs\ hart\: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro, prelucrate Legend\ ~ 100 pensiuni

~ 200 pensiuni

~ 300 pensiuni

> 500 pensiuni

De altfel, nu este o `ntmplare c\ turismul de pensiune [i-a g\sit cele mai bune variante de exprimare `n zonele turistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de pensiune se confund\ cu punctele tari ale produsului turistic Romnia cele fructificate `n primul rnd `n turismul de pensiune sunt cadrul natural pitoresc [i ruralul tradi]ional autentic. A[adar, concentr\rile de pensiuni se reg\sesc cu prec\dere de-a lungul Mun]ilor Carpa]i [i Subcarpa]ilor, mai ales c\ aceste zone de munte [i deal `nglobeaz\ unele dintre arealele etnofolclorice reprezentative pentru p\strarea tradi]iilor, multe din monumentele UNESCO (biserici, m\n\stiri, cet\]i), dar [i o serie de factori curativi renumi]i. Singura concentrare de pensiuni care `mplete[te natura cu tradi]ia, dar dep\[e[te arcul carpatic, se g\se[te `n Delta Dun\rii. Pe lng\ factorul natural [i cel tradi]ional (cu toate atrac]iile lor specifice), dezvoltarea segmentului pensiunilor a fost impulsionat\ [i de cererea turistic\ pentru atrac]ii majore din afara acestor sfere de interes cele mai importante fiind vechile burguri din centrul Romniei [i litoralul. Atractivitatea cet\]ilor medievale ale Transilvaniei, foarte cunoscute [i apreciate, a determinat inclusiv apari]ia unui mare num\r de pensiuni urbane (de altfel, ora[ele mari din Romnia cu cele mai multe pensiuni sunt Bra[ov, Sibiu [i Cluj-Napoca). {i `ntruct litoralul continu\ s\ fie un magnet pentru turi[ti, mai ales romni, conceptul de cazare la pensiune [i-a consolidat treptat rolul s\u [i `n zona sta]iunilor din jude]ul Constan]a, uneori `n forme atipice, adaptate.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Pe lng\ cele semnalizate pe harta anterioar\, `n alte cteva zone dezvoltarea turismului de pensiune s-a accentuat `n ultimii ani, existnd premise ca [i acestea s\ devin\ `n scurt timp repere importante `ntre arealele ce concentreaz\ multe pensiuni `ntr-un spa]iu relativ restrns. Se remarc\ `n aceast\ categorie perimetrul Beli[-M\ri[el-R\chi]ele (CJ), zona Lep[a Soveja Tulnici (VN) [i Clisura Dun\rii (MH).

I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale


SERVICII DE BAZ| {I SERVICII SUPLIMENTARE
Principalul serviciu de baz\ `n afara caz\rii este oferirea unei variante de a servi masa: practica general\ propune formula de a oferi accesul la o buc\t\rie utilat\ [i gr\tar `n curte, [i uneori oferirea micului dejun (pe lng\ accesul la buc\t\rie [i gr\tar). Pensiunile care ofer\ demi-pensiune sau pensiune complet\ sunt `ntlnite mai rar, fie pentru c\ nu sunt dotate corespunz\tor pentru acest serviciu, fie sunt dotate, `ns\ cererea i-a determinat pe proprietarii de pensiune s\ abandoneze oferirea de servicii de mas\ `n detrimentul oferirii accesului la buc\t\rie pentru turi[ti (de ex. din ra]iuni de rentabilitate sc\zut\). Parcarea este de asemenea un serviciu considerat obligatoriu, `ns\ unele pensiuni din zonele urbane sau greu accesibile nu `l ofer\ `ntotdeauna sau `l ofer\ limitat. Dintre serviciile considerate de c\tre turi[ti ca fiind de baz\ [i care nu sunt oferite `nc\ de suficient de multe pensiuni (mai ales de cele agroturistice) pot fi men]ionate oferirea de produse naturale (de ex. carne sau legume din gospod\ria proprie) [i de produse tradi]ionale preparate `n pensiune. Dintre serviciile foarte importante pentru turi[ti, care contribuie la cre[terea valorii unui produs turistic [i astfel cap\t\ valen]e de servicii de baz\ se remarc\ accesul la internet [i serviciul de sp\l\torie, `ns\ acestea `nc\ nu sunt puse la dispozi]ia turi[tilor `n marea majoritate a pensiunilor. Serviciile de agrement [i cele suport, uzuale sau inedite, oferite de pensiuni sunt enumerate `n reprezentarea grafic\ de mai jos: SERVICII SUPLIMENTARE Facilit\]i identificate la multe pensiuni [i care ar trebui dezvoltate cu prioritate pentru a fi oferite pe scar\ [i mai larg\ Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare n Plimb\ri cu tr\sura (vara) / sania (iarna) / barca pe Dunare; n ~nchirieri de biciclete; n Organizare drume]ii [i picnicuri; n Mas\ de ping pong, biliard. Men]ionate mai rar n Plimb\ri la stn\ / p\str\v\rie; n Excursii cu ghid, excursii la diverse situri arheologice [i monumente istorice, eventual cu microbuz `nchiriat; n Obiceiuri tradi]ionale (mese cmpene[ti, foc de tab\r\, reprezenta]ii de muzic\ folcloric\, participarea la activit\]i tradi]ionale: t\iatul porcului sau al mielului, mulsul oilor, al vacilor, `nchegatul brnzei, dansuri populare, colinde, coacerea cozonacilor etc.); n Demonstra]ii sau ini]ieri `n tradi]ii [i me[te[uguri locale: `ncondeierea ou\lor, ceramic\, cioplit piatr\, cioplit drani]\ / [indril\ / [i]\, pictura icoanelor din lemn, cursuri de gastronomie tradi]ional\ etc.; n Transfer de la gar\ / aeroport /autocar.

14

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

SERVICII SUPLIMENTARE orientate cu prec\dere c\tre anumite segmente de turi[ti, identificate la relativ pu]ine pensiuni Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare n ~nchirieri ATV-uri / Snowmobil / Echipament ski; n Organizarea de partide de vn\toare sau pescuit; n Echita]ie; n Loc de joac\ pentru copii; n Spa, jacuzzi, saun\, fitness, masaj, coafor. Men]ionate mai rar n Sal\ de conferin]e; n Piscin\ / Bazin de mici dimensiuni; n Facilit\]i pentru practicarea sporturilor extreme sau de aventur\ (parapant\, motodeltaplan, balon cu aer cald, rafting, para[utism, paintball). ~n leg\tur\ cu gruparea serviciilor principale, respectiv a celor suplimentare cele mai comune, prezentate mai sus, trebuie precizat c\ aceasta nu este foarte strict\, `n sensul c\ unele servicii sau facilit\]i sunt privite diferit de proprietarii de pensiune, dar [i de public. Astfel, unele servicii considerate ca fiind principale [i necesare de majoritatea proprietarilor de pensiune sunt apreciate ca fiind secundare de o alt\ parte a acestora (de ex. serviciul de sp\l\torie), `n timp ce unele facilit\]i suplimentare ce par specifice unor categorii bine definite de turi[ti sunt considerate o prioritate pentru a fi dezvoltate pe scar\ larg\ de unii proprietari de pensiune (de ex. locul de joac\ pentru copii, piscina / bazinul de mici dimensiuni sau `nchirierea de ATV-uri).
15

Alte servicii suplimentare prezente mai rar `n ofertele pensiunilor intervievate la nivel na]ional sunt enumerate mai jos: u Organizarea de evenimente (nun]i, botezuri, anivers\ri, etc.); u Degustare vinuri [i alte b\uturi tradi]ionale (eventual amenajarea unei vinoteci / crame); u Acomodare animale de companie; u Organizare excursii tematice (de ex. birdwatching, cules ciuperci, mountain biking). ~n ceea ce prive[te serviciile considerate cu mare poten]ial din perspectiva interesului turi[tilor pentru ele, chiar dac\ pot dep\[i sfera de competen]\ / posibilit\]ile unei pensiuni, cel mai des men]ionate au fost terenurile de sport. Amenajarea `n zonele cu turism de pensiune a unor terenuri de tenis sau mini-fotbal este perceput\ ca foarte benefic\ [i important\ de c\tre toate categoriile de juc\tori din turism. Alte astfel de investi]ii cu poten]ial, ce completeaz\ oferta turistic\ a pensiunilor [i asigur\ noi solu]ii de agrement pentru turi[ti, ar putea fi:
u u u u u

Amenajarea de magazine de suveniruri (inclusiv costume populare, ce par a fi foarte apreciate de str\ini); Relansarea turismului de camping; Ferm\ cu animale pentru copii; Parcuri tematice (mai ales de aventur\ pentru adul]i [i copii); Identificarea, marcarea, semnalizarea, amenajarea de trasee montane, de diferite dificult\]i.

TENDIN}E PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTA}IE ~N PENSIUNI


~n ceea ce prive[te serviciul de alimenta]ie [i de oferire a produselor de cas\ [i a mnc\rii tradi]ionale `n pensiuni, au fost identificate mai multe tendin]e. Unele pensiuni care includ `n ofert\ servicii de mas\ renun]\ s\ mai ofere produse din gospod\ria proprie, `n timp ce altele nu consider\ produsele naturale de cas\ un aspect important al ofertei lor (oferind `n schimb alimente din comer]), ceea ce `n ambele cazuri d\uneaz\ calit\]ii [i autenticit\]ii produsului turistic reprezentat de cazarea la pensiune. Legat de acest subiect, mul]i proprietari de pensiune se plng c\ le este aproape imposibil s\ ofere astfel de produse alimentare, ob]inute local, `n condi]iile impuse de reglement\rile `n materie. ~n plus, ideea dezvolt\rii `n jurul pensiunii a unei mini-ferme agro-alimentare a c\rei ofert\ s\ dep\[easc\ nevoile proprii ale familiei este abandonat\ de mul]i
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

antreprenori [i datorit\ dificult\]ii comercializ\rii `n condi]ii de eficien]\ economic\ a surplusului de produse agricole [i agro-alimentare rezultate (de ex. pre]urile la lapte sau carne `n viu primite de produc\tori sunt extrem de mici, sistemul de colectare a laptelui este defectuos). Sunt `ns\ [i mul]i turi[ti interesa]i de pensiuni care ofer\ acces la o buc\t\rie utilat\ [i nu servicii de mas\, iar oferta le vine `n general `n `ntmpinare cu astfel de facilit\]i. Proprietarii de pensiune care au renun]at total sau par]ial la serviciile de mas\ sau nu le-au oferit niciodat\ au ca principal\ justificare rentabilitatea sc\zut\ a dot\rii [i men]inerii unei func]iuni de preparare [i servire a mesei (investi]ie ini]ial\ mare, ineficien]\ `n extra-sezon etc.). A[adar, reglement\rile excesive pe de-o parte [i rentabilitatea limitat\, pe de alt\ parte, par s\ fie motivele principale pentru care multe pensiuni mici [i medii prefer\ s\ ofere doar minuturi sau mic dejun, de multe ori neoficial [i doar la cerere. Proprietarii de pensiune care au investit semnificativ `ntr-o buc\t\rie cu ajutorul c\reia s\ ofere servicii de mas\ sunt reticen]i a se adapta la tendin]a privind accesul la buc\t\rie `n detrimentul serviciilor de mas\, chiar dac\ gradul de ocupare redus `i `mpiedic\ `n unele cazuri s\ men]in\ personal permanent `n respectivele buc\t\rii motivele lor se refer\ la protejarea unei investi]ii consistente `n buc\t\ria profesional\, dar [i la riscul pierderii treptate a unui punct forte al ofertei (serviciile de alimenta]ie public\) `n favoarea self-cateringului. Totu[i, unii proprietari de pensiune din aceast\ categorie se v\d nevoi]i uneori s\ cedeze [i s\ se adapteze cererii, mai ales `n extra-sezon, pentru a asigura ocupare [i a nu periclita decisiv activitatea. Chiar dac\ mncarea tradi]ional\ [i produsele naturale provenind din gospod\ria proprie este apreciat\ diferit de diversele categorii [i segmente de turi[ti, [i reprezentan]ii cererii [i cei ai ofertei consider\ c\ merit\ g\site solu]ii viabile pentru `ncurajarea includerii `n pachetele turistice a produselor tradi]ionale [i mnc\rii de cas\, m\car pentru acei turi[ti care apreciaz\ cazarea la pensiune `n special datorit\ bucatelor gustoase oferite de gazde din produc]ia proprie.

16

STRATEGII DE PRE} {I PROMOVARE


O mare parte din pensiunile din Romnia practic\ acela[i tarif la cazare pe parcursul `ntregului an, modificnd pre]urile doar de s\rb\tori (de Pa[te, Cr\ciun, Valentine's Day etc.), atunci cnd ofer\ [i diferite pachete de servicii. Aceste pachete includ de obicei cazare, mic dejun / demi-pensiune / pensiune complet\ [i (cel pu]in) o mas\ special\ cu produse tradi]ionale, plus alte servicii conexe, de ex. plimb\ri cu sania. De[i majoritatea proprietarilor de pensiune intervieva]i `n cadrul cercet\rii au indicat c\ `n aceste cazuri speciale tarifele la cazare nu cresc cu mai mult de 20 30%, cererea foarte mare din preajma s\rb\torilor a favorizat cre[teri de tarife [i de peste 100% `n ultimii 3 5 ani. Pachetele de s\rb\tori pot fi `n general doar u[or negociate cu turi[tii `n func]ie de num\rul de persoane, de serviciile alimentare incluse, de durata sejurului etc. Se pare c\ practica prin care tarifele nu variaz\ `n func]ie de sezon vs. extrasezon, respectiv zilele s\pt\mnii vs. week-end, este `ntlnit\ mai ales `n zonele mai pu]in cunoscute pentru atrac]iile lor turistice, cu un flux mai mic de turi[ti sau care se adreseaz\ turismului de tranzit (mai pu]in afectat de sezonalitate) sau turismului de business. Atunci cnd exist\, varia]iile de tarife la cazare `ntre sezon [i extrasezon sunt `n medie de 20 - 30%. Un caz aparte este litoralul, unde sezonalitatea este cea mai pronun]at\. Aici, varia]iile de pre] sunt mari, `n concordan]\ cu varia]ia cererii. ~n perioada de vrf cre[terea pre]urilor fa]\ de perioada de `nceput a sezonului este `n general de 100%, `ns\ sunt [i situa]ii izolate cnd varia]ia este mai mare (200%) sau mai mic\ (cre[teri de doar 30-40%). Pentru a atrage un num\r mai mare de clien]i [i `n acela[i timp pentru a-i fideliza pe cei care au venit cel pu]in o dat\ la unitatea lor, proprietarii de pensiune recurg la diferite strategii, cele mai des utilizate fiind reducerile de pre] aplicate pentru grupuri sau pentru un sejur mai lung (de ex. turi[tii care stau 3 nop]i pl\tesc doar 2, la grupuri mai mari se ofer\ o camer\ gratis etc.) [i includerea de servicii conexe `n pre]ul caz\rii pentru sejururi mai consistente (plimb\ri cu sania / c\ru]a, acces la biciclete, transfer cu ma[ina de la gar\ / aeroport, accesul gratuit la terenul de sport de]inut de pensiune sau la piscin\ etc). De asemenea, pentru fidelizare, mul]i proprietari de pensiune se bazeaz\ pe amabilitate, pe calitatea produselor alimentare naturale (unele oferite din partea casei: o b\utur\ tradi]ional\, un desert), pe faptul c\ sunt la dispozi]ia clien]ilor, ct [i prin alte mici discount-uri sau gratuit\]i.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Marea majoritate a pensiunilor par s\ nu aib\ o strategie clar\ [i diversificat\ de promovare, cei mai mul]i dintre proprietari consider\ c\ cea mai bun\ promovare o fac clien]ii care pleac\ mul]umi]i dup\ un sejur petrecut la ei, cu inten]ia de a reveni `n viitor sau care la rndul lor recomand\ [i cunoscu]ilor pensiunea (a[a numita promovare din gur\ `n gur\). Website-ul propriu [i mai ales prezen]a pe portalurile de turism sunt modalit\]i uzuale de promovare. Ultima este relativ pu]in costisitoare (avnd `n vedere c\ prezen]a pe unele portaluri de turism este gratuit\), motiv pentru care poate fi considerat\ motorul promov\rii pensiunilor, mul]i proprietari fiind de p\rere c\ aceast\ modalitate este mai util\ dect folosirea website-ului propriu (care necesit\ promovare specific\ [i intens\, prin efort propriu, pentru a fi g\sit direct de turi[ti, pe cnd portalurile mari sunt deja cunoscute [i utilizate de turi[ti). De altfel, pu]ini dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ale c\ror unit\]i dispun de website propriu, se `ngrijesc constant de actualizarea [i optimizarea acestuia (de ex: prin activit\]i de tip SEO), considernd c\ simpla existen]\ a website-ului este de ajuns pentru c\ pensiunea s\ devin\ cunoscut\. Este de remarcat faptul c\ pe lng\ website-urile proprii [i portalurile romne[ti de turism, un num\r (redus totu[i) de pensiuni colaboreaz\ cu portaluri interna]ionale de rezerv\ri (`n special cu Booking.com), ca modalitate principal\ de atragere a turi[tilor str\ini. Alte ac]iuni facile de promovare sunt `mp\r]irea de c\r]i de vizit\ sau flyere clien]ilor actuali sau poten]iali (cu prezentarea pensiunii [i / sau a promo]iilor), celor afla]i `n trecere pe la pensiune, sau `n cadrul trgurilor de turism. Participarea cu stand propriu la trgurile de turism nu este considerat\ suficient de profitabil\ (pu]ini dintre proprietarii de pensiune ce au fost responden]i `n cadrul cercet\rii au resursele necesare, iar cei care dispun de acestea nu consider\ c\ fluxul de turi[ti a crescut substan]ial `n urma acestor particip\ri). Participarea la trguri regionale, na]ionale [i interna]ionale de turism prin intermediul agen]iilor a fost men]ionat\ sporadic, fiind considerat\ o op]iune viabil\ pentru atingerea unor categorii mai diversificate de turi[ti. Cteva dintre ac]iunile inovative legate de tarife [i promovare ale unor pensiuni sunt enumerate `n continuare: n Sejur cu pensiune complet\, ce aduce [i 50% reducere pentru accesul la piscina unui hotel din zon\; n Pachet de cazare cu mic dejun `n timpul s\pt\mnii (5 nop]i, de duminic\ pn\ vineri), pentru care clien]ii pl\tesc tariful echivalent a 2 nop]i din week-end; n Includerea `n pre]ul sejurului, la alegere, a unei lec]ii de echita]ie pentru copii, a accesului la un parc de distrac]ii din apropiere sau a unei lec]ii de tenis cu instructor; n Pachete speciale de mas\ [i cazare pentru grupuri de copii (tabere, excursii etc.); n 25% reducere pentru tinerii c\s\tori]i [i pentru persoanele care s\rb\toresc un eveniment special; n Discount-uri la pachete de cazare prin intermediul voucherelor comercializate de portalurile online de reduceri; n Promovare prin intermediul Facebook: concurs pe pagina pensiunii de pe site-ul de socializare, prin care se poate c[tiga un sejur; n Concurs prin intermediul unei reviste pentru femei, al c\rui premiu const\ `ntr-un sejur la pensiunea respectiv\ (ac]iune promo]ional\ generat\ de faptul c\ majoritatea rezerv\rilor la pensiunea respectiv\ sunt realizate de c\tre femei); n Reportajul realizat la o pensiune [i transmis pe postul na]ional de televiziune a avut se pare un impact major asupra atragerii de noi clien]i; n Promovare prin marketing direct, la costuri minime: utilizarea serviciile po[tale pentru a trimite clien]ilor actuali [i poten]iali oferte [i informa]ii, trimiterea periodic\ de e-mail-uri cu oferte / informa]ii la baza de date cu clien]i (persoane fizice [i / sau companii).

17

RELA}IA CU AGEN}IILE DE TURISM


~n cele mai multe cazuri analizate, proprietarii de pensiune sunt interesa]i de colaborarea cu agen]iile de turism, `ns\ nu `ntreprind demersuri `n acest sens, a[teptnd s\ fie contacta]i de acestea din urm\, [i chiar dac\ se `ncheie contracte, `n general colaborarea se concretizeaz\ printr-un num\r mic de turi[ti adu[i `n pensiuni prin intermediul agen]iilor (mai ales `n cazul pensiunilor de dimensiuni mici [i medii).
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Doar o mic\ parte dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ce colaboreaz\ cu agen]iile, consider\ rela]ia foarte benefic\, `n special aceia care au o capacitate de cazare ridicat\ [i sunt interesa]i `n mod special [i de g\zduirea turi[tilor str\ini (`n special grupuri mari care fac circuite `n Romnia), `ns\ nu pot atrage acest segment de pia]\ prin for]e proprii. Turi[tii romni dispun de bugete mai restrnse [i `n plus se pot organiza mai u[or pe cont propriu `n ]ara natal\, motiv pentru care apeleaz\ rar la serviciile agen]iilor cu privire la cazarea `n pensiuni a[adar, se pare c\ segmentul principal vizat de pensiunile care lucreaz\ cu agen]ii sunt str\inii. Totu[i, conform unora dintre proprietarii de pensiune, colaborarea cu agen]ii poate fi profitabil\ prin ]intirea segmentului bugetarilor (angaja]i `n sectorul public, ce achizi]ioneaz\ bilete prin sindicat), respectiv a acelor turi[ti romni care din diverse motive prefer\ s\ nu organizeze pe cont propriu un sejur la pensiuni (de ex. persoane comode sau persoane care `n mod tradi]ional merg la o agen]ie pentru orice tip de vacan]\). A[adar, cu toate c\ cei mai mul]i proprietari de pensiune intervieva]i au men]ionat existen]a sau posibilitatea colabor\rii cu agen]iile de turism, rela]ia nu este v\zut\ drept una consolidat\ pe scar\ larg\, avnd `n vedere mai ales faptul c\ agen]iile urm\resc `n general colaborarea cu pensiuni ce dispun de capacit\]i mari de cazare (ce pot acomoda grupuri de peste 30 de persoane). De cele mai multe ori agen]iile aleg s\ colaboreze cu hoteluri, care dispun de o mai bun\ organizare intern\ - multe agen]ii consider\ c\ sistemul de rezerv\ri [i comunicarea `n cazul pensiunilor las\ de dorit, `ns\ din ce `n ce mai multe pensiuni gestionate profesionist demonteaz\ aceast\ prejudecat\. O alt\ deficien]\ legat\ de aceast\ colaborare o constituie comisioanele solicitate de agen]ii, considerate prea mari de mul]i proprietari de pensiune. Pe de alt\ parte, din perspectiva agen]iilor, nici atitudinea unor pensiuni nu este profesionist\, atunci cnd pentru serviciul de intermediere prestat de agen]ie proprietarul nu consider\ justificat s\ `[i diminueze marja prin cedarea comisionului, pentru a profita de beneficiul cre[terii gradului de ocupare. ~n acela[i timp, unii dintre proprietarii de pensiuni accept\ mai degrab\ comisionul perceput de portalul Booking.com, `n condi]iile `n care acest portal contribuie `n mod vizibil la atragerea de turi[ti str\ini, ce au un alt poten]ial de consum turistic dect cei romni. O solu]ie de intensificare a rela]iilor pensiuni agen]ii, din perspectiva proprietarilor de pensiune, este [i organizarea de `ntlniri `ntre cele dou\ p\r]i (de tipul trgurilor de contract\ri, `n cadrul c\rora s\ se prezinte oferte, s\ se `ncheie contracte). O alt\ modalitate de `mbun\t\]ire a rela]iei este considerat\ [i implicarea mai mare a agen]ilor `n fenomenul reprezentat de turismul de pensiune, spre a cunoa[te ct mai bine pensiunile pentru care ofer\ pachete, astfel `nct serviciile prezentate s\ fie conforme cu realitatea, f\r\ a oferi surprize nepl\cute turi[tilor (de multe ori ofertele sunt f\cute f\r\ vizitarea `n prealabil a unit\]ii sau f\r\ consultarea final\ a pensiunii). De asemenea, unii proprietari de pensiune sunt de p\rere c\ agen]iile nu se implic\ suficient `n promovarea zonelor agroturistice prin prezentarea diferitelor activit\]i [i posibilit\]i de excursii [i agrement pe care le ofer\ zona, informa]ii ce ar spori [ansele ca turi[tii s\ fie atra[i de perspectivele unui concediu `ntr-o pensiune din arealul respectiv.

18

REZERV|RI {I PL|}I ONLINE


REZERV|RI - Principala metod\ prin care se opereaz\ rezerv\rile `n pensiuni este `n continuare rezervarea telefonic\ dintre turist [i reprezentantul pensiunii. Tot mai des `n ultimii ani, comunicarea prin e-mail a devenit [i ea o modalitate de a stabili termenii unei rezerv\ri turistice, `ns\ de multe ori rezerv\rile operate prin e-mail sunt `nso]ite [i de confirmarea telefonic\. A[adar, nivelul de `ncredere reciproc\ generalizat\ `ntre turi[ti [i reprezentan]ii pensiunilor, care s\ `nl\ture reticen]a existent\ de ambele p\r]i, `nc\ nu a fost atins. De altfel, unii proprietari de pensiune au punctat c\ f\r\ o discu]ie telefonic\ nu sunt foarte deschi[i s\ opereze rezerv\ri (mai ales `n cazul turi[tilor romni ce vin pentru prima dat\ la pensiunea lor), convorbirea fiind [i un mijloc de profilare a poten]ialului client [i de evaluare a seriozit\]ii lui cu privire la sosirea `n pensiune. Cazuri de neseriozitate privind condi]iile de rezervare sunt semnalate `n general de ambele p\r]i - turi[ti [i reprezentan]i ai pensiunilor, `ns\ cu prec\dere de a doua categorie, iar o metod\ de reducere a riscului de nerespectare a unei rezerv\ri din partea clientului este plata unui avans.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Majoritatea proprietarilor de pensiune sunt adep]ii sistemului, care se practic\ mai ales `n perioadele de vrf, sau atunci cnd se `nchiriaz\ mai multe camere sau `ntreaga unitate [i / sau `n cazul [ederilor mai lungi. Sumele solicitate drept avans sunt rezonabile 20% - 30% din tariful serviciilor iar motiva]ia solicit\rii avansului este, bine`n]eles, siguran]a limit\rii pierderii `n cazul nerespect\rii rezerv\rii. Exist\ [i pensiuni care nu solicit\ avans `n nicio situa]ie (cu excep]ia s\rb\torilor, cnd pachetele con]in [i servicii de mas\), dar `ncrederea lor se datoreaz\ poate [i faptului c\ au avut de-a lungul timpului doar clien]i serio[i. Pe de alt\ parte, unii proprietari de pensiune, care `n general ar fi mul]umi]i [i cu un avans minim, de 10%, solicit\ uneori mult mai mult (chiar 40% - 50%) tocmai pentru c\ au avut situa]ii nepl\cute cu renun]\ri la rezerv\ri `n perioadele de sezon. Un num\r relativ ridicat dintre reprezentan]ii de pensiuni intervieva]i au precizat c\ unitatea lor opereaz\ rezerv\ri online, `ns\ mul]i dintre ei de fapt asociaz\ conceptul cu rezerv\rile agreate `n urma unui schimb de e-mailuri sau cu cele realizate `n urma vizit\rii website-ului pensiunii de c\tre turi[ti; a[adar, ponderea pensiunilor care `ntr-adev\r au implementat un tip de sistem de rezervare online `n timp real pare s\ fie `nc\ foarte redus\. Merit\ men]ionat\ `n acest sens, `nc\ o dat\, colaborarea unor pensiuni cu celebrul website de rezerv\ri Booking.com; sunt `ns\ [i proprietari de pensiune care nu consider\ acest model de gestionare a unor rezerv\ri pretabil pe scar\ larg\ pensiunilor mici [i medii, `ntruct presupune blocarea unor camere doar pentru solicit\ri sosite prin acel website, ceea ce aceste categorii de pensiuni nu `[i permit s\ fac\ (dect poate `n extra-sezon). Beneficiile rezerv\rilor online [i actualiz\rii `n timp real a disponibilit\]ii camerelor sunt `n general acceptate de majoritatea responden]ilor (de ex. u[urin]a pentru client, care nu mai e nevoit s\ sune pentru confirm\ri), `ns\ mul]i [i-au manifestat reticen]a fa]\ de succesul implement\rii pe scar\ larg\ a sistemului, fie datorit\ penetr\rii slabe a serviciilor internet de calitate `n anumite zone cu pensiuni, fie datorit\ dificult\]ii pentru pensiuni de a avea actualizate `n timp real disponibilit\]ile (`n condi]iile `n care opera]iunea nu s-ar face automat). Balan]a continu\ s\ `ncline deci `nspre necesitatea confirm\rii disponibilit\]ii prin e-mail [i / sau telefon; sunt `ns\ [i pensiuni care v\d solu]ia rezerv\rilor `n timp real materializat\ cu ajutorul unui software specializat, care s\ asigure o gestionare facil\ [i actualiz\ri automate. Limitarea ar fi `n acest caz nevoia de instruire `n domeniul IT pentru unii proprietari de pensiune (cei care nu au cuno[tin]ele necesare sau nu au angaja]i care s\ poat\ opera ei sistemul de rezerv\ri online). De asemenea, cei care ar `ncerca un astfel de software `l percep totu[i ca fiind costisitor. PLATA SERVICIILOR - ~n ceea ce prive[te plata cu cardul a serviciilor `n pensiune, p\rerile responden]ilor au fost `mp\r]ite: mul]i consider\ c\ plata cash este preferat\ att de c\tre pensiuni ct [i de c\tre majoritatea turi[tilor, al]ii v\d avantajele instal\rii unui POS `n unitate. De altfel, c]iva dintre proprietarii de pensiune intervieva]i chiar au men]ionat c\ implementarea unui POS era `n desf\[urare `n pensiunea lor la momentul interviului. Plata online cu cardul a unui avans pentru rezervare este considerat\ o metod\ rapid\ [i eficient\ de confirmare a seriozit\]ii privind sosirea turi[tilor, iar din perspectiva acestora, de asigurare a unei rezerv\ri. Avantajul rapidit\]ii pl\]ii avansului cu cardul este mai bine subliniat de cazurile `n care perioada `ntre cererea de efectuare a rezerv\rii [i sosirea clientului este prea scurt\ pentru a se solicita avans pl\tibil prin transfer bancar (sau chiar dac\ se solicit\, banii nu intr\ `n contul pensiunii `n timp util). Metoda poate avea o larg\ aplicabilitate `n cazul turismului de weekend, cnd rezervarea se face joi sau vineri. Conceptul nu este `ns\ deloc popular `n rndul pensiunilor, [i probabil exist\ reticen]e [i `n rndul turi[tilor (legate `n special de percep]ia oamenilor asupra securit\]ii acestei metode de plat\). ~n concluzie, reprezentan]ii pensiunilor con[tientizeaz\ c\ mediul electronic va avea un rol din ce `n ce mai mare `n cadrul tranzac]iilor comerciale din turism (fiind identificate doar cazuri izolate de neagreere a lucrului cu calculatorul), dar pe de alt\ parte, pentru succesul sistemului de rezerv\ri [i pl\]i `n timp real este probabil nevoie de timp suficient `n care s\ creasc\ [i `ncrederea turi[tilor `n eficien]a [i siguran]a acestuia. Combinarea posibilit\]ii de rezervare `n timp real cu plata unui avans online cu cardul pentru confirmarea rapid\ a rezerv\rii poate fi o solu]ie de educare a turi[tilor care fac rezerv\ri la mai multe pensiuni pentru acela[i sejur (men]innd prin neseriozitate o anumit\ stare de ne`ncredere `ntre proprietarii de pensiune [i turi[ti) respectarea obligatorie de c\tre unit\]ile de cazare a rezerv\rii pl\tite este o condi]ie de la sine `n]eleas\ pentru progresul mecanismelor comerciale inovatoare `n turismul de pensiune romnesc.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

19

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

II. TURI{TII ROMNI {I CAZAREA LA PENSIUNE


II.1. Comportamentul turistic al romnilor `n deplas\rile interne
PERCEP}IA VACAN}EI {I A{TEPT|RILE TURI{TILOR DE LA VACAN}|
No]iunea de vacan]\ are conota]ii diferite `n rndul turi[tilor, opinia despre vacan]\ fiind influen]at\ de caracteristicile activit\]ilor pe care inten]ioneaz\ s\ le desf\[oare `n vacan]\ sau care prezint\ interes pentru ei, de vrst\, de nivelul social dar [i de dimensiunea bugetului lor. Paleta metodelor de relaxare `ntr-un concediu este diferit\, de la odihna preponderent pasiv\ care `nl\tura tensiunile de orice natur\ [i aduce relaxarea, la odihna activ\ `n care destinderea [i refacerea vin `n urma unor activit\]i de agrement mai degrab\ solicitante fizic. A[adar vacan]a este asociat\ mai ales cu nevoile specifice sau contextuale precum: odihna, deconectarea, relaxarea, socializarea, dorin]a unora de a descoperi locuri [i obiceiuri noi, al]ii avnd, dimpotriv\ locuri favorite de vacan]\, dorin]a sau nevoia de a-[i `ngriji s\n\tatea, dar [i cu aspecte precum turismul cultural, lectur\, divertismentul, recreerea `n drume]ii montane, plaj\ [i mare, sau pur [i simplu cu repausul. Motiva]i de calitatea serviciilor turistice externe, dar [i de ofertele avantajoase, un num\r redus de responden]i asociaz\ no]iunea de vacan]\ exclusiv cu ie[irea din ]ar\ `n timp ce pentru responden]ii solicita]i excesiv de ritmul vie]ii cotidiene vacan]a poate `nsemna doar somn sau repaus. O serie `ntreag\ de aspecte precum experien]ele anterioare ct [i motiva]iile de c\l\torie, nevoile [i interesele actuale, nevoile de consum contextuale, dorin]a de a se deconecta de la ritmul profesional sunt c]iva din stimulii care le influen]eaz\ turi[tilor intervieva]i, a[tept\rile de la vacan]\. Satisfacerea nevoilor de odihn\ [i relaxare este a[teptarea de la vacan]\ indicat\ preponderent de turi[tii intervieva]i. Aceste dou\ aspecte corespund [i reflect\ cel mai bine a[tept\rile de la vacan]\, aspira]ii care odat\ satisf\cute le asigur\ acestora refacerea, le compenseaz\ rutina [i surmenajul cotidian la care sunt expu[i, impulsionndu-le dorin]a de c\l\torie.

20

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Alte solu]ii de `ntrebuin]are a timpului liber din concediu, sau aspira]ii ale turi[tilor sintetizate `n a[tept\rile de la vacan]\, includ aspecte precum: n dorin]a de a face mi[care, n dorin]a de petrecere a timpului liber `ntr-un cadru agreabil al\turi de familie sau prieteni, n acumularea de cuno[tin]e, n experien]e culturale [i culinare noi, n explorarea mediului, n dorin]a de distrac]ie, toate acestea dozate echilibrat `n timpul experiment\rii unui angajament turistic astfel `nct `ntoarcerea din vacan]\ s\ se fac\ cu amintiri pl\cute [i cu regretul c\ s-a terminat. A[adar, a[tept\rile se individualizeaz\ la nivelul persoanei turi[tilor intervieva]i, astfel c\ ele se reg\sesc `n satisfacerea mai multor nevoi specifice [i unele complexe precum: descoperirea de locuri, obiceiuri [i tradi]ii noi, vizite la obiective istorice sau cu poten]ial cultural, vizite la prieteni, deconectarea de griji, tratament, relaxare, destindere, dar [i divertisment, recreere `ntr-un climat termic reconfortant. Acest din urm\ parametru, al\turi de factorii de mediu [i ambientali, contribuie semnificativ la reu[ita unui demers turistic, a[a dup\ cum sugereaz\ sau precizeaz\ explicit unii subiec]i intervieva]i.

CARACTERISTICILE DEPLAS|RILOR INTERNE ALE ROMNILOR


Deplasarea temporar\ a turi[tilor intervieva]i `n afar\ localit\]ii de re[edin]\ este sus]inut\ de argumente ce vizeaz\ satisfacerea unor nevoi specifice sau contextuale precum: odihn\, relaxare sau mi[care, tratament, vizite la rude sau prieteni, deplas\ri `n scop de afaceri, participare la evenimente, confruntarea cu activit\]i noi / inedite, etc. Num\rul deplas\rilor Analiza datelor referitoare la num\rul plec\rilor interne din ultimul an relev\ urm\toarele tendin]e: n Un sfert din turi[tii intervieva]i1 nu au efectuat un concediu de odihn\ sau nu au experimentat un aranjament turistic cu o durat\ mai mare de 5 nop]i, `n ultimul an; n Pu]in peste jum\tate din subiec]i au efectuat un singur concediu, `n timp ce 16% dintre turi[tii intervieva]i au efectuat `n medie 2 sau mai multe plec\ri `n vacan]e interne; n 4 din 10 turi[ti n-au plecat `n weekend-uri [i `n timpul s\rb\torilor legale `n afar\ localit\]ii de re[edin]\ `n timp ce despre un sfert reiese c\ au plecat o singur\ dat\; n Subiec]ii care au petrecut cel pu]in un sejur turistic de week-end au avut `n medie 2,7 ie[iri anuale `n sta]iuni turistice, la sfr[it de s\pt\mn\; n Doar 2 din 10 subiec]i au plecat `n delega]ii, sau au participat la diverse evenimente; n 7% dintre subiec]i au optat pentru turismul de tratament, limitnd acest demers la o singur\ ie[ire pe an. Graficul 7: MOTIVA}IA C|L|TORIILOR TURISTICE (pentru care s-a pl\tit cazarea) efectuate `n ultimul an `n afara localit\]ii de re[edin]\ (% din num\rul responden]ilor)

21

Concediu de odihn\, vacan]\, sejur (peste 5 zile)

73

Week-end [i s\rb\tori legale

60

C\l\torii de afaceri, delega]ii, participare la evenimente

19

Tratament, `ngrijirea s\n\t\]ii, concediu medical

Obs.: Suma procentelor este mai mare de 100%, unii turi[ti c\l\torind de mai multe ori cu diverse scopuri.
1

Not\: Informa]iile numerice din acest capitol au ca surs\ ancheta statistic\ reprezentativ\ la nivel urban (pentru Romnia [i pentru fiecare regiune de dezvoltare), a[adar trimiterile la responden]i / turi[ti care `nso]esc procentele [i `n general informa]iile cifrice fac referire la subiec]ii acestui studi.

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Prin raportarea la principalele categorii socio-demografice distingem cteva aspecte interesante privind grupurile de turi[ti care au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n afara localit\]ii de re[edin]\, astfel: n Studen]ii, managerii, persoanele liber profesioniste, pensionarii au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n vacan]e de lung sejur, cu o durat\ mai mare de 5 nop]i (`n medie 1,5 ie[iri pe an); n Plec\rile `n vacan]ele de scurt sejur (weekend-uri) [i cu ocazia s\rb\torilor legale `nregistreaz\ o tendin]\ cresc\toare odat\ cu `naintarea `n vrst\: de la 2,3 plec\ri la 20 ani la 3,3 plec\ri pentru intervalul 46-50 ani, num\rul plec\rilor sc\znd dup\ aceast\ vrst\. Cele mai multe sejururi de week-end `n care s-a pl\tit cel pu]in o noapte de cazare la o unitate de primire turistic\ le-au desf\[urat patronii; n (4,3 pe an), persoanele cu studii superioare (`n medie 3 pe an), iar cele mai pu]ine s-au `nregistrat `n cazul [omerilor, studen]ilor [i func]ionarilor cu studii medii. n Persoanele din spa]iul urban al marilor ora[e2 au `nregistrat mai multe ie[iri `n vacan]ele de lung sejur sau `n week-end, comparativ cu persoanele domiciliate `n ora[ele mici. Num\rul nop]ilor de cazare pl\tite `n ultimul an ~n perioada septembrie 2010 august 2011 turi[tii din Romnia au pl\tit `n medie mai pu]in de 11 nop]i de cazare `n deplas\rile interne pe care le-au efectuat. Cele mai multe nop]i pentru care s-a pl\tit serviciul de cazare au fost alocate turismului de odihn\ [i recreere [i turismului de tratament sau profilactic iar cele mai pu]ine nop]i de cazare pl\tite s-au reg\sit `n c\l\toriile motivate de turismul de scurt sejur (week-end), turismul de afaceri precum [i de turismul ocazional (sau de circumstan]\). Perioada de desf\[urare a vacan]ei
22

~n ceea ce prive[te perioada de desf\[urare a vacan]ei, `n marea lor majoritate subiec]ii intervieva]i indic\ generic perioada de var\, men]innd tendin]a de a opta pentru o singur\ vacan]\ de lung sejur pe an, aceasta fiind de regul\ tradi]ionalul concediu de var\. Solicita]i s\ detalieze, ace[tia men]ioneaz\ cu prec\dere lunile iulie [i august, f\r\ `ns\ a omite lunile de toamn\ cnd se mai potole[te canicula [i pot beneficia de reducerile de tarife din extrasezon, sezonul rece, cnd au copii vacan]\ sau e un pic de z\pad\ pentru ski, dar [i perioada S\rb\torilor de Cr\ciun [i Anul Nou, Pa[te sau sejururile ocazionate de alte zile libere oficiale. Subiec]ii care aleg perioada de var\ pentru desf\[urarea vacan]ei argumenteaz\ cu urm\toarele: este intervalul din an `n care de regul\ au alocat\ perioada de concediu, este sezonul vacan]elor [colare pentru elevi / studen]i / cadre didactice, au avantajul oferit de factorul climatic care le permite desf\[urarea unor activit\]i specifice, sau, cu argumentul subiectiv c\ vara e cel mai frumos sezon. Se disting [i turi[ti constrn[i de o serie de factori care `i limiteaz\ s\-[i aleag\ singuri perioada de desf\[urare a vacan]ei: aloc\ri de concediu f\cute de angajator f\r\ a le solicita op]iunea dup\ cum se poate, cazurile angaja]ilor `n func]ii de r\spundere care `i solicit\ permanent [i care `[i segmenteaz\ vacan]a `n fragmente relativ mici (cte o fereastr\ de 2-3-4 zile). Pentru unii subiec]i, `nainte de a fi o op]iune, perioada de desf\[urare a vacan]ei este un context condi]ionat de resursele financiare, element care le influen]eaz\ att sezonul `n care aleg s\ `[i petreac\ vacan]a ct [i durata acesteia. Unii turi[ti romni afirm\ `mi iau concediu `n func]ie de buget, `n timp ce pensionarii sunt limita]i att de dimensiunea bugetului, ct [i de aloc\rile operate de Casele de Pensii pentru vacan]ele subven]ionate. S-au identificat [i subiec]i care renun]\ la vacan]\ pentru c\ bugetul nu le permite sau pentru a ceda `n favoarea altor priorit\]i, dar [i subiec]i adep]i ai turismului sezonier, pentru care vacan]a `nsumeaz\ de fapt mai multe ie[iri de week-end sau sejururi mici de 2-3 nop]i. Tipologia turi[tilor `n func]ie de perioada vacan]elor interne este completat\ de subiec]ii pentru care vacan]a de lung sejur se desf\[oar\ exclusiv `n afara ]\rii [i doar weekend-urile `n ]ar\.

mari ora[e, ora[e cu peste 200.000 locuitori

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

CELE MAI VIZITATE DESTINA}II TURISTICE INTERNE


Solicitndu-le celor 5.600 subiec]i ai anchetei statistice s\ indice localit\]ile sau sta]iunile din Romnia `n care au c\l\torit [i au pl\tit serviciul de cazare `n ultimul an, a fost generat\ o list\ de 630 de destina]ii turistice. Primele 7 sta]iuni ierarhizate dup\ num\rul de men]iuni au fost vizitate de jum\tate din turi[tii intervieva]i. Num\rul mediu de c\l\torii interne `n ultimul an semnificativ mai mare dect num\rul mediu de localit\]i vizitate de c\tre un turist indic\ faptul c\ unii turi[ti au fost de mai multe ori `n aceia[i localitate `n ultimele 12 luni. Pentru simplificarea analizei, din afirma]iile generate de subiec]i este configurat\ `n tabelul de mai jos o ierarhie a primelor 40 de localit\]i vizitate, acestea fiind `n cea mai mare parte sta]iuni sau localit\]i turistice cu renume. Celelalte 590 localit\]i au atras doar 36% din totalul deplas\rilor turi[tilor care s-au cazat la pensiuni `n ultimul an. Tabelul 2: Localit\]ile din Romnia vizitate `n scop turistic de cei mai mul]i turi[ti `n ultimul an

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Localitatea / Jude]ul Bra[ov BV Mamaia CT Bucure[ti B Costine[ti CT Constan]a CT B\ile Felix BH Sibiu SB Sinaia PH Eforie Nord CT B\ile Herculane CS Vatra Dornei SV Predeal BV Sovata MS Bran BV Bu[teni PH Cluj Napoca CJ Rnca GJ Timi[oara TM Neptun CT Sl\nic Moldova BC

Procent 10,1 8,3 7,3 6,9 6,6 6,1 5,7 5,1 4,9 4,7 4,3 3,7 3,2 3,1 3 2,7 2,4 2,3 2,1 2

Nr. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

Localitatea / Jude]ul Ia[i ~S Straja HD Mangalia CT Ol\ne[ti VL Oradea BH Suceava SV Arie[eni AB Moeciu BV Piatra Neam] - N} T\[nad SM Poiana Bra[ov BV Sighi[oara MS C\lim\ne[ti VL Dur\u N} B\ile Tu[nad HG Eforie Sud CT Gura Humorului SV Trgu Mure[ - MS C\ciulata VL Lep[a VN

Procent 2 1,9 1,8 1,8 1,8 1,8 1,7 1,7 1,6 1,6 1,5 1,5 1,4 1,4 1,3 1,3 1,3 1,3 1,2 1,1

23

Obs.: Alte 590 localit\]i au fost men]ionate cu procente mai mici de 1%.

Destina]iile indicate de subiec]i sunt att zone turistice vaste sau sta]iuni cu tradi]ie, cu importante atrac]ii individuale [i sus]inute de o serie de servicii specifice, localit\]i cu caracter dominant cultural, sta]iuni cu condi]ii propice pentru odihn\ sau tratament, dar [i spa]iul urban al ora[elor cu oferte turistice variate [i consistente. ~n ceea ce prive[te preferin]ele turi[tilor, sta]iunile cele mai apreciate `n general sunt Bra[ov, Mamaia, Constan]a, Costine[ti, Sibiu, Sinaia [i B\ile Felix (preferate `n total de o treime din subiec]i). Se observ\ c\ topul general al preferin]elor se suprapune `n mare m\sur\ peste topul celor mai vizitate localit\]i interne `n ultimul an. Jude]ele Constan]a [i Bra[ov au fost de departe cele mai vizitate de turi[ti `n ultimul an, `n timp ce jude]ele cel mai pu]in vizitate `n scop turistic au fost Teleorman, Giurgiu, C\l\ra[i, Ilfov, Vaslui, Olt, Dmbovi]a, S\laj.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Graficul 8: IERARHIA JUDE}ELOR VIZITATE ~N SCOP TURISTIC ~N ULTIMUL AN DE TURI{TII INTERVIEVA}I (% turi[ti)

24

Obs.: Alte 14 jude]e au `ntrunit fiecare mai pu]in de 1%, `n total 4,8%. Procentul cumulat al jude]elor dep\[e[te 100%, `ntruct mul]i turi[ti au vizitat mai mult de un jude].

FACTORI MOTIVA}IONALI PENTRU ALEGEREA DESTINA}IILOR DE VACAN}|


Din perspectiva motiva]iilor care iau determinat pe turi[tii romni s\ aprecieze favorabil destina]iile turistice men]ionate anterior se disting factori precum: n frumuse]ea locurilor indicat\ generic argumentndu-se c\ fiecare are particularitatea lui [i enumernduse elemente ca: valen]e ambientale, climatul [i diversitatea peisagistic\ a spa]iului montan, caracteristicile mediului `nconjur\tor valoarea turistic\ a teritoriului (elemente natural - teritoriale [i cele de factur\ antropic\); n localizarea, amplasamentul [i accesibilitatea; n dorin]a de cunoa[tere, de descoperire, a locurilor, oamenilor, obiceiurilor [i tradi]iilor locale specifice; n valen]ele profilactice, de tratament [i recuperare ale unor sta]iuni; n alternativa unei gastronomii tradi]ionale, uneori ecologice; n mentalitatea [i ospitalitatea reflectate `n atitudinea localnicilor / prestatorilor fa]\ de turi[ti; n pre]urile accesibile; n apropierea de localitatea de re[edin]\; n aspectul, calitatea [i atractivitatea unit\]ilor de primire turistic\; n fidelitatea [i obi[nuin]a `n ceea ce prive[te o destina]ie favorit\ de vacan]\, dorin]a de a veni `ntr-un loc unde se simt bine; n poten]ialul ofertei de relaxare [i destindere al sta]iunii; n obiective turistice de notorietate din sta]iuni sau din vecin\tatea acestora. Aceast\ multitudine de variabile care influen]eaz\ comportamentului subiec]ilor `n alegerea destina]iilor turistice de vacan]\ se datoreaz\ interac]iunii unor factori ce ]in de personalitatea subiectului [i stimulii specifici obiectivului turistic.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Factorii culturali, naturali, de infrastructur\ general\ [i conjuncturali, caracteristicile produsului turistic [i facilit\]ile, dar [i factorul uman, cu caracter personal, de multe ori subiectiv, sunt elemente luate `n considerare de subiec]i [i care le influen]eaz\ alegerea destina]iei turistice.

UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N DEPLAS|RILE INTERNE


Tipologia structurilor de primire turistic\ cu func]iuni de cazare suprapus\ peste op]iunea subiec]ilor, indic\ [i rezum\ ponderea principalelor 3 tipuri de unit\]i de cazare utilizate preponderent de turi[tii intervieva]i. Dup\ cum rezult\ din datele analizate, aceste unit\]i principale sunt reprezentate de structurile: hotel, pensiune turistic\, gazd\. Rezultatele ob]inute arat\ c\ `n aproape dou\ treimi din deplas\rile interne ale turi[tilor pensiunea a fost principalul tip de unitate de cazare utilizat\. Graficul 9: TIPOLOGIA UNIT|}ILOR DE PRIMIRE TURISTIC| FOLOSITE DE SUBIEC}I ~N DESTINA}IILE TURISTICE INTERNE DIN ULTIMUL AN (% din num\rul deplas\rilor)

25

Preferin]a subiec]ilor manifestat\ pentru o anume structur\ de cazare este influen]at\ de venituri, astfel c\ cei cu venituri de peste 3.000 lei lunar au ales mai des s\ se cazeze `n unit\]i hoteliere, spre deosebire de cei cu venituri reduse care au optat pentru alte structuri de primire turistic\. Pentru sejururile de scurt\ durat\ de maxim 4-5 nop]i s-a constatat mai frecvent preferin]a subiec]ilor pentru unit\]ile hoteliere, spre deosebire de vacan]ele de lung sejur, de 8-10 zile, situa]ie `n care pensiunile au fost mult mai des prima alegere. Vrsta medie a turi[tilor care s-au cazat la hotel este de 39 ani, pe cnd vrsta medie a celor care s-au cazat `n pensiuni este de 35 ani. Pentru cazarea improvizat\ la gazde apeleaz\ `n mai mare m\sur\ turi[tii trecu]i de 40 ani, pe cnd la tipurile de cazare mai pu]in comune (cort, han, etc.) apeleaz\ mai degrab\ cei cu vrste medii de 35 ani. Preferin]ele subiec]ilor `n raport cu tipologia unit\]ii de cazare Turi[tii intervieva]i apreciaz\ calitatea [i diversitatea serviciilor prestate `n spa]iul pensiunilor. Cnd opteaz\ pentru pensiune, subiec]ii au de regul\ `n vedere urm\toarele aspecte: loca]ia, amplasamentul, serviciul de mas\, nivelul de pre], ospitalitatea gazdelor, cur\]enia, facilit\]ile.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Motivele pentru care turi[tii romni aleg pensiunea `n detrimentul hotelului sau altor alternative de cazare: n Cadrul familial, atmosfera primitoare [i cald\, personal ospitalier [i prompt la solicit\rile turi[tilor; n Amplasarea favorabil\ `n mediul natural, `n locuri lini[tite, retrase [i uneori `n vecin\tatea obiectivelor de interes, ambian]\ relaxant\; n Dimensiunea redus\ a spa]iului de cazare care `i confer\ intimitate; n Rela]ionarea bun\ cu gazdele, posibilitatea de interac]iune facil\, turistul devine factor de socializare `n spa]iul pensiunii; n Formalit\]i simple de check-in; n Pre]urile accesibile [i competitive `n raport cu unit\]ile hoteliere; n Flexibilitatea pre]urilor, faptul c\ pot fi negociate [i raportul favorabil calitate pre]; n Absen]a sau num\rul redus de unit\]i hoteliere, ori starea precar\ a acestora, din unele zone turistice; n Oportunitatea de a beneficia de o gastronomie tradi]ional\ specific\, posibilitatea alc\tuirii meniului; n Servicii conexe, facilit\]i de agrement care favorizeaz\ relaxarea [i recreerea `n aer liber; n Cur\]enia din spa]iul de cazare; n Posibilitatea de a `nchiria la cerere `ntreg spa]iul de cazare.

Turi[tii care aleg unitatea hotelier\ sus]in aceasta cu argumentele: n confortul sporit comparativ cu alte structuri de cazare; n facilit\]i multiple; n existen]a serviciului de mas\, includerea micului dejun `n costul de cazare; n un management mai performant; n angaja]i mai numero[i comparativ cu pensiunile, cu atribu]ii clare `ntr-o structur\ bine organizat\; Nivelul de confort al unit\]ii de cazare pentru care au optat subiec]ii
26

Mai mult de jum\tate din turi[ti au ales s\ se cazeze `n unit\]i de cazare cu confort de 3 stele / flori / margarete, nef\cnd o distinc]ie clar\ `ntre aceste 2 tipuri de clasific\ri, ceea ce nu d\ posibilitatea identific\rii spa]iale clare a unit\]ilor din spa]iul urban sau rural. Pentru confortul de 4 [i 5 stele / flori / margarete a fost preferat `n mai mare m\sur\ hotelul. Graficul 10: Nivelul de confort al unit\]ilor de cazare utilizate `n ultimul an (% turi[ti)

Legend\ n n Pensiune Hotel

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Alegerea destina]iei de vacan]\, a perioadei [i a duratei acesteia, a serviciilor achizi]ionate [i a tipului de unitate de cazare sunt influen]ate `n mod direct de situa]ia material\ a subiec]ilor. O concluzie clar\ este faptul c\ subiec]ii aleg unit\]i de cazare, produse [i servicii turistice care s\ le comunice [i s\ fie `n conformitate cu statutul lor social.

MOTIVE DE SATISFAC}IE {I INSATISFAC}IE CU PRIVIRE LA DEPLAS|RILE INTERNE ALE ROMNILOR


Elementele care `mplinesc a[tept\rile poten]iale ale turi[tilor se materializeaz\ `n satisfac]ii, `n timp ce aspectele necorespunz\toare din timpul unui aranjament turistic au generat insatisfac]ii. Ponderea ridicat\ `n ceea ce prive[te satisfac]iile o `nregistreaz\ indicele de atractivitate, denumit generic de subiec]i frumuse]ea locurilor. ~n practic\, o posibil\ diminuare temporar\ a factorilor de atractivitate, a condi]iilor naturale care favorizeaz\ satisfac]ia turi[tilor, este compensat\ prin combinarea altor elemente din structur\ ofertei, f\r\ a-i diminua considerabil valoarea acesteia. Elemente de satisfac]ie cu privire la c\l\toriile interne ale romnilor al\turi de cadrul natural [i peisagistic\ atr\g\toare: n Posibilitatea de a interac]iona cu localnicii, de a cunoa[te locuri noi, cu valen]e turistice deosebite; n Amplasarea unit\]ii de cazare `ntr-o zon\ retras\, lini[tit\, nepoluat\; n Ospitalitatea [i amabilitatea prestatorilor de servicii; n Familiaritatea locurilor, posibilitatea de a interac]iona `n limba matern\, de a comunica cu u[urin]\ pentru c\ vorbim aceea[i limb\; n Experien]ele gastronomice; n Accesibilitatea pre]urilor; n Confortul oferit de spa]iul de cazare; n Calitatea serviciilor care a `nceput s\ creasc\, mai ales `n cadrul pensiunilor; n Tratamentele terapeutice, profilactice [i de recuperare corespunz\toare (climat, ape termale, saline, etc). S-au eviden]iat [i considerente de natur\ subiectiv\ care au contribuit la satisfac]ia subiec]ilor, precum: n Timp agreabil petrecut al\turi de familie; n Posibilitatea de a-[i cunoa[te ]ara [i de a-[i face noi prieteni; n Vreme frumoas\; n Posibilitatea de a practica activit\]i specifice (sportive, drume]ii, etc.) `n destina]iile turistice. Responden]ii tind s\ devin\ critici cnd realitatea produsului turistic oferit nu se suprapune `ntocmai peste oferta prezentat\, fie telefonic, fie din surse online. ~n timp ce pu]ini subiec]i precizeaz\ c\ nu am avut probleme, ceilal]i fac referire la o serie `ntreag\ de aspecte care le-au creat insatisfac]ii la momentul derul\rii unui aranjament turistic, iar dintre acestea se disting urm\toarele: Elemente de insatisfac]ie cu privire cu privire la c\l\toriile interne ale romnilor n Lipsa unui comportament adecvat fa]\ de turist; n Calitatea necorespunz\toare a serviciilor de cazare; n Insuficient\ valorificare a bazei materiale; n Lipsa unor facilit\]i sau servicii de agrement; n Utilit\]i nefunc]ionale; n Pre]urile uneori nejustificat de mari (`n unele destina]ii) / raport inadecvat `ntre costul serviciilor [i calitatea acestora; foarte sugestiv\ este remarca unui respondent care afirm\ `n Republica Dominican\ am pl\tit mai pu]in dect la Mamaia, referindu-se la serviciile de cazare [i mas\; n Lipsa materialelor informative din incinta unit\]ilor de cazare / lipsa birourilor de informare turistic\; n Aspect inestetic al unit\]ii de cazare, integrarea nearmonioas\ `n mediu; n Dot\ri necorespunz\toare; n Neconformitatea ofertei/neconcordan]a `ntre oferta prezentat\ [i condi]iile concrete, constate de turi[ti la fa]a locului; n Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unitatea de cazare; tot `n acest registru s-au mai remarcat aspectele: timp lung de a[teptare pentru servirea mesei, calitatea `ndoielnic\ a preparatelor culinare (`n unele unit\]i), meniu nediversificat;
27

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

n Instruire insuficient\ a angaja]ilor (din unele unit\]i), lipsa de profesionalism a acestora, personal insuficient numeric; n Cur\]enie precar\ `n unele loca]ii; n Infrastructura rutier\ precar\, deficitar\; n Locuri de parcare insuficiente sau inexistente; n Degradarea spa]iului de cazare [i de g\zduire, loca]ii nerenovate, nemodernizate sau ne`ntre]inute; n Trasee turistice nemarcate, lipsa marcajelor [i indicatoarelor turistice. Se observ\ c\ turi[tii semnaleaz\ [i aspecte care nu apar]in sferei de competen]\ a proprietarilor de pensiuni/unit\]i hoteliere, dar pe care le-au perceput ca nemul]umiri. Pe lng\ cele de mai sus, au mai fost men]ionate nep\sarea autorit\]ilor [i degradarea `n consecin]\ a unor obiective turistice, poluarea din unele zone, inexisten]a curselor de transport public `ntre sta]iuni, obstacolele nemarcate, lipsa `n unele locuri a panourilor rutiere de semnalizare, etc. ~n general, turi[tii solicit\ servicii de alimenta]ie `n toate formulele de vacan]\ [i indiferent de durata sejurului, att `n ceea ce prive[te existen]a unor spa]ii adecvate de servire dar [i `n ceea ce prive[te calitatea preparatelor culinare. Orice c\l\torie turistic\ este strns legat\ de sistemul de transport [i de infrastructura rutier\, motiv pentru care contingentul unit\]ilor de cazare se poate dezvolta odat\ cu modernizarea infrastructurii rutiere [i a sistemelor de transport sau poate fi serios amenin]at de lipsa sau precaritatea acestora. Un acces necorespunz\tor [i un trafic `ngreunat din lipsa unor re]ele moderne de transport au impact direct asupra dezvolt\rii turismului. Datorit\ lipsei de planificare, subiec]ii beneficiaz\ de avantajul unei mobilit\]i ridicate [i a libert\]ii de a nu respecta un program prestabilit, `ns\ `n acela[i timp au inconvenientul imposibilit\]ii satisfacerii cererii `n anumite momente (perioade aglomerate, vrf de sezon).

28

PARTICULARIT|}I PRIVIND CAZ|RILE LA PENSIUNI


Serviciul de alimenta]ie `n pensiune Marea majoritate a turi[tilor, [i `n mai mare m\sur\ responden]ii femei, sunt interesa]i s\ scape de preg\tirea / prepararea mesei atunci cnd merg `n concediu. Aproape dou\ treimi dintre turi[tii intervieva]i declar\ c\ sunt interesa]i de servicii de mas\ `n cadrul pensiunii s\ se ofere cel pu]in micul dejun, fie c\ este inclus `n tariful caz\rii, fie c\ este pl\tit separat de c\tre turist, `n timp ce peste jum\tate sunt de asemenea interesa]i de servicii complete de mas\. Graficul 11: PREFERIN}E PENTRU SERVIREA MESEI ~N INCINTA UNEI PENSIUNI
Care din urm\toarele aspecte referitoare la serviciul de alimenta]ie sunt importante pentru dumneavoastr\ atunci cnd v\ caza]i la o pensiune din Romnia? n DA n NU n INDIFERENT

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Modalitatea de plat\ a serviciului de cazare ~n marea lor majoritate turi[tii prefer\ plata `n numerar, ponderea celor care folosesc uzual alte formule de plat\ fiind situat\ la 13%, fapt ce confirm\ percep]ia proprietarilor de pensiune cu privire la acest subiect. De[i mul]i responden]i sunt interesa]i s\ culeag\ informa]ii despre vacan]\ [i unit\]i turistice pe internet ([i caut\ activ produse care s\ corespund\ a[tept\rilor), `n cea mai mare parte nu sunt dispu[i s\ fac\ [i tranzac]ia de plat\ pe internet, prefernd varianta de plat\ cash la unitatea de cazare. Graficul 12: MODALIT|}ILE DE PLAT| PENTRU SERVICIILE DE CAZARE ~N ROMNIA (% responden]i)

29

Preferin]a pentru plata `n numerar / cash este sus]inut\ de argumentele n Este o modalitate simpl\, comod\, direct\, accesibil\, confortabil\, sigur\; n Unii subiec]i nu de]in card; n Subiec]ii nu folosesc cardul `n mod uzual, nu sunt familiariza]i cu folosirea lui, cel pu]in pentru efectuarea pl\]ilor pe internet; n Conservatorism; n Subiec]ii nu au `ncredere `n sistemul bancar, ci doar `n pl\]ile cu numerar; n Plata cash d\ posibilitatea negocierii pre]ului, aspect sugestiv surprins de un respondent: cu banii jos po]i s\ te `n]elegi cu patronu la pre]; n Subiec]ii pot avea o eviden]\ clar\ a disponibilului de bani comparativ cu lichiditatea din cont [i `[i pot dimensiona cheltuielile de vacan]\ `n limita att am, att `mi permit; n Proprietarii de pensiuni solicit\ `n unele pensiuni plata exclusiv cash; n Unele pensiuni nu au implementat\ metoda de plat\ cu cardul (lipsa POS), `ndeosebi cele cu o capacitate de cazare mai redus\; n Metoda de plat\ cash, la momentul caz\rii, le permite responden]ilor s\ poat\ cere decomandarea unei eventuale rezerv\ri `n situa]ia `n care pensiunea nu le satisface a[tept\rile. Pl\]ile `n numerar se pot efectua `n diverse formule de plat\: la front desk-ul unit\]ii de cazare, sau prin intermediul agen]iei de turism, dac\ aceasta este intermediara aranjamentului turistic. Un num\r redus de subiec]i intervieva]i prefer\ plata cu cardul [i sus]in aceast\ alegere cu motiva]iile: Argumente `n favoarea pl\]ii cu cardul n Este o modalitate civilizat\, modern\, confortabil\, elibereaz\ persoana de grija manipul\rii banilor `n vacan]\; n Variant\ sigur\ - `n caz de pierdere sau furt se pierde doar cardul, nu [i banii; n Salariul multor angaja]i se vireaz\ pe card.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Impedimentele sau dezavantajele utiliz\rii cardului se desprind din urm\toarele concluzii bazate pe afirma]iile responden]ilor: n Sunt situa]ii cnd nu func]ioneaz\ POS-ul; n Nu to]i agen]ii economici accept\ tot timpul pl\]ile cu cardul, de[i posed\ POS; n Unele pensiuni nu au implementat sistemul electronic de plat\ cu cardul; `n mediul rural pare a fi o metod\ destul de preten]ioas\, furnizorii de servicii turistice nu sunt preg\ti]i cu astfel de instrumente de plat\. Un respondent precizeaz\ obiectiv: \sta e marele minus la pensiuni, `n general oriunde am umblat prin ]ar\, am constatat lipsa posibilit\]ii de a pl\ti cu cardul. n Responden]ii pensionari, `ntr-o propor]ie mare, nu [tiu s\ foloseasc\ cardul [i mai mult dect att, dup\ cum men]ioneaz\ explicit un respondent nici nu `mi doresc s\ m\ pricep la plata cu cardul; n Unii turi[ti consider\ c\ se pot expune riscului de fraudare. Indiferent de procedura de plat\ agreat\, cash sau card, majoritatea responden]ilor prefer\ s\ achite serviciile turistice la momentul caz\rii, numai la fa]a locului pentru c\ trebuie s\ fim siguri dac\ alegerea pe care am f\cut-o pe Internet corespunde `n totalitate. Unii responden]i au subliniat c\ exist\ o leg\tur\ `ntre tipul pl\]ii [i destina]ia de vacan]\ aleas\, astfel c\ pl\]ile online sau cu cardul sunt mult mai pu]in asociate cu turismul intern, ci mai degrab\ cu vacan]ele `n str\in\tate. Destina]iile interne [i mai cu seam\ vacan]ele spontane sunt susceptibile la anul\ri/decomand\ri, `n mai mare m\sur\ dect vancan]ele externe, motiv pentru care responden]ii nu agreeaz\ `n multe situa]ii asumarea unui angajament de plat\ par]ial\ sau integral\ a serviciilor turistice. Alte metode sau formule de plat\ agreate [i sugerate de responden]i includ: n Achitarea unui avans, urmnd ca restul de plat\ s\ fie achitat la momentul caz\rii, referitor la plata unui avans turi[tii intervieva]i au indicat c\ efectuarea acestei pl\]i se face de obicei prin transfer bancar [i reprezint\ o siguran]\ a faptului c\ rezervarea a fost f\cut\; n Internet banking; n Formula combinat\: online + cash - pentru o garan]ie a rezerv\rii turi[tii prefer\ o plat\ anticipat\ online, urmnd ca la cazare s\ pl\teasc\ diferen]a (este [i o posibilitatea de plat\ `n tran[e a unui aranjament turistic). Pensiunea ideal\ Responden]ii descriu foarte sugestiv [i unii dintre ei chiar foarte detaliat atributele pensiunii ideale. ~n afirma]iile multor subiec]i se reg\sesc apreciate caracteristicile: bine amplasat\ dar izolat\, de preferat `n zona de munte, `ntr-un cadru natural atr\g\tor, ct mai nealterat, cu aer curat, construit\ din lemn [i `n acord cu arhitectura zonal\, cu ambient interior pl\cut, camere spa]ioase [i moderne, dar reduse din punct de vedere numeric, frumos decorate, confortabile [i cu mobilier minimal dar util, cu balcon, dotate cu pat matrimonial, TV, frigider, flori, aer condi]ionat, toate acestea `ntr-o stare de cur\]enie [i igien\ perfect\. Unii responden]i indic\ necesitatea dot\rii pensiunii cu b\i generoase, obligatoriu cu cad\ [i echipate modern. Unul dintre aspectele foarte des men]ionate de responden]i este faptul c\ ace[tia doresc s\-[i satisfac\ nevoia de lini[te, `ndep\rtndu-se pe timpul sejurului de trafic, aglomera]ie [i de stresul caracteristic vie]ii urbane. Serviciile complementare dintr-o pensiune ideal\ sunt de asemenea foarte apreciate de turi[tii romni, existen]a acestora `n unitatea de cazare contribuind la cre[terea satisfac]iei clien]ilor. Dintre acestea sunt men]ionate: internet, teren amenajat de sport [i loc de joac\ pentru copii, piscin\, spa]ii de relaxare `n aer liber, gr\tar amenajat, balansoar [i b\nci, locuri de parcare amenajate, sal\ de biliard, saun\. Caracteristicile ideale ale personalului angajat se reg\sesc `n aspectele: zmbitori, amabili, tineri, dar profesioni[ti. Pensiunea ideal\ este obligatoriu dotat\ cu restaurant, ofer\ pensiune complet\, mncare s\n\toas\, de preferat realizat\ cu produsele din ferm\ proprie. Pentru responden]ii care descriu pensiunea ideal\ `n mediul urban, aspectele pe care le-ar aprecia se refer\ la apropierea de centru, ca s\ vizitez ct mai multe din obiectivele turistice. Pentru unii dintre turi[ti, pensiunea ideal\ echivaleaz\ `n primul rnd cu un pre] accesibil al serviciilor pre]ul pn\ `ntr-o sut\ de lei pe noapte, cu un raport calitate pre] corect. Foarte sugestiv, f\r\ a detalia `ns\, un respondent prefigureaz\ pensiunea ideal\ s\ fie ca `n Austria, cu servicii impecabile.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

30

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

II.2. Observa]ii succinte asupra deplas\rilor externe ale turi[tilor romni


O treime din responden]i care s-au cazat la pensiuni `n Romnia `n ultimul an au c\l\torit `n ]\ri str\ine o singur\ dat\, 11% de 2 ori [i 5% de 3 sau mai multe ori. Italia, Ungaria [i Bulgaria au fost ]\rile cele mai vizitate `n ultimul an de c\tre subiec]i. Tabelul 3: }\rile vizitate `n ultimul an de turi[tii intervieva]i (% din num\rul total de responden]i) Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. }ara Italia Ungaria Bulg\ria Austria Germania Grecia Spania Fran]a Turcia Marea Britanie Procent 8,1 5,7 5,1 4,2 4,0 4,0 3,2 3,1 2,2 1,7 Nr. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. }ara Olanda Croa]ia Belgia Cehia Serbia Polonia Moldova Slovenia Elve]ia SUA Procent 0,9 0,9 0,7 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4

Obs.: Au fost men]ionate alte 48 ]\ri vizitate, `n ponderi mai mici de 0,4% fiecare, `ntr-un total de 3,2%

Dac\ `n deplas\rile interne turi[tii au preferat `n mai mare m\sur\ s\ se cazeze la pensiuni, `n deplas\rile externe op]iunea predominant\ a fost hotelul. Graficul 13: UNIT|}ILE DE CAZARE PENTRU CARE AU OPTAT SUBIEC}II ~N TURISMUL OUTBOUND (% din deplas\rile externe)
31

Obs.: Pentru deplas\rile externe, cazarea la gazd\ se refer\ `n special la vizitarea rudelor / prietenilor

Subiec]ii care au c\l\torit `n scop turistic `n Italia [i Ungaria au optat `ntr-o mai mic\ m\sur\ pentru cazarea `n unit\]ile hoteliere, prefernd celelalte alternative de cazare, pe cnd cei care au c\l\torit `n Bulgaria au preferat `n propor]ie de 80% cazarea la hotel. Pensiunile au fost loca]iile alese frecvent pentru vacan]ele petrecute `n Austria [i Germania. Produsul turistic austriac caracterizat prin preponderen]a unit\]ilor de cazare de mici dimensiuni [i de caracterul familial al acestora, de multiplele facilit\]i alternative de agrement [i dot\ri pentru practicarea sportului `n orice anotimp [i `mbun\t\]irea permanent\ a echipamentelor, face din aceast\ ]ar\ un pol de atrac]ie [i pentru turi[tii romni care opteaz\ pentru vacan]e `n Europa occidental\. Alegerea pensiunilor ca spa]ii de cazare `n Austria este justificat\ [i de faptul c\ turismul rural, specific cel de pensiune, reprezint\ peste 80% din oferta turistic\ austriac\, promovat\ de multe agen]ii de turism din Romnia.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

II.3. Principalul sejur intern din ultimul an


DESTINA}IA ALEAS|, MOTIVAREA DECIZIEI, FACTORI DE DECIZIE
Destina]ia aleas\ Alegerea unei destina]ii pentru vacan]\ satisface exigen]ele unor motiva]ii complexe, determinate de formele de turism practicate [i influen]ate de tr\s\turile, impulsurile distincte [i cu `nc\rc\tur\ subiectiv\ accentuat\ ale subiec]ilor `n `ncercarea de a-[i identifica destina]ia de vacan]\ potrivit\. Chestionndu-i cu privire la destina]iile alese pentru petrecerea celui mai recent concediu intern a reie[it c\ jum\tate din turi[ti s-au deplasat `n 17 localit\]i [i alt\ jum\tate `n alte 387 localit\]i. Cele 404 localit\]i alese pentru concediu reprezint\ 12,6% din totalul localit\]ilor din Romnia. Tabelul 4: Destina]iile `n care turi[tii au petrecut cel mai lung sejur intern `n ultimul an Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Localitatea Constan]a CT Bra[ov BV Mamaia CT Costine[ti CT Sibiu SB B\ile Felix BH Eforie Nord CT B\ile Herculane CS Vatra Dornei SV Procent 11,6 7 5 3,2 2,7 2,6 2,4 2,3 1,9 Nr. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Localitatea Sinaia PH Suceava SV Sovata MS Predeal BV Bucure[ti B Neptun CT Oradea BH Bu[teni PH Procent 1,8 1,6 1,6 1,6 1,3 1,1 1,1 1

Obs.: Au fost men]ionate alte 387 localit\]i, fiecare cu mai pu]in de 0,5% turi[ti

32

Grupnd localit\]ile pe jude]e constat\m c\ mai mult de un sfert din turi[ti [i-au petrecut cel mai important concediu intern recent `n jude]ul Constan]a [i jum\tate din turi[ti au preferat alte 10 jude]e (Bra[ov, Bihor, Suceava, Prahova, Vlcea, Cara[-Severin, Sibiu, Mure[, Cluj, Neam]). Motivarea deciziei Graficul 14: MOTIVELE CARE AU DETERMINAT ALEGEREA DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)

Obs.: Procentele `nsumate dep\[esc 100%, subiec]ii men]ionnd mai multe motive ale alegerii localit\]ii.

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Peisajul natural atr\g\tor [i aerul curat au fost determinante ca motiva]ie pentru alegerea destina]iei de vacan]\ `n mai mare m\sur\ pentru b\rba]i dect pentru femei, precum [i pentru cei c\s\tori]i, cu studii superioare. Oportunit\]ile pentru petrecerea timpului liber au reprezentat o alt\ motiva]ie important\ `n alegerea destina]iei de vacan]\, `n special pentru b\rba]i, pentru categoria turi[tilor nec\s\tori]i, respectiv pentru categoria celor cu vrste sub 30 ani. De remarcat este faptul c\ turi[tii cu veniturile cele mai mari au l\sat cel mai mult alegerea sta]iunii pe seama celor care i-au `nso]it `n concediu, ei fiind interesa]i `n mod special de vizitarea unor obiective cu poten]ial turistic [i cultural, de atractivitatea locurilor pe care au preconizat s\ le viziteze. Factori de decizie `n alegerea destina]iei de vacan]\ Decizia alegerii destina]iei de vacan]\ este cel mai frecvent o decizie colectiv\. Chestionndu-i pe subiec]i cu privire la persoana decident\ a destina]iei din concediul intern precedent a reie[it c\ `n cele mai multe situa]ii a fost vorba de o decizie comun\ a partenerilor de cuplu (aproape jum\tate din subiec]i au ales destina]ia `mpreun\ cu partenera/ul). Graficul 15: DECIDEN}II DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)

33

ORGANIZAREA C|L|TORIEI
Utilizarea serviciilor agen]iilor de turism ~n marea lor majoritate subiec]ii [i-au organizat vacan]a intern\ pe cont propriu. Doar 1 din 6 subiec]i a apelat la o agen]ie de turism tradi]ional\ sau online, la sindicat sau Casa de Pensii, ori a folosit trimiteri medicale [i bonusuri de vacan]\ de la angajator (decontarea de c\tre angajator a unei sume fixe sau a unui procent din costul vacan]ei, `n baza unui contract dintre angajator [i o agen]ie de turism). Cei care prefer\ s\ colaboreze cu agen]iile de turism caut\ de regul\ produse standardizate, c\l\torii programate, fiind totodat\ adep]ii rezerv\rilor din timp. Dintre cei care s-au cazat la pensiune, 91% [i-au organizat vacan]a pe cont propriu, stabilind singuri toate detaliile. Subiec]ii care au optat pentru cazarea `n unit\]ile hoteliere au apelat `n mai mare m\sur\ la sprijinul agen]iilor de turism, sau a altor intermediari (sindicat, Casa de Pensii, etc). Motivele pentru care turi[tii nu apeleaz\ la agen]iile de turism pentru vacan]ele interne sunt: n Mul]i turi[tii sunt adep]ii improviza]iei, prefer\ autonomia [i angajamentele turistice spontane, au `ncredere `n capacitatea lor de a lua decizii bune; n Prefer\ documentarea `n spa]iul virtual (ofertele de cazare pe internet); n Comisioanele mari ale agen]iilor de turism/intermedierea ridic\ pre]ul sejurului; n Nu v\d util\ intermedierea pentru vacan]ele interne; n Au buget restrns de vacan]\ [i apeleaz\ la alte surse (programarea [i reparti]ia prin Casa de pensii); n Economisesc timp rezervnd telefonic, f\r\ intermediari;
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

n Ne`ncrederea `n serviciile agen]iilor, lipsa convingerii c\ imaginea unit\]ii ofertate este real\; experien]e anterioare nepl\cute / lipsa de implicare a agentului de turism, rela]ionare neprofesionist\ cu clien]ii; n Percep]ia c\ agen]iile nu pot realiza vacan]e personalizate, dedicate; n Lipsa ofertelor promo]ionale la agen]ii (`n special pentru segmentul pensiunilor); n Nu v\d util\ intermedierea agen]iilor pentru vacan]ele de scurt sejur sau weekend-uri/vacan]e `n locuri familiare; n Agen]iile limiteaz\ posibilit\]ile de mi[care / un aranjament prestabilit nu le d\ libertatea de a schimba loca]ia, de a modifica durata de sejur f\r\ constrngerea penaliz\rii; n Turi[tii nu vor angajamente prestabilite pentru turismul itinerant. A[adar, turi[tii spontani vor libertate de mi[care, s\-[i structureze singuri vacan]a, vor de regul\ s\-[i aleag\ singuri destina]ia, modul de c\l\torie (`l prefer\ pe cel neorganizat), doresc s\ selecteze de multe ori la fa]a locului din paleta de oferte [i pre]uri. Tendin]a de cre[tere a turismului individual, pe cont propriu, a imprimat cererii turistice un grad mare de spontaneitate. Un num\r restrns de subiec]i prefer\ s\ solicite sprijinul agen]iilor de turism (tradi]ionale sau online) iar motiva]iile [i circumstan]ele care `i determin\ s\ apeleze sunt diverse [i reg\sesc `n aspectele: n Vacan]e externe; n Asigurarea transferului `n cazul vacan]elor externe, intermedierea serviciului de transport; n Decontarea de c\tre angajator a unei sume fixe sau procentuale din costul vacan]ei pe baza unui voucher utilizabil doar `n rela]ia cu o agen]ie de turism; n Contract `ntre sindicat [i agen]ia de turism; n Vacan]e de lung sejur [i `n locuri mai pu]in cunoscute; n Pachete promo]ionale [i /sau programe turistice diversificate; n Pentru a pre`ntmpina `n vrf de sezon riscul de spa]ii de cazare fully booked; n Comoditatea demersului, siguran]a, minimizarea riscului generat de situa]ii imprevizibile; n Agen]iile ofer\ consultan]\; n Recomand\rile pentru a lucra cu o agen]ie de turism; n Turism de grup, aranjament turistic cu detalii multiple; n Notorietatea [i experien]a agen]iei; n Fidelitatea fa]\ de o anume agen]ie de turism; n Pentru siguran]a unor servicii de calitate, condi]ii de cazare bune.

34

Dimensiunea grupului de turi[ti ~n cel mai recent concediu intern turi[tii intervieva]i au plecat `n grupuri formate `n medie din 6 - 7 persoane. Graficul 16: NUM|RUL DE PERSOANE CARE A COMPUS GRUPUL DE TURI{TI (% responden]i)

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Analiznd componen]a grupurilor de turi[ti `n func]ie de localit\]ile lor de provenien]\ s-a constatat c\ cei care `[i au domiciliul de re[edin]\ `n ora[ele de peste 200.000 locuitori pleac\ `n concedii mai des `n grupuri restrnse dect cei care domiciliaz\ `n ora[ele mici. Pentru vacan]ele de scurt sejur caracteristica dominant\ este cea a grupurilor numeroase, pe cnd vacan]ele cu o durat\ mai mare de 7 nop]i au reunit `n mai multe cazuri grupuri reduse de turi[ti, de 2-3 persoane.

Mijloace de transport utilizate Deplasarea cu autoturismul `n vacan]ele interne de]ine o pozi]ie dominant\ `ntre formele de transport utilizate de c\tre turi[ti. Graficul 17: MIJLOCUL DE TRANSPORT FOLOSIT PENTRU A AJUNGE LA DESTINA}IE (% responden]i)

35

Obs.: Suma procentelor este egal\ cu 101%, unul din 100 turi[ti deplasndu-se cu mai multe mijloace de transport pentru a ajunge la unitatea de cazare.

Op]iunea subiec]ilor de a se deplasa cu autoturismul este motivat\ [i de avantajele oferite de acest tip de transport, respectiv: mobilitate ridicat\, posibilitatea alegerii traseului, orarul flexibil, op]iunea pentru opriri multiple etc., `ns\ influen]at\ negativ, `n turismul intern, de starea precar\ a re]elei de drumuri. Transportul turistic feroviar a fost `n special op]iunea turi[tilor cu vrsta sub 23 ani [i a celor trecu]i de 50 ani (de altfel, elevii, studen]ii [i pensionarii sunt categorii ce beneficiaz\ de reduceri la c\l\toria cu trenul).

Rezervarea serviciilor de cazare Jum\tate din turi[tii intervieva]i au plecat `n vacan]\ f\r\ s\-[i fac\ rezervarea camerei. 60% din rezerv\rile de camere s-au f\cut cu maximum 2 s\pt\mni `naintea `nceperii vacan]ei. Ponderea turi[tilor care au operat rezerv\ri cu 3 luni `naintea plec\rii reprezint\ doar 2% din totalul turi[tilor. ~n medie subiec]ii [i-au f\cut rezervarea camerei cu 3,2 s\pt\mni (23 zile) `naintea plec\rii `n concediu.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Graficul 18: REZERVAREA CAMERELOR PENTRU ULTIMUL SEJUR INTERN IMPORTANT


A]i f\cut (dumneavoastr\ sau altcineva din grup) rezervare pentru camer\? Dac\ da, cu cte s\pt\mni `nainte a]i f\cut rezervarea camerei? (% din totalul subiec]ilor)

NU 50.5%

DA 49.5%

Rezerv\rile pentru hotel au fost formulate cel mai frecvent cu 6-12 s\pt\mni `naintea `nceperii sejurului, pe cnd rezerv\rile pentru cazarea `n pensiune au fost operate cu 1-3 s\pt\mni `nainte de check-in.
36

Mijloace utilizate pentru `nregistrarea rezerv\rilor Cel mai utilizat mijloc de rezervare a camerei de c\tre subiec]i a fost rezervarea telefonic\, iar 75% din cei care [i-au f\cut rezervare pentru camer\ au sunat direct la unitatea de cazare. Rezervarea telefonic\, de[i preferat\ de subiec]i, p\streaz\ doza de risc pentru furnizorul de servicii turistice, dat fiind faptul c\ acesta nu poate distinge cererea ferm\ de cererea provizorie, clientul individual putnd s\ anuleze sau s\ nu concretizeze demersul de rezervare, f\r\ sanc]iunea unei penaliz\ri. Dat fiind faptul c\ lipse[te acordul ferm, singura modalitate a furnizorului de servicii turistice de a se proteja de no show este s\-i indice clientului poten]ial o dat\ [i o or\ limit\ pn\ la care rezervarea provizorie poate fi confirmat\/men]inut\. Garan]ia de rezervare protejeaz\ att furnizorul de servicii ct [i clientul individual, `n situa]ia `n care nu se poate aplica un cod riguros de practici [i uzan]e de rezervare, specific turismului. Rezervarea telefonic\ d\ posibilitatea subiec]ilor de a ob]ine informa]ii punctuale chiar de la surs\, `n timp scurt, avnd avantajul unui interlocutor informat care poate r\spunde detaliat tuturor `ntreb\rilor. Un avantaj oferit turi[tilor de comunicarea direct\ prin telefon este conferit [i de posibilitatea negocierii pre]ului de cazare, `naintea angaj\rii unei presta]ii turistice. Cazarea la fa]a locului este op]iunea unor subiec]i care prefer\ vacan]ele spontane [i care `[i asum\ riscul de a nu g\si disponibil de cazare la momentul formul\rii cererii. Motiva]ia care sus]ine aceast\ op]iune ar fi dat\ de posibilitatea verific\rii autenticit\]ii informa]iilor, pentru cei care nu acord\ `ncredere informa]iilor din mediul virtual. Ne`ncrederea `n calitatea [i autenticitatea informa]iei prezentate pe internet, dar [i nefamiliarizarea cu acest procedeu de rezervare, `i determin\ pe unii responden]i s\ opteze pentru achizi]ionarea la fa]a locului, trecnd peste faza preliminar\ de rezervare, asumndu-[i implicit riscurile care pot s\ decurg\ din acest demers. Ofertele promo]ionale la serviciul de cazare Mai pu]in de un sfert din subiec]i au beneficiat de oferte promo]ionale la cazare `n principalul concediu intern din anul trecut.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Graficul 19: TIPUL OFERTELOR PROMO}IONALE DE CARE AU BENEFICIAT SUBIEC}II


A]i beneficiat de o ofert\ promo]ional\ la cazare?

Dac\ da, de ce tip a fost aceast\ ofert\ promo]ional\? (% din totalul subiec]ilor)

DA 23%

NU 77%

Sursele de informare despre unitatea de cazare Sugerat\ de cercetarea calitativ\ [i validat\ prin cercetarea cantitativ\, sursa principal\ de unde `[i procur\ informa]ii turi[tii romni cu privire la unit\]ile de cazare, o constituie spa]iul online (internetul), ce reune[te diverse tipuri de surse (motoare de c\utare, website-urile unit\]ilor de cazare, portaluri de turism, etc.). Recomand\rile celor care au vizitat loca]ia sunt sursa secundar\ de informa]ii, preferat\ de turi[ti. Din r\spunsurile turi[tilor a rezultat c\ recomand\rile au influen]at `n mai mare m\sur\ femeile. Exist\ o predispozi]ie a b\rba]ilor pentru accesarea informa]iilor publice online despre spa]ii de cazare [i a femeilor pentru comunicarea direct\ acestea din urm\ prefernd, `n mai mare m\sur\ dect b\rba]ii, s\ apeleze la agen]ii de turism, sau la trguri de turism. Recomand\rile celor care au vizitat loca]ia au contat pentru doar 25% dintre subiec]ii care s-au cazat la hotel, `n timp ce procentul de turi[ti care s-au cazat la pensiuni [i au apelat la aceast\ surs\ este de 35%. C\utarea informa]iilor pe internet [i evaluarea lor Majoritatea participan]ilor la interviurile `n profunzime au men]ionat c\ au folosit `n c\ut\rile lor motorul Google. Alte surse disponibile `n web, men]ionate de responden]i sunt portalurile de turism, forumurile de discu]ii, site-urile specializate. Cuvintele cheie folosite `n c\ut\rile pe Internet de c\tre responden]i au fost `n special cele legate de form\ de turism, tipul unit\]ii de cazare [i numele localit\]ii de destina]ie. Pentru cei mai mul]i responden]i participan]i la interviurile `n profunzime, informa]iile furnizate de internet sunt considerate suficiente iar experien]a c\ut\rilor online este satisf\c\toare. Unii subiec]i consider\ necesar s\ completeze sau s\ valideze informa]iile din internet cu recomand\rile primite de la cei apropia]i sau [i mai simplu dac\ s-a `ntmplat s\ mai am `ntreb\ri dau un telefon la loca]ia respectiv\ [i aflu ce mai am nevoie.
37

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Lista informa]iilor pe care responden]ii le caut\ [i le g\sesc pe internet, considerndu-le utile `n evaluarea unit\]ilor de cazare, este prezentat\ `n continuare: n Categoria de confort/clasificarea unit\]ii de primire turistic\; n Galerie de imagini, uneori film\ri video cu loca]ia; n Detalii despre serviciul de mas\, meniuri; n Pre]uri/modalit\]i de plat\ agreate (inclusiv tipurile de card acceptate); n Ora de check-in [i check-out; n Comentariile vizitatorilor [i forumuri de discu]ii; n Date de contact clare / detaliate; n Anul inaugur\rii unit\]ii; n Informa]ii despre zon\, `mprejurimi, despre amplasamentul unit\]ii de cazare; n Informa]ii despre obiectivele [i atrac]iile turistice, trasee turistice; n Posibilit\]i de petrecere a timpului liber; n Track-uri GPS; n H\r]i online (de ex. a regiunii), imagini datate din interiorul unit\]ii de cazare [i din vecin\tatea loca]iei; n Activit\]ile care pot fi desf\[urate `n loca]ie; n Calculator rutier; n Pre]urile actualizate ale serviciilor turistice; n Informa]iile suplimentare despre dot\ri [i facilit\]i; n Indicarea distan]elor fa]\ de: obiective turistice, centrul localit\]ii, gar\, ora[e mari apropiate; n Prognoza meteo; n Actualizarea `n timp real a disponibilului de cazare; n Posibilitatea de `nchiriere `n totalitate a unit\]ii; n Acceptarea / neacceptarea animalelor de companie.

Pentru un num\r restrns de responden]i informa]iile de pe internet nu au fost considerate suficiente [i nici conforme cu realitatea.
38

UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N PRINCIPALUL SEJUR INTERN DIN ULTIMUL AN


Tipuri de unit\]i utilizate Dou\ treimi din turi[ti s-au cazat la pensiuni `n principalul lor concediu intern din anul trecut, iar un sfert au optat pentru hotel. Ponderea celor care au folosit dou\ tipuri de unit\]i cazare `n acela[i concediu a fost foarte mic\ 0,4% din turi[ti. Graficul 20: TIPUL UNIT|}II DE CAZARE FOLOSITE ~N VACAN}A INTERN| DIN ANUL PRECEDENT (% turi[ti)

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Analiza datelor pe categorii socio-demografice arat\ c\: n Femeile au preferat s\ se cazeze la hotel mai mult dect b\rba]ii; n Persoanele care au ales pensiunea au `n medie un venit mai mic dect cei care au ales hotelul; n Hotelul a fost op]iunea celor c\s\tori]i [i cu un copil, respectiv a absolven]ilor de facult\]i, `n mai mare m\sur\ dect pentru celelalte categorii (`n func]ie de situa]ie familial\, respectiv nivel de studii). Un alt aspect desprins din analiza cantitativ\ [i important de subliniat este faptul c\ locuitorii unor localit\]i turistice `n care se g\sesc multe pensiuni au preferat `n procente mai mari s\ se cazeze `n concediu la hotel, pe cnd locuitorii unor localit\]i unde num\rul pensiunilor este redus au fost mai degrab\ atra[i de cazarea la pensiuni. Criterii [i motiva]ii pentru alegerea unit\]ii de cazare Pentru aproape jum\tate din subiec]i motivul principal al alegerii unit\]ii de cazare a fost raportul favorabil calitate pre]. Graficul 21: MOTIVA}IILE ALEGERII UNIT|}II DE CAZARE (% turi[ti)

39

Obs.: Procentele `nsumate dep\[esc 100%, subiec]ii men]ionnd uneori mai multe motive ale alegerii.

Raportul favorabil calitate pre] a fost criteriul determinant pentru alegerea unit\]ii de cazare pentru dou\ treimi din femei [i doar pentru 40% din b\rba]i. Pentru pensionari, respectiv pentru patroni criteriul indicat preponderent a fost experien]a anterioar\ satisf\c\toare (`n propor]ie de 45%). Un alt criteriu indicat de un num\r important de subiec]i a fost atractivitatea peisajului (incluznd aspecte ca: ambian]\, peisajul rustic, amplasamentul unit\]ii de cazare, factorii de mediu), aspect cu influen]\ decizional\ mare deopotriv\ pentru persoane cu studii superioare [i func]ionari cu studii medii. Unit\]ile hoteliere au fost alese pentru varietatea de facilit\]i [i activit\]i pe care le pot oferi, pentru calitatea superioar\ a serviciilor [i a gradului de calificare al personalului, dar [i pentru c\ aceste unit\]i de cazare au fost incluse `n diverse pachete promo]ionale ale agen]iilor.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Exist\ o multitudine de factori care influen]eaz\ `n mod direct [i indirect procesul decizional de selec]ie, cump\rare [i consum al unui produs turistic de o anume categorie. Factorii de influen]\ sunt un grupaj de nevoi [i de elemente cu caracter subiectiv care determin\ comportamente variate de consum al produselor [i serviciilor turistice. Analiznd op]iunile exprimate de subiec]i se disting urm\torii factori de influen]\: n Ob]inerea raportului optim `ntre pre] [i calitate, privit mai mult dintr-o perspectiv\ financiar\; n Existen]a unui minim de condi]ii: subiec]ii detaliaz\ limitele decen]ei sau minimum de confort preciznd elementele definitorii ale acestora camer\ aspectuoas\, lipsa igrasiei, lenjerie curat\, ap\ cald\ [i baie curat\, `n camer\; n Dimensiunea bugetului personal; n Ambian]a [i aspectul exterior al loca]iei; n Amplasarea unit\]ii de cazare: pensiunea trebuie s\ aib\ `mprejurimi estetice, dar [i o amenjare eficient\ - sunt apreciate de responden]i loca]iile retrase, chiar izolate, departe de aglomera]ia [i zgomotul urban, ce ofer\ lini[tite, cu aspect rustic; n Notorietatea sta]iunii `n care este pozi]ionat\ unitatea de cazare / referin]e bune despre unitatea de cazare; n Atractivitatea elementelor din structura ofertei / existen]a sau diversitatea facilit\]ilor de agrement `n spa]iul unit\]ii de cazare sau `n imediata vecin\tate; n Experien]a anterioar\ satisf\c\toare; n Calitatea [i ospitalitatea personalului angajat `mbun\t\]e[te imaginea comercial\ a unit\]ii de cazare, contribuind cteodat\ decisiv `n procesul de fidelizare a clien]ilor - efectele unui comportament inadecvat al personalului se r\sfrng negativ asupra percep]iei responden]ilor cu privire la calitatea serviciilor oferite; n Existen]a serviciului de alimenta]ie `n incinta unit\]ii, micul dejun inclus, mnc\ruri gustoase sau bucatele tradi]ionale, sau cel pu]in acces la buc\t\rie: `ntotdeauna cnd alegem o pensiune, c\ut\m s\ aib\ restaurant, s\ avem posibilitatea de a lua masa; n Cur\]enia din spa]iul de cazare; n Recomand\rile prietenilor: pentru c\ pia]a turistic\ este multidimensional\, de multe ori `n decizia responden]ilor particip\ sau intervin persoane care le influen]eaz\ op]iunea; n Informa]iile [i imaginile din spa]iul virtual - internet (site-urile proprii ale unit\]ilor de cazare, site-uri specializate, informa]iile [i recomand\rile de pe forumuri). Se remarc\ [i considerente cu caracter puternic afectiv, care le pot influen]a turi[tilor decizia de cump\rare: un respondent nostalgic `[i propune vizitarea zonelor de origine, cu amintiri [i semnifica]ii speciale, modul `n care e iluminat\ pensiunea, unit\]i de cazare care ofer\ servicii originale pentru c\ unii subiec]i nu doresc servicii standardizate ci caut\ ineditul, `n timp ce al]i responden]i au dezvoltat rela]ii de prietenie cu gazdele, motiv care i-a determinat s\ revin\ `n unitatea de cazare. A[tept\rile subiec]ilor cu privire la facilit\]ile [i serviciile din cadrul unit\]ii de cazare Facilit\]ile pe care responden]ii doresc s\ le g\seasc\ `n unitatea de cazare sunt diverse, de la facilit\]i elementare pn\ la cele rafinate, exclusiviste. Orice a[teptare urm\re[te satisfacerea unor nevoi specifice [i a unor exigen]e individualizate fiec\rui respondent. Al\turi de serviciile de baz\, responden]ii ar dori s\ beneficieze de o gam\ variat\ de servicii complementare. Unele dintre acestea sunt cunoscute anticipat, intrnd `n costul aranjamentului turistic achizi]ionat, `ns\ cu altele turi[tii intr\ `n contact numai la destina]ie. Tipul, calitatea [i m\sura `n care sunt oferite turi[tilor serviciile de baz\ [i conexe, influen]eaz\ `n mod direct eficien]a unit\]ii de cazare. ~ntreg grupajul de presta]ii turistice puse la dispozi]ia clien]ilor ar trebui s\ fie conforme cu a[tept\rile [i exigen]ele acestora. Elementele importante de care responden]ii `n calitate de consumatori doresc s\ beneficieze `n orice tip de unitate de primire turistic\ [i care primeaz\ `ntr-o ierarhie a a[tept\rilor sunt: n Grupajul de elemente care se refer\ la spa]iul de cazare (cuprinde cadrul ce creeaz\ condi]iile satisfacerii nevoi de odihn\ [i confort): u Spa]iu de cazare curat: cur\]enia este un standard [i o cerin]\ obligatorie pentru orice tip de unitate de primire turistic\, dup\ opinia celor mai mul]i subiec]i; u O camer\ decent finisat\, curat\, luminoas\ [i aerisit\; u Grup sanitar curat, baie igienizat\ [i neap\rat `n camer\;
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

40

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

u u u u

Paturi confortabile; A[ternuturi curate; Frigider, AC [i TV `n camer\; Mobilier util [i func]ional.

n Accesorii ale spa]iului de primire/cazare: u Dot\ri [i utilit\]i func]ionale (ap\ cald\ permanent\); u Curte mare cu pomi, mult spa]iu verde; u Loc pentru gr\tar, teras\ `n spa]iu liber, gr\din\; u Spa]ii igienizate [i salubre, gunoiul s\ fie aruncat la timp. n Serviciul de alimenta]ie: Existen]a serviciului de alimenta]ie / gastronomia s\n\toas\, mncarea tradi]ional\, meniu variat [i ct mai natural posibil. Sugestive `n acest sens sunt afirma]iile unor subiec]i: m\car mic dejun sau s\ aibe un restaurant `n pensiune ca s\ po]i s\ m\nnci `n pensiune, s\ nu trebuiasc\ s\ umbli dup\ mncare `n alt\ parte sau nu vrem lapte de la magazin, mai bine un lapte b\tut natural, dac\ g\sesc, sau nu-mi trebuie whisky, mai bine o ]uic\ de-a noastr\ romneasc\, produse naturale n A[tept\ri de la personalul angajat: Personal amabil, discret, ospitalier [i primitor, flexibil [i prompt la solicit\rile turi[tilor, sintetizat `n afirma]ia: s\ te serveasc\ ori de cte ori ai nevoie n Servicii complementare (include presta]ii care vizeaz\ satisfacerea nevoilor de petrecere agreabil\ a timpului liber): u Piscin\, saun\; u Conexiune bun\ la internet, inclusiv wireless; u Servicii de ghid/birou sau punct de informare; u Parcare. n Amplasamentul [i aspectul unit\]ii de cazare: Este indicat ca unitatea de cazare s\ fie amplasat\ `n apropierea obiectivelor turistice, departe de zona de trafic, `ntr-o zon\ atractiv\, cu poten]ial turistic [i nu `n ultimul rnd s\ aib\ o priveli[te frumoas\. n Componenta pre]: u Pre]uri accesibile; u Raport calitate - pre] favorabil; u Competitivitatea pre]ului este foarte important\, iar `n ceea ce prive[te turismul de pensiune costul redus poate cre[te atractivitatea unor zone turistice. n A[tept\ri mai pu]in uzuale/servicii turistice nespecifice: Unii subiec]i indic\: `ntr-o pensiune a[ dori acces la ma[ina de sp\lat rufe, servicii all inclusive, tonomaturi de cafea [i ceai, pix [i carne]el `n camer\, serviciul de bar, servicii de tratamente balneo / medicale, sal\ de fitness, room service, spa]iu de c\lcat [i sp\lat haine, bibliotec\ `n cadrul pensiunii, mas\ de ping pong, camerele s\ fie zugr\vite `n culorii vii, camere spa]ioase cu elemente decorative specifice, flori `n camer\ pentru c\ schimb\ aspectul, fructe (dac\ se poate), b\nci `n curte unde s\ po]i sta seara, s\ aib\ semnal `n zon\ pentru telefonul mobil, s\ permit\ accesul vizitatorilor, s\ se `nchid\ bine u[ile [i ferestrele, etc. Date fiind aceste a[tept\ri indicate de subiec]i, putem aprecia importan]a pe care ace[tia o acord\ calit\]ii serviciului de cazare dar [i echip\rii `ntregului spa]iu cu dot\ri func]ionale [i exploatabile.

41

FIDELITATEA SUBIEC}ILOR FA}| DE UNIT|}ILE DE CAZARE {I DESTINA}IILE TURISTICE


Gradul de fidelitate fa]\ de o unitate sau destina]ie turistic\ poate fi influen]at de o serie de factori precum: nivelul `nalt de satisfac]ie ob]inut `n urma consum\rii angajamentului turistic, de posibilitatea desf\[ur\rii activit\]ii favorite `n acea destina]ie, de cadrul natural de excep]ie [i de calitatea serviciilor de cazare, de pre]ul accesibil, dar [i de tendin]a unor subiec]i de a minimiza riscul de schimbare a unei destina]ii / loca]ii cunoscute [i satisf\c\toare `n ansamblul, cu o destina]ie necunoscut\. Exist\ `n plus circumstan]e subiective care genereaz\ fidelitatea, precum obi[nuin]a.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

~n cazul concediului intern desf\[urat `n ultimul an turi[tii au preferat s\ aleag\ localit\]ile de destina]ie `n func]ie de experien]ele lor anterioare satisf\c\toare: 55% din turi[ti au mai fost `n ultimii 3 ani `n aceea[i localitate [i 34% din ei chiar `n aceea[i unitate de cazare. Graficul 22: FRECVEN}A VIZIT|RII LOCALIT|}II {I UNIT|}II DE CAZARE ALESE PENTRU PETRECEREA CONCEDIULUI INTERN DIN ANUL ANTERIOR (% turi[ti)
De cte ori a]i mai fost `n ultimii 3 ani `n aceasta:
n Localitate n Unitate de cazare

42

DURATA SEJURULUI Subiec]ii intervieva]i au pl\tit cazarea `n medie 5,7 nop]i `n cadrul celui mai recent sejur intern compact. Diferen]a fa]\ de durata total\ a unui concediu de odihn\ legal se explic\ att prin faptul c\ mul]i turi[ti tind s\ se duc\ `n concedii acolo unde nu pl\tesc cazarea (la rude, prieteni, cunoscu]i, `n casele proprii de vacan]\, la ]ar\, etc.), ct [i prin faptul c\ perioada de concediu este `mp\r]it\ `n mai multe fragmente din care doar o parte o reprezint\ c\l\toriile `n scop turistic. Cercetarea de fa]\ indic\ faptul c\ din cele 7,7 nop]i de concediu pl\tite `n medie `n ultimul an, 5,7 nop]i au fost pl\tite pentru un sejur compact [i alte 2 nop]i pentru un sejur de scurt\ durat\. Graficul 23: NUM|RUL DE NOP}I PL|TITE PENTRU CAZARE ~N UNITATEA TURISTIC| PRINCIPAL| DIN ULTIMUL CONCEDIU INTERN (% turi[ti)

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Subiec]ii care au pl\tit mai mult de 18 nop]i de cazare `ntr-o singur\ loca]ie reprezint\ 1% din totalul subiec]ilor. Delimitarea analizei pe tipuri de structuri de cazare eviden]iaz\ faptul c\ la hotel turi[tii au pl\tit `n medie 7 nop]i `n cadrul unui sejur compact, pe cnd la pensiune au pl\tit doar 5 nop]i.

ACTIVIT|}ILE DESF|{URATE ~N CONCEDIU


Aproape jum\tate din subiec]ii intervieva]i declar\ c\ activitatea principal\ desf\[urat\ `n vacan]\ a fost statul la plaj\, `n timp ce pentru o treime dintre subiec]i ie[irile la restaurant [i gr\tarul din curtea pensiunii au fost activit\]ile cele mai des indicate. Pentru un sfert din subiec]i concediul a fost prilej pentru efectuarea de drume]ii [i excursii `n timp ce lectura a fost una din preocup\rile de vacan]\ pentru 1 din 10 subiec]i. Comportamentul [i a[tept\rile turi[tilor au fost orientate preponderent spre satisfacerea nevoii de relaxare [i pe dorin]a experiment\rii unei gastronomii specifice. Activit\]ile din concediu au fost legate `n mod semnificativ de tipologia unit\]ii de cazare aleas\. Astfel, 77% din turi[tii caza]i la pensiuni au avut posibilitatea de a face un gr\tar, comparativ cu subiec]ii caza]i `n unit\]ile hoteliere, care [i-au satisf\cut aceast\ dorin]\, `n alte spa]ii amenajate [i `ntr-un procent mult mai mic, respectiv de 10%.

BUGETUL SEJURULUI
Pre]ul serviciilor turistice influen]eaz\ aproape uniform toate categoriile sociale, implicit toate categoriile de turi[ti intervieva]i. Pre]ul de `nchiriere al camerei din concediul precedent a fost evaluat de trei sferturi dintre subiec]i ca fiind unul moderat, acceptabil. Pentru 31% dintre subiec]ii care s-au cazat `n unit\]ile hoteliere, pre]ul achitat pentru serviciul de cazare a fost apreciat ca fiind mare, `n timp ce numai 13% din subiec]ii caza]i `n pensiuni au apreciat c\ pre]ul achitat de ace[tia pentru serviciul de cazare a fost mare.
43

~n concediul intern precedent, bugetul total cheltuit de un subiect incluznd cazarea, transportul, mncarea, b\uturile, distrac]iile, cump\r\turile, etc. a fost `n medie de 840 lei (aproximativ 200 EURO). Un sfert din turi[ti au cheltuit mai pu]in de jum\tate din aceast\ sum\, iar 8% au alocat sume de peste 1500 lei. Raportat la cele 5,7 zile de concediu compact, ob]inem un buget mediu de 150 lei pe zi. Dac\ din aceast\ sum\ sc\dem 45 lei reprezentnd pre]ul mediu pl\tit de un turist pe locul din camer\, rezult\ o cheltuial\ medie pentru hran\, distrac]ii [i cump\r\turi per turist de 105 lei / zi, adic\ aproximativ 25 EURO.

EVALUAREA SEJURULUI {I A UNIT|}II DE CAZARE


Concediul desf\[urat `n anul precedent a fost evaluat ca foarte pl\cut de 51% dintre subiec]i, iar 45% l-au apreciat ca fiind pl\cut. Deci ponderea celor care l-au evaluat mai degrab\ negativ nu dep\[e[te 4%. ~n evaluarea serviciilor oferite att de pensiuni, ct [i de unit\]ile hoteliere, participan]ii la interviuri le apreciaz\ `n m\sura `n care au satisf\cut anumite standarde [i criterii de calitate a serviciilor turistice. De regul\, responden]ii evalueaz\ `n ansamblu serviciile oferite att de pensiuni ct [i de unit\]ile hoteliere, astfel c\ percep]iile mai pu]in satisf\c\toare ale unor atribute sunt compensate de nivelurile ridicate ale altor atribute. Evalund post-cump\rare serviciile turistice oferite de pensiuni, subiec]ii au apreciat un complex de factori precum: n Prima impresie atitudinea, amabilitatea [i experien]a personalului angajat/proprietarului, modul de primire, interac]iunea cu turistul; n Pre]ul serviciilor turistice; n Diversitatea serviciilor oferite; n Gradul de confort; n Facilit\]ile [i serviciile complementare; n Cur\]enia / salubritatea `ntregului spa]iu de cazare; n Accesibilitatea `n loca]ie, amplasamentul, distan]a fa]\ de zona de trafic [i de obiectivele turistice, atractivitatea cadrului natural.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Aprecierile pot fi influen]ate de durata sejurului, `n sensul cre[terii exigen]elor pe m\sura cre[terii [ederii. Pe de alt\ parte, o prim\ impresie nu foarte bun\ are teoretic mai mari [anse a fi ameliorat\ `n cazul sejururilor mai lungi. Unit\]ile de cazare din cel mai important sejur intern al anului au fost evaluate de c\tre turi[tii participan]i la studiu cu note de la 1 la 10 acordate pentru 12 aspecte importante. Aspectele care au ob]inut o medie peste 9 au fost primirea, recep]ia [i amabilitatea personalului. Cele mai slabe note au fost acordate serviciilor complementare [i oportunit\]ilor de distrac]ie pentru adul]i [i copii. Graficul 24: NOTE MEDII REZULTATE DIN R|SPUNSURILE TURI{TILOR PRIVIND PRINCIPALELE ASPECTE LEGATE DE UNITATEA DE CAZARE (scal\ de la 1 la 10)

44

Notele acordate au variat `n func]ie de tipul unit\]ii de cazare alese, astfel c\ cei care s-au cazat la pensiuni au acordat note ce au determinat medii mai mari dect cei care s-au cazat la hotel, la urm\toarele aspecte: n Primirea, recep]ia (9,08 fa]\ de 8,97 pentru hotel) n Amabilitatea [i profesionalismul personalului, interac]iunea acestuia cu turi[tii (9,07 fa]\ de 8,95) n Cur\]enia (9,01 fa]\ de 8,93). Hotelurile au ob]inut medii mai mari comparativ cu pensiunile pentru atributele: n Securitate (8,71 fa]\ de 8,53 pentru pensiuni), n Varietatea facilit\]ilor, servicii de agrement pentru copii (7,77 fa]\ de 7,53), n Oportunit\]i de petrecere a timpului liber, alternative pentru distrac]ie [i relaxare pentru adul]i (7,97 fa]\ de 7,47) n Alte servicii complementare (7,80 fa]\ de 6,90). Subiec]ii care au petrecut un sejur mai mare de 7 nop]i au acordat note mai mari caracteristicilor legate de spa]iul cazare spre deosebire de cei pentru care sejurul a fost limitat la 2-4 nop]i de cazare. Elemente de satisfac]ie [i de insatisfac]ie cu privire la unitatea de cazare Majoritatea persoanelor participante la interviuri au men]ionat c\ sunt mul]umite de serviciile oferite de unitatea de cazare din vacan]a actual\, unii declarndu-se chiar foarte mul]umi]i. Al]i subiec]i apreciaz\ condi]iile unit\]ii de cazare ca fiind acceptabile. Subiec]ii apreciaz\ standardele de performan]\ [i parametrii de calitate att pentru serviciile de baz\ ct [i pentru cele complementare.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Elementele de satisfac]ie cu privire la unitatea de cazare n Amplasamentul unit\]ii, aspectul rustic [i `ngrijit al loca]iei, pensiune `nconjurat\ de flori; n Interac]iunea, bun\ rela]ionare cu gazdele, personalul discret, promp]i la solicit\rile turi[tilor; gazde ospitaliere; n Cadru retras, turi[tii au beneficiat de intimitate [i lini[te; n Spa]iu foarte relaxant, peisajele `ncnt\toare, climat cu propriet\]i terapeutice; n Cadru favorabil pentru desf\[urarea de activit\]i specifice [i relaxare `n mijlocul naturii, prin desf\[urarea unor activit\]i recreative; n Conformitate `ntre a[tept\rile subiec]ilor din perspectiva categoriei de confort [i standardul unit\]ii; n Gastronomia s\n\toas\; n Amenajarea unor spa]ii de relaxare `n vecin\tatea unit\]ii de cazare pentru practicarea unor activit\]i sportive sau orice alte activit\]i specifice care sporesc confortul vacan]ei; n Facilit\]i diverse (loc de joac\ pentru copii, foi[or, teras\ `n aer liber, etc.); n Aspectul, dot\rile moderne (AC, internet) [i mobilierul din camere; n Cur\]enia `ntregului spa]iu de primire [i cazare; n Distan]ele mici pn\ la locurile de agrement. Dac\ performan]a loca]iei este apreciat\ pozitiv, responden]ii tind s\ devin\ clien]i fideli, ceea ce presupune faptul c\ `mplinirea a[tept\rilor turi[tilor nu este doar un deziderat formal, ci o condi]ie obligatorie pentru ca unitatea s\[i asigure supravie]uirea pe o pia]\ competitiv\. ~n cea mai mare parte, persoanele intervievate au men]ionat c\ au beneficiat de toate facilit\]ile / serviciile cuprinse `n ofertele unit\]ii de cazare. Elementele de insatisfac]ie desprinse din cercetare au avut `n vedere urm\toarele: n Dot\ri inadecvate, necorespunz\toare, unele utilit\]i nefunc]ionale; n Lipsa serviciului de alimenta]ie care creeaz\ un disconfort major, mai ales `n cazul servirii micului dejun, nediversificarea meniului (acolo unde exist\ serviciul de mas\); n Lipsa dot\rilor de agrement, nu sunt oferite solu]ii de petrecere a timpului liber, lipsa spa]iilor verzi; n Lipsa unor accesorii uzuale din camer\ (pahare, umera[e, paturi, etc.) [i a unor dot\ri (AC, TV); n Comportamentul inadecvat al managerului de pensiune (insuficien]a competen]ei sau chiar lipsa ei); n Pre]uri nejustificat de mari ale unor servicii turistice (`n unele loca]ii); n Angaja]ii nu sunt `n num\r suficient sau nu au preg\tire adecvat\ - un succes al parametrilor tehnici, func]ionali dar cu un insucces pe dimensiunea rela]ional\, datorat lipsei de instruire [i profesionalism a personalului, comportamentul inadecvat al acestora fa]\ de oaspe]i, pot avea consecin]e negative destul de importante; responden]ii sugereaz\ `n acest sens necesitatea select\rii atente a personalului, acest lucru avnd un efect pozitiv asupra satisfac]iei cu privire la serviciul furnizat; n Absen]a pl\cu]elor care permit identificarea loca]iei [i a func]ionalit\]ii ei; unele pensiuni nu expun `n loc vizibil denumirea, tipul [i `nsemnele privind categoria de clasificare a respectivei structurii de primire turistic\; n G\l\gia, muzic\ de la ore trzii; n Amplasarea loca]iei `n vecin\tatea zonei de trafic; n Lipsa parc\rii sau num\r insuficient de locuri de parcare; n Trasee turistice nemarcate; n Cur\]enia deficitar\; n Lipsa securit\]ii bunurilor (`n unele pensiuni); n Plata taxei de sta]iune; n Lipsa locurilor de campare; n Lipsa serviciului de acces la internet; n Aspect nepl\cut [i ne`ngrijit al unit\]ii de cazare; n Lipsa materialelor informative (bro[uri, ghiduri), a unui punct de informare, a unei persoane din unitatea de cazare care s\ dea informa]ii despre reperele turistice din zon\. Inten]ia de revenire `n unitatea de cazare O treime din subiec]i sunt categorici atunci cnd `[i afirm\ inten]ia de revenire, iar jum\tate nu exclud aceast\ posibilitate. Doar 9% din ei refuz\ s\ mai calce pragul acelei unit\]i de cazare `n viitor.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

45

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Graficul 25: INTEN}IA DE REVENIRE ~N UNITATEA DE CAZARE DIN CONCEDIUL INTERN PRECEDENT (% turi[ti)
Sigur da Probabil da Probabil nu Sigur nu Nu [tiu, nu r\spund

33 54 7 2 4 50.5% 50.5%

Inten]ia de a recomanda unitatea de cazare Dac\ subiec]ii nu au fost dezam\gi]i de unitatea de cazare aleas\, dac\ nu le-a fost diminuat\ `ncrederea (informa]ia furnizat\ a coincis cu oferta), este foarte posibil ca ace[tia s\-[i povesteasc\ experien]a pl\cut\ de vacan]\, modul `n care au fost trata]i, serviciile de care au beneficiat [i s\ recomande loca]ia. Dac\ `ns\ a[tept\rile [i dorin]ele subiec]ilor cu privire la vacan]\ nu au fost `mplinite, cel mai probabil subiec]ii nu vor reveni `n acea loca]ie [i mai mult dect att, vor povesti experien]a lor nepl\cut\ [i altor persoane. ~n primul caz unitatea de cazare va c[tiga un client fidel [i va ob]ine turi[ti poten]iali, pe cnd `n cea de-a doua situa]ie, va pierde att clientul prezent ct [i unii din cei poten]iali. 94% din cei care [i-au petrecut concediul la o pensiune declar\ c\ ar recomanda acea pensiune prietenilor [i celor apropia]i, fa]\ de 89% din cei care s-au cazat la hotel. {i-au manifestat rezerve `n procente mai mari subiec]ii care au fost caza]i la un nivel de confort de 2 stele / flori / margarete precum [i cei care au avut un sejur mai lung de 7 nop]i.
46

II.4. A[tept\ri cu privire la concediul viitor


Destina]ia turistic\ preferat\ pentru vacan]a viitoare Jum\tate din subiec]ii intervieva]i se declar\ indeci[i `n ceea ce prive[te destina]ia pentru vacan]a viitoare. Pentru cei care declar\ c\ au conturat\ decizia despre vacan]\, principale destina]ii interne vizate sunt localit\]ile Bra[ov, Mamaia [i Sibiu, iar `n ceea ce prive[te destina]iile externe, subiec]ii [i-ar dori s\ c\l\toreasc\ `n special la Paris, Viena [i `n Antalya (Turcia). Graficul 26: DESTINA}IA CONCEDIULUI VIITOR
Indeci[i Str\in\tate Paris, Viena, Antalya, Roma, Barcelona, Londra, Vene]ia, Nisipurile de Aur, Albena

50 %

20%

Turism intern

30%

Bra[ov, Mamaia, Sibiu, B\ile Felix, Sinaia, Vatra Dornei, Costine[ti, Bu[teni, Eforie Nord, B\ile Herculane

Tipul de unitate de cazare din concediul viitor (pensiune vs. hotel) ~n condi]ii similare de pre] [i calitate la serviciile de cazare [i mas\, `n aceea[i localitate, 61% dintre turi[tii intervieva]i ar alege pensiunea `n detrimentul hotelului pentru concediul viitor. Elementele principale care ar atrage turi[tii c\tre una sau alta dintre op]iuni (pensiune vs. hotel) pentru urm\toarele vacan]e sunt sintetizate `n tabelul de mai jos:
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

PENSIUNE apropierea de natur\ atrac]iile turistice din apropiere facilit\]ile, dot\rile [i posibilit\]ile de distrac]ie [i recreere accesul facil `n loca]ie ospitalitatea gazdelor

HOTEL dot\rile [i facilit\]ile posibilitatea de a efectua excursii sau drume]ii `n `mprejurimi oportunit\]ile [i posibilit\]ile de a tr\i experien]e turistice interesante avantajul unui personal mai numeros [i specializat (pensiunile au dezavantajul c\ uneori un singur membru al personalului acoper\ o gam\ larg\ de sarcini.)

Calitatea serviciilor de cazare este un aspect [i un argument important [i uneori decisiv `n alegerea tipului unit\]ii de cazare. Experien]a, satisfac]ia sau insuccesul din concediul precedent `i influen]eaz\ turistului alegerea tuturor coordonatelor pentru vacan]a ulterioar\. Din cercetare reiese faptul c\ doar 42% dintre subiec]ii care s-au cazat `n anul precedent `n unit\]ile hoteliere au men]ionat c\ vor opta tot pentru hotel pentru vacan]a urm\toare, pe cnd cei care s-au cazat la pensiuni au tendin]a de a alege tot pensiunea pentru sejurul viitor `n propor]ie de 73%. Diferen]a de op]iune `n alegerea tipului unit\]ii de cazare `n func]ie de sex eviden]iaz\ faptul c\ femeile manifest\ un interes crescut pentru hotel `n detrimentul pensiunii [i pentru faptul c\ `n concediu ele doresc s\ abandoneze rolurile casnice pe care pensiunile le pot reproduce `ntr-un anumit context [i `ntr-o oarecare m\sur\.
47

Un sejur petrecut la o pensiune din Romnia `n viitorul apropiat este exclus de numai 1% dintre subiec]i. Num\rul zilelor pe care turi[tii estimeaz\ s\ le petreac\ `ntr-un viitor concediu la pensiune `n Romnia a fost de maxim 7 zile pentru 75% dintre ei. Doar un sfert dintre responden]i estimeaz\ c\ `[i vor petrece peste 7 zile de concediu `n cadrul unei pensiuni romne[ti, cu ocazia unei vacan]e viitoare.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

III. TURI{TII STR|INI ~N EUROPA DE EST {I ~N ROMNIA


48

III.1. Vacan]ele str\inilor `n Europa de Est


Destina]ia turistic\ est-european\ vizitat\ cel mai des `n ultimul an de c\tre turi[tii str\ini care au participat la realizarea studiului online1 a fost Polonia, urmat\ foarte aproape de Cehia, Romnia [i Bulgaria. Graficul 27: }|RILE DIN EUROPA DE EST VIZITATE DE STR|INI ~N ULTIMUL AN (% responden]i)

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii subiec]i declarnd c\ au vizitat mai multe ]\ri.

Acest subcapitol se bazeaz\ pe rezultatele studiului online cu turi[ti str\ini. Informa]iile nu pot fi extinse la nivelul `ntregii popula]ii de turi[ti care au vizitat Europa de Est.

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Cele mai multe vizite `n ]\ri ale Europei de Est le-au desf\[urat turi[tii care locuiesc tot `n Europa de Est, ceea ce `nseamn\ c\ turi[tii tind s\ `[i desf\[oare cele mai multe vacan]e `n ]\rile limitrofe, c\l\toriile la distan]e mari fa]\ de ]ara de re[edin]\ fiind mai rare. Tipul [i confortul unit\]ilor de cazare utilizate `n c\l\toriile `n Europa de Est Hotelul este op]iunea de cazare preferat\ de cei mai mul]i turi[ti str\ini care au ales s\-[i petreac\ vacan]a `ntr-o ]ar\ din Europa de Est. Pentru cazarea `n spa]iul pensiunilor au optat mai pu]in de o treime dintre turi[tii str\ini. Graficul 28: UNIT|}ILE DE CAZARE FOLOSITE ~N C|L|TORIILE STR|INILOR `N EUROPA DE EST (%)

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii turi[ti str\ini folosind mai multe unit\]i de cazare.

49

Hotelurile sunt alese cel mai mult de turi[tii proveni]i din vestul Europei (68% dintre ace[tia au ales cazarea la hotel), `n special cei domicilia]i `n Finlanda, Suedia, Marea Britanie [i de cei din America de Sud (75%). Pensiunile sunt alese mai cu seam\ de turi[tii reziden]i `n Europa de Est (45%). ~n ceea ce prive[te confortul, aproape trei sferturi din turi[tii str\ini care au r\spuns `ntreb\rilor din cadrul chestionarului online au optat pentru cazarea `n unit\]i de primire turistic\ de 3* [i 4*. Cazarea la unit\]i cu niveluri de confort ridicate este cu prec\dere op]iunea turi[tilor cu vrste `ntre 41-50 ani. Graficul 29: GRADUL DE CONFORT AL UNIT|}II DE CAZARE ALESE PENTRU VACAN}| DIN EUROPA DE EST (%)

Obs.: ~n analiz\ au fost include doar r\spunsurile care indicau una din cele 5 trepte de confort.

Confortul de 5* este preferat cu prec\dere de turi[tii care vin din Asia, iar cel de 4* este ales foarte des de turi[tii proveni]i din Uniunea European\. Confortul mediu [i relativ modest de 3*, 2* [i 1* este varianta aleas\ `n special de turi[tii proveni]i din Europa de Est.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Rezervarea serviciilor de cazare Rezervarea online pe site-uri specializate este modalitatea preferat\ cel mai mult de turi[tii str\ini pentru rezervarea camerei. Au operat rezervarea `n acest mod procente mari dintre turi[tii care au ales ca destina]ie Bulgaria (47%) [i Ucraina (43%) [i cel mai pu]in turi[tii care au vizat Republica Belarus (33%). La serviciile unei agen]ii de turism din ]ara emi]\toare au apelat pentru rezervarea camerei mai ales turi[tii care sau deplasat `n vacan]\ `n Bulgaria (43%) [i mai pu]in cei care au c\l\torit `n Republica Moldova (23%). I-au contactat prin mail sau telefon direct pe reprezentan]ii unit\]ii de cazare un num\r relativ mare dintre cei care au optat pentru o vacan]\ `n Cehia, Moldova [i Slovacia (34% din turi[ti). Activit\]i specifice desf\[urate `n c\l\toriile `n Europa de Est Turi[tii str\ini care [i-au petrecut vacan]a `n ]\ri est europene sunt interesa]i [i motiva]i `n primul rnd de dorin]a de cunoa[tere a istoriei [i culturii regiunii, de dorin]a de `mbog\]ire a cuno[tin]elor [i de participare la diferite manifest\ri. Vizitarea muzeelor, expozi]iilor [i galeriilor de art\ este o activitate de vacan]\ preferat\ mai ales de turi[tii din Europa de Nord (Finlanda, Suedia). Practicarea de sporturi extreme `n vacan]\ este de regul\, alegerea celor tineri, cu vrste pn\ la 30 ani. Shopping-ul de vacan]\ `n Europa de Est `i are ca adep]i mai ales pe turi[tii proveni]i din ]\ri precum Danemarca, Finlanda, Suedia, cu vrste `ntre 51 [i 60 ani. Graficul 30: ACTIVIT|}ILE SPECIFICE DESF|{URATE DE TURI{TII STR|INI ~N EUROPA DE EST (% turi[ti)

50

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii turi[ti str\ini men]ionnd mai multe activit\]i.

Cheltuielile medii ale turi[tilor str\ini `n c\l\toriile `n Europa de Est Cheltuielile turistice ocazionate de vacan]ele petrecute `n Europa de Est sunt aproximate la o medie de 71 EURO / zi, exclusiv transportul. Cele mai mari sume le-au men]ionat turi[tii care provin din ]\ri asiatice (`n medie 112 EURO pe zi) [i din America de Sud (`n medie 95 EURO pe zi), iar cele mai mici sume le-au declarat cei care provin din ]\rile Europei de Est (`n medie 49 EURO pe zi).

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Graficul 31: CHELTUIELILE ZILNICE ALE TURI{TILOR STR|INI ~N VACAN}A EST-EUROPEAN| (% turi[ti)

Sursele de informa]ii utilizate de turi[tii str\ini cu privire la destina]iile din Europa de Est Internetul este cea mai important\ surs\ de informare pentru mai mult de jum\tate din turi[tii str\ini care aleg s\ viziteze o ]ar\ din Europa de Est, `n special datorit\ accesibilit\]ii [i diversit\]ii informa]iilor postate pe diverse siteuri. ~n medie, str\inii folosesc dou\ surse de informare pentru organizarea vacan]ei. Documentarea din surse multiple are drept scop [i eliminarea din op]iunile de vacan]\ a destina]iilor nesigure, unde cur\]enia, calitatea serviciilor [i infrastructura sunt deficitare.

Graficul 32: SURSELE DE INFORMA}II UTILIZATE DE TURI{TII STR|INI CARE AU VIZITAT EUROPA DE EST (% turi[ti)

51

Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, turi[tii str\ini folosind mai multe surse de informare.

Pentru turi[tii din ]\rile vest-europene [i nord-americane recomand\rile cunosc\torilor conteaz\ mai mult dect pentru ceilal]i turi[ti (45%). Experien]a personal\, agen]iile de turism [i emisiunile TV sunt surse de informare alese `n procente mai mari de c\tre turi[tii est-europeni. Comentariile postate pe forumuri influen]eaz\ `n mare m\sur\ decizia turi[tilor din America de Sud [i Australia, iar bro[urile [i ghidurile turistice sunt un suport informa]ional important mai ales pentru turi[tii proveni]i din ]\ri ale Uniunii Europene.

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

}\rile est europene pe care turi[tii str\inii inten]ioneaz\ s\ le viziteze `n urm\torul an Dintr-un num\r de 9 ]\ri cele mai vizitate ale Europei r\s\ritene (conform r\spunsurilor din cadrul studiului), Bulgaria este ]ara pe care inten]ioneaz\ s\ o viziteze `n urm\torul an cei mai mul]i turi[ti str\ini participan]i la studiul online, ace[tia considernd oferta turistic\ a acestei ]\ri ca fiind una atractiv\. Graficul 33: }|RILE DIN EUROPA DE EST ~N CARE TURI{TII STR|INI INTEN}IONEAZ| S| C|L|TOREASC| ~N URM|TORUL AN (% turi[ti)

52
Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii subiec]i declarnd c\ doresc s\ viziteze mai multe ]\ri.

Italienii, germanii, englezii [i francezii sunt cei mai numero[i cet\]eni vest-europeni interesa]i s\ viziteze ]\rile esteuropene. Acest aspect relev\ faptul c\ ]\rile cu voca]ie turistic\ recunoscut\, `ncadrate `n categoria marilor receptori de turi[ti sunt totodat\ [i importante ]\ri emi]\toare de turi[ti. Rezultatele desprinse din acest studiu reconfirm\ tendin]a de cre[tere a interesului din marile ]\ri emitente de turi[ti din Europa occidental\ pentru destina]ii din Europa de Est. Un sfert din cei 19% dintre turi[tii care au declarat c\ nu au vizitat nici o ]ar\ din regiune dar inten]ioneaz\ s\ fac\ acest lucru `n anul 2012 au ales Bulgaria ca destina]ie favorit\. Cei mai mul]i provin din ]\rile vest-europene (46%) [i est-europene (40%). Pre]urile din domeniul turismului - percepute ca fiind sc\zute, diversitatea [i calitatea serviciilor oferite, ce poart\ girul investitorilor [i touroperatorilor germani, reprezint\ principalele motive ale alegerii Bulgariei ca destina]ie favorit\ `n urm\torul an, `n general `n perioada sezonului estival. Serviciile all inclusive, turismul modular, care permite turi[tilor organizarea [i planificarea vacan]ei dup\ propria dorin]\, f\r\ obliga]ia sau necesitatea de a achizi]iona un pachet prestabilit de servicii, prezen]a `n oferta cataloagelor marilor operatori precum TUI, aduc de asemenea oferta Bulgariei `n aten]ia turi[tilor str\ini. De[i cu un poten]ial turistic valoros, Cehia [i Romnia se situeaz\ `n urma Bulgariei ca ]\ri cu turism receptor, cel pu]in la nivelul inten]iilor declarate de participan]ii la studiul online. Subiec]ii care au indicat Romnia ca destina]ie est european\ ce va fi vizitat\ curnd sunt `n propor]ie de 63% turi[ti emiten]i din ]\rile Uniunii Europene care au mai vizitat `n trecut partea r\s\ritean\ a continentului, iar 19% sunt turi[ti europeni care au reziden]\ `n ]\ri din afara blocului comunitar. Procentul `nsemnat de est europeni care muncesc `n ]\ri din vestul Europei [i faptul c\ ]\rile r\s\ritene ofer\ `n general un nivel rezonabil al siguran]ei personale, corelat cu accesibilitatea din punct de vedere al pre]ului [i distan]ei, dar [i cu recomand\rile emigran]ilor, explic\ `n mare parte procentul semnificativ al turi[tilor care declar\ c\ `n urm\torul an inten]ioneaz\ s\ viziteze o ]ar\ din Europa de Est.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Motivele pentru care turi[tii str\ini aleg s\ viziteze o ]ar\ din Europa de Est Pre]ul competitiv, originalitatea [i noutatea ofertei, stabilitatea politic\, posibilitatea experien]elor culturale [i turismului itinerant educativ, sau calitatea mediului, sunt tot at]ia factori stimulatori ai interesului [i motiva]ii ce determin\ c\l\toria turistic\ `n spa]iul est european. Graficul 34: MOTIVELE PENTRU CARE TURI{TII STR|INI ALEG S| VIZITEZE O }AR| DIN EUROPA DE EST (% turi[ti)

53

Alte aspecte ce influen]eaz\ orientarea circula]iei turistice sunt curiozitatea, accesul la studii (burse), participarea la festivaluri, concerte sau alt tip de evenimente culturale sau sportive, drume]iile `ntr-o natur\ mai pu]in modificat\ de om, posibilit\]ile de tratament sau chiar c\utarea unui loc de munc\.

III.2 Turi[tii str\ini `n Romnia


COMPORTAMENTUL GENERAL REFERITOR LA VACAN}E {I ALEGEREA ROMNIEI CA DESTINA}IE
~n urma analizei interviurilor `n profunzime realizate cu turi[ti str\ini veni]i `n Romnia, se poate observa c\ cei mai mul]i sunt interesa]i de vacan]e / concedii de recreere, petrecute `n general `n afara ]\rii de re[edin]\ (ideea de a vedea ceva nou), `n zone cu cadru natural [i peisaje frumoase. O parte dintre turi[tii str\ini urm\resc combinarea odihnei cu diferite activit\]i sportive [i de aventur\, a[a numita odihn\ activ\ (acest lucru se observ\ `n general la turi[tii mai tineri, interesa]i `n plus de distrac]ie [i petrecerea timpului cu prietenii). S-a putut observa de asemenea c\ turi[tii care nu sunt interesa]i `n mod deosebit de elemente ca natur\ / peisaje, au ales s\ `[i petreac\ vacan]a din Romnia `n zone urbane, pe litoral sau au fost interesa]i de obiective / activit\]i culturale. Motiva]iile celor mai mul]i dintre responden]i `n privin]a alegerii de a petrece vacan]a `n alt\ ]ar\ dect cea de re[edin]\, dar [i a[tept\rile referitoare la vacan]a din Romnia sunt strns legate de conceptele referitoare la vacan]\ / concediu, amintite mai sus. Astfel, pentru cei mai mul]i dintre responden]i, c\l\toriile `n str\in\tate (`n ]\ri interesante, cu natur\ diversificat\) au devenit o obi[nuin]\, iar motiva]ia acestor c\l\torii este pentru cei mai mul]i dorin]a de a descoperi ]\ri, oameni, culturi noi / inedite, cunoa[terea istoriei (o mare parte din responden]ii din Europa de Vest sau chiar din zone mai `ndep\rtate - SUA, Asia - s-au ar\tat interesa]i de cultura / istoria Europei de Est).
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

De asemenea, tot `n concordan]\ cu viziunea acestora despre concedii / vacan]e, o parte dintre responden]i au men]ionat c\ obi[nuiesc s\ c\l\toreasc\ `n str\in\tate pentru c\ `n ]\rile de re[edin]\ le lipsesc unele condi]ii / facilit\]i, de genul: cadru natural atractiv, mun]i, posibilitatea de a trata diverse boli prin proceduri terapeutice (bazate pe elemente naturale: aer, ap\, sare etc.), litoral, bune condi]ii climatice, obiective culturale diverse. O motiva]ie specific\ turi[tilor intervieva]i care au vizitat regiunea Vest este participarea la competi]iile de tip enduro (mul]i turi[ti care au vizitat aceast\ Regiune au men]ionat c\ `n ]ara de re[edin]\ nu ar fi avut posibilitatea de a participa la aceste trasee). A[tept\rile responden]ilor privind vacan]a din Romnia pot fi corelate `n principal cu motiva]iile alegerii unei destina]ii externe, avnd `n vedere c\ ace[tia au amintit cel mai frecvent aspecte socio-culturale ca vizitarea rudelor/prietenilor afla]i `n ]ar\, inten]ia de a cunoa[te cultura, oamenii, modul de via]\ al acestora, stilul de via]\ tradi]ional, muzica, festivalurile, gastronomia, vizitarea obiectivelor turistice culturale sau naturale. Alte a[tept\ri men]ionate de responden]i au f\cut referire pe de o parte la nevoia de relaxare (deta[are de stresul zilnic, tratarea diferitor boli), iar pe de alt\ parte la aventur\, petrecerea timpului cu prietenii [i sporturile / activit\]ile `n natur\, aspecte cu care, dup\ cum s-a amintit mai sus, o mare parte din turi[ti asociaz\ `n general concediile / vacan]ele. Procesul decizional de stabilire a Romniei ca destina]ie pentru vacan]\ a avut la baz\, pentru cei mai mul]i responden]i, recomand\rile prietenilor sau rudelor care au vizitat `n trecut ]ara sau care locuiesc aici. Recomand\rile au fost legate de frumuse]ea locurilor, amabilitatea oamenilor, pre]urile accesibile. Dac\ pentru unii, c\l\toria `n Romnia este o premier\, pentru o alt\ parte din responden]i, Romnia este o destina]ie `n care au revenit, fie pentru tratamente (`n sta]iunile balneoclimaterice), fie pentru c\ sunt lega]i `n diverse moduri de ]ar\ (de ex. turi[ti unguri atra[i de cultura maghiar\ din Ardeal; turi[ti din Israel, mul]i vorbitori de limba romn\, care petrec sejururi prelungite pe timp de var\ `n sta]iunile montane; turi[ti din Republica Moldova care petrec vacan]ele `n Romnia datorit\ accesului facil [i lipsei barierei lingvistice, str\ini care au afaceri `n Romnia). Participarea la diverse proiecte sau evenimente culturale (participarea la proiecte ce presupuneau schimburi culturale, la festivaluri de muzic\, teatru, pictur\ sau dans) au stat la bazele deciziei unei p\r]i mai mici dintre responden]i de a c\l\tori `n Romnia. Un catalizator al alegerii Romniei ca destina]ie pentru majoritatea turi[tilor din Ungaria, care viziteaz\ `n special regiunile Nord-Vest [i Centru, a fost specificul cultural maghiar din Transilvania. Ace[tia au men]ionat c\ urm\resc originile ungure[ti din Transilvania, elementele culturii lor prezente `n Romnia, dar care s-au pierdut `n Ungaria, diferen]ele culturale [i cunoa[terea ungurilor din Transilvania.

54

VACAN}E PETRECUTE ~N ROMNIA


Referitor la colaborarea cu agen]iile de turism pentru planificarea vacan]ei `n Romnia, majoritatea responden]ilor au men]ionat c\ nu au apelat la serviciile acestora. Cei mai mul]i au preferat s\ se organizeze pe cont propriu cu ajutorul internetului [i al recomand\rilor prietenilor / rudelor / cuno[tin]elor. Nevoia de flexibilitate [i faptul c\ agen]iile practic\ tarife ridicate, au fost principalele motiva]ii care i-au determinat pe responden]i s\-[i planifice singuri vacan]a din Romnia. ~n plus, cei mai mul]i dintre ace[tia au fost spontani `n leg\tur\ cu activit\]ile `ntreprinse `n vacan]\, stabilind pe loc sau de pe o zi pe alta programul, excursiile sau obiectivele ce urmau a fi vizitate. Principalele motiva]ii ale responden]ilor care au apelat la serviciile agen]iilor de turism sunt: n Sunt obi[nui]i s\ c\l\toreasc\ utiliznd agen]ii de turism (pentru unii, situa]ia este valabil\ `n privin]a oric\rei c\l\torii, pentru al]ii doar dac\ se afl\ la prima c\l\torie `n ]ara respectiv\); n C\l\toresc cu un grup mare de turi[ti; n Din comoditate - nu doresc s\ se implice foarte mult `n planificare (doresc doar s\ se bucure de vacan]\); n Prefer\ pachete complete (`n general turism balnear sau de circuit prin mai multe ]\ri); n Agen]iile faciliteaz\ ob]inerea vizei; n Pentru c\l\toriile `n interes de afaceri.
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

O mare parte dintre ace[tia au men]ionat `ns\ c\ agen]ia s-a ocupat doar de transport [i cazare, `n timp ce mai pu]ini au declarat c\ au optat pentru pachete complete (transport, cazare, mas\, excursii / activit\]i). Dintre turi[tii care au apelat la agen]ii de turism, mul]i au planificat programul vacan]ei ulterior ajungerii la destina]ie. O alt\ posibil\ motiva]ie a faptului c\ majoritatea turi[tilor intervieva]i nu au apelat la agen]ii de turism sau c\ acestea s-au ocupat doar de anumite servicii, ar fi prezen]a restrns\ a destina]iilor turistice din Romnia `n portofoliile agen]iilor de turism str\ine (`n multe cazuri, turi[tii str\ini au men]ionat c\ Romnia nu este cunoscut\ ca destina]ie turistic\ `n ]\rile lor). A[adar, percep]ia general\ a responden]ilor este aceea c\ agen]iile de turism din str\in\tate nu promoveaz\ dect `n foarte mic\ m\sur\ Romnia ca destina]ie turistic\ de vacan]\. Pe de alt\ parte, turi[tii care sus]in c\ au v\zut oferte despre Romnia la agen]iile din ]\rile lor, au men]ionat c\ oferta nu este foarte diversificat\ sau c\ nu se ofer\ suficiente informa]ii. Existen]a ofertelor despre Romnia la agen]ii str\ine a fost certificat\ de responden]ii din ]\ri vecine ca Ungaria, Ucraina, Republica Moldova sau ]\ri ca Rusia, Israel, ]\ri asiatice (mai pu]in din ]\rile din Europa de Vest). Se pare c\ agen]iile se concentreaz\ `n general pe: n Pachete complete / circuite de aproximativ 7-14 nop]i (`n care sunt incluse o serie de repere majore ale turismului romnesc: capitala Bucure[ti - inclus\ [i `n pachete de tip city break, alte mari ora[e ca Bra[ov, Cluj-Napoca, Sibiu, m\n\stirile bucovinene, Transilvania - `n ansamblu, zonele legate de legenda lui Dracula, Dun\rea [i Delta Dun\rii, litoralul); n Sejururi de iarn\, la ski; n Vacan]e la tratament `n sta]iuni balneoclimaterice; n Sejururi lungi la munte pe timpul verii (specifice turi[tilor din Israel). ~n concordan]\ cu ofertele agen]iilor, care vizeaz\ principalele repere turistice ale Romniei, cei mai mul]i responden]i au men]ionat c\ au vizitat `n ultimii 3 ani zona Transilvaniei (Bra[ov, Bran, Sibiu, Cluj-Napoca, Sighi[oara etc.) [i `mprejurimile, Sinaia [i Predeal, Bucure[ti, Bucovina (m\n\stirile), zona Maramure[ (Vi[eu, Ieud etc.), litoralul romnesc [i Delta Dun\rii. Acestea s-au reg\sit [i printre destina]iile preferate de turi[ti sau printre zonele din Romnia pe care doresc s\ le viziteze `n curnd. ~n urma analizei interviurilor, s-au eviden]iat unele forme de turism care ar putea avea un poten]ial de dezvoltare `n Romnia pentru turi[tii str\ini: n Turismul rural; n Agroturismul; n Turismul cultural itinerant (circuite culturale); n Turismul montan (de aventur\); n Turismul de camping; n Turismul direc]ionat c\tre cei interesa]i de jocuri de noroc (cazinouri - `n special `n Bucure[ti [i pe litoral); n Turismul direc]ionat c\tre cei care c\l\toresc cu rulote; n Turismul de vn\toare; n Turismul uval (viticol), cu excursii la fabrici de vin din podgorii, vizite `n sate cu tradi]ie `n viticultur\, fiecare cu cte un tip de vin specific (conform opiniei turi[tilor, `n Fran]a acest tip de turism are un mare succes). Chiar [i turismul de pensiune a fost considerat cu poten]ial de dezvoltare de c\tre responden]ii care nu aveau cuno[tin]e despre existen]a acestor tipuri de unit\]i de cazare, pn\ la venirea `n Romnia. Punctul forte care genereaz\ poten]ial este interac]iunea cu gazdele, acest tip de experien]\ fiind apreciat\ se pare de mul]i turi[ti str\ini. ~n vederea alegerii zonei / destina]iei pentru vacan]a din Romnia, cei mai mul]i dintre responden]i au luat `n considerare aspecte ca: n Recomand\rile venite din diferite surse (cunoscu]i/rude/colegi romni/prieteni/al]i turi[ti; ghiduri turistice - Lonely Planet a fost cel mai des men]ionat; internet; agen]ii de turism ); n Natura (mun]ii, aerul curat, frumuse]ea Transilvaniei); n Nevoia de tratament; n Obi[nuin]a de a petrece vacan]a `n aceea[i loca]ie; n Activit\]i sportive; n Cunoa[terea de lucruri [i oameni noi ([i a stilului de via]\ al acestora); n Zonele rurale autentice, obiceiurile [i tradi]iile care s-au p\strat (dansurile [i muzica).
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

55

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Se pare c\ sentimentul de siguran]\ dat de recomand\rile prietenilor/cunoscu]ilor este un criteriu foarte important `n procesul de decizie, avnd `n vedere c\ cei mai mul]i turi[ti se bazeaz\ pe acestea. ~n plus, recomand\rile sunt folosite [i ca informa]ii turistice pentru o mai bun\ cunoa[tere a destina]iei (att a ]\rii ct [i a zonei / localit\]ii), pentru alc\tuirea itinerarului sau alegerea unit\]ii de cazare. Opinii specifice s-au `ntlnit la unii responden]i care au vizitat regiunile Nord-Vest, Nord-Est [i Sud-Est, [i care au ales destina]ii din aceste regiuni motiva]i de farmecul [i autenticitatea Transilvaniei [i Maramure[ului, de m\n\stirile din Bucovina (pentru unii responden]i a contat inclusiv renumele dat de includerea `n patrimoniul UNESCO), respectiv dorin]a de a cunoa[te Delta Dun\rii (ce atrage prin p\strarea cadrului natural, flora [i fauna bogat\, peisajele deosebite, dar [i prin statutul s\u de monument UNESCO). Cele mai apreciate obiective / loca]ii din zonele `n care responden]ii [i-au petrecut vacan]ele au fost (incluznd aici att r\spunsurile celor care au vizitat mai multe destina]ii `n aceea[i vacan]\, ct [i r\spunsurile celor care au petrecut vacan]a `ntr-o singur\ zon\ / regiune): n Bra[ovul, sta]iunile balneoclimaterice (Praid, Sovata), Bran, Sibiu, Cluj-Napoca [i Sighi[oara; n Delta Dun\rii (peisajele inedite, cadru natural, flor\, faun\, oameni amabili) plaja [i marea (litoralul M\rii Negre); n M\n\stirile [i Bisericile din Maramure[, natura, satele, casele ]\r\ne[ti vechi, stilul de via]\ al oamenilor din mediul rural; n Bisericile din Bucovina; n Sinaia, defileul Dmbovi]ei, Vrfu Omu, Trgovi[te sau M\n\stirea Cheia; n Bucure[tiul (`n general, ca ora[ european, [i `n special loca]ii ca Muzeul }\ranului Romn, Palatul Parlamentului, Muzeul Satului [i Centrul vechi). Indiferent de Regiunea `n care au petrecut vacan]a `n Romnia, cei mai mul]i turi[ti [i-au manifestat dorin]a de a mai vizita (tot `n cadrul respectivei vacan]e) principalele zone turistice autohtone cu notorietate: ora[e / regiuni din Transilvania (Cluj-Napoca, Timi[oara, Sighi[oara, Sibiu, Bra[ov, diferite castele - castelul Bran, Hunedoara, Pele[, Salina Turda), Bucure[ti, Maramure[, Moldova (Piatra Neam], Suceava, Ia[i), Delta [i litoralul romnesc (Sfntu Gheorghe, Tulcea, Constan]a [i obiective din `mprejurimi: P\durea Letea, Cri[an, Sulina, Mila 23). Cu toate c\ mul]i turi[ti intervieva]i au declarat c\ au cuno[tin]e despre latura turistic\ a Romniei (fie pentru c\ au petrecut [i `n trecut vacan]e aici, vizitnd zonele amintite mai sus, fie pentru c\ anterior venirii s-au documentat din diverse surse), majoritatea au declarat c\ `n ]\rile lor de re[edin]\, Romnia nu are conturat\ o imagine de destina]ie turistic\ (informa]iile disponibile la adresa Romniei nu sunt de natur\ turistic\ [i de cele mai multe ori sunt negative sau neclare). Aspectele negative men]ionate de majoritatea responden]ilor fac referire la infrastructura slab dezvoltat\, mizerie, problemele cauzate de minorit\]ile care au emigrat din ]ar\, s\r\cie (nivelul de trai sc\zut), infrac]ionalitate, corup]ie, istoria ]\rii regimul comunist, nesiguran]a, sau servicii de slab\ calitate. Cu toate acestea, se pare c\ vizita turi[tilor `n Romnia `mbun\t\]e[te semnificativ felul `n care str\inii percep ]ara ca destina]ie turistic\, ace[tia constatnd de cele mai multe ori c\ realitatea este diferit\ (`n sensul pozitiv) de ceea ce [tiau despre Romnia. Astfel, aspectele pozitive legate de imaginea Romniei, att `n ]\rile de re[edin]\ ct [i `n viziunea responden]ilor (anterior vizitei sau conturate `n urma vizitei `n Romnia) s-au referit la: n n n n n n Natura deosebit\, s\lbatic\ (zonele montane [i Carpa]ii `n special); Amabilitatea oamenilor; Gastronomia; Cultura, istoria; Obiective turistice deosebite (Delta Dun\rii, castelele, mitul lui Dracula); O destina]ie de ni[\: zonele rurale frumoase, autentice [i stilul tradi]ional de via]\ (]ara care nu s-a modernizat), obiceiurile; n Ora[ele (moderne, ca Bucure[ti - care dispune de multe atrac]ii turistice, unde se simt influen]ele vestice, este sigur, destul de curat, cu oameni amabili; ora[ele medievale din Transilvania); n Pre]urile accesibile;
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

56

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

n n n n n

Propice turismului de aventur\; Propice pentru turismul balnear; }ar\ exotic\, interesant\, ce strne[te curiozitatea; Arti[ti cu renume din Romnia; Clima [i vremea cald\.

Aspectele apreciate de turi[tii intervieva]i au f\cut referire att la ]ar\ per ansamblu, ct [i la destina]iile specifice unde turi[tii str\ini [i-au petrecut vacan]a `n Romnia. O parte dintre acestea au fost men]ionate ca potrivite pentru promovarea extern\ a Romniei ca destina]ie turistic\. Conform responden]ilor, promovarea pe internet [i `n special pe blog-uri cu teme turistice (cu imagini, comentarii) ar fi indicat\ (mai ales considernd faptul c\ cei mai mul]i turi[ti au declarat c\ folosesc internetul ca principal\ surs\ pentru c\utarea informa]iilor turistice). Alte modalit\]i de promovare sugerate de responden]i au fost: n Promovare mai intens\ pe plan interna]ional pe TV (spoturi TV, filme scurte), reclame `n publica]ii, cataloage, bro[uri, radio, la birourile de turism, cu elementele specifice ale turismului din Romnia (cum ar fi natura deosebit\) - unii turi[ti str\ini au fost de p\rere c\ sloganul Explore the Carpathian garden reduce ]ara doar la regiunea Carpa]ilor, `n timp ce Romnia are mai multe zone frumoase ce merit\ promovate, precum Delta Dun\rii; al]ii au men]ionat c\ sloganul mai vechi Simply surprising, era mai potrivit [i chiar au sugerat c\ nu toate prejudec\]ile [i percep]iile negative la adresa ]\rii sunt `ntemeiate; n Suveniruri: Cei care viziteaz\ Romnia vin pentru cultur\ [i tradi]ii, caut\ ceva special, autentic, care poate fi luat acas\ ca suvenir - obiecte de cultur\ (nu suveniruri importate); un turist a prezentat urm\toarea idee: s-ar putea face ni[te tricouri mai elegante, care s\ poat\ fi purtate [i de turi[tii str\ini mai `n vrst\, cu obiectivele turistice din Romnia prezentate pe ele, nu cu vampiri; n Colaborarea cu mai multe agen]ii [i asocia]ii turistice externe acestea ar trebui s\ primeasc\ materiale de prezentare sau chiar s\ fie invitate `n ]ar\ pentru a vedea realitatea; n Promovarea pe plan interna]ional a unui website turistic oficial al ]\rii; n Realizarea unui portal online pentru fiecare regiune turistic\ a Romniei [i promovarea acestora pe plan interna]ional; n Pentru turi[ti din Rusia site specializat despre Romnia `n limba rus\, cu liste de unit\]i de cazare [i posibilitatea post\rii de comentarii; n Site de rezerv\ri, cu urm\toarele informa]ii: descrieri ale unit\]ilor de cazare, pre]uri, semnalizarea hotelurilor care sunt cele mai apropriate de mare, gradul de confort, informa]ii despre localit\]i; n Promovarea specific\ pe pie]e, astfel `nct `n fiecare ]ar\ ]int\ s\ se eviden]ieze ceea ce respectiva ]ar\ nu posed\ din punct de vedere turistic: de ex. litoralul pentru turi[tii polonezi, cu clima favorabil\ [i marea potrivit\ pentru `not\tori; pentru turi[tii din Israel de vrsta a treia - factorii curativi [i clima prietenoas\ (zone r\coroase de la munte), comparativ cu verile foarte calde din Israel etc.; n Prin programe de schimburi de experien]\ `ntre universit\]i din Romnia [i alte ]\ri, prin crearea de leg\turi pentru dezvoltare turismului; n Turneele `n str\in\tate ale arti[tilor romni (teatru, muzic\ etc.); n Promovarea unor vacan]e cu tematic\ / ni[e: ski, golf, naviga]ie pe Dun\re, pe mare, pentru echita]ie (excursiile c\lare organizate `n zonele de munte). Responden]ii au avut [i c\teva opinii punctuale referitoare la promovarea pensiunilor din Romnia: n Agen]iile de turism nu promoveaz\ pensiunile pentru c\ nu pot ob]ine profit de pe urma acestora. Cu toate acestea, profilul turistului se modific\, la fel [i nevoile acestuia, astfel c\ unele agen]ii au `nceput s\ se specializeze pe grupuri mici de turi[ti, iar dac\ o unitate de tip pensiune este situat\ `n proximitatea obiectivelor turistice, aceasta poate fi o op]iune de cazare [i ar putea fi deci promovat\ de agen]ii `n cadrul unor circuite; n ~n cazul promov\rii unit\]ilor de cazare, este foarte important s\ fie prezentate informa]ii reale, actuale [i corecte, legate de pre]uri, facilit\]i, poze. Pentru a fi ct mai interesant\, trebuie creat\ o poveste `n jurul loca]iei, oferind `ns\ informa]ii reale; n Folosirea unui slogan, ca de exemplu printre prieteni sau locui]i la prieteni, care s\ reflecte ambientul personal [i familial;
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

57

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

n Ar trebui pus\ la dispozi]ie mai mult\ informa]ie prin oficiile de turism ale Romniei din alte ]\ri. Informa]ia ar trebui s\ fac\ referire [i la cazare `n pensiuni, pentru a ar\ta c\ sunt o alternativ\ foarte bun\ comparativ cu cazarea `n hoteluri, mai ales considernd c\ pensiunile, de obicei, practic\ pre]uri mai mici [i cteodat\ au loca]ii mai bune; n Pensiunile din Romnia ar trebui promovate ca variant\ de cazare pentru turi[tii bulgari, avnd `n vedere c\ ofer\ condi]ii similare cu pensiunie din Bulgaria; n Turismul de pensiune ar putea fi promovat cu succes `n Turcia: turi[tii turci sunt obi[nui]i cu hoteluri mari, dar pensiunile ar fi o alternativ\ interesant\, datorit\ factorului uman. Promovarea potrivit\: pe internet, la trguri turistice, `n ziare, la TV, prin intermediul agen]iilor touroperatoare din turism. O parte din aspectele negative care se cunosc despre Romnia enumerate anterior, au fost confirmate de turi[tii care [i-au petrecut vacan]a aici. Aceste aspecte (dar [i altele) au constituit motivele de insatisfac]ie ale turi[tilor str\ini privind vacan]ele petrecute `n Romnia: n n n n n n n n Infrastructura deficitar\ [i traficul (condusul agresiv pe [osele, condi]iile dificile din trafic, nesiguran]a etc.); Lipsa informa]iilor turistice (`n limba englez\, referitoare la zone / obiective turistice din ]ar\); Problemele de comunicare `ntr-o limb\ de circula]ie interna]ional\ (engleza); Calitatea serviciilor (servicii proaste de cazare [i mas\ [i comportamentul neprofesionist al unor angaja]i din unele loca]ii etc.); Gunoaiele [i mizeria; Cinii f\r\ st\pn de pe str\zi; S\r\cia - oameni f\r\ ad\post [i cer[etori, discrepan]\ mare `ntre boga]i [i oamenii de rnd; Lipsa unor elemente de baz\ privind confortul [i siguran]a `n localit\]i (toalete publice pu]ine, iluminat stradal insuficient / defectuos, lipsa indicatoarelor stradale [i rutiere, etc.).

58

Cu toate c\ au fost sesizate [i multe aspecte negative, cei mai mul]i responden]i au declarat c\ inten]ioneaz\ s\ revin\ `n Romnia ca turi[ti, motiva]i `n principal de aspectele pozitive `ntlnite pe parcursul vizitei. Majoritatea (mai pu]in cei care vin la tratament, turi[tii unguri care `n general viziteaz\ doar Ardealul sau turi[tii din Israel care petrec verile `n anumite sta]iuni montane) au declarat c\ `n vacan]ele viitoare, inten]ioneaz\ s\ viziteze locuri noi (`n principiu destina]iile de notorietate din Romnia): Transilvania, Delta Dun\rii, Moldova, Maramure[, Bucure[ti, Bucovina, litoralul romnesc, Oltenia.

UNIT|}I DE CAZARE
~n majoritatea cazurilor, responden]ii au men]ionat hotelul [i / sau pensiunea ca unitatea de cazare aleas\ pentru vacan]a din Romnia, pre]ul fiind criteriul de baz\ al alegerii pentru cea mai mare parte dintre ace[tia. Alte criterii luate `n considerare la alegerea unit\]ii / tipului unit\]ii de cazare au fost loca]ia [i recomand\rile prietenilor. ~n general, turi[tii au optat pentru cazarea `n mai multe tipuri de unit\]i de cazare (pensiune [i hotel, pensiune [i hostel, hostel [i gazd\ etc.), excep]ie f\cnd cei care [i-au petrecut vacan]a doar `n zone urbane (ex. Bucure[ti) sau au venit `n vacan]\ pentru tratament balnear [i care au ales s\ se cazeze de obicei doar la hotel. Referitor la serviciile / facilit\]ile de care responden]ii doresc neap\rat s\ beneficieze, cele mai multe men]iuni au avut serviciile de mas\, baia `n interiorul camerei, accesul la internet, cur\]enia, camere confortabile. Majoritatea responden]ilor s-au declarat satisf\cu]i de serviciile unit\]ilor de cazare din Romnia. Ace[tia au apreciat `n general calitatea serviciilor pe care le a[teapt\ de la o unitate de cazare, plus atitudinea ospitalier\ a gazdelor. Referitor la aspectele negative observate de responden]i, ace[tia au f\cut referire `n principal la meniurile restaurantelor (pu]ine op]iuni, lipsa de diversitate) [i atitudinea nepotrivit\ a unor angaja]i. ~n ceea ce prive[te sursele de informare, majoritatea responden]ilor au men]ionat ca surs\ principal\ internetul (motorul de c\utare Google, site-urile www.wikipedia.org, www.lonelyplanet.com, www.tripadvisor.com) `nso]it adesea de surse secundare ca recomand\rile prietenilor / cunoscu]ilor / altor turi[ti [i ghidurile turistice (ex: Lonely Planet, Rough Guide).

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

R\spunsurile responden]ilor referitoare la alegerea (pentru viitoarele vacan]e din Romnia) `ntre cazarea la pensiune sau la hotel, au `nclinat spre cazarea la pensiune `n 5 regiuni, `n 2 regiuni r\spunsurile au fost `mp\r]ite aproximativ egal `ntre pensiune [i hotel, [i doar `ntr-o singur\ regiune au predominat responden]ii care au men]ionat c\ ar alege hotelul `ntre cele 2 tipuri de unit\]i de cazare. Unii responden]i au men]ionat c\ nu au o preferin]\ anume, decizia depinznd de aspecte ca: n Scopul vacan]ei: pentru turismul de afaceri ar alege hotelurile, iar pentru restul vacan]elor pensiunile; n Persoanele care `i `nso]esc: cu so]ul / so]ia la hotel (e mai confortabil [i ai parte de mai mult\ intimitate, `n sensul trecerii neobservate `ntre sutele de turi[ti din marile hoteluri), iar cu prietenii la pensiune (e mai distractiv); n Contextul vacan]ei: pentru turi[tii de vrsta a treia sosi]i `n circuite culturale pare s\ se preteze mai bine solu]ia hotel, `n timp ce pentru turi[tii veni]i `n grupuri mai mici [i care au o anumit\ leg\tur\ cu Romnia (au mai vizitat ]ara, cunosc pe cineva care s\ `i ghideze `n organizarea vacan]ei etc.) pensiunile par s\ fie o variant\ preferat\ mai des; n M\rimea grupului cu care c\l\toresc: un grup mare s-ar caza `n hoteluri, `ns\ pentru o vacan]\ `ntr-o companie mai restrns\ ar alege pensiunile; n Destina]ie urban\ vs. rural\: `n ora[ele mari ar alege hoteluri, `n ora[ele mici / sate ar alege pensiunile (responden]ii fac o asociere clar\ a pensiunilor cu via]a rural\); n Specificul destina]iei (litoral vs. munte): la mare s-ar caza `n hoteluri (existnd percep]ia c\ turismul de pensiune nu este foarte dezvoltat / nu se preteaz\ pe litoral), la munte ar alege pensiunile; n Raportul calitate - pre]: nu conteaz\ tipul unit\]ii de cazare atta timp ct raportul calitate - pre] este avantajos; n Scopul vacan]ei: pentru odihn\ ar alege pensiuni, pentru efectuarea unor tratamente medicale [i balneare ar alege hotelurile (singurele care ofer\ aceste servicii).

Avantajele / beneficiile caz\rii la pensiune, considerate importante de cei mai mul]i responden]i sunt:
u Comunicarea / interac]iunea cu gazdele (posibilitatea observ\rii modului de via]\ al oamenilor, u u u u u u u u u 59

personal mai prietenos, atmosfer\ familial\, informal\, propice socializ\rii); Mai ieftine; Mncarea tradi]ional\ (mereu proasp\t\, mai bun\ ca la hotel); Mai intime (de dimensiuni mai mici); Aspectul tradi]ional; Mai distractive; Potrivite mediului rural; Posibilitatea prepar\rii mnc\rii de c\tre turi[ti; Mai mult\ libertate; Mai pu]in\ aglomera]ie.

Pe de alt\ parte, beneficiile / avantajele caz\rii la hotel semnalizate, de unii responden]i, sunt:
u Mai multe facilit\]i (parcare, restaurant, piscin\, internet, aer condi]ionat, frigider, schimb valutar etc.); u Servicii mai bune calitativ / complete (mai curat, amenajarea camerelor este mai bun\, personalul u u u u u

profesionist, unele ofer\ servicii de tratament medical etc.); Confort sporit; Sunt mai intime (`n sensul c\ nu exist\ foarte mult contact cu angaja]ii sau ceilal]i clien]i); Pot caza grupuri mari de turi[ti; Amplasate `n zone centrale; Respectarea nivelului de standardizare care reduce riscul suprizelor nepl\cute.

Referitor la `mbun\t\]irea serviciilor pensiunilor din Romnia, responden]ii au amintit aspecte legate de: n Existen]a informa]iilor turistice `n unitatea de cazare / pe site (de ex. bro[uri / materiale informative `n limbi de circula]ie interna]ional\: englez\, francez\, german\); n ~mbun\t\]irea comunic\rii (angaja]ii ar trebui s\ cunoasc\ cel pu]in limba englez\); n Diversificarea ofertei de divertisment; printre sugestiile responden]ilor s-au num\rat:
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012 ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

u Excursii `n natur\ (pentru acestea, foarte utile ar fi [i serviciile de baby-sitting, pentru ca adul]ii cu copii

mici s\ se poat\ bucura [i de plimb\ri / excursii); Excursii la ferme ]\r\ne[ti pentru o mai bun\ `n]elegere a stilului de via]\ tradi]ional; Cursuri / demonstra]ii de g\tit mnc\ruri tradi]ionale, prezentarea b\uturilor locale; ~nchirierea bicicletelor; Organizarea unor picnic-uri tradi]ionale (plimbare `n natur\ [i apoi servirea mesei fie din produse tradi]ionale preparate la pensiune, fie la o stn\ tradi]ional\ etc.). n Amabilitatea gazdelor (deficitar\ `n unele cazuri); n Prezen]a pe scar\ ct mai larg\ a b\ilor `n camere; n Diversificarea serviciilor de mas\ (meniuri vegetariene, includerea mai multor fructe [i legume, a pinii negre, preparate naturale, tradi]ionale).
u u u u

Se poate observa c\ primele dou\ aspecte se reg\sesc [i `n nemul]umirile generale legate de vacan]a `n Romnia (men]ionate anterior) [i `n dezavantajele turismului de pensiune romnesc, comparativ cu alte ]\ri. Alte servicii sau facilit\]i care ar fi binevenite `n pensiuni: n colaborarea `ntre pensiuni pentru oferirea de cazare turi[tilor afla]i `n circuit (pentru a putea caza un grup/num\r mai mare de turi[ti); n posibilitatea `nchirierii de telefoane mobile pe timpul [ederii. ~n privin]a imaginii pensiunilor din Romnia pe plan extern, cei mai mul]i responden]i au men]ionat c\ acestea nu sunt foarte cunoscute `n ]\rile lor de re[edin]\ ([i de aceea uneori nu sunt luate `n calcul ca variante de cazare), pu]ini fiind cei care au men]ionat c\ pensiunile romne[ti au o imagine pozitiv\ `n ]\rile din care vin (`n special turi[tii din ]\rile vecine ca Ungaria sau Republica Moldova). Referitor la avantajele / punctele forte ale pensiunilor din Romnia comparativ cu cele din alte ]\ri, responden]ii au men]ionat (primele dou\ fiind de altfel [i principalele motive de satisfac]ie referitoare la vacan]ele petrecute `n Romnia): n Amabilitatea [i ospitalitatea oamenilor (pentru turi[ti, comunicarea cu localnicii este foarte important\); n Serviciile de mas\ posibilitatea servirii celor 3 mese principale, mncarea este mai bun\, mai proasp\t\ dect `n pensiunile din alte ]\ri; n Pre]uri mai mici pensiunile romne[ti sunt ieftine [i cu servicii mai bune comparativ cu unele pensiuni din ]\ri mai bine dezvoltate; n Lipsa moderniz\rii [i a dezvolt\rii tehnologice - [i-au p\strat aspectul tradi]ional, autentice, nu sunt foarte standardizate ca `n alte ]\ri; n Frumuse]ea [i autenticitatea zonelor rurale `n care se afl\ unele pensiuni; n Calitate bun\ a serviciilor - ofer\ servicii bune chiar dac\ sunt localizate `n mijlocul naturii. Conform multor turi[ti, dezavantajele principale ale pensiunilor autohtone fa]\ de cele din alte ]\ri sunt chiar aspectele care necesit\ `mbun\t\]iri: lipsa de informa]ii, comunicarea `ngreunat\ de faptul c\ personalul nu vorbe[te limbi str\ine [i ofert\ limitat\ de servicii suplimentare de agrement. Alte dezavantaje semnalizate au fost: n Lipsa unor facilit\]i `n unele pensiuni (baie `n camer\, internet, televizor etc.); n Lipsa serviciilor de mas\ `n unele pensiuni (sau servicii de mas\ slabe calitativ); n Servicii mai slabe calitativ `n general, comparativ cu ]\rile mai dezvoltate economic; n Servicii mai scumpe fa]\ de cele din ]\rile vecine (p\rerile au fost `mp\r]ite `n privin]a acestui aspect); n Confort mai sc\zut; n Dot\rile (mai pu]ine, deteriorate); n Plata cash (nu se pot efectua pl\]i cu card bancar); n Lipsa uniformit\]ii arhitecturale; n Problemele de infrastructur\.

60

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

IV. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMNESC


PUNCTE TARI
Generale, de care beneficiaz\ [i turismul de pensiune Poten]ial turistic diversificat [i bogat, resurse naturale cu valen]e turistice, obiective turistice naturale [i antropice diverse Patrimoniu cultural bine reprezentat, att `n cadru urban, ct [i `n cadru arhaic rural / resurse cu caracter de unicat (biserici, cet\]i, monumente `n lista patrimoniului UNESCO, muzee, a[ez\ri rurale, etc.) Ospitalitatea perceput\ ca `nsu[ire [i tradi]ie `n turismul romnesc Gastronomia, cu puncte forte precum produsele alimentare traditionale [i re]etele originale Notorietatea unor obiective turistice (de ex. Transilvania, Bucovina, Maramure[, Delta Dun\rii, etc.), argument pentru atragerea turi[tilor str\ini Diversitatea de experien]e turistice, conferit\ de oportunit\]ile teritoriale (mare - munte- delt\) [i ale cadrului natural Posibilit\]i variate de petrecere a timpului liber Specifice turismului de pensiune Contingent de pensiuni bine dezvoltat, eterogen [i relativ echilibrat la nivel de regiune; Prezen]\ consistent\ a pensiunilor `n zonele turistice consacrate Amplasarea multor pensiuni `n locuri retrase, lini[tite, `n mijlocul naturii Amplasarea multor pensiuni `n apropierea obiectivelor turistice: m\n\stiri, biserici, atrac]ii naturale, etc. Interac]iune facil\ [i posibilitate de rela]ionare cu gazdele `n pensiuni / `n turismul rural: se pot stabili rela]ii personale cu gazdele, spre deosebire de rela]iile rigid - formale din unit\]ile hoteliere Turismul de pensiune beneficiaz\ `n mod special de ospitalitatea [i gastronomia din spa]iul rural, aspecte ce influen]eaz\ pozitiv satisfac]ia global\ a turi[tilor Acces facil `n zonele rurale la o gam\ larg\ de produse agro-alimentare de calitate, ob]inute local Diversificarea serviciilor de alimenta]ie, agrement [i conexe, oferind variante inedite pentru relaxare (mini-terenuri de sport, mese tradi]ionale, vnzare produse eco, suveniruri autentice, artizanat, excursii inedite ghidate, etc.) aspecte ce genereaz\ beneficii reale `n mediul rural (de ex. noi venituri `n comunit\]i, care s\ compenseze dificult\]ile vie]ii rurale) Personalizarea produselor turistice `n unele pensiuni, ca urmare a feedback-ului primit de la clien]i: meniuri la cerere, produse culinare unicat, servicii de concierge etc. Flexibilitatea parametrilor ofertei `n unele pensiuni: necondi]ionarea orarului de mas\ de un program prestabilit, posibilitatea de self-catering, buc\t\rii utilate la dispozi]ia turi[tilor, late check-out f\r\ costuri suplimentare Oferta de pre] flexibil\ (tarife negociabile, tarife speciale pentru clien]ii fideli etc.) Raport calitate pre] al serviciilor turistice apreciat ca favorabil de c\tre turi[ti, tarife mai mici comparativ cu cele din unit\]ile hoteliere Dimensiunile relativ reduse ale pensiunilor - permit `nchirierea `ntregii unit\]i de cazare de c\tre grupurile de turi[ti
61

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

PUNCTE SLABE
Starea de degradare a unor pensiuni `n lipsa investi]iilor `n `ngrijirea / renovarea [i modernizarea unit\]ilor Pierderea specificului [i autenticului arhitectonic local prin amenajarea `ntmpl\toare / construc]ii neaspectuoase [i neadecvate locului, culori [i volume nepotrivite ale unit\]ilor de cazare, `n dezacord cu natura Amplasarea unor pensiuni `n apropierea zonelor de trafic Amplasarea unor pensiuni `n zone insuficient cunoscute sau valorificate din punct de vedere turistic Acces anevoios c\tre unele pensiuni mai izolate Probleme de resurse umane: personal slab calificat [i insuficient `n unele pensiuni; Management precar, de improviza]ie, `n multe pensiuni - proprietari / manageri de pensiune f\r\ experien]\: - nu solicit\ [i nu sunt interesa]i de feedback-ul clien]ilor - nu r\spund adecvat la cerin]ele pie]ei - nu realizeaz\ segmentarea pie]ei dup\ criteriul comportamentului turistic (obiceiuri de c\l\torie) [i a motiva]iei turi[tilor - analiza limitat\ a concuren]ei - alocarea de bugete insuficiente pentru promovare / sau promovare discontinu\ / neinspirat\ - stabilirea uneori arbitrar\ a tarifelor de cazare, neprecedat\ de o analiz\ a pie]ei - lipsa unei strategii / politici de incoming Marketing turistic [i management al destina]iei insuficient dezvoltate Slaba diferen]iere a produsele sau destina]iilor turistice prin identitatea de brand Discrepan]a sau neconcordan]a `ntre serviciile ofertate [i cele reale Oferta limitat\ de produse turistice speciale pentru perioadele de pre- [i post-sezon; Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unele pensiuni (unele unit\]i nu ofer\ nici servicii de alimenta]ie public\, nici acces la buc\t\rie) Facilit\]i limitate de agrement `n cadrul multor unit\]i de cazare Pierderea autenticului prin dezvoltarea inoportun\ a serviciilor moderne `n pensiunile cu specific tradi]ional / agroturistice Multe pensiuni nu pot ]ine pasul cu tendin]ele cererii, nu se adapteaz\ la necesit\]ile categoriilor de clien]i poten]iali Alte deficien]e: - locuri de parcare insuficiente la unele pensiuni - atitudinea de indiferen]\ fa]\ de protec]ia mediului a unor proprietari de pensiuni - bariera lingvistic\ resim]it\ de unii turi[ti str\ini (datorit\ lipsei cuno[tin]elor minime `n limbi de circula]ie interna]ional\ a personalului din unele pensiuni) - tratarea superficial\ a cur\]eniei [i salubriz\rii `n spa]iul de primire turistic\ - incapacitatea personalului de a furniza minime informa]ii turistice despre `mprejurimi / trasee / atrac]ii turistice din zon\ (lipsa unor facilit\]i de informare turistic\ la nivel de pensiuni) - lipsa serviciilor de acces la internet `n multe unit\]i - posibilitatea redus\ de rezervare online / plat\ electronic\ (online / POS) - utilit\]i nefunc]ionale sau deficitare `n multe unit\]i (canalizare, ap\ cald\, `nc\lzire) Reticen]a de a se crea asocia]ii de pensiuni Prezen]a timid\ a pensiunilor romne[ti `n circuitul turistic interna]ional Utilit\]i nefunc]ionale sau deficitare (canalizare, ap\ cald\, `nc\lzire) Nivel sc\zut de cooperare `ntre proprietarii / managerii de pensiuni [i agen]iile de turism Prezen]a timid\ a pensiunilor romne[ti `n circuitul interna]ional

62

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

OPORTUNIT|}I
Notorietatea `n cre[terea turismului de pensiune [i consacrarea conceptului Cre[terea segmentului vacan]elor de scurt sejur / fragmentarea timpului alocat vacan]elor `n cteva minivacan]e, tendin]\ ce favorizeaz\ turismul de pensiune Abordarea [i fructificarea noilor segmente de turi[ti [i ni[elor: tabere de crea]ie, cantonamente ale sportivilor, turism de aventur\, turism medical (combinarea serviciilor turistice cu serviciile medicale, etc.) Existen]a unor zone etnofolclorice tradi]ionale, `n care se poate experimenta stilul de via]\ local autentic Cre[terea cererii [i a interesului turi[tilor pentru produsele naturale, de cas\ sau ecologice, poate stimula pia]a agroturismului Dorin]a turi[tilor de a petrece un concediu `n natur\, `ntre peisaje pitore[ti, la aer curat pensiunile sunt considerate de turi[ti potrivite pentru evadarea `n spa]ii lini[tite, retrase, `n mijlocul naturii, departe de aglomera]ia sta]iunilor turistice sau a aglomer\rilor urbane Peisaj montan [i rural atr\g\tor, stimulent pentru dezvoltarea turismului Produse tradi]ionale autentice [i de calitate, datini, tradi]ii [i obiceiuri populare, toate acestea personalizeaz\ oferta turistic\ [i constituie o parte important\ a atrac]iei (preparate gastronomice tradi]ionale, activit\]i manufacturiere, elemente de etnografie, instala]ii arhaice, etc.) Posibilitatea de recreere a turi[tilor prin implicarea, ini]ierea sau asistarea la diverse activit\]i me[te[ug\re[ti, procese de realizare a produselor alimentare sau nealimentare; Degradarea / uzura unit\]ilor hoteliere din unele zone turistice `ndreapt\ din ce `n ce mai mul]i turi[ti c\tre alte unit\]i de primire turistic\, de regul\ spre pensiuni Intensificarea rela]iilor de colaborare a pensiunilor cu agen]iile de turism `n vedere stabilirii unor mecanisme eficiente de cooperare, bazate pe seriozitatea respect\rii angajamentelor Condi]ii climatice propice practic\rii turismului pe `ntreg parcursul anului (cu excep]ia litoralului, care `nregistreaz\ sezonalitate ridicat\) Clima favorabil\, cadrul natural variat [i mediu relativ nepoluat (mai ales `n zonele montane / rurale) sunt propice prest\rii unei game largi de activit\]i de turism activ (inclusiv turism de aventur\, sporturi extreme etc.) Posibilitatea acces\rii fondurilor structurale pentru investi]ii `n turismul de pensiune [i conexe Folosirea tichetelor de vacan]\ de c\tre beneficiari pentru cazarea `n spa]iul pensiunilor Organizarea de schimburi de experien]\, preluarea unor modele de dezvoltare de succes din ]\ri cu un turism rural / turism de pensiune dezvoltat Crearea unor atrac]ii turistice noi, inedite sau identificarea [i fructificarea ineditului `n zonele deja consacrate Cre[terea vizibilit\]ii destina]iilor turistice romne[ti datorit\ produc]iilor cinematografice realizate `n ]ar\ Num\rul mare de romni pleca]i la munc\ `n str\in\tate ac]ioneaz\ ca o surs\ de informare [i ca un mijloc de promovare al turismului `n rndul turi[tilor str\ini Interesul tot mai mare pentru produsele naturale ob]inute din agricultura tradi]ional\ sau din gospod\riile proprii Poten]ial pentru atragerea turi[tilor cu venituri mari, interesa]i de servicii de casino, din ]\ri `n care jocurile de noroc sunt interzise prin lege (de ex. Israel, Turcia) Relansarea turismului de camping

63

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

AMENIN}|RI
Factori economici / Autorit\]i / Legisla]ie / Educare / Cooperare Criza economic\ a determinat sc\derea bugetelor de vacan]\ [i a reordonat priorit\]ile de consum (`n general, [i de consum turistic `n particular) Promovare selectiv\, neuniform\, insuficient\ a turismului de pensiune [i a zonelor agroturistice Nep\sarea [i dezinteresul autorit\]ilor cu privire la unele obiective de atrac]ie turistic\ (de ex. nenum\rate monumente, vestigii, l\sate `n paragin\) Fructificarea redus\ de c\tre autorit\]i a poten]ialului turismului rural, respectiv a poten]ialului natural bogat Fiscalitatea ridicat\, impozitarea excesiv\ a for]ei de munc\ `ncurajeaz\ opera]iunile nefiscalizate [i munca f\r\ forme legale. Regimul fiscal incert [i instablitatea politicilor fiscale stimulatoare Programe de educare speciale pentru antreprenori / manageri din turismul de pensiune insuficiente [i uneori inadecvate nevoilor punctuale [i particulare ale acestui tip de turism. Infrastructura [i spa]iul public Probleme de infrastructur\ de transport (drumuri greu practicabile, pu]ini km de autostrad\, deficien]e ale serviciilor publice de transport, lipsa transportului public de conexiune `ntre sta]iunile turistice); Probleme de infrastructur\ de utilit\]i de ex. caren]e majore `n ceea ce prive[te acoperirea [i calitatea re]elelor de ap\, canalizare, gaz, mai ales `n zonele rurale; Probleme de infrastructur\ turistic\: signalistic\ deficitar\ (lipsa indicatoarelor de orientare, a marcajelor), amenajarea precar\ a unor obiective turistice, accesibilitate limitat\ la unele obiective, insuficien]a informa]iei turistice la nivel de sta]iune turistic\ [i de pensiune (centre / puncte de informare turistic\ insuficiente sau inexistente). Deficien]e ale spa]iului public care afecteaz\ nivelul de confort turistic `n localit\]i: de ex. pu]ine toalete publice, cini vagabonzi, iluminatul stradal insuficient / inexistent (inclusiv `n vecin\tatea unor unit\]i de cazare), cur\]enia precar\ afecteaz\ ambientul din spa]iul public/ str\zi murdare, cl\diri l\sate `n paragin\. Imaginea Romniei Romania rural\ este foarte pu]in vizibil\ pentru turi[tii str\ini Confundarea sau suprapunerea imaginii Romniei turistice cu regiunea istoric\ Transilvania sau cu mitul lui Dracula Imaginea predominant negativ\ sau neclar\ [i ne`ncrederea multor turi[ti str\ini `n ceea ce prive[te Romnia ca destina]ie turistic\ Lipsa interesului agen]iilor de turism externe pentru destina]iile din ]ar\ oferte turistice limitate disponibile `n str\in\tate Lipsa unei strategii adecvate de promovare [i salvare a tradi]ionalului, identit\]ii [i romnismului autentic, fac din Romnia o destina]ie turistic\ neatractiv\; Elemente caracteristice ale produsului turistic / pie]ei turistice Pierderea unor elemente de atractivitate turistic\ prin degradarea sau exploatarea limitat\ a unor obiective (de ex. obiective arhitecturale ne`ntre]inute / nerestaurate, exploatare deficitar\ a parcurilor / rezerva]iilor naturale, a unor biserici fortificate, muzee, etc.) Practicile de concuren]\ neloial\ afecteaz\ imaginea [i calitatea turismului de pensiune: deturnarea clientelei, denigrarea concuren]ei, rezerv\rile fictive realizate de pensiuni concurente, alte tactici neloiale de prejudiciere a concuren]ei, etc. Flexibilitate mai mare `n stabilirea tarifelor `n pensiunile neclasificate / neautorizate (poate genera pre]uri de dumping) etc. Exploatarea insuficient\ a spa]iului montan, ca factor determinant pentru atragerea de turi[ti (nu sunt valorificate multe posibilit\]i de trasee, nu sunt amenajate o serie de obiective, etc.) Migra]ia for]ei de munc\ `n turism, inclusiv a celei calificate genereaz\ dezechilibre [i favorizeaz\ angajarea de personal necorespunz\tor, `n special `n perioadele de vrf de sezon. Dezvoltarea [i notorietatea crescut\ a destina]iilor turistice din ]\rile vecine (concurente pentru Romnia `n contextul atractivit\]ii turistice a Europei de Est).

64

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE


65

Direc]iile strategice ce se desprind din analiza SWOT [i din caracteristicile esen]iale ale turismului de pensiune romnesc sunt sintetizate `n continuare, `n func]ie de orizontul de timp preconizat pentru implementare, respectiv de sfera din sectorul turismului sau din domenii conexe acoperite. Al\turi de investi]iile `n dezvoltarea bazei materiale din turism [i `n diversificarea serviciilor de agrement [i auxiliare turismului, men]ionate sub diverse forme `n capitolele precedente ale bro[urii, direc]iile strategice prezentate genereaz\ la rndul lor oportunit\]i de afaceri `n domeniul turismului. Termen

Sprijinirea antreprenoriatului
Acordarea de facilit\]i fiscale romnilor care investesc `n pensiuni, din venituri repatriate Diversificarea ac]iunilor autorit\]ilor, menite s\ acorde sprijin financiar antreprenorilor din turism cu proiecte oportune [i fezabile

Scurt

Mediu

Lung

n n
Scurt

n
Mediu Lung

Strategie legislativ\
Scutirea de TVA la incoming (aducerea de turi[ti str\ini) Reevaluarea politicii fiscale [i a sistemului de clasificare `n turism, adaptarea la cerin]ele pie]ei turistice [i la standardele competitive la nivel european, orientarea c\tre stimulare `n detrimentul coerci]iei. Atragerea de investitori prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri: suport financiar, consultan]\ gratuit\ / asisten]\ tehnic\ de calitate pentru proiecte care ajut\ la dezvoltarea turismului de pensiune Fundamentarea ini]iativelor legislative `n domeniul turismului cu consultarea unor antreprenori cu experien]\ `n pia]a turistic\ Elaborarea [i implementarea unei politici agresive de mediu `n vederea con[tientiz\rii [i atenu\rii impactului produs de turi[ti [i de al]i factori de suprasolicitare a cadrului natural prin presiune uman\ (de ex. defri[\ri necontrolate)
FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI 2012

n n n n n n n n

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

Strategie social\ [i de resurse umane


Atragerea popula]iei disponibile spre calificarea `n ocupa]ii specifice din turism, ca m\sur\ de regenerare fizic\ a acestui sector (inclusiv prin facilit\]i / stimulente legislative acordate ini]iativelor `n acest sens) Intensificarea eforturilor publice [i private de creare a unor forme de instruire la nivel regional [i local, pentru practicarea unor meserii specifice turismului Introducerea `n unit\]ile de `nv\]\mnt a unor cursuri speciale care s\ orienteze interesul copiilor / tinerilor romni `n direc]ia turismului intern (de ex. vizitarea cel pu]in a obiectivelor turistice majore ale ]\rii) Difuzarea de cuno[tinte [i informarea tinerilor din [coli [i licee precum [i antreprenorilor din turism `n scopul responsabiliz\rii morale [i etice privind protejarea mediului ca premis\ pentru dezvoltarea unei rela]ii armonioase turism mediu Stimularea popula]iei implicate `n agricultur\ pentru a demara mici afaceri locale cu produse alimentare naturale tradi]ionale (inclusiv prin familiarizarea lor cu programele de finan]are nerambursabil\ privind diversificarea economiei rurale [i certificarea produselor tradi]ionale)

Scurt

Mediu

Lung

n n n

Marketing turistic
Specializarea pe anumite segmente (business vs. familii cu copii mici vs. grupuri de tineri, etc.), cu efecte asupra cre[terii calit\]ii produsului turistic [i nivelului de ocupare Promovarea mai eficient\ a evenimentelor (trguri populare, festivaluri etc.) din zone agroturistice [i crearea de noi evenimente atractive, pentru cre[terea traficului turistic (mai ales `n extra-sezon) Crearea unor formule mutual benefice pentru promovarea ofertei pensiunilor prin intermediul agen]iilor de turism Adoptarea sau adaptarea strategiilor de promovare, `n func]ie de specificul unit\]ii de cazare [i buget: promovare agresiv\ (outdoor, spoturi TV) vs. promovare eficient\ la costuri reduse (marketing online, marketing direct) Construirea unei identit\]i de brand turismului de pensiune romnesc (att la nivel na]ional ct [i la nivel european), promovarea caz\rii la pensiune ca punct forte al turismului romnesc Implementarea unor proiecte care s\ promoveze buc\t\ria tradi]ional\ romneasc\ Crearea unei embleme de tradi]ie romneasc\ prin revitalizarea activit\]ilor specifice din zonele rurale Asocierea produselor / serviciilor turistice [i conexe cu pove[ti autentice, cu rol de atragere / sensibilizare a turi[tilor (utilizarea [tiin]ei de a vinde, de a atrage prin ineditul pove[tii) Organizarea de trguri de turism regionale specializate pe incoming (destinate `n primul rnd agen]iilor de turism str\ine)

Scurt

Mediu

Lung

66

n n n n n n n n n n n n

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

CARACTERISTICILE UNEI MRCI N DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMNIA

M\suri privind infrastructura de transport [i cea turistic\


Modernizarea, reabilitatea [i dezvoltarea infrastructurii de transport Restaurarea obiectivelor turistice l\sate `n paragin\ [i care se afl\ `n vecin\tatea arealelor turistice / `n zone cu concentr\ri de pensiuni Repunerea `n circuitul turistic a unor obiective turistice Crearea centrelor / punctelor de informare `n toate ora[ele / sta]iunile cu poten]ial turistic, `n care s\ se poata livra att informa]ie punctual\, ct [i material tip\rit de calitate Identificarea unor solu]ii eficiente [i realizabile pentru p\strarea arhitecturii tradi]ionale `n zonele turistice (de ex. renovarea caselor tradi]ionale, reglement\ri stricte pentru noi construc]ii) Ajustarea standardelor de calitate pentru stimularea investi]iilor `n reabilitarea spa]iilor de cazare

Scurt

Mediu

Lung

n n n n n n
Scurt

n n n n n n
Mediu

n n n n n n
Lung

Dezvoltare prin integrare, cooperare [i diversificare


Organizarea unor celule de consultan]\, birouri de ghidare care s\ ofere suport gratuit pentru antreprenorii actuali [i poten]iali din turismul de pensiune (sprijin de business development, marketing, prezentarea de pove[ti de succes [i exemple de bune practici) Extinderea pe scar\ larg\ a conceptului de turism community friendly animarea proprietarilor de pensiune pentru a se asocia / concepe programe de marketing comune / sisteme de recomand\ri `ntre pensiuni / amenajarea [i utilizarea `n comun a unor facilit\]i de agrement etc. Implementarea unui management modern pentru cre[terea calit\]ii serviciilor turistice - ac]iuni de training [i informare la nivelul managementului unit\]ii [i a personalului din pensiuni Dezvoltarea prin inovare: introducerea de servicii noi / oferte unicat (produse culinare unicat, oferte promo]ionale, carduri de fidelitate, etc.), pentru atragerea unor noi categorii de turi[ti Promovarea `n rndul antreprenorilor din turismul de pensiune a programelor de micro-finan]are nerambursabil\ (pentru investi]ii `n consultan]\, certificare pentru comercializarea produselor locale tradi]ionale, branding [i alte elemente de marketing turistic) [i ghidarea gratuit\ `n vederea acces\rii fondurilor respective Fructificarea unor oportunit\]i de afaceri cu poten]ial `n segmentul pensiuni: centre de tratament `n zonele cu factori naturali curativi, `nfiin]area unor ateliere me[te[ug\re[ti, care s\ ofere demonstra]ii ori cursuri de ini]iere, cu posibilitatea achizi]ion\rii de produse etc. Organizarea de grupuri de ac]iune local\ / structuri de colaborare care s\ sprijine dobndirea de competen]e `n dezvoltarea turismului rural Crearea unor lan]uri de pensiuni care s\ beneficieze de o logistic\ unic\ [i comun\, care s\ promoveze un produs turistic standardizat de calitate superioar\, care s\ fructifice punctele tari ale turismului de pensiune

n
67

n n

n n

n n

n n n

n n n

n n n

FUNDAIA NAIONAL A TINERILOR MANAGERI

2012

ntreprinztori n Turism - Pensiuni n Romnia

Titlul programului: Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Titlul proiectului: ~ntreprinz\tori `n turism Pensiuni `n Romnia Editorul materialului: Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri Data public\rii: aprilie 2012 Perioada de implementare: 2011-2013 Grup ]int\: actuali [i viitori `ntreprinz\tori `n turism Web proiect: www.intreprinzatorturism.ro E-mail: turism@fntm.ro Web portal: www.cazarelapensiune.ro E-mail: contact@cazarelapensiune.ro

Partener principal: Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri - FNTM Sediu proiect: Str. Cristofor Columb, Nr.2, Sector 1, Bucure[ti Tel: (+40) 21 210 08 52. Fax: (+40) 318145925 E-mail: info@fntm.ro Web: www.fntm.ro

Parteneri proiect: Asociacin Agraria de Jvenes Agricultores de Almeria, Spania ASAJA, www.asaja.com Asocia]ia Na]ional\ de Turism Rural Ecologic [i Cultural ANTREC, www.antrec.ro Con]inutul acestui material nu reprezint\ `n mod obligatoriu pozi]ia oficial\ a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei.