Sunteți pe pagina 1din 13

METODE DE EXPLORARE A TUBULUI DIGESTIV

Explorările radiologice ale tubului digestiv


• Explorările radiologice sunt mijloace din cele mai importante în bolile
tubului digestiv şi asta tocmai pentru faptul că tubul digestiv este mai
puţin accesibil examenelor clinice directe. Examenul radiologic al tubului digestiv
poate localiza cu precizie leziunea căutată şi, pe de altă parte, permite
urmărirea în timp a bolii depistate, orientând astfel tratamentul. Acelaşi
examen poate confirma sau infirma diagnosticul clinic. Este absolut
necesar ca bolnavul să fie examinat in prealabil clinic şi numai după
aceea trimis la explorare radiologică, diagnosticul clinic prezumtiv fiind
extrem de util radiologului, pentru ca acesta să ştie ce să caute şi cum
să-şi orienteze examenul în condiţii de minimă iradiere atât pentru el,
cit şi pentru bolnav. Radiologul fiind avertizat în prealabil şi sensibilizat
de diagnosticul clinic prezumtiv, îşi poate alege şi adapta mult mai bine
tehnicile cele mai potrivite de examinar

Limitele explorărilor radiologice ale tubului digestiv. Explorările


radiologice ale tubului digestiv au anumite limite, care trebuie
cunoscute de publicul larg, deoarece există cazuri în care examenele
clinice, deşi edificatoare pentru o anumită boală, nu au totdeauna un
corespondent radiologic. Astfel, în unele afecţiuni, semnele radiologice pot lipsi cum
este cazul in gastritele acute, foarte zgomotoase din punct de vedere clinic, dar unde
examenul radiologic nu poate spune mare lucru. Alteori există cazuri când
o ulceraţie (ulcer gastric sau duodenal) nu poate fi văzută, datorită fie
unui edem accentuat, fie obstruărilor cu cheaguri sangvine sau cu
resturi alimentare. Limitele explorărilor radiologice în tubul digestiv
sunt determinate şi de gradul modificărilor anatomopatologice. Dacă o
leziune este de exemplu superficială, ea nu modifică conturul intern al
organului sau ii modifică într-o măsură extrem de mică, ceea ce nu
poate fi sesizat de tehnicile actuale. Posibilităţile examenului radiologie
sunt limitate la intestinul subţire din cauza anselor intestinale lungi şi
întortocheate, ca şi suprapunerilor lor. în condiţiile unei neconcordanţe
clinice-radiologice, se impune o legătură mai strânsă între clinician şi
radiolog, iar repetarea examenului radiologic este în asemenea condiţii de cea
mai mare importanţă.

Pregătirea bolnavului pentru explorări gastro-intestinale este


foarte importantă pentru reuşita examenului. Alimentele din stomac,
materiile fecale şi gazele din intestin pot să dea imagini false,
împiedicând punerea în evidenţă a leziunilor şi ducând in consecinţă la
diagnostice greşite. Clinicianul trebuie să cunoască modul de pregătire
şi să-1 indice bolnavului, în timp ce acesta trebuie să-1 respecte
riguros. Iată câteva reguli care trebuie respectate pentru o explorare
obişnuită gastro-intestinală cu sulfat de bariu:
— examenul radioscopic va fi făcut preferabil în cursul dimineţii şi cât
mai devreme, deoarece in asemenea condiţii secreţia fiziologică
gastrică este minimă şi nu incomodează examenul;

— înainte de examen, mai ales atunci când este vorba de examinarea


stomacului, bolnavul nu trebuie să mănânce cel puţin 6—8 ore şi în tot
acest interval de timp să nu bea lichide sau să fumeze;
Contraindicaţiile examenului baritat. Examenul baritat al tubului
digestiv are şi contraindicaţii, principalele fiind: hemoragiile digestive
recente şi importante, perforaţiile organelor abdominale, ocluziile
intestinale (oprirea completă a tranzitului intestinal), fistulele aer o-
digestive,bolnavii.şocaţi.şi.traumatizaţi .

Colecistografia permite examinarea radiologică a veziculei biliare şi a căilor


biliare extrahepatice. Acest examen se practică în două variante:
colecistografie perorală, în care substanţa de contrast este luată pe
cale bucală şi colecistografia inţravenoasă. Prima metodă furnizează
date numai asupra veziculei biliare şi numai în mod excepţional şi
asupra coledocului, în vreme ce colecistografia intravenoasă furnizează
date în legătură atât cu vezicula, cât şi cu coledocul sau celelalte căi
extrahepatice. Reuşita colecistografiei ţine de o riguroasă pregătire a
bolnavului.

Substante de contrast:
a)organo-iodate:Pobilan,Razebil,Lipiodol,Ultravist.
b)neiodate:sulfat de bariu(contraiindicat in obstructii totale sau partiale ulcer perforat,abdomen
acut,fistule eso-traheo-bronsice)
Gastrografin pentru CTabdominal
Diagnostic precoce al unei perforatii nevizibile radiologic.

Endoscopia:posibilitatea vizualizarii mucoasei esofagului si stomacului(EDS)respectiv a


colonului si zona terminala a intestinului(colonoscopia).
teritoriul intestinului subtire ramane o "pata alba" pe harta vizualizarii tubului digesiv.

EDS-se vizualizeaza in mod direct mucoasa esofagiana,gastrica si duodenala.


Indicatii:anemia feripriva
HDS
Sindrom dispeptic peste 45 de ani
Persisenta simptomelor de BRGE dupa tratament.
Suspiciune sindrom Barrett
Disfagia
Indentificarea varicelor esofagiene si gastrice.
Stomac operat
Monitorizarea vindecarii ulcerului gastric.
Este superioara tranzitului baritat,avand avantajul lipsei iradierii,posibilitatii prelevarii de biopsii
si proceduri terapeutice(bandare varice esofagiene,injectarea in vase sangerande,rezectie
polipi,dilatatii de stenoze).
Nu mananca cu 12 ore inaine de endoscopie.
Capsula endoscopica-reprezinta un progres semnificativ in imagistica non-invaziva a tubului
digestiv si mai ales a intestinului subtire.
Se compune din:capsula propriu-zisa pe care o inghite bolnavul.Are 27mm lungime,11mm
diametru, 3,4grame.
un sistem de recoltare a datelor.
un soft care citeste imaginea.
Poate pune un diagnostic precis in afectiunile intestinului subtire:hemoragii,polipoze
intestinale,malabsorbtia.
Colonoscopia-exploreaza endoluminal zona
anala,rectul,sigmoidul,descendentul,transvers,ascendent,cec si valva ileo-cecala.De rutina se
poate explora si ultima ansa ileala.
Are scop diagnostic dar si terapeutic:biopsia,coloratii intracavitale,polipectomii,hemostaza
leziunilor sangerande,mucosectomia,dilatatia stenozelor,insertia de stenturi in obstructii critice cu
ocluzii intestinale.
Indicatii:prezenta sangelui in materii fecale
tulburari de tranzit persistente
dureri abdominale de cauza neprecizata(mai ales peste 45 de ani)
istoric familial de cancere colonice sau tub digestiv
istoric familial de polipi
markeri tumorali cu valori crescute(CEA,CA19-9)
screening
Pregatire-incepe in ziua precedenta explorarii(o perioada de post alimentar de aproximativ 20-24
ore)se face cu soluti fortrans.
Ecoendoscopia(ultrasonografia endoscopica)-consta in plasarea unui transductor cu frecventa
inalta in varful unui endoscop,obtinandu-se imagini trasmurale a peretilor tubului digestiv si a
organelor invecinate.
Indicatii:stadializarea tumorilor maligne
diagnosticul diferential al tumorilor submucoase
diagnosticul diferential al pliurilor gastrice mari
evaluarea circulatiei colaterale perigastrice in HTP

Ecografia
-sonda sectoriala de 3,5MHz pentru evaluarea standard a organelor intraabdominale
-sonda lineara de 5/7MHz pentru evaluarea tubului digestiv
-modul Doppler pentru evaluarea vascularizatiei
Colecistita acuta
*distensia veziculei biliare(diametru tranvers >40 mm)
*ingrosare parietala(diametru transvers >4mm)
*existenta litiazei veziculare
*semnul Murphy ecografic
Cazuri particulare:-colecistita alitiazica,forme gangrenoase/emfizematoase
Diagnostic diferential:angiocolita,abces hepatic,subfrenic,hepatita acuta,apendicita sub-
hepatica,pielonefrita acuta.
Apendicita acuta
*apendice noncompresibil
*diametrul transversal >6mm
*hiperemie parietala
*prezenta de epansament lichidian apendicular(semiindirect)
*aspect hiterecogen(inflamator al grasimii periapendiculare)
Ocluzia intestinala
*anse de intestin dilatate(diametru transvers >30mm)cu evidentierea peritaltismului
Semne de gravitate ecografica
*ingrosare parietala >3mm I.S.
>4mm I.G.
*prezenta epansamentului lichidian in marea cavitate peritoneala
Colecistografia orala-furnizeaza date in tulburarile de motilitate ale
colecistului(hipo,hiperkinezii).

Colangiografia iv-opacifiaza caile biliare extrahepatice prin injectarea iv a unei substante de


contrast iodate cu excretie biliara(opacifiere optima intre 45-60min din momentul introducerii
substantei de contrast)imaginile pot fi inbunatatite prin utilizarea unei substante ce deteremina
spasm oddian pasager.
Este contraindicata cand bilirubina este mai mare de 3mg%.

ERCP(colangiopancreatografia endoscopica retrograda)-plasarea unui endoscop cu vedere


laterala(duodenoscop)in duodenul descendent.
Se cateterizeaza ampula lui Vater,se injecteaza substanta de contrast si ulterior se vizualizeaza
radiografic ductele pancreatice si arborele biliar.
ERCP se executa pe o masa radiologica dupa sedare si inductia hipotoniei duodenale cu
atropinesau glucagon.
In 1-7% din cazuri apare pancreatita post ERCP fiind rareori importanta(este benigna si
autolimitata).

ERCP se efectueaza cand este suspectata o obstructie distala.


-permite vizualizarea papilei,ductului pancreatic,ducte biliare,poate fi aplicat tratament prin
sfincterotomie sau drenaj endoscopic.
-montarea endoscopica de stenturi in caz de stricture biliare benigne sau maligne .
-in cancerul pancreatic sau colangiocarcinom se monteaza stenturi de plastic( se obstrueaza de
regula dupa 3-6luni)sau stenturi metalice.

Colangiopancreatografia prin rezonanta magnetica-pune in evidenta ductile biliare si


pancreatice neinvaziv.

Colangiografia transhepatica percutana –se efectuaza cand testele imagistice sugereaza o


obstructie intrahepatica sau biliara proximala.

Tomografia computerizata –foloseste raze X,este utila in obiectivarea extinderii tumorilor atat
in vecinatata cat si la distanta.

Rezonanta magnetica este utilizata ca examen complementar cand rezultatele CT nu au fost


satisfacatoare.