Sunteți pe pagina 1din 301
STRUCTURILE ANTROPOLOGICE ALE IMAGINARULUI Introducere in arhetipologia 1 generala GILBERT DURAND Traducere de Gilbert Durand mere ADERCA 7 : , Prefaya si postfata de (ROPOLOGIQUES ‘4 NAIRE RADU TOMA © Borda (Part-Broxsles Montréal), 1969 Bucuresti — 1977 Toate drepturile asupra acestei versiuni sint rezervate : Editura Univers editurii_ ,UNIVERS" PRINCIPI ALE TEORIEI IMAGINARULUI LA GILBERT DURAND [No tim sicodat cate, na ing tear eta (lees prima”) find de fap actuliaren pi rorganiar tutuser diucurmurile cx eare Sotem invevift:dscurr presente, trecate wear (lc ce Yom ei ‘yom citi doae in fanctie de letra noastsh de acm): dicursa ett Susie sau prate chiae de ni, Orice carte ete un dil cn code po fare le ptm: dato in care Yom fi conringi (ving) de caractera le Inteneat sv nelntemelat, Duck pind qi dieuerl matematic — exer rate altel de dears cel ent sel scent care prea fx ancipedal Domi wean econ aia acme) canen noe. ‘nai polemic or f entafrle yintlor ature, cic cel ce Je enunta © Simla swivtaljobiet propre} envatal ge prof Interest de im fie pecre od 99-084 — despre soe-Camintearfs agedarca in rags! ‘ois Io) Dorado atbovim o lip peatrwa pane cera ordine in ‘evel de dace sositat isnot deta pe caret part a vee, pd (parte, principal in de frt ce gt spat i, pe de call optue Iaveare ne putem ops un carci ones agoni, si find deur contemporane 8 de seguld ret biect imagine, prin aceasta ineeginrse 0 raltate motels cre seportal nel reproduces in funcfic de 0 tehnich ne) reat: imagine semorll", imagine mentale” sage fim te Imagioes tor de epics, de puhelogia experimental. de teria co ‘ele gi mails semoelor.Inaginarl ied trimite Ate alters, fe. provematen goewiogich prin excelent, raped subicfbiret 1 pune probiena cepresentl, Mira find mare, pentru 2 vedea doch Durand foot dace realmente ceva nou, ne ntebin care nt more conmerate de Poneve a acest: probleme? n capt Jost ck ee Insrs,tate, ie parade fie in foradigma heracueand, fatten pin poradign, spe deo parte [ao inteaghconstlaie de conver, Yall, meted Impsrspite de mers oe comeniht: date. Pe de alts pute fu] wip de element din ace conseatie,sluile concrete ale puileruriior care, {eloite ca mnodele sau exemple, ot Inlcsl regu explcte ca bach pentea SPREPATA revovareacelolalte faces ale inet normale. St adogh ch aceaneh Inatie « relat decks (1), eprinsind spatiale, probleme de relat, {comsrnglesore (0): en prs problemele cave fa fs formelat fret Sate ot covet aprile probleme) qd exemple andar Aeceuivare, rim adie ne fae eelege cn perl parmenidean fi fn sfonsmete hemliteene ~ cle douk model exemplare pests 9- Tematicn aenstch — ni vom g8s ertalitate tote apecele rapt fal cs imaging < e 6 don ne permite a8 completim spate abe (ce eorex rte cour i als), indicind nec precise ce confit tree [Sh primer les prince clea! patem ajenge I el. ‘SE mentiondm ch din motive care lene vor apes Wear, des ica pine matvce “2 ae dimersoni mal redase dec eat Puradigma purmenideand. 14 tema ei allie 0 evident a intl tudo pana eb indiea © tranatrd, oe gine de cea toturn & {ind Hi gindalchiceva este" (2), Eoteleetin premopane fala, ba chat © Done, iar ei ceallem neinfa — pare a spune Elmatal ~ dat dovads. de Frauen Togc neindo seama ck pin sip fap eA se porte loco punca in, yo eng ineistenf. Parmenidedescopert prin aceasta Irincpilfopc al ieanti (AA) 9 face astfeh por trea Toick Fenny le id tutor, spunind wees nal ada! ce, scemele ‘propriate logice oleh crttadine: AA este un enteia de accepti> That jn mnele lira recura Arstotl afirmatiabercitean: gconesioni fin intregul eo aintrgal-y S-mome Ll va recera 1. Ruse afirmatia eiuag Heteclt: se selmi ne seldimn in aodaqh flava") Dor tchsio ave in weve A acete heme acest propos mu pu imi drpre ume park sintexd care deabia fateun al dolen moment va cpt o interpretae semantic in estar sau cotare ging sepiona Dr attra fle din Poel naar. Teale spus ignite int fete; cei fete (pon), dar neantel mse (posible vortand (0 Dar'sies ave Toe an"scurtcceat eles spate Parmenige 6 tot us ‘fi sia sind” (J) cole tet aivele abt in B. 6 fenuntaea, gins, © Thomas S. Kubo, Siuctra sentir sinfie (197), t.tom aware guinglich sf eaclclopeic, “ca 4EB.", 1976, 220. Sian ‘tet conventia conform ce fneure pris cial cintrofcrare va cot fests o titre subse confusing fe elie cat, sar urmtoree caren fespectiva vor tasofite, fn thou corp PREFATA/? ‘nti sat aici contopite wim mai foe decit wnol (Una. Parmenie Dune semana identi fate univers de dncur gi saver lve, Droccenel {la-an gentiam Topic", conn pane Joja) amponaates Togich supra onic, ajongind la un paslogim abstract ce nu ls oe mike, even, Noma Pinta ete: caemiscata fn hotarele anor exm= ple tegtor tf Incepe nc sii ce vee ce Naperes y Moartea efor alungate depres qoite de convingrea adevaat Accra I eee stare sori, race fn ceo inconjaard di toate pire (2). umes. ‘Shietivd redaah a eprerentarea pe care go dB despre ea sleet eunan= ‘itor epi avapra fo lows Intevan aut ae care, pe de © parte pune inte parantere once informatie senor ca simp fantasy pride eal ovalteashfnterice acral soe importante ale realiti ‘hiectives Sublestul — in seal epistemic al ermenal ~ ae comttue Dentin clay, printva vnlentt sparare de smu. De paren tee lice af adevdra de parte snurior sparen injlaoare erate, isl, shalvinaia clei Kmaginaral i ete efosets aadar erie Gemsilate ontsogich,O vom Yedea mat bie ach he Yom referi ln alte ‘moments ale deport tric ale parade, momente de explicitae— Confiemare—dervoltare, St mai ev seam ln momenta pltonscan cae Spe In prima vedere ch pari, cl treat dack Celia ext Paton r@epunde afirmati: de von chetions isk motel in care neon tue pint cA mide! platonic a Yams taj (prima ea) at Piel, eltlate sit lar este ae a Cla) ate nivel exit ports de asenare (homooi:)= replica Weiter sin Were, ese, Ia inal lor, sint imate (mimesis) de Togs (giniea “orbit, clogs), Steneu de dianta (logoal fon, interiorzat) cu ele dak variate ale Sar peatch 91 petal ae svn veplc exterir, divest Lorene {Xe pranisual. Inte sive existind lah de mimetic, rllectarea. pure ‘a repeiie acelin com ce imeumit ct Cell ete Dur: comuicarea fate nivel se face fs sens nn {Ides era ->Kgos— dante, et) fis noi deo pundee de aden existence co seam ch ae ‘rat existe clmentlor nat ave saw inte-en raport invers pro Porjona en distanfa care spark repectval ive dectal Tiong eh a (item adeedrat doar clement at Uso dian er de prcttip.Adich Protetipal; i mwmat a CConfimace a eletiamsl, da yceva mal mult, Din Celle — care nw ete Paton va slcta un ae, Lagos, despre cae ie ai Seerate SyPREPATK (entra caresutletl omutl, mal mut dec vice este pray ia divinitate, cl nan Implintat et [ei fn not raione, cae, cu ajatorl Jeti [B memoris citrate (.]?" De ande precept yeuncagte-te pe tte Inout), spume (sina) ete in marae in care ¢adecvat Ll Prin aceasta tori ie desemnat ca obec refine ncundath de memeric $e judecat) or Imaginralerelegae etn. Paradigms eat permite 2 pial, x mat waa" arentgia ictal Dae oh rear ch pres Donita parmenieana conform cela af «gina sat ctuna, 0 face sa inden ict dre dincarsheteertlene, ch peta a eden tars Scent reat imayinard lane (gtergere care mek dal elizaren Plenary, Frevanwta diner incepta teu) treba ak ne adrem uno incur ‘de mal tei, dim pervada constitin fete wmane. Lai Descartes, e pl, pentru eae prin gi altima filoele eon cogil, ete: tastt pork, rh inter, nck accent, partatoare a insrphiel divine ei permite enuafaren de propostilogice, dei acceptable: Dat mai ales Ini Kant carea tenant a cueagteres devel (a raportl de adocrare Yoqoaiame), nlfumindiae cu repreceneren fe cee ce eprgeach Hegel) fie adaugam, eu constrvivea mot model al sebieculaiepistemologic, por formalism, facitae a regller, legtate pent ater ait apare ade vr parudigmet= dad in iveroral eh elain suiesfobiect putt formelaa (Arintotl)c& 0 adecvare a Intlectuel a Ire, eden acu fam paradigia se autorepearA=bietal eel car se odoneaak ta Suneie tte compe. Se" sabiecta eum sintanier care extagen sine © tere de ‘ul pe cre le inca emi, cn rgula fundamental exte a oncom trait ers exch it in subiet ail ia ame a este loe peste Duck bunol sta (—ratiane) e, conform paradgmed cleat, Iacrel et mat bine imparie dip Tome, acl aera ae pate spn despre at odin negativs f8 de imaginar a eaturor clr ee se pty dine: fantasmagore’, halgcinaiecolectva", amiatead” generateare de ‘roare, imisitoare de monsti,dublet mec inst, te. Nw vom innit, cititoralavind preset minteo sink impeesionantd de deity deve Joviante ce se impart in mod egal pepe, de a Parmenide la no, Yon spune doar dona cavinte dspee teatamental pe care imapinaral capt 1a Kant, ta cel fm cave sistemat ajunge Ia eciiral perfect: acasta + manvel Kant Critica rajunis pe, Editura sinc, 1960 cL inspec pp 1576, fetal din shah, soreepansitor sified 1 PREFATAS entra ch el pare al exit stench cid spone cf mapinaral © veriga ‘ential Sa flair intelectual cu fenomenele Kant dstnge 0 imasinatie reprodutiva so imaginate producti, Fenomeoslor ee caracteistich Cveitaten smfre © lea noe perp lseminate separate in sne(p 169). Com semaaitate e paso cm lepare treble a fie ceva sponta, intre sensibitate i intelect tebaie St cxite 0 facatate wfletasch” sinttintone: imginafia Acasa prehendeact”(evect) pecephle A fine afadar de memerie; e primal aspect, ce epreductv, Dar pereptileasfel evecate nu constitu inch 1 imagine, pentre ch nv oe ge Gach apercepia anton fete Fnlanpere autentich de conoyinye. Ape ail eed al dole aspect, rodvetiv de data aceasta: imaginatia produce © imagine (=asciad Feprezentc}ghidiniwsedopd un princi oieetiv (esaabla prin oiatea, rogulile were ale ape lgStari totale. Imaginata pro: loca ate dees arose de repretentirs prin aplcarencategeilor fnveecale In diver sneaiel; este iatelctl att. Apadae a avert flea face coo rabitate a imeginatie, ch cu um alt inl dat woot fseint. Kant fcege prin el exact cera ce ineege Locke, dep prin Dana damanunchere de ide simple: renirea logit. Toaginaia Kantiana e nteletal inact, da latran fel earecumm degrada, ct in es Insti stern imaginatic, deg exercitath a pio, te total seas deoarec en ea diver deci ag eum apare ints” (pp. 171172) Paratigma herctieand, Taxinomic, model ontloge dat de Beinn ace drop dominanth coorsionen contain qi opereah ow deuS vale (0.1): sconesoni sat integal co aentrgul, concordantl cu dncordanta, omsonunta cx dionanfar (57); onclionsl Ins, dominanta se dovedeste 1 fidevenieagunitied,eecere oh On pia ti 1 0 (iste ca 3 valor) “ain tcate wa din yi tote"; gh, In alt fagmeat; oral se naste ‘in Ivpta contrarlor” Teanserind vom spun 4, la nel organist fie” a materi, cate rfleta, secant eflectare, noma aceasta Sin renew cement stat (oumit de Herat logos), pe cind calelalte ‘dou tree einetat wali celal onal clit, fn elo, xi tind in egal sarki ca mur, Sb mar adopt ch Logon berate fe unceslatantal sbstantiva, ct: park permanent difeenfiere 4e sine, segativitate, St vedenn cum se ilesth ol pe plan goweaogie -Dindw mi mu mie ssaltare, coger, faelept este cde de cord el tate sat una (2) electarene, agar, a, esultare, i cele 1OfPREFATA look vase aleTeuvntai (cali & archi yi apse): ascultind (de) logon aflat in me, modell propa de Efsan va paren th caput ore fxn dec contnuiate Inte Inger cbiectiv cel sbiecti. Sau" now Inatcul se sructrcarh gel dupe logih Meni atentt. Fechrad Sect al woe jude icra sublet gaditor tae va dao predicate ompless contradictrie yi mai ales aceasta: ,X este gi mm este", at ‘ste real Hagia", conjuncia aviad menirea de a pe fn evidenta ‘h iaginaal exits ta acnagi maser ce reall, Reale ineAlit den inant geen reliant sot slidare go ea MASurhnecesare ini ten fi tentat a ntradd intre ele feraee. cv att mai mu ew elt 7a {ls la Herat © opoitie asmtare ca masta dhotomic intellects) fatios idle pire aywe fogs indies bier parila Leps omun, objet Toate le Te reer cid inten tej Ineaennd moarte (62) spune Heraclit=smtarile na reaje den o alt informatie despre Tame det imstltaten, sdettate lero, aesten pride moarte damnat oS nu peeaph alt prceapl gears “ie fm care © iver. Dar synoslogul nt in contradic a etitadiie sto {eeu (nega am vet, nveaind torte atiemape) Vee. at ‘mire, gusts (Volos cu bust qtintd teen ce indo desemsea femoral) marca, Tiaginaral apere art cao force eset Complement cli realzante, Subevtl care la poastd spare sits a en foes tn cae leo inbink 9 e desbink pentru recombi Der tate aceren au apar expt io pia heracleasd vor tee ecole pln ind ensnfarea a fe Ineleast To primal nd de Hegel (0 ‘hit rc o terk a To Heraelt pe care of s-0 Ineorporsts Logies we ‘mintnda-ieenaucte a Toil aestia (sacl sera care we ate rear ete cuoagteres propsiies logice dup care mga! ent ot ait ‘Ge mule por sus contaditorial mu ye dial Sn mic, fn neal Abstract ci, tn sent tama In negaren confnutal i specal™ Mok eden cum agare sic rai subi ‘Seb forma sa logit al coi pri snoment« representa de iden ntieciv (Wing pentrvsne), dps p.78S) prin care abel coe PREPATA/IE ‘rte-pentresing) eafimat ca va ce sbietr, mpi are deci modal- ‘terminate ai suprima propria sa subiectvitate, dea face dim reali= fates olniitetracthrealtaen conreth qi dea © ample cu con mit prepase de obictvitaten sa” (a). Dar wmplindeae ca un oe dt, Seen subictiv (sa tere.) nu supe’ ngain-sneaacestla ,Aceasth ‘canoagtere nu spare, prin arma, fn aceasts promis ei micare © apiare 1 datermiatilerlgice, cise prerath ca receptare i prinere lor, oe ‘sind peed ar ctvtaten oe ifigene stad moma attrac ‘one pedi subiectve, «woe co} extscare de pe obit” (p. 788): prime Premise prima negate «sbectla.Sau: reel path wn halo dee) Sect ‘Al doles moment © consitit de idea fratied, Concept suber sh a fata lnm cele ca ua ral, rovendcindu obcetiritaten, Carter ines pe care seaectal o age im al bw mod-defideterminst insoe fi pentensine este © cenitudine & rata propel ga ratty Tum ‘Netnumai cf mod deaseatceva a lami ca unienaitate abstract este entra sabre mimcnii 9 invidaltatenaceste Tomi determine {ndividuniti ep. 429, Se produce ait o megatie » gate: ind we teal subuctiy, deen pracich © wi ea impale gi are desi um scop (ines) 2 elratsctvtate yeste ideeplath apre 2! aficma propria determinate {9 da, prin sopvimazeadeteminapiorextertae, reaiat infra re Tats exteroare” (i). Ea © apadar intervene aaupra gi tranlormare = obits. Dar acest obit translormat (=finta determinath extercarh 1 concept practic) afare subsets cunosctor tranformator ca ir fc un trebles, ea un teal hie ,Conerptal obit i numa sein cle prin aceasta piece asa lel na trebue tn aeast pi “vind se indrepte conten reall exteicare, oi mpotriva sa tus Ip. 824), Et cebie a da ealitate pr de imaginar cae alectea4, ceca en treble sk git cao rentable a presupritie! din prima premint 51 lat cam: pein activtaea concept obey realtatea extriard © sehimlatd prin acarta determinafia fete supetat tema dato scent fapt en Ii pede cracteral edb realitate pur fenomenals, deter mminabitates aa extericrd ys mimienic, find pein aceasta efiemata ca find is sine gi pentre sige” (p82). Ante Ia rertvarea contradic, ‘intre cele dook premise, iar conlaia silogisalsi aiemd idenitaten Aiatetics aide tecretice a iit practice; a reall 9 imaginarl 1fPREFATA Regis ac, tmbogittt, heracliteana definitieatorsm a reflect, cx eoultaressflctarn ¢ proces, dndolare a anu: yideen ete proceal prin cae en tnds at se diocese tm individualitte ta mera anorgasich Nesta (p. 780), Gls totedats, pent prima cat, format mae Subic ca proces Ldetiatea Sei cu sine Isl este totuna cx roe sul; vgetaren cave ierearhreataten de apsrena varias pte ‘de scop gio tanstorml fn ioe nu tebe st eprint acest adeve al ‘ealtiies pe wn repaus mort, pe o simple imagine psi fra pals fick mga, ca pen fo de em or marten coget alten; datos Tibet pe cave © ating tn ox concept, idee confine ta sine opoaiia ea mai dura: linigea ei consth tm cevtitadioen gi Inerederon ente O& Creeard voqie aeasts posite” (Rp. 760— Posi i propositt care arumate,rSstuemate gi detaeasate de idealism i reelatorae de cite marae, constite ast forma cx mal pertaents { paradigme! hesaltene, Sk le citi in form pe care leo ok Lenin: ctoraytere ese un prots de cutanare[eIntlestas) ta matera anor [nica jentru a0 sbordona pte aubictlu a genera canengteres {iverson fenomense et) intr (oma) ma tebe of repre ‘inte adeveul sb forma uni simpla tabu (chip) (te) eh teed, hed migeae, sumenes seek genie, saoi mate, wo gfbd abst deca confine In en fie contradictie fenrte paternied. repel (pen intron oma} cont tm femutaten i cevtitudinen cy cree eetz3 Imereu aceath contradicte date gindive gi obec) gto Bewie meceu" Peitenta models dialectic ¢ coninnata de comideatile ~ vet ficate experiment — de ordn peactic ale epistemologalas Joan Piaget ‘comers ce i indreptAfe: ak stabuea dows palee ale intlgente ‘ cunoaytere presemiotck gi una completatd de fst representativ, ‘rina exacterisindies in nad fundamental pe niernferen sublet ela (upto, ccspiratal,eliinare, et) pe care now aticutl e fnteeine cu ambiental (corpal mares substitu Tafa prime ind apo! obiettetacon)urdtore gi chiar pet ale propel corp) att de tipo subect-obiet, edi mu exist diva iocepat instrument variate 4 shim" (p12) com arf, Dundoar, percept coral sugar inter actoneaed cu fecare object din jur in pate, printno acfiane sever EV.T Lani, Cotes flsficr. Ed. pois, 1965, p. 164 1 Joan Paget, Episealgtagenatica 199) vom./ Daca, 973, PREFATAYI3 smotore wo generis fk even comings” diverse actin af legate {neve ele Acesten spt -coordonate inte le i flecare constitu un ‘ic to lala care leagh iret corpul propre de obit (ope, pital, pveatal, ete." p. Ms care coined epatemologal — formeas ot iat, singura 1or refevnns comana g constemta nu poate 4 decit compl propr, de unde Tsai © cenrare automat pe acta, gimmie conpent&™ (bi). Prin repetata refacere a unl gest (simllare reproductiva), prin re ‘noagterea une situa fasimiltes recognises), intraducrea ai aeling foblet Inout scheme dere (obec, de pl de peat ah ear produce tun suse: asimilce reeiprocd)cimpol neiferentiat suiect-obectincepe tte paritre [nee 19 2 ant actnnte primitive cep, me courdonere inte ele, pak In contfaicen alt conten! inte milace sot, care caracterizara actele de ineignta.proprios8" (p18) sugar Incepe st se uth sort. actianio sale psesoral une scheme de acfne (Costrctaraioternt a setimior”—p. 20): simulta, obiectl dobindegte (© varecare permanent spetio-temperali, Dar iu patem vorki ined de Permanente; conten lor @Iabll 4 ,actol Deeeniea sublect & novendscnulal ve realieasd prin waturisaeea futit emotice in genre, vizvorth din propels iitaie (condo sensorumatce cea Tal apropath de repeerentage, fad i ate)" (21), ‘Spas Piaget Ajongom asteliace de al den plier ater, oa terea proverb (event ace comin) el paler ete etalat (ees preopertors, operator, Wem. Ne vom insta. Mol ales cB dscurel I Piaget 08 vacortimpresia arf aninat de um ouecare tlotogtam ‘tian vm eatecaresomnerusn, tery expla deat, acd ne kin our Inera capital operate Iogicomatematice ont peegiite {ps 65) go ta nivclrle wowori motor, edie lor we aft coordee le gener ale aelualr(anceivne, ibook, conespondente)” (P83) Alte! spus,concasterea lopico-matematicd ate profunde lin organce. Dar iare diverts paliere exist devmebirlcalitative cates int rlicest ‘xplicitate de epistemelopal genever: ni se pare de asemenca ch aa oe fit sicion asupea sls Haul ~ scent imtrament social claborat {stoic ~ in satel I condita conceptual. Teoria I Paget tree com peta M(PREPATA [Nephrtsind tere genetic, aX analisim modal In care coil fs Anewete lite, proces cu hare oewreanatomice in care engramee cee bral ale wor tani eit aint pune In covspondent co engramel wor stroetort ngvstie Triatea gi fn tpol wceicet Kagristce, sagaral interiors ‘nite experiene trite priate suit de engamisr cereal, de matics fisicochimice a macromolculdor. A,R.N, Holger-Heyden? = demonstrat ‘0 molecu de acid ribonucleic este modifica de tecres unt falls fe fceventd modula; cum ua neuron produce an nama relat re de ARN. gicum fecare AIR. posite altel matical, ests un newon paste partici simutan lami tulle crete. Ficareexperenth st Thectetu preace wn ast de creat specific, pe care Rarrt il rameste race mnbsiguedémentaire” (p32) sa metacicut”ycare este deport Snel experiente miniauezate: ramet meczins x suprpn sri de alte ‘cograme rerutate din tntviorzares scucturlor verbale. Evident, baie presupun 0 facaltatewemiotieg, dar aceasta sus dervath det du mdivra fn care extd solicit: exterioare, Engrataresstoctariorlingvitice i face pe itral subiect st rableacl 0 coespondenfs inte actvitaten fauho-vecba cen snone practical ace ak corespundl tar eperen fra ean eter exe Kar ac in rk ee Dar si mergem wai depart dece autor iat. Sb remascimy — fap fundamental ~e8 subectl snteririzeach na caine Hole, ci sintgine complete ine formate”, iormate de © gramaticelabirad soil 3 fare corespande unas anu stad de deavltare ad respective coment (Consecina subiectat spare i clip i cre ih alias experenta eit ‘rin pila oferta de aceatgramaticS, i mama prin eu, Mai we posta 7a fl constduti-g momenta jdiat umator clnd tse vor fuemza © sere de cunostine detaingrstice depinsind de deschiderce. pattie: ‘operational a gral socal din case face parte Usa farnie, de pi enteral mode {eureat ast} proportch miimale: P= GNEGY Th, J. Barbet, Les baves newtoanatomigucs de ls signifaation dans fe Tasage oral si. Hasson Canevey le comprebenes det ma sag era agagera delatesrees detach Mo Se en edge Wal ot erates de lage, fe abc tae of mec rac”, i FO. Sea eee eciity and belgie! memory. Cambridge PREFATA/IS 4 se furnisnst aadar distinctia sbletfbiect. Slotem ast obliga sh Sunem ch subicetol pare ing date ib: cet daar tm fomblexd [ever (9 nal general: entra ch ma formazan sinter este fect principio coordonator care pica sugars. In aceart perpectv fori Tal Lacan care exultlpterendiacorli 9 Wmbajul, oe pare eoweit de pertinent. Sk clectatin agadar ‘un trea. pin stem ‘Shai infanolai (=e are ma vorbeye i ecarctrisicho econrdo- ace metre; sugars percep in me neonate corpo Iragmente thes fragment, coe ce rece nl serie de fantaste © pai cor Date imbwcdti, Tocetel cw nce, pink la ist de 6 Wonk se dev nel o atelgentainstromentalt” (corespunzateare schemelor preverale Plagediene) co vrinare a alnetaelor schimbari cu ambiental, Dar ioe {Gyr IB oem pre In etn fenomen crcl ia prep imagines feflecat in ogling ca sage oe dntficnwdentcare pear eae ‘To infelegem cu feanaecmare preonh in subnet sn momenta cae ‘sw smagine” p91). Sb resem in ce const Im primo rind in pontten dea isting de acm inainte ook resite ale ambientla realitatea, pe de «pute, 9 vfletaren specs fconistent material, pe deat arte Hate vor toca de astratce fetid seiotice, Inal denen rid im fap Snug species ag orp ugar doch pink acum era wn corp Snbucatfi, traitaten ar ete oleit8 de imagine ae rSfringe asap corp Hl meted Sieara devine wn tot, De remarcat o& Inceures corpalsh propels are ‘rept cash wn ce exterior cea explicable alta gra de prea turfie'» nye loom pin apna chamienrl oi speci ete extrem destrocturat cata Dat ce este aesthintasine specular? Peal rspant> aa seat fieant, Sora formraztca propria’ sag on am are ele semi cate ge mages vsemnsicasel ot aya cam amnion tain intr wat alle (semifict, wconepte). el 78 sutroduce gai i continual famert sagarambiest, weit stable: sygaeal candied (indi, cel fens e divat, imbues) obec. fa a dole Find mayineserni- ficant consitie penten sugar un program comportimenal. Sa obsereat ‘Sueurand are iro locate, dep a com ents 111, Seal, Coll. Pens", 1971, elie ce rela esenial AGIPREFATA 4 fa momental idensifeel, sagarl — repetim: incomplet anatomic — Inceaec st blind ponia verticals aniipind Kinga care of intr tl semnktore cele ei ine acu Sa rae a fata ogline: atl eas mama Imaginessernificant est wm rol pe care sugar il aven de jut. To al tein vind, on en elemental sistemeltnimboie. care ae, dup com ‘im, o-exisentd supe individual; sail opin, pune Lace (0. 30, ‘ste manifestarea exemplar a flue fn care cal (je) a precipi into form ce preeis8: matrices mbit (lima: numele prope, nanle ‘titi in earerlal pe caresnbiectul va joca ext iwi, cae dela sapere, Aceastd matic ¢ loc convent! stint oe in care apa Alimensisnen aderull gsi a eror, Simbolel arf gud, moment ti alse, introdce im acta oconventie semiicantt ce pe reard x douk alr (0.1), Alte spus, It introduce pe Parmenide ~ st comitocl in sui Lacan nu vorteyte de Pasmenide: vorbeste In schimb de howanelys (U1 p21, Keamintind wit Iot Asitolan, saint eeor dowd sexe, sulting iy elatin dafansmam (acerta dia un find ambiente satu, complement sianatomic) in eare cele dood element forme tun tor sere" precum oul grated enuatt o faed aparent grates Spargind ous ace Onl, dar gi OM (I. p21: Prin despriesen Gambit, prin ideatifiarca ew imagines, sugar devine om, cups vn el ogvistic pe caret jc ini x evident fn me: dar ant farm propria reaitatebnformt entra cS nestractratl de it) ‘let numa ke acan rete cae corespunte sow renin. Apae si omanculs easel gues canzaltaten smal, contacto Stintre cle 0 tis, tmainaet aot de tampon format din ravine pr salizante ale invariants leit de simi: corpal, amie din vo fille, actepfile particolae date vrabulele, amumite usm” (x foniut) ate imsimbolide capareadectie acest a els (0p. 1X — 137, Topic. maginarat ar fi, agar, decaajul existent tate reatiate irate ible, ate om ome Ne pte dei de aco ov aceasta, Co sing neva ie: ak mai itera nit opin ek fenergvica tacanland. Ssw com spune fon Vian (release ly Fre ctrebuie =i admitent el: comings, soconptientl, 80, i, APH, 00 Sint nit forma, wie) lew", ct Iuerun” ei dage apereper fa, Iaghetatt a ance procs pubic in devenite, ee se mvs we strt aren PREFATA)IT 154 dispar exctosv to procera real tnterpersnale,Fhiitate acestor hotunt este sngora garantie a mentiers valor lor operations” Sntematisind cele spas, finind sama de convergente i de diver ente,avind In vedere totodstS y imperative! format de’ Ton Vian Siungom la urmdtearele properitt Gf na exist Sncepatarésttate ek pene sobiect, nel penta obec: 1b infanenl dobindeste fn cura sehimburilor cu ambient osname fnicigen instrumentals; acransintaad operatic « coral deo ceextrior (sta materia); inteligenta prevertal are des dost compe tonte — waa vertical (emantes, celled ortontala ental) ~Prims Ataermininda fe cee dew dona f= infanvl obnectl eH coeat sot (n}omsintent (transriem anil (consnteata actual” de care vorbete Phage) rei bes 8 nanan ear 9 mnt nate iter feo tatrcensimbelih (2 chee component fndamentalt este nhs) ‘lon! canner semoiiante: a dominante proenlor representative prin care tava concreti, membvi ab une formation gistieo soca, fe apropat (ga atm ae au taasormat) restate obec tek are um caracter strc (i, exprimind dnchideres,pratc-operatiot 2 grapol, pi stttiona (i). pentru c-e sopravmdidaal ea © pent Imomenel ape Adertel (eae tmp ce experientele indiduae f= regs. practicoperationaléfomamentas (in matrices Istoriceexistete) ete principal teria exch: © peopoatic mu pee ‘firma simian wa Tnerw 9 coatraril aft, Matrices memnien nt ic propose bine formate” tea pie pe ella ca imeceptaie. De Pilla pe aceasta: Subic ¢ (in) consent, pe care oa gcoreta” pont fb bard, eeltnd, cen ce so ae pos late parantere pute fal ftblaTecard; se pe atl sul bard aera slice real weeoit 5 constitu. Matriea sau nega = pace in tos guticil abstract fem, on rl pe cave mbiceal nal ‘Murad te patti, Dasa: 993, 9.1. inde neon mod eu total sesuveran™ Engels. tu Dakin eds PCR, tote. NSPRERATA 1 — dialectic, negatinnegatil nu tebe prvi ca Incemenire intr laberact engl fa mabectl coneet un ce Timbopitinds-; acest altceva imbogtit« ‘maginaral: 1 maginarol «agar contemporan cu ral cea: said ‘ch pineal inflege sm model al eal obctive gcd ele mate {ic civerele dscrsuri prin care matrices simbolicd se actual, Jocol™ magna econsitut de ditrsanite modells (om concordant, spa ‘Sheets; exth aleve ~ deck i model — abot, ct da ret? ‘oat, ‘Si incheiem printeo inercre de delat: simapinral ¢ wn prods at procera diate de svedechinare a semantiomadas Bie pibloge fi a Logicadeedrast, Compact paradigma parmenideank gi con terastieant edern ch tw exit pntbiltate de aepee, cen din weak i sngura care face oe Smaginaraul, Mah ale: ea 0 conte pe prima ca moma [notat de oe Pit in peopoitie pe cave a eu sugerat). Paradigm heractean sick Imaginarl dept lict posi al uae teori, Tebaie od sti post” fovea facltair, deh dach exenfa dakeic exe eortaarea degbians {nuda tamara por componente, 0 gaowcogie dalectcd Hebuic Sulzer pe fica, O trae completh a smaginruli dito pespectit Shrct datsicd nu exist inch (neo ofett poate Durand); vem ince So artim analicn dwd dicssui plat recente ce as dept oie {i chore sex atibuit leave de wxemplaritate:uiscara ak Saree 9 et 1 Gere dela yoo te exist contin alean ( compat smagean tres” (3, Sati eer di igoarn Pe care lantopelopt cxistentialt «vein fn faa inasioli™ nabicta ia feitemrestuath de detent cenit de tp tain. Eber ‘opus Head le conse contin ea iatenpionalitate cs 4 pur I cig foe eel eres wes vase ones ae eas eters terse cele pas Nome She a (MCs es 7, PREFATA)IO fondameatale de ponere a cbectulul: tera existential (realizants) ¥ teza jmaginant (iealleanta), Treratvd, cooing trebole a4 punk Ima ce ‘otalitae sinteted; text sealieantd: Tomes en, ce ar avea dept corel ect na este, Dar pentra aceasta, conptnta treble of se extra e Noe din totalitate, com ce inaamnnd ch pune Tamea ga 0 neantiza © fat ge acelat fers” (p. 94). Teen realtant e totodat tera eliza. far decree complet a rele sbiec-obect ar tiebu st cuprioll poten Proposfi, ropate dovd cite dows Intran cuplu contaditern: (mes (Steadicam ete), (amen ma ees snbietl ek}, Deserire ce relat pein non contradiciei: deserereheracitean, Tagine! arf agaisr ibertates pe caze mic au de @ ma raporta 1 tame fafa ft Sct ea s-m afar ca ntti absent; absent ce do gla (et. pp. 489) nel ca un a fost (care se reserle ca un este se~ troetat de conpiings pe vena” tmpul), suet cx nn ea fs (tamer Seles aneste, proictat de data aceasta}; nae sel memore, ne predic fn alle, pe ace o glade yo pun ca totatate ntti dese care opt cnt Eels apare, ou rent, pe fond de wa ete: Itea« doar (patio gto) Aga teebule sh otlegem una cin definite imaginarool .acet ‘cera laf decare (totaltateanntetcs) « lp, wn vid” (p 359): aceasta Bed expicitare:magionrl epresista in frcare sect easel implicit treat (p16). Nu pote ft ect de acord cw ponte acete cl Docks intr ateal etc yee maginant dara ede ott com ae comport practic Sarte fat de imagine, aceait orm” (ps 38) concrete a cng fotos imaginante ‘ca Poreptia, ca wrapoct” wcowytions” (ch pp. 1520). Dore Pecephia e oriter (il Inorcard (4) wn oct pus ca ere (i maginen © conobseeai i) spontand (a) 4 whet odeet ca newt (et pp. 2138). eterogenitate, putes, absoltd, Obsecta-in magi pare dintew dtd: cuba magna ace dieu hep gus fee, sa se rfl aginst o gle din capal cult i ovict bar comerpla hat alla mic in plus. Sau cam spune Saree” imagines © aa act sitete ave unyte elemento oatccum reprezentative ea © stings (saior) consets eimaginat" (p. 23). Sint neimaginsd: boserlian, Sartre presepane © flare cei e imediat prezentd, care nu ve mediaed, ne exterior Intro materie cazecare: care pate exists In stre ier (p 116) 1a timp ce cunoajterea snayiaants © leatt ce 0 wbtants representa, ‘Conecinth:ymagerc iain coimidecu degrade ange le saoir) 20/PREFATA (p. 138), Vedem com de In an model al contingel ca dout componente fndamental, Sartre ajunge ab afrme career el moult: adedrata Congas cea relizanthy imaginary ¢ deit wuplment degradat 1S degrada, 0 fantmdie @gindisi pore in alte sebstatiale ale Lo- ‘Groriler, Teoria sartrant ¢ revorbith asi de paradigm parmenidea, ‘Contra marion opfunl le mouoi mire yipiie™, epstemologia tei Bacelard eo epstemologe cu mbiec cenosctor; co un subiect canoe ‘ator intel in pranieal inc de intereve non wince, Samy mal fact, restinfice, Hachelard scndeass sbieets, contorm anion lowe jngene, inspire vflet, Anima yi Ansma, Spite e 0 instant supra, 0 yfacltate” regalo de constraire a lumi feite de ‘onl codificat yi poate fi defiit ca wn ct satan erea proearn Ne eaperientes Rationalime np. 31) sigurosonemate i reglementate te Coletiiate. Din deriere reese cel poate fi asiilat ex amatrcea Sims tenniand Cit despre sie, ole awtanta convngeritoritine, ‘epnidor generate de salsa yma al peespie;e ew fenomenclog Todimentae that in Snteprindeven de apropriee a omit propria = Inirmtratorkaletiva, lar contontal aa fumes aga can ape ea WF {tention libido-omatice: magick tonwrant, conerete, evident insu generalizate Yack af supase specail uel onchete de valiare SStisient, Acres dea dows Instanta simatic bio-psic Cele douk instante Animas st Ania sit compestive: pi cscesra sa intereme pea, neta” eam obtacl eaten. sabes pistemic, Reval ncesitate relies sale printeo seshinit pibanalizre {pruportie care ines pstaralirdortodoxd at fh consderath dee a= Fanti) wn materia rational © pos det peint-o plemich aprich St imagine prime, PolemieR oiciodstderminata, nciodt®. definti, Intra caongtere man nein, sacronie deco indefinite de Tek Le Niwot pit scietfigue, Fee tea, 1994: La Formation raps icine in. Pasar du ew, anaes 18 Hae apes Covi 104 La Tore dex res bela wit, Cort, 948 Tortie vere da ron, Cons, Dak: Le Rationale appli By EY toto Er excelente stay a a Vale Tong, Spiral ic ster fw cinnea to. Haksand, Ea Senge. 194; entra problems Roth cea i pp 255310, PREFATA?I In aceasth dulce torterace” a rubectlut epistemic (Fe, p. 102) ‘apare cen de tea instanfi:cunoaptere, eu cele oct fuse, ralizanth (epecfinre seth .oplntult) gi eealieant, Lacroile ne sit suse de achelard ait de tangent, dar ne indearnt +0 facem,.Se ven In peeve ‘a magia hfe doar facaltaten deforma imaginiO,eae mai Sega tessa de a deform imagiie forza de percepie, «cai les facataten dea neciter de imaginle prime, de te shina” (air, p.7 J. tae fal nie afadaeIdentie cu semantianol valorisant al bo-pubica, Sie otransormare radials acestua,oeiberace dee el pariiph ast 1a polemiea ding de yap, de cdr parte est, CS el « complemestat ffi realicane, tot Bachelor ne-ospane ind introdace concept de rf. Grea ne pare deep wa concept eset pestra infelegerea Pio fogies mane. [.j Dap wot, unitate imaginaatd e un disele al meer zatorante, Grela e cen cae ponte fateadevdr da imagicatiel tater txuberanfs formelor, Ea ven cate poate transite lmagiatiel formate Dogan denutatce materi [a] Fit 8 propane © metaor, © neceatrd, sien ei avatars panel acti ideative peatra a produce fo oper postich. Arta mnturdaltith” (Haw, pp. M5). Coneluie= (pre {otipal onopminetee me avantal (complet depslogza|, ofl ator (excl pihologe), ef jomal itera” (som a eneditatiet expres, sama a ei gia wut” — at, p32) "Porits propoxtt inte total compte cu paradia heraclteans a care nai conta total Late tore ald a iaginaral, Exp catia scm i taped Bachelaed prea rk nc critic pede-conce fengian de dna (cae nu are sich acoperee sinfieh: ene motel entra care intemal li Jang nu fi gine loc in dinctia nets). Sa um spane Vane Tonoie: yee aegijatt ia intregine infrstractara bo fogied activa a sbiecoto epistemic precum gf senna exinteafal al al cunaagtri" (p28). Este motival pentea care Tasinomia imaginsor pe ‘are neo propane [intemeatt pe cee pat elemente acral. paint fecal apa) eat ca i inten arbitra orice de sedustor arf dscur ce 0 pour), Clr pe care epintemologl le dedi imaginaras au in Primal ried o valare lection: cle blips cisitral sb adopte fats de Imagine 0 titudine non devalriantt; dar nw poce i indemiod on sistem rational coeent pe care at se apijine.Imaginaral rhmine la elo Droblemt rh format put Hi aie, ak oe ae invest de dace I Gert SSOCKATE: Dect 4m oot cate mu tle (nistd pret adevdrate chiar cu pire 1s Tuer. pe care el au le ley tu? MENON: Pare nelodoeak SOCRATE: Deocamdaté acerte pret au A towobi oaginela, hier cind exe Sorba despre ceea ce nomi, fa sod roclan, fer, nteamnd ste rstrage josttiel supreme, pe care 9 aflam tn ‘incl intel oaste, Norma aga (4 socoteald expre cra ce poste ft sceasia tn este de ajune petra 4 sficn tn teria fterdietie: © de ajune Pentru ca en sh mi absedones ey ed INTRODUCERE LO antvopologie flan te sonal eat nak lrg, adicd © cunsoplere emul aid pe asain diverse metode fl cre atin ee ne be ce pu fw migene ad oar, pret avs ff ita la deste moatre Det dnenmetl soup fe edsca tafe Imaginile de ,treiparale Gindirea occidental si in special filozofia franceza are Grept traditie constant tendinfa de a devaloriza ontologic Imaginea si psihologic functia imaginatiet ,,mesterd intr-ale cromii si falsitati", Sea remarcat }, pe drept cuvint, cl vasta nigcare de idei care de la Socrate, trecind prin augustinism, Tcolastica, cartezianism si secolnl Iuminilor, ajunge pini 1a findirea fui Brumchvicg, Lévy-Bruhl, Lagneau, Alain sai, Valery, are drept urmare ,tinerea in carantina a tot ce considerat a fio vacanga a ratiunil. Pentru Brunschvicg orice imaginajie — fie ea si platoniciandl! — constituie un pacat 1 Gundert, ayite ot mitapvsgue, BI INTRODUCERE/23 fai de spirit *". Pentru Alain, mai ingiduitor, ,miturile sint idei in devenire", iar imaginarul e copilaria constiintei® S-ar fi putut nutri nidejdea, pare-se, ea psibologia gene- rali si fie mai indulgenta cu imaginatia, Nici gind, Sartre aritat? c4 psihologit clasici conftund imaginea cu dubletul mmezic al perceptiei, garnisind spiritul eu yminiaturi" men- tale care nu sint decit niste copii ale lucrurilor obiective. In ultima instanta, imaginafia e redusi, de catre clasici, Ja acea zond situati dincoace de pragul senzatici, $i care ¢ denumita imagine remanenta sau consecutiva. Toemai pe terenul acesei concept uni imaginar devalorizat pringe Hidicini asociationamsl § fort laudabil, deagur, de expe area conexiunilor imaginative, dar care paeituieste, prin fceea cA reduce imaginatia la un puss state 3i Plat, iat Jmaginea la‘un amestec foarte echivec la jumatatea’ dramt- lai inte ‘sliditatea.senzafiei i puritatea ide. Bergeon? ‘dat prima lovitura hotaritoare asoeia{ionismului, desehizind noi dimensiuni in continwum-ul constinter, Tots Bergson nu elibereazi complet imaginea de Tolul subaltern pe care 41 atribuia.psbologia clasiea. fntruct la el imaginajin. se transforma th memorie intr-un fel de socotitor al existent, care se deregleaza prin caracterul compensator al visi 3 se regularizeazA prin atenfa perceptiva acordata viefii, Sar tre insi remarcd faptul ci mu se poate confunda imaginatal cou rememoratul. Tar daca memoria coloreazi cum se cuvine Bruoschvicg teria de mis, Mtge dbs, p98 5 ln, Pine ions fel teas nt gon ch Pritimiains & 2 molt. Hinge pa nas coi ‘act dup ateie ide le opin Iefertor ia posta, clase cE Dewartes VI-e Mediation, Inexputsls Pasa, Penses fag, & site Brung: thane" tmsens ow mapa, Ha ca) er Pfaapmatin cp Spay Rg! wie P Sarees 'Tmapination, p. 113 gh uem, ASEH tae Beit ln Leyte cars comin fin sede eur nation H. Melting. Hogue ne pope Fonds vas Fenponence GU Sartre ope, p. Als} um. 38: ck Bergson, Many t Meme, gpa Th ps Tid 9 timc Lacote, La fonction de Fomagination p46 wm 26fTRODUCERE imaginalia cu reziduuri a posterior, nu e mai putin adevarat Gh existh o esen{aproprie a imaginaralal care difeentiaea Paden poeta econ a ronal sat monorail. Mista 0 Jacultatea posiilulud pe care © necesar 0 studiem cu alte mifloace dect introspetfia ergsoniana suspects. In- tuna de regres, Nu vom starumat molt asupra critic {meinice pe care Sartre oindreapta in aclai timp impotriva feoret clasice a imagini! miniatura impotriva doctrine! bergsoniene a imaginil amintive', reprosind ate uneia eit dlceleilaltecdyreifies” imagines si distroge astel dinamismul onstiner alinindui functia principal care consta mai de- frabi in'acunoagte dect in a A: Fara indolla ca pietrosiele {Gr Taine au fort inlocite ca nijte vaporease noguri vi helneetata transformare, Dar acete neguri nay ineetat prin deeasta de-a mai filocruti E cazul acum #4 ne Intebim dace Sartre din L'Tmaginaire s-a tinut fagiduiehle critce din L'Tmagination Pentru a evita yseificares” imaginis, Sartre preonizeazi metoda fenomenologies, metoda cate prints avantajul de-a hu lisa si apard din fenomenul imaginar decit intent de Dirate de orice use de imanen(a Primul caracter al im Einil pe care-o scoate In evidenfa descrierea fenomenologic echenesteoconstin, cde, drept urmare, ca orice constinta, inante de tate, transoendenta Al doiescaracter al tain care diferentiagd imaginafia de celelalte moduri ale constin- {ele cd oblectol imaginat e dat imediat ca atar, in timp ce Eunoasteres.perceptiva. se fortnearh Incet prin aproximati Sinan succeaive de contact. Numai un cub imaginat are Uintrodats jase foe. Agadar observaren uni atare obit fin imaginafe nu ma Invatdnimic, ea nue la sem. orm dec o sevashobservafie’ +, Devac” remota de indata Un al 2 i, Sartre, of ip 7,62. 68,894 ur Ee cine tah 3 Ch ttre, op ees p68 $.CL Site ope ete p46 i Lmaginar, ps SG Site, Cmaps B18 1 Gh Site, op aly porta acl de notunea de mene compl i Als riod dard ah dstigg® rex” peteepty defen s ‘Se copnists imaginion Ch Alain, Prdimiiaes, pet, 90-91 INTRODUCERE/27 trelea caracter +: congtiinja imaginaivi ti pune objectul Chun neant"; cel ya'nu fi ar constite categoria magi, een ce explich eel din urma caracteral sur ada sponta ‘eitatea*sinaginatia sare cu upuringa peste Obtacoll care © opacitaea Tnbortoash a realli perceput, lar vacuitatea {otat 2 congtiinf corespunde'ulel totale. spontaneity ‘nal "imagiarl onde sae lan fe de ia intelectual‘ nematfind det © cunoastre ‘dezamégic, sdracie esentiala". a me Degeaba incearc Sartre, tn capitoele urmbtoare, sk fack un secensAmint complet al fansite main ™, au va reas SP impidice ca Sceatta st fle privts altel dect cao foarte, Stra robedenio mental iar ca cle tee pir} finale ale cri nil salet, in care abandoneasd dealtfcl metoda fenomeno- Toga, fe altceva dect un laltmotiv al ydepradari™ cu- noagtei pe care o teprecinth imagines, In textal psholo- ulti revinfa78 tncetare eptete gl apelajuni degradante® Imaginea este o inbred a obiectuli sau you e nicl mécar @ lume aitealoai, imaginea nue decit un yobiect fantom, sfidurmiai tout calle imaginal nist decttyneant”; Sbiectele imaginare sit suspecte"; wv factice, ince Ienit, scolasic, Incetinits, care pentru majortatea oame- nilor nue det o solute adoptats a lips de altceva mai bun, € tocmal cea dupa care jinduieste un. schizofrenien-™. To art, aceasth siricle esenfiaa” care constitu imagines 36 manifests Tndeset fn vis eamind totoata foarte Tealt cu eroarea in spinorism™, iar imaginea se pomeneste stil din nou aft .meyterdnteale erry cla meta ‘deni clase, Mai mul, ral imag in viafapsiicae redus Fh Saree, of. ct p23 30 Se of Se RS 56 Se he tare 9 op en 2, 8581.4, arn 174179, 91, 189,186, 18 190,208. 314, 33 arn 0p. pe 1 Op. ce, Boo, ‘2uMTRODUCERE ta celal unei posesiuni evasidemoniace, neantul dobindind tin soi de consistent smagies” prin caracterl ,imperies 4S copiiros ® al imaginil care se impune cu indaratnicie Hocihi. Pina la urma, 5 intron mod absolut: paradoxal, Site, In concluzia sa, pare si dexminta brose dualisml — pe care ge straduise st stabieasch de-afungul a dou sate Ureaee! de pagini ~ intre spontaneitatea imaginaré st efortal de cunoastere adevirati, yr revine la un fel-de mooism al foptoslut, Departe de a trage concluzile logice ce. decurg din negativitatca constitutiva a smagin, se margineste st Confune intr neantizare generaltafiemarea perceptiva su Conceptual. alumi ca qi fantesiliealzante ale imaginafie\ Conslnta reales congtina iealuli se reeoneilazd pri procestl general de neantizare; iar Iucrarea ajunge Ta uri Toarea conclusie banali: Aceast4 congtin{a ber... care lepagete teal in fiecare cps, ce este, in fond, dact wu Dur lsimplu congtints ag cam se deavale sey in cog Reeasta afirmatie eurmat de un foarte contestbil poser ium constitat din nigte consideratitestetice, ip care Sartre tela teva irealitais arte‘ tema Tesentimentulul {mpotriva poetic Autorul lucrarii 1'Tmaginaie ish aduce aminte Pe ponegeit pe Baudelaire, ca's pe Camus gi pe Faulkner *, Sarte are merit incntetabil dea 6 fut forta desere fancfionarea speitica 8 imaginatie$s-0 deosebescd fet eel putin in prime dows ste de pag’ ale Inerait — de comportamentel percept sat tones. Pe mAsora inst Ce capitolele progrestsz’, imaginea si roll imaginaiel par ase volatliza sia ajunge pina la urnd lao totals devalori- date a imaginaruluiy devalovizare ce nu corespunde citug de putin volar efectiv pe cared Joae® imaginea In domenial fotivatllor psthologce i cultrale, Pina la uma, critica tusi de Sartre pocitilo clasie in E'Dmagination,reprostn~ dhe ci ydistrug imagines" cd ylac 0 teore @ tmagizatck fara imagin', se intoarce impotriva autorutl Iueririt LT finaire. Intradevar, a afimia in acelag! timp imagines (OP ef 161, CE Alin. of i p80, 40,48, #. Seite op ee, po 2th 3 Opes 200 unm CL, Sartre, Radel Staton, Le 7 INTRODUCERE/2S ‘este realitate pshicd certs” gi ci imaginea nu poate fi niin BAC dune Wedettio inducqle a feptelor de experienta oncret, i print-o ,experien(& privilegiat& al cArel seeret Sparfine aga-sisei fenomenologit psiologice, ni se pare con- ‘adictorius Ne putem deci inteebapentra care motiv, tn Cele doud volume ale sale consacrate imaginalie, Sartfe & ficut in agemenca masuri abstractie de imagine. imul rind, considerim noi, dintr-o incapacitate a teeului despre Baudelaire de a seszarolul general de arta si al suportului et imaginar. Insist arta sar- triana oxileaza constant Inte jocul abil st nesemnificativ al Comediel bulevardiere si greonia tentativa de reintegrate to- {alt a real, in care regasim un hipernaturalism gen Zola Uublat deo filozotie in sblul Iai. Bourget *.Niciodata frta nw e considerata drept o manifestare originala a unci functi psiho-sociale, niciodata imaginea sau opera de art nia e luati fin senstl ct plenar, ot totdeauna considerata un zesaj de irealitate. De-aci revolt caracterul adesea neau~ tentic al opere! romancsti i teatrale a lui Sartre, care © ‘ind o stralucita pastisé & teatrolui burghee sau a romanulei Smerican, cind depageste grea! cadrul estetic spre a ajunge pe malurile interminabile ale pedantel descrien fenomeno- fogice. In sit, st estetica sartriana este cvasi-estetied ™ si mu e de mirare'ca un autor atit de opac fafa de poetica a Trecut im aga misura aliturl de esenta imagini. Sartre inst, credem noi a facut abstractie de imaginatie mai ales pentru ci a vrut_ si se margineascé la o aplicare restrinsi a metodei fenomenologice, ingustata de solipismal psihologic. E intr-adevar paradoxal si porneyti la studierea fenomenulai imaginatiei 42a a gisi de cuviint’ si consulfi ppatrimoniul imaginar al omenivi pe cared constituie poezia ¥ Sarte, Lctmaginaion, 138 # SST aoren Baw YeanePant, bn Table rood Uebroace 19 f, de acta ts pe aH. Boanet 6 tce ete wtare fem, Rai oman aie 28 ‘Ai ivordonenn oper, ark ech oataie aiitare care 0 Aoaepareash mat dest, epaties concep arc pete arta chat ct ncepind ex Lvenak cf Aorepolgic reg 8 S0RNTRODUCERE ‘$i morfologia religiilor. Lucrarea Ini Sartre L'Tmaginaire ar tea foarte bine si se intituleze ,,Constiinfa-imaginit-la- jean-Paul-Sartre". Datoriti acestui ‘psihologism pe cit de ingust pe atit de partial, Sartre pacAtuieste fata de fenome- nologie. Intrucit o fenomenologie a imaginarului trebuie inai te de toate sa se deschidd cu intelegere imaginilor si ,si-l ‘urmeze pe poet pind la limita extrema a imaginilor sal, fara fa reduce Vreodata acest extremism care constituie insigi fesenja elanului poetic", Sartre a confundat pare-se reduetia fenomenologica cu restricfia psihologica datorata angajarii intro ingusta si timorat’ situatie data, aritind astfel cae lipsit de acea modestie sistematica pe care Bachelard o cere pe drept cuvint fenomenologului ®, Pentra a putea ytrai direct Jmaginile", trebuie ca sh imaginatia si fic indeajuns de smeritA spte-a binevoi si-gi fac’ plinul de imagini, Caci daca nu con- smfim la aceasta smerenie primordiala, In aceasta inijiala facceptare a fenomenului imaginii, nu vom putea niciodat’i realiza — din lipsa elementulut inductor — acel ,risunet" care Constituie amorsarea Insasi a oriearui demers fenomenologic * La Sartre foarte curind’ o psihologie introspectiva. devine precumpinitoare in detrimentul discipline fenomenologice, al voinfei de a supune ,experienfei constiintet" patrimoniul jimaginar al omeniri. Foarte curind constiinga, care nu mai € decit ,rezonanti" tautologica, se epuizeaz’ si, chiar de la pagina Saptezeci si sase, Sartre! paraseste in mod deliberat fenomenologia pentru a se deda unor ipotetice constructii explicative. In realitate, numai primele treizeci de pagini ale Iucritii utilizeazd descrierea fenomenologica, urmatoarele patruzeci si ase nemaifiind constituite decit din variajiuni pe aceeasi tema descriptiva a ,familiel imagini se pare c& esecul sartrian in cova ce priveste deserierea unui model psihologic al imaginatiei nue decit cazul limita al demersului general al unei anumite psihologii bastarde 4 postulatelor fenomenologice si viriti pini-n git Intr-o pers- 7 Hacheard, Podtique de espa Opie b& BOR at Bt # Shere Pimaginaive, p76, 30, 46, INTRODUCERE/31 pectivé metafizici preconceputa. Acesta ¢ motivul pentru {Caream lasat mai la urma critica positilor Denkpsychologie-i, povitiltotugi anterioare tezeisartriene, dar care pun pare-mi-se fn lumina, pe-un caz mai nuanfat, pe-o observare mai limi ofa, catzele profunde ale devalorizani radicale la. care Strre spe iaginarl, Desir, est cferene profunde intre Denkpsychologie si psologia lui Sartre. fn timp ce la Sartre, intr-adevar, imaginarul nu e descrs, la urma urmei, ddecit_ca'un exemplt) semnificativ al vacuitatii esentiale & constiintei umane, la alfi ginditori nu atit de direct obsedati de metafizca regisim o similara minimalizare a imaginatiel, ddar de asta datd in favoarea unei gindiri care se vrea valabild purificata de polwarca imaginilor . In aceasta perspectiv Existd o intoarcere la reificarca imaginil denunfata de Sartre. Tn timp ce la acesta gi la. predecesorit sii asociationisti si ‘bergsonisti imaginarul era, in fond, simbolol oricdret indin ototipul legaturilor mecanice la‘asociafionigti sau al tota- ftir mnezice a constinte: la Bergson, prototip exemplar al neantizani la Sartre; dimpotriva, la ginditorit la care ne Feferim acum minimalizarea imaginaliel au se manifesta dec ‘eu unicul scop de a privilegia, prin antiteza, elementele for- male ale gindirii, In definiti, positiile asociationiste, ber foniste sau sartriene tindeau deopotriva in sensuri diferte spre un monism al constiintei psihologice ciruia imaginarul nui era decit o ilustrare didacticd, Monism mecanicist, me- taforie sau neantizant, mare importana: imaginatia, fie ci fost redust la 0 perceptie slabita, la o amintire a memorii sau, dimpotriva, lta fi constient de" in general, na se deo- sebea — In ciuda sovaielilor sartriene — de curentul omogen al fenomenelor de congtiinta. Spre deosebire de acestea, Denkpsychologie, in prelungirea cartezianismului, se afirma cu hotarire adept’ a unui dualism. Dar fa mod. paradoxal se inspirk explicit din dualismal lui James—si din cel de care i, Bahier, Tatach and Probleme su ciner Doyo dey Dew serminga, peel, hncareh J.Ges, Pista. WA pe Bh ge Barto. te ‘Pons ats ts eceshesCeprimentates de Watt” Meo Baler, p68 we ‘Bnet Evade esperimentie de Fidlgence pi8- ce Bet, Ta Pena sans mages (ep 1903.1. p 138) ‘SM/NTRODUCERE i uneori dovadi Bergson ' — care separd ,curentul de con- stlinga", cu alte cuvinte congtiingasingura valabila, de super Ficiala colonie de polipi a imaginilor- Paradox, zicem ‘ot fntrucit ,.ginditea fara imagini" atit de drag’ Denkspsycho- logiesi pare, din punct de. vedere morfologc, se spropie mai mult de legiturile formate ale ,imaginilor-idei" ale aso~ iationismului decit de avutile imprecise ale curentului de constinfa. Totusi, ceea ce Bradley * descopera cam in aceeasi petioada cu James ¢ primatul elementelor tranzitive ale fimbajului si ale gindirt asupra elementelor substantive gi statin veme ce Wand? dsoiazh aperecpta unl sen intelectual de perceptia. producstoare de imagini, Dar mai ales edata cu Brentano sl Russel activitate spritul va ftopusi radical ,continuturilor” imaginare si senaoriae. ln tenfia" sau actel intelectual al spiritulas, adica sensul orga nizator al starilor sau al colectilor de stiri de constintay © afirmata ca fiind transcendenta acestor stiri inses. Si Sartre, dupa cum am vazut, n-a neglijat lectia acestel transcendente constitutive a consti, Din acel moment, pslbologt adepti Si Denkpsyehologe-t accepta, ca s! Sartre, cihotomia metas fizicd indragita de clasieiintre constinfa formala st reziduul Putholotc s' mater a gn Parallel acess conta Care separa din nou activitatea logica de psihologic, psi- hologit Scot din Wirtsburg, verifcind. pe rerenul intros. pectiei experimentale antipsologismul Iii Husser!*, ajun- eau la niste notiuni psihologice foarte apropiate de cele de rintentie", cum ar fi constiinja de regu", ,tensiuni de con Stiinta", vatitudini de congtiints", gindusi ipsite de imagin, 5 constitutive ale conceptului. Conceptul fiind un sens" pe are imaginea si cuvintul fl pot pur st simplu evoca, dar care Dreexista. amindurora, imaginea neliind decit 0”, piedica” pentru procesul ideale. Ed ee Prt 8 2020.4 Mm 2G. Wonde Ober fesragety a 8 ea seta Bache, 3 i, Hone, Hein, 9033, INTRODUCERE/S3 Ceca ce frapeari mai inti la aceste teorf intelectualiste ¢ caracterul echivoc al concepfiei despre imagine, ingust Epa i cw alt mal emplisth cu ct se dorete dicredi- ‘area ei pentra a desprinde din ea o gindire pur logicS. Apoi, cceea ce sare tn ochi e caracteral echivoc al formulelor si ai nofiunilor folosite ,.uind ad literam aceasta expresie de gindi fara imagini“, care, cinstit vorbind, nu poate insemna, scrie Pradines', ,decit 0 gindire nealeat imagini, s-a vrut ca gindirea Sa nu fie nici macar fnsofita de imagini... ceea ce ducea la ciutarea unei ginditi incapabile si se exercite. Sala din Wartaurg ca Denkpychologe postulens dire fra imagini, numai pentru cA imaginea e din now Tedush la dubletal remanent 21 senzafiel si pentra c& atuncl ede la sine Infeles c& astfel de imagini mi adauga nimic sen- sului nofiunilor abstracte. “Critica generalé care se poate mai ales aduce teorilor recenzate pina aici ¢ ei toate minimalizeaza imaginatia, fie ervertindu-i obiectul, ca la Bergson, unde se reduce la un eziduu mnezic, fie depreciind imaginea pind la nivelul unui vulgar dublet senzorial, netezind astfel calea nihilismulut hologic’ al imaginarului sartrian, Psihologia generald, chiar cind'e timid fenomenologic’, sterilizeaza fecunditatea feno- menului imaginar, respingindw-l pur gi simplu sau reducin- dict la o stingace sehifi conceptuali, Dar tocmai in aceasta ivinfa trebuie, odata cu Bachelard, si revendicim pentru filozof dreptul yla un studiw sistematic al reprezentarii ?” fard nici o exceptie. Cu alte cuvinte, gi i ciuda etimologiei sale hegeliene, fenomenologia psihologic& a ficut totdeauna distinctia intre numenul semnificat si fenomenul_semnifi- ‘cant, confundind de cele mai multe ori rolul imaginii mentale ‘cu semnele limbajului aga cum le defineste scoala saussu- riand, Marele picat al psihologiel imaginatieie pind la urm’, Ia succesorii lui Husserl si chiar ai lui Bergson, ci a confun- fat dn picina Vocaiarull get eaters al seca. adince, Troilé de Pro, 1, 2, p. 162 4 aches, La. Phipsdphe nom” p73 * GRR de Saonare Cone de ingudigue gendal,p, 100. M/HTRODUCERE ismulai imaginea cu cuvintu. Sarre, are avusse totus! fijist opund semnul scrs birou subycfulu” st »portretal™ Sa Pierre, ajunge pofin ce putin, in-unele capitol cu titi echivoce, i opereze o'mezalianft tlre imagine 3 familia semiologich. Pind la wma pentru Sartre imagines nue tic) macarca pentru Huser, o jumplere* netesara 2 cemnulul abitsary nue dect un semi degradat. Genea- login familie maginl” nue dete povestea uncl dubioase Atgendtie. Ops sensulei prope, sens figura, nu mal poate fin acest caz declt wh sens impur. Dat este esenial SS remarcim ci Ha), dacdalegereasemnului este nein- semmata pentru ef acesta din urna arittar,situa(la nu Cnciodattaceeas fm domenil imaginal, unde imaginea trict de dogeadatt ne fi ea In conceptia culva ~-e pit ea indy purtitoaren unui sens. ce mu eebuse clutat Inara SCnniftaie imaginar. La ura rine, numal sensu figura, fe semniiativy aguerisl seas propriu nefind decit un caz particular 1 meschin al vastufteurent semantic eave dre Teazl etimologile, O intoacere aida necesara, dincolo oeude-fenomerologia savtiant, 1a. fenomenoiogi nai Pregattd devo indchingatd desintereare sunilic’, Analoe ows pe care constfale imaginea nue nciodath tn sem See arhiuan, ce ifotdeauna motivat Intrinse, adel © inden shack teri tate ma as Ast 8 Chihsas ajuns sh defined imaginea ea simbal. far daca See i bine Sema custo dicen te sem magne, geese rma finde vede in imate de © degrade @ eunoagte, det prevetarea unl Va hick, azvislnd-o atfl din no In categoria nelnsemnatulu 7 Be, Mina, 3 Fe eR ERs toute Uae rep vot tap 1 ere fp 11 ig haa nage sil ah hai Panett cb ede dame, Serpe ee TSTRODUCEREDS Din fercire, alfipsihologi g-au dat seama de acest fapt capital, ganumie cd fn simbolul constitutt al imaginil exist S omogenitate a semnificantului ga semnificatulat fn cadrul ‘unui dinamism organizator si €3, prin aceasta, imagines difers total de arbitraral sermulti. Pradines remarca deja, in eiuda unor restrict, cd gindirea n-are alt confinit fn afar de orinduitea imaginilor. Dact ibertatea muse reduce la tun lant rupt, um lant rupt reprezinta totug libertates, este Smbolul — adicd an hormon af sensulai ~-ibertati *. Jung % in continuarea psihanalize, Ig da bine seama deopotiiva ck orice gindive St spriina pe imagini generale, arhetiputle vscheme sau potentialit2H functionale™ care ymodeleaz’ inconstient gindirea". Piaget®, in toata partea Til-s a unct Tune! Tucrae, demonsteears, pe temetal nor observatii con crete, ,coerenta fonctionala & gindiritsimbotice 31a sensu conceptual, alirmind prin aceasta unitatea si solidaritatea tuturor formelor reprezentiril, El arata ed imagines joaca tn tol de semnificant ciferentiat mai mult deeitindicee de vreme ce e detayat de obiectal perceput, dar mai putin decit semmel, de vreme ce ramine imitatia obiectulu st dee semn motivat (in apocifie et seronul verbal arbitra)”. Ping Si logicenii, ducind mai departe critica unei dibotomii Inte semnifcant si sens, au reunoscut ed practi imsposbil si se disocieze schema legaturilor axiomatice de continatal intuitiv al gindini. In sfiggit, Bachelard® igi intemeiaza con- cepyia generalé despre simbelismol imaginar pe do pe cate ni le vom insusi:imaginatia e dinamis o $i acest dinamism organizator © un factor de omogenitate in Reprezentare, Dupi opinia eistemologului, departe de a f capacitate de ,formare" a jmaginilor, imaginagia ¢ forta dinamicd ce ydeformeazs” Bpiilepragmatice furnizate de Pradines, Pruitt, 2 po 160 9h wm, | one, Tybee pinch. 10 gto 3 Re omni de mip Potique ae Pepass, po in nm 19, 227 {SM METRODUCERE. st inom i Rendamestal iteegtvieli pahice, pentru cd lege Tepe Bit aete ies. nih etek sca Bega Se Sree es ta ant GE Bac, dads Poa v XVI, 1 2G Racha Poasque de Pespce, 98, 2 Damousetes Des Mats la pense ip 6,73 INTRODUCERE|ST contrat asupra percepfiilor si lucrurilor, e mult mai tizie, Tocmai acest plan locutor, plan al simbolului insusi, ¢ cel care asigurd o anumita universalitate in intenfile limbajului tunel specii date si care situeazi structurarea simbolicd la rAdicina oricirei ‘gindiri, Psihologia patologic’ a lui Min- Kowski! merge chiar pind la inversatea schemei clasice si sartriene a siriciri gindirii prin imagine gi, apropiindu-se de conceptia marilor romantiei germani gi a suprarealis ‘mului contemporan (pe care ne-o vor insusi in expunerea de fata), considera trecerea de la viata mentalé a copilulsi ‘sau a primitivului la adultocentrism*" ca pe-o éngustare, ca peo refulare progresivi a sensului metaforelor, Acest sens" al metaforelor, acest mare semantism al imaginarului Constituie matricea otiginala de la care purcede orice gindire rafionalizata Impreund cu cortegiul su semiologic. Am finut agadar cu hotdrire si ne situim fntr-o perspectiva simbolica pentru a studia arhetiparile fundamentale ale imaginatici Simbotul gi motivayile sale Aceasta semantici a imaginilor atrage totugi dupa sine sro a doua consecinfa. Intr-adevir, adoptind o atare pozitie, Sint inversate obiceiurle curente ale psthologiei clasice, care rau fie de a calchia imaginatia dupa desfagurarea descriptiva icarei gindir, fie de a studia imaginatia prin intermediul opticii gindirif rectificate, a gindiriilogice. Numai c& respin- gerea pentru imaginar a primului principiu saussurian al arbitrarului semnului atrage dupi sine si respingerea celui 3 Gh Merion Sae'Vi, "Node, Sch. Hh p18, 16, Hr Von Scheber "Symi p24 pap AE Phles"Ee Sime, 179; Betas, Point du jw, P xealogiamal sparse lok Paget, oP et p18 S8ANTRODUCERE de. al doilea principiu, al ,linearitifii semnificantului ™. Simbolul nemaifiind de natura lingvisticd, nu se mal dest soara intr-o singuri dimensiune. Motivatille care ordoneazi Smbolurile nu mat formeaca agar nin fel de lan ‘a attt mai pafin lung lanfuri de ratiuni 2, Explicatia linear ‘de tipal deductiei logice sau povestiri introspective nu mai fe deajuns in studierea motivatillor simbolice. De unde se poate deduce ca clasificarea sartriana a diverselor moduri de imaginar, care se limiteaza la caracterele logice si sup ficial descriptive ale motivatilor imaginare, nu ruseste decit iluzorii intentii sardcdcios denumite intenfii de absenta’ nde indepirtare”, de inexistenta", Sartre, cedind © dati ‘mai mule tendintei pe care am putea-o mural iluzie semiologi teferd clasele motivafie: imaginare la clasele experient perceptive sau ale preventici logice, Nue vorba de nimic flteeva, pentra a inlocui determinismul de tip cauzal pe care fexplicafia o foloseste in. stinfele naturi, decit de gisire tunei metode comprehensive a motivatilor, Renan * remar- case deja ch motivatia mr are Hineasitatea iegaturilor nece- are", nici arbitrarul deplin al intuitilor intimplitoare, Motivatia formeaza o categorie masiva, dact se poate spune astiel, de determinare; ca ,semmalele™ pe care Saussure? 1, de Soussese ps iy ps 03; Dea fn ematien Hiner opines ‘de stones” format de Dla Stevo en Ux reforme dela Cowna ae Pr foT18 42049 ueon} nw mal plied surcetooen Tend 8 ened Shunt, si congergent in reteawa serait Stamp 10s, Com inka fermen de gaat" ca cl de sconstelatic sine teat esmincogie ae gers tit de fermen de packet fe care i oowete Leer Gouthan penta scaractera aceslavn 1000 rack aimee it de tere ip ce Som fete ianoete entra a tpt, semantics fe seflenal ie povestsea tied Nu ne mat als impreza er ita da tie eit aie eae cp Gintegulo cy intepit Sole, a Dense comologigue dos actos Sesion 3, CL Nove-Gourbay La Font der signet dans Ke soe: unin paige, op ope 308. CE nfa, peal ‘shtie, Pntagintions pO ‘Reman, Be Fovgine da gage cap. VL pe 7-19. 2 SitSiie op p10) heise compli 8 sat Jormulate teste de tess informatie: cl, Paseo, Langage ef communication [eB ton fing. de Pari, 54 INTRODUCERE|S9 te opune semnelor limbajlui si care pretint® dea .com Cod Smaltane pe mar multe dimentuni™. Vor vedes fn Sheila acest ca ca acest caracterplaridimensonal, See uspnia at lumi smbolce cate exenil. Deocamdata Sopa" Re ocupam dect de metodl sad ne Intrebam care © ‘mod In care putem scdpa de seiitatea explicate linear Heda ciden —'cown cea fi culmea? in ean inttve dle hmaginatih Ciasliares maritor simbolur ale imaginatet in categor de motivaie distincte prezinta intr-adevar mari diGeultath prin Toso! faptol neineantapit a scmantismu maginlor Baca pornim de a ebsvte ine definite prin cadre logit Ustensitare precam'o faces clascele sche ale visdoe", idem deprab, din ptina masvitay motivation, ites onfurie fd ire, Mal serioase nist par tentative de & fepuriza simbolurile In functie de male centre de interes AME une indir desu percepivd, dat Ine pe deplinimpe- fata de atitudni acolatore, in cae evenamentele per Etptve na sint dit pretexte penton © reverie imagines ‘Reston shat intiadevbr claiiarie cele mat profunde ale lor simbolimulatreliiow-tat alia: finale Iterae, Fie ch alee drept norma de claficare un Grdin de motivate. costologic st astral, care male secvente ale aniimpniion aie tconiot 9 sk aster Scrvesedrept inductor a fables fie c8 eementcle une fais privet sumace polslsay2, prin cate lor See orale cimpurle de fri fn contin omogen al imagin Tulti Fie cd in slit, se binuiesle cS. datcle soiologice ale Iicrogrupolui sau ale gruparilor ce ajung pink la limitele fropulu lngvste furniseazd simbolulor cadrele_primor- diate. Fie ch imaginaiaIngust motivata spin bl pri funcfil sociale se modeleazh conform acestortipare sncilo- tice, fie cd uncle gene raiale intervin destol Je misterios Pentru a structura ansamblusle simbolice, distribuind Ch fra p 06 wom } GE Sinbul der Traumie de Von Schubert, p. 8-10 Aepli, Let ves oie tnerpan ‘9rINTRODUCERE rmontalitfile imaginare gi rtualurile fie chiar, eu nue ean i ge Ineach stabs onl ero 4 marie forme simbolice qi establirea unitijit in dvalismul ergoontan din, Dew Sowtes, fe in stirgit-c& se IncearcS, ‘intd eg pothanaliz, gisirea‘unei sinteze motivatoare intre Plsinaile mut Hbido fq evolutio presume refulante ale Ricrogropatal familial tnsinte de & stabil o metoda ferm’, @ neveoar si anaiioam crite aceste diferite casifican ale ‘otivatilor simboic. Majoritates celor ce analzeas8 motivatile simbolice, care sint istorcs ai eligi, sat oprit Ino clasificare 4 sible Filor in fonctie de frites lor mai smalt saa mai putin Gistinctd cu sina din marile epifantcosmologice. Astel KKrappe subimparte miturle s simbolurile fx dow’ grupe: Simbourile corey 9h simboloile fereste, Prime cina capi {ote ale lerar sale Gentse des mythee sit consacrate cert, Searelui, toni, lor dot mart agtr", 2 atlelon, in. timp er nitiicle 5ase captole se ocups de'miturile atmonerce, Valcanice,acvatice, de cele legate de divinitati ale Tnfernt= Thi, de ealalime sn sists de istoria umand s de simbo- Iisnul ci, Eliade in remarcabila sa lucrare Tradé "histoire dey vaigions, respects aproape acelasi plan de. delimitare 4 hierofamlor, dar Ssbuteste ew mat mult profenime st Integreze mitrile si simbolurile catacismice, vuleanice 3 atmosfrice in catogorii mai generale; de unde rezulta vaste fapitole consscrate riturlor 3 simbolerilor wraniene, soa elu, Toni 51 sist Iunare’, apelor, cratofanilor spa intl, Dar, incepind cu capital gapte?, gindirea mitolo- ulti pare a se interesa bruse de caracterele fanctionale ale hierofanilor studile privind simbolaileagrare se polri= zeari in jurul functilor de fecunditate, al ritarilor de Teinnoite si al caltulat fertitati, carel conduc pe incetul, in ultimele capitol, la meditatt fm legitora cu Maree Timp. ¥ Rrnppe, Gente der myther: cf tabla de materi, p36 gb wem. 3 Mires Elise, Tro dhiere des religions ck tabla de materi, paz a Pate op. et, p20 INTRODUCERE/A1 atta vole pela ya sisal Viet Retreat pc crm ane sitcoms de orl dep tees ir, ceo ok eee, Ba hme ee sp orp! a uta eying apt Had aes ma otena gotrcie, pon ate maga: dn, on ee Semen a de ee a Ma pet de pea seis SAE SE et el? mart a eee, dee ome a me ae sg ses Ine mei pe, ranal Sete een eee ee ae conta tect tne ae Yop. i. p. 313333, 3 Resp op et p 253,267, 325 8 Gi Hacheard, Li hir des songs: Paychonaye du fou: 1a a es rues La Tere ees vives depot! La Tre it tse eta Salou pacha, LAr lee songs, p19. ‘amerRODUCERE fiind atit molciunea argilei eit gi duritatea rocii, intrucit ‘pune el, atit Ia introversiune cit gi la extraversi- ‘Vom adatga cd, prin aceasta ambiguitate, Bachelard fundamentali a motivatil simbolice in care ‘orice clement e bivalent, invitatc totodata la cucerrea adap- fativa gi la refuzul ce’ motiveasd 0 repliere asimilatoare Tn L'Eau ct les réves?, de asemenea, clementul acvatic se live. mpc Ta inet apa lipede neaind tay dde putin acelagi sens cu apele tulburi siadinc, apa linisti fndmaind contrarul apet invelburate’ De unde rezuta ct © clasficare clementar’ nu pare si scoati la ivealé motivele tltime care ar rezolva amblvalentele, A recunoaste explicit ‘ct yimaginile cele mai framoase sint adescon focarcle ambiva- lenjei?” na insesinna oare a martutis pind la urma cecal tinct atare clasficani? Daca, ayudar, casficarca clementara (Ste inadecvata, eae pe de alta. parte insaticienta, dupa ‘cum am incereaé si ardtm in alta parte ¢ intrucit perceptia tumana e bogata i tonalitati clementare mult mai numeroase docit cele Tuate in considerayie de fica aristotelica. Pentru Senzorialitate, gheata gi zipada nu se reduc la apa, foctl ine distinct de Lumina, morofal nue rock sat cristal ‘Abia in lucrarew sa capitala L'a ef les songes intrezireste Bachelard revolutia coperniciana care va consta din resus Ja imperativele obiective, care amorseazi teaictoria simbo- lied, pentru a se ocupa doar de migcarea acestel taiector Nu‘e mai pujin adevarat Insi cd aceste foarte frumoase cari consacrate de Bachclard celor patra clemente prezinta, datorita chiar principiulsi adoptat pentru clasifcare, 0 ant mits sovaiala, 0 anumitd sinuoaitate im analizarea motivatilor Simnbolice, epistemologul si tcoreticianel non-carterianismlui pirind in mod paradoxal a refuza si patrunda in complex: fatea motivelor si retragindu-se intro pocticdinerta pe bastionsl presiingifc al aristotlismulu. 1 Buchel, Torre et veri deta vale, . 9 # Gt Bachar Eau veg pe 86, 318 3 Behold, Terre et tla 10; hp 126 4 Cf G. Durand, Piychanalye deta nege tm Mercure de France, 1. vary, 1953"p. 613 quem INTRODUCERE/AS De asemene t loc sf Ise caute cateorilor simbelice axe de refering perceptive sau cosmice, Ise pod Imouvattsodlogice s chiar Hlogice“Acests ta ieee implist Doméal 9 Piganiel "Sal puniat accent Pe Cincloral functional q socal al mothefior neal, Sh ‘mitunlor chara ekminolog ceaat pe dierentasenee ‘entaltaf $simbolame’ eae deriva statute A police" ocupant sau de ocpat.Ideea central a tera Smeal ech cstemole de reperentid mite a expec lngeistich ce e semnaeach depnd in sucicafc nde pene de-o tipariqie funcfionld, La indocetopent sie fais in ect tn el i sued he, Productiv ar mpi Integ sstemul tepecentieor 3 at otva ait sinollmal lice 3 selges ‘ Dar, pe ling faptl ch acest tripartfe na © absolut stabil yzamite, de pl, o anunit ctu tre surrey tateamagicoreligioast pe deo parte rgaitaen rasbolaed pe de a parte cum acmite i Duda dealt tonsts fim fitlogal va expieat price. profonde ai esq trparihiel cestelrAccasdtdparive ¢ Fanti Iga a tern separ la fl de socundare im motivair sb proses naturlste ssupra unr hieee sum cee fests pimintei pe care am ericat wai faite ese Duma, Ge ply nemarch jst foarte cudata convergent 2 mite lege lama ind-europene ratve eine fils clang feeu de determiat nto. peropectes por Tociolgil cre poate fi legitura Inte actete init, Simon Tor, $1 eee tre func socal fundamental fh col prveyte pe Piganil, el face apel ln motivati istrict tn spinal socilogie. £1 obsrv‘eu ce gunn titer, obicelut gt simbolun din lumen meicrancak fe FGh Dumbell, LHériage indocaropik & Rome, 2G; Reteia Hat onde Rome 4 Sent rt cum Se ceri ear ait Vata Aspiretie por mitch. Ch. Sousa, La Pande elmo. des ans Aes, pen ‘sapsernopuceRE tn doui categoritsocologice: n vreme ce anumite Populattpastorale sau anumitestraturtetnice inlfa altar, Fechind wa cult foculut mascu, sarcla, pistri sau cerual altele eimpotriva duc o viaid sedentara de plogari, se mul fumesc cu petre minjite de singe tn chip de altar, invocd Aieinity feminine gf teluice. Aceasth segregate 4 ental {afilor de bazd s-ar datora supravieiui’ seminfilor indigene satianice” supuse de invadatorl indo-europeni., Dar stel idudabitot studio al lui Piganiol si ict studat tui Dumesil hu explicd orignea sensibilirn congtinfelor la dowd moduti Aiferite de simbolism, gi mai ales nu legiimesz4 numeroasele fnastomoze care eau putut forma intre cele dou mental: Prayluski, in studiul siu La Grande Déesse 2, incearc’ si explice acest dovi serit de fabulatit printe-un évolutionisin al constiintet umane foarte apropiat de cel implicit continut de teza lui Piganiol. Simbolismul imaginatiei religioase ar evolua in mod normal de la motivatiile gravitind in jurul cultului lui geniérix gi al fecundititii la motivayii mai elevate recurgind 1a contemplarea unui Dumnezeu tati, Omul ar uns 1a 0 concepfie monoteisté mai mult sau mai putin de luxurianfaimaginilor printr-un_ progres care i ale spritualitajit gi ale societati Exista in opera Ini Prayluski o perspectiva a valorilor destul dde apropiata de cea susfinuta de Bergson in Les Deux Sources ; tun ansamblu simbolic e devalorizat In raport cu un altul, fn cazul de fata ginecocentrismul imaginar fn raport cu andro” centrismul, precum la Bergson religia inchisi, fabulatoare, mitolggici, in raport cu deschiderea misticismului epurat ai crestinilor. Dar fn timp ce Bergson nu ceda decit din motive axiologice subordonarii inchisului fata de deschis, Prayluski unificd cu hotirire? intr-un profil evolutionist mentalitat simbolicd ce progreseaza de la schifa unei ,Dumnezeiri mam: 2 ganic, op. city p. 10, 2 Ci Peaginai, La Grande Dees, 22 9 wee 9p. 206 3k ep ete p88. INTRODUCERE/AS Ja desivrgirea uni ,Dumneceu tat". Pe lng faptal ck ‘east lettbinar no pure sous ea hhc de dere Zarea raflonalith a Smmoginarulul pe care am denun{ato that su, na putem accepen acasth valrficae prio a ‘nut sstem cmbolc in data altula, valonfcare cotivatl de intereweapologetice nu prea compatible cu um stadia sini al fap aia oe porta evolu 3 Indeosct progrest menit st explce alira erat raport Intre sisteme ambolice ni se pare un proceden tautolage! schemele progresist fild la sindul lor Susceptible, aga cam tom arate de o motivate smb Toate aceste claslcSi ni se par_2—plcitat~printean position obietv care incearca'st motives, siboluile Exclusiv cu ajuoruldatelorextrinseclcongtinfel imaginante Sista, fn fond, obwedatede-o explicare usteniltard «seman. liilimaginare’ Fenomene astral metcorologice, elements” ale une fai grosslane de prim instanja uci sociale, institutt de etal dierte, faze istorce 9. presiun ale stor toate aceste explicail cite, la nevoie. pot legitima. cutare Sau cutare adaptare a comportamentald, a pereetiel $13 tehniclor, nu explick aceasta putee fandamentall a sino Turlor cafe ede se Iga, dintolo de contradcile naturale de elementele coneiabile, de compartimentasle sociale de segregatieperoadsloristrieh. Se deste yadar neces tatea-de a ciuta categorile motivante ae simbolurilor In comportamentele clementare ale pshismuli uman, ezervind pntru o etaph ullerioard ajustarea acest comportement Fe complementde direrte sat, chiar la jocuile smilogcee TTocmai la o atare ercetare a motivator pare sh se fi oprit pahanaliza,fntorcnd deliberatspateleexplcailor prea "ional gi Tneate ale puibologie clasice sau fenomenclogice. Find afi de cuncscute, mu vom Inssta asupra postulatlor poihologii Iai Freud pentro care simboll © Sotivat de A6MTRONYCERE Lusiprinsip-ul ce se deavolté genetic de-a.lungul-localizk- til ierarhizate de sus tn jos peaxa digestiva, aol se fixeaz’ lanivelurinar gi fn slr, genital. Vorn regis in interventile noastre insemsdtatea pe care Freud o attibale motivapilor Ubidoalu prin fxafilé orale, anal, sexuale.B neccar tot si ne insugim critica lui Paget la adresa insusi mecanisans- iui fixafiey adied a procesulsi mai mult sau mai putin frau manta Tra ae evident 8 mba jn bogitia lui depageste cu mult ingustal sector al reflat- lui stimu se reduce fa obiecteledevenite tabu prin cengurd Poilanaliza teebuie si sc eliberee de obstia Telular, ici exist, dupa cum se poate constata din eaperentele eu vise Provecate, un intregsimbotism independent. de refulae ‘Adler, pe lingaeflorescenta simbeties motivata de prin- cipiul placer, pune accentul pe un princpiu de putere,moti- Vafie 4 uni inteeg vast sector simbolic care sar forma datorita mecanismalei de supracompensare menit sk yteargt treptat sentimentele de inferiortate resimlite ta coplare Vom vedea cf acest aport now, ct condifla ea nu dea el Insusi dovad deimpeialism, poate fi partial asmilat cu ate ‘motivaficompensafonte ale inbeelttcopiare. Th shi Jung? ne arata. cd Hbidovul se complicd tse motamono: ueazt sub influenfa: motiatilor ancestrale. Oricegfadire Simboled find mai int constientzare a marlor sienbolurh ereditare, un fel de-ngermen"psihologi, obiect al paleo, Poikologic. Desigur, se. poate mai int entice faptal ct sa facut apel 1a 0. doctrina’ a ereditigv psihice care nu e inca bine stabiita, dar chiar psihanalize! th ansamblu | se poate mai ales imputa imopeiaismul six unitar 31 simplificarea extrema a motivator: simbolutile, la Freud, se_clasfica rmult prea ujor in functie de schema bisexualitfi‘umane, iar la Adler in fanctie de schema agresivitiit, Exist aie dupa cum a constatat. Piaget , un imperialism al refuliit Pct Foie! Métemorbhoies eto Eas ves de bide, p28 94 wm, AS. INTRODUCERE/T wut imaginar la o tentativs ‘dea tngela cenzura, Cu alte cuvinte, imaginata, Gop opinia peibataligtilor, este rezultatul unui conflict din: tre palaiunt gt efularea lor sociala, ind dimpotriva ea apare Ge cele mai multe of, prin chiar canal ei, ¢c recalling dine tuum acord intre dorinfle si obiectele ambianfe sociale gi tatoale, Departed prone, va ween reursul acest studi ‘c8imaginafiae. dimpotriva Eriginea une defuliri. Imaginile nu se valonfica prin rida nile Ibidinoase pe care le ascund, ci prin flore. poctice f@tmbtce pe care le scot la iveald, Aya cum prea bine aratl Bachelard’, pentru petbanalit imaginea pocticd are tntot- ddeauna un context, Tnterpretind imagines el.o traduce tne trealt Limba} dectt logosal poetic. Niciodata nu s-ar putea Sfirmaa cu mat mult temel: eduiore, tradstone=” Tn reaumat s-a putea sere ch toate motivafile, alt soci- loge cit! psthanalitice propuse pentru a ingidul lafelegerea Structurilor sau geneza sinblismulu, picatulesc prea adesea printr-o tained ingustime metafizicd: unele voind s& redued proces! motivator la un sistem de_elemente exterioare Congtinfel 9texcluzind pulsidnile, allele limitindu-seexclusiy Js pulsiun sau, si mal ru, la mecanisiml reductor al cent fi la produsal alu: refulafea. Inseamna cd implicit se revine Ii osthemi explicativa i lincard tn care se descr, se povester se epopees indo-europenilor sau metamorforele Ibico-ul, feetzind in acel vic fundamental al psihologiel. generale Be, gae dana "anne etna of espe dpe pln seama de un fenomen care prin natura sa Scapa normie- lor semiologil Se pare cK pentru a studia in concrlo simbolismul ima- ginar trebuie sf ne angajim cu hotitire pe calca antropo- fogiei #dind acestui cuvint deplintl sau sens actual — adicas ancamblal stiinfelor care studlazl speta homo sapiens ~ fara a"proceda aprile prin exclusivisme i fare a opta pentru 1 BR Leaded 8 ct op oe secd ce a saci pfs ‘amernopuceRE o ontologie psihologic& (un spiritualism camuflat i nimic eer) So onthe cura care a ral ‘© mascd pentru atitudinea sociologist, aio atitudine cit gi ceaaltd reductndurse in ultima analiza la ta intelees tvallsm semiologic. Am dor, pentru a studia motivate simbolce gi pentru a incerea si dim o clasfcare stuctwral 4 simboluilor, 3 respingem In acelag. timp protecal atit de drag psihologior fenomenologgt si refularle sau somatile sociofage # att de dragi socilogilor 91 psibanalistilor, km dori mai ales sine liberi delimit Ge glleeava care f ‘pune: periodic pe culturaligtipsitologilor #9 situtnduene eo poriie antropologica pentru care smimic din ee'© ome: hese nu trebuie sf ne fie strain”, st tnceresin potolirea unel polemici nefaste bazata. pe susceptiilitayi ontologice, care hi se pare cA mutileazd dou puncte de vetlere metouclogice la fel'de fructuoase side legitime cita-vreme se cantonered in conventia_metodlogica. Pentru aceasta, trebuie es ne sito in mod delberat tn ceea ce vom denial Iaseal nto: pologic, adie. schimbul.nefnceat care se\ produce: la nislal Jmaginaralui tire pulsiunilesubicctive yi asimilaloare $5 so. ‘mapileobicctive emanind din mediulcoomic social Aeeasta Potitc va elimina din cercetarea noastrd problemele de. ante- Foritate ontologica, de vreme ce vom postula 0 data: penta totdeauna c& existio genesd reciprocd? care oncilemsa de Ja gestul pulsional la mediul inconjurdtor materal q social, gi viceversa. In acest interval, in aceasta progresiva fnain. ine reversibili tebuie, dupa pirerea noastt, se se instalere investigatia antropologicd.. In final, imaginarel nue -nimic altceva decit acest traseu in care reprezentarea obiectula se lasi asimilata gi modelata de ctre imperativele impolsio. nale ale subiectului, stn care reciproc, aja cum @ aratato Neologism floit de Meas, tn Ements de fayctl ovale, p. 33, 2 Chdendes de Lagache qe Fecdmann, tat Bul de pagthol 1S 1g nob, 1986, x2, 24; ch foarte apropiata de e aot desu Puget (Epuuimclgi tintigur, 1. p13), ete tesa iinshcoaborare are tnefodee pathogenetic 9 mctodee scionentice, SC, Paget (piimologie géndngaes Up i) df ye notianes de jrock pei echt mobi” tp. 37) pin srevertainate (rr [ETRODUCERE/® tral Piaget 1, reprezentirlesubictive se explick prin ‘Zedodirile anterioare ale sublectuli” la medial obiecuv. {Yom vedea, des lungs! Sntregului nostrw studi, elt de mult Sushil tera marca ptiolog: nu fntrocit glndreain- SoledSr ft asimiare anaricd, cf Intotdeauna asmilare care i amintsteIntructivaatitudinile scomodante qi care, dack Ndepartete rice acomodare. actual", excluzind “astfel, “onstnfa de sine st congtintizarea mecanismelor asmila~ are", nu uitt tots somatile® acomodante care tv dau fntran fe conjnutul semanti Se poate spun, parafazind fcuatin Ini Lewin, ca simbolol e intotdeauna -produsol imperativelor bpsiice sia somailor medilui. Am dat fcestui produsumele ‘de. trasea antropologic, revers- Biltatea‘termendor find proprie atit-prodasui elt 3 tease ‘Aceasti teorie traseuluiantropologe se afl implicit coojinata in eartea air et les songe, a lui Bachdlard§, a gin reflenile lu Bastde asupraraporturilr dntre soio- loge $i pshanalisa’. Pentra Bachelard, axe intentilor fondamentale ale imaginatiel int traseee gestuilor princi pale ale animal uman edtre mediul sau Tnconjuritor mi- Tural, prelungit-divect. de institute primitive att tehnolo- fle cit g sociale ale ui Home faber. Aceat tase eins rever~ Sibi: citi mediol elmentar'e revlator In ceea ce privet Blitudinea adoptatd fafa de duritate, de Muiditate sau de suri. Siar putea spine ch otce gest Ii reclama materia Si isi cautd uncala, cd ovice materie extras, adic scoash Ch Paget. Formation du symbole, p21. 2 Termincloge rpramatath dela Hews (op. ct. 3), care doe Degte mpeativee (impos) ho-palopce de omapile (mations) er, Lewin, Principles of Topotpical Poehalogy y . SCL Piaget, Eprimotopes eps Ce: Dara, er Trois wives 4: formation de ‘ymbliome WCE Bacher op. ct, p. 30. : 3 GL Bastide, Sota pivehanayse,p.207, 278 S0NTRODUGERE din mediul cosmic inconjuritor, ch orice ustensl sau orice ‘meat evestigul un gest perimat.Imaginarea une! mised reclamd,zice Bachelardyimaginares unelsnateri: sDachert pur cinematice a nel migrér trebuie intotdeauna, si ‘Slum conierares nail 3 materi anfomate de Sceastd migeare ™. Aceasth genes reciproca a gestulul 2 medial inconjoritor, al Carel simbol e camisal a fst bine pust in evidents de psibologia soctald americana: Kars diner inserie in notiunie de yprimaritate” st de ssecundar tate jalonind Hntele persnaltag de bacd,fapla cd ind ‘idu shpulsunle sale primesedesigur o amprenta normativa 2 mediduhambiant, dar comumieh la rindul lors Tatum fect nsecundar", modifics) adincamblanfel materiale § jnstitefilor. $i Bastde®, Tn eapatul mat minutios studi Prvind raporturile dintre Hbido si medial socal, conchide Aaritind rolu pilot jucat de socictate in foncte de libido Pulsiunea individuala are intotdeauna o ytatca” socials fn care se strecoari ujor sat, dimpotriva, impotsiva carla se cabreazd ca in fafa unor obstacole, astfl Ici ysistemul Poiectiv al Mbido-ului nu este o purl create a individu, ‘ mitologie personal”. Toctai in aceasta inline se for” mneazt acle scomplexe de cullurd* care vin sh prea tala complexclor ‘pshovanalitice. Ast(el ca trasealantropologic poate porn in egala masura de Ia culturd sau de la natura Poihologica, esenfalalreprezentri sal simbolul find con- Uinut Inte aceste dvd limite reversible © asemenca posite antropologicd, ce nu vrea st ignore nimi din motivaile sociopete sau sociofuge ale imbolsm Tui gi care va indrepta cecetaea atit spre pulbanalied lt si spre institut rithale, simbolism regis, poese, mitolo fie, iconogratie sau pathologie patologia, implici'o meto- Sologie pe care o Yorn eabora acum. 2% Dacbelard, os ct 300, ¥ #Gh arden, The tasiiduale, ps 34, 96, 485 3 Baste, opty p78 ‘ Bachelsrd! aa 2s aes, p26 INTRODUCERE/St Metoda de convergenta si: psibologism metodologic Pentru a delimita marile axe ale acestortrasee antropolo- ice pe care Te constitu simbolurle, sintem indemnati si folosim metoda intra totul programatica si relativista* de fonegent cae tindest epee vaste conse dma onstelafil aproape constante gi care par structurate de un Sinumit tzomorfn al simbolutlor convergente, Nevoind si elim prejudecaflor metafiice,sintem nevoifis&poraim {de lao anchetd pragmatica-ce'twar trebui confundat® ct metoda analogica. Analogia.procedeazi. prin recunoagteres de siilitudin Inte raportri diferite in ct priveste termeni, in timp ce convergenfa regiseste constelat de tmagint, ase- minitoare pancteu pune! tn domenit diferite de gindin Conivergentae nial dégraba o omologie det 0 analogie ‘Analogia e de tipul A este fath de B ceva ce C-este fatt de Dy in timp ve convergenta ar fi mai ales de tipal A este fata de B ceva ced tate fata de BS} aie vom regis acl cara ter de semanticeate care se aft Is basa oricira mba si datoritd edrula -convergenfa se. bazeara tat degrabl. pe ‘materialitatea unor clemente asemanatoare decit pe o simpli Sintaxd. Omologia este echivalenfa morfologic, S40 mai bi ds structuralay mai curind. decit echivalenta fanctionala Daca am vrea sf ne exprimm metaforic pentru a face in {eleasi aceasta diferent, am spune cd analogia se poate com para cuvarta nuicalé a fag, In mp ce convergeaga trebule Comparata cu cea a vatiajjuni tematice. Vom vedea cl sim~ Totutite seamand cu o constetaie pentru ef sint-deavoltari ale unei teme arhetipale identice, pentru c4 sint variatiun De tn arhetip. Accasta e metods pe care Bergson 0 lisa FC, Piaget, pstemalpie inde 1. 23. * Gr nota’ de omologte #f de contenporanciate la Spengler, Dé aevdesdon tip 119" ehe de ssemenca Lon Seaton tev. stl P3, Bergeon € date promoteral img enum cere mete cin serie! Meee imagiat diem, inprumitate uror catego de ier fete tte 0 pe, rico six re ong ‘emp pel fr car gna ate dey su eon he lint wecbaandais dh Speaghe fe Buln de rena ep SR/INTRODUCERE Sse intrevadh tte-un artic din La Pensée et le mowant atunci clad preconiza ca sritorul filecot sh aleaga maging welt mal dsparate ca putin, pentru ca, spunes est mete ‘prim la semn, pentru ca ,semnul a isgoneased ‘em id la semnticate # pentrd cametaforl yt ce acommleze ‘nls Sr Mb dal etal eae {si dincolo_de aceasta dispartate semiologics, Bergson Aiea sama ck © nessa pisuese ast tomcat mantic cind recomanda si se procedeve in aga fel tcl ims sinile si ceara total de la spital nostra, In cada asper. {elo lor diferite,acelagi soi de atentie si intructtvayaceasl arad de tensiune.”, definind astlel adevarate ancamblan Smbolice. Tocmaacesteansamblus, aceste conse citre cate converg imaginile in jurul nor nucle organicatorice ticbuie si se stduiasch arhetipologia antropolagied Te Alescopere fn toate manifestsile umane ale magnate. Actas. €8 convergenta a fost dealtel bine pusi in evident pr experimentare. Desille}, experimentind asupra viscoe stare de veghe, emarch ,coesunea phic a anumitor ima sini care In reveri, au tendina sf st anastomsozere ln conste: Jai. De plda schemele ascensonale cnt intotdeauna instte de simboluriluminoase, de sitsboluti ca aurela sau ca orb, Paitologul a fost iabit'de caracteral rigures $f universal a Jimagnilor legate de schemele ascensiunit saw cebostr 9 pin comparati, a regisit acleaiconvergente simboic fn opera Jai Dante, De asemenea Pigacil* opune constelafle ritual astral constlailr agricole": .Nomazi tind spre mo. woteism, ara spafiel albasee,onganizara lor pattarhala Je dicteaza cultl unui Dumnezeu tata, agticltor, dime Potrivi, se tachi net aefe, aun ritvl sl fertile ge Vid cultulinvadat deo muljime de idol." Dat een Gare ne Ingiduie in spocial schifarea unui stadia cantitativ 1CL Dele, Esplraton de Ff, ». 74 5 Piel pct 0: C6 Soom Jlug, Poel wad Rec sition INTRODUCERE/SS evasi-statistic! a ceca ce Baudouin® numeyte ‘mul sau ,polarizarea” imaginilor e psihanaliza poesia ii Hugo, de pilda, apare\polatizarea constant a sapte categorii de imagini care, datorita convergent! lor, par a defini 0 structura de imaginatie. Zi, lmpesime, azur, Taz, viziune, grandoare, puritate int iaomorfe constitu obiectul unor transformant bi fn timp ce azur va da yall far raza’ va duce la ,soare", ,astra", ,stea atrage ,ochiul", iar grandoarea Se va diversifica intreun foarte ogat, vocabulir: inal wutias", ,culme”, cer", . puritale se va metamorfoza in ‘ingen ‘merge chiar mai departe si se apropie de’ framoasele lucrati ale ui P. Guiraud * atunei Cind schijeaza o statistic a imagini- lor, subliniind freeventa diverselor polarizari: de pilda din 736 dde’imagini, 238 se referi la dialeetica lumini-bezna, 72 cele doua directit verticale, dintre care 27 la mare" si .mic’, adiea in total, zice Baudouin, 337 de imagini ,.polarizate” ddin 736, ceea ce reprezinti aproape jumatate din imagini 5 Spunem ceasistatnie;intradevtr, aa com 4 salt Lev Stans eretarta anteopologics i special anthets sucked ae dee lace se cama aa tema we gaat, previeara asp vnscetor satetce™: Lest Stause, anne folie p31Be 317 Ch injom p 23H, sol not at aotiacel eee Mcaempial ciadat al scone cine a ints Chistephe dca chan de Vector flag, 202, Age Com ae mentonat sage a ca Sk Sate i 3 Bavaouin op ny ps2 : + cep Guid, Langage vosification Caps Canare de P-Valbry flutes woabuie du Symdtime. asia detest a Apo, Staton Watery Ct. Ter Gourhan (Raparion ot qoupemonh deta sna dan! Fr! paral ptiingue 0 Ball Sor, fds Pongal ALLY, fase 319), care fant ostrich mete stated de conver: Seni pentesstudicrenunortigur H smbolur gravate puta pe pce ‘Gvernlor. El ajunge la repartieace sara semneit\eonoraiceanate beimantarhetpart ck. La fonction der signet dant Is grand tmctaies ‘Palethigues Bu. Sor. pri: Prong val LN, e838, IR) SMNTRODUCERE Desigur, in Iucrarea de faf&, data fiind dispersiunea antro- pologicd a materialelor, nu putea fi vorba de folosirea nei Stricte statistici . Ne-am limitat la o simpli abordare, pet- mitindu-ne si scoatem la iveala, printr-o metoda care at putea fi etichetata drept micro-comparativa , seri, ansam- Dluri de imagini, si ne-am dat repede seama ca’ aceste conver- gente scot in evidenfa cele dow’ aspecte ale metodei compara- five: aspectul ei statie? si aspectul ei cinematic, adiea taptul cc respectivele constelafii se organizeaza in acclagi timp in jurul imaginilor de gesturi, de scheme transitive $1 totodat’. in jurul punctelor de condensare simbolie3, a obiectelor pri- vilegiate unde se cristalizeaea simbolurile ‘Tocmai_aci apare wna din dificultatile anchetei antropo- Jogice. In mod obligatoriu, pentru a expune revultatele si a eserie aceste constelati, sintem siiti si utiliza linearitatea discursului, Numai e& discursul are un fir conducator, tn \ector care vine s1 se adauge la sensurile intuitilor primare. Metodologic sintem constringi s4 reintroducem ceea ce onto- logic avusesem grija si eliminam: anume tn sens. progresiv al deserieri, un sens care ¢ slit siesialeaga un punet de ple- care fie In Schema psihotogica, fie in obiectul cultural, Dar si se find bine seama de urmitoarul fapt: daca metodologic sintem silii si incepem cu un inceput, asta nu implica absolut delocca, de fapt, acest inceput metodologie si logic s& fie onto- logic primal .Nevom mentineasadatla aceasta voin}neclintita de, psihanaliza obiectivat, arene va interzice si confundim * ‘Asupra stiri hibride", intermedie” anchets antropolagic, ren mnie dct fap a aur mudi Instance marie mere ale statistic se sgulaetates sais ivespettvs Satis op Cea Soa Soa dental Drone 2 Ch Dumési: op, ci p. 36, 4 4a oponpie co LéviStrause (op. cit 317), secotim ch metods comparsti esse ca income Procedlewecanite” ale whe polo ane sine achet polos strata ‘Desir, descoperitea se sbtine pin stages taseinct ua sing ty {Ger proba‘ poate face prin eonvergeata compat al chr oe ps leg constitute mela exempae Prin terme de ns cempatnt frat a Ineo scr combine enor so tose’ rte Machel, Form. expr sent, p. 2. INTRODUCERE/SS firal expunesii sa al descrieiinoastre cu firul ontogenezei fal filgenere imblurlr. Lar dackslegem in mod deiberat Sn punet de plecare metodologic .psislogst", no facem absolut deloe pentew & ne supumne utd Pulologisin ontlog ar si simplu'ni vx parut mai a indemind st pornim de ihe coborim spre cultaral, Aceota comodtate meld Fimic altceva dectt ssimplitates™ preconiata de Descartes Sie pace inti rf at de spl como amalcal: e ult mai simplo 1 mergi de a sabhect — fe EP ubiet cugetiter! ig fomplementle- dace api Is Complementele indirete. Cogitoul dobindeste 0 for(a meto- Slologia exemplard pur 3t spl pentru cl e un model de thus gratnatical- Cogito —'gidealismal’ ‘sau chiar Pahologsmul pe care implica — are valoaze reala dct dct se considers ca meted de actiane mentali, far au ca inode constitutiy a reaoiu Kant e cel care completeara fimo adecvatpe Deseartes, 5 nu Hegel Colturaismal Pornind de la un plralism empisic + adicd dela complex Cintotdesuna th difell ch metoda dect-pahologisma Paholggismul —'st pahanaliea, dps plrerea fa Friedmann insug 2 presied tn pont de plecare mat simpluso der Yoltate segiath in mal mare mlsura: deo legate propre ‘eea ce oer ines metodalogice pe eae nue au pou Clturaiste. Prioitatcaimperativelerbio-pahologice asupra Somalr sociale va agsdaralsmatd act dete pentra ch omoait din ponct de vedere metodologic. Panctal Ge plecare Pshologic e mai simpli si totodatd mai general feea ce remarcd pe bunt dreptate ctnlogsl Lév Gind constats i" psiologia copula foarte mic constitute fondul universal init mai bogat deci cel de care dispune iicare socictate partculari, Precare copil,aduce la naytere, sub forma unor structri mentale shite, ateraltate mij- loacelor de eare dispune omenirea dintru inceput pentru a defini teatise cw ome.” Medial cultural poate deci oi ot Paget, Epis. af 1. p25 4G. Rredmann, Psyehailge a taco, tm Digi, ne 1 4S Van Strats, Scenes mentored parent 912) 22, S6]ReTRODUCERE. apari in acclai timp cao complcare, dar mai ales cao Specifcare a anumitor schije psthologice ale copiliris, iar chnologulgisegte 0 exprede foarte potrivité atunc! ‘ind ales copilot drept stocal polimort”. Polimortie fa care Socafile jt cencurle ‘culturale vor. sclecfiona.formele de cline si de gindire adecvate cutiral sau cutarul gen de viata. De unde rezuta ca din punct de vedere metodolog Dutem vorb de imperative naturale, In tmp ce ne milf fu termencl de sromafie" pentra’ a. caraterza, socal" Necesitaten este 4c, ca deseo in alte mprejuri, de ordin ‘onologie sf nu de’ordin ontologic ‘In domenial psbologc agadar va rebut sk descoperim marie axe ale une clase! mulfamitoare, capabie alte Cavinte a integreze toate constelafile pe cate le vom nin in cae, Ramine st aflam In ce sector al puhologe trebuie Sh cercetim aceste umetafore axiomatice * Bachelard a intuit ct aceste metafore sint cele care indiedmijearen Si revine foarte adesea in aceasta tcore care deplete 3 Bnuleaza simplacasficaresubstangialista a lueriilor Pe are ea dedicat imaginilor. In L-Eaw elles reves ca peivire In E, Poe, in La Terre cl ies rveres du repor, Bachelaedpreci- zeati 1 simboluile na trebuve sf fe judecate din punct de vedere’al forme. i al frfe lor", # conehide valor find Ia maximom imagines Hterard ymal vie deci orice dlesen" pentru cd tranacende forma gi emiyare fard mate- fies", Acest mod cinematic de a revonsidera schema clas fatoare a simbolurlor e confirmata de numeros. psholgt entra unit ystatomicia arhetipurilor” nu ¢ acces 2 unui pret fn spatidlimaginar, ci aceea a uneiadirecti"s de unde Ecclaraia’ ce aceste yrealitai dinamice™ sint_ categorie ‘indir, Dat Desoille® ¢ mat sles cel care pare'a lega cel TCE Hows, ap. cit, ps5 2 Mehra dor of lomge 9. 8 2 Racheland; aw ot vies, pe WL: Tere ot veer, p60. Ch matin de eco siti’ ag ea’ fein tude note Le Seen myn de SS Chern de Barme AGE Raudonia, De Fini a Pepi, 197: 0p. 60, 63,Ct Paine, ld de poy Hl, ps3 4 Pagel, Format dw sym P17. Ct Deed. sp 3 INTRODUCERE/S7 sai categorie imaginle motrice” de modurile vizuale gi Yerbale de reprézentare aritind chiar cd aceasth cnematich bolic dtamie mira, de vem ce arse mentale de imaginare a migciri exist 0 diferen{a de 15-20 la sut fh rapedt cu mctabalismalrepasosat mental: Pater fs a5 dar aceste immagini motrice™ drept punct de plecare pslto- fogic al und clasficds! a simbolurtor, Rémine sf lim tn ‘cedomenin al motricitai vom gsi aceste ,metatore de bacS", Seeste mart ycategori vitale ale reprezentari. ‘Vom Imprumuta prinepial clasifcarii noastre precum si notiunea de ygesturi dominante * de la reflexologia hui Bet~ cherev Numi reflexologia nl se pare €& ar prezenta 0 posi- bilitate de a studia acest sistem functional” care este sis emul nervos al noului nAseut gi fn special creierul, ,acest Yeehi instrument adaptat unor scopari bine determinate © Reflexologia noului niscut pune parese in eviden{& urzeala rmetodologicd pe care experienta viel, traumatismele fizio- logice gi pihologice, adaptarea poaitiva sau negativa la mediu fi vor broda motivele si vor specifica ,polimorfismul” atit polsional cits. social al copiliri, .Dominantele.reflexe", pe care Vedenski, apoi Betcherev si jcoala sa aveau si le Enudiece ta mod sistematie, nu sat alteevadectt cele mal Primitive ansamblurisenzoti-motori care constitule siate- ele de ,acomodare” cele mat originare in ontogenes4 si TE, Minkowski, Le Schaophrénie, p 248, 3G Gamay tn Nia igh (een 2 4B Kose La ejleope, ps 30. cde asemenea Teck (Sam. Werk A, 384) a intit cheats un rapor Inte imagin mui smoot", Gee asemarea Guar (ope p19), ponte care strctule mace Sint Saderonecs le weciole’Lsioice committe ale fal he lume CC eteheen, La Pryehanew objet, Wa Ke -Coldsten {4 rorgansome, pM)” 138), eomcepic molar a sles fea atdpoian de dominant DCO MC Minkolskis état tue de Pade des vftenes: J. Déjerioe, Slit ny stome merc, caps US. Seemilopie dex sca", fa Traut a. Pathog nara do Ch: card vo We sant RODUCERE, 1a care, dupa teoria Ini Piaget, ar trebui si se refere orice Tepeerentare la" jossi.tensiune’§n_procesele de asmilare Constitutive ale Simbolimlul Studind eflexele" primer Aide, Betcherer* selad hurdle erminologa ut Ouk- fomsiy. descoperi dows ,domiante” la-nosl miscut aman, na este 0 daminanta de ,posti", care cordoneazt sau inhibi toate ceelalte reflee’tind, de Pla, corpul cop elute saicat tn poaiie verticals, Ea‘ fi egaid, dup Bete there de sensbitatea satch clase Tocalleath in canaele SCmiciculase, Ulterior s-a artat® ch acetereflee posturale Sint ‘comportamente. suprasegmentale legate de sistem fxtrajpramidal, in afi, uncle dintre aceste reflex de fedrecire sit reflete optic incorelatecuintegetatea ator Siztale ale cortexuluiDesigu, neavem inenfia 44 operam Ureceen acestor dominante fiilogie lle gale ca. domi- ante ale seprezentari simboice, st Plage" are. deeptate find afr £4 noul niseut sau copii nu estrage mich © inuiie generalizata” din atitudiole posturale-primordiale, de pabologol genetiian cecunoagte totuq cd veriealitatea Stortontaltates sit percepate de copdu earte me nt-un hod privlegat™: Neate nil o important faptol ce vorba Inat degrabs despre o vertcalitate fied” st ntuttiv care epercepe deci despre o dee cari a vertiabtagi matematie GeFinacurind ines ack In dacute topolota verticaltati Aioctcaracterstiele sale geometrice. Se poate spune ch fhe atare dominanta elle se cumuleagl analogon-ul Mrectv gl anslogonclehibestesc al magi Cea dea dova dominanta apare si mai categorie: domi- nantd de nutrite, care 1a noilndacoy se manifest prin Felleyle de supt labial si de orientate corespunzitoate Capulul Aceste reflesesint provecate fie de stimell exter, fie de foame. Chiar la cline, Oukhtomaky ® remarease deja Teabie e oeh fae PESER hata a. rs caer eee HI ef» om ese INTRODUCERE/® ‘0 dominanta digestiva in special in actul ingurgitarit gi in Sctul defeats, avind ca eect concentrarea yexctatlor pro- Yenite de In izvoare indepirtate 3 suprimarea capacita Celorlalfi centri de a rispunde la excitaile directe™ ‘azul precedent, toate reacilestrline de reflexul dominant Se aflaintirziate sau inhibate. La aceste doua dominante se pot asocia reacfille audiowisuale pe care Betcherew le sta. Giazd. Dacd mai tirzin aceste organe_senzoriale pot la rindul log Brin condonae, St devga dominant, ue mai putin adevarat, dupa cum remarci Kostyleff +, e& nuttgia st pozifia Sstnt react Inndecute cu carater dominant” Dominant {cfioneaed intotdeauna fhtr-un mod oarecum imperialist, ea poate fi privitd deja ca un princpiu de organizare, a0 tructura senzorimotrice. Cit priveste cea dea treia dominant naturali, a ma fost, la drept vorbind,studiata. decit a animalul adult si mascul de catre J. M. Oufland tn artcolal sau: 0 dominant hhaturald ta brosio’ fm reflexul copuiatio. Aceasta. dominant se manifesta printr-0 concentrare a excitatilor asupra inti- Fini strinsoriibrabiale, Oufland presupune ca aceasta. do nant ar fi de origina interna, declansati de nigte secret hormonale si apisind doar in perioada de rut. Betcherev® afirma din nou, intran mod mai vag, c& tflexul sexual" este o dominant. In pofida lipsei de informatii im acest domeniu privind snimalal “uman, putem totus si rejinem din coneluaille Iui Outland caracteral cielic i din punct de vedere intern motivat al deminantei copulative, Pe de alta parte, psihanaliza nea deprins st vedem in impulsul sexual © dominant atotputernica a comportamentului animal. Morgant aduce unele preciziri asupra caracterului dominant si ciclic al actulai copslativ: TF Rosle, of. i p 3 cu peal Nea, mng (ten, erm WM pektbeneh, Gonoad Princip 18, 19 4 Morgue 9p st it, p 353 tp Gy Westermarck, Mistry of Human Mariage sap, 4 Hack Bilis, Sexual Boatiy, L emernopucenE chere nu se constituie, serie el, datorita experienfei, ci... Sepind de maturizarea conexiunilor nervoase pind atunci latente im structura tnndscuta a. orgenismului.. comporta- mentul imperecheri apare ca find gata montat la diverse animale". ,Trebuie sh admitem, conehide Morgan, c& sche- mele motrice ale imperecheri sin niste organizani innascute”, care depind nu de locaiziri nervoase, ci de ,erotizareasiste” rmului ‘nervos Remarcabil ¢ mai ales faptul c& motivaiile hormonale ale imperecheriirespecté un cicu si cl actul sextal insos, la vertebratele superioare, e fnsolit de migedntritmice @ 1a anumite speci precedat de adeviate-dansuri nuptial ‘Actul sexual se desfagoaraagadar sub semnulritmul Morgan distinge chiar trei ciclurt suprapuse in activitates. Sextald: ceul vital, care in realitate este ocurba individual de putere sexual, ciclul sezonier, care poate interesa doar femela sau doar masculul unel spect date sau pe ambit in acelagi timp, tn slrgit-cicluile cestrusulti, pe care nue fntinim decit Ia femela mamifereor. Morgan subliniazi de altminteri e& aceste procese ciclice, In special oestrus, at Profunde repercustunt comportamentale, La cimpanzey, de i, clelul oestrus-ull constitule prilejul unei yristurnaci™ A ierathiel sociale intre cele doud sexe, si otivatile endocrine care stau la baza oestrus-ului_ jmodifict un comportament Social care depageste prin fortd Tui simplul comportament sexual". Sa retinem th treackt aceasta instructiva.extra~ Polare sociologiea a unei incidente pur fizilogice sisi con- hidem e& aceasta ,dominanta sexuali apare la toate nive- Tele cu caractere rdmice supradeterminate. Pe de alts parte, daca admitem teoile lui Groos* privind preexerciiul, putem firma ca numeroase jocuri g excre{i ale copilriet prezinta lun caracter ntmic, repetitiv sau sterctip, care neat ft decit 6 prefigurare intrucitva coregrafca a exercitari sexualiti Sear putea face in acest sens un studiu interesant asupra op. bt. 6370. 3.Gt Shoon jee des animaus,p. 503-313 Ck, rial, Jour dgons, p23, 1,218, (eee ‘onanismului infantil, preexercitiu direct, dup Jung }, al se- INTRODUCEREYSA Sualitatit ‘Ba mai mult, daci ne insusim analiza frea- diand a deplasitilor genetice ale libido-ulul, constatim ci, Ja originea sa, aceasta ritmicd sexuald e legatd de ritmica Soptului #i cd are oc o foarte. ponbila antstomecs Intre ‘ominanta sexwaldlatentd In copie gi sitmurile digestive Sle suptului®, Suptal ar fii el un preexercfi al costal Vom vedea ci aceastdlegitard geneticd de fenomene senz0- rimotrice clementare se alld le nivelal marior simbolu Smbolurile inghitni avind adescori extinder. sexual. Cit despre legitura dintre aceasta. motrictate primari si, pares, inconstient, si reprezentare, eu nu mai print ‘Wisealtay’pentrw psitologia contemporan. Tack din 1922, Delmas 3: Bolt remarcasera caracterdl aormatiy pentru con feat Boal alpaca datint de" mane propecia iologice primordiale ca mutritis, generarea st motiitatea, far Pion scria In Nonveau Trait de' Psychologie ch stot ‘rupul colaboreaci la consttuirea Imagini” 9 ck forfle componente” pe care le apaz8 la radacinaonganisirt represen. Util ni se par foarte apropiate de ydominantele tellexe= Praget*Scoate in evident faptal ca se poate urmart in mod continu teecerea de It asimilares si scomodarea senzoti ‘motrice. la asimilarea st acomodarea mentala‘ce caracte eeari incepaturile reprecentii", reprezentarea — sin special simbolul —nefiind decit 0 imitate interioriata, iat fenomencle de imitafie manifestindw-se, daca na din prima una, cel putin sistematic-dintr-a gasea, cind imitagiapro- Peri trap devine regula constants, tn sir, nu numai Max x scos in evidenfa legitura dintre motricitatea much 1 eh Jone, Lido. srt Ett Sami, suse pha hw "EG eng Bal pronnalé humaine, 8 | Git da Espetenal tad of te Moor Try of Cociins Jour sen gh al hae Nang Se hee aa ES RERUSD SteeToa Say p19 50 eamNTRODUCERE lor limbajsiui st gindice; Wyezokowski? si Jacobsen? aw demonstrat, prin metode mecanice qt electece, cho mati tate, peterich extneh la nimeroase sisteme muscular. © invragortsiros cu reprerentaren, Prd. vot od ne consttuim aroit in dgpota dante parciznit une toc por centrale $i celal une teort larg posferice cu prvi la'mecanismal Soir, vom adopte ta ipotert de furs faptal ea exist o'strned concomstentt Inte’ gexele comput, cent ner ‘osha teprecentiniesimbolite In rerumat patem spine ci admitem cee tei dominante reflese,,wergt Untermediare Inte Telecele simple rele Zentaie se integreash Tn tod fies, mai ctv seam dach nui Shame porphin sane se sue in achemele motor primitive, dach dominantele pocurale, Ge ingitre sau ntmce se sift mn concordant ew datele Shuontorexperienje perceptive, Tormal i acest nivel se vor itrma male sinbol printro dubia motivate care le va Cir aapetalacela imperatiy de supradelerminare aut de Somatii antropologi plan si vocabular Vom ciuta un acord intre reflexele dominante si prelun= grea San confimarea lor cultural jn medi ambiant Tchnologici umane. In termeni pavlovieni am putea spune ‘cd mediul ambiant uman e prima conditionare a dominantelor senzori-motrice, sau in termeni piagétieni e& mediul uman e Tocul proieetiei schemelor de imitatie, Dact, aga cum afirma Lévi-Strauss #, ceea ce apartine ordinii naturit st are drept criteri universalitatea si spontancitatea e separat de ceca ce apartine culturi, domeniu al particularului, ab relativitati 1 GE Wyezoikowsb, Anite in Paych, Ret. ae, 20, p. 448, 2G, Jaina init tine Joan, Pyar p07. peat ve die eft, ce Levi-staws, op cls p89, 10 t INTRODUCERE)SS $i al constrtnger, © totusi necesar sh se realizeze un acord Taere natura g cultura isting afl s& vedem cum conginutal ccaltural. mie. niciodatl fait. Cultura valabila, adicd cea {Ste motvents rela evra amand «deel een cre Sipradetermind print-un fel de finalitate provectel natural febuint de tetidcele Gominante caret Un loc de inetinchiv tutore. Desigur, relexele umane, pierzind ca acelea ale mai Inafelor mat vacal caracter categorie cea. preczie” pre- Zente la majoritatea mamiferelor,sintincapabile de-o fosrte fag si foarte variata condifionare cultural. Nu e mai putin adevarat ins cA aceasta conditionare trebuie #4 fie, vicar in Tint mar, orientata de Insiq!fnalitatea reflexului domi fant, Tscind altfel si provoace o cried nevroticd de nea Gaplare, E nccesar agadar un minirm de conformitate intre Sominanta rellexd gt medial ambiant cultural, Cenzura i fefularea sint departe dea motiva imagines # de a da vi- goare sinbolulals se pare chiar c@, dimpotiva, un acord Intre Pulstoilereflexe ale subiectului si mediulsiu e ccea ce inra- Ehcineara in mod att de imperativ marie imagini tn repre- amotare si le Iearca. deo tndeajunsd malfumire spre a le parpetua Tn acetstS ancheta culturalé ne vom inspira frecvent din remarcabilele lira ale lui Leroi Gourhan ?, na nual Denteu cd cercetarea noastra se inretaie eu cteva din matile Giasifiedrt tebnologice, dar si pentra ci tehmologul di tu ‘dluluisiu un caracter_pradent an-stori: istorlareprezen- tirilor simbolice, ca si'cea a uneltelor, prea {ragmentara pentru ane pultca sii de-ea frd oarecare temeritate. Dar Mfacd docunientul seapa prea adesea. itor, el na. poate Seipa clasiicari*", Pe de alth part, dupa cum Leroi-Gour- fan echilibreacd materalele tebnice pein yforfe, (ot aga noi trebuie si echilibram obiectele simbalice prin obscura moti- Vafie a mijearlor dominante pe care lean defini Gu toate Zctstea, contrar anumnitor nesesaft ale teoriel tehnologice, iu vor acorda niciodata aici un loc preponderent materiel 1h Lerei-Gonshan,L’Homm of a male 9h Miley tachi 2 Vinomme ct a mative, p18 Cl, Lev texan, Aneel ty p20, 2 samernopuceRE {afd de fort. Intructt nimic nu e mai maleabil dectto materie imaginat, tn timp ce fortele relexologice i pulsiunile tenden- fionale ritmin aproape constante. Leroi-Gourhan pleac& intr- adevar de la o clasificare materials foarte aproplata de cea pe care am criticat-o la Bachelard *. Putem chiar regisi la acest tehnolog 0 schifi de clasificare elementard: prima categorie fiind intr-adevar cea a pimintului, material al percufillor, loc al unor gesturi ca a sfarima, a tia, amodela’, a doua fiind cea a focului care provoaca gesturile de-a tncdlz dea coace, de-a topi, de-a usca, de-a deforma, cea dea trei ne e data de apa cu tehnicile ei de diluare, de topire, de spi- lare ete., in sfirsit cel de-al patrulea element acrul care uusucd, purified, invioreaza *, Dar nu trece mult si tehnologal* enunfa-o lege important ce corecteaza materialismul rigid pe care aceasta clasifieare elementard ne lisa sil presimfim Daci materia comanda inflexibil tehnica, dowd materiale provenind din corpuri diferite dar posedind aceleast pro- Prietaft generale vor aves Inevitail acdas! mod de preuc crare”. Tnseamna a recunoaste c materia e acfionat’ ina- poia caracterelor conceptuale pe care le di la iveala elasi- ficarea aristotelicd, fnseamna a marturisi importanta.ges- tului, Tar daca cuprul si scoarla lemnoasi au drept instra- ment comun de prelucrare mattifa si percutorul, daca firul de cinepd, de palmier indian sau sirma se trateaza prin pro- cede identice, aceasta se datoreaz’, pare-se, faptulul ci inifiativa tehnicd revine gestului, gest caruia nut past de ccategorile unui materialism intra totul intelectual baxat pe afinitifi aparente. Obiectele nu sint, la urma urmelor, aga cam noteazi tehnologul 5 dectt niste complexe de tendinte, nigte retele de gesturi. Un vas nue decit materializarea tendinjel generale de a confine fluide, spre care conver: tendinjele secundare de modelare a argilei sau de aschiere a TTC Bipinas, Let Ovignes de ta tednaopt, p13, Me Pe ena Sei oe 3 Gt Liza burns opi, p18. Lévi-Strauss vorbete pe dept cuvint de ~inatutates lopich nor obec petra, cl Le Pome amt ea mai, p 163 Sop ain pee INTRODUCERE/63 Jemnului sau a scoartel: .Avem ase cao refea de tendinge Sccundare care acopert.o'multime de obiecte particuarizing Sadia gencal De ld tending deo congie Ss plat", .a acoperi", paticulartate prin tebskile tata olrtl, dit vast, barea sau acoperiAl: Dach acest vas de Soarfae commt, el implica de indata 0 alta delinitare oublla & tendinfelor: x conse pentru. a confine di vas Ue scoara, in timp ce a conse pentra a Invegminta di vey- mintele din pitt de animate, a conse pentru = adapost Casa de scinduri cusite". Accasta ,d4bla intrare™ pe care ‘propa obiectele concrete acorda deci foarte mare Hber- fate Interpretait tchnologice a stensilelor. Acest_caracter de polivalents interpreta se ea accentua jy mai mult, Jn franspuncrile imaginare. Obiectele simbolicetatro, mai mare mistra Geet sntenilele, nefind.nicidata pore eh Constituind retle in care mai multe domninante se pot mbna: copactl, de pl, poate f, dupa cam vem veden fn aceay timp simbol al cicul seronier, dar tal ascension vert= ale; garpele e supradeterminat de tnghitre, de. ourobors, Side temeleresureionale ale reinnoin ale reasteril: aural Ein acelagi ‘timp eoloare cevesca 9 solar, dar gt chinte- Sena tainic, comoara intimitayi, Ba. mal mult, vom éonstata ch obicetlsimbolieeadeseor!supus unor risturni die'sens, sav cel pin unor dedutiiri cave conduc la myte procese’ de dabla negate: ca inghifitoral inghiit, copacul Histurnat, barcascufir care inchide in inter gf totedata plutegte, col care tafe Iegaturle devine maestr legitor Ete. Aceasta compleitate de basi, aceasta complicate biectaluismbolle, justiica metoda noastes, care. consta {n't porni de In mare gesturl Tellexologice pentru 2 des urea Fefelete gi nodurile pe care le constitu fxafile i proie file asupea obicetelor medivias ambiant perceptiv®. 1 SE of i 380 a 2 Tle dae abut tea crate nen sutaniy i ateibat siesta” al maviosaniome de chacare' gindi wali" Pena Soe, p 76-79), dar ns ac pare cha mers pron departs co. bredenfa st ‘Gntarhetpald ied scr ch yprncpiel woe cance nu ponte nods Poste Dap oi cablialle nat «ror dst (GenNTRODUCERE Cole trei mari gesturi care ne sint date de reflexologie destagoard i orienteaza reprezentarea simbolica spre materi de preilectle care nu oaiau declt un raportladepartat cu © clasficare deja prea rafionalizata in patru sau incl le- mente, Si conform ecualiel stabilite de Leroi-Gourkan: For- fA} materie = uncalta}, vom spune ef ficeare gest cheama In acelagl timp 0 materie io tehnicl, suseit& un material imaginat si, deci nu-o uncalt, micar o ustensia, Astfel c& Drimul gest, dominanta postural, ream’ materi iaminoase, Yinuale si tebicile de separare, de purficare, ale caror sim” Tolar freevente sint armele, sagetile, spadele. Cel de-al dole gest, legat de coborivea digestiva, roelama materile adin- faluis apa saw paimincul cavernos, suscits ustensiele reci- piente, cupele silizile, 1 predispune la reverile tehnice ale Pauturi sau alimentalai” In strete, qestuilertmice, al caror ‘model natural desavirgt e sexualitatea, se proiecteazs asupra THtmurlor sczonicre gia cortegiului lor astral, anexind toate Substitutele tehnice ale cichubi: atit roata cit si victelnifa, tie patineiul eit gi ammarul, st pind la urma supradetermina one fecare tehnlogica pe bara rt sexual. Claifcarea hash tripartita concord. agadar, inte allele, cu o clasi- ficare tchnologied care face deoscbirea fntre uneltele percu tante si contondente pede o parte obievtele apte si conting 5 recipientele legate de "ehnicile sapatului pe de alta parte, Jn sfirgit marile prelungini tehnice ale acesteunelte atit de prejioase care ¢roata: mijoacele de transport ca #1 industri Bazate pe textile si pe foc Se mai pot reintegra, In acest media ambiant tehnologic foarte apropiat, ceva ce Piaget * numeste yschemele afective™ sivcare nu aint altceva det raporturle, att de dragi psiha- Taligilor, ale individulut cu mediol sdu.uman primordial Intradevar, in universal copillui, tatal si mama apar ca un fel de unelte,nigte unele avind au numai_o tonalitate Aectivd proprie conform functict lor psorfiriologice, dar higte unelte Inconjurate ta rindul lor de-un intreg cortegin LerokGourban, 9, i. 9.331, 382 F Grape ein B95, 100, Ch. age, Form, sym. p. 222. INTRODUCERE)S7 de ustensile secundare: In toate culturile copilul trece in mod firesc de la sinul mamei la diferite recipiente care, in Fmomentol ntarcar,sujesc drept substitate ale sina La {el dacd tatal apare cel mai adesea ca obstacol acaparator fal uneltei hrinitoare care e mama, ¢ venerat totodata ca o manifestare invidiata a puteri ale cirei atribute sint armele, instrumentele de vinétoare si de pescuit. Consideram asadar economic sh integram motivatiile mediuiui familial in moti- Sajle tebnologice. Piaget a avut grja si sublinieze dealtfel Ga aceste ,scheme afective" depasese demarcatia unor simple Scheme personale si constituie deja iste specii de categorit cognitive. ,Este evident, scrie psthologul 3, cd inconstientul fectiv, adic aspectul afectiv al activitatii schemelor asimi- Tatoare, nue cltusi de putin privilegiat din punct de vedere al inconstientei: numai haloul mistic care tnvaluie intimi- tatea persoanei ia putut inyela pe psihologi in aceast& pr vinta.” Fara a merge pind la aceasti Inare de pozitie impotriva psihanalizel si a motivafilor ei persoraliste, si recunoastem {otus! ca personajele consangvine se lasd ciudat clasate in primele doua grupuri de simboluri definite prin reflexele posturale i digestive. Redresarea, pozitia postural va fi Gercele mai multe ori insotita de un simbolism al tatalui cu toate armonicele, ait oedipiene cit gi adleriene, pe care le poate comporta, in timp ce femeia si mama se vor vedea fnexate de simbolismul digestiv cu armonicele lui hedoniste Gricum, clasficarea pe care o propunem are privilegiul de a integra, alituri de tchnologie, clasificarea sexuala si consang- vina pe care psihanalistit 0 folosesc cel mai adesea cind © vorba de simboluri ‘Apare si 0 remarcabili concordant intre cele trei cate- gorii simbolice definite de reflexologie si tripartitia si bipar- {itia funcfionale aja cum le considera’ Piganiol gi Dumézil. Trebuie si fim bine infeleyi, intructt am putea fi acuzaji de extrapolarea considerabild a concluziilor sociologice care rau se aplica, in conceptia celor doi autori, decit la indo-eu- ropeni sau chiar numai la romani, Dar dacd cele trei funcfiunt Y Paget of cit, p23 esENTRODUCERE. dumésiiene sau cele dou stratifiarifunctionale ale Romel antce, dupa Piganiol, nase Inillnsecategnic tn alte calf Accasta se Gates pur simply fapul cd le se manifesta Slab ub raport secoloie- Duméal na cecunoaste oar expl Git! ea ciate indo-eoropene au ains.o saprematie un ‘ncomparabil eels socologc datrta faptuit ed au tue Sl deoebeaucs ts ntaresed parti petal? N poate oare concepe cl teiita temporal a cviizailor indo foropene, sa ele occidentale spovnl, se datorard fa tnare parte adccvari armonioase, ta tale petoade ae 1 tonic, intre fantile soca g iiperatiele bie pathologie? Difeenferea functor, ap, in chiar cadral aetoe tai Aseriminares Tate puto bine definite, ca de pila. puteres sreutict legate’ gf fudertovensl fy earl ft Fe fale ear constitu) oare dovadn unui acon optim Inte as: Pirie biorpshologie somatic seve? Back ne ing {hum sa extrapolam trpariia dueelfand,ofacem Inte nllse pare ch ac fatlnege In numeroase puncte ca report Prihotehnologied pe care am luato dept basi de lucro, Kia mutt, aceasta’ convergenta ne va ngidu 4 explicim anumitelogiturttntre vitor simbort ae diferitor fune= UU Tegdtun ramase mistoiotse sf neepliste Ia. Duma! Trebuie cots seminal faptal ea tipartiia refleso- loged na acopers ponct ct. ance. tpactitia dumérons pl grup ci dominancé postural subsumeaa, dopa tin om velea,primele doud fencttsoriolgic reprezenate de regaltate sub cele dow forme alee de funciariabonic, Stabia a doua dominanta rellesologiclintegreazd cea dest tela Tunctie nutritvs pe care stable Dumea, Dimpo- teva, bipartifia socologica simbolica, india de Pitas nil, care amine foarte apropiats de tipartie obigmate ale istorilor reli, coincide tm prima sa parte guraniand= u constelaile primed doninantereflee, In cea'de-a dova S@ parte ychtonicodinari” cu constlailepolarizate de al timele dots dominane reflexe, Aga cum remarca de alti 1 Domésit, Indo-Enrop., p. 40-47. 2 Chops itp 3 INTRODUCERE (69 teri Duméeil, bipartitia nu e tntru nimic contradictorie cu ‘sipartifia sna ystInjenitoare pentru interpretarea fonctio= nal". Na'e'stinjentosre nit pentra anaisa.structurala edealta parte, biparttia, aga cum 0 concepe Piganiol Ingiduie si se extinda in med legitim dineolo ‘de domeniul simbolismului indo-european hiatastl chtonico-uranian, can Statat de istorie im moravuile st obiceiurileromane, nttwct ncattea de istorie a aproape tuturor popoarclor se deschide Eu dueluldintre pastoral Abel si plugarul Cain ™ Si Piganiol # Schifeazlaplicarea acestut pritipit chinezilor, Afrcit Negre, Gat semifior. Lucrar aft de dferite ca cele ale nt Duma fi Piganiol scot totdeauna la iveala aceasta bipolaritate in cel priveste pe Prayliski, dupa cum am mai sbservat ® se trudeste sh gaseased o trecere evolativa de la un termen Jn celalalt i si justitice astfel suprematia lui Abel asupra Jki Cain, fh sfirit, vor vecea ca bipartiga i tripartitia coincid. cu decupajalspafiulus sacra aga eum a reperat Soustelle la, vechit-mexicani*: aspect olemic qi rasboini al divinitailor Nordului si Sudulus, aspect birutor al soare= lubrasare, al Risdrtulut, aspect. misterios $1 involutiy al Apusului, m sfirgit rol mediator gi sintetie al'Centrului spa- fini, acopera bine implicaile reflexclor dlominante: po. ul si batdiosul sine de dominant postiralay involutia finocturmul Apusului de dominant’ digestiv’, in sft Cen teal pare intr-adevar sa dea cheia ritmies si daleeticd a echh librahat contrarior. Din acest moment putem stabi principal plamului nostra, care, tinlnd Seama de aceste-remarcabile convergent, ale reflexologiei, tehnologie! si sociologiei, va fi bavat simultan eo vasta bipartifie inte doud Regimuri ale simbolismulu, Sal diurn sf alcal nocturn, $1 pe tripartifia.reflexologca Sop ei, pI Ch Piatt op et, p 93: Cf. Ia Alan in Prdliminaines. 969 uth 18a em mii feos de ania ite re an rg B Ge aljon FH Stl, op. ety p67 gi arm fs fra, p81 ur. ToINTRODUCERE ‘Am optat pentru o bipartite a acestel clasiicaet empitice 2 ceefediclorashetipale din dos motive: maf int, dupa 2aindtat mal suse pentru ch acest dublu plan toiodatd Gace gt tapartit nue contradict gl acopera admirabil ptt noteatt antropoogice Ta cate au ajuns cereetd- cere de indepartay unit de al ca Duméal, Lert Goushan, Piganioh Eliade, ‘Keappe sau reflexolog 3 ps SOSH foi pentru ch tipartiia domiaantelor feflexe tefincNonal vedutdde_psbanalia clases 1a 0. bipatiies Se eee Hitdoul ta evoluja sa genctich valich 9 Teaga afectiv, in mod suecesiv dar -continuu, pulsiunile digestive si pulsiunile sexuale, In consecinti, se poate Adinite, col putin metodologic, 4 exist. o inrudire, daca hu 0. filiagie,intre dominanta digestiva i dominanta Baa "kein Oceident existhtraaiia~ 31 vom vedes SEuERa trait ce bazeaed pe nse datlearhetipologie — ede penn brio atrpear mal ml St a da‘verdtroasa sau cel pufin nocturna; drept urmare, ne eat peor ed opanem acest» Regi Nocura” al simon Ppa Duar structanat pe deminanta postural, cu A atile sale manuale s seuale, poate gt implcaile impleertene de agresvitat. Regimad Ditrnrefernds EM aninanta postural, I tchiologia armelor, ln socologia +e oral mg st razboini, la rtealuite nalts) purl Nie Regina Nocturn” submpartindu-se to dominanta di Ske oe eninanta icles, cea dnt subsumind tele EeVA (uit cea a habitats, valorieabimentae gi dige= ce catslogte matriarhala yi natriivs, cca de-a dou gr USS thie ical, a cachdarulut aggicol sta indvstric Ping tcrebolurle naturale sam artifiiale ale Intoarcet elu # dramele astro-bilogice Aceate dou parti do analiza in care am grupat, dupa mie toda convergent, marile constelaitsimaliceconstituie pr 1eGe Gus cart ale Tuer noastre gi vor fi urmate de-o a Rie care vom Incerea ‘si desprindem flovofic motivasa Ce a a simbolismulal Fark a uita Inteadevar cl. pi eramel vom ft ndepartat sistematic orice supozite ontologi’, Sia patologlsmului ct sia calturalismotui, ne va fl upor, INTRODUCERE/TI pe baza rezultatelor anchetet Tonvergenta suprema pe care odicteazd multiple semantisme Conn agin, Wom feamind Intends fn coneane Sf dezvoltarea acest studiu na fost postilédeclt pentru Ek am port de lao concepfie simbolick a imaginatieiadici de ino conceptie care postlesza semantismal imaginilor,fap- ful i ee au sintnigte seme, cfg contin intrucitva material sente sensul. Si putem pretinde cf, tegripind pocitiv ima Binile, fe vor fi condensat astfel sensurie multiple, ceea ce he va Ingldul s4 abordim teoria sensuluisuprem ai fancie Simbolice sis ne seriem cea dea trela carte asupra meta fizicii imaginatiel. Inainte de-a intreprinde studiul nostru, ne rimine totus! <& facem, tn lumina telorstailite mai ss teva precigirt asupra,vocabularulul pe. care] vom folos ‘Numerogi autor! au remarcat ints-adevar, pe drept cuvint, extrema confurie care domneste In preabogats terminologe Jmaginarului: seme, imagint,simbolur,alegor, embieme, ahetipar, scheme, iustar,reprezentri schematic, diagtame ai synepas int termeni nediferentiat foloiti de citre ana- if imaginaruhu, Sartre deopotriva cu Dumas. sai Jung ! consacrd clteva pagini precizisit vorabularul flosit de Geea ce vor Incerea ta rindul nostra, ajutatt find de schita de clasfieare st metodologie pecare am stailito mai inant Se vom refine dectt un minimum strict nevesar de_termeni pli at lumineze snalizele pe care le vom Intreprinde. Sa fi vo sa depart fot ce se res dct semiologia pura. Cind vom folosi cuvintul ysemn", aceasta ha vaft deck intrun sens foarte general fifa a intenfona SE4'dim sensul su precs de algoritm arbitra, de semmal contingent al unui semnificat, De asemenes, nu vom reine tem cmc caren did se cu toate cd Dumas # admite cd emblemele pot ajunge st ails fo viafh simbolica, vom contesta acest punct de vedere, 31 ‘om arata, de pilda, ci emblema cristiea nu se transforma fn simbol al eral, ci ed luerurile stau toemai invers. Vom 2 chy Sarte, Imapinair, p38, 96, 141: Dumas, Trae, vel 1¥ 266368" Jung. Tres picket, p91 Cae TaINTRODUCERE isa deopatefalegora.simbol ri femantich deciauts in scmiloge de semn conventional g academic. Bimpotrvas am adoptat termenol generic de schema", pe care fam at dela Srte Baro # Reva Alone Eestis Gin orm prelulndud dealtfel din terminalogia, kan: thant Schema elte o generalzare dinamict gt afectva a imagine conte fttaten 9 nomtataniten eneall| 4 imaginaruul. Schema se inradeyte eu ceca ce Figets dupa Siberer, aumeste ysimbol fonetional” 3 eu teen ce Behar mune sol mor Ea face Jone nea, nu aya cum voia Kani, inte imagine si concept fnure getuileincongiente ale stnso-motrictati, ttre do- minaetcle reflexes Teprerentai, Aveste scheme’ alatuiese chiral diam eanavana foncionalt & magna De ferenta care exstéIntre gesture reflexologice pe care le Seat Gcheme ec acesten din rm nu al snt doar nit Shgram’ (coretice, cl mgt tralacte incarnate fn Feprezetar Soeerete procse astel, gestul postural h corespund oul SGhumes Gena vertcalitatiascendente gi cea av diviziuni Suk vieusle cle p monuale, gestulutTnghiGe corespunde Sikema cotorttit seca a giemuii inintimitate: Dupa ex Freda ha Sartre schema apare intradevar ca sprezcaif: Exton" a gesturilor $1 pulsunor inconstinte Gesturteiferngiate In scheme, fm contact cu medial ambiant natural s soil, vor determina marie arhtipur, aproape aya cum fea definit Jung Arhetipurile constitu STisetnuficarile schemelor. Jung Imprumuthaceastd noViune cum {l noteaz Hegel t, rare decit o valoar Tech Hegel, Euhitique (prima lecti). ps 163. Cf. G, Durand, 100 mart he af deci scundare in vapor ea scheme etbaie"> ANTRODUCERE/T de la Jakob Burckhardt si 0 transforma tn sinonim al simagiail primordiale" al ,engramet, al imagini originare” UPiprototpulai™. Jung a'scos foarte bine in evident carace teral de traiect antropologic al athetipurlor stun cind a srs lagi emordnsebul ieontea 8 in Faport"ctanumite procese perceptibile ale naturil care se Feprodue fara incetare gst Infotdeauna active, dar, pe de altd aprte, ¢ neindotenie clea se raportearttotodatd 1a anunite condi interne ale viet spiitute 9 ale et se general." Ace ahi ated ne Sheree So jective gi imaginile furnizate de medial ambjant percept, ari, yea 8 vorbim pe Himba hi Rant ca-numemal imag pe cafe intufia Ml percepe.*", Desig, Jung strate al Els asupra caracterlolcolectiv i inndtcut al magi primordial, dar fark 8 intram in aceasta metafgid a celine for st fird ‘st aderim la credin(a In yscdimente-mneace acumulat sn curs filogencre, ne pute nsuy! © observaie Capital a pshanalistls, care vede in aceste substantie Simbalice cate sint_athetiparle stadiulpreliminar, ‘ane mmatrciali a del?" Departe dé-aavea prontate asypra Imagini, ideca near fi decit angajares. pragmatich a athe ‘pul maginar,intvan context sstone qt epstemologc dat {Zea ce expicd fn acclayi timp faptul ch --ieea, Gatontd natud sale rafonale, © malt mai supust modifier da borat rationale pe care timpal si imprejursle 0 inflven- teazd puterni st procurd expres conforme eu spictul mo- Ientull © Cota ce ar fi gadar dat yanfe yom tn fi tpaal siu afectivo-repeesentaiy, mtivul su arhetipal; tocmai asta expicd si de ce Tatohalismele si demersurle Pragmatic ale sin{cloe no seaptniciodat pe deplin de haloul Imaginar, st de ce orice rationalism, once sistem de ratio hamente poartf sine propilei fantasine. Dupa cum spune Jung, ,,imaginile care slujesc drept baz& unor teorii stiinti- fice se"menjin In cadral sceoray Limit (ca acelea care Jung, of. ci, 310, 2h yop. ot, . a36. Sp. Gl ga ‘HANTRODUCERE inepirk basmele gi legendele)*. Vornsublinia dei, a sind hontt, importabje ‘genial a arbetipun, care cont- thie panel de jonefiune Iutreimaginar 1 presse raio- hale. "Baudouin* a stirit supra acetel logit, ardtind ‘exist dowd conexiuni posible satre imagiat 4 gnduri: Sha ofizontal care gropeasd mai multe imaginl into idee, alta vertical, in care o mmaginesusit8 mai multe dei, Dupl Bandouin,conceptel arf onsite dintrn fel de induce athetipala,’Limbajal acest pabanalist au. tots bine it ond faite adeeaaretipe cu sen, su ctipurle cu simpllesimbolur. Contrar dealt afie- Taps stl, exit o mare stabtate a abetipnr: Ast, “Chemo adn te conespund imuabilaretipurle pica, onducitorulil- astral, th wreme ce schemele disietce se Substantfied i constante arhetipale precum spada,ritualul Botenul etc schema colorist va_da arheGpol golly al ‘opti all Gulliver” ele ar schema ghemulil va provoca ite sino sf iimitagi Ceen ce diferentes Sricipal de simplal simbel ef genere toca ipsa Ta Smbivalenfs, universalitatea lol constant ql adecvarea Tui in schemt? foata, de pid, marelearhetip al schemel ce fice cael nu vedom ce alt semniicatie tmaginars tar putea da, in vreme ce garpee nue deci simbolul cial, Simbol foarte plivalent aya cum vom vedes ‘Aceasta tocmal pentru c&, intradevat, arklipurile sat Lege nite magi forte diferente de cre cata areas mate srs de home om se tepata. Ne fra fone! in prezenja simbolu fa sens atc smb care Gobindesc x ait snl mele isemndeatec ct sit mai bog tn sensiri de tt feu. E, aga cum a constatat Sarttet, 0 form infeioard ~ Intel e particular ~ a scheme. Partie fulritate care se transforin de cele mai multe ort in cea 2 unui sobieet sensibil", o dlustrarc™-concretS a arheti- Op cit, 310-31. 2 CP stdin De Fiatnee & esprit, p91. 3 G6 op ee ps 17, 200, 10h Bete op. el, bs HL a brrronccenrs ‘plu casa scheme In timp ce athetipl e pe calea idei Esbeattiican, simi € poe sample pe calea substat- fivalai, a mumelu, st uncor chiar'a numell pr tun ere, simbolal Frumusefit e Doriforal sculproreias Pole. De la aceasta angajare concreta, de la aceastA apropiere semiologica, simbotul mogtencgte’o extrema fragilitate, In ‘vreme ce schema ascensionala si arhetipul. cerulul rain jmuabile, simbolal care le demarcheaza se transforma. din scard in sigeatd sburdtoare, in avion supersonic sau in came pion la sirituri in indlfime*. Se poate spune chiar c&, pier Hindu-g din polivalent, despuinducse, simbotil tinde su de- Vind un simplu semn, tinde si emigreze din semantism In scmiologism: arhetipal rolii di simbolism™al cruci, care, a Findul ld, devine simplul semn al cruci, aya cum’. folosit Ja adunare sau fa jnmaltice,simplésigla sau simplu agoritm Pierdut printre semnele arbitrate ale alfabetelor, ‘In prelungirea schemelor, a arhetiparilor si a simplelor simbolun putem refine mitul, Nu vom lua acestermen In ‘accepfiunea restrined pe care i-o dau ctnolog, care fl reduc da revereul reprezentativ al unui act ritual®” Vom inelege prin mit un sistem dinamie de simbolur, de arhetipars side scheme, sistem dinamie care, sub impulstl unei scheme, tinde Ei se realizeze ca povesire: Mitul ¢ deja o sthia de ratio. palizae intrucit ullizeazl firl tne! expunesi fn care Simbo- Torte se transforma in cuvinte si arhetipurile fo idei. Mita expliciteazd schema sau un grup de selene. Aga earn athe- tipul favoriza ideea si simbolul zamislea denumirea, putem spune ch mitel favorizeaza doctrina religioasi,sistenml flor otc sau, cum bine a remarcat Brehier +, povestiea istoricd fi legendard. TE ceea ce se desprinde cu stralucire din opera Ii Platon, in cate gindirea rafionala pare a se trezi necon- tenit dintt-un vis mitic gl uncori @ regreta acest Iueru. Vom Ch Damas, Trai, WV. 265. 4 nolan de sine Algo, De ta naan dos sft, po dk NEE" Baadnin oh p00 3 OF Van der Lec, Homme primi rligin, . 20,6 Cust oh: ee pads he infu 38Y ra Ted tee in Ree peta et morale, 191, p. 362, TemweTRODUCERE constata dealtfel c organizarca dinamici a mitului cores- unde adeseori cu organizarea staticd pe care am denumit-o rconstelatie de imagini". Metoda convergenfei scoate in evi- dena acelagi izomorfism in constelafie §i in mit. In sfirgit, acest izomorfism al schemelor, al arhetipurilor i alsimbolurilor in eadrul sistemelor mitice sau al constela- fillor statice ne va duce la constatarea existenjei anumitor Jrtocelan normative ale reprezentiiorimaginre, bine de te rlativ stabe, grupate th jurul shemelor originale gi pe care le vom numi structuri, Desigur, acest din urmd fermen e foarte echivoc si imprecis ', Cu toate acestea, ne asociem plrerii lui Lévi-Strauss c& el poate, cu conditia de-a fi precivat, inteegi notiunea de ,forma” conceputa fie ca rezidun empiric de prima instant, fie ca abstractie semiolo- ‘gicd si impietritd? rezultind dintr-un proces inductiv. Defi- hifia formei include o anumitl oprire, o anumita fidelitate, tun anumit caracter static, Strnctura implic dimpotriva tun anumit dinamism transformator. Substantival structurd, adiugat unor epitete cu sufixe impramutate din etimologis euvintului forma” si pe care, in lipsi de ceva mai bun, il vom folosi metaforie, va insemna pur si simply dow lucruri? in primul rind cf aceste ,forme” sint dinamice, adica supuse ‘unor transformari prin modificarea unvia din’ termenit lor, si constituie ,modele” taxinomice gi pedagogice, servind ct alte cuvinte comod clasificarii, dar putind servi, de vreme ce sint transformabile, Ia modificarea cimpului_ imaginar, nal doilea rind, apropiindu-ne mai mult In aceasta privint de Radeliffe-Brown decit de Lévi-Strauss, aceste ,modele" ru sint cantitative, ci simptomatice, structurile ca si simpto- mele medicale sint nigte modele care Ingiduie atit diagnos- cl tse ai Is Gestalt ga ol faa, aie fen Anite" gspnieipie srantestor". Ch Golde, La seucane de Png mom p34 Teh PiviStrs, dntvopologe structurale, 9.306 2 GEE Sonru, ancse tant of porfecn formatle,». 273. Sens tiocyenscesies forme une rie i mppetriva a otc. deacon atl ismental st acer viet” mamee ol ee qi Fideltate.” Avwpra die eal inte steward y fancies ef, Bergon, Les deur owes. po LIL Wh MB tote, Ronen de Fomaginaion, pe tL [fees INTRODUCERE/7 ticul eft si terapeutica. Aspectul lor matematic © secundar $n raport’cu gruparea lor in sindromuri, de accea aceste structuri pot fi mai degraba descrise ca'modele etiologice decit formulate algebric. Aceste grupiri de structuri inves nate definese ceea ce vom numi un. Regim al imaginarulu, ‘Vom reveni mai ingolo asupra acestui.primat calitativ al structurilor semantice ". Deocamdata si ne multumim a de- fini o structura drept o forma transformabila, jucind rolul de protocol motivator pentru un Intreg grupa} de imagini, st Susceptibili la rindi si se grupese intr-o structur’. mai general pe care 0 vom denumi Resim. ‘Aceste regimuri nefiind grupini rigide de forme imuabile, ne vom pune in sfirsit intrebarea daca sint motivate de a samblul trassturior caracterologice sau tipologice ale indi Vidului, sau care ¢ raportul ce leagi transformarile for de presiunile istorice si sociale. Odata recunoscuta relative lor autonomie ~ relativa fatrucit totul are o limit’ relativa in complexitatea stiinjelor omului — ne va ramine si schitim, Sntemeinducne ‘pe realitatea arhetipala a acestor regime si 2 acestor structuri, 0 filozofie a imaginarului care. si und intrebiri asupra forme comune ee integreaz’ aceste regimuri eterogene si asupra semnificatici functionale @ ace tei forme a imaginaliet sia ansambluluj structurilor i res murilor pe care le subsumeaz’, q Po CARTEA INTII REGIMUL DIURN AL IMAGINII Semantic vorbind, se poate spune c& nu exist lumi fra jntunerie, in timp ce contrariul nu e valabil: noaptea avind existentA simbolici autonom’, Regimul Diurnal imaginii se defineste asadar la modul general ca regim al antitezei, Acest maniheism al imaginilor diurne n-a scpat defel celor co-au abordat studierea aprofundat’ a. poetilor Iuminii. Notasem deja impreuna cu Baudouin ' dubla pola- rizare a imaginilor hugoliene in jurul antitezei lumind-intu- nevic, $i Rougemont? se striduie si regasesca dualismul ‘metaforclor noptii si zilei 1a trubaduri, 1a poetis mistici s- lamiei, in romanul Breton a caruiilustrare o aflam jn Tristan i Tsold i, fn sfirgit, in poezia misticd a lui St Jean de la Croix. Dupi Rougemont, acest dualisin de inspirajie cathara ar structura Intreaga literatura a Occidentului, iremediabil platoniciand. La fel Guirand® pune admirabil’ in evidenta importanta color dow cuvinte-cheie cu maximum de frec- venti la Valery: pur" si ,umbra, care formeaz’ ,.dispo- aitivul de susfinere a decorului poetic". Semantic" acest doi termeni ,sint in oporitie si formeaza cei doi poli ai univer- sului lui Valery: finfa si nefiinga.,. absent si prezenta.. fordine si dezordine'”. $i Guiraud remarca forta de polarizare pe care’ posed’ aceste imagini axiomatice: in jurul cuvin- tului pur" graviteazd cer “, ,soare”, ,dumina mare", ,urias", pdivin’, dk ete, in timp auituri de yumbri stan jdragoste", ,taind", ,Wis", _,pro- fund’, .misterios", ,singur’ palid’, “grea”, ,in- cet”... Foneticianul opune chiar sonotititile celor doi ter~ ‘meni’, sau mai curind , i" e cea mai ascufita dintre vocale, in timp ce ,on" e cea mai gravd. Instinctul fonetic al poetului 1 Ch, Bandon, Paychanalvee de 1. Hugo, 9-202. Ch supra pe, 2 CE Dr de Rowgomont, Lamar i POccidet, ps 34, 88, 157 Ct J. Biker, Le Roman de Tristan ef Trt TP. Goat ops ete ps 16S Pr REGIMUL DIURN AL IMAGINIT/S1 ficindu-t 4 caute cu precidere aceste doul sunete t,inti- reste vocafia imaginilor. In mod elt se poate de firesc, dei Capitolele consacrate R-eimudué. Diurnal imaginis vor impartite sp dout mari parti antitetce, prima —sensul ti- Uialui ef va fi dat de insasi convergen{a semantic’ — find cconsacrati fondului de tntuneric pe care apare stelucitea Nictorioasd a Tumini, cea de-a dova manifestind recucerites Antitetica sf metodicd a Valosifearilor negative ale cele inti VCE P. Gairaud, Langage t ecrifiation dapris Panne de PV tery, 86. Cece Jobson gi Werth, Language and Synctisa, Lr Wond Vr 2,100, 230 cam. ch Lee Sicaus: Langage e parte, { ndop, sets pi 9 ttt PARTEA INTH FEJELE TIMPULUI Timp eu base de pl Ou fee saci ease devi fae I. Simboturile teriomorfe La prima vedere, simbaismul animal pare foarte v3 sant reer aay Siti! inal ees fers ag Nalorfican negative cu reptile, pobmlanit pastels de hoapte, cits pouitive — eu perumbél mil" gene Ca tialele domestce. Today tn cua test aieullty tice arhetipologte treble yurncast de Te ua Bsus ‘Bncap cu ronidr asotaunvenaeati 9 Dana Dintre toate imagine, int-adevar, imaginileanimatcor sint cele mai frecvente si cele mai comune. Putem spune ed humic ne emai famifin Inch in copie, cn epeeeentae fmalelor, Pind sila’ mica orgean cecidenta Mates mache, Motanal foe, Mickey, Moy Marts na are ot ehicileze im mod stranio mesajal teomor!, Jumatate ia tonle candor pent cop sit delfeate animate In visele copiilor raportate de Piaget %, din vreo treizeci de abservati mas mult sa toa putin lee, nol se eer a ‘ine cuanimale. E dealtfel mn deremarcatfaptuled ce mic nau vara niiodata cele mat multe dintreanbnakde pe cose ievsead ait modell tagur eu eure se joned ME cone tatim cd exist o-Intrengl’ mitologc fabulous paiitonre In tmoravune animator pe cae olecrvajia avec Mi ace duct eo contrasich. St ous salamendee emi, penta in 60 de ies ale clei eaten oh es ois Lares extant (Part, 3 ped nls al sil 28'S 308 ‘iti “sAibens see ete hiaete Wace Ts Formation de ymbule chs Tefont. p88; ch Mario onaprte Bisehenalyi Wt ania bP smaginalianoastra, Lege de foc, vulpea de vielen, sarpele imemad ai sinjepe” n ciuda biologels, pelican face cor- SSenpe, greicrele ne induioseaza, timp ce de_gratiosul cela sia. Am spos toate asta cash afc Ince mASUra Stare ewinaveteomora a imainai ormena on stat vofand, pe care expericota tl va putea nicdata contra- Pi oteatt de werractarcste_imaginaral la dezmntirea ‘Xperimentals, Am putes chiar 8 eredem c& imaginaia mas- Gibead tot ce nu o slujeyte, Ceea ce declangearalsmol Tu Fabre nu sint descoperine inedte, cb aproximativele confit man ale legendcler dere’ animale, Anumili simi Tumaist dig Australia Ge Plda, stn fearte impede st Tack Geoucbireatnire-arhetipal imaginer sianimalol obicet al kpevienjicinegetice: Fil Genumese jak pe acesta din wma, inlimp te rerctvi denumires de mutejiat, yanimale remar- Eatle? srhetpurlorteriemorfe din basme 9h legende. Ani fnalul ce preintsagada, nto stare indir, cao abstrac- fhune spostand, obiect all uneiasimian simbolce, dupa cum ovedegte universalitatea 51 plraltatespreaen(et sale att Intec Constinga cviigata cit sin mentaitaten primitivs Etnotoeia a pus in evident aga cum se cuvine arkaisnl gi tnivetealtatea simbelumlor eriemorfe care se manifest in Totumnism sau tn supravietule religoace triceate. Ling ‘fstca*comparata a rmarcat gh cade molt vreme cd repa- Tinatea substantivelor se face ini In fanele de categonile insufletit si neinsufletit. In nahuatl, in algonquin, in limbile Gravidiene incl in limbile slave, substantivele se repart- feacd in genurl in functie de aceste categori infiale. Dupa Bical? neutral limbilorindo-europene ar raspunde 9 el nei impttitiniiale intr nensufetie x gent fsufletite. Repar- tiserea genurilor sexu-aparente af mulé mai ardiva, Bese tiara pare dec cemeinie intalatatft in Limba, tm mentali- tatea coletva, cit gin teveriaindividvald, E cagul acum si ne fnteebim cave e'schema generald-a rei proiete asimi- FEVELE TIMPULUIAS Teh Krappe, op. et, po 3. # GEL, Atay Ee Gonre dans es dcrses tages Ch ral rts in Mom. te dings, Pariah VUE p33, {SHIREGINUL DIURN AL IMAGINIE latoare © constituie arhetipul teriomort si variajiunile Iui simboice. Mat nainte Sn trebles precisa wrmtorl element fm afara de semnificatia sa arhetipal 3i general, animalul esusceptibil sf fie supradeterminat de caractere particulare cernu tin diseet de animalitate. De pilda sarpele 9 pastes, ae’ ciror semnificafit-capitale le vom siudia mal Ineolo fw sint, ach se poate spune aga, animale decft fn @ dova instanta; cova ce primeazi la cle sintcalitaile care nu sit proprisesis animale: virtul in piimint si sthimbares piel pe-care garpee le mparte cu sXninf,Inilfarea si 2bordl pe fare pasdrea Te Imparte cu sgeata, Acest exemplu ne pobe in fala unei dificultati ceenfale athetipologet: iitepa trunderea: motivafilor care ‘provoach tntotdesuna ‘0 Pal Xalen{a semanticd Ia nivelul objectuli simbalie. Bochner si Halpern ® noteaza pe bund dreptate ci, in interpretarea tee, tuluy Rorschach, tipul de animal ales ea fel de semniicatv ai alegerea animalitati drept tema generala; interpretarite fin diferte end e vorbs de aegerea anor animale agresive care reflect ,sentimente puternice de bestialitate sl de agre= Siune™ sau dimpotriva cind © vorba de animale domestice in acest capitol consacrat.simbolurilor teriomorfe,trebu sgadar s& cautim mai inti sensil abstractiunil spontane pe are reprezintdarhetipa animal fn genera, ina ne last cnaft de cutare sau cutare implicate particular rebuie mai fli sf ne descotorosin de expliatileemy vist, oferite de regula ca motive ale zoolatie!$ imaginaieh teriomorfe. Aceste explcajt Incearca sl educa 2ocatria imaginaliateriomorf4 din ritualuri in care oameniJoacd rolul animalelor, Dupa remarca lui Krappe’, asta Inseamna 53 pul carul jnaintea hoilor. Animism se indreapta in mod Hires spe simboll fsofleit died spre animal, Onna incina astfel spre animalizarea gindin sale si se opetcaad constant, (me aceasta asimilare, un schimb intre sentimentele omula FG sutra, p88 9 oem 389 9b wr 4 cate Hiapers, Spplication Muna dir st de Rorschach, p62 Merappe of ct, 1 36 FETELE TRAPULUT/SS tnsflejiteaanimalusi,Explicaia ui Krappe rime totus ere vad ulumindice fa spc fj smal Seta ana Mai preistpretinde a fi explicafia psihanalitcs. des- roltatl de Jung’ in Metamorphoses synbales defo libido Soto atta af chap! odor sexual, Neen Sfastes, pecs sarpele eran face vee inbodan falee Bie Junge BL adaugh acest cnameraryconfintal aprope Complet Bestar: tar, fap, berber, mite maga eal" Hieodul slat tomplelor cave se prosttasu ca tay i evathanal sau Behemothal din Care fat fon, -atnbut fucaterenorars art dovade sees sealed’ tet Thoviel ‘Stl consittte erumatl turer sexier se folun sexual, yanimal cumpli, deat din tamd™ 9 egat fe destinul facestuos al ha Gedip. Jong face-geneslgia frogstr ual Echidne, ca ines ferpentfors sted 2'Gecr mama universal: Animal general tiga In Spocel arf yo masa de itde incetacs Necaiajics wpe Fis aia Caeser po eae mt ee ec Ha een ce pivege iterprtarea, Pros vaghfntact Jung ecle™ teazd farh nici o ardine si find analisdizomorfic sau fan float, datee rile ale rte sate cata pusnd ea fsima animate reste mont etergen, neqnind seams de importante Difurcat® functional preva cele cae Inspr ‘Sibojsmal pls sou al grpey Paral ng accust confucieyinterpetaven vate pres inital de poesia {Rin cice rertrnge i tna tol o observa cited oval ail eacusit la’ prconaltateaeuropeanuly contemporan, Neavem totus deepal si extrapolam to finp cain spat bidet incest. Extrapolare elogitins in speia dooarsce Complex oete 0 formafiune social elatisd In raport ca iver civiati, tn raport eu diverse medi sociale dntne Tong eb. ot, p26; el, Baste, 9p. i, B46 Ja ops ei. 133 ch Job, SNK, I 8 Jong, ops cit. 7203, Ope eis. Was he P, Grima, Dicomoaive de mstolsi {M6]REGIAUE. DIURN AL IMAGINIT trol aceleiasi civilzatit*, Complexal ¢ un fenomen de cul turk a carol foomola expicativa nu trebuie mod Tei Splcatd dect fn inal onetcviiafi date. Extrapolare nele- idtima in timp deopotsiva intrucitIibido-l Incestuos na © ecto experenta selatitirze, Freud insoqi adtind cd acest ibido nu se fixencd deit dupa mumerosse metamorfoze diges- tive ale_principilul de placere. Enecesar deel st legam imaginatia teriomorfa. den stat ontogenetic mai primitiv det Outip, yi ma ales deo motivate mai universaicabi maginayia"triomon?s depageyte co malt, afft in spat it fn ontogenera, era crzeoedipiene i zona ughesiet vie Freze din primi ani ai secollot XX. Desir, un Oedip str Corat in nig constelatiteromorfe preexistente are daral ‘orice gist oenteze aceste imagint in. ceia not Semnifiatitendentiosse, vom subliniaa sfrital acestorca- filole comsacrate Feflor fimpulus implicafie Hbiginoase $1 Seuuale pe care Te cuprinde constlafis grupind, alitua. de sina ermort bolle cider» petals Sue thai putin adevarat toto c& sensul primar ab imaginil tere tov mat primitiv gal oniveral deci restrnsa spect- fieafie freudiand a ldoslei. Tocmal acest sens primity trmeazd sil dexatrim, incercind, spre deosehie de Jun We'deteetam imperativele dinamice ale one atart fore Animal tn mo spontan abtac, aa cm se pret imaginaje fark. Crivatile gi specialise sale sccundarc, Teonatituit dint-o-adevirata schema: schema fsufleitu: Jul Pentru cops, ca pentru animal Insoi, nelinistea pro- Vocata de: miata rapid se nediplinata. Ore animal “Siati. pacite, pete sa inect emai sensilla misare dit I’ preren(afrmald sau material. Pesuitorl de pis {hav ig oure bine cd uml gesturle prea braje vor plea Snoaite peytlu, Testul Rorschach confiema aceasta inru- TT wine, Sxl pon pV 38, 1, 1,27, 2% 28; dmc iach oso oi Rota Si lS om fe FETELE TOAPULUY/ST dire m pshismol uman intre animal si migcarea sa, In gene- fal, procentajele de risponsuri animale’ st de Tispunsur Chinetece Sn inves proportional, ule compensindile pecelelalte: animal nemaind deck exidoul mort stereo: Rpizat al atenfcl la migcarea vital, Cu cit procentajal de Hiepunsuri animale e mai ridicat cu ait gindiea © mai imbie teint, mai rigida, mai conventionala sau mal invadata deo Mare depresiva. Marea proporiie de Taspunsirt animale Semmul unui blocaj al anaietati. Dar mai ales atunl clad Tésponsurile chinestezice se cumuleazd cu esle de animale he aflam in prezenta indicaiei ca psihicul e invadat de pole tele cele mat rudimentare, accident normal Ia copias, dar care 1a adult e sinomim cu acadaptarca si cu regreiunea la Smpulsurile cele mai arbaice. Apantia shimalitati in cons: tinta e agadar simptomul net depresiuni a persoanei pind fa Wreapta ansietati, Ne-rimine acum sh facem distvetia et diverscle specificatii dinamice ale schemei insufleti- Una dintre primcle manifestati ale animaliatiecoltiua simagine fugit, dar peimari™, Si nu refinem etimealoga francer’ a cuvintului® nici munca furnicior care nrudeste fmagineaacestora ei coaa papel simator Sta pasta in calsials deit schema agitaje, a viermuiti, Dale, tn nume- foase opere, a legat direct colciala furnilt eu viramiea larves. Tocmai aceasta migeareanarhici deavuie dintodata oui animaltaen nec, i pra rmultipicitatea care se agitd, De aceasta schema. peiorativa fe leagasubstantivul verbulul a viermut, Viermele® Pentru constinta comund, orice insects orice lavl'e vierme Schlegel Ta unison cu Hugo cind vede tn ldcustao fmbinare iermuitoare si daunatonre: Tema pecare Hugo nu face deci ‘0 preia din -poclips, unde Iacuste si broaste ~aceste 1 Rochen, La Tenet les rerivs de mpos 6,60. Le fourmilhment, tesicaen (ath 84 ‘Fimal Iu Dalim, Cinle alas; c, tabloul: Mande Bachata, of. ct p77. Seep, Pht, delat, vl 1p, 296; cl Bawden, Y Hug, ps