Sunteți pe pagina 1din 22

- PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3 TEMA :

NDRUMTOR: CANDIDAT:

- 2013 -

CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................................................3 1.CONSTRUCTIA ARBORILOR SI OSIILOR.......................................................................6 1.1. Definitia, clasificarea si descrierea arborilor si osiilor...................................................6 1.2.1. Arborii drepi .........................................................................................................7 1.2.3. Arborii netezi ........................................................................................................8 1.2.4. Arborii tubulari ......................................................................................................8 1.2. Materiale pentru executarea arborilor............................................................................8 2. TEHNOLOGIA DE MONTARE A ARBORILOR..............................................................9 2.1. Montarea arborilor drepti ..............................................................................................9 3. CALCULUL ARBORILOR SI OSIILOR...........................................................................12 3.1. Solicitrile arborilor ....................................................................................................12 3.2. Calculul de rezisten al arborilor................................................................................13 3.2.1. Calculul de predimensionare.................................................................................13 3.2.2. Calculul la solicitri compuse..............................................................................14 3.2.3. Verificarea la solicitri variabile...........................................................................18 4. REPARAREA SI INLOCUIREA ARBORILOR................................................................20 5. PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII LA EXECUTIA ARBORILOR...................21 BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................22 Tabel 1.......................................................................................................................................7 Tabel 2.....................................................................................................................................12 Figura 1 Partile componente ale unui arbore.............................................................................6 Figura 2 Tipuri de arbori drepti.................................................................................................7 Figura 3 Osii..............................................................................................................................8 Figura 4 Montarea fusurilor in lagare......................................................................................10 Figura 5 Montarea unui arbore................................................................................................10 Figura 6 Variaia tensiunilor de ncovoiere datorit rotaiei arborelui....................................12 Figura 7 Arbore organe de maini susinere.........................................................................14 Figura 8 Schema de calcul la solicitri compuse.....................................................................16

ARGUMENT Intocmirea proiectului ajuta la formarea capacitatii de folosire a

informatiilor de catre viitorii absolventi pentru integrarea lor in activitatile practice din industrie.
Proiectul este o activitate complex de nvare care se preteaz foarte bine a fi folosit i ca instrument de evaluare, att formativ, ct i sumativ. Etapele parcurse pentru realizarea acestui proiect sunt: 1. Alegerea temei; 2. Planificarea activitii: - Stabilirea obiectivelor proiectului; - Alegerea subiectului n cadrul temei proiectului - Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cri de la bibliotec, internet, persoane specializate n domeniul respectiv, etc.); 3. Cercetarea propriu-zis. 4. Realizarea materialelor. 5. Editarea proiectului proiectului Tema proiectului este: CONSTRUCTIA SI CALCULUL ARBORILOR SI OSIILOR Proiectul de fata este o activitate individual si urmareste realizarea unui ansamblu coordonat de cunostiinte necesare priceperii corecte a tehnologiei constructive si de calcul a organelor de masini tip arbori si osii .

Informarea in problemele tehnice si economice (componente structurale si functionale ale societatii), are rolul de a pregatii procese de cunoastere, de catre elevi, a acestui important segment al programului de educatie. Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate sa contribuie la modelarea insusirilor specifice calitatii intelectuale.
Arborii si osile, organe de masini folosite foarte des in industria constructoare de masini si nu numai, au fost studiate la mai multe module de specialitate: Desen tehnic industrial-(reprezentarea organelor de masini) Mecanica aplicata Organe de masini Sisteme de transmiterea miscarii Asamblari mecanice Studiul acestor module conduc la dobandirea competentelor generale si specifice 1. Utilizarea noiunilor, simbolurilor i unitilor de msur n definirea solicitrilor i deducerea formulelor de calcul. SOLICITRI MECANICE Tensiuni, deformaii (definire, legea lui Hooke, relaii ntre ele, simboluri, uniti de msur). 3

Solicitri mecanice simple: ntindere, compresiune, forfecare, ncovoiere, rsucire (definire, utilizarea relaiilor matematice ntre mrimile care definesc solicitrile simple, exemplificarea pe corpuri i sisteme tehnice concrete). Solicitri mecanice compuse (clasificare, definire, exemplificare). 13.1. Analizeaz rolul funcional al organelor de maini din cadrul transmisiilor mecanice Consultand biografia recomandata de catre profesorul indrumator , precum si alte carti de specialitate am sintetizat aspectele principale si alte caracteristici ale constructiei si calculul osiilor si arborilor , pentru realizarea continutului proiectului. Continutul proiectului este structurat in cinci capitole : 1. CONSTRUCTIA ARBORILOR SI OSIILOR........Error: Reference source not found 2. TEHNOLOGIA DE MONTARE A ARBORILOR..Error: Reference source not found 3. CALCULUL ARBORILOR SI OSIILOR...............Error: Reference source not found 4. REPARAREA SI INLOCUIREA ARBORILOR....Error: Reference source not found 5. PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII LA EXECUTIA ARBORILOR.........Error: Reference source not found In primul capitol sunt tratate notiuni definitorii, clasificari si tipuri de arbori si osii. S-au detaliat partile componente ale unui arbore drept, rolul functional al arborilor si osiilor. Sunt executate desene in care sunt reprezentati arborii si osiile. Sunt prezentate materialele din care sunt executati arborii si osiile. In capitolul 2 sunt prezentate tehnologiile de montare ale arborilor drepti si osiilor. Sunt executate desene in care sunt reprezentate diferite moduri de montare a arborilor pe roti de curea , roti dintate sau rulmenti. Capitolul 3, cu un rol foarte important in alegerea si dimensionarea arborilor si osiilor cuprinde calculul dimensional si de verificare. Acest capitol este structurat in doua subcapitole, iar cel de-al 2-lea subcapitol cuprinzand calculul de predimensionare, calculul la solicitari compuse si la solicitari variabile. 3.1. Solicitrile arborilor....................................... Error: Reference source not found 3.2. Calculul de rezisten al arborilor.................Error: Reference source not found 3.2.1. Calculul de predimensionare.................Error: Reference source not found 3.2.2. Calculul la solicitri compuse................Error: Reference source not found 3.2.3. Verificarea la solicitri variabile.............Error: Reference source not found Pentru punerea in evidenta a solicitarilor aborilor s-au realizat schiele ciclurilor de variaie a tensiunilor de ncovoiere i de torsiune i caracteristicile acestor cicluri care sunt prezentate n tabelul 2. Pentru calculul la solicitri compuse, arborele a fost reprezentat sub form unei grinzi, pe dou reazeme, ncrcat cu forele exterioare provenite de la organele de maini susinute de acesta (figura7) Capitolul 4 trateaza pe scurt probleme de mentenanta a arborilor si osiilor. Repararea arborilor se practica numai in cazul in care sunt indeplinite conditiile tehnico-economice, in caz contrat arborele sau osia sunt inlocuite. In capitolul 5 sunt enumerate normele de protectia si securitatea muncii cu privire la executarea arborilor si osiilor. Orice proces tehnologic trebuie sa fie astfel proiectat incat el sa asigure realizarea prescriptiilor tehnice cerute de proiect , sa faca posibila realizarea prescriptiilor tehnice cerute de proiect , sa faca posibila realizarea normelor de precizie si rigiditate , iar costul lui sa fie cat mai mic cu putinta . 4

In concluzie prin continutul proiectului au fost cuprinse toate obiectivele si sarcinile cerute prin tema proiectului. Consider ca aceast proiect va reprezenta o buna sursa de informare pentru lucrari de tematica asemanatoare si pentru crearea unei imagini vaste asupra subiectului propus.

1. CONSTRUCTIA ARBORILOR SI OSIILOR 1.1. Definitia, clasificarea si descrierea arborilor si osiilor Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin alte organe de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje etc.) n micare de rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei lor. Osiile sunt organe de maini cu micare de rotaie sau fixe destinate numai susinerii unor organe de maini n micare de rotaie. Osiile nu transmit momente de torsiune. Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini montate pe acestea i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu alunecare). Prile componente ale unui arbore sunt (fig. 1) : corpul arborelui (a); poriunile de calare (b); poriunile de reazem (c) numite i fusurile arborelui.

Figura 1 Partile componente ale unui arbore Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini susinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric, mai uor de prelucrat. Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de calare pe care au loc montri i demontri frecvente ale organele de maini susinute de arbore (roi de schimb etc.) i cnd se impune o centrare foarte precis a acestora. Poriunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagrele cu rostogolire sau cu alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n apropierea capetelor arborilor i pot fi executate cu suprafee cilindrice, conice sau sferice. Pentru lagrele cu rostogolire , fusurile se execut cilindrice relativ scurte n cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd, sau mai lungi n cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avnd corpurile de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut conice avnd conicitatea egal cu cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu role butoi, rumenilor cu role cilindrice de mrime mare etc. Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al treptei alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglrii jocului din lagr prin deplasarea axial a arborelui iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu deformaii de ncovoiere foarte mari. Clasificarea arborilor i osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare, este prezentat n tabelul 1.

Tabel 1
Criteriul de clasificare Forma axei geometrice Tipul arborilor Arbori cotii Arbori flexibili Arbori principali ai mainilor Destinaia Arbori de transmisie unelte Seciunea arborelui pe Arbori cu seciune variabil n Arbori cu seciune constant lungime trepte Forma seciunii Arbori cu seciune plin Arbori cu seciune tubular transversale Forma suprafeei Arbori netezi Arbori canelai exterioare Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici Arbori static determinai Arbori static nedeterminai Numrul reazemelor (cu dou reazeme) (cu mai mult de dou reazeme) Poziia axei geometrice Arbori orizontali Arbori nclinai Arbori verticali Criteriul de clasificare Tipul osiilor Natura micrii Osii fixe Osii rotitoare Forma axei geometrice Osii drepte Osii curbate Forma seciunii Osii cu seciunea plin Osii cu seciunea tubular transversale Osii static determinate Osii static nedeterminate Numrul reazemelor (cu dou reazeme) (cu mai mult de dou reazeme) Poziia axei geometrice Osii orizontale Osii nclinate sau verticale Arbori drepi

1.2.1. Arborii drepi Sunt frecvent utilizai n transmisiile mecanice, seciunea transversal a acestora, pe lungime, putnd fi constant (fig.2, a) sau variabil , depinznd de repartiia sarcinilor (momente de torsiune, momente de ncovoiere, fore axiale etc.) n lungul axei lor i de tehnologia de execuie i de montaj aleas. Arborii cu seciune constant se utilizeaz cnd sunt solicitai numai la torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe ntreaga lungime a arborelui. Cnd arborii sunt solicitai la torsiune i ncovoiere, se utilizeaz seciunea variabil n trepte, aceasta asigurnd urmtoarele avantaje: apropierea arborelui de o grind de egal rezisten la ncovoiere, prezena unor umeri de sprijin pentru fixarea axial a organelor de maini susinute, montajul uor al acestor organe de maini fr deteriorarea altor suprafee ale arborelui.

Figura 2 Tipuri de arbori drepti 7

n cazul arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere se execut conice, arborele apropiindu-se i mai mult de o grind de egal rezisten la ncovoiere, 1.2.3. Arborii netezi Se folosesc (fig. 2, b) n construcia reductoarelor, iar arborii canelai (fig. 2, c) se folosesc n construcia cutiilor de viteze, a cutiilor de distribuie, a diferenialelor autovehiculelor etc. 1.2.4. Arborii tubulari Se folosesc (fig. 2, d) cnd se impun condiii severe de greutate (cnd diametrul interior al arborelui tubular este jumtate din cel exterior, greutatea acestuia se micoreaz cu 25%, iar rezistena la ncovoiere cu numai 6,25% ) sau atunci cnd este necesar trecerea prin arbore a unui alt arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul crora trece arborele prizei de putere). Principalele domenii de folosire a arborilor drepi sunt: reductoarele de turaii cu axe fixe, transmisiile automobilelor, tractoarelor, mainilor agricole, utilaje tehnologice, mainilor unelte, toate transmisiile cu angrenaje etc.

Figura 3 Osii Osiile fixe pot fi cu axa geometric dreapt (fig. 3, a) sau curbat i se ntlnesc la maini de ridicat, la susinerea roilor intermediare, respectiv la punile nemotoare ale autovehiculelor. Osiile rotitoare (fig. 3, b) au, de regul, axa geometric dreapt i seciunea aproape constant pe toat lungimea i se rotesc mpreun cu organele de maini susinute. Se ntlnesc, cu precdere, la vagoanele de cale ferat. 1.2. Materiale pentru executarea arborilor Materialele din care se execut arborii drepi i osiile se aleg funcie de condiiile de rezisten i rigiditate impuse, de natura organelor de maini susinute i de tipul lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire). Arborii drepi i osiile se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar n cazul unor dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n cazul cnd pinionul este executat din astfel de oeluri i este corp comun cu arborele, la turaii de funcionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitai i cu restricii de gabarit, la osiile autovehiculelor etc. Pentru arborii drepi i osii, se recomand: - oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60 ), pentru arborii care nu necesit tratament termic;

- oeluri carbon de caliate de mbuntire (OLC 45, OLC 60 ) sau oeluri aliate de mbuntire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. ), pentru arbori puternic solicitai i/sau durat mare de funcionare impus lagrelor sau canelurilor; - oeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 ) sau oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc.), pentru arbori puternic solicitai i pentru arbori care funcioneaz la turaii ridicate. Semifabricatele pentru arbori i osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioar; bare laminate cu matriare ulterioar, n cazul produciei de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor i osiilor de dimensiuni foarte mari. Execuia arborilor din bare laminate cu forjare sau matriare ulterioar conduce la obinerea unui semifabricat apropiat de forma final a arborelui cu importante economii de material, manoper i energie i la realizarea unui fibraj continuu care urmrete forma arborelui, cu efect direct asupra mririi rezistenei acestuia. Tehnologia de fabricaie a arborilor i osiilor const n: strunjirea suprafeelor cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup tratamentul termic. Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se execut arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire superficial a fusurilor, canelurilor, poriunilor de calare etc.; cementare urmat de clire a fusurilor, poriunilor de calare i a canelurilor; nitrurare etc. 2. TEHNOLOGIA DE MONTARE A ARBORILOR 2.1. Montarea arborilor drepti Montarea arborilor si osiilor comporta trei faze distincte : pregatirea arborilor sau osiilor , precum si a pieselor cu care se asambleaza , montarea propriu-zisa si verificarea montarii . Pregatirea montarii consta in studierea desenului de asamblare cu schema de montaj a arborelui si apoi verificarea arborilor si osiilor in ce priveste dimensiunile si aspectul fizic in special ale fusului si partii de calare . Acestea trebuie sa fie perfect netede , fara rizuri , lovituri sau urme de coroziune . Bavurile, loviturile, rizurile se pot elimina prin pilire cu pila fina si apoi finisa cu panza abraziva . Petele de rugina se curate de asemenea cu panza abraziva sau cu pasta abraziva . Canalele de pana si canelurile arborilor canelati nu trebuie sa prezinte deformatii ca turtiri sau rizuri . Ele se vor verifica daca au muchiile canalelor rotunjite pentru a se putea asambla mai usor si pentru a se evita concentrarea tensiunilor . Se masoara cu instrumente corespunzatoare dimensiunile fusurilor si ale partilor de Calare care trebuie sa corespunda ajustajului prescris in desene . Cu aceasta ocazie se verifica conicitatea si ovalitatea lor prin masurarea in mai multe puncte si mai multe planuri . In cazul ca valorile acestora depasesc tolerantele prescrise si pentru a se evita eventuala demontare ulterioara , arborii si osiile se inapoiaza pentru o noua rectificare . In general , toate aceste verificari sunt facute la receptia arborilor si osiilor , insa se recomanda a fi facute chiar sub forma unui supracontrol la montarea lor . In figura 4. s-au reprezentat diferite moduri de montare a arborilor pe roti de curea , roti dintate sau rulmenti . 9

Figura 4 Montarea fusurilor in lagare

In timpul presarii , daca nu se respecta tehnologia sau cand piesele nu au dimensiunile corecte , acestea sufera o deformatie la suprafata in urma carui fapt , in procesul de presare , sunt posibile exfolieri , rizuri si alte defecte care duc la deteriorarea pieselor asamblate . Finetea prelucrarii suprafetelor aflate in contact la presarea pieselor nu evita griparea pieselor ce se preseaza .

Figura 5 Montarea unui arbore 10

Montarea unui arbore drept in rulmenti este reprezentata in fugura 5. Partile componente ale unui astfel de ansamblu sunt: arbore; 1 garnitura (inel de pasla sau cauciuc) 2, 8 capace 3, 7 carcasa (chiuveta) 4, 6 rulmenti 5 roata dintata (pinion, melc)

Pentru presarea corecta si de buna calitate a pieselor , partea de calare a osiilor si a arborilor se ung iar , in timpul presarii osia sau arborele trebuie sa fie mentinut permanent centrat deoarece devierea lor poate produce griparea sau deteriorarea pieselor .

11

3. CALCULUL ARBORILOR SI OSIILOR 3.1. Solicitrile arborilor Arborii sunt solicitai la torsiune, ncovoiere i traciune sau compresiune. Aceste solicitri acioneaz simultan, arborii fiind supui la solicitri compuse. Ceea ce determina n interiorul arborelui tensiuni interne normale sau tangeniale i tensiuni de suprafa de strivire ntre arbore i organele de maini susinute. Principalele solicitri sunt solicitarea de torsiune i cea de ncovoiere.

Figura 6 Variaia tensiunilor de ncovoiere datorit rotaiei arborelui Tensiunile de torsiune pot fi constante (exemplu: arborii transmisiilor de acionare a rotoarelor motpoarelor electrice) sau variabile, dup un ciclu pulsator (exemplu: arborii transmisiilor care funcioneaz cu ncrcri i descrcri frecvente sau cu opriri dese) sau alternant simetric (exemplu: arborii amplasai dup cutia de viteze din transmisiile tractoarelor industriale sau de mbuntiri funciare, tractoare care funcioneaz cu schimburi frecvente ale sensului de deplasare, nainte i napoi). Schiele ciclurilor de variaie a tensiunilor de ncovoiere i de torsiune i caracteristicile acestor cicluri sunt prezentate n tabelul 2. Tabel 2 Caracteristicil e ciclului Schi a ciclul ui de solicitare Tens iunea maxim Tens iunea minim Denumirea ciclului Alternant simetric Pulsator Constant

12

Tens iunea medie m, m Amp litudinea ciclului v, v Coefi cientul de asimetrie a ciclului R

3.2. Calculul de rezisten al arborilor Pentru a prelua tensiunile de interior (de torsiune i de ncovoiere) diversele diametre ale arborelui se determin din condiii de rezisten sau din condiii constructive. Pentru a rezista la solicitri variabile (oboseal), datorit variaiei tensiunilor de ncovoiere i/sau de torsiune, seciunile cu concentratori de tensiuni se verific prin calcule la solicitri variabile. n continuare, se prezint etapele i recomandrile pentru calculul arborilor. 3.2.1. Calculul de predimensionare Predimensionarea are drept scop determinarea preliminar a diametrului arborelui, necesar la ntocmirea schemei subansamblului arbore organe de maini susinute i de rezemare i la ntocmirea schemei de calcul la solicitri compuse. Predimensionarea se face din condiia de rezisten la solicitarea de torsiune, utiliznd o rezisten admisibil convenional, care prin valorile reduse acceptate evideniaz faptul c arborele este solicitat i la ncovoiere. n cazul arborilor plini, diametrul se determin cu relaia

, (5.1) iar n cazul arborilor tubulari, cu relaia

, arborelui din intervalul ntregi.

(5.2)

alegndu-se, iniial, raportul dintre diametrul interior d1 i cel exterior d al [16]. Diametrele obinute se rotunjesc la valori

Tensiunea admisibil convenional se alege din intervalul MPa, valorile mai mari se recomand n cazul arborilor scuri, iar valorile mai mici n 13

cazul arborilor lungi. n cazul unor arbori foarte rigizi i la care deformaiile de ncovoiere nu conduc la funcionri incorecte ale ansamblului respectiv (de exemplu, arborele de ieire din reductoarele cu dou sau trei trepte), se pot lua i valori mai mari pentru rezistena admisibil convenional la torsiune, MPa. Pentru arborii reductoarelor cu dou trepte, se recomand urmtoarele valori pentru rezistenele admisibile convenionale la torsiune: de intrare; arborele de ieire. MPa, pentru arborele intermediar; MPa, pentru arborele MPa, pentru

3.2.2. Calculul la solicitri compuse Pentru calculul la solicitri compuse, arborele trebuie reprezentat sub form unei grinzi, pe dou reazeme, ncrcat cu forele exterioare provenite de la organele de maini susinute de acesta. Pentru a ntocmi aceast schem de calcul, este necesar s se realizeze schia subansamblului arbore organe de maini susinute lagre cu rulmeni, schi care se ntocmete numai dup ce s-a efectuat calculul angrenajelor, s-au ales preliminar rulmenii i sistemul de etanare. La ntocmirea schiei subansamblului (spre exemplificare, n fig. 7 se prezint arborii de intrare i intermediar ai unui reductor cilindric orizontal cu dou trepte) se ine seama de urmtoarele:

Figura 7 Arbore organe de maini susinere 14

diametrul obinut la predimensionare este diametrul poriunii de calare a roii,

pentru arborele intermediar i cel de ieire, i diametrul de lng pinion pentru arborele de intrare; la stabilirea diametrelor treptelor arborelui se ine seama de mrimea umerilor de sprijin pentru organele de maini susinute (roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.), de diametrul impus de sistemul de etanare (ales din standardul etanrii respective), de diametrele interioare ale rulmenilor (alese din catalogul de rulmeni); lungimile diferitelor poriuni ale arborelui se stabilesc innd seama de limile roilor dinate (stabilite din calculul de rezisten al angrenajelor celor dou trepte), limile sistemului de etanare i ale rulmenilor, precum i distanele dintre roi sau dintre roi i marginile carcasei etc. Pe baza schemei din fig.7, rezult distanele dintre punctele de aplicaie ale forelor exterioare i dintre acestea i punctele de aplicaie l1, l2, l3. Rezult lungimea dintre punctele de aplicaie ale reaciunilor din lagre, egal cu lungimea de calcul a arborelui . Schema de calcul la solicitri compuse se obine prin ncrcarea grinzii cu forele exterioare i cele din reazeme (reaciuni). Pentru un arbore dintr-o transmisie cu roi dinate, forele din angrenaje acioneaz n dou plane, orizontal i vertical, rezultnd dou scheme de calcul. Pentru arborele intermediar al unui reductor cu dou trepte, cilindric orizontal, schema de calcul este prezentat n fig. 5.17 (grinzile ncrcate cu forele exterioare care acioneaz asupra roii conduse a treptei I (indice 2), respectiv forele exterioare care acioneaz asupra pinionului treptei a II-a (indice 3), schemele de calcul cu reaciunile din lagre (indice H, pentru planul orizontal, respectiv indice V, pentru planul vertical), diagramele de momente ncovoietoare n cele dou plane). Forele axiale din lagre produc momente ncovoietoare concentrate, determinate cu relaiile . (1)

n cazul n care asupra capetelor arborilor de intrare sau de ieire acioneaz fore provenite din transmisii prin curele sau prin lan, arborii trebuie ncrcai i cu aceste fore, corespunztor planului i sensului de acionare a forei respective. Dup ntocmirea schemei de calcul, se trece la determinarea reaciunilor. Iniial, se determin reaciunile din cele dou plane, orizontal i vertical, prin scrierea ecuaiilor de momente n cele dou lagre.

15

Figura 8 Schema de calcul la solicitri compuse Ecuaia de momente n punctul D, pentru planul orizontal, este , rezultnd reaciunea din lagrul C , (3) iar ecuaia de momente n punctul C, pentru acelai plan orizontal, este , rezultnd reaciunea din lagrul D . (5) Procednd n mod analog, rezult reaciunile n lagrele C i D n plan vertical (4) (2)

(6) 16

Reaciunile totale din lagrele C i D se obin prin nsumarea geometric a reaciunilor din cele dou plane, orizontal i vertical, rezultnd . (7) Acestea sunt forele radiale cu care se vor calcula rulmenii din cele dou lagre. Din echilibrul axial al arborelui, rezult reaciunea axial care acioneaz n lagrul D .(8) n continuare, se traseaz diagrama forelor axiale i diagrama de momente ncovoietoare n planul orizontal diagrama de momente de torsiune i diagrama de momente ncovoietoare n planul vertical (v. fig. 8) i se stabilesc seciunile periculoase ( seciunile 2 i 3 ale arborelui intermediar reprezentat n fig. 8). Solicitrile din cele dou seciuni periculoase 2 i 3 sunt: compresiune dat de fora Fa3, tensiunile produse fiind ; (9) torsiune dat de momentul de torsiune Mt

; (10) ncovoiere dat de momentele ncovoietoare maxime, obinute prin nsumarea geometric a momentelor ncovoietoare maxime din cele dou plane, orizontal i vertical; rezultnd , (11) pentru seciunea 2, respectiv . (12) Acionnd simultan cele dou tensiuni, normale i tangeniale, calculul la solicitri compuse const n determinarea unei tensiuni echivalente , (13)

unde este un coeficient prin care ciclul de variaie al tensiunii de torsiune t (constant, pulsator sau alternant simetric) este echivalat cu ciclul de variaie alternant simetric, caracteristic tensiunii de ncovoiere i. Valorile coeficientului se determin cu relaia

(14) 17

n care reprezint rezistena admisibil la ncovoiere a materialului arborelui dup ciclul constant ( I), pulsator (II) sau alternant simetric (III). Valori orientative pentru rezistenele admisibile la ncovoiere, pentru arbori din oel, pentru cele trei cicluri de solicitare, se dau tabelar. Cu tensiunile stabilite, se poate verifica arborele la solicitri compue sau se poate redimensiona arborele. Pentru verificarea arborelui la solicitri compuse, n seciunile periculoase, trebuie s se ndeplineasc condiia . (15) Dac nu se ndeplinete aceast condiie sau dac diferena dintre aceste tensiuni este prea mare, se recomand dimensionarea arborelui la solicitri compuse. Pentru dimensionarea arborelui la solicitri compuse, se impune condiia i innd seama c i considernd tc = 0, se obine modulul de rezisten necesar la ncovoiere

, (16) respectiv diametrul necesar al arborelui

. (17) n funcie de diametrul obinut din calculul de dimensionare, se modific dimensiunile arborelui. 3.2.3. Verificarea la solicitri variabile Scopul calculului la solicitri variabile este de a evita ruperea arborilor prin oboseala materialului i const n determinarea unui coeficient de sigurana n seciunile n care exist concentratori de tensiuni (salturi de diametre, degajri, canale de pan, caneluri, filete, ajustaje presate etc.) i compararea acestuia cu un coeficient de siguran considerat admisibil, determinat experimental. Coeficienii de siguran la oboseal se calculeaz n funcie de solicitrile arborilor din seciunea cu concentrator de tensiune dup una din metodele date de Rezistena materialelor (metoda Serensen, metoda Soderberg, metoda Buzdugan etc.). Cea mai utilizat este metoda Serensen, pe baza creia sunt prezentate relaiile pentru calculul coeficienilor de siguran la oboseal:

(18)

pentru seciunile solicitate numai la ncovoiere; 18

, unde pentru seciunile solicitate numai la torsiune;

(19)

(10)

pentru seciunile solicitate simultan la ncovoiere i torsiune, c i c determinndu-se cu relaiile (18) i (19). Semnificaiile termenilor utilizai n relaiile (18) i (19) sunt prezentate n continuare. Tensiunile -1, 0, -1 i 0 reprezint tensiunile de rupere prin oboseal pentru solicitarea de ncovoiere () sau pentru cea de torsiune () corespunztoare ciclului de solicitare alternant simetric (-1) sau pulsator (0), determinate n funcie de materialul arborelui . Tensiunile v, m, v i m (v. tabelul 2) sunt determinate de mrimea solicitrii efective i de caracteristica ciclului de variaie a acesteia. Coeficienii k, i , respectiv k, i sunt coeficieni de corecie care in seama de faptul c tensiunile de oboseal. Rezistena la oboseal a arborilor este dat de mrimea coeficientului de siguran determinat cu una din relaiile (18), (19) sau (20). Umrind aceste relaii se poate observa c mrirea rezistenei la oboseal poate fi realizat prin: alegerea unui material cu caracteristici mecanice mai bune (prin creterea tensiunilor -1, 0, -1, 0) sau prin micorarea concentratorilor de tensiuni (modificarea coeficienilor k, i , respectiv k, i ).

19

4. REPARAREA SI INLOCUIREA ARBORILOR Arborii sunt piese folosite in constructia masinilor unelte, care primesc si transmit miscarea de rotatie. Metoda de reparatie a arborilor se alege in functie de : material, dimensiuni, natura defectului, valoarea abaterilor, precum si de posibilitatile atelierului de reparatii. La reparatie se controleaza, in primul rand, daca arborele bate defect care se inlatura prin indreptare. Daca arborele este incovoiat, acesta se fixeaza intre varfurile unui strung pentru aprecierea locului sagetii arborelui, apoi se indreapta la rece sau la cald, cu ajutorul unei prese normale. Indreptarea la cald se aplica la arborii cu diametrul peste 50mm. Jocurile formate intre arbori si lagare se inlatura prin cromare, metalizarea fusurilor, presarea bucselor, strunjirea si rectificarea ulterioara la dimensiune. Fisurile de pe arbori se sudeaza pe inteaga lor adancime dupa largirea prealabila. Locul de sudat se incalzeste pe intreaga sa lungime si adancime. Dupa sudare, arborii se supun unei prelucrari mecanice. Arborii rupti se repara prin sudare electrica sau cu gaze sau folosindu-se adaosuri de reparatie. Adaosurile de reparatie servesca la inlocuirea partii rupte a arborelui, precum si la imbinarea celor doua bucati de arbore rupte (a, b, c). In figura a este reprezentat imbinarea unui arbore rupt 1 prin surubul prizonier 2 si cu sudura. Dupa sudura se strunjeste si apoi se rectifica. In figura b este reprezentata ca o imbinare cu ajutorul unei piese filetate la ambele capete 2 si cu sudura la imbinare. Adaosul trebuie sa aiba lungimea necesara restabilirii lungimii initiale a arborelui 1 si cu diametru mai mare decat cel al arborelui, pentru ca dupa sudura sa se strunjeasca impreuna. In figura c este reprezentata o imbinare, in cazul cand se rupe butonul. Acesta se inlocuieste cu un adaos 2, care se infileteaza la un capat si se insurubeaza in arborele rupt, dupa ce s-a strunjit la el o fata dreapta, apoi se sudeaza locul imbinarii. Dupa imbinare se strunjeste si se rectifica. Daca suprafetele fusurilor sunt uzate, acstea se pot separa prin incarcare cu sudura, dupa ce in prealabil fusul a fost strunjit pentru ca stratul de metal incarcat sa aiba o grosime uniforma. Dupa incarcarea cu sudura, fusurile arborilor se strunjesc, apoi se rectifica. Daca uzura fusurilor nu depaseste 0,15mm pe raza, ele se pot separa prin cromare. In cazul in care este permisa reconditionarea fusurilor prin schimbarea dimensiunilor, atunci se strunjesc sau se rectifica. Inainte de rectificare se verifica starea gauri de centrare a arborelui si daca este uzata se separa prin strunjire, rectificare sau gaurire. Rezistenta la uzura a fusurilor reparate se poate mari prin lustruire. O alta metoda folosita pentru separarea arborilor uzati este presarea bucselor la reparatie. Aceste bucse se preseaza pe arbore la cald apoi se sudeaza la capete. Dupa montare, bucsele presate se strunjesc si se rectifica. Canalele de pana de pe arbore care sunt uzate se separa, marindu-le prin frezare si ajustare, folosindu-se apoi pene la dimensiunile corespunzatoare. Daca uzura canalelor este mai mare, acestea se astupa si se frezeaza un alt canal decalat fata de primul. Filetul uzat la arbore se separa, taindu-l la un diametru mai mic si folosindu-se piulite corespunzatoare. Daca nu se permite schimbarea diametrului, atunci filetul uzat se repara prin inarcare cu sudura si rectificare. Daca se uzeaza filetul interior, acesta se repara fie prin taierea unui filet la un diametru mai mare sau se alezeaza gaura si se preseaza un buson in care se taie filetul. Arborii care nu se mai pot repara se inlocuiesc. 20

5. PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII LA EXECUTIA ARBORILOR Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri , sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca , cat si lucratorilor. Acestea sunt : asigurarea iluminatului , incalzirii si ventilatiei in atelier masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii atelierele sa fie echipate in loc vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea a pieselor mai mari de 20

kg. - muncitorii sa poarte echipament de protectie bine ajustat pe corp , cu manecile incheiate , iar parul sa fie acoperit sau legat - inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor , a dispozitivelor de pronire oprire si inversare a sensului de miscare - se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice . la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize , masinile vor fi oprite , sculele se vor aseza la locul lor , iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate - muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la stergerea masinii . Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile , se va folosi imediat apa si sapun - daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii , vor fi purtati ochelari de protectie - in cazul polizarii cu ajutorul masinii , vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi , precum si prinderea piesei pe masina . Polizorul trebuie sa aiba ecran de protectie - atelierele trebuie sa fie bine iluminate atat ziua , cat si noaptea - temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii ( temperatura ridicata micsoreaza atentia si perceptia , iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor ) Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii mucii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. In consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidente si imbolnavire profesionala dependenti de executant.

21

BIBLIOGRAFIE 1. N,Tudorache,M.Trandaf,H.Roca,I,Moraru,D.Borza,I.Pencu: - Utilajul si tehnologia lucrarilor de scularie si matriterie Editura didactic i pedagogic Bucureti, 1985 2. N.Atanasiu,Gh.Zgura,E.Ariesanu,Gh.Peptea: - Tehnologia prelucrarii metalelor Editura didactic i pedagogic Bucureti, 1978. 3. C.Cruceru,Th.Maghiar,A.Lezeu,V.Stanila: - Tehnologia repararii si intretinerii utilajelor electromecanice Editura didactic i pedagogic Bucureti, 1982 4. V.Nicolescu,Gh.Tanase,I.Barla: - Lacatusul mecanic din industria constructoare de masini manualul pentru scoli profesionale ,anul I si II Editura didactic i pedagogic-Bucureti, 1970 5. M.Voicu,R.Ghilezan,Al.Baraboiu: Utilajul si tehnologia prelucrarilor prin aschiere manual pentru scoli profesionale Editura didactic i pedagogic-Bucureti, 1978 6. Adriana Popescu: Manual pentru cultura de specialitate pentru S.A.M. domeniul mecanic- clasa IX Editura didactic i pedagogic-Bucureti,R.A. 2004 7. A.Ciocirlea-Vasilescu,M.Constantin: Asamblarea,Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilormanual pentru clasa a 12-a Editura ALL EDUCATIONAL Bucuresti 2002 8. Auxiliare curriculare

22