Sunteți pe pagina 1din 19

Principiul celor cinci miresme

Principiul celor cinci miresme se refera la faptul ca alimentele , dupa gust, pot fi acre, amare, dulci, picante sau sarate. Aceste gusturi corespund celor 5 stari energetice fundamentale din univers care se aplica si corpului uman: lemnul, focul, pamntul, metalul si apa. Astfel avem 5 cinci relatii numite miresme pentru efectul lor asupra organismului: ACRU-LEMN, AMAR - FOC , DULCE -PAMNT , PICANT - METAL, SARAT - APA. Alimentele acre au efect hemostatic (hemoragii interne sau externe), constrictiv (deranjamente stomacale) si pondereaza transpiratia excesiva. n aceasta categorie intra pruna si lamia. Trebuie precizat ca exista si alimente care, desi nu au gustul acru, au acelasi efect si intra in aceeasi categorie : merele, caisele, carnea de rata. Alimentele amare au un efect antitermic n cazul starilor febrile si unul laxativ. Prin transpiratie si urina elimina acumularile de toxine din maduva, limfa. Principalele alimentele din aceasta categorie sunt salata verde, salvia, cimbrul, papadia si cicoarea. Alimentele dulci diminueaza efectul toxic al altor alimente. Exista alimente care au continut toxic mai ridicat datorita ingredientelor chimice pe baza carora sunt fabricate. De asemenea, poate reduce efectele unor dureri acute . Printre alimentele cu mireasma dulce enumeram stafidele, migdalele, cartofii, morcovii, dovleacul, nucile. Alimentele picante sunt foarte utile pentru cei cu transpiratia deficitara si pentru mbunatatirea circulatiei sanguine. n aceasta categorie intra ardeiul iute, piperul, usturoiul, ceapa, coriandrul, chimenul, smburii de caise, coaja de mandarine si grapefruit, ghimbirul, menta. Alimentele sarate sunt folosite n tratarea nodulilor limfatici. Au efect curativ, dar si stopeaza formarea adenoamelor si a tuturor tesuturilor dure. Efectul miresmei sarate este foarte puternic. Alimente din aceasta categorie: peste, fructe de mare (alimente care de la natura au un continut mare de sare), patrunjel.

Despre condimente
Grupa condimentelor naturale (exotice si indigene) cuprinde acele produse care se adauga in mancaruri, in cantitati mici, pentru a le da miros placut si gust deosebit. Aproape toate condimentele sunt de origine vegetala, au valoare nutritiva redusa si datorita substantelor aromatizante pe care le contin, favorizeaza procesele de digestie, stimuland secretia gastrica si apetitul. Majoritatea condimentelor contin uleiuri eterice, care actioneaza direct asupra nervilor olfactivi, provocand si o secretie mai abundenta a salivei. Condimentele cu gust iute (piperul, mustarul, ardeiul, hreanul), contin substante care activeaza totodata si secretia sucurilor gastrice. O proprietate asemanatoare o au si condimentele care contin uleiuri eterice (cuisoarele si nucsoara), precum si unele legume, cum ar fi: ceapa, usturoiul, patrunjelul, pastarnacul si telina. In functie de partile componente ale plantei din care provin, condimentele se clasifica dupa cum urmeaza : din fructe: anasonul, ardeiul dulce si iute, cardamonul, coriandrul, chimionul, enibaharul, mararul, piperul (alb, negru si de Jamaica), vanilia; din seminte: mustarul, nucsoara si floarea de nucsoara; din flori si partile lor: caperele, cuisoarele, sofranul; din frunze: dafin, cimbru, leustean, maghiran, marar, patrunjel, tarhon si telina; din bulbul unor plante: ceapa si usturoiul; din coaja unor arbori exotici: scortisoara;

din rizomul sau radacina unor plante: ghimbirul, hreanul, patrunjelul, pastarnacul si telina.

Despre tipurile de mancare


Antreurile Antreurile sint preparate culinare care se servesc ca felul intii, inlocuind supele si ciorbele. Au avantajul ca ofera, intr-un volum mic, principii nutritive valoroase, sint apetisante prin aspect si excitante prin gust. Se recomanda mai ales la cei care au nevoie de un aport caloric crescut intr-un volum mic (sportivi). In aceasta categorie intra: salata de boeuf, salata orientala, unele preparate din ou (omleta), pateul de ficat, creierul in aspic s.a. Salatele Salatele sint preparate culinare care se servesc fie ca adaosuri, fie ca intrari, in functie de materia prima folosita la pregatirea lor si de procedeul tehnologic. Dupa procedeul tehnologic, se deosebesc: salate crude (salata verde, salata de andive, salata de creson, salata de rosii, salata de varza rosie sau alba, salata de telina s.a.) si salate fierte si coapte (salata de ardei copti, salata de vinete cu rosii, salata de sfecla, salata de conopida, salata de fasole tucara, salata de dovlecei, salata de fasole alba, salata a la russ, salata de boeuf, salata vinegreta, salata orientala s.a.). Garniturile Garniturile sint preparate culinare care insotesc alte preparate, cu scopul de a le creste valoarea nutritiva sau de a permite prezentarea estetica a preparatului respectiv, cu rol in stimularea apetitului. Pot fi preparate din legume sau din paste fainoase. Garniturile preparate din legume se pot folosi ca pireuri (produse culinare obtinute prin fierberea si apoi pasarea legumelor cu adaos de unt si lapte), soteuri (preparate culinare care au la baza o leguma, unt si sare si se pot pregati fie prin fierbere in apa, fie fierte in aburi) sau se pot prepara a la greque, adica fierte inabusit, adaugind unt sau untdelemn, dupa prescriptie, si zeama de lamiie. Garniturile preparate din paste fainoase se vor fierbe in apa multa si apoi se vor limpezi cu apa calda pentru a nu se aglutina. Inainte de servire, cind sint inca fierbinti, se vor amesteca cu unt proaspat sau cu putin untdelemn. Grisul pentru casa (garnitura linga carne) si orezul pentru pilaf se fierb in supa limpede de legume. In acest fel, fainoasele devin mai gustoase si mai hranitoare prin adaosul de saruri minerale si unele vitamine din acestea. Orezul si fainoasele nu se prajesc in grasime. Budincile Budincile sint preparate culinare pregatite din carne, legume sau fainoase, legate cu un sos alb sau cu ou, la care se adauga diferite ingrediente pentru ameliorarea gustului si cresterea valorii nutritive (cascaval, unt, smintina etc.). Se servesc ca felul doi. Budincile dietetice se prepara la fel ca si cele obisnuite, cu deosebire ca, in unele cazuri, se inlocuieste cascavalul cu brinza de vaci proaspata, se exclude galbenusul de ou, iar untul se adauga proaspat la servire. Ele se fierb la cuptor in apa (bain marie), nu se coc, crusta formata fiind iritanta. Sufleurile Sufleurile sint preparate culinare asemanatoare cu budincile. Au o structura mai pufoasa, datorita albusului batut spuma adaugat, care le face sa creasca si sa devina foarte afinate. Se servesc imediat dupa ce au fost scoase din cuptor, chiar in gratinul in care au fost preparate. Sint foarte apetisante si cu valoare nutritiva data de ingredientele folosite cu o digestibilitate foarte buna. Se servesc ca intrari, inlocuind supele si ciorbele. Fripturile Fripturile sint preparate culinare obtinute din carne de calitate superioara si specialitati de carne, care, in functie de procedeul tehnologic utilizat, pot fi: fripturi la tava, la tigaie, la gratar, la frigare sau inabusite.

Fripturile dietetice se prepara numai din carne slaba (de vita, de pasare, de peste), la gratar sau inabusite. In functie de prescriptie, pot fi utilizate si unele organe. Rasolul dietetic se prepara din diferite carnuri slabe (de vita, de pasare, de peste), dupa indicatiile respective, cu deosebirea ca se pune carnea la fiert in apa rece (pentru saracirea ei in substante extractive). Se serveste cu legume fierte, zeama de lamiie s.a. Mincarurile de legume Mincarurile de legume, ca si cele din carne, se pot prepara cu sosuri dietetice. Aluaturile Faina de cereale nu poate fi folosita ca atare, deoarece amidonul crud este atacat de sucurile digestive. De aceea, ea se amesteca cu apa si sare, se fierbe sau se coace. Astfel, iau nastere aluaturile. Prin adaugarea la aceste componente de baza a diverselor ingrediente, se vor obtine diferite tipuri de aluaturi. In aluatul necopt, granulele de amidon se gasesc partial deteriorate, datorita procesului de macinare. Ele apar usor umflate, gradul lor de hidratare fiind limitat de temperatura aluatului. In cursul inglobarii apei, aceasta va patrunde in spatiile dintre granulele de amidon, pe care le va face sa adere intre ele. Glutenul (proteina din cereale) formeaza o masa elastica care contine o cantitate important de apa. Cele mai bune fainuri din punctul de vedere al panificarii sint acelea care contin un gluten elastic, extensibil, si care retine cea mai mare cantitate de apa. Aluatul de panipat. Un aluat folosit in bucatarie este cel uscat sau aluatul nisipos de tratare, care se prepara fara apa, numai din faina, unt, zahar, galbenus de ou si sare. Prin coacerea acestuia, amidonul se va transforma in dextrine si apoi se va carameliza, impreuna cu zaharul. Lipsa apei va impiedica formarea gelului. Legatura dintre granulele de amidon dextrinizate sau caramelizate se va face prin intermediul grasimii sau galbenusului de ou, care coaguleaza. Acest tip de aluat este frabil, sfarimindu-se usor intre dinti. Este mai bine digerat decit aluatul dospit, intrucit se imbina mai bine cu sucurile digestive. Aluatul de biscuiti se aseamana cu cel nisipos, cu deosebirea ca untul este adaugat dupa ce a fost topit in prealabil in bain marie, iar oul se inglobeaza ca albus batut, spuma. l Aluatul de ecler si choix a la crme se prepara din faina, apa, unt, ou si sare (fara zahar). Grasimea este fiarta in apa si faina se introduce treptat in amestecul care fierbe pe foc. Ouale se adauga dupa ce s-a ridicat compozitia de pe foc. Se coace la cuptor fara sa se unga tava. Aluatul de foi de placinte, desi este fraged datorita continutului sau crescut in grasime, este foarte indigest. Se prepara prin amestecarea fainii cu grasimne in parti egale. Nu se foloseste in alimentatia dietetica. In alimentatia bolnavilor se folosesc mai ales aluaturile nedospite: de biscuiti, de ecler, choix a la crme, tarta. Acestea se coc la cuptor in tava tapetata cu hirtie. Ele se pot umple cu gelatine de fructe, creme de vanilie, spume de albus, brinza de vaca s.a., facind parte din deserturi. Deserturile Deserturile sint preparate culinare care au in compozitia lor, pe linga materia prima de baza (de la care primesc denumirea) si zahar, arome, coloranti etc., si se servesc la sfirsitul mesei, intrucit confera senzatia de satietate. Intre acestea amintim: compoturile, sucurile de fructe, preparatele din fainoase cu lapte, cremele, gelatinele, preparatele din diverse aluaturi. Sucurile de fructe se prepara din fructe de calitate buna si numai inainte de a fi servite, deci foarte proaspete. Cele mai folosite fructe sint: merele, perele, aceastea se rad pe razatoarea de sticla, fragii, capsunile, murele, zmeura, strugurii, acestea se asaza mai intii pe o sita sub un curent de apa rece pentru a se sptla bine, apoi se storc printr-un tifon. Compoturile se obtin prin fierberea fructelor in apa, cum ar fi merele, perele, gutuile, piersicile, caisele, prunele, visinile, ciresele sau prin oparirea lor in cazul

portocalelor, capsunilor, fragilor, zmeurei. La bolnavii de stomac se recomanda pregatirea compotului din fructe dulci: prune, mere, cirese, care se vor trece prin sita dupa fierbere, indulcirea facindu-se cu moderatie. Fainoasele cu lapte. Se pot prepara ca spuma de gris, budinci indulcite la care se adauga galbenus si albus batut spuma.

Despre ceai
Produs de origine vegetala din grupa stimulentelor naturale, ceaiul, se obtine din mugurii, florile si frunzele tinere ale arborelui de ceai -Thea chinensis si Thea assamica -, care au fost supuse rasucirii, fermentarii si uscarii. Acest arbore se cultiva in plantatii din China, Japonia, India, Ceylon, precum si in Azerdbaijan, Georgia, S.U.A., Brazilia etc. Poate atinge 7-12 m inaltime dar, pentru obtinerea unor recolte mari de frunze, talia acestui arbore este controlata prin taieri speciale, ajungandu-se la un arbust care nu depaseste 1 m. El prezinta frunze stralucitoare colorate in verde inchis, tari si de forma eliptica cu petiolul scurt si capetele fin dintate, prevazute cu perisori argintii pe partea inferioara . Dimensiunile frunzelor ajunse la maturitate variaza ca lungime intre 5 - 6 cm sau 10 - 25 cm, iar latimea acestora atinge 2-3 cm, respectiv 4-9 cm. Florile sunt de culoare alba sau galbuie, iar fructul este format dintr-o capsula de culoare brunaroscata, neteda, acoperita de o membrana, care formeaza trei loje cu cate o samanta amara si bogata in grasimi. Compozitia chimica a ceaiului variaza in functie de recolta, conditii pedoclimatice si metoda de prelucrare. Ca si cofeina din cafea, theina continuta in ceai este un alcaloid care excita sistemul nervos, facand sa dispara senzatia de oboseala. Frunzele tinere de ceai contin theina in cantitati mai mari decat cele mature si ceaiul obtinut din ele este de calitate superioara. Productia mondiala de ceai, estimata la circa 1,3 mil. t anual, cuprinde, in mare parte, doua tipuri de ceai: ceaiul negru si ceaiul verde. Ceaiul negru

Dupa ce sunt culese, frunzele sunt supuse apoi unei operatiuni de ofilire, care face ca apa sa se evapore, devenind moi. Stranse in mana, frunzele se lipesc intre ele sub forma de aglomerari. In timpul acestui proces, o anumita cantitate de clorofila se distruge, proteinele trec in stare solubila, substantele tanante se oxideaza, rezultatul fiind formarea aromei. Dupa ofilire, frunzele sunt rasucite in masini speciale, operatiune prin care se elimina sucul celular si se produce ruperea frunzelor. Frunzele de ceai sunt apoi resortate si fermentate timp de 3-6 ore In timpul fermentarii, frunzele de ceai isi schimba culoarea din verde in brun-roscat si capata aroma caracteristica ceaiului. Urmeaza apoi uscarea in conditii speciale, pentru a nu-si pierde aroma. Ceaiul uscat are culoare inchisa si este foarte higroscopic. El se sorteaza in trei calitati, in functie de marimea particulelor din care este format: a) calitatea superioara (Pekoe): ceai care provine din prima recolta de culoare neagra-argintie, cu varful alb, gust fin si aroma puternica, iar in infuzie colorate in galben, deschis; b) calitatea I (Suchong): ceai care provine din recolta a doua - de culoare neagra, cu gust dulce, iar in infuzie este colorat in negru inchis; c) calitatea a Il-a (Congo): ceai obtinut din frunze mari de la a treia recolta - de culoare neagra-cenusie.

Ceaiul verde Ceaiul verde are gustul amarui, astringent si provine din frunzele care isi pastreaza clorofila si substantele tanante, ramanand de culoare verde, intrucat nunu au fost supuse tratamentului de ofilire si fermentare. Dupa recoltare, frunzele sunt tratate cateva minute in vapori fierbinti de apa, pentru distrugerea enzimelor, iar apoi racite si uscate. Din ceaiul verde se obtine o infuzie placuta, aromata, colorata in galben deschis. Ceaiul verde se clasifica in urmatoarele calitati: Hyson: ceaiul provenit din prima recolta, cu frunze mici, rasucite, de culoare verde-albastruie, cu infuzia galbena si miros aromatic; Gunpowder: ceaiul obtinut din recolta a doua, cu frunzele rasucite in forma de globule, de culoare verde spre negru si infuzia de culoare galbena; Tonkay: ceaiul provenit din a treia recolta, cu frunzele rasucite si neregulate, de culoare verde-galbuie si infuzie colorata in galben intens.

Istoria ceaiului
Adevar sau legenda? Legenda spune ca primul ceai s-a preparat din intamplare in anul 2700 I.C., pe vremea imparatului chinez SHEN NUNG ( 2737-2697 .C. ) Acesta obisnuia sa bea apa fiarta, de teama imbolnavirii, si permanent in bucatarie fierbea un vas cu apa. Intr-o zi, un vant starnit din senin a aruncat frunze si crengute de pe lemnele asezate sub fereastra bucatariei, direct in vasul cu apa fiarta, schimbandu-i culoarea. In acelasi timp o aroma puternica a umplut bucataria. Licoarea astfel obtinuta a fost apreciata de imparat, bineinteles dupa ce a trecut testul bucatarilor. Ceaiul si Japonezii Multa vreme ceaiul a fost bautura folosita numai de calugarii budisti chinezi, ca fortifiant n lungile ore de rugaciuni si meditatii. In timp ceaiul a patruns si in Japonia adus de calugarii care se intorceau din China de la studii si a cuprins toate aspectele vietii cotidiene, de la jocurile erotice pna la arta sinuciderii. n jurul anului 1200 , n Uji, localitate din vecinatatea orasului Kyoto, un calugar a realizat prima gradina botanica din lume unde cultiva, printre alte plante, si ceai, frunzele constituind baza pentru licoarea preparata prin infuzie si servita ca o bautura revigoranta n templu. Vizitatorii si prietenii budisti - calugari din alte manastiri - care doreau sa nvete cultivarea ceaiului, primeau la plecare seminte si lastari. Ceaiul ajunge n Europa Cu toate ca portughezii au fost primii care au ajuns in China reusind ca dupa 40 de ani de comert infloritor cu matasuri,mirodenii, cafea si bauturi exotice sa fondeze portul Macao, comerciantii olandezi sunt totusi cei care n anul 1610 aduc ceaiul n Europa.n 1636 ajunge n Franta, n 1638 n Rusia, n 1650 n Anglia si n 1657 n Germania. Ceaiul era totusi cunoscut cu mult inainte, din scrierile istoricilor vremii. O

descriere amanuntita a ceaiului si a ceremonialului servirii lui gasim in jurnalul de calatorie al unui iezuit portughez, care tocmai sosise din Macao: "Cnd o persoana vine la o alta persoana n vizita, obiceiul este de a aduce o bautura pe nume CH'A, care e amara si rosie".. Olandezii nu numai ca au adus pentru prima oara ceaiul n Europa, dar au si popularizat numele, nume care se foloseste si astazi. Primul transport a fost livrat din Java, iar numele ceaiului a fost adoptat din dialectul AMOY care se pronunta T'e ( TAY n chineza ). Portughezii, pe de alta parte, au pastrat denumirea cantoniana CHA, folosita pna astazi n multe tari, printre care si n limba romna. Tarile vest europene, n care si olandezii care au promovat ceaiul, au folosit denumirea TAY care, derivata n propriile limbi, a ajuns: TEE, TEA, etc. America sau Ceaiul cu gheata n 1904 Statele Unite erau pregatite sa arata lumii dezvoltarea lor economica.. Expozanti din lumea ntreaga si-au adus produsele la primul Trg International al Americii care a avut loc la St.Louis . Unul dintre acestia a fost Richard Blechynden, proprietar al unei plantatii de ceai. Initial el a dorit sa mparta vizitatorilor cte un ceai fierbinte. Dar, datorita caldurii, nimeni nu era interesat. Pentru a-si salva investitia, a mai facut o incercare de a capta atentia publicului, aruncand n ceaiul preparat si servit vizitatorilor cate un cub de gheata. Asa a fost inventat ICE TEA-ul care in scurt timp a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Patru ani mai trziu, Thomas Sullivan din New York, a dezvoltat conceptul de pliculet de ceai ( tea bag ). Fiind un comerciant de ceai, el ambala cu mare grija mostrele de ceai pe care le trimitea beneficiarilor. A realizat oportunitatea afacerii, cnd a vazut ca restaurantele prepara ceaiul cu tot cu ambalaj, pentru a nu imprastia frunzele de ceai prin bucatarie. Ceaiul astazi Varietatea de ceaiuri disponibila astazi este foarte mare. Se disting urmatoarele grupe mari: Ceaiul din fructe uscate - se obtine din fructe uscate sub forma macinata (ambalat n pliculete) sau sub forma de bucati de fructe. Amestecul poate fi mbogatit cu vitamine. Ceaiul de plante - obtinut din diverse plante, majoritatea avnd calitati curative. Ceaiul verde - obtinut din frunze de ceai nefermentate. Prepararea implica un proces care mpiedica fermentarea naturala. Ceaiul negru - obtinut din frunze de ceai complet fermentate. Poate fi aromat cu uleiuri naturale Ceaiul african "Rooibos" - obtinut din planta ASPALATHUS LINEARIS, originara din Africa de Sud Ceaiul instant - ultima si cea mai moderna varianta. Ceaiul se prepara pe loc fara a fi necesara fierberea apei.

RETETE
Cubulete de carne calite (Chao rou ding) Materiile prime pentru 4 portii: 150 de grame de carne de porc, doi ardei grasi, o jumatate de morcov, un cartof (cam de 150 de grame). Condimente: ulei, o jumatate de albus, putin vin de masa, doua felii de ghimbir, o bucata de praz si doi catei de usturoi, sare, praf de gust (weijing), amidon praf. Operatii: -Intii se taie carnea de porc in cubulete. Se adauga vin de masa, sare, albus si putin praf de amidon si se amesteca.

-Se taie ardeii, morcovul si cartoful tot in cubulete de aceeasi marime. -Se aseaza tigaia la foc iute. Se toarna putin ulei (doua -trei lingurite). Cind uleiul s-a incins bine, se adauga ghimbirul,prazul si usturoiul taiate marunt, pe urma carnea. Se amesteca bine cu o lopatica sau o lingura de lemn. Dupa doua-trei minute se goleste tigaia, carnea se pune deoparte, in alt vas. -Se spala tigaia si se aseaza din nou la foc iute. Se toarna alte doua lingurite de ulei. Cind s-a incins, se pun cubuletele de cartofi si morcovi, se amesteca. Dupa 3-5 minute se adauga cubuletele de ardei. Se sareaza. Dupa inca 2-3 minute, se adauga carnea. Se adauga putina zeama de pui sau de carne, apoi putin praf de gust (Weijing) si putin praf de amidon dizolvat in doua-trei lingurite de apa. Se amesteca bine si mincatrea este gata de scos si de servit. Pulpa de porc cu sos de soia (Hongshao zhouzi) Materii prime: o bucata de pulpa de porc de circa 1 kg. Condimente: ulei, sos de soia, vin, sare, o bucata de praz, 2 fire de usturoi verde, 3 felii de ghimbir, 3-5 bucati de anason sau scortisoara, amidon, zahar. Operatii: - Pulpa de porc se spala, se acoate osul si se sareaza. - Se aseaza pe foc ceaunul (sau o tigaie adinca), si se toarna circa 250 de grame de ulei. Cnd uleiul s-a incins, se pune pulpa sa se prajeasca. Se amesteca mereu pulpa pna cnd capata culoare galbenaurie. - Se scoate pulpa si se aseaza ntr-un castron. Se adauga prazul taiat fsii, ghimbirul, anasonul sau scortisoara, 2 linguri de sos de soia, o lingurita de zahar, putina sare, o lingura de vin, circa 20 de grame de apa. Castronul cu pulpa si condimente se pune ntr-o cratita mai mare cu circa 1 litru de apa. Castronul trebuie sa fie cu 2-3 cm mai nalt decit nivelul apei, pentru ca atunci cnd apa clocoteste, sa nu intre n castron. - Se aseaza cratita cu capac la foc iute, apoi, cnd apa clocoteste, se da focul mic si se lasa pna cnd betisorul intra usor n pulpa (circa o ora jumatate- doua). La nevoie, se completeaza apa din cratita. Se scoate pulpa si se aseaza pe o farfurie. - Se aseaza pe foc ceaunul (tigaia) n care se toarna zeama ramasa, la care se adauga putin vin de masa, sos de soia, zahar, praf de gust, usturoiul verde taiat marunt si o lingurita de amidon. Se amesteca. Cnd zeama scade si se ngroasa, se stinge focul. Zeama se toarna peste pulpa si mncarea este gata. Perisoarele "Dragonul si Phoenix-ul" (Lon feng wan zi) Materii prime: 150 de g crevete, 100 g piept de pasare, putin morcov, ridichi si salata. Condimente: 75 g pesmet, vin de masa, sare, praf de piper, praf de gust, ghimbir si ceapa maruntita, putin albus de oua. Operatii: - Se curata crevetele si pieptul de pasare, se toaca si se amesteca. Se adauga diferite condimente, respectiv sare, vin de masa, praf de piper, prof de gust, chimbir si ceapa maruntita, albus de ora si putin ulei prajit. Se amesteca bine. - Se framnta compozitia pna cnd devine ca o coca. - Se fac perisoare cu un diametru de 2,5 cm si trec prin pesmet. - Se prajesc perisoarele trecute prin pesmet n ulei 3-5 minute. Cnd ele cresc, se mai lasa putin n ulei, la un foc tare si apoi se scot, se aseaza pe o farfurie, lnga morcov, ridichi si salata taiate si aranjate n mod decorativ. Aceasta mncare de culoare aurie este aratoasa, crocanta si are un gust delicios si aromat. Se serveste ca aperitiv. Denumirea acestei mncari cu specificul bucatariei Shandong provine de la aspectele materiilor prime din care se prepara - crevete si pasare - care au o forma asemanatoare dragonului si phoenix-ului. Varza murata cu fsii de carne (Suan cai rou shi) Materii prime: 250 g de varza murata, 100 g de carne de porc semigrasa sau grasa. Condimente: ulei, sare, praf de gust, praf de amidon, vin de masa, putin ghimbir.

Operatii: - Carnea se taie n fsii subtiri, se amesteca cu putina sare, vin de masa si praf de amidon. - Varza murata se spala, se stoarce cu mna si se taie n fsii lungi de vreo 3 cm. - Se aseaza pe foc tigaia cu 2 lingurite de ulei. Dupa ncalzire, se pun ghimbirul taiat marunt si carnea. Se amesteca un minut-doua, se scot. Se spala si se reaseaza pe foc tigaia cu 4 lingurite de ulei. Dupa ncalzire, se pune varza murata. Se amesteca 2-3 minute, se adauga fsiile de carne si putin praf de gust. Se amesteca bine si mncarea este gata Bucati de gaina cu castane (Li zi ji) Materii prime: o jumatate de gaina (500-750 de grame), 150-200 de grame de castane comestibile. Condimente: ulei, ulei de susan, sos de soia, vin de masa, praf de gust, sare, o bucata de praz, 2 felii de ghimbir, zahar, praf de amidon. Operatii: -Gaina se spala si se taie bucati de circa 2-3 cm lungime si latime. - Se spala castanele, li se sparge coaja si se fierb bine n apa. Se cojesc dupa aceea. -Se asaza pe foc iute tigaia cu 3 linguri de ulei (100-150 de grame). Cnd uleiul e bine ncins, se pun feliile de ghimbir, prazul taiat fsii si bucatile de carne de gaina. Se amesteca 2-3 minute. Se adauga 2 lingurite de sos de soia, cte o lingura vin de masa, putin zahar, sare, praf de gust si circa 100 de grame de apa. Dupa ce da n clocot, se pun castanele. Se amesteca si se face focul mic. -Dupa circa 30-40 de minute, cnd zeama scade la jumatate, se face din nou focul mare. Se amesteca. Se adauga 2 lingurite de praf de amidon dizolvat n 3 lingurite de apa. Se amesteca bine, se adauga cteva picaturi de ulei de susan si preparatul se scoate cnd zeama a scazut. Carne de porc intoarsa la ceaun (Hui guo rou) Materii prime: 150-200 de g carne de porc semigrasa cu sorici. Condimente: ulei, sos de sia, vin de masa, sare, praf de gust, zahar, 75 de g de praz, 3 felii de ghimbir, 5-8 ardei iuti. Operatii: - Carnea se fierbe timp de 15-20 de minute. Se scoate si se taie, dupa racorire, n felii de 3 cm lungime, 2 cm latime si 0,5 cm grosime, fiecare cu sorici. - Se aseaza pe foc ceaunul (tigaia) cu 2-3 lingurite de ulei. Cnd uleiul este ncins, se adauga ghimbirul taiat marunt, ardeii iuti taiati n fsii subtiri si carnea. Se amesteca un minut-doua, se adauga cte o lingura de vin de masa, zahar, sare, putin praf de gust si prazul. Se amesteca bine 2-3 minute si mncarea este gata de scos si de servit. Acest preparat are specificul bucatariei Sichuan. Felii de carne de pui cu albus (Fu rong ji pian) Materii prime: 150-200 de grame de carne de pui fara oase, 3 albusuri de ou, 150 de grame de boabe mazare verde . Condimente: ulei, praf de gust, sare, vin de masa, praf de amidon, zeama de oase sau de pui. Operatii: -Carnea de pui se spala si se taie felii subtiri de 2-3 cm lungime si latime. Se amesteca cu sare, putin praf de amidon si o lingurita de vin de masa. -Se bat cele 3 albusuri mpreuna cu sare, praf de gust si 100 de grame de zeama de oase sau de pui. Se pune castronul cu albus ntr-o cratita mai mare cu 500800 de grame de apa. Se asaza cratita la foc potrivit. Atentie, apa sa nu se verse n castron. Dupa 6-8 minute, cnd albusurile capata aspect de brnza moale, se

scot si se toarna ntr-o farfurie. -Se asaza pe foc potrivit tigaia (mai bine un ceaun) cu circa 250 de grame de ulei. Cnd uleiul e ncalzit, se pun feliile de carne de pui sa se prajeasca 3-5 minute. Se scot, se scurg de ulei si uleiul se recupereaza. -Se reasaza tigaia cu putin ulei la foc iute. Se adauga boabele de masare, sare, 60-80 de grame de zeama de oase sau de pui, putin praf de gust si vin de masa. Dupa ce da n clocot, se pun feliile de carne de pui usor prajite si se adauga o lingurita de praf de amidon dizolvat n doua lingurite de apa. Se amesteca bine si mncarea este gata de scos si buna de servit. Cubulete de pui iute Materii prime: 200 de grame de carne de pui fara oase, doua bucati de ardei grasi, o jumatate de albus, 50 de grame de arahide, 5-8 de ardei iuti. Condimente: ulei, vin de masa, o bucata de praz, sare, zahar, praf de amidon, praf de gust (Weijing). Operatii: -Se spala si se taie carnea de pui n cubulete, se pun ntr-un vas n care se adauga albusul de ou, putin praf de amidon, sare, vin de masa si se amesteca bine. Ardeii grasi se spala, se scot semintele si se taie tot n cubulete. Ardeii iuti se taie n bucatele. Prazul se taie marunt. - Tigaia n care se adauga circa 150 de grame de ulei se pune pe foc, - Dupa ce uleiul s-a incins, se pun arahidele sa se prajeasca. Se amesteca mereu cu lopatica de lemn si dupa circa 5-6 minute cnd arahidele capata o culoare aurie, fara sa fie arse, se scot din ulei. Uleiul se recupereaza. - Tigaia cu putin ulei se asaza din nou pe foc. Se toarna cubuletele de ardei grasi. Se sareaza si se amesteca cu lopatica de lemn un minut, doua si se scot. - Tigaia cu doua lingurite de ulei se reasaza pe foc. Cnd uleiul este incins, se pun sa se prajeasca mai ntii ardeii iuti. Dupa aproximativ un minut se pun prazul si cubuletele de carne de pui si se amesteca cu o lopatica de lemn doua-trei minute. Dupa aceea, se adauga o jumatate de lingurita de zahar, praf de gust (Weijing) si putin amidon praf dizolvat n doua lingurite de apa. In cele din urma se pun ardei grasi semipreparati si arahidele prajite si se amesteca bine circa 20-30 de secunte si mncarea este gata si buna de servit. Acest preparat este specific bucatoriei Sichuan. Salata calita (Chao sheng cai) In China, salata se mannca cruda, ca n Romnia. In salata se adauga sare si otet. Unii mannca salata mpreuna cu suc de tomate. In bucataria chinezeasca, n special n cea de stil Guandong, salata se si caleste. Materii prime: 200 de grame de salata. Condimente: sare, otet, sos de soia, ulei, praf de gust si praf amidon. Operatii: - Se spala bine catei de salata si se scurg de apa. - Se asaza tigaia pe foc. In tigaie se toarna 3 lingurite de ulei. Dupa ncalzirea uleiului, se pune salata n tigaie si se intoarce mereu cu lopatica de lemn. Se sareaza, se adauga o lingura de otet, putin sos de soia si praf de gust. In cele din urma, se adauga putin praf amidon si se amesteca bine. Toata operatia nu dureaza dect 3-4 minute si mncarea este gata de servit. Carne de vita cu cartofi (Tu dou shao niu rou) Dupa cum se stie,n Romnia,carnea de vita si cartofii sunt produse care se consuma foarte mult sub forma prajita, coapta sau fiarta, n ciorbe. In bucataria chineza, carnea de vita cu cartofi si sos de soia este o mncare apreciata, care se prepara cu totul altfel dect n traditia europeana.

Materii prime: 500-750 g de carne de vita, 500 g de cartofi. Condimente: sare, ulei, o bucata de praz, 3-5 felii de ghimbir, 3-5 bucati de anason sau scortisoara, vin de masa, zahar,otet si sos de soia. Operatii: -Cartofii se cojesc, se taie in cubulete de 2 cm, se spala. -Carnea de vita se taie tot n cubulete de 2 cm. Se opareste 3-4 minute n apa fiarta si se spala. -Se asaza pe foc tigaia (ceaunul) cu 2-3 lingurite de ulei. Cnd uleiul e ncins, se pune carnea. Se amesteca un minut, doua, se adauga cte o lingura de vin de masa si de otet, 3 linguri de sos de soia, sare, circa 500-800 g de apa, o lingura de zahar, prazul taiat n fsii, ghimbir si anason. Se pune capacul si se face focul mic cnd ncepe sa clocoteasca. -Dupa 30-40 de minute, se pun cartofii. Se amesteca, se pune capacul. -Dupa nca 20-30 de minute, cnd zeama a scazut, carnea si catorfii snt bine coapte, mncarea este gata de servit. Cele trei fsii la Sote (Xhao san shi)

Materii prime: cte 100 de grame de cartofi, ardei grasi si carne de porc, 50 de grame de morcov. Condimente: sare, ulei, ulei de susan, praf de gust, praf de amidon, putin ghimbir, zeama de pui sau de oase, vin de masa. Operatii: -Toate materiile prime se taie n fsii foarte subtiri. -Fsiile de carne se amesteca cu putina sare, vin de masa si praf de amidon. -Se asaza pe foc tigaia cu 2 linguri de ulei. Cnd uleiul e ncalzit, se pune ghimbirul taiat marunt si carnea. Se amesteca un minut se scoate. -Se spala si se reasaza pe foc tigaia cu 3 linguri de ulei. Dupa ncalzire, se pun morcovii si cartofii. Se amesteca un minut- doua, se adauga ardeiul, sare, 2-3 linguri de zeama. Se amesteca, un minut si se pune carnea. Se adauga putin praf de gust si ulei de susan. Se amesteca bine si se scoate totul din tigaie. Va doresc pofta buna. Omleta cu carne fsii (Chao muxuruo)

Materii prime: 100-150 de grame de carne de porc, 2 oua, 8-10 bureti negri nmuiati n apa (sau 5O de grame de ciuperci proaspete sau din conserve), putina varza chinezeasca (sau varza obisnuita). Condimente: ulei, sos de soia, vin de masa, praf de gust, amidon, sare, ulei de susan, o bucata de praz. Operatii: - Carnea se spala si se taie fsii. Se amesteca cu putin vin de masa, sare si amidon. Varza chinezeasca se taie de asemenea fsii subtiri. Prazul se taie marunt. - Ouale se sparg ntr-un castron, se adauga putina sare si se bat. - Se asaza tigaia cu putin ulei pe foc. Cnd uleiul s-a ncins, se toarna ouale batute. Se amesteca cu lopatica de lemn si se scot dupa ce s-au ntarit ca omleta. - Se reasaza tigaia pe foc cu putin ulei. Se ncinge uleiul, se pun prazul si fsiile de carne si se amesteca. Dupa un minut-doua se adauga varza chinezeasca, buretii negri, putin sos de soia. Se amesteca mereu si dupa nca doua minute se toarna omleta. Se adauga putin praf de gust. Se amesteca bine. Inainte de a se scoate din tigaie, se adauga citeva picaturi de ulei de susan (daca aveti). E bine de stiut ca pe piata romanesca, varza chinezeasca se numeste salata China

Oua preparate la aburi (Ji dan geng)

Materii prime: un ou. Condimente: sare, sos de soia, praf de gust, ulei de susan. Operatii: - Se sparge si se bate un ou ntr-un castron si pe urma se adauga circa 250 de grame de apa de la robinet, putin sare, praf de gust si cteva picaturi de sos de soia. Se amesteca. - Se asaza un vas mai mare cu circa 300 de grame de apa pe foc. Se pune inauntru castronul cu ou batut si amestecat cu apa si condimente. Nivelul apei din vas sa fie cu 2-3 cm mai scazut dect naltimea castronului. - Dupa ce apa este clocotita, focul se face mic. Atentie, apa din vas sa nu treaca n castron. - Dupa 5-6 minute, preparatul de oua este gata si nainte de servire sa se adauge cteva picaturi de ulei de susan.

Rapita cu ciuperci (You cai muo gu)

Materii prime: 8-12 bucati mai mici de rapita verde frageda, 10 ciuperici proaspete sau din conserve. Condimente: sare, zeama de gaina sau de oase, praf de gust, praf de amidon, ulei de susan. Operatii: -Rapita se spala bine si se scurge de apa. -Se asaza pe foc o cratita cu 100-150 de grame de zeama cu sare. Dupa ce clocoteste se pune rapita pentru 3 minute si se scoate. -Pe urma se adauga ciupercile n zeama ca sa fiarba 2-3 minute. -Se nsira frumos bucatile de rapita pe o farfurie. Ciupercile se pun deasupra rapitei. -Se asaza pe foc iute tigaia n care se toarna zeama ramasa din cratita. Se adauga putin praf de gust si o lingura de amidon dizolvat ntr-o lingura de apa. Zeama consistenta se toarna peste rapita si ciuperci. Se stropesc picaturi de ulei de susan si mncarea e gata de servit. In lipsa ciupercilor proaspete, se pot folosi ciuperci parfumate uscate care nainte de preparare, trebuie sa se nmoaie n apa. Supa cu zdrente de oua si tomate (Ji dan xi hong shi tang)

Materii prime: un ou si o rosie de marime potrivita. Condimente: ulei, sare, sos de soia, ulei de susan, praf de gust, praf de amidon. Operatii: - Se spala si se taie rosie felii. Se sparge si se bate oul ntr-un castron. O lingurita de praf de amidon se dizolva n doua lingurite de apa. - Se asaza tigaia cu doua lingurite de ulei pe foc. Cnd uleiul este ncins, se pun feliile de tomata sa se caleasca. Dupa doua minute, se adauga circa 300 de grame de apa de la robinet, sare, si cteva picaturi de sos de soia. - Cnd clocoteste, se toarna oul batut si amidon dizolvat. Dupa o jumatate de minut, se amesteca continutul n fierbere cu lopatica sau lingura de lemn si se adauga cteva picaturi de ulei de susan si putin praf de gust. Supa cu zdrente de oua si tomate este gata de servit. Aceasta supa este foarte gustoasa si usor de

gatit. trebuie doar sa ncercati. E nevoie doar de un ou si o rosie! Succes si... pofta buna! Supa cu perisoare (Sha guo wan zi)

Materii prime: 200 de grame de carne de porc semigrasa. 100-150 de grame de rapita verde (sau varza chinezeasca), 10 bureti negri nmuiati n apa. Condimente: un albus de ou, sare, vin de masa, praf de gust, praf de amidon, putin praz si ghimbir taiate marunt, piper. Operatii: Carnea se spala si se toaca cu un cutit sau cu masina de tocat. Se amesteca ntrun singur sens carnea tocata mpreuna cu albusul, plus sare, putin praf de gust, o lingura de praf de amidon si una de vin de masa, praz si ghimbir. Rapita verde se spala si se taie n bucati mari. Buretii se spala bine. Se asaza pe foc potrivit o cratita cu circa 500 de grame de apa. Din carnea tocata amestecata cu diferite condimente se fac cu mna chiftelute care se pun direct n apa care a dat n clocot. Se pun apoi rapita verde (sau varza chinezeasca) si buretii. Se adauga sare, putin vin de masa, praf de gust si piper. Dupa 5-10 minute, mncarea este gata de servit. In supa cu chiftelute se pot adauga o jumatate de morcov taiat n felii subtiri, brnza de soia taiata bucati, boabe de mazare verde. Supa va fi mai savuroasa daca se adauga niste crevete de mare uscate. Telina cu fsii de carne la sote(Qing cai chao rou shi).

Materii prime: 250 g de telina (tulpina sau radacina), 50-100 g de carne de porc. Condimente: sare, ulei, praf de gust, praf de amidon, vin de masa, putin ghimbir, sos de soia. Operatii: - Carnea se taie n fsii subtiri. Se amesteca cu putin sare, vin de masa, praf de amidon. - Telina se taie n fsii subtiri lungi de 2-3 cm. - Se aseaza pe foc tigaia cu 2 lingurite de ulei. Cnd uleiul e ncalzit, se pun ghimbirul taiat marunt si carnea. Se amesteca 2 minute, se scot. - Tigaia se spala, se reaseaza pe foc. In tigaie se toarna 2-3 lingurite de ulei. Cnd acesta e ncins, se pune telina, se sareaza, se amesteca 2-3 minute. Se adauga carnea, putin sos de soia, praf de gust. Se amesteca bine un minut-doua, si mncarea este gata de servit. Pofta buna! Specialitatea bucatarului Reteta prezentata de domnul Peng Jian Ming Pachetelul de oua cu carne tocata(Ji Dan Juan) Din oua se pot prepara ochiuri, omleta, oua negre, oua sarate, oua cu gust de ceai etc. Folosind reteta urmatoare veti prepara o mncare mai putin obsnuita pe meleagurile romanesti. Materii prime: 3 oua, 150 de grame de carne de porc. Condimente: circa 40-50 de grame de praz, sare, praf de gust, sos de soia, zahar, vin de masa. Operatii: - Se toaca carnea, cu masina de tocat, sau manual, cu cutitul. Prazul se taie mai nti vertical n fsii, pe urma n bucatele mici. Carnea tocata se amesteca cu prazul taiat marunt, n care se adauga sare, putin zahar, vin de masa, praf de

gust si o lingura de sos de soia. Se amesteca bine . - Cele 3 oua se sparg ntr-un vas, n care se adauga putin vin de masa si pe urma se bat cu betisoarele (sau cu tell-ul) , ntr-un singur sens, timp de 4-5 minute. - Se asaza tigaia pe foc mic. In tigaie se stropesc cteva picaturi de ulei, peste care se toarna o lingura de oua batute. Se misca putin tigaia ca lichidul de oua sa se formeze o foaie subtirica si rotunda cu un diametru de 6-7 cm. Pe o jumatate de foaie de oua se asaza cu lingurita circa 15 grame de carne tocata si cu ajutorul lopatei de lemn si betisoarelor sa ntoarce cu multa atentie cealalta jumatate de foaie peste carnea tocata ca sa se formeze un pachetel ermetic. Se scoate cu lopatica de lemn pachetelul cu carne tocata si se asaza usor ntr-un castron. - Se reia operatia mentionata pentru a face al doilea pechetel si pe urma, al 3lea, al 4-lea etc. - Castronul cu pachetele de oua cu carne tocata semipreparate se asaza ntr-un vas sau ntr-o clatita mai mare, n care se pun circa 300- 400 de grame de apa. (Atentie, castronul sa fie cu 2-3 cm mai nalt dect nivelul apei din vas sau cratita, astfel ncat, la clocotire, apa sa nu verse n castron). Se pune capac pe vas si se asaza pe foc. Cnd apa incepe sa clocoteasca, focul va fi reglat la mic. Dupa 25-30 de minute, pachetelele cu carne tocata sunt coapte si gata de servit. Pachetelul cu carne tocata capata o forma de semiluna si are o culoare atragatoare galbena-aurie. Din 3 oua si 150 de grame de carne se pot face circa 10-12 de pachetele. Pe farfurie, n jurul pachetelelor de oua, sau deasupra, se presara cteva frunzulite de verdeata ,astfel preparatul capatand un aspect frumos, o culoare atragatoare si un gust nemaipomenit. Pofta buna! Reteta domnului Xie Li Kun Carne de porc n piele de tigru. Materii prime: 400 de grame de carne de porc cu putina grasime si sorici. Condimente: ulei, sos de soia, vin de masa, zahar, sare, praf de gust, o bucata de praz, 2-3 felii de ghimbir, 3-5 bucati de anason. Operatii: - Carnea se spala si se taie n patru bucati de forma potrivita. - Se pune apoi pe gratar sau direct pe flacara sau jar timp de cteva minute, pna cnd soriciul devine tare si de culaore neagra. - Se spala carnea cu o perie pna cnd capata culoarea tigrului (brun nchis). Feliile se cresteaza cu un cutit la jumatate. - Se aseaza cele 4 bucati de carne n ceaun (sau tigaie adnca). Se adauga 3 linguri de sos de soia, o lingura de vin de masa, 2 lingurite de zahar, o lingura de sare, ghimbir, prazul taiat fsii, anason si circa 500 ml de apa de la robinet. Se aseaza ceaunul pe foc iute. Dupa ce da n clocot, se face focul mic. Dupa aproximativ o ora si jumatate, cnd bucatile de carne devin foarte moi, se scot si se pun ntr-o farfurie. - Din zeama ramasa n ceaun se scot prazul, ghimbirul si anasonul. Dupa aceea se adauga putin praf amidon. Se amesteca pna cnd zeama scade si devine vscoasa, se stinge focul si zeama se toarna peste bucatile de carne. Preparatul este gata. La servire fiecare bucata de carne poate fi taiata n cteva bucati mai mici. Pentru faptul ca bucatile de carne astfel preparate au soriciul de culoarea galbena-aurie cu dungi de culoarea nchisa, precum blana tigrului, aceasta mncare se numeste carne de porc n piele de tigru.

Longevitate cu preparate din vita


Ma bucur ca multe dintre cititoarele "Evei" sunt atat de incantate de retetele culinare chinezesti pe care le-am publicat in editiile precedente. Nu veti avea decat de castigat, atat in ce priveste imbunatatirea sanatatii, cat si in alegerea unor meniuri savuroase, cu iz exotic... Pentru astazi, va propun o lista de preparate excelente din carne de vita. Din punctul de vedere al medicinei traditionale chineze, carnea de vita are mireasma dulce si energie neutra - ceea ce o face consumabila in orice anotimp si in mai multe diete impuse de diverse boli - fiind considerata un bun tonic al splinei, stomacului, sangelui, ca si al energiei vitale. Carnea de vita este adesea folosita in tratamentul afectiunilor splinei si/sau stomacului. Dieteticienii traditionalisti chinezi recomanda supa concentrata de vita drept un aliment zilnic pentru suferinzii de diaree cronica si pentru cei cu prolaps de anus provocat de diareea cronica. Rinichii de bou sunt considerati a fi un foarte puternic tonic al capacitatii sexuale, indepartand impotenta sexuala temporara a barbatilor stresati sau complexati. Ficatul de vita este el insusi un fortifiant al functiei hepatice, contribuind si la tratarea glaucomului, a nictolapiei ("orbul gainii"), ca si la imbunatatirea acuitatii vizuale. Vita cu varza Este un preparat cu efect de "hranire" a splinei si stomacului, adica de imbunatatire a functionarii acestora; alunga durerile gastrice, stimuleaza apetitul la persoanele anorexice (fara pofta de mancare) si subponderale, creste rezistenta si forta fizica. Se prepara, mai intai, un fel de sos marinat, alcatuit din: o lingura de vin alb sec, o lingura de sos de soia, sare si piper (dupa gust) si o lingura de zahar (optional). Toate se pun intr-un castron si apoi se cufunda in acest sos 60 g de carne de vita taiata in fasii subtiri, lungi de cca 7 cm, lasandu-se cam 15 minute sa se marineze. Intr-o tigaie de fier (celebrul wok chinezesc) se pune la incins o lingura de ulei de gatit, dupa care se pun si fasiile de carne marinate. Se amesteca repede, pana cand carnea isi modifica aspectul exterior si se scoate din tigaie. La uleiul ramas in tigaie se mai adauga inca o lingura si, dupa ce s-a incins bine, se toarna 5 catei de usturoi pisat si 3 feliute de ghimbir proaspat. Se amesteca inca vreo cateva secunde si se adauga 400 g varza taiata fideluta si inca 3 linguri de apa. Se amesteca timp de 4 minute, apoi se adauga si carnea de vita, se amesteca din nou cateva secunde, se mai pune putina sare si, acum, preparatul poate fi servit. Varza se va mai pastra crocanta inca, ceea ce da mancarii o savoare naturala. Vita cu ceapa Chinezii stiu ca acest preparat are un puternic efect de imbunatatire a calitatii sangelui, precum si de intarire a ligamentelor si oaselor. De asemenea, splina si stomacul vor avea de castigat in sanatate, iar cei lipsiti de apetit il vor redobandi cu certitudine. Intr-un castron, nu prea mare, se amesteca bine o lingura de malai cu o lingura de sos de soia si o lingura de vin alb sec. Se taie in fasii subtiri si lungi de 7-8 cm o cantitate de 250 g de carne de vita si se pune la marinat in sosul obtinut. Se pun 3 linguri de ulei de gatit la incins, intr-o tigaie, si apoi se introduc fasiile de carne si 50

g de ceapa data prin razatoare, adaugand si sare, dupa gust. Se amesteca pe foc timp de 5 minute. Preparatul se serveste fierbinte. Vita cu fruct de cactus Putini romani stiu - deocamdata - despre valoarea fructului de cactus, atat ca savoare cat si ca medicament. In tot mai multe supermarket-uri din Romania a inceput sa apara in galantare acest fruct; dar, din pacate, prea putini se gandesc sa-l consume - fie din ignoranta, fie din cauza pretului. Este bine sa stim ca fructul de cactus - de altfel foarte pretuit in Orient, pentru ca se gaseste destul de rar - are virtuti terapeutice, precum aceea de antiinflamator. El are mireasma "amara" - ceea ce ii confera si proprietatea de antitermic, si energie "rece", facandu-l util in a infrunta temperaturile caniculare. Atunci cand este gatit in combinatie cu carnea de vita, el realizeaza un echilibru in organismul uman privitor la energiile "calda" si "rece". Iata de ce, in China, preparatul pe care vi-l prezint mai jos este consumat de aceia care au tulburari ale organelor digestive. Intr-un castron se amesteca o lingura de sos de soia, o lingura de vin alb si 4 feliute de ghimber proaspat. Intr-un alt castron, mai mic, se amesteca o lingura de malai cu o lingura de apa. Se pun la marinat in primul castron 90 g fasii fine de carne de vita si se lasa acolo timp de 10 minute. Se pun la incins, intr-o tigaie, doua linguri de ulei de gatit. Apoi se pun fasiile de carne si se amesteca bine, pana isi schimba culoarea. Acum este momentul sa se adauge 60 g de fruct de cactus - taiat si el in fasii lungi de 7-8 cm. Se continua amestecarea timp de 2-3 minute. La sfarsit se mai pune sare, dupa gust, se toarna amestecul de malai cu apa si se mai amesteca putin. Desigur, preparatul se serveste cald. Pentru editia urmatoare va promit niste minunate retete care - in cazul in care carnea de berbec nu se afla pe lista preferintelor dumneavoastra - va vor transforma in adevarati fani ai berbecutilor! Cu atat mai mult cu cat sunt destule femei care se cam plang de performantele sexuale ale partenerilor lor...
de Adrian Florea specialist in medicina traditionala chineza Mare Maestru al Federatiei Mondiale de Qigong www.qitaky.ro

Daca vrei sa afli care este cea mai apropiata farmacie de unde poti achizitiona un anumit medicament, apeleaza la motorul de cautare Sensiblu aflat in paginile Eva.ro. Orez chinezesc
Durata 35 min Ingrediente: orez, apa, sare Mod de preparare

Se spala orezul in citeva ape. Se pune intr-o cratita si se adauga atita apa rece incit sa-l acopere cu cel mult 1 cm, si apoi se adauga sare. Se lasa la foc iute, dar dupa ce a dat 2-3 clocote se acopera cratita si se face focul extrem de mic. Dupa cca 25 de minute apa s-a evaporat si orezul este fiert.

Orez a la Canton
Durata 30 min Ingrediente: 4 cesti orez fiert, 4 linguri untura, 6 buc. cirnaciori, 200 gr. sunca, 2 oua, 1 buc. ceapa, 100 gr. ton, ciuperci, ceapa verde

Complexitate: Redusa Nota: Numar voturi: 5 Comentarii: Fara comentarii

Mod de preparare Se fierbe orezul in apa sarata, cu citeva ore inainte de pregatirea mincarii. Dupa ce a fiert, se scurge si se spala cu apa rece. Cirnaciorii, sunca, ciupercile si ceapa se taie felii subtiri si se prajesc usor in untura. Se adauga putina apa calda si se lasa cratita la foc mic, sa fiarba in citeva clocote. Dupa ce sosul a scazut, se adauga orezul (incalzit in prealabil), tonul rupt in fisii marunte si ouale batute ca pentru omleta. Se amesteca incet, lasind cratita pe foc foarte putin timp, pina ce compozitia devine omogena. Mod de servire Mincarea se serveste cu ceapa verde

Sos chinezesc
Durata 20 min

Complexitate: Nota: Numar voturi:

Redusa 7

Fara Comentarii: comentarii Ingrediente: 6 linguri ulei, 2 linguri faina, 2 linguri mustar, pasta de rosii, 3 linguri zahar, supa, sare, piper, o crenguta busuioc, o crenguta cimbru Mod de preparare Se face un rintas din ulei si faina, care se stinge cu o ceasca de supa. Se adauga mustarul si bulionul, amestecind mereu si zaharul, care s-a ars intr-o tigaita separata. Sa nu se uite sarea, piperul, busuiocul si cimbrul. Se mai toarna supa, pina ce sosul capata consistenta unei smintini. Se lasa sa dea citeva clocote. Mod de servire Acest sos are un gust asemanator cu sosul de soia chinezesc, care se serveste ca garnitura la aproape orice fel de mincare.

Rata lacuita
Durata 30 min

Complexitate: Nota: Numar voturi:

Medie 2

Fara Comentarii: comentarii Ingrediente: 1 boboc de rata, 3/4 l vin alb sec, 5 linguri miere, 4 linguri sos de soia, busuioc, sare Mod de preparare Se curata si se spala bobocul de rata, ungindu-l in interior cu miere - 1 lingura - si sare. Tot in interior se va pune crenguta de busuioc. Se aseaza pasarea intr-o cratita in care s-a turnat vinul si se lasa sa fiarba la foc aproape 15 minute, apoi se repeta operatia badijonarii. De data aceasta se va lasa pasarea inca 5 minute in cuptor, se badijoneaza din nou si, in sfirsit, se lasa ultimele 5 minute la cuptor. Mod de servire Aceasta friptura se serveste cu orez chinezesc si cu salata verde, taiata in fisii si acrita cu otet

Supa de limba

Complexitate:

Medie

Nota: Durata 2h Numar voturi: Comentarii:

Fara comentarii

Ingrediente: 500 - 600 gr. limba de vaca, 2 buc. morcov, 1 buc. pastirnac, 2-3 buc. rosii, praz, patrunjel, 1-2 frunze varza, piper, sare, apa Mod de preparare Se spala bine limba, de mai multe ori, in apa calda, frecind-o cu malai, pentru a inlatura orice murdarie care se gaseste intre porii mari ai limbii. Se clateste apoi in apa rece, se opareste in apa clocotita si chiar se lasa sa dea 2-3 clocote, dupa care se jupoaie, inlaturind toata pielita in care este imbracata limba. Limba astfel curatata si limpezita in apa rece se asaza intr-un vas cu apa fierbinte, la foc. Dupa ce a dat in clocot, se stringe toata spuma care s-a format pe deasupra, apoi se adauga o lingura de apa rece, care ajuta la formarea spumei. Se stringe din nou si se repeta aceasta operatie de cite ori este nevoie. Se lasa supa sa fiarba incet, la un foc potrivit, si, cind nu se mai formeaza spuma, se adauga ceapa si zarzavatul curatat, spalat si crestat in patru. Se acopera vasul cu un capac pentru ca supa sa nu scada prea mult, lasind intr-o parte o mica deschizatura pe unde sa iasa aburii. Rosiile, curatate de simburi si de pielite, se taie in felii, apoi se adauga impreuna cu boabele de piper cind limba este aproape fiarta. Se lasa sa mai fiarba 15-20 de minute cind, fiind gata, se ia de pe foc si se lasa sa se limpezeasca. Se strecoara apoi jumatate din cantitate intr-o cratita, in care se fierbe garnitura cu care supa va fi servita la masa (galuste, orez sau gris). Dupa ce garnitura este fiarta, se rastoarna supa in castron, iar pe deasupra se presara patrunjel tocat fin. Mod de servire Limba se serveste la masa taiata in felii, cu hrean pe deasupra sau cu un sos picant

Peste cu orez
Durata 50 min

Complexitate: Nota: Numar voturi: Comentarii:

Redusa 1 Fara comentarii

Ingrediente: peste, 125 gr. slanina, 40 gr. unt, 3 buc. ceapa, 4 buc. rosii, 1/2 lingurita sofran, sare, piper, boia, 250 gr. orez Mod de preparare Intr-o cratita cu unt topit se pun slanina taiata in bucatele si cepele tocate marunt. Indata ce incep sa capete o culoare aurie, se pune peste pestele taiat bucatele potrivite.Acestea se intorc pe ambele parti iar dupa ce s-au prajit putin se scot si se tin la cald. In aceeasi cratita se pun rosiile taiate in cuburi, sarea, piperul, boiaua si sofranul. Se adauga apa si se lasa sa fiarba, la foc mic aproape 1/2 de ora. Se pun apoi si bucatile de peste, se lasa totul sa mai dea citeva clocote. Mod de servire Se serveste cu orez fiert

Bulete de carne
Durata 1h

Complexitate: Nota: Numar voturi: Comentarii:

Redusa Fara comentarii

Ingrediente: 500 gr. pulpa de porc, patrunjel, citeva frunze menta, sare, piper, faina, 6 linguri ulei, o lingurita migdale, 250 gr. orez Mod de preparare Se toaca carnea, se amesteca cu patrunjelul si frunzele de menta tocate, sarea, piperul, migdalele date pe razatoarea mica. Se formeaza bulete de marimea unei prune, care se dau prin faina si se prajesc in ulei incins. Dupa ce s-au rumenit putin, se scurg de grasime, se pun intr-o cratita, se acopera cu apa fierbinte si se lasa sa dea citeva clocote. Se servesc foarte fierbinti impreuna cu orez fiert.

Pui cu sos picant

Complexitate: Nota:

Redusa

Durata 1h

Numar voturi: Comentarii:

6 Fara comentarii

Ingrediente: 1 pui mare, 100 gr. unt, 3 buc. ceapa, 2 catei de usturoi, 1 litru supa, sare, piper, o lingurita sofran, o lingurita coriandru, 2 linguri faina, 1 buc. lamiie Mod de preparare Bucatile de pui se pun sa se rumeneasca in unt. Cind sint pe jumatate gata, se adauga cepele taiate pestisor si usturoiul pisat. Dupa ce s-au aurit si cepele, se toarna supa, sarea, piperul, sofranul, coriandrul. Se lasa sa fiarba aproximativ 1/2 de ora. Dupa ce carnea a fiert, bucatelele de pui se scot, iar in sosul ramas se adauga faina. Se amesteca incet, pina ce se ingroasa putin. Se pun din nou bucatile de pui. Mod de servire Se serveste mincarea foarte fierbinte

Vinete indiene
Durata 40 min

Complexitate: Nota: Numar voturi:

Medie 3

Fara Comentarii: comentarii Ingrediente: 1 kg. vinete, 4 buc. ceapa, 150 gr. unt, sare, piper, 2 oua, pesmet Mod de preparare Se spala vinetele, li se taie cotorul si se imparte fiecare vinata in jumatate, in lungime. Se scoate miezul, se toaca, amestecindu-l apoi cu cepele tocate marunt, sarea, piperul. Aceasta compozitie va fi apoi pusa intr-o tigaie cu unt incins si prajita usor citeva minute. Se umplu apoi vinetele, se dau prin ou batut si pesmet si se prajesc in mult unt.

Jumari dulci indiene


Durata 20 min

Complexitate: Nota: Numar voturi: Comentarii:

Redusa 2 Fara comentarii

Ingrediente: 6 oua, 4 lingurite ulei, o ceasca zahar, o ceasca lapte, 2 linguri smintina, 1/2 lingurite scortisoara, 3 lingurite stafide, 80 gr. migdale, 250 gr. fructe de sezon Mod de preparare Se bat ouale si se pun intr-o tigaie cu ulei incins, pe foc mic. Se amesteca mereu pentru a obtine jumari moi. Intr-o craticioara se pune la fiert laptele amestecat cu smintina, zaharul, scortisoara si stafidele. Aceasta compozitie se toarna peste jumari, amestecind intr-una timp de 7-8 minute. Mod de servire Jumarile se servesc acoperite cu migdale taiate marunt si fructe de sezon taiate in cubulete

Supa cu usturoi
Durata 30 min

Complexitate: Nota: Numar voturi: Comentarii:

Redusa 2 Fara comentarii

Ingrediente: 24 catei usturoi, 10 felii subtiri piine neagra, 100 gr. brinza telemea, 2 linguri ulei de masline, cimbru, cuisoare, sare, piper Mod de preparare Se fierb in 2 litri de apa timp de 20 minute usturoiul, o crenguta de cimbru, cuisoarele, o lingurita de sare si un praf de piper. Feliile subtiri de piine se taie in patratele mici, se acopera cu brinza rasa si cu uleiul de masline si se lasa intr-o tava in cuptor, citeva minute, pina se topeste brinza. Se asaza apoi in castronul cu supa si se toarna peste ele supa strecurata.

Mod de servire Se serveste calda

Supa cu specific francez


Durata 20 min Ingrediente: 150 gr. piine, 70 gr. zahar pudra, 1 l lapte, 1 ou

Complexitate: Nota: Numar voturi: Comentarii:

Redusa 10 Fara comentarii

Mod de preparare Piinea se taie in cubulete mici care se pudreaza cu zahar si se prajesc intr-o tigaie. Se pun apoi intr-un castron si se toarna peste ele, intii oul batut cu putin lapte si restul de lapte firbinte. Mod de servire Se serveste imediat

Oua "a la gasconne"


Durata 40 min

Complexitate: Nota: Numar voturi: Comentarii:

Redusa 2 Fara comentarii

Ingrediente: 8 oua, 4 buc. vinete, 2 cesti sos de rosii picant, 4 felii kaiser, 4 linguri ulei, sare, piper, patrunjel Mod de preparare Vinetele se curata de coaja si se taie in forma de rondele. Se sareaza si se lasa sa se scurga. Dupa ce si-au lasat apa, se sterg cu un servetel si se prajesc in ulei. Costita se taie in bucatele si se prajeste separat. Ouale se vor face jumari. Pe un platou incalzit, se aranjeaza feliile de vinete, jumarile si costita. Se toarna sosul de rosii si se presara patrunjel tocat.