Sunteți pe pagina 1din 99

... c_~--- '"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~ -~. .., ,-..

=-~=\

S.N. lAZAREV
"t~
-< '
s.

KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC,
PSIHIC ~I DESTT~
:"
1

,
, 1
1
. i

\ 1

~
'1
\
~
'~
\

S.N. LAZAREV
'K"-RMA
SA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR
I<'IZIC:, PSII-IIC: ~..: DESTI
'"
;~ "

t MOLDOVA
I.S.B.N.: 973..5 .
r
''" .
'"

::'i.

S.N LAZAREV

KARMA il
SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I
" DESTIN" "

Traducere. prefata ~i note:'


il
Hie J;>anilov
1t
.
1 . ,
1

,.
l
!, ,...
.
"

. B.~:~~~~ASI
(:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1.
',U''I'''II : ~mlll'III~I~
.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III"
Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1
(:;111"111/''''''''0\1'' IJ)/) 1

M,,!dm'lI-
;:,
'Toate drept~n'e
la~l - (,(,00

!
asupra acestei .edq" apartin Edlturll
~
MOLDOVA
.
~.,~
.j
1

....
....

~
..,

" ""':-
.."
,'<"',,,-.-',." .,," . JI
'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'. ,~
,', .. .'
~o'..;..

;' , 1.
.t.
, ) \o~'

/1 1
f

"";

PREFATA
~..

~I Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata


;t
riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd
\'itlla!ia .çqà cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja
I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci ,!j,
hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie
lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atii
Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest
'
lahirim reprezinta 0 f,Îtercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll
,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu
tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei.
$ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-ill .'
"'
-. argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg
edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte
;'.
'.
grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol
, .<
'10. lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev,
- lm cu1tOSCu1
hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei
n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar
. PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
~
/
diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand "ma.fajul".
IS.B.N: 973-572-019-J hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala,
de f°1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn!
JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la
care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un
.... pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua
ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii
r
J
. .........
(; 1
7

. I~i~decareaacest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini... Care este regimUl


.
alimentaI" ~icomporlamentul gravidei HI
A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe Sc /ff1:lpulsarcinii7
Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea?
aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind IÎt. Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la .
.
cont!nuqre nesçhimbatii. . Învataturi'i.z
Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii?
autoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea holilo~ È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira Împatriva.
(chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirÙsale, a . .
. lor?, : "'/
elahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine?
. Vfahtle principÙ ale filosofiei clasice .orientale (În ~pecial ale
$tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. .
celellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tine, cu cele mai fl(li . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau
.
. ouceriri fu. domenitJl .~tiin/elor medicak. Cartea' sa este. 0 Armonill dintre fizic, psihic, spirit.§i destin" afirmaca are O.
pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorile mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1
primordiale ale' eti~ii §i motalitatÙ futruciit ig~orareaacestora itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite
consfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza princiwl4 à În:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/
~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa! ()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui -.
If/ ultlmuldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor mai
auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai'
rezolvatç, <if:el, cQZ/AriÎn fara carora. mec(icina oficiala .l'-a ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a
.
dovedlt afi nepuÜncioosii. . ..
\ de.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla În
CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca noi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (În
. o'flulnu~$e llkntifica d04r çu organismul fizic, ci reprezinta.p bine .sau . În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale.
structura cu mu/t mai. 'C/Q1IplexiiÎn care fizicul este. doar () pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.oriçe
slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1). intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru
lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desÜn este. .ru~#fiuta p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre
de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, . de fapte- reak din
"
core.çJJUnzatoare . .l'au un camportament. . etic irepro§ah!l:
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\. ~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcestei
convmgator,za 0 serie lk Întrebiiri care framiinta demulta carfi, civem tati, Însa purini aameni '.\'Untdotafi de la natura .cu
. .
vreme COTl4I11llfr!le
noastre: '.
[Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'.
'
Ne put:m .DqJ:fÇ,
vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara ,\ hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al
-
sa ne operam? ,
restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra
Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? ~'(1::urilorexpuse ~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. putea .
Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere a vindeça singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe
.il'!f(Jrmarieiereditare? ' . . nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate În karma
.~
Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi. fiecrfruia dintre no,i.
. .
ferl/l de boil ~'I7tenorociri? . ,
'. . KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i .
.1.'
1 idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea /1{1

~
",
..,.
,'-,'~
t,
;'f
":
... . ~ .

,
8

S.Ldzarev, "1IfI~canism. derlisp/litire a ftlptelorpiimante:fti


".
,;
l

'.
~
.~
\'"
.\,~~.
'

- :-:1'\ '
, <.

,.
.,

. Cuno~~ ~st mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)


, omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta. . ,
. .
. . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii
'

. :ltltorliorno~tn I!°:'bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil pin partea autorului


indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la
f:lCeastaC14f1Ipiiniide veacuri ce se consuma sub semnul unei . .,:,
profunde ~ penculoase crize spiritual-morale. Stimati ci~tori, ÎDaint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei càrti.
f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentii sa ~u
~~ d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau
/lie Danilov. ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d" cÎneva.
'

"<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg


'tef.~În contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ
,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care
~..
~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID
, i "\U1iversulbioenergettcii, ,-
" "
~,- ; f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e

'
':'"
"
,Ii ~~~~ve asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia
1,yj ~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~
.1'. 1
: !
. .'.'..~det;e.mbi~e~etica }ntrQcât,auto~eçfÎl?n8Joaomului
.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent , lumll,mcof!Juraware,.,pnn
1 erarea individului ca.parte
;: \ ~'~' .'~J elegereitlegilor aceste
:
., " ,ia,Prin.
'
'
.'
'
_. ., . '
''''lntegfilDtaa ,
,
structum . umvers'ulul.'
. , ,
. , ,. .
, ., .; .., ,
.. . ,', : .

'. ".

~f; L\!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le -


.
'1" 1 :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas Înderivii, tira
~.~ 1 ,
" 1
'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
" CIediscordie, Unii dintre rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~,;. tragica
.
1 ",
'. "
.~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru
'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~i
despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta În faptul ca vasul se
: <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va
/ ,

. salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia.


,.," /.
,. 1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase
decât cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele
11 . mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le
... simiim 'deoarece moiutea survinernaiÎntâila nivelul-biocâmpului
\~

~. ,." .
,

JO Il
'";;""
-
<~:~' , w
~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se '. .'
afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc
"",
. '';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, din cei
,''''ou'' . ce vor citi cartea, sa
.' ' 'A
.
t IUCTU este pencu 10S nu numai pentru '

'?'~a la fel ca_mme. ~es '. . .


astâzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor frivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I
,
~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul 'amuI care ar Incerca dm ,

nostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea


:~:
,.,pentru rudele acestula. De aceste pro bleau me se poate ocupa numal
anumite puteri ~i 'care
spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,
, "
i':un cerc, foarte res trâns
"
.
de
~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p
oamem care
-
re tire În acest domemu."
'.
'
Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobânclit prin studierea structurii i~> În. fine, multl cltlton v?r gas -~ Îh carte fapte n~teptate ~I cu '
biocâmpurilorumane sunt absolU\serioase.' C -' dulla scene din literatura
i:~totu1 mso Il' te , care-I vor tnmlte cu gan
"".
,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji, preziciitori,
"
. F
..'S""
. : ,

jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În


-
.,-,,

:t'I,
'
,',

<, Eu Însa sunt cerce",


, ,
'." tor °1~., onca'. -t VI. 5-aJ: par- ea de incredibile,
,

fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii un '


Xfaptele expusesau conc"1UZIl "le la oare .'
amaJuns, va- asigur ca ele ,

pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu


'

1. 'firIDatii.. nu o. data- de
"

'iconstituie 0 realit;tte, probata- ~I con ,


spre Întelegerea ':Iumii ÎneonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i
::~ezultatele
, activitiitii
.
mele. '
" prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor j,',~':' "
sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În fara
dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În
, ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om În parte Îh
'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru
sparta oamenilor~iviafaUniversuluf ' ,
,

" Imaginafi-va ullTlatoarea situafie: un rbm care dbre~te sa, ,


de Vl'n
a con,du ciit O r ' auto e s ezat la v 0 lan, legadao Chl' i se'
.'
aratii.
, j'Je ce ,pedala
,
sa ap entru; a acce1era
'
' ~i cu aceasta
' se
Încheie'
,_ instruirea sa ca ,, er.Camacel~i
, ,
,
este ~i nivelul' ,
, ,

." ,
CU1IO$tinteloractuale În - d6meniid
"_
,', '
,,

bioenergeticii, cuno~tin'tl!care
'
, , _
, ,
,.,.
.. .
,
, , .o..

pot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de


\' piPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~coli
difera'una de cealaltamlmai prin
"marca ma~inii" ~i prin.
"capacitatea cilindrica". De Început Însa trebuie sa se Înceapa cu
studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie
atitomobiIuluL" ,
" '
-.",
Fii.ramteJegerea Jumii Înconjuratoare, a propriei persoane,
:'t
rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticil
pot fi cu mult'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului
, cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament În ,sfera spiriinlui. ,
' i
~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am
!
vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii În structura l

\"
f ~
\',~

,
IL

{.
j,

CÀPITOLUL 1
...
'",

. .:.~ 1
~'
\
\

,
, ,,'
"
~
. .'

, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor ~i' 1


istoria 4ezvolt4rii acesteia.

/' ,:r

,
"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI! ,mi
. me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sil°i dea' daral
vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce
, 'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se .
,",/- &J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i
dea pe acela de a-§i vedea
. ~a acesr dar lÎ sII i-l, .' '
,. propriik pl/cate",
. .
,. .' .
"
,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau
.- ~ fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0
intelegerefilosOficà a lumii cât ~ deconfirmarea tIfà echivoc,in
activitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite.
,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fata
omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau
") nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor,
1 'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se datoresc
~ dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de
8,
factori externi. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar ..
, ' 1 . În om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa
.... 'i,
l 'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe tine Îosuti ~'mult maC

~
'
"",,:, ,

' 1
.----
.'
'l'#
/4
.15

-.
'
",'dffioo,decat sâsOhimbilumeaÎn . w,'
",
.,..
, conJuratoare, Noi'nu 'dis p "
de pârghiile InIJoacele 1 ", ~i sist'~me1e necesare un: ID
prezell.t "
,
,
:,
"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel
mod!] 1 carea radicala a mo
,

"
, "
" ,',-
. du l w nostru de gând'~"u de tendinte, a1;tfel4e procese existâ deja În stRee embrionara.
,.." noastre' a ~pmtualitapi " ' noa,;;tre ., Ire, a concepJ:iiJpr ' '

,
" .. . ". C ~Ie . propuse de fil~' ~
i,
Am sa Încerc sa deslu~esc c!luZei~. stiitÎi fizice alamUmte fi
. ~amenilor,
contemp oram sunt, ID ce nIaI feric't sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a
" . ' l """",II '

. 1 caz, 0 'IDcercare ".~


'
'., r econsl.derare a bagajului,
,

'1i
:f
".
"

qmo~tmtelor
' noastre În timp, [" acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale câmpurilor,
. c,eforturiIe ar trebui Can al ' ,

IZatespre Întele'gerea lmnii,spre ' c~ '


,
'

sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea'


cautal'~'
,

iiiIor"de autoperfecponare Ca sa '.


'

posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoare ~i 0 Înalta


'., pop schlmba lumea ca w " .'
, ,exerclta 0 influen'a ,asupra el trebuie mal',' mtâi s-o ' sa pOJ:l autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
Întrucat" În(elegerea , În(ele";. ,
. lumiire ' .' ~' 0- ,nostru ~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezintâ conditia
,prezIDta mceputuI h'Imbarn ."
.J\deseori avem ' 0 reprezentare defo '.'
sc ei. '

obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte


'.
,sa w , rm afa despre lume Încercând "
,

çilStru!8âJ!du.ne ,
~
subordonâmorb~e
totod at"'
c'
an. d
a, ~Ipe nOi Ar treb '
d e fapt noio distrugem '
'
ne.ajuta sa ne dâm seama de complexitatea problemelor care sulu
,
,

astiizi În fata fieciirUi om, ,mai ales ca Înyltimii câtiva ani s-au
g
.' radu'1 dependentei n O astre fa'" "p!Sa " ne con~tientizâm
" .1 " ,
'

. ta e 1ume §I leg t d'> ,d


'
' , , intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!\1 ceea ce se '.
' '
Cllte ~iilte;lZâ ~i se dèivOlt:I~::~asta, sa
, cuno~tem 1 giI d ',
, ,

' '
nume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege atalionului,
,
,Cercetâr~e ;e~~e Je electuez sunt onentate "
. ,
,

'aclioneazii de zece ori mai repede ca Înainte, '


asupra Întelegerii Ii ceea' ' În primu! rand' , ' "
ce reprezmtâ omul, ' Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl
subcon~tiinfa, Universul con~tiinta' În~egii 100le "lieti."Încii din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~
, '
',' dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl intuitiv nuin
'"ESte.
, pomltIva confOnTI careia ,timpul sa t~:rtmtâm
. r'a re.prezentarea
materialistâ
omu,l'mcepe ~He sfii~~te cu e '
"
, direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca
safiziqi; 'Omul est"e ,;un slstem rofi XISt enta
, ,
comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic
t 11
'
"
foan e ,
. .

"
am simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e. maiirnportantâ
acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor.
'. , decat
fi
.
, 95 9 °1
',- 8 /0 teprezentând- ,".
0 ' straturile mfi'
"
constItule co rp ul
'
,ZlC, '
Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta
sub, con~tIentului atat de ne
" ,
,0rmatIv-energetice ale
cunoscutenouâ c a ~I. Umverspl poaftffi transmis În/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica
""
,
0
,CUPM d- ' ' ÎnsU~Î,
" bohlor, caut ~-ma de probcmele s'anatatu w."
umane ~Ide.preveltir ea
pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un
ID primul rân impact foarte puteraic intâmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia
d cauzeleapari';e' .. "_..1. ~i defiecare
1 ace~t':'.'"
,

..'...
.,data',~convi\1gde
'

necesitatea; perfecponaru În cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industanului", pe caream


1?teJ-ectuaie a omu lui. Din spirituale ~; . citit-0 prin anii ~aptezeci,
0- prezent nu diS
P' au.ate ru
Slstem
, , unit
,ar de cuno~tinte . punem de un ,

, Într~una <lin localitâple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu


VlrtU~le bioenergetice tara ~:'' sa ,~p'ermitii sa descfftâm
c
, urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-a
Poslbdltatile' bioenef ge ';..cu'.. sunt
, pnCIDmm
amt de ',- -
nu oame n 1' for,
povestit urmatoarele: Într~unadin câliitoriile sale, regele,- dupa ,~,
acest domemu ,man, mcat patrundeœa'În \:.:"~
' "trebuie fiicutâ cum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut ni~te daruri foane
,cu multâ prudenta În mod
trebUle Începuta ri
P ,n promovarea
grada t ~I. bogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul din
Întelegerea lumii' cOns.tituiecel mai b ' eticii ' umarie. Etica ~i
cei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'lerege. -Îngrozit,
'

F
anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate ÎlIsa regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci
proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care
cennte, ID 'Iocuf"ri . . P:eglitJt. Desconsiderarea acestel ~a intamplat, dupa. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresant
,
VlnmentulUl spiritual .'
~I al transformârilor
'
Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu- 'Blestemula Început
, sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda
L
,

c." ",','-
"
.-
1
,-,._"
,"",
,
1.
. ~ ,
16

tronul i~ inteleptul 17
i-a proinis si! fac'
pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l. stat.ea in "putinta
ID ~l a
, Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numim
Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm . regele de~cendenplo r sât "" J boala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt a
~,
unn'~u sai s-au ri,sipitprin intrea p 1 at.
~l-a pier d/u,'. Ironul i~r
, , ,

.,
"

g a m die. marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi .


rre bIOenergie a tre'
'

DrumUI meu '~x. '

metodelor magiei . cut pnn


" '

.dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pâna ca ele sa se


, pap lI1ari ~i ale vrac ~i mltnn
9 --~ ~l a prac.fIcIlor ~(erea . ;\ materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez,
ilar . Am cil' '~
""

tâmad uito.riJ.0 r ,
D e, fiécare dat! cânct analizlim
,
a t'ont molt pnn - tara '.
, ,
" ci sa ~i previn bolile. '
.. ! ~I~~amstudiat.;
"

.
- ','
Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie
cunosc C8UZ11'
.. pl'imordial'a, sa, ~lDfonnatlenoua -
doreamsi ,"
instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor
" .r<roln1or familiale,de, ce existaInteleg
n~ .-
n "', 'tare est.e Izvorul "maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de
~edltare... . ,
aml1ucare se SUng~f boli '
-
i . medic ~ente,
-',
Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c - ,'- , ~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~
" a g!'nele nu pot constItui .' SIJrsa " ,; ce cre d ...
i
acestel infonna~i Ea tJ:
nUÎnaiprin inte~ediulc~le 'eb' sa S e fi piistral: ,i transm ,
. ,
---'-"'-.' ",".-. -.
Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat ca
'

, .a fI.ns un / anUmlt; amAUnor.


i is u~ilor '

aceste structuri determina numai starea corpului. .Încetul cu


'-',Când - aee as t . ,
,

nivel uu " ',' , ,


,

giisllSc inbiocântpuriie
"
"convlDgere a Încetul Însa au Început sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se
GCest roi, piistr~a, oum:: ::eramas' detât un "fleac": si! circumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientilor
strq~n~are
~i.tranSltlit . fi indeplinesc Ii se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd
:en~rat~e, Aceste structuri Î1)' exÎ~~r;ap~ dm generape 'in ~este modificâri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se
c:mltate, le-am numit,
SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu
ative .stabJ~~,de pela
gâsesc Într-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este
. mijloculanilor (jptzeci ln- am c extrem de variata. Deformârile observate ale structurilor
! bIOenergeticuman.
-
.
8znit ~
','$â 1~'14entiiic\in cântpul
' : campurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli,
Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-,
-l~tamplator,
- ,La
institiUUJ GeJ:'u',,f!J1Qnu1uJ. l~abSolut
" . devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului,
traumatisme, insuccese În viata. Când rn-am aplecat mai cu
bIOen~getiçieni JJI<oalli d.e ,~edicln!, Nr, 1
UIlIfldin . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea,
' complicat.LBolnavul sa:l a:t :sa,-
av.:: lâmureasciuli caz .faracterul, ~Î chiar soarta omului sunt determinate de structurile
r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t cues-~
,

.saaparadinnou ruPtI.Ira. ca, ~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~


,Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat-
0 anUffiJta
'.
~ penollditde'timp,
,
.. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura
"
dialectica Între câmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza
~,IIu"inare". Cântpul moale . ID ~~ntinuare poate. .finumit
reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate
cie va.
>" JDte1pretatintotdeauna '" . ,~bolnavului,'pe carel~am , În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona
-f .'e1asti c, ". ca porpune
amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de .
vern 't u.wU'-o
..,,~ .
dati asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât ma
mâiniJe ni~te structUti, a lntervenpa mea, 1iim'team,cu
puterni 'cI' care traversau t ad'ânceam mai mult În acest studiu, cu atâtapareau fapte mai
~pului, ,) , locu1 SÎnCopei
. "Momentan senzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti
mi s-a schimbat in . Ii
ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei
avusesem pana
atUnci: caca,
treaga repcezefttare
-' .
ce-o -, unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez
~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept rupturâ. a
~pulUl prin careoie produc l care producea virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor
.
j, " eaupter denie de energie.defofIDarea obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari.
---...
'

~
"';";'>
".~" ",Vi -
,
.

-",'
.
,
'

,'.
,
' /1
,,;j

18
: r. 19
, La Îl'ICep"1I
am lucrat cu metodele traditionaleale influentarii ':~'I_,'~- .

bioenergetice. ;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta


În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor, "I;\I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face
fiind Într-o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere În \~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirât s-o
Însânato~ireaei. La rugâmintea fiiCei bolnavei am Început s-o ',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat
tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Începerea actil!nii ;~ am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se
mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau (.inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu
pricepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii. <hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea
I-a revenit culoarea În Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa 1}tiipot fi de folos În acest fel.' Când miercuri rn-am Întâlnit cu tatiil

";"
mânânce, de~i de câteva zile refuza brana. . ,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine.
'- Când s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu.
\
Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i - Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul.
y,:. În 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a
operând 0 femeie În vârsta, cu organismul foarte slabit, el s-a ,

taiat la mâna. '1 s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfatici, a Început f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de
infectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele :':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a
nu scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupa ;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca.
câteva minute de la Începerea ~dintei a simtit Întepaturi ca de ac ',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce
În ganglioni dupa care a Început sa se retraga tumefac~a iar peste ',i:nn
( ,
dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stâng era
0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta intervenise e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continuând sa scada.Am
.
ameliorarea sanata~i. ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam
;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu
. .
'

CUm am Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi


i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor tncâ doua-trei ~edinte. Dupa doua saptâmâni fetita S-:avindecat ~i
orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica il fost externata cu ~ederea restabilita În totalitate. Cauzele bolii
asupra 'omului. Odata ,am Început Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1atcatre Ie-am depistat nici eu Însa am reu~it sa-i restabilesc vederea.
aceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin, A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala Însa, peste
Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' Într-0 stare .cât!!Valuni a Început, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a
depJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflând fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU
despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa
in mijlocul Încaperii ~i, sub ochü vizitatoarei, a inceput sa 'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de
~, rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am
paleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua
minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus: vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa,
..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia a Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut
primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a Început nici un efect,in timp ce eu - am reu~it. ( ,

si, se insanâto~easca; medicii erau uimiti Însa viatif ei era În afara Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâ
pericolului. , '
organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ
Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar, intr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta inlântuire fac
. ,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara, parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1
,
~i

20
21
.
Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand
mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism
orgamsmul uman - este, un. sistem unitar :'C/lre Îmi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea
destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. Înc'ITe sanatatea,
, > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment
lntâlnind-o pe {':din viata ei.' .
~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect
sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului ~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat acum doi ani? am Întrebat-o eu.
destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la
',"
- Mi-a munt-. sora. . .
mari neplacen. '- Ce ati simtit atunci?
. Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-~a nu:nai. la sanatate - Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu,
~. concentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~ 'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. .
slngur punet nodal al sistemului ,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un
celelalte. Eu am vindeeat omul Însa"nu"om" 'am
~i le-am distrus
Îndepartat pe toate
cauza bolii :"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I
sale ~I e~ s-~ mutat asupra parametrilor '.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata
de~tinului.
trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui ça Am Întelescâ
sistem unitar. :J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I
Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale \'idi ea nu trebUle pnvita atât de traglc Nu lrebUie sa regr~tj
eare vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!. .
';~\trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În subcon~tlent, sa-I
Dupa cum au demonstrat-o teste]e, / ,,~;i' sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm
cauzatuturor neplaceriJor
pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe :JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de
tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia ",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la
structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i ,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn
.destlnulfiicei. 'r' intermediul bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia câteva
~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,.
.
În decursul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta feaparut.
~ am. luerat cu mâinile, Prima oara am Înteles imperfectiun~a
aeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam copiii Într~o Un stres puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~u
fa~U1II~~I, atragându-mi atentia starea precara de sanatate a regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~.
(
'.
btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza
~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~ deformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o
cate clnel. - ~ase on pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i nu corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa
~;t mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul, ': nu Întotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare
am vazut ca .
~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca!
~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i
de .fiecare d.ata starea de sâna:ate a femeii se Îmbunatiitea. La a a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara
tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului În intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte
reglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~i este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ ce
d~fonnatille au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar peste !: ' mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0
cateva zlle IOnzas-a repetat. ' ' orbeeiiiala prin Întuneric.
\ '
.. Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe În cadrul
'
il' .-'
,,:, Institulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i
J:., , ,
_

~Îl'
/
, , ,,,," ~_..
,c-" ,f", - "_.""" '.~-";.-'-""'--
~

23
22 J \,
J
. organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru
- unde..atn fostpreqcupat dl! rezolmea problemei.protec!iei . ,
nu dintr-o data. .
terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucrat
lu!,'!iin~rinsâ prpgresele erau nesemnific\ltive. Odatà; tratand 0 . Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-am
eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de
femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcâmpul i
bioritrnic ~i atn iI'11eles- ci,indepârtând structura;"poate fi S rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt:
indepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0 modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii
structura karmica considerând-o un rezultat alirithientei alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am
patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe . cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a.
Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce
~~ toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin
indep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU 'se intâmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima
simtit mai bine. Apoi Însa auapiirutpacienti la care. deforma!iile 'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa
biocâmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului. :)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin locurile peste
;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei
, , Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca ,',Fau aparut eruptii ~i mâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei
atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r ;t:!ni-am dat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca
bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata ;f:'çeeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi
femeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devreme. .torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am
~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup
ordin etic ~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foarte .: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie
[ suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin -
~ritica va alege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta
"- Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile. 'versoana Întrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la .
Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'
unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de
tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica
concentrat, am. trecut cu palmele indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu
. pe deasupra ~i deformatiile
.' s-au
coÎ'ectat.. ,. .-am indepartat de principiile clasice de lucru ale
oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de
Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .
maxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie
v pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea
neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam ',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural,
acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise '~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i
;'.)M. ..
verzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu/bioenergia .j '::,;ptm reglmul alimentar. Insa
" am in!eles ca toate aceste metode pot .
"L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. .
mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca c}
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care .
un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu
cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si '..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r:
~isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t
/""
..'
. . ..,,!.;;~,;:s~
j,
.,. -, "..;c~
-
..~C-''''- '~""'."" ,'J'

24 25
.
medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. . '.. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie,
Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,': sa intràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea.
odihnindu-ma~j.'analizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisura sa . ; Vazând structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice
iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn ' interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i
, bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât
oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi.
giisi solu!ia. < corpul. depinde de spirit ~iÎn' acela~i timp influenteazà spiritu!. De
. Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: . ~.
aceea actul terapeutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i
.

.'

secolul al ~aisprezecelea.
/
Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu asupra sufletului. În primul rând asupra sufletului ~i spiritului
. schimbarirapide În starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, " , pentru ca e\e sunt primordiale.
~... \..
s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'.. Îndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin
,- apiirut curcubeuJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare În :restabilirea
niiscut. Mi-a revenit Încrederea În faptul ca trebuie sa continui sànata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i Întrucât Între apari!ia
activitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa perpÜtatratarea . deformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului
omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut. exista u~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuit .
Am Încercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le pentru un diagnostic precoce.
(
vedeam fi Însu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au
determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În
pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0 : problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce
perioadil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiar reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca
foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de .În via!a omului Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor, al
cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am . ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B. .

pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încetul, Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din
au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge meritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod
\ Î constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei În
actionând
, cu mâinile. Atunci am Înteles ca viitorul apartine'
'-'. -
acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie gasite cauze1e"
i
diagnosticarea bolilor, ajuI'lgând la un Înalt grad de precizie a
tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i diagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiectului, atat la
transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe distan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov eu
cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face , am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul
i pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea.
cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului În ). ~ Asimilând ponderomotorografia am continuat totu~i un timp
procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul ca .sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieesteia,
aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale.
~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor A'
La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul
dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala.. maladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~i
.
reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinele
adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie
un timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem structurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În legatura
:il
'(-'~"'"~"_.."-"-" ~. .,
",,"" .-'. '-'-~--~'''''''-\'' '!'If

26
27
cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tient >cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,
Vedeam deformatiile campurilor care Înraureau starea fizica a ; ,5u~or de spusca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum
omului, V~deam structurile informationale aparute În cazul" ,1.trebuie sa plateasca. Însa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor
diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectiile de ' ~" câmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor
rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf .Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile
parametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cu ..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.
Încetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea ,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii
,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai . :: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpului
a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia '; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de
:~ structurii campurilor Începe cu cinci - zece ani Înaihte de aparitia '~. mult depindesânatatea copilului de comportamentul mamei În
5 .
bolii la nive] fizic. . ~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura
Convingându-mii: de faptul' ca' deformatiile campului 'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de regula constitule motivul
~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai /i'traumatismului copilul\ji sau al Îmbolnavirii organelor dispuse În
ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnosticarea
r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0
precisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza ,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios.
primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra ;:1)Faptele marnei determina soarta ~i sânatatea viitorului om. Liniei
faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". Îritotdeauna noi am ~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca
privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam Încercat s-o eliminam În timp ':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt În egalii
ce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~i i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie
actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie
. , completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lor. Aceastii
*,
.sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,
,
spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat caracterului ~ispiritului acestuia.
sastuqiez parametrispirtualita!iiumane. .
' Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,
.
,~~ confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§i nevii, a
Metoda mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii organismelor inferioare ~isuperioare. .
"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat . TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna
legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ce ~itot ce se pi)trecea În jur confirma aceastii unitate.
s-a Întamplat. Cunoscând dependen!a omului de structura Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum
.
campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament, j

deasupra bancurilor de nisip se Învârto~eau pe~ti~bri miirunti


~
':I~

!
instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh siirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,
con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul. alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La fel
M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca În se pot Înver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i
viata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul a Încii!cat ceva ~i ~~- neÎntelese de n61.,
acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului . ~
este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei' Odatii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ un
prezente. ~ efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea pe~te "sinucig~". Apropiindu-mà de mal am viizut un pe~te nu
cu mâinile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Când mi se aducea prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun În apa Însa
..".,o;~: ,, ~ ~,.,
.".,..."_." ", ",,"-'
'7

211
2'1
el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adâneul raului. Dupaeatev<!, §i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost
minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa. ' ,/-
urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de
Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nu
aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa trebuia sa fie atllljatii de el, Însa acest atllljament exista §i pur §i
desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare. simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.
El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,' Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea
riseandu-§i viata lntrucât exista posibilitatea de a i se slei puteri/e , vreunul din ei. Însa, nimic!.. Am Început sa analizezdaca.ea are
pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa gre§easca ~i sa sara
vreo vina.
lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca '0 Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie.
vreodatii. .
.;..
0 ruda. Chiarbunica ei. . . .
. Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata
, Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete
avertismentulanima]e1or? bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,
Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/ ,, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea §i din omul iubit iar
carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse
lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizarea de catre
\
~ piliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare, aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat legile
avea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos. ";
supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta
El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de } metod,a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor,
Înviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e ,
destinele lor.
periculos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas mult
timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a
Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia
capului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. .
:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza
. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
\Universul. Eu am Încereat nu 0 data sa le depistez În bibliografie
carare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te'
"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse În totalitate,
Incet tarandu-se spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-I ':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...
tin ~e coada. El §i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator, ~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre
II§teptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin §i, dintr-o datà, .
nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În viata
cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lânga
.: mana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma. . piimânteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea
.iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte
V Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste " pacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire
cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era
,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de
figurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov, . .natUra,de oameni...
, .
originara din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa este
Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca
mortala. ~ diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.
Unul din primele cazuri cand am reu§it sa modific nu numal Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, avea ni§te
starea fizica.a omului ci §i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0 momente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de a
fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de
\ 31
3,0

a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat, Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi,
tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlll :. -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de
ce În ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca blocare al acestui proces se declan~eaza automat. .
.
va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '.. Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva
faptul ca cea care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a , generapi fiiçandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilorla
.
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc. nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap.
Îiprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are
ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, '; timp sa plateasca pentru faptelesale Înca În aceasta viatii atat cu
siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai.
- CuviJ;ltele,'
.
~
gândurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)'
.
-
omucidere care s-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ci
.
.
Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda
asupra.fiiqei. din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nu
~ Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un . exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte
1,
ritm lent ~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza Împotriva ideilor
copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa , ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele
co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU. piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este
.
Încetat. Am Înteles cat destrânsii este legatura dintre moralitatea drept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1
pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea, responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen
p.sihicul.~. soartanoastta.' . Îmi sllnt deocarndatanemtelese. .
.
.
Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti.
"
de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me sc Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau
aeUm
, sistemzilautaregliirii dimpurilar. '. În p~ezenta parintilor decât În prezenta sttainilor, .când el devine
.
Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune cuminte ~i ascultator. În majoritatea cazurilor acest fapt este un
inverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta a efect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cu
- omului, buna sau rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatii piirinpi are loc Û\intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a
1 ,( . '
cânipului informativ al Universului. celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de
. Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar cele parinti . În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~ În ulumul
rele se. pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce ne timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal
Înconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad. copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1 1.1

, Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de


preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul,
.
campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor.
Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândurile, vorbele ~i
dar cum acest lucru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna la comportamentul copilului influenteaza starea câmpurilor, adica
primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui. spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani În
Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii urma acestproces Începea de la vârsta de treisprezece
m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul paisprezece ani. . .. .
structurilor
, câmpurilor.
~
~, Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am
Încetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altaproblema.
"
\1i<: f
lit.
.. ,
"":,,:..!.":':'~
"." .w:.:~.,
= .':
" "

.. }
31
33
1 .
MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a , .~problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse
l,
fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe ~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al
.\
cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva
":!
ma, suparam. . ~
'decât sa ucida 0 iubire. Necunoscând acest lucru, mamele se
Sperarn cà voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln 'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta
regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma 'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de '

debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0 ,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al
probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei 'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el
ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine, ']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii
'~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce
' \.mult mai mari comparativ cu marna sa..' '
se supara. ,
'
Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele' 0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0
tragediei tiirii no astre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este ,stare proasta a sânatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on
strânslegat divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva 'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de
sa actlOneaza ~~lmpotnva UmversulUl. Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0
Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii ;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J s\Jcietate~ ' putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa
De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin' ; comunicarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorba
a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~ de un "deochi invers" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin
atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia sâ urmezeÎr\ 'descântecele popul/jre. , '

m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a plâtit cu - I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat
,
millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii. eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.
. Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva
toate pacatele ~I nenoroClrile societâtii se p1istreazâ ln . dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!. Cum se simte colega
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia. . , dumneavoastra? .

4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Sa - E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.
fiarbâ-n inimi râzvratirea"... Iata ca acest cântec contine
, , 'din
, - ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul
punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât
Impotriva viitorului ~i a Universului, , ,el este mai putin imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~
. '
\ vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?
Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu -'-- Da, un fiu.
explic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enureza 'f I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~i am constatat
apare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimat ~ acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de
dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica a face rau. ,
. ~,
~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se
'

deformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceakrel Ca 1

ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra sunt


urmare, la copll poate aparea nu doar enureza ci ~i tulburiiri ~i descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '
-
:1
u'C":''';;~'~i",~~_,...:.. ...:,-'.

'34
35
.
"
Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce .
)
,
[n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastre
facem, ne ruiniim pe noi În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu
spirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,
care intriim zilnic În contact. . ,
nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se
Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a /, '.
manif~ta În prezent ~i pe care prea putini 0 pun În legatura cu
structurilor k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )
toate nenorocirile noastre. '
prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.
- '

.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i '


, Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe
care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te

.;:...
-
Înca foarte puternic.
Este exclus, mi-a raspuns femei;l. Îmi iubesc foartenl1,!lt,\ 1
sotul ~inu pot sa-i dorescraul.
' '

,
,
':
complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen
nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau parte de
neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta
Eu am mSlstat.
";:~,
\ care se ocupa de bioenergie ~i <:1Început sa 0 trateze. Ea simtea 0
'r~'
- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare,
dorintade ai se Întâmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+
, d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a§ putea fi de
cinci zile, seara.' ,
\* " vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se
.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo, }I simtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am
doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita? i' Început' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au
Atunciam Înteles. .
'1; . Încetat efectele secundare Însa eu am observa~ ca au Început sa
- Ce ati simtit? . mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate cu simptomeIdentite: dureri
- Ma obseda 0 tâmpenie: ":
- $titi ce, se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla .În articulatii ~i anemie. Am Început sa caut cauza ~i am descoperit
di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra
ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi le pacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JI de multii. vreme de
reprezentati Într-un mod mai real, cu atâtmai mare e raul pe . bioener g etica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva mea
,

care-l provocati. l, .
. '
~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se
Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un , : cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel
Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din vinovat. Atunci am fost pus În fata situatiei de a alege ,drumul pe
, legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu care trebuia sa-I urmez.
gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu .
. Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai
abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile. mult cu cat Îndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii,
pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la '
~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avantaj larg de
~ c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie
influente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-o
esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel .
lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia În jurul
Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi
nostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar În
culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi
noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc În
printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie În lant Întrucat
lipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce se
lovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia, iD
Întâmpla, ÎI:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea
mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.
noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1
~J>;;

36
- 37
Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca "'
omul care a acponatasupra femeii era el Însu~i nevinovat. Cauza ; vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate,
. deformatiile de pe un anumit sector asupra Întregului. Procedând
principalii a ceea ce se Întâmpla cu femela era cuprinsa 1n karma
acesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete, a iubit un om Însa astfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" bolile. Spre <leosebire de
-
,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pâna la Înfelegerea
.
dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i ~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, care
nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a aveauviziunea Întregului, vrajitorii actioneazl( numai Într-o
: anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea
destinului, tulburari psihice. Renun!ând la contralovitura) "specializare" ingustii.
. "
.~. bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rie
asupramea Însumipentru, Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu
'
.
ca În acea situa!ie complexa când sim!eam imboldul de a i anumite aptitudini ~i cu ù karma buna; de aceea gre~elile comise
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !, de ei În timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor
ma stapânesc. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: : rasfrânge asupra urma~ilor lor.
. '
pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa
, raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiile Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmpla
sistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la ce când vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia
,
poate duce folosirea, În aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei neg'll;tiva.Metode
' pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea
la nivelulcâmpurilor. ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domestice,
.
Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile
,
asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul
. Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez' Pamântului, În Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La
cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa ca pot face acela~i lucru ~i nivelul câmpului aceastii energie care contineÎncarcatura de
~
~(:
la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazul agresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fost
i:$
loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. În orientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul
'6
), cazul loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelul "vindecatorului" ~Îa persoanelor apropiate acestuia. .

','"
biocâmpurilor, Într-o conexiune directa cu toate rudele sale cu De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe
copiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al rudeniei.. $i: ca promovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unor
recu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~i a famihei acestuia. anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei
Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare Însanato~iri reale. ,}
bioenergetica a omuluilÎi cere acestuia 0 aten~e mai marefata de
ac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita Nu de mult a venit la mine 0 femeie:
nici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1i -Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a
deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am Înteles de ce se resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!i
spune În Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rând iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal
- Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se -.:-
vor,bade.!inerea În frâu a propriilor posibilit1i!ibioenergetice
.
De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza ~~
de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucru starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e
am În!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln
~.
" primul rând de gasirea ~i interpretarea corectâ a cauzelor bohi, de 1
1
fi'

38 ,19

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà \n momentul tratlunentului, ..de - Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred În
,. Dutnnezeu? . '. , '
starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a
,grqeIilor
. comisede acesta: , .', 'tj - Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastra
Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" personala. Eu descriu cauzele Îmbolnavirii dumneavoastra. Puteti
~tà()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri \mi il)~eam j
. .
sa nu .credeti Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubiti
dinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior, Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ
anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip
.. ,
pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -
substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de . 'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de
a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I
;,. hrana i1U'\n zilele de COJ:lSultatie ~i tratament. nu mananc abSOI~t ' :1 stopat!. .'
. .
mm!c. .
. ."
,

,'"., "
'
.
,

,,
. Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0
,
,
,
~,
,

Pasionat
"
dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (\j' ,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama
. posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar În munca l<i;'~j;. : "purificarea karmei". Campul'a fost curatat Înga eu nu numai ca
, nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~ 1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare un simtiimant neplacut.
'r,
. , F emela !a totul ca pe 0 distractie. .
.vigilenta treaza.. ' '
" Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain , - Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"
vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' 'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva.
"
.
0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i .,,dar -amAm avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani
pœferat sa ma dedic cercetàrilor. Acum.am patruzeci de .
a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea
foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre ':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispœzece metri patrati Într-un
avantajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu .apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, În
. (';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe
incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca
sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. . "'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaœa materiala este mai
Eu Îi, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma Întâlnirea noastra ~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este ~

.
\ntr-o conversatie. Eu Însa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i. ',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un
astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii ;,~estaurant, undtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va
ale'tauzei bolii unui om. .~' vedeti În hni~tede farfuriadin fata dvs.
- Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu : Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se
pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceea ;; afla În farfuria lor, decat ceea ce se Întiimpla În jur.
actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pieœ ~i celula. Pana. ;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul acesta pe
la un anumit 'punct egoismul este normal, Însa omul care nu se A, pac!ent!.
gande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!. - Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda
Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme . .

'! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa,


- fentru dumneavoastra sau pentru mine?
sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tœbuie sa fie
blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al' - ln primul rand pentru mine.
nenorocirik>r. - Curn. sa Înteleg acest lucru?
41
40

. - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului; dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiile
decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',.~ sale fata de lumea Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die
Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute ,. grava'
cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu Însa
. mai important -
\

§ispiritul, adica am Încii!cat principiul cel ; A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu
vindecarea prin intermediul Întelegerii. : lacrimi in ochi:
Acum Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cu -:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam
ca- are 0 mfluenta negatIva asupra mea §i ca ceva e in neregula cu
.
acea femeie §i dupa. La nivelul câmpului mi s-a Înnegrit total
. " l '.
,. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului. psihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, de§i am ramas w trei copii,
. .

- Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa va expli(. . rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chiar
tnotivele bolii dumneavoastra. .
sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a
- $i ce yeti face acum? \ i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput
- Am sa Încerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se
voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~ simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui?
sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1' Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata.
În acel moment
.
. am. Înteles ce gre§ealii am Jacut .
...:KÎn diseutia \:u'3
'. -.N
'. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta
femela, ' rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura
. - Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~ copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra
legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,; ta:;:. caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile
pot
.
ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia? ,
C','
campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furt
-Da. '''/.'

" m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI <qièkarma .

- $titi ca aveti un Început de cancer uterin? . foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
.
.
.

- Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând.. deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate
.
..Sunt gata sa mor lini§tita. '
.
mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este
- Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic. nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu!
Pr&gramul de dezagregare a Universului ÎI veti liisa mo§tenire dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât' §i pe iinie
.
copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demna ci la materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte
. . .
salvarea spiritului din copiii dumneavoastra. u§or, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal. 11
Am tiicut amandoi un timp §i am vazut eum, În sfâr§it, au '.
Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca 1
inceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate ale femeii. ea dlstruge sufletul omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile ei
Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patii se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a
neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie. lungul catorva generatii. .
- lata caacum programul de distrugere a Universului este la La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0
zero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii, §i ficatul imi taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod corect cu energie
sunt curati,. Imagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea.
Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul ei Ohservandu-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am'
nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.
Ii
42 43

energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de
. graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta testare, cu atât În~legeam cu mai multa claritate complexitatea
.
trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i. acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi
vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament consta se parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i
În faptul ca omul nuasociazâ energia CJl spiritualitatea ci 0 Înveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata de
disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0 moralitate, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omului
u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale ni~te privatÎuni uri~e, pe care doar putJni sunt În stare sa le
blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.'.; suporte. .
.~
.
p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de Întélegere trebuie, J ,
În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.
sa constItule un pnnclplU de conduita În viala. De Îndatâ cefi1 prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .
Începem sa ne gâl1dimla energie separa!, disociind aceastâ Ji pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le elimin de la mine. De aceea
nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~ Înainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeauna sa vad
.
coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!' daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei
doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.! rugaciuni Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni de
pnme~te pnn mtennediul unor simtâminte superioare Îi vindecà:P consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i
.
trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:( un post sever. Dar nici acest luctu nu e suficient. Pentru a
.
onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:e; vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, nici
spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,: pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ,
.
. . ~ .' Închisa, ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a
Îmi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1 vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se poate Închide cu ajutorul
Încarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În::: diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a
. cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I Învatase. Rezul~tui'!:
' spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt".
,a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structurilot sal'e' Acest lucn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni
spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita. om ~iÎn special În ultimul timp.
acest proced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani.
Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte Înalti. Prin urmare' Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar
,",', ..
mamte .vreme,
" acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale,
'.' Însa peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,
~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp, tot a~anu te pop dureri de cap.. ,
.
folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\ - V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte? '
numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice de - Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina.
perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam În Eu am reactionat normal În acel moment Însa seara i-am spus tot
mod obligatoriuspre Îmbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0 .
ce mi-a venit la gura.
categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza tuturor - ÎiI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0
.proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Cât timp campul
energetlca lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parca nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice
nu s-ar fi ~mtamplat mmlc În lume diutând sprijin În vechile cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. În momentul
metode ~i cuno~tinte. .
contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor
'... ~.
A
~{

"r 1.
4./ 45
','
j
. câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Asta
contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort ! inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.
care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliicerea, ci un' proces Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi
~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar. trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii
structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie printr-uri
Vreau sa povestesc 0 Întâmplare interesanta care are un traumatism cu chinuri ingrozitoare.
raport direct cusltuatia actualadin lume. .
De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile
. :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mare atractie pentru spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'.
DIVIn ~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '. Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta
.~.doua ori era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .' Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea
negarea Divinului ~i pedeapsa era atât de ~videnta incât ea nu punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.
putea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de concidente. Eram Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se
,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu. ' '.
. chinuie devine mai spiritualizat '.

. - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt Investigarea., mecanismelor dé transmisie a informatiei
slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu campurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla
conlocutorului rneu. ., .
acum Într-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fata
. . de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. .
Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml' Am cercetat karma omenirii. È"-drept ca intrarea În aceasta
,

Înseamna ca elÎnsu~i este vârât În fiecare mecanism de c'easomic. este un lucru extrem de periculos. Principala ÎncaIcare a legilor
Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu pe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin
Însearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un (inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un
mecanism 'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oamenii .
pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul
atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi În fond analizat, . fiecarui om care traie~te acum pe pâmant

Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit, .


Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea,
de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a
amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic
foarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietile fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus
1 trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecând la sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'
" dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc
trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara
!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a' noastra. .
.mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aIt Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste
program. De ~data ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiau programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit
structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit" fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl aceste programe pnn
Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul chinuri ~i suferi1~te. '
'. ..'
con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierare lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l
era gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia
-Ifi
'.,: 47
.
.. i
IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau
procesele informationale. "La Îneput a fu~t Cuvântul". care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:
Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere, ar atesta 'existenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestel
putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUt Unic, care a existat conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e
dintotdeauna ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a doua poate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m
componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. În materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~
fiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare latenta. . ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn
negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua
. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor Începuturi: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au
permanentiidintr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç,
>iarmateria sa devina camp.' '. \ .
loc' În adancu\ stelelor ~i În organismul VlusuntldentJce. Sunt
.. procesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers.
Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0
manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale În cea Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,
material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al
informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii .
câmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:
densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor
organizari mai complexe. . ~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~
. etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala
. Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca telul
existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' mai dispar diterentele ~iÎncepe 0 noua etapa de dezvoltare.
complexe În Soare, crearea unor conexiuni informative complexe' .
pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaI
structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua' câmpalui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:
un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.
.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioricarui
;1
"
sistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea ce sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.
noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m
materiei. . . acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l
La atingerea unei anumite densitati materia ~e.,transforma În obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~
diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda
inforglatie.Unicitatea(starea materiei "coocentrata cândva Îiltr-un
punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmpului sunt strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua
reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de fenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea element 1
care asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest ,1
punct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sa i:
devina punct. În. fiecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0 . roi Î! Îndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care l'
informatie hitenta În legatura cu Întreg universul. Cu alte cuvinte, determina dezvoltareaUniversului. . 1
punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Exista Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..
doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant - Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n il
.Laplace, acestea au apârut ca urmare a condensarii niateriei cre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treime (Dumnezeu Tatal,
interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian, Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh).
.
sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". Instabilitatea
comportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive Orice obiect În dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii
Universului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului,
1
48
49
el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic , . .
Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al
est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze . .rdensitiitii informap.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de
0 mal~ rezJst~nta. În, cazul disocierii fizice. Este evidenta
. 1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea
pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei
cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de
Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme ÎDc;evaabsolut mediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~terii
nou. '.' . Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'
ce .ÎDdeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintii
III . Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala Îi1ceput respinge
.1 :, diferent~el11Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare
cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se ÎDtoarce la ea ca un Jiu
> ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana' ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0
I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele
mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior. aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza la
0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-un Un nivel necorespunzàtor, acest lucru duee la distrugerea
anUDl1tsector al spatiului, cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0
realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia
~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at j civilizatiei. ,

~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât, "

mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i' lumea ÎDconjuratoare. În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei
Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin contranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugere
negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut În reciprocà. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0
Umvers concomitent. În ÎDtreg constituie .viteza trecerii lor dintr-unul Într-altul. Deosebirea
c°lJ>lIlsau ~i ~reprezinta un esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii În viteza de
organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta
conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale. trecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viepi
Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile , e~te intensmcarea revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terij
j vitezei acestei tranzitii. . '
num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele
inf°"!1ationale
ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma primare Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei
extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului
se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul. dinspre centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji
La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle pot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca
oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale i ele sunt decalate În timp. Încercarea de a le suplini, de exemplu În
, decursul unei secunde, la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde,
~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare În miniatura a ,
" Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne
Uni~ersului, procesele trecerii informatiei În substanta au loc in
imaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatii
'

Vlatamult maI rapit! decât ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~te


pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei În pe secunda. Înseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi
substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.
Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a
obiectului viu,.. .f Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului
unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, coborând ÎA acest
fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa
~,

50
. 51
pentru ~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, În plan.'
generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul' Acum viteza tuturor proceselor pe Plimânt a crescut Într-atât;
tinde s~ emane dm sine c~va opus lui În plan fizic.~i sa creasc, Încât reclama 0 neÎntarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se
unitate1\ În planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului. schimba cu rapiditate. .
.
. Întrucât procesele infurrnationale În Univers sunt prim,ordiale
Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~.
acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati În raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate În
prinuitit8t~. primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale
spirituala. Viata pe pamânt este oconfirmare a procesptui,
realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~ ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului,
dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1 practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta
~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le
dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpaP.~ânf s-~I promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata
.
speCÎi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul câmpurilor den~i'~
cre~W! uitand de faptul cà principala conditie pentru rena~tere este 0
gra!lul debnitate. Viata pe Pamânt nU numai.qà a aparut ca unJ~ mund! istovitoare a carei esenta Îi este cunoscutii omenirii din
.
erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a Întelege lumea
este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~ Înconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun
informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'" comportament corespunzator acesior legi. .
corespondentei . dintre. comportafilèntul Partu ~i interesele' Nivelul energetic al oamenilor În ultimii ani a crescut enorm.
Îr!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. . Ceea ce Înainte se realiza În decursul mai multor a!1i,aeum poate
verigi,cu atât mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru, fi reallzat În cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum
Daca legatura- cueentrul Întârzie ~i' cre~te auton6mia verigilor; cresc, de pÎlda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza În carlinga
sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea unui avion. Daca Însa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui
verigilor care Î~trel'\lPunitatea sistemului, biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia Îi va fi greu sa fructifice
. avantajul ce i s-a oferit. .
CompmtamêntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor
informationaJe ale ÎntreguJui. organism.. . Dada. .Însa. Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care
comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie'
. de'programul iristaIat În. câmpuj informationa1' alsisteh1Ului, sa se deosebeasca chiar ~imai mult. .
atun~i campul sistemului reactioneazli atacând cialpul obiect:ului. Cercetàrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j
Are loc det'ormarea câmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci
programe de distrugere, adidi Întoarcerea la starea ini~a. Un chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative.
asemenea obiect poate fi atât un organism individul\i,cât ~i un cresc În progresie geometrica În cazul uner aptitudini
grup care ÎncaIca legile unitaiii. Vorbind În termeni medicali - bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta
slinatatea spiritului determina sanatatea corpului. . informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi
1
Câmpul informational este primordial În r~ort cu corpul ~iÎi foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri
determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare program de distrugere a tuturor rudelor ~Î copiilor sai: Intrucat
se poate spune ca prinCÎpalacondifie a slinÎitiitiifiZice0 constituie . functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se
cuno~erea >ojjirespectarea legilor câmpului information al al ' relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea
Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei, psihologica il omului rlimane mult În IJrma 'posibilitiitilor sale
energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,
-,
"
52
j/.<~:'t , '53
ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni : "':-:~-~~f~r(;
,."
'aratâ peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i
psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj.
"

,
.
. ,vrajitorie. Estecât se poatede normal deoarece are loc 0
Psiholçgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar).. mOiteltu'éit!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi
acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/' "elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi
p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~' procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii ~
mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i, , problemel~ce se ridicain fata ci. .

. ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.; Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata,
.

notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi) bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce
Înainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele
..~. dificil ~i de durat~ al cautârilori se prefera retetele de-a gata cu:; .
piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea
maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea
oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiriÎ.~\
"

baza: informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor


'

. - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r .,. practicii la toate nivelurile. . .


.
eare are !oe prin negarea 'mediuJui Înconjurator, a dependentei'~ "Nu pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea
omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~. lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte
,
-evidentierealegiJor dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om,
comportamental in concordantii cu aceste Jegi; . : 1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a
pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica
' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior. ','

Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i , trecerea


" putem vorbi
j substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare
mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut d~spre faptul ca omul eiiruia Îi este hariizit si
con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care, : supravietuiasca in urmatorii câpva ani, trebuie sa fie' in acel~i
pipiiau un eiefant mcercând sa-~ Îmagineze cear putea fi. Acum timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. .
olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa. În c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua
;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos,
În prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare. sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni
Exista orientiiri doar catre prima treapta .
'acumuJarea.
energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod
itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a
ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte. omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea,
Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie
orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu
comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite. trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci
0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice, trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele
Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfânt ~isa se preocupe de
~ivrajitoria. ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de
. ,
0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. Început comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata
prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales, r spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita În pennanenta
\
dinmomentur În care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'
Mamou = idol ln mitologia precre~tina
'ii,
!if
'"l"'"
. ''iW
Jrjt 55
54 J
l
prin cultura, Prioritatea,
. În sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\'
.
~
, . Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezintâ
sanctitâtii ~ nu pragmatismului deoartce Cosmosul este f cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte În scopuri strict
primordial iar civilizatia estesecundara, personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza În concordantii
cu interesele Întregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a
, ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai '
vraJltQnlor, Conforrn legendelor, În vechime oamenii ar fi avut ; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllÎce tradi!ii
un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale În domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana
. când, Îflcele din urrnii, au disparut.
supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai târziu ce] de-al,
treilea ochi sea Închis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele
sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te
;~
inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i
yuno$tintelor piirea a nu fi legata În mod direct de etica, Într-o dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza Î!1directia
anumitâ etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas atât de În salviirii lumii, În!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a
urma fata de posibilitiiti, Încât acest lucru a Început sa ameni~te responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau
, religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu
existenta civilizati.ei,de aceea Închiderea celui de-al treilea ochi' a ,

constituit salvarea, "


'

piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea


Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente
spÎrituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt
morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a date ÎnBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale câmpurilor
95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit,
rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i
pentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera. personalitatiiomului, '

,Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea açestor"


, Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la
Începutare lac un proces fo!jrte Îndelufgat de acumulare a' structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a
cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor, du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al
Pentru a supravie!Ui În momentul prez~nt, a~um)Jlarea bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait
inf«rmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\câmpului din
se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile
savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor
capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe
,
problernii În .domeniul bioenergiei, Încerciirile de utilizare a parcursul mul(or secole prin poruncile religioÎlSe de iubire' $i
metodelor magiei sau ale vrajitoriei În scopuri personale binefaeere care i~au piistrat siiniitatea atât lui cât $i copiilor lui,
meschme se lovesc de cele mai Înalte legi ale Universului, asigurându-se În fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii
Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu Întotdeauna vizibil câmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie
deoarece urmiirile apar Încetul cu'Încetul $i nu Întotdeauna 0101.11 putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati ",
face legatura Între cauza ~i efect. Fata care Îi face farmece cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale, ,

iubitului nici nu banuie~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile'
fizicul viitorilor siii copii, . Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine
,.,"

57
, ~:
;;
\-
Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ Întotdeauna; fuarte bine protejat
'. ,"'","1' -' . ,,\IJ;~. structlirilor etice;;
.,\fI}\"Mdeau.Cum În~& Procesul patri1nderiiÎnSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizare
ut.. .'?S" fireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii .....
~;,.." " .
..44!CU e:"~im1it'ri\allent ca acutii/~ ,. sOGietiitii~ial.
mUI}i.Îa~r.
"
,

.:\!it;tnagic~t;~'este Unfapt norm~: sistelIlelor de aparare religioasa., '

,
~lmt !. ","'J'",,' <,.1, PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. Început sa
':..:'.'::-:,',':f~rt.: '>:':;~-'-')~\~i:'.~- .
",'~rt:Ç!),'\1k'
:' '.
':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-
':",'::iJ"~'-:I'
,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-.
',.
,-,?t{;'J;"{
-~
,- , asalteze subcon~tientul omttlui ~i;ca urmare, În ultimele decenii,
"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; .' .'.
acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute, În acest fel are loc
., .' ",~t~#ZiitoraJ multor
blo~ne~ç!t!!# .Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor complexe un amestec' gro$Olan~i 0, Îl/fiuenta puternÎoa a structurilor
,

-~ a
duce,la:
acesL, ,
' ','",intij,,'
.,~~~t'.
" " "ta ~ Mdi, amt câmpurilor rara 0 suficienta stuclier~ a rezultatelor Îndepartate ale
"in,care pentru acestor interventii. De regula, pe cercetatori Îi intereseaza mai
de_grad~j ibfOen,et ""tti'.demoralitate au, putin ce reprezintii SQbco~entu] ~iÎn ce mod reacponeaza el la
"',',",,' ""',,
elatlt :01"111) "'" r\ldele'$i chiarprie "i~ropiap ~i discipoIii,
"" interventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete,
" .'
Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de imediat~ ~ nu Întelegerea profunda a proceseh?rcare determjna
. ,
sute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate decât a celor' fizice siinatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, ,
degradarea spiri«talâ~. des~ari peQ perioada ÎndelungatI!tft Lipsa unei. gândirj ,strategice În dOlIleniul bionergiei,
_n~tIa, la eXterior\ C~d Începe decade~1' preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile
mOdo
~~
flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile ~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de
suflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri În circulape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare
carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera eficien!, Însa re~tatut est~ absolut irnprevizibü ~ riscant.
,!' , .
.ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tând ni~t~cursllri,ei vor .

dev~u, m%:I,~IJvràJUfn, InsàÎn~elé ateStei ~tiinte, spre Vreau sa fia opresc ~ai În,detaliu asupra modalitatilor de
deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate
cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu ni§te structuri spirituale aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc de
d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0 aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat
una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare,Daca' analizam tehnicile ~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de
(jc~~iIiÜigice.,vorn o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un aparare i-au constituit .doctrinele etiço..religioase" care
atluJî\lt set de ~tode; CIœlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale propovaduiau binele nu numai În,ceea ce priv~ faptele, clar ~j
disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine . Înceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gâmiurile, Oricâtar
acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta parea de hilat, un roI uri~ În aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care
chmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfâr~it respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii
deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i
truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile câmpurilor, oactiune mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea
msuficlent ,de bme gânditii Înacest domeniu poate aduce activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt
préjudicii Întregii omeniri. demolate ~i creierul riimâne lara garda, Asaltarea
t.
subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i
...
psihologice clin,organism a fost inipata Înca. În secolul trecut.
Acum acest asaIt din Întâmplator a devenit intentionat. Medicii
t\ ~.
.
~
59
$.
"
psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan .
. .

. . AsWI,
.
. daca omul dispune de putine .forte, el
.
' distruge
,; .
rudele.. . . .
-
tant daca are mal mu Ite forte el Poate
,.
~.aubCo~tient orientându-se ,dUre efectui eXterior, rezolvând
!tdesea ni§te problemepractice, Acest IUCfuse ÎntâmpUipefondul ,
' buie sa deVInanumal s
. ciasanctltatea cu VI~ta IU
,
- ",
Dadi omul este pregatit sa
mea:~~~n
unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient, pte 0 munca tltanlca pen"tru g e la ni~te posibilitati mari,
' , .
care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' . . se poate ocupa ~i de bioençrgle.
.
:
çercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi
subco~tientul~i biocâmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce
infIuen~ a~ttucturilorbiocâmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a
. subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
:~ fizio)i;lgica ~ psihici,c.Pe cercetltorii . practicieni Îi intereseaza
<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i În procesele
autoreg\ârii, lar. pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate
,.robi chiar o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost
"
trÎmsformatlÎn~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu se
gânde~te\1sa la faptul cil.,vindecândtrupul, noi putem'prejudÎcia /

sllfletu~ ci.
.
boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament
ibcorect' $Î' al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca
bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gàseasea
, motivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe
viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar
spre. p.mmetrÎ .fiziltinu-i aItceva decâtlichidarea treptelor
Q.in()afterü ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul 1
ciare;COl\Side~ca ÎI v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti
~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare Împotriva bolilor ÎI.
constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. .
: ÇJ.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei fiziC e, de pilda, miirirea
grllvit11i! dinozaurilor.
,

-
_' san
, dotaraa testoaselor.
,
cu carapace, .
~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic '

~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice


struCtuia psihicà, comportamentul, m concordantii cu procesele
careaveau loc pe Pâmânt. Etica; m treçut un lux ~i 0 necesitate În
prezent, este singul'a conditie de;supravietuire În viitOr. Oamenii
wc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat
pÇ>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ".
. C~œ'~ai .
numim imunitate este lfI1Întreg, un nivel calitativ
. .' alinveIi~ biocâmpurilor. Omul pasionat de magie În
d"etrimentuleticü; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i
l' .
~. 't..-

61
\
"" .
, f
Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma, /

Am desenat pe hârtie un 0I'tI,~am Început sa explorez cu cadrul


limitele câmpului. Mâna În care ~neam cadrul a dep~it marginile
hârtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am Început sa
, masor deviafiiJecadrului mai ÎntâiÎn metri, apoi IDkilometri Însa
CAPITOLUL II
.' cadrulrel;1JzaÎn continuare sa se râsuceasca. At!JDciDl-8.IDgândit
l " ca PO!lte câmpuluman se' prelunge~te ID sus pâna la capatul
Universului. f>iciuâspuns, cadrul s--arâsucit la 180":'Am Înteles
ca biocâm.pulomu!ui ocupa Întregul Univers, În sus ~i În jos, În
~-.
raport cu limuele corpului fizic, biocâmpul se prelunge~te la
, ,
infinit.' ' '

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa În ele sunt


StrUCtm'l! informaponalihtabilli, numitli DM diferite. '.
' '

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine


informatia privind starea fizÎcâ a corpului, a organelor
. a:ceStuia~i
,
. Cu destul de pup; timp În unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca '
,
.',
se folose~te pentru diagnosticul medical':'
mal discuta aprins daca termenuLde 10C~p este.~egInm~is-a,
creat 0 noua armatâ de ~ar latan/ ~.. ;~tructurile~ice se gâsesc În stra~rile mai, fine ~i au 0
,"
,

",pnntre mlanpure 'Ierarhica foarte complicatâ. ln ,stratunle cele mai


~mp?nerii acestuia, a~~f,Jy ferve?ti ai'
' ap~, se" pJsti:eazâinformafia privindfapte!e, emofiile,
Astâzi e greu sa gâs~ti oamen'1c~e sa- nu cuno~câ faptul ca '

sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait În aceasta


densul corp fizic al omuluieste ,I1tCODJurat
' de stratufÜ via1â. '
,

". e unU!camp
"
,

g etic , "l' nVlZ' l' biJ pentru


"

1DI0rmanv-ener
.. clint,re el. Sa .
cel'., m8.1 mu 1<1 '

'
Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei,
v~demce reprezintâ de fapt, 0 uI din punctul de vedere al
'

.
este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie
blOenergiei,f , .
Destinapa straturilor care
"

com pun
,"',

'IDve lI~ul " "


'
patema ~imaterna,'egata de copÜ
Karma personala a omului,' comportamentul sau În Încarniiril /
al omul w. ca~ , '. '
'
IJJ.loqtJaponal-energetic
'-'"
~ IDterconexiuniJe lor sunt anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul
extrem de complexe: poate patrunde, mai'profund În câmpulomului, cu atât mai .
. Cu 'mulfi ani Înunna, când a)a b' IDcepeam sa lucrez cu .
.
. " '
'

puternica va fi interventia sa,


ajutorul cadrului !1IIlfost vad fonna. câmpu~uiuman, Dar În aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slâbiciunea
Cât timp mâIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI"totu! e~aIDregula, diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca În pl'ezentnimeni nu
eu vedeam pâna unde fin Pani' le este capa:bil sa patrunda ID totaIitate În câmpul uman Întrucât
râsucea cu 1800 Cân d "gr ,
te campulw. Acolo cadrul; Se
msa am vrut sa vlid fiorma campulw'
.
orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate
'
de
deasupra capului am constatat' stand pe ~odea.: nu pot ajurtge fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,
pân! la limita ac~tuia, M-am ~~ cu 0 karma pura,
~caun ~ I~ceput sa lidlc
'

~nsus mâna În care fineam cadrul ~ensa acesta ~ramanea nemi~cat. Ocupându-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de
Insemna Calimita se gas
, ' ea m8.lSUS, '
purificarea karmei mele, ~tiu câte Îmi sunt Înca inaccesiblle,
'

Inainte de fiecare contact cu câmpul unui ait om eu verific dacii


<,'
- :":0':);. /. .
I*~ r~

.' 62
. 'i/;j'
,,\~~.
,'1 .
'.> "
'e

., .
1i3
. ,!~

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, Înseamntr inaccesibA -cunoa§terli 'rau analizei logice a mintii umane,
ca În câmpul meu exista tulburiiri asemânatoare celora cu caF~} determinat
, de <!Càte ,notiuni. , . .. .
. . .
. 'q
'
trebUte sa ma lupt. Pâna când eu nu le elimindin câmpul propriu;'iii lnvestigând zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I
-

niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y, ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatle
pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\: precisaÎn si*mUl descris. , '
..'
, ,

,muta Încâmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~, Astfel, atunci cândeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~e
"

isp~im karma pacientuiui meu. ;~


omya Întelege aCeSilucru În felulsau, În funct~e ~!;:onzontul sau
,
Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce În
,
. \
, Vlatanoastrapamânteascaeste un lucruirealizabilde aceea e atât
~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu cât VOl'fil?sa mal sus aceste
sentimentepe SCMade valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. ,

'''' . de importantâ astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite ' 'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m
Întotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilitâtilor tratanientului
lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui, . primulrând, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te
.
:'QIllul "ff'
' "',
"
contact incorect cu 'Structufile câmpului. , . ' prin interventia terape~tica pot Ji ajutatÎ mii de oameni, pe
",
Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu când Întelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta Întelegere
Înseamna sa. fii superior, În ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l avut
~te strâns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~
,

ridici pe cel slab pâna la Înii.!timeata. Mi-am pus de multe ori prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am
'Îi1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<l ~tarea
Înleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e
lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirât 0' data pen~ '
structurilor karmice 'm-cârnpulunum,eitamÎ~cercat sa. actlOnez
totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta În' dezvoltarea asupra 101'prin cele mai diverse mijloaœ:pnn p.r<lctIcl~aglce,
, . capacitiitilorunic~ ~În ~tiintade a transmite'informatia, de a-i tradtponale.
,
prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~
Învata pe altii cum sa se foloseascâde ea. Înainte consideram ca AIn incercat totu!Însa rezultatele erau S\JperfiClaie. . ,

multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1 Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a;l):Ianreaf<)'1el
'

[ân1âne În centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de deint1uentare nu fac.'~ deCât sâ-i.traumatIzezê pe paclent~
<lvant!\ie.Mai târziu am ÎIJtc:les:nu n1,1maica nu voiau, dar nic! nu .(ezolva
ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare Însa ~u
puteau. " problemele cardinale, ln' onœ f?rma Vlolf;:llta ramane. mt
101'.erau 0 suma de' tehnici Însu~ite '
'. În principal "metodele"
din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:
violentii. Am intelf;:S,ca un singur mlJloc poate eficleni, ~I I~pslt ?
~',
de pericol; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:StmlJloc
tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea §:Ï Întelegerea lumii, este cainla.', . ." '
slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru Înteleg!;:rea, legilor Patrunzând În structurile spirituale ale omulUl cu programele
' ,

existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisus mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea
Hr~tos la care vindecarea era Îmotdeauna pusa În legiitura cu conc~ptie despre lume. ÎIitrucât eu repre~int 0 parte a
Întelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde, Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul,
poruncl ~Isfatun. atunci, În virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al
În ciuda faptului di În aceastii carte se vorbe~te mereu de
meu În câmpul omului. ,,'
cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt Întâlnite notiunile de Divinitate "
Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere
sentim«;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~ricât s-ar dezvolt~
al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll
stiinta, orice culmi ar atinge ea, Întotdeauna va exista un domeniu
-64
. .
( ,1 .,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: , ,

65
,~

numai ÎI1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei, cand aceastll.


Ildrese~Spintului Universal, adicii lui Dumnezeu. ,,;
1 ~~
,- De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci câri4 ~ s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~
. .~':" '. '." . ""~,,,,~""Este.necesar
" ' ~I all)te~cPl1eKJ unil'"or ,,~"""" .sa nu .se mte
spuoem "Univers" În con~tiinta noastra apare un model .avânlf~ " .,' ,'- .' .

'
,

",'
, ",

, dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r;


,

nicio~tii~;
biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~:
" la o?ce "

gân(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e, atul1~


Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:',
Numai prin ÎnaIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe . . câmpUlqiiiurÜl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii ~CUtà.
.
lnsensibilitatea omului ;fatà .de energlliefine, fata de
disparate~i aparesentimentulUnitatii Absolute. ,', ' (
contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de
. -
',Când omulse adreseazii În gând lui Dumne~u ~i Îi' cere}
iertare pentru cele'Înfaptuite, ÎI1sufletu/ ~trupul sau se produc' defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'În.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~
:~
schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI Î~i recuno~te ,. oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza
imperfectiunea, 'se deschide În' fata celui care ne-a creat ~i+ de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '.
prim~te de la acestâ puteri pentru a seschimba, pentru a intra În .P\;1rieoluioonstâNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecàrql om I-'a crescut
.
armonia cu UniveTStM. '.. multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~
mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a
Nici unfel de influente din afara nu pot ÎI1locui aspiratiile valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,.Il!
pers,onaleale omului. .
epoca 8:en~te\'iiiele"
.
au' fost de douazeci ~I teel:, ~a..srar~ltul
Pentru evaluarea stârii structUrildr karmice eu reeurg la seco . luIu'1 al. XIX-Iea detreizeci:.
.
, . ~ opt, .acum aceastà, .putere a
. -. ~X - .
"'. "
testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; În unitâti a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua m :;a.cr~~
relative,marimeapa(ametruluimasurat. . .
De.Àceea
. negativaar~ urmaograve. ~
otite inf1lJentii,
'. între parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta f°arte rnare
Struçturile. karmioe cunoscute. astâzi pot fi Împa$te ÎI1doua
grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate . 0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subçon~ben.ta. .
Agresiunea.(;on$tientao sil11tHnimedlat ~'.reaCtt°namfata - de
energetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu "
ea.Pericoluf agresiunii hysacontroluIu!
dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice . 5Ilbco~tJente. oonst.a n:~sareactIoneaza
depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de aceèa orice asupraacesteia 'Ia nivelul, fizic. C~pul
ÎI1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e
cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea J'!I:spuns~i,În conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare,~ntem I~
.sistemului câmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~l
- prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt culegand doar consecintele lor. .' .
Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln sistemul de
spiritualitatea, sufletul ~i Încârcatura de iübire. Structurile tactice
au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloare -
rapid. Deoarece toti parametri câmpuIui uman sunt strâns legati negativii ~i, cU cat este'mai mare În valoare absoluta, c~ atat est~
Îotre ei, prin actionarea asupra oricâi'uia dintre ei se modificii~i mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu
.
valorile celorlalti. Astâzi foarte des poti vedea. cum, de dragul fatii deo agresiune strftil'la. . , ~ . . \
" "
unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa 0 trasatura caracteristica' importantii a blOcampulm 0
rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea
destule Înjund nostru. . . lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1

.
W"j',!!
t' ::':t~f(!IA~' '

,'i,
,66>
'j
"j'"" .',', ,'.. j,. ,'., ' "1~e
,', '.
""
'~"~~:1mp?~tuibUra:e ~are~emold'aceste
c()t}stltulC~uOiderea'dragostet, ,
structu~;i,
,
\ ' ,J,)~
'jSf:;ltifuentuliubimeste "
multilatAnf ~i cel mai mare '

cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatâde DumnezeU toc' ,il,'


'
fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~ '1'.

':jImbioucut1IÜvtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief,


.f )
Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:, 'CAPtTOLUL III
iubi~eart()astra, eând vOlnÎntelege acest Jucru ~i când, printt-o
munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta
.
/,
;;'evaJl1ândti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itfaptele, sentimentele,;'/ '
'gândurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,
, ' "" ,',
Meçanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile,
omului cullnive~ul~i, cu c,atÎJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu atât' .
l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nçastrâ deeliminare a crl:ilii "TeSJareabwenergetjcii
actuaJe, fn liniimarj,omenirea
dispune de multtimp de tOat!' , 1
'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;'
eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t ÎnPo~ncile re,ligioase, Noi Însa; ,

precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. ,J.nvestigând biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca
'

, atn,Icturile câmpuiui ~ corpuL fjziccoexistâpa


acele~i bariere, ~Qârid lumea ~ipe noi În~inetari sa tragern
'

, care
. intei:q.cfidnfif1Za reciprQc, Viteza de
doua contra'rll,
trecere astructu~ or
mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",', ,
i.
""' a" 'c , U lUifizicdin
nm tr-unul,' ntr-alMp oate fi d Ifentà,
'.
,llIl'
cam"\ly"",,,r
' '.
'
,
" , ,

."
,
Astàzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipâi" adevârul c6nj1nut Îrt
,

,
",'
,
' ,
,

" _"
E '
1qJenen~' tra tar
iI'
diferitelqr,boliarat
'
J.
a,;~tratam -
entu l est e cu "

Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu '


'
,

"
"
" , ,

",",
, ,
'

- nu. as U,p ra ,
",
'
,
,
,
'

rouit maÎ e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i


""" " '
"

ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne esté atat de fa!niJiar,starea În


care am adps lumea:În mOinentul de fata ,~isa ÎnperciiIh sa gamm orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a Într\JgulUlor~amsm CI_asupr~
cauzeicare' a gçnerat boa.la Oricât ai trata 0,boala concretà, ,daca
drumul catre ArÎponia , '

Lumii" ' ' fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e


<.. :~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra
ilintr.-un organ Într-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada carç sà fie-
eliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe
care 0 pop opri nlJ.lllaiÎnchizând robmetul, mdepartand, eu alte
bUvinte, cauzele bolii. ,',,: '
,

- Anali!:ând deformapile " structunlor campulUl u~an, am,vRZUt


-
'..f' ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcâmpullli cu multJ a:",ma!nte caele
1 sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 .
,

constituie neconcordanta caracteristiçilor câmpulm o~ulUl ,cu


cam ul informaponal al Piirnântului ~I Vmversulul. G~dunle,
-'" stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate În c?ntra~lctle cu
'
armoma V, mversu l01,' duc la deformarea
'
, structunlor campulUl,
,
,
-
" ',' .
,". ~

~
..
68
,. - 69
,Prin
~~~~~zelor ~e prod?C~te'defo~ deZvoltàriiorganismului,. am descoperÎt structuri1ekarrni~ de

-'
~~:~;~rt~tca:::
c~purilor,~~bu!~
O:U~fl~em~:f~~1I
sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. Însa,:.
pto~a omului Împotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale
structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le
masuta In~~~~il9r, ,eproduce $iJe reconstituie În pertnarientA. Distrugeréa lor are loc
. ml-am 4atseama 'e4.numarul lor
Imèns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie ale campului
emo~onali ~ atunci când omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de
omuI iubit. în câmp eJCÎsta.structuri care, sunt,responsabile de
formeaza În straturile informativ-energetice uinan
"aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\Îce la grave
~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele imbc>lnâviriinclusiv la maladii oncologice. Întrucât corpul fizic
, de cazuri,' impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el
;~.amÎnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea
p~on~itaPi.a~actenüui §i psihicului suntdiferite manifemri poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare §i,
ale ispii§irii.Am Î1JtUitcânu numai .corpul fizic constitUieun . În"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da
s$tem\lnitarcuo.~transa d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda
interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca -peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1
' structu~lespirituale;'P.$ihicul{
soarta; car~~rUJ sunt element,eale
acestuisistentlnt'lueniarea chiar a unor tiiri Întregi,' permite elaborarea unor prog1'1Ozepe
oricâ.n.lil\ clin' ac~ti paramètri
determqaautom,at'mOdfficâii În toticeilal~. Dio acest motiv,de termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii §i aleobiectelor .
nevii, .În. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei.
~d~ ;cte~erea ~ul\li. dè spiritualiiarnidic~În
ac~ll\$itimp
psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate , catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de
,inBuentândpozitiit toate
' latutiIe. \;ieJii <>mului.'.'Toate problemele diri;' viata omuItti, , descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat
'. separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv
neplacehled~\lliitboliiefizjCè~i psihice, tnuimatismelesutit
rezuI~~ 'aletœyit~jti.sistetnului de, autoreglarè. a CampI/lui, 0 industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
.
bldcaie foÜ.uii aÎnCepUitduidestri\mârii sQpravietuite.' .'
". .
smictutilOCspirituale,ale . MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea " nu a
struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI $t'a,desCèhd~tllors8l, ".
parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~âmpul~i, sau,
" Intrucât embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se .
.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic
al °Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic
\
rè~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, În cazcontrar, ..~ constituierealizarea programelor existente la nivelul câmpurilor.
. aJtltând' truptil, .
pop ,de.tenorapnnclpaIele' Evenimentele caré au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une
sttucturi 'katmi.ce." Influentarea
bioenèrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'decât 'mice ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe
medicamen~eÎns~ $i~u mult mai periculqasâ; de aceea nu trebuie determinatécoclate in oampul informativ energetic; al Universului.
lucrat.fiiraun siStem de control. . ". . $iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale În cele
.Jn acestIÎ\~dam elaborat,ÎncetUlcuÎnce~( principiiJqi energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel
-- eleme,ntele.t~i' bioenergetÜ;e.care . e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.
permite aprecierea
paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor 1 .
.'

câmpulpj. . " ,
.
'.
. Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza
AI1alizândeoryè)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului . comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea
autoregl,arii am Înœput sa Înteleg mult mai profund legile prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~
sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI.$1sa Il
11
1'1
~
<

.'..' ...,"

.... 71
. . . .
,
:-, Eu n~~'voieaigh1çesc, Eu, ~e1) c\Ulzaleholii ~ile
'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpândite Înci\Jchi al.e
IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri Î1lviata
<
atâtaceluia pe Fare tes!1peri,cât ~iin propria ta viata..
',;' ./",' ,", ,: ,
hi;-'.:,,, } :~" ' ,,' , .<:, \ -::'~''';i, :,.',"
:':':';' ,".-
::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,
::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ',' '" '. "';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-
\ \, ,
,.', \,
" ,
. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'ÎI1~;ri ~it, Îttlfreptate .spre DiscutaIDcu mainhnÎij fetite de la ani. Mama~ise plângea "

eliminat:ea bloÇaje1or dintre«n1$tiÎntl'§i ca pe fetita 0 e,vitâ colegele de, çlaila ~inovor sa fie prieiene cu
mtb~ti!mtul'omultii §i ,ea. . . . .
tot cepâtrunde În 'suboo~ti~r~~e ungbid al:acpunilor~i
;.Îl1cePe$AfuncpQ11eze,activ,. .,;,>,'.:.',' ',,: ", '.
. -':'Spuneti nume1e fetitelor. .
". .Daci.
~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'Îp:,\IntIJ
r, '
I..aefectuar~testelorvi\d ca tOatefetitele numite <jefemeie
absoJutul 1.
au 0 atitudtne'negativi\.fatà de fiicasa. .
subco~~tuluier/l.În

medicjna.
prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei;
câtorva§coli ezoteriee,Înprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi
al
.' ,
.

mamei,
- în'l9?4ati
Ces,-a
jignit foarteputernic0
Întâmpla:t?Prin' aceasta jignire
'.
femeie; Îiexplic eu
S-i\.,(jreat .0
" "'.,1.'
,,'
Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~ .' deformare a structurii câmpului dumneavoasttà care a' trecut Î1l.
'
,corptilui 'fizic,Logiœ . câmpul fetitei ~i este orientata Împotriva femeiloc Çolegele simt ,
'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{i§i '

de.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe aceea;Încercirile ''de


atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' .
. . Dupa corectareasttucttlrilor,cântpu}11i,mamei s-a vazllt,cum
sul>Stituiremecaniea'
" a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm
disparipauneia diaau* 'C'"
dOll!~mpOnente"
'
,','
'.
,,'

','
se schimba atitudinea colegelor m!â de fetita, Mâine ele vor,fl
,
,;Aeu~ s~bCO~tu10inül~i
",
toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna
asimileammurd&1aenergetioi Însi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei'
cu, 0 vit~ ,netnchipuitâ, '§i:nullumaipentnlf~ ci mtf4Î
ÎncAArc&,si. Pltru1\di' În eI,.;dat:,~pentro ".,' p" se' ,bloca eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor
_6n~tientu1. ,. .
~.
cântpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge
,"., '.
" " la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
SentiJ1)entele§i tcairilenegative; pâti'UnzâM,În' mtbcort~ent,
nu ,1tJ!IÎ',potfi 'oontr6Iatede,'om:$i,c'Întnlcât dorit. '
.~tateafizica. este l
'
"s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
D~te urmiri grave.. .Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de
!- ,': ','" " care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L
\~", }'

Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de Marna ei, Într-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare.
" permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de
cap Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' Însii fiica a tinut ace~ta
ÎntâJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate , sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv

1 casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi,bArbatul totU$Îsufera nepotului, nu erau tocmai În regula.Întrucât la nivelul câmpului
din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a' intre copii ~i parinti exista cea mai strânsa comuniune, supiirarea
ascultat ~iapoim-aÎntrebat plin de miraie: . copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1
- Totulecorect
aGestea'?"
Dar spuneti,micum
.
deati ghicit toate deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle
normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea supiirare pe .
~, , 1 marna sa" Defurmarea structurilor câmpului' sau a fost ". transrr.nsii
'

fiului ~i fiul s-a ciisatorÙ de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a
' ,~
'., . ',," ,,\';t~lt'
.
72 : "'" ", 5~~~.:_.'. \
- ,'- '-
. ,
-""I.t,,~;,>,~~ 73
',' " ' -', '- - -" "
-', - - -
" ','

desl>aqid?re~,~fÜale C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade fMuli~~ ,


grava bbalâ fizil;â,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut
se'ptindéa~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~i mas.iIi §Î'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea
ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fipersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~ probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o
.
!a su~~t, se,mtâh:1ea.~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~ cercetâhdu-i de/a distanta structUrilecâmpului. Trebuia sa-~i
mtemeleze ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., . '\r pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui!
. , ','<
'~'i swuun:,in1:lecareorâ$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii
. . C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in mod tlocyent sai.,~Niv,.elulenergetic, lainceputcatastrofarde scâzut, a inceput
.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatiÜtau ~pe sii-ioreascâ incetul ,cuÎncetul. fentrumine lucrulcel mai
marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r ., irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiit
:~ ,. RapçrtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitÎlnar câmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci
'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatÎl1 ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste
soc.1êtate În to!ite"v.eacurilep.riotej~În1potriva destriimarii celo~ -
, foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii .
ma! fi!1estructUri ~ecâmpului oamenilor. ACÎlm toa.te aCe1:iteaau ,
neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vindeç'
pani ia plecare,
fostpterdute. "
,','. : ,,' ,. insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. ÎI sunam.,piIiii la mieznl n°Ptii.'
. ' , '. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i
:</...,~.\!
- '"" "~';:\,>
- "
.
Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intâmplare inter~an.ta
.
M.,a$U.ti~\o deformare!f- c.ampului. MotÎvul? Se supiirase pe mine: Seara a
. ,l'emele ~rera Î :~i":lbolniivjtsotul de o-.tadiculitâacutii'illrcl vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i §Î+apierdut cUno~nta din cllUza
trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga duratâ. I~arn cerçetat. dureriL Omu1nu era';pregiitÎtpentru metodamea. 'de tratarnent
star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc co~dt:rindpiilrdacâÎl vainfluenta unbioenergetician, durerea
Îmbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud .,preinfarct 'iar ' acumÙ tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere.
d~rere a.çut1!,Î!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctor El aÎncalcatatati,a Ani legile superioare, ÎI1câtcâteva ore 'sunt
sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti insuficiente "penTtVllrl YÎtldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile.
J».!M_apâtea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tanât incâ,prezinta Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-În delegatie.
tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putérnjc simtiimant ,DUpâcâteva zlleÎnsâ m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consult
.

al jrgmr1! pecare I-a, mo§terÜt de la piirinpisai. De aceea el p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au
adesli,°ri se simtea jignji, ÎI1 subcoll§tient uneorichisnfilrii si putuisâsptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fetÎtei s-a
l7anUlasca - .acest lucru.. ln ultimii câtiva Ani, conflictele in 'care ; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn
fusese .~~at >
I-au .dus in situatia dé a agresa rara voia sa
. o~menll la mvelu1campului, se supiira §i, caurmar",p[Îm~a
,. karm<j" destul decuratii; supiirarea s-a Întors Îndiirat~i ldvitura a
prirnit-o. copiluL Înainte, când erau sfinti, care respectaulegile
lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe
negatIvstareasa fizidi ~i, În primuLtand, inima. Eieste u'nom loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se
bun, ~lin de. s<>liçitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de .
supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe
OdIca.1Jc~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa propria piele: Acum n01 totiavem karma negatÎva ~i de aceea
,
p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' Început sa fie supararea ,;se prabu~e§te" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea
bolnav. Pe seama.chinurilor fizice e~i§i salva sufletul. Faptul ca Instantanee: noi murim cu Încetul. Lipsa de Întelegere §i de
-1-au apar;ut-
.dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
putemrca defO/matie a câmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o
..1
,74 ,
. 75
," "
,-1.
r'
.,'

,.'Uf.,8,t°areà#acienti.vni pOveS~ca s-a d~iir1itde sot ~ , 'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupàteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni


consiiJeqci~v;ita deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa '
sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;câmpOrilor lor, Câmpul
mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pâryicutoate Ca, laprimavedere, '

fiecirui omOOl1tine câte ,un set de progranie care detemuna


purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput s!cercerez, sa vad care.i
.

~ u.nw,
, ,P1UZ1\, interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de
,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii dr8.gosœ,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU
... pânâ la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitatâ '. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i acestula. D~
.6ÜditÎn'~
, peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp, ~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl
. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele '
',J.
Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11t°atJ1!mÎ ,invidiati~. nuU'departe,
_negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnati°nal care a ram~ fu ,î~câmptJl~sW!tçQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatA de
,
;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta Întâmptare eÎ~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cân~, ,
~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! În câmpul impçtriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1,voœsa
cice$teia ~ mœpe si !Üswgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille
raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~ m~e~ fi~c;
fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii inSâ la ,nivelul. cârnPu~~i lamv\",Jul SplrÎt\lal 'trebule sa pastraD1
"re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugându-i soarta ~i
in1:otdeaUliac'oatiti.1dÎl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim
relapile?'!so!iA.F,om)al, "marnaÎ~ poate ~plica acest lucru prin i\lbite<fatâdeQJ!meni,i~i sa tmem,it!1Î11tecà orice neplilcere este
faptul ,tIU>-1 ~
plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea( ,
,
, cauzatii de Îinpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,
mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentruçà un rauÎacut cândva-de
nefe~edebdJi, amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor." '

,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cuÎl)~~!n sub~n~tient' ~i"mai ,.' , r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o


:
d~elne .~,ntai.târZ/q, ril?l.lfu~'În~or~i adesea 'se 'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid
Înçlr\lap~âspre-~ceic~eSUll.t alaturi ~ pe care IlQiiiiubim cet mm
.Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. ale
mult "," ,',
, .,
,

'l', '
sUuGtUrii œ~.<;!U'ey.ableste~, '~
)câriiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI.
. ,
". , bineltu~il*'cei'ce!vfl, Ip'ilSCi:..
': ~ce~eoea mm puterm.ca
, Averntla 'co~ltatieo ,tân8râ'tnamiicafemi~acerut "
~i
'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a ,~",~ n\Dnim
~qec c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce, ;,~, Cbi''''
. ",',' ,',., ,.. , , . ,
..
,
.. '. ', ..
-; ,1.':,'
,,,,,,,,,
0,""'"",., ,,' """"",
",.. ',..ri" ',;""0-".,"
.. '..
~1.cumS-amtâmpla~çmn arata o~ulpe careea ~a supiitatÎnsa
' ,',-
':.' '"'''''~'''''''..-'''
~'. -,' .'); '..'

, '
'\

,
~
"
'1~
" . .
f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, Incep 'si tratez copilul, fiittdcj 'Asistentamea &VtUtsâ-1 ajut~ pe'vatul eL Eu Î-1II!1explicat
"

. vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se


face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat . 'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la'
..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la
ca la Încep\,lUm vâzutllumaistratul superficia;!Însa.cauzanu era câmpul eÜ',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~
1;.1
, una singura, FemlJiiÎi rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli
çopi! ~i adiatezeîcelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a 1
sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a 1
femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se
apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea màtu~l1sale, Chlar
simta cu multmai bine Însa deformapi!e câmpului nu pispiituserâ
În totalitate" ~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau În 1

C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,


,
'
,, ' 'câmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~
!~[;, (,!~.t..~::;"
vjni 1'1~ ,:gnÜ! oamenilor Ii 'Î'I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza
s~cturilecâmpurilOr'omultii. "

\..- ,
. -, -
. ,r )'
76. -, ~"
f'
'-
77
.~tÎlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~ .

distan)i birouldeoar~Înultima \Terne nu-i mai~neasa intre 'açtiopare de la distant&'.,Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de
in.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaperü ~ .amvizut :c~ in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u de ce ml-am
, itlcaica( principiul ! §Î mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea
1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecâror amon eraU dife.ritt;
persoane: Ceamai.periculoasa §i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra un
l1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii cârqj Urlatiwi'fi el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal
vârsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nâuatii. Col.l' repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde
descris'eraun tip bonom, poIiticos§i care ostima.rCrearea de a
e tiect. Erit Plieut sa Simp C pOF !5chlmba.S 0 atta cuI ~ . Int âlmr.ea
noastri __.s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a ' ,
,
, ,

citee el,a\unuiprog~de distrugeœ ,iuriÎnc.impul eQ.~ .


, , ,
, ,
, :_
: ,
,
, ,
,. .
, ,
,
,

.. .
-

al. lncAperii parea PUr~i simplu, imposibila..Ùontin\$Jd apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~ - "

.'

, ""'~vestÎ8aPileaie§it la ivea1iifaptu} eê.fernc.,ia.În 4ce~i timp ayea . cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~ ca
~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor. , ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1.camt~ ~~
~iAtl urii fatâ.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via niveluÎ ' chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm oâmpul om~I~I;~c~ntmua .

., sa existe'~ sa actÎvezeÎntr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare


subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'Ü ~
programC!klrsunt"8aU,inai~sau gre§~le sivâqitede 1>in4n.. s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1
.
rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID
.
lOCIu,'n~:trecute."k oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de . pâmânt, În plante in' diferiteobieeJ:p,În.bllZcon~progfaJ~1U1 va
stràl)uniC4fun~ui. c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf
nii$Qrt-'OÎn\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut
ÎntrJatit ,de puternic, ,mcât, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. . ptogr~l instfucttirilecâmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an;
câtpl:'Var~eratü. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,1110~tOrul,ac., . ~operit ÎlIsiÎn cârnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca
. prograOi'distnagea În'mOc.tSuDcOÎl§tientf6/lleile..Acest . kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e
lucru .Wi.
"~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~ .
pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincânlpul
.uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegând de co ,~.tara sii,-fi. fitiluÎ:meudar,ÎlFacelll$i tÎmp,Î11Iipâtea .,i râQde-bii.rbatA~ .'
dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl reU$itsi neutt~ei cam 6W'/0'diftacestpro~' re~l.a trebUÎt
sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t sH4i~apoiezpentru chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele
mai'~.einsii, dlJpi cinci ÎIIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe
,'.'

tJ:agit~den4Cereetând I!,a sau indiferitlt obiw;eeste §i eLincorect, dat'despreacest


strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~ luCt\l mai ,târziu:
ainÎnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~ '.

autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CâIDpulacestui


ont Si program 111acp .0na"çU atâtmai intens , cwI.'At Qmulerirmai
, '
'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii
. , ,

'.
.
legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefinu ,;eputeau n~te . ,- nu~tiu câte <k' periculos ca Înpefloadele de putemic aVant
"
pentru ca ei arii pri1IlÎtde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,' sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,
. .
distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate . sa emane gân.duri~istâri emoponalenegative. '
. :
vitala. ... . ,', < Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea
' "',' .. enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:
Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua
corec~i ale câ!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac ~ V-ap supâtat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.
acest lucru. Am seos programul din câmpul acestui om vrin' Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: .
: Era in februarie, cam pe 11-12.

il
f'
- ._" ~

-
78 "
, 79
J. ,

--Afost.~anuntii mele!
-., C~,~amtfimplat fa nuntâ? , ;
Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum Într-un mod cu
Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri totul confuz. . .' - ,
t Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea
ftega~ ~ute~ce sa,u
~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~ de poeaintii. Aceasta este, ÎnaÎnte de toate, nu un ~ir de remu~c~
confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda .
, . sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln
. cu sotul.
' , ' ('. ,.:,' ,", ",
." ~Po.teca v.ati certat cu soacra?
' '. , trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate decât sa~ faci rau ~i
' , ,
nimicaltteva.
Femeia,~i.aàlnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul ' " ,
'",
siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat A te PÇlcijÎnseamni a"fi Îndrepta toate foqele asupra propriei
În memqrie:: tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta
:
,
, . ,
' , .'

.;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintâmplat:


'

',' "
este procesul al CiiruisenS st1iÎn explozia energetici prpdusa 'prjn
~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare ' '
con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze În sen~l creapel. ln
energie caldsalii de:aceea
deputelJ1ic aVânt aveaci0
. timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte În care?
?'Supàrare, ':c4W ;I1esemnitkativi,
pe
,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~
.~reJudlcl~'întorcif!1.du~se
mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat. informa{iei câtnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I
sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;", .
- ,
'Îndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn
'

- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice


' " 'caintiL în iudaism cel eare se ,ciiie~te sau În cre~tinism tâ1~1 ,
.
11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un
0 bomba au sfânt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~
explozÎe;illtânÎ!it&Ci\re:nu-iobligatoriu se manifeste printr~ ~~
,~'

, decât-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln


boal~(~.;~;:~po!"" avea\) soartA nefUlcitâ,. sau 1J~te structutÎ<
sanctitate. .', ,\
emOJiôàüe~I~ce-,pefom!at6. . .',,: " '
, .
\ ,

Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle


.
.
.'

, :I)~~:"t;iœ~ntitnêntal jigqiriiœre,a intrat la


"
0 m~
de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete
~~S~~W~'~ulnu
rept~~n
se!.~~.4ebat:asa timpÎndeluog$
,

deeât omul CUO karma grea pentru a fi În' rând cu lumea, De '
nœrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatÎn mod intuitiv
.

si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~' aceea in toatlereligiile mondiale este formulataÎn termeni prec~i
vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.au teza conform cheia aspÎrafÜle personale ale omului catie Divin
cons~it b<>eetu1,splirtul veselei; sudalmele... Atunei Însa când este mai importantadecâtcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "',
suph!ifea estepn1.\tâ timp ÎndeJungatea devine de câteva mi mai Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de Întelegerea ,
tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ÎncaIcirii legii, trebuie sa
. P~culoasii,~ IQve~te nu numa.i În cel care' 0 fine, dar ~ În copiii
lu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult curio~tilegea, ",.'
La Început presupuneam ca pocainta bl~heazii' - nurnat'.
tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA
0 sarbatoare programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta
Dumini~a,I~, când omul cere iertare pentru toate ofensele~i'"
nedr~?Iepecare le-asavât1jt cu voiesau tara de voie: Daca (urarea) de rau pentru cin~va. Acum Însa vid ca, acest,e
acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra În functiune posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare
metanismui ciÎntei ~i are lac autopurificarea În subco~tient. . maxima ~i de armOliizarea structurilor câtnpub,lI.
'. ,

La nivelul spiritual fin fiecare om inltaÎn contact cu DlVlnul,


..
ei, Contactul nu poilte fi intrerupt ~
Rilacum orice celula a organismului este contact cu organismul
mc! ln cazuI celel mat grele
'
...
., \
....... A
,

HM
,
.
'.
1 > '.
'. -' - 8/
,,' ",. ,," 'c',
karmesauai""
' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe
Pulw" fiec " , .Discut cuo tâniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a
C.. âIn,
,-"'"
om conpnIQform"ha d"
., '
" ~I'
,

sup:réJne~e,dtrestrw" '!vot 0 emope cerebralii~ acum Îi amo*~e degetul de la 0


~ ~i.d;:,.pn~, e Clitre el. mlnc~carea le81lor ,
ÎI1C,am iiJi '0 1,
" "y'''" ' m.""
''''''' """",.ntat'gra.ve
,.
,

. ,
,
~ I 'in ce/elalte
InCilcirile ,CtI "atiit>maI fine ,
' ,,
"
'- , ,
,. ,
," .
'
.'
..,, .
,

.. . ., ,
,

-Caut eauza 'lIçc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i


1
explic
'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~ faptelesa/e,
, , . .
. "..
- "
-

SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es , .


'

,,' ,,', tea


,~e,mea:za", staI ,
'
'd
'
'

, '

cum ràmâne cu sânatateamea? ma Întreaba ea,


,
,

E~terita a douueze care se eXcU 1 d reclproo, ce " '~$i


" ',' "

primor'dial ~c;eaa: p urita Ï nmord ia/ eaomulmdevuia .a paca.tului


" '
,
Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa
." l'
" '

1'demtees
, ,

l ._,
_

da P/!- Re gaJl dim'/!\:'dÎfrrltel i. "


",', ' '
"
',,"
' '
,jntervincu mâjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile,
,",
,MU ...,IIW",un, al ,
,,' ,
'
, ,,
'',

"
'
e,stn!ctwilor
" ,

,Cl\1J1purqJr,
,

D' eaceea~apa'\prin '''''''


, , , , ,

'
" '" ",

'! rtu,Îtttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri


'
"

cunoscut,CâtreDi , ~ repreZl~t~ ,~n",""ta 'c~treçeea


'" c;e nupoate fi fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee
,
' aomuluT ol Rtmgere a umiiniv el mUltmai' l'" fâta urmiiripentru pMient, ,
,;~finÎtlâlt ,area liplntu",,,
"~ '

r, p urificar
,, " '

ak , , ,

','
, ,

A
,~arme!.,'
'c',' "
"

,
'
-, " , Peste cateva rile femeia a Înregistrat serioase ameliorari Însa,'
" . .f.' ,.' ,
Unitatea a,
tot~"cemdncon'
, , ",'
' când ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului
, modul'''c~mai nelWePtat. ,~ara uneon., se confirma În ' cauzate deneÎncrederea initialii ~ de at1!culspontan asupra mea,
,
',..
.."
Ma".\'" ',
c ,, at 0 da~Q
cuno~tiIJtâ, ~ mi'M, plâns ca"II moare .
,',
' ,'" 'Îi eJ>plicfemeii,toate aoestea,
caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliavâ" nu'"se ~ cr- Nu;-a~a,ceva,este exclus!
" vaputea fi '
r ' '
salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ. ~ he' daca -'- Atentie, vadesc;riu situapaJ - le .zece-minutedupa ce ati
', t. a" la, tab1 I ,b , , '
,

OU,loener"''''hc'aI'''' ...at ne,ul I~1


, , ',
, ,
,

"", ",'
am v,i\ZlI tJ>et
,."
e I1.6
_" ''''''''
""... ,.. r-. ' !IIIWl
':;''' ~.omatului
,
'
"
.'a
""""' ' ,
,
,,
,~8
,
c
, ,
-,
,,

0 "
, , ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iÎritrucat
Înc~~e
" " "
,AAia'.8iijJÎ~neze,' ,'.',.. " ,",",::~,ut>trava
"
'
,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectate
,',.,,',r~pra_cr.eJertum,.. ' "'" C~amele stitea
nem
' I~Ç't., , l"". ,*.n
,) , .
, pacatele' piiri.ntiIQr~i,aÎnceput Ul) veritabil atac impotrivaroea,
",
" ,"--S.ePOlUe actidna as' "8"..,,,'" Ati awtnepliiceri ln ultimultip?
"'.;+*81' ", .,.r"l!Prl~""'VlI pnnbIOeltergie? ---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,çiUCll:tcainele d,e ()J1l~ina;jmr
,,~.:tK: ',;;",j'1~"n'f i;,~~:.~'-
,,:,', '~~~,,',)'

,
.:"
"i' ~
i'ln cep1tt' siL tteu.traJ
'
wez" '''''' ,l' ,l, a ":"-'-- "" ,,
:''' ' ';;"'~;'j'
' '
>,t:i~:',:"-<,
--:: '
,'-;
'," tepre1'liritstructurile câmpurilor femj:ii ~ale ,câinelui: Ele 'SWtt
, ,"",
""," w ~am te Statçe,ln ". '''''''liUlfaotr-ava,
",
, ,
,
,
,'
,
, , ,
din identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica
Q1"8am
"'smw
~
, , ,

r,., "" " "

, edic!UnlJnti~e ..inate d a,'


---~jmlv~\m ' "
, ,

/\pal)', IISplqn
' ',",
, ,
,,":v, , ,

stiipânilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai


",

/l,", "
dat\.J's!i-,blla\'""am ~hUS eu
n'''''''', multe or! survin din vina omulQi, Câmpul ;câinelui fusese curat
"

-''':
"

Ciino , ... '


" "

' .-c...c.
''' ,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',""
"

,
'
''~ '' ' ', ,, , , ,
''
' , , ,-,
'
"Je '
, , ",

În!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni În ZOOIi


-",

P""t geah~rsli-aa -~~~-


'" ",

t si l1 "
I "

a d"'~
i!WeP'esteo jwnà ' tate cJe'or '
a, "S:~
,mod
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. ' ,
r
_,
""""':' ne, catnele amc,eput '
sâ-~i 'J"
' , . ~Am) ,
, ,

ca\"uU:uensti1
,

-
_

revinli l'utin Cate putin Situa' '. .' "

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, Îi arateu fem~ii pe


Îmbunatatitniu/t P mIn ',', ',P.a: bioenergetica acame/uts-a desen, Cine-i vinovat de deformarea câmpului? Stapâna! Ce Il
e ID:tma ~teresa~ce ,a tnibuit cm'n~le
,

saman ance otra~;~ Am ' con t. , , ,


fiicut ea? Mi-a dorit rau~ Îi explic eu În amanuntime tinerei
"uuuamWstlg.apiJe~'
,

baza ',aces ' tel,' I\e feric ife Întâni p l'an, s'~'6 a COntPPrtamentul' atn vazt,It ca la '
doamrie, P.lecând de la consultatie, timp de-cinçisprezece minute
'

,
saie ,care.nu cu mu/t
,

- timp,m urma" ' , stâpanel


,
'
,
'
' , ,

-
'
,
'

ati fost furioasa dar, Întrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea ..


; tœ ii.lcase le giIe,supre me ale
Umversu/uL Mai pe I ,g.' d, espte acest 'caz ,..., , ~~
"
, dum,neavoastrâ s-a riisfTânt asupra câine/ui, 'bine ca nuasupra
,',
' ,

()cazie; poate mtrtO altacarte",


,
" . al' ,

vornvorUl cu 0 alta
'
sotolui, sau a copilului,
.. . )- . Coreetezcâmpul femeii. Se amelioreaza starea câinelui,
""" ramânând ,distorsiuni do'ar' Înzoha unui singur l'icior posterior ,

pentru ca femeia nu era mcaÎn' totalitate de acordcu informatia


..",

,,2
8J
~. ~wf<~umit ~campuliciinelui se IDdreaptaÎn
totaIitate. , " bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ ° 'infnnisuplirarepe,
,",,'

'0, ~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele


"'",
doniesticedepmd'de nai,~
' cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natorul
daca ~Ol~Încilclm legiJe ettClI, iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului În astfeI de
, ~ pot fi pedepsif.iÎnlpreunii !;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, .infarctul, tu/I1oarea pulmonara,
'çunol. ',< 0 ,
" c'" !
. . , gastricisau
, esofagiani. .', '. .
t
"
Îll.tI1icât" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81
,înultimul t!ml' mi ~i destQt felul de~,Ünrecu diverse
. probl~e desâRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,
printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea
,
? bronfitli..M~ au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e ,~'

perceptèlor biblice,' În câtnpuJ fief,;ârui~ dmtre. nOI exista


~ brolWIta nu
,-&<..vat, '..
.
numm ci nu e dat Înapoi .ci; dimpo1riva,'&-il
. asèmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se
- "cumG,lunit
t~aisuPiirat
pes~, '
exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimelè decenii a bolilor
- Ea~af~arte
vin~a~ era~,pe ce s-o'~cârpesc.. catdiovaSculare fi oncologice.'
, ". .,. "A -
~icum acest mecanism Îi este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa
.Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru supârat mult timp pe oamenii
"care-=1f1 .
sunt aproplap se giisi explicapi Îtt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m
'1 cu atâtmaitnult 00 trebule si f.ii alill1entapa necorespunzitoare $iÎn frecvenfa stressunlor. .
supir~În tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' ' "

, 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a Chiar '$1 un 0sittgurfapt caacesta araticli, d80il~tr~8?1
l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m
direexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va imposibil de
om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i ~
cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitatea
. ciit mmcorectarfifost
cu tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu
~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' în astfel de noaStri. "

. ..
,

,
SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ ,Logica propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1
prÎligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUcât .dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na.
ac~ poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul omlllni ~ si
ambileze ~o~eledistruCt1ve; COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~
create de $e11timentul suplfiirii. '
opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~
Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa,de 8ceea au Ca . ,

re.zulta~.ovind~e ~ali ~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva ' confirma acestlucfU. ',. ' ,

repe~acestet SItuafu. Un tâniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima Întâlnire i~am
Si continuiim cazul descris Într-o, alti variantli: lm om Ii rost
"
"
,
explicat ci agresivitl\tea sa interioari Îlidreptatli im~tnva
J

tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. înucma corectliril, am
cauza bro~itei. sup~ea -
a riimassub forma 'unui pacb~ de reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci
programe rnsubooll$tientul siiu. Daci În acest timp sau peste ' pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". .
Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
~

, cât~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci Încâmpul


coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a Care credep ca ar putea fi cauza?" .. .
oameniJor mo,tenlt - Recent m-am fntâlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm
~e la tatli. Copi/ut, crescând,. arpurta În el' 0 notl.
, . .
: . qigrm
~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t - Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O
:= ==ce cu ~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlreavoin::; purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl
nici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.

~''''
'\
l,
.CU
.~ "
.
. . '.tIS
1 -

'-" c -- ~. .~. -
. '. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!câteYa di/) fapteleei nu ma
lasa I1ICIacum indifcrent,., ,. . .
'
l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .çare:leau \Inlll.fatide
~- .
,'.'
-,-.
+- Se~~entulofensei ca~ ura sau"'-,' invidiarepre.zintâ
'.-' ;': lJJ1adin
""
.".
"'\ceIiUJ\It
. PMtrJ.!.separare.: . '. ."
, .
,! "":':;"''':'
formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltiça, J;)~ Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e fiArptJta pun
.
nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati eforturi nuprea mari Jnainte ~i;ÎiI1IpoJ,Subco~~tlelltulmsaeste .ca
sentunçntelc fata de,fosta dwnneavoastra 0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 greu e
va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete alsotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa
~otieiaclio~ AU 4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD
asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, aspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e §J. facere de .b~ne. u:
conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:, dutn_volISqji. 0 ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel'. II1I~card)ra .
Prima i!.lUIljl1~avoastra
aQt1e.nu va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic sàdçunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaçeeaa~ ne poate
deaceea
..." fatii ,de ,aCeasta, se riiI!fi'âjtge
~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .§Jn«,lll1trerup~..catrellfI1l:°wa
asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te
trebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,
' :
~i ..numl.liaspÎJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=ma
( , '
,~a
.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atunçi 'Întregulbagaj de lira ~i graf,lulsau de protectie ÎmpotrJva nenorocirilor,
supiiriiri ~mp()trlYapnmet . .. . .

.'~\!!Jc~~~t,
: dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m
,.se,. va d~lan,~ j la Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,- '
,
'(.<'

::cea~aL ~iça" disensiune,


'
.
. ,lmPJtova §opel dp~eaYOll84'a, - M.am cclrtat cu coiega mea §i ma liufoça sqpararea, Eu aIn
~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve, cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat - 1
(I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt .
,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pulpopulor . Însa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic. .
dumnea.voastriprovc;x;ândll.le . '. ' ., '.
~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparându-va petatp~m~felul ~ Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal
~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii, pentru <dumneavolIStrii,.
c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea
Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.atâ'd~ s.a
, supiirat pe dumneavoastra, pentru ca §Ieasa fie.~rtata,
Cft)§tllllSlJ),nU,.msel!lJ1J)a
J;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme femeiaaÎnceput 8-0, scalde:.. '

. ..
,

~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, ~
Stiti,În c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc
' Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu UmiJint/l n.am:jignit.o Cl.\nimic.. , . ".:: .",.
Sto.lCtu17iIQf:flne, Ul\iY'er~ulla'nivl')!u]
. . . Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H
,'. ' .
.;~nt " '"
av~!1itlafllilleunbarbilt ta explic: .. , .'
.

de t8l1lJlte :$e..gaseau: IQ ~~ti~~~ c~ r~latii A

- Intotdeauna ID stibcon§tJent nOI suntem cel care.( ,


~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn
.lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese Înto.lcât.el ~isQti/l ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui, 's,ale, într~o.Via,tiianterioara am. produs necazun unor femel ~!
~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flInçtJonea:a
sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a in. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' Î!lpIWj, tatal
doua norlqÎipJaçea
foarte rouit malntll, msa- prograinuI de:distrugere,al dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra În prunele lum
\,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza În subcon~tientulsentimeritelor
ei ID mod de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se
,aut<>mat~I ÎIIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bânuillSca acest ppt decla1Wachiar, §i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11poate
. lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru sciiPii, ,
... . "",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1œa care
"
'

trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea


J

l 1
i'

lM .)

87
dumneawasOi. .,~ ludufti,
,

p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaIœ Viep cafe aucreat llitliaj:ia.


programete kanmce'.ale viata'inomul care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1 -

Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si puœmic de distrugere 'a viepi s-a reintors la
ca.: rimânând mul~
~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret! , ani- in cimpul SluperitrUœ,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul
'rertare .~ofensati)r; peJItnJ faptuJ ça els-a Într-un moment bine' determinat, când aceSta a implimt
Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,în ~ ~ v41 cincispre2ece ani: '.' . l
ca:iuIoriCiréi supitiri trebuie si
inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite
" '"
, ."

ScuZa0muIui\~ apoi.si "

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gândurilor,' a em°tiil°r, nu
se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '.
~i degerierare. '- exista,
.AcesJ lUctu vA va. ajuta . Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu
11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ' .' ~eni, C1riStiIdei". Cauza crimelor ~ 0 niotivape aparenti, a
'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a , omuçiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori În programele
omnlui, m~estâriJeèKterioare pot fi diferite. Principalul cistéCa distructive ,~ autodistruc1ive, tiinuiœ" pâ!1i la un momentdat,'
Î~
,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului. ; subcon~tient 'fÎcreate de, Înain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!e
lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~
C~IlÎl-ll )"
,câmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor'
' ,

il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r


- -
Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea:
Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate
comiteuit omtn viatA? - ,
',-
, ,
,

- programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn


aSpiratiacitre Divin.
.
'
,

'
\ ,

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' , . ,

- Uciderea uituFmt omo ','


" Amtnfati ° femeiecare acuzi sterjlitatea.Ea~fo~dejap~
.- '

Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de ,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. ÎÎ expbc feme~
-r
ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si motivele:.. ,',
ucizi ID tine dragosœa fati de el. Uciderea sentimentUluide "..-'-1-
De patru ori v~a dat târco~ gândul ~ea va smuc:ad~:
. . ': "
.A~
dtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~i decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1
nenorOCln,' viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este
\. "

imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~


,
"
Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de reprimându-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof! '

c~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. un 'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.
bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu ,
Femeia miintrerupe: . ,
- ~s-a sPânzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil --,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod
un asemenealucru.
: ,
",
concret ce $icum e cu mine. ,

. , '

- ~ercetez cauza, anaIizez cele intâtnplaœ cu biiatUI. Ajung la '-,' Îmi continui ribditor explicapile:
,
urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea "'- Acum vii d~cep de top oamenii in folosul
;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i Îi distrUgea cu buni ~inti dumneavoastrli prapriu, dezicându-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Cât
IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile timp va dliinui În dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea
~:" trenulul ~I a mont. Ce se intâtnptase? Femeia a ucis iubirea ~i ,probleme nu numai cu fertilitatea. '
~i:

k .'
,'.,
'
.,'
;,,? ,L,'
-' ,'.',"
, : -,(J,:".'
,
, .'. \1.
u
89
:-:- SpunefÎ!mi conQret" O' sâ-mi fienurl '
b' "'
? C"e.garanf1uml
'
,me.. , A'
acte puternic structura câmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu!
'roc .,
putef!itia?,
, , ,i, , , ' , ,, ,
,

_. ,
,

.-
.'
' ,
."
,
,." ",

~~
Suntsup~icitat,
' "
"-
Orice in;ebare. 'Iipsita 'de ~ ':
;: "
" 'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile, "

Boala PQate indepÜDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este


\i1Vo$e~e.'
"
,
:'
, ma
N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic 'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care Împiedica
'
pen~ ci''''-y.-.,mu " t
dcpt' h'detotuldeQutrineavoaStri, 1 ,de:zVoltatea hOrmaiii II-,1>muJui, atreia funcfie 0 constituie
,
Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ' "
';" ' eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispândir~a inrormafiei '
sa s!'un a: un cuvaAnt. y cercetez
tramle imW;onale'
.. ' e C. nu , s-a SUparat.,
.abm . ri" , negativ~. ,Nu trebule sâ uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui
ca nu ~I-a...cbt astfel " singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larândul
, ,

. ' .

un rau ~i1Iiaimare.' ,r
,'t ;', - sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate
.':<."
, '; 'Yine la consUltaf,ie tâniI;a ded, -" , , ' , '
'i,, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie
n:;.uazea de, aD!. Deobicei
'

tiu-i,intreb:pe °
pacie,nf,i'ce-i supha ci cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '
ultsmguL Starea.fizich despre l\lme,sii vedem ceea ce Înainte v,reme'ptiteau vedea
futeieste pe depJinr' tiscta a't~are' ~I numlU , doar
,

.~a structurile spirituale .


, '
prezint/iJ'
. distorsiu'
DI ptiteouce. Dar. deocantd ti , Marii Inifiafi.
infIuAenWaza-' preapuf,in stateade sâna te," 1 spun, . a, acestea , Ù alti pacienti Îmi spune ca nu se plânge de siiniitatelinsa nu
ta î '
'

,,' . , , , , '
. l & prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,
'
,

pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un


_
,

",
'..
'
"

A
decat m\llf1Imtt.oare:0 m'ici tahi car le,mcolo ~1iate e mlU .mUlt A b/iJrbat. $i ea il iub~te Jnsâ Înto~ea\lna apar ni~te complicafii'
,
d' nmucgrav ,< y '

neptevizute iar ea ~u poate ÎnteJegece se intimplii de rapt. De


-,Am
M-'a pnv~
dlabet.
','
cu n~e ochi obosif,i, absenf,i:',
.
,
' "
. parea i--ardespirf,i Î~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul
'

,înahtte poate ci ~ fi ~erit\ln A ,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se ,c,
. ~ocaglUldUl
1 ca- n-ampus un gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la Începutul anilOf
diagnostic carett '...,
' Ia'~ "",u 1 e' gray, balnav ;.,..
'

'-
tr eb\1le .
, sa se simti mmunat.- uupan.. ce m.ant ,', -a eu t afiIrmea :ClI '

20,B\lnica,' pœFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t


,
'
cIIuzeleaparifieibolilot a.1IiÎnfeles ca diabetul pUea ~~' s~
-' "
,

divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La


cât oreacfie de aparare aorganÎsmuJui Or' nU-1at 0 ~1a.: Începutulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirÎtat,din interes
bloche;ze programele "",uu~vve
",~.",; '
gamSInu1 trebuie
. sa pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe
alealtor oamem ,pa, - trun se 'fiA ,

comun~ti ~?buniœ 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a


,
,

"
'
' '

cantpul acestuia
,
CA,
u cat este
.
mat, putemic . ' - '

",' progrQmu
" " , §1 mai' penculos reC\lnoscut În.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.'El in
1 distructiv cu a+~Ut t ,mlUe
.
,
.
ficlenti ~ mai'sl~ra - treb".ulesa -
'

, '
fie blocarea acestuia, "adicib al C'
,

schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. '


"

ercetez cauza dlabetului fetei, Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbuÇl\~te În plâns
La plU'sprezece lUIi fata, se Î: ~'
, d.ago sttse d eun t8n/iJr,m~"'!SvstJta
A ,-1 '-
'

.
,

x raU de tat, Însiiau trebuit sa ' ~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit
se despartii. S-audespilrfit
'

, deoarece Darpe primuhot al bunicii cum ÎI chema?


câm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibile lit l
,
~
, ,

Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie:


'

acest lucru se poate manifesta' ln dm' ,. : -


umea fÏ;zica '

sa-I urasca de rnoarte petân/iJr . ente. chipun., Fata'1!1nceput - Retre!


ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a, El 1-11
p~t rau de '
Cercetez structura pâmpUlui, pun diagnosticUl medical.
1:' pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te sentrmente au
lost Itrcâlcati una din
" .. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile
legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur gil\6cologice. '
,

C
,
, _

osmos. ' Renunfarea la sentimentele cele mai a Intr e ea


~: " ' . - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
'
Înalte de fiormeaza ,

- Da, confirmii ea.'


H
91
"

Ji ''''''VAPlic~:?
,'-Nu,
"
,

'
,. ,,"'7' "Acum tr~ ~ ,i s-a nAscut,un copi! mort a riS}n1ns
.
.:..,.. El a ,surerit din c8œa dumitaletardumn' " ' ,', ,'aceasta, i
'
,
~~ attuClS ~ Oricum, sJ vina! ~ doar Începutul,
~a
. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~1i~~nu
clin eI,Înloc shidespA '.
" ~-I
c
,,'
- Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi
.
, §i am vimt in \ câmpjJl
. , cu destbIA CIUZIt!te tin~eifemei ni~tedef~produse
..'

de una din cele'mai grave


l)a,
,tn-1Un purtatcu el nu, cuni II§fi procedat acum.' ,,,- "" " '
,

Ceea Ce aJi' ficut atUnc* ~constituie ;"-'.'


,

'
incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea
,
, , ,b 0 1iJo
'

"'--'--. ' ,

JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvutr


,.,
"""..-voastri.
'
Mai
, ,
11,
'
,-
"
'
, ,
,
'

, ,
,- .
'
ce seJili,eamli "degenerarea familier'. " "

- ~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli


'. intrerUpéœ.4esareinA~att
"

:~: ';+-De douaofi: ~ ~si


",
'",
am. COplllDsa n-am reu~ .
'. ",c,. ','
dar nu
blestemul? l-am intre!>ateu.
,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista.
'

din CIUI:œ.mea. C

.:- AspuS ~ lI1otiwl?


,
,
, " " ,
~1'ebuiasi'avepbiieP, , , N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista,
7"' Da, ~icare.i cauza?
pe ntnJ. ca '
' :atit~ eisJ ub
, -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudéle pe linie' materna,
H'ea nn
'

\
"
3..J.-, ui.blirbat,~5;~
,~~," "' IDasemen~
'
' '

Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia


Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'A '
,
,
"
"
cum avett copu?
. ,.,., ,
, c""'UJ;~
,
,
,

.
,. .. .. , , ..
.

.
, ,
.
,
.

''''1°rata,
.

'," " voastri I\UOsinguracaua, "


'

-:Attin~catsamai~p? ,,"
,
'
A doua,u~ratamea eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez
'

-Am avutun aecident Am ,',


"
"
'"
tabloul a Ceeace se1ntânwla CJ.1
ei, ,
"

euftac1uri ale oaSeI0f b~ ,;ostIO~ti ,~ regiunea ~ldului ,

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a


.~am si nuu pOt.adute poJQme
copii. ','," .,' colnisun pbt pentlU care aCUJrI. pIJtesc toti urmll§iisii, El s-a
'" dezisde copi! Îhluna,a cinœade Sacciua..,De ce 0 ~~ lltit
Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost intÎfl1pIlitor? ,
deaspra~ aceastHapti a-$II?
=: Q.mia,
da" ,',' ,,' '
"
'

'"" ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijuleàte. intr"p comuniune absolu~cu


'~6~~'::~~~ de':1'~ '~'~tare imfl.rm~V""
fapteie i, ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali
ganiBmiilui.Piecare nou ~'constittlie ~"
'mirturi ,
e 'de. necontestat
'
','
aacesuii realiti' "
tt poo VD;Il\ecarea b01il
" " , ? " omul ttebuie &à4t'trepeiiodic incontact cu Univ~ el s!j
pnntr-o'abordare corectli a ca\lZe1 " care a generat-o" . folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in
, '..:;' '" ' ' câmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest tÎ1J).p4e copi!
,
. Odati, atlând u-tnli in '.~
"
" iar 1ntimpw UnuiscandaiÎntre soti'acest,lucruse poate 1ntâmpla
la ,

1"""'"
-
'ft~ '
ClDeVa,
' am v5.n,t 0...,..,.,...
.
cu' ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
. ~ ,

,.- .
'-"'
,lDregJstrarea non';; n epoa+";n..~..; care - avusese 1 "
A' '
' '

,oc cu ,un ,an


,.

' .

/, ,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I1Î1"ea8i,


' tinAri' '
. .
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a
fi fiumoasi, 'unnure UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a
fenclt, , , ',>:"'"
rudele
aI1I'easa tari si vreau
bucuroasePri'''-.1 '
. . se am
..
,
in,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tânir ' " organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor..
conftwita cu prob1emefoarte grave,," a familie va Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre
,

',;'-' Cheami-ti imediat nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea


'

Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru


trebuie tratati de urgenti fiiOdc a poate avea compJicapi mari la disparip&familiei este inevitabil/i. -
,
n~re. . ,,' ,. . ,
Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gândul spre
(
, f
"
Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' câmpullor structurile
'\
(
, 93
",
' , ,
blèsféIitului.' $i6tii conVin g in 1-"
t, c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie ,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul
Iacut, În primul rând prin
,
C
,.. '
,cuno~ereacau;zel.
.
.
,, ~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile
,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' ergetl;e "

de ;zect' de ori ,

"
tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il , , spiritualesa fiemai putemic! decât toate celelaltetendinte,
or' '" cu ~a~Vligenerapi m
Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea ~~I
pu!" at~npe dezvottiirii lor A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,'doctoritii. I-am vindecat copilul
, spirituaJe. conCentrândU- ne,,',mat-alesÎn d'ire"""a'orien- .. ,',

prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H ,


.. "1" ' wu, tOf'. '
de diate;ziiariitând care sunt cauzele: Încàlcarea de catreaeeasta
",ate riale, Vlrtoare"'a'
"'--' "

y'. '",
,
'

" Ulltla$uOt
"
" CU.tât'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale
"" ~
""''"'''1"1.. -' - ""r ;'1t"'.' '
Recent unei"
" " ,'" """ UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate"
"
bioenergeticiarliii '&.èc:::;rt und~aUC':itlele, .,0' 'titlentata /lac! l'ni' cum'Va existii noi Încàlciri, Am viizut 1n câtnpul ei
Ciiinele;nu- ~i pu_;ea mi~ca icio~ele ru." nepl leu t ' i -a -paralizat '
"

putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care Îi influenteaza destinul.


P t .
,.' rogat s./ol!jut sii'g~a: pos enoare""
,
,,

, .
_

E a m-a ',.,1'
,

,;,""
,
, ,
'
,

Bxista indiciuleà, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul


, D1°tl!U1 .C iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot
'

er'",Ii1 nm;d /Iii!: femei~ èrkÎn lWia ':eea ce , am vi\iIt


"

,
",-', a..trera deJsarcmii"
'
,
, 'ând ", ,
, ,
avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo
coptl~l,
,

, ,c
iI'l"""'f S eitlbrioritil,'adeVênitJgèlôs
Ji
,

"" 'Y'W '


" ,Cilné. ~I ~declatf$ilf'un oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:" "
program,~ distrugere a animalului. "

, , 'Fenieia /lvea: 0 CÎl~ntà,


,,'Investlgat cauza!cesteJ 111,1
,!Dedio tâniir' cu care discuta
atât de't'ldicatea.gtesivita" ", ','
§i
" mam~ S~ahtgat p~tru el . ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta Împreun,a:cufata decare era '

zi,câinel~ eradi~n:::~:~;
~:tuaCopilul,
,

Îndragostit. Privind-o, doctrita a spus:


'
,

damneavl>asttlnue
~t..
,
':, mari "
eapacltâft;'
"""',
'j. am' explicat
'

-Tu n-aisa faei i:I1Sll:cuea:Te va parasi, Ea-arenevoœ de


eu c!tJn 'mêlé ,- 'o..;-~
'

Il''''' nu'"sunt pr,~e


'E1e
',

", Co
,
, ,

,
6tt\' lit deo orientare
,

t"" '>
cu ,.t0tula1tfeldesot.
.
"
", ' '
'

~FTi'ébuièsli 'q3 ru II, Z1fJlIcllÉ\Ütru:~efstfie


" ' "
.

bun~i~' " ..
Düp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t Î!1tr~adeviit:femeia, 'rara
'

iubeascape Dumne;zeum"":t' "

b(j~aflÎre'Pam~~Est$
'lIEICesiir~'IyI'i'é~Cu::':U~~ecât treaga voia Sà; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a
~', ~Ii schimbllti. atittidinéa .,m:", dUmne~yoilStli- VJatâ~i ' sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~
de, ~te mcrutt Dacii 'I1ü'Veti În tân!ir de foarté multe o,ri. Odata primit, meeanismul a Început
teufliacum !IIi schÎinbafi' Btru
c~aspitJtual1i'i! '

copitutui, 'afutici sa funCtk>nezeÎn câtnpuJ sau distf'ugând rapOrturile sale fata' de


, 111!iriki' sa1e.eapilcitâfi"b' , éJ! ", ,'., ", :
fiblo'ca~,ptinsi8tetnul fémei, :'-"" "
~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat' '
?attë de, man Contf1lioapiÎtI, ":.Adesea nu ne-,gândimprelttnult la cât de u~or putem faoi.râ\l
, V1Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt
"

en ~t sa vedem Outn VJ1Pte a.tfiona


Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIsltuat'a
, ,
H e grava':
'
'
unui'om !(jar;Înacel~itln\p; ~Î>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila,
il' ' ,

'
,

"

prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane:


,

'.
,
, ,

"'" '-
.

D' fi
,

biblia- 8:' :"',


,
',

m enclre copill.llltt~eptat ,'. " """

" '
cli Noui !FeStamentl-li',
"

'"
"

"~
oum trebUle.. Ii'drept '

Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,Însii aeest lant se poate intinde


t;;1
,pnmtt i
matbrtle decât pe GiI V eOft1,
'", "',
Investi' gat"'earatii'ca me! pâltii lan' ", ' '
~i mai departe. ,
'
"
!:'
,
~e '" tatUlInteratfÎoneazii Recent, analizând cauzele bolii unei femeÎ arn viizut În
-ptltemio'culumea,înconjarlt ',,'

$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale - câtnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin partea marnei -

spiri,tu,~1i~i comportam:= eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperçutat În' mod deosebit 'asupra ,

,mamel. în. Iurta. a cmcea a


'

-
,

slinat!tf.iifemeii. .. ",
",'

sareuul, 'tatUl; daci,ciJte 0-., , "


comumune,
nezeu, atunci.
cu' DuI1t, " .
1II
Prim~ de la Elo swn1i4e clÎlita .
'

' -At! avutconflicte cumatna În 1972? .'


î'n -atreia'.' a patra luna
,

,P, '
feme,la trece ni,t~ mcercan . A cestea pot' lua cele n;tain~tept8te - Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant.
- Endmpotriva? ','
: ~!
~
, ..
~

!14
, ,
.'
95
~~ Jnod"ÇategoricIar " ~ ", ,
. , ,
, ,
1Uiri~.
Cercetez
"(,,,' .eu
stlucNiile kaoni ,ce'..Il,,',,,,,,un
~.x.. "
t-aJn spuscioocptn
..'
'

"
am ~,Jni
, "
- Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi
rispundefemeia,' ,
sa vi rog sa nu,vi mirapde cèeace ',' UIbJou uluitor . '
'~Am
.
'
" -. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \
j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e ' . am sa vi spun, detennÎi1atde structura câmpuluilui, adic! de karma.
-,..,
"

VI-"";"" ' :'


~Pa.'
'

"t"<' an...,~oare?
,
,
.
, , . ,

'." într-o, ~atfi anterioari'~" :' '" ,,,,i în activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca
, dumneavoastli: sOtt m, VIapf' .ateoolri A ' '. '7mu/1t de cancer. ~I prezicerile hOroscopului pot fi œodificate.in anumite CondiPi.
v--a fast 10 dnj,' '
.1
~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La ' go c. Mama
',

M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne .


$l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '. . ~~nta el af1~pt IQgQl.fna, "
fntâlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare
12
, ,;~ac~aIfi v"!U1f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rdinar. ln ~a atenti. Ïntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele
~,fll,,:"af1
~" ~,totl,l(, a\lllt 0 tu.lnQfi fi ~t cu bine.
ençlti $l ,chiar UIJO»~
, acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care'
mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu "'J~
, '
.', , ,

" se orienteazAdestu! deprofe$ionalÎn problemelebioenergiei. Am


V"IIatIn$ 'Mam An.'
,
,
'
u"""""
. .
. .
' '
"

.
,
douafucercare."Opunându~ ',' ~1"""n"II, ~~t a~a refuzat Însa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul .publicital' ~i
dumneavoastriea ... "", .categOOf;d1"agostei,$1
~i a-mi continua Cercetirile.
'prganismul ea mce:~ ~t ,$1 ~,gr:eala.çâr1d
ordon~. Easecdula se IqptJ CU
transfonnJ,:Îa
,
'
Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am ÎAtelessi ne
' '

.
celuJicanceroasfi. Întâlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi
,"', ,
'pupiuri,anumi~
Qtif; ,
'
ti.In p ,d'e ~dire,femeJa
nA-
.' . muspt;lpe: - ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darÎn locuri
-- '>'-t<, " mf!lta'- munt ln 1975 din c . ',.'" .
111!1Jna mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el
, ln, ,acest moment ,mi A
'.
'
.auza unUI $Meol!!,.
..: '
pr4gmatWuuf, . gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin , efa fixat! tntâlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela mii
A"
, "pnn ',,"
~uI nostn.J. am În" . ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de
sa ne 1n(Iep~ to~OIII1
mult de,sen~le ',' ""r~.
't1 Q UJ":""
uulultimp plecareaei ne-am intâlnit. Femeia era indignati ~ flçea efol'ttlri
,
, ., ,,'. diVUle. " .
~
' .' ' "';,.,'.'.' . , . "
. , . . .
".
'

vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a


'
. .r~1it ~
, "c'
, . ,J:'rinciPB.lainf0~e .eredita!i' ,". ,. chJpfiaç\,ealuamperiodic legitura prin telefœ. ','

'
'mteonediul câm ul\Ji
,.Mam~.este . ~ '
tran,snutenu nUlIlai PriA "
, Ïntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste
il
'

coIilul sau .i e aceea triirile m~olubillegati prin câmp. de câpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile
eJnOUV". . ,

asuP(a,copüului. Daci este orb, aIe n;wnel se ramTâng ..


'
,.""
kamtice, '. .
iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~
,0 desepararea de omul
- Judeçând dupii informatia primitii,/vi va muri copilul
negativi a. câmpului~:~
,

~~ctura femeii d ca~ofii"pentcu ~1. imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va.
VlItoarelenenorociri ale copilul\1Î; ete~ muIte. din atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri
,
. ' psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea 1
"An~li:œz '.
incaICirile le ,"...' . copilului.
, pacœntele mde ~1i zic:1i/or ~tivfirii iubirii la una.din :.- Decipre.ziçer.ilehoroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea
,

~Fetitele dumneavoastri , ,

cu .one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. '


,

puternica aunor programe n pre.zintio acumulare atât de '

' ~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii


~' sterilitate. ve" mcât eJe pot duce la
~ 1 bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~ va determiriii
1:
~,} .. destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent
de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea
:.:;:'11
/,
..
~
9tJ, ;V' ,
-/ 97
. "',
\' '

s~ritu1w
1'ri1i aspiratia eatre. D"va
bloenergetIcâ, se va modifiea k
,
Ml1., vep
.
'. .'
modifica ~
s'lJuctura ,
'

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de


,
l.am 'explicat PrinClp . ~ arma,~ destmul dwnneavoastrâ. ,.tè11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli,
','
alei e tulbudQ'eares
stru
' '..'."e
ctum
,
. e ~pwr .' innome l a fericirii ~isiinâtiitii sale, a structurilor de comunicare ~i
. '.x .' ampului . (emeii>; .,.lI1tl A"-~~_
'
Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era ,
, ,
'.
,
solidaritate cuoatnenii. , '
. ta. Dupa un timp am Slm..caeas
.' ,
m"" rcma ti t ~ d
,

. " "
,

mare prünejdi~'~iam
,

,upra el' p laneazao


, ,

' ,

, La,j.)inç,i.spr~anio~ deçlara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea

'\$
,

-4ec~a;Da~ ,mecanismul
sooa1o-0. "

nuputetielimina8upâr&.
k
'"
'

,ell . ce,-"1-0,pu~ .,'


SO!UI9I ',se
, cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste câtiva ani poate
,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru
,

. arm' A;:
~. l' n, j una a' trwa -,.a patra
. ,

va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se


a
,
,

sare""
",
,

. mu,,~trecut
'

printr~omcer ,.'. ap r~~t'sii blocap supararea


'$1 reprO~e ,,' 0e, datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cândva Într-o
Îm~v~ SOft! m. ,Acum . .. '

,doara.
.00 msa"este. {}' , .' . "

dumneamaStrâ,-cât., .$1pentru copi!., Sltuape


;"'.pericutoasi ' ", "
,

, Ia</o ,'. ' '


'""t~ LliIliti
' "
Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi,
~ logica: viepi cotidi
,.. 'd acadonp sii fiti sanatoasâ~
fe~eita. ,',' ,
e~ '
'
dupa care s-au consolat cu gândul. Acum Î~i iubese foarte mult
,.,
, "Un timp i-iun unniirit . ,.,-j.;e' ,'" 1: fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv
atm onios .,. "x n..:m~u
o;'stahil . Du..4, d~ la distantâ
rea COnil..".; . . el dev lIII es dublu creat demamâ' ~i de tata nu a dispiimt . nicaieri ci Wface
, '
,
'
, ,

, lenCita matna !ni.a , ,


, ,
; ,
' ,, ,

dafuntelefon:., ' " "


,
'
co~tiineios datoria În campul copilului,
'. ""
Afiavut-dreptate":copilul '.', :c:--
'

cordonuJ .~~
sa ~o~:E
-
" I.s- a.niiscut.cu În timpul sa,;-oiniisatul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a
.. , oinbilieal'i"~:ur a t ,1n Jurol '. gâtulul '~"A ml-au .
doetom: . '-.."
, ,

.'
8pUB
a&
trecut pringând: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo
.D~ eœmai uluitoar!e Co ,', '. "" d', . data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata
.. .' ., , nfirmare a fost" peste trei iuni ÎI1 ,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at În câmpul firav, neprotejat
Uil1Ia
investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui
.
mlCfoSCQplee'lariiveIol erei
' .
ru1ui"D
. .
E1 prezenta hemoragii
'.

. . al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut

~~
.ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~ .. n:artifostuliminjite la , . prin muJte spitale, Însa.starea de,siin'âtatenu i s-arestabilit.
~emmentele s-ar fij)Utut
d~~a dupi stenariul prezis,de orosc6p.
. pl"e8USde oriee 'lIStrologie,
'1i.og!Cwiubirii ~' iertâri.ieste ,mat
.
Este foarte important ca În timpul balii copiluJui sa ereiim
~ conditii' pentru Însiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest
orice preziceri , prin as'p!fap. spre armo .
se.Poat
.
~
" hi 1a k armanegatIVa..
nie, booatate D'IVlnltate,
, '
,
,
,

lûcru? Piifintii trebuie sa se gândeasa, Înainte de toate la spiritul


,
"e~ ,".', . ' copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv