Sociologie Romaneasca

..
l '
ti t
r
)
j
1
..
: . .
i
)

S@CI
. .
. '
A "'. ,. . . V
RONAfiE.ASCA
. "
Di .re ctor D.GUSTJ
AnI 1 lanuari e: 1936
t A
SOCIAli ROMAN
\
" f'
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Revista sociologice a Institutului Social Romn
Director: D. GUSTI
Anul I. Nr. 1 Ianuarie 1936
CUPRINSUL:
D. GUSTI: Sociologie
TRAIAN HERSENI : Rostul monografiilor sociologice
H. H. ST AHL : din
Cronici, Documente ;
OCT. Institutele Sociale Regionale.
TRAIAN HERSENI : de lucru a echipelor regale
G. AI XII-lea Congres de
sociologie
TRAIAN HERSENI: profesorului D. Gusti in
GH. : la cercetarea satului
H. H. STAHL: O
TRAIAN HERSENI : Chestionar privitor la de copii
H. H. STAHL : Chestionar pentru studiul
H. H. STAHL: Anchete sociale cu
D. C. GEORGESCU: de Demografie, Antropologie Eugenie
a 1. S. R.
TRAIAN HERSENI : in 1935

. \
Apare lunar. Exemplarul! 15 lei. Abonamentul anual 150 lei pentru
particulari, 1000 lei pentru
: Institutul Social Romn, 6,
etaj lll. (Palatul Academiei de Inalte Studii Comerciale Industriale),

D-nii autOr editori sunt despre cari
dorEsc in exemplare, pe adresa
digitalizat de nifrtachi
1

. SOCIOLOC.I E
,
A . V
ROMANEASCA
1 ...
D i r e ~ t o r D.CUST
. .
i.
. AnI N: 1. .Ianuarie 1936
iNSTiTUTUL SOCiAL. 'ROMN . . . . . .
,.. V
Cu trei de ani n cnd proectam publi-
carea unei reviste de sociologie, mai trziu sub titlul
"Arhiva pentru E,eforma fi crezut
pe care o nfloritoare din-
colo de hotare, va primi n scurt timp, n urma evenementelor
provocate de Unirii de noastre, o colo-
Ni se sociologia, care la noi abia
era va avea de ca mai toate disci-
plinile o de de asi-
milare a adaptare la nivelul nostru de
Chiar numai a sociologice din
ni se grea, ntr'o de un
al sociale pe deplin organizat, de biblioteci
de specialitate, de institute de cercetare chiar de un interes
nentrerupt pentru noua De atunci s'au schim-
bat multe lucruri toate au marcat un progres
cu de
sociologic s'a organizat treptat.
are catedre de sociologie, cte una de fiecare universitate,
n cadrul de Filosofie- la Facultatea de
Drept din Cluj la cea din Se mai sociologia
la alte superioare se simte neincetat nevoia ei, nu
se ntotdeauna n toate supe-
dedicate sociale: de Drept, Academiile
de nalte studii comerciale industriale, Academiile de
nalte studii agricole, politehnice. sociologiei
n superior a terenul pentru introducerea
ei n secundar. De ani sociologia se
n licee n normale. Prin aceasta s'au ndeplinit n
cea mai mare parte de asimilare a ei de
Sociologia se organic n
spiritul timpului nu poate mai fie de nici un om
de
Paralel cu desvoltarea sociologic, nu
ntotdeauna din pricina lui, a crescut interesul pentru sociologje
n chiar n masele mari ale
4 SOCIOLOGIE ROMANEASCA
publicului. de orice fel, institute,
au nceput fie sprijinite n orice caz privite cu simpatie. In
chipul acesta sociologia nu mai era ca o me-
se desvolte numai n cadre ci ca o preocupare
cu o menire mai Mai ales
boiu de ai sociologiei au crescut considerabil.
ne-a pus n unei n
istoria neamului ne-a dus la rezultate tot att de
nate. Problemele sociale ridicate de Unire de noua pace mi
mai de tehnica nici de resortul unor diciplini
ca economia sau ci au fost
probleme totalitare, care cereau de ansamblu, de
colaborare ntre de perspective de
tere. In acestea, sociologia, de a
care nu pierde din vedere nici un aspect al
sociale prezente nu nici trecutului
nici idealul anticipator al viitorului, era de-a-dreptul
. de nevoile vremii. Era nevoie pe deoparte de documentare, pe
de parte de
Ca reprezentant al sociologiei am trebuie
n Romnia ct mai complet acestor mari ale
sociale de mondial. Astfel a luat
Institutul Social Romn organul lui publicistic : Arhiva pentru
Reforma dintre noas-
tre publice s'au format sau cel s'au documentat n cadrele
Institutului, au activat n snul lui ori problemele
cele mai de oameni de au o
n care discute o
din care le un organ n care le
la De sigur, ca orice de Institutul So-
cial Romn, n'a creat nici oameni de nici oameni politici,
dar le-a organizat activitatea, le-a nu le-a
cu Acesta este de altfel singurul rost al unui
institut Dar Institutul Social Romn nu s'a adresat
numai politici ; gndul celor cari I-au
creat a fost chiar dela nceput la masele mari ale publicului,
dornice de- de mai Astfel s'au
organizat ciclurile anuale de cari att prin problemele
ct prin celor cari le-au au
nsemnat cea dinti facultate de sociale la noi n
mare al la aceste prelegeri a fost
o a nevoiei reale pe care o simte publicul
romnesc pentru ct mai cuprin-

5
Cu organizarea sociologic a unui institut
de cu suficiente de documentare publicare,
s'au realizat cadrele necesare unei colective
originale. Inainte se putea vorbi de sociologi, de o acti-
. vitate nu de o sociologie ca activitate pu-
Se putea vorbi de sociologi n
diferite curente din nu de o sociologie
Fenomenul nu e nici el desprins de n
care se cum desigur nimic ce se petrece n lume nu
de mediului De aceea el nu apare
oriunde oricnd. Producerea desvoltarea lui cer anumite
prielnice, de nu numai ci
n de organizare. La noi a trebuit se realizeze
mai nti cadrele muncii institute, biblio-
teci, mprumutnd ct mai mult din parte, ca
fenomenul apoi cu
puteri proprii. atunci noi, cei cari am participat la ncepu-
turile sociologiei n ne-am nchinat cei mai buni
ani ai ei nentrziate, am un
nou impuls o potrivite cu momentul
am nceput monografice, cari ne sunt azi preo-
cuparea de Perioada dar a
era n liniile ei mari i mijeau de acum zorii
originale, zorii unei. sociologii
De ce am socotit monografice ca mijlocul
cel mai potrivit pentru noua Mai nti,
monografice ne legau de propria
ale sociologiei ncep astfel chiar dela material. Se
lege o de lucru nu se numai la un singur fel
de realitate, ar fi realitatea dar con:..
este n mare parte de faptele de
care se O duce prin nu prin rea-
lizarea a ei fundamentale, la o viziune din ce
n ce mai a lumii, ori-
De aceea am socotit necesar pentru o viziune
la care ar sociologia, ncepem cu studiul reali-
Tot o cerce-
tate se pe sine n structura puterile ei de
nct asigure o de sine care o
apere de descurajare. Am socotit pentru Romnia
n unei depline a misiunii ei ca popor,
sociologia poate un ajutor mono-
grafice propus n chipul acesta, dela nceput,
n ordine de lucruri unei
6
la nu e greu de obser-
vat tot cercetarea noastre ne cele mai mari .
perspective. sociale cari au o valoare. de
cu mult mai mare, de sociologia
nu pot fi studiate de nimeni n mai prielnice
apropiere n limbii}
de ct de romni.
In al doilea rnd, monografice ne-au ntins un
larg cmp de care ne a permis chiar dela nceput
nsemnate n materie de de lucru,
nu numai ca material. Monografia ca atare nu este o descope-
rire dar sunt feluri de a ntreprinde
monografii. sau sistemul de sociologie care le la

1
1, de aproape felul lor de a fi. Unii se
mesc numai cu studiul familiei, dnd de buge-
tull:I ; se cu studiul statistic, cu descrierea
sociale a. m. d. Noi am ncercat dela nceput cerce-
tarea a tuturor aspectelor (deci a totalului) nu numai
descriptiv, ci explicativ, a unei forme fundamentale de
cum este la noi satul. Am ajuns astfel putem
un tip romnesc de monografie cu multe avantaje
de tipurile cunoscute practicate n Nu e
rerea a Sistemul acesta monografie a fost
expus pe larg n (n Germania cu prilejul con-
la din Paris, Berlin, Lipsea
Munchen, precum prin la congresele
nale de sociologie din Londra Bruxelles) n celor mai
de sociologi ai vremii a fost primit cu
Pentru noi a nsemnat o verificare foarte
de care seama n activitatea viitoare.
In monografice mai aduceau un folos, care,
nu i se ntotdeauna a fost
o de a Ele dau nu numai unor
individuale, ci unei munci colective, de co-
laborare ntre oamenii de de desvoltare n
timp. monografice nu corespund personale
a unui savant, care ar vrea numai pentru el secre-
tul muncii ; ele se unui mare de cer-
1) Tratarea sistemului de sociologie, ce ia baza monografice, asu-
pra se va r eveni continuu in coloanele acestei reviste, se In publicatiile
Institutului Social Romn, "Biblioteca de Sociologie, D. Gusti, Sociolo-
gia mllitans, Introducere in sociologia 1934; Traian Herseni, Teoria monografiei
sociQlogice; H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice ;j Traian Herseni, Realitatea so-
O expunere a acestui sistem s'a publicat sub titlul nLa monographie et
monographique en R,oumaqie" par D. Gusti. P<tris 1935,
... .
7
dect nlesnindu-se astfel
constituirea unor de att
de rodnice prin cooperare confruntare, numite cu un termen
: monografice au dus la cea dinti
Dar nu suntem dect la nceput.
Problemele de azi vor isca alte. probleme, metodele de lucru vor
putea fi de vor trebui
noi la totala epuizare a de cer-
cetare oferite de monografia Astfel, comunitatea de
de azi va putea duce la stabilirea
a unui curent puternic de-a-lungul timpului.
prin material, prin prin
de cercetarea
din plin desvoltarea unei sociologii rom-
Munca de noi va trebui nu numai genera-
dar oriunde sar
ivi. Institutul Social Romn statornicit ca punct principal
n programul de lucru, prin monografia socio-
E vorba mai ales de monografii nesocotim
nici mon9grafiile regionale, nici monografiile industriale sau
nici chiar cercetarea unei probleme restrnse la
loeului. In genere ne gndim la prin cer-
directe Cu scopuri, restrnse
la regiuni anumite n cu Institutul Social Ro-
mn, au luat un Institut Social n cu sediul
la altul n Basarabia, cu sediul la
sar peste tot personale, n spirit n
Institutul Social Romn este necontenit solicitat pentru
planuri de lucru, chesti<?nare etc.
a luat ntrece cu mult cadrele stricte
ale sociologiei ca specialitate Pretutindeni se ivesc
echipe monografice sau individuali, nct nevoia unei
constante se simte din ce n ce mai mult.
datoria aceasta ne revine cari am nceput acest gen de
am publicat teoretice mai De
aceea am qreat din 1932 o la Arhiva pentru
Reforma : Arhiva am organi-
zat un seminar special de monografie la Universitatea
din acestea nu sunt eficace dect
pentru Pentru publicul mare se cere un mijloc mai
la att ca ct ca gen de tratare. Ne-am
gndit atunci la o de sociologie
Din raportul pe care timpul 1-a cu eterne
vii ale a mai puternic ca
8 SOCIOLOGIE ROMANEASCA
acum, o a istoriei, ca a dreptului econo-
miei : a satului, - de peste zece ani i n fiecare
an studiile cele mai pasionate -, statului.
atitudine a sociale deter-
o o de
Revista, pe care o punem la publicului
romnesc, ca "Arhiva pentru Reforma va
fi o social romnesc.
In "Arhiva" vor ca acum, studii, care sunt
mai desvoltate de ct un articol de nu au propor-
unui volum, precum ce vor face cu
pe cnd n "Sociologie
se vor comunica comenta n primul rnd fapte date din
bogata a materialului cules n satele noastre de
a Institutului Social Romn.
Ne vom prin noul organ toate cerce-
monografice cari ni se sau depind direct de noi.
Vom da cu de de de
lucru, vom discuta problemele sociologice cari au vreo
cu monografia, vom da pilde de probleme vom
de aproape dela noi din
tate, ca tragem toate foloasele din critici,
de
Pornim astfel Ia drum cu unei nevoi
reale : pentru care sin-
gurul temeiu al unei sociologii
nu nu se dect printr'o expe-
: yerum index sui. Munca
ne va ,de . eroarea falsificarea
juste totale a socialului romnesc, de multe ori involuntare,
izvorte din generoase
ce iese din contactul direct cu reali-
tatea n noi o de tonalitate spi-
o chiar o ce pro-
duc de bucuria, pe care o totdeauna cucerirea inte-
, a unei o ce ne impune
imperativul unor reforme profunde totale, de transfor-
mare nobilare a acestei
att de dar totdeauna
In acest fel revista "Sociologie nu va deveni
o culegere de fapte precepte, ci va cultiva o
o a social, cum reiese din Na-

Pentru facem apel la toate
9
de entuziasm, capabile a se supune moralei muncii dis-
ciplinate monografice, din lumea a
la aceea a profesorilor secundari universitari, a medicilor
agronomilor, de la membrii culturale, primari pre-
tori la superiori politici ai Neamului.
Este o datorie de de a nvita la mobilizare, n
vederea unei ordine noi, pe patriotismului
activ. Renan soldatul lui Napoleon este .un
biet om, epopeea pentru care lupta se sacri-
fica va fi deci va n gloria con-
prin mo-
nografia orict ar fi de pentru
un viitor bun mai vrednic al
D. GUSTI

ROSTUL MONOGRAFIILOR
SOCIOLOGICE
Orice care scopuri anumite
trebue din cnd n cnd cele cteva principii
cari o ca Pentru
carea o ei, este un prilej
nimerit, nu chiar o recapituleze ideile
programatice mai de noile perspec-
tive de activitate.
Monografia strnge oameni cu tempera-
mente felurite, chiar de spirituale deosebite, dar a n-
n ciuda acestora o comunitate de lucru, care
de un de fundamentale se n-
nu numai pe dar spre scopuri
Smburele acesta comun e ceea ce am vrea scoatem
mai nti n ca apoi foloasele mono-
grafice pentru desvoltarea
L
Monografia de care ne fiind ca preocupare
cele dinti rosturi ale ei sunt de
Ea cu alte cuvinte, o mai ntemeiere a socio-
logiei ca De unde purcede ce anume
o ce mijloace are la ce
- sunt la cari va trebui
Nevoia unei mai bune ntemeieri a sociologiei ca
purcede dintr' o de fapt, n deajuns chiar
Sociologia este o trziu des-
din discipline spirituale destul de felurite. Din pricina
aceasta ea nu putut crea o pe
o ncercare a metodelor o alegere a problemelor
nici n'a putut toate urmele din vechile
de gndire. Veacul de a sociologiei, ntr'un
timp de desvoltare a celorlalte nu i-a
statornicirea unui drum de Intrzierea
i-au impus Q uimitQare p

ca
11
timpul pierdut la nivelul mai vechi, nct
n'a putut proceda ntotdeauna cu S'au
propus pentru a deslega ntrziere
orice ceea ce a dus la aproape tot attea sisteme de
sociologie sociologi S'au ncercat metode
de se "sociologia este cu
cele mai multe metode cele mai rezultate
11
,
darea de a foloasele, nlocuind mereu metode abia puse
la ncercare; cu altele noi cari mai In
timp s'au stabilit anumite curente, s'au nchegat anumite
nrudirea sistemelor, dar nici nu s'a statornicit
o sociologie cu . metodologie.
Originea sociologiei este o a lipsei ei de uni-
tate. Ea s'a desprins pe de o parte din filosofice, din
filosofia filosofia istoriei, pe de ' parte din doctrina
cea vrea urme dirt
de Mai ales filosofia politica i
nenoroc. Aceasta nu sociologia s'ar putea desprinde
cu de aceste dar
nu le dea ntotdeauna care li se cu-
vine. Filosofia (mai ales ontologia teoria i va
sluji poate mereu de temeiu, iar politica va purcede din ea, dar
nici una nici alta nu pot face parte chiar din corpul ei de doc-
nici o primejdie Filosofia are rostul ei
n temeiurilor unei poate n da-
telor ei ultime, dar chiar n tinde
coloreze subiectiv datele ajungnd
faptele prin teoria prin metafizice.
sociologia este singura care poate nte-
meia o dar ea nu poate avea preocu-
politice, rostul ei ca Sociologia
este politicei numai n n care se pe
terenul faptelor nu se de nimic altceva. O
teorie a sociale o des-
pre Ordinea este : sociologia
ntietatea de
dar, filosofia precede logic sociologia, iar politica o
orice de raporturi mai ales amestecul
unui moment n cuprinsul celuilalt, sunt Rodnicia
sociologiei este de filosofiei spre
de limitarea ei de Dar acestea nu sunt dect
teoretice, n fapt lucrurile nu se petrec ntotdeauna
filosofice pripite sunt
n sociologie, iar chiar al celei mUitante, n'a
12
putut fi De aceea se puternic
n faza cu slabe de a realiza curnd condi-
unei obiective. Impasul acesta teoretic, nevoia de a
din de a trece dela filosofie la dela as-
politice, la realitatea tuturor ncer-
de a schimba vechile temeiuri a le nlocui cu altele
mai potrivite cu noile de socielogie
propune n monografice. Dar ce anume
le
Monografia studiul integral
al unor restrnse de rupe ntr'un anumit
sens cu o Ea ia totul
dela nceput, ndoindu-se n chip sistematic de tot ce s'a afir-
mat mai nainte. De sigur, nu poate nesocoti desvoltarea destul
de a sociologiei, teoriile, sistemele, metodele
ipotezele de lucru dar nu le dect n
n care sunt verificate de fapte. Ea nu dect
o autoritate, realitatea. astfel tot ce e subiectiv,
sau preju-
sau gndire un mai sigur
dect toate unicul valabil, faptele Am neajun-
surile sociologiei contemporane, monografia le
ture pe cele mai multe. Intre filosofia propriu (metafizica)
o deosebire Prima trebue des-
lege problema omului n lume, un prin-
cipiu de echilibru ntre tot ce o
deci un puternic coeficient personal sau mai exact, fiind
ntotdeauna o deslegare cu o spiri-
; vreme se exclusiv de obiect,
tnd dea pentru n genere,
ct mai deslegate de persoana n realitatea de toate
zilele planurile se n'are pentru schema
a lucrurilor, singura ne Mono-
grafia pasul acesta deosebit de nsemnat al
desprinderii de filosofie, de accentul personal,
turile cu realitatea De sigur nici nu se poate des-
prinde de om, din moment ce e de acesta, dar cum-
se de n
Monografia n timp orice
Ea cere de ngrijite,
pe o ntindere mare de fapte,
unor imediate, dar cu unor
rezultate temeinice pentru mai trziu. Drumul se desface
aici de cel al filosofiei, e dea r?spun-
13
suri imediate, necesare personale, nct poate duce la cola-
borarea mai multor
nu din vedere o precizare pe care o socotim
foarte monografia trimite pe cerce-
la studiul respingnd cu orice
este datoare teoriile existente despre
realitate, chiar n haina Ne
gndim la filosofice ntemeiate pe datele incomplete
provizorii ale naturii (cum ar fi poziti-
vismul etc.) cari ne opresc, printr'un concept dogmatic
cit al fenomenelor existente.
Pentru cum se poate de-
veni o Realitatea nu trebue cu
ideea pe care fac despre ea filosofia abia la nce-
puturile lor.
Se supunerea de realitate nde-
din politice, precum orice
a Prin ce mijloace
monografia studiul sociale ?
de care constitue temeiul acestei
sociologice, ca singurul mijloc care promo-
. n cel mai larg
cu de contact cu realitatea de nregistrare
a datelor ei. prin sau participare, prin anu-
mite forme ale prin ca descrierea cali-
ancheta experimentul, sunt n acest
forme ale Dintre toate acestea, monografia sociolo-
directe, la fat,a locului. cere
la realitatea o direct
n ei de De sigur nici o
de nu este de Sociologia trebue
seama de toate faptelor sociale cari su-
ficente de obiectivitate. De aceea nu va nesocoti foloa-
sele ale istorice, ntemeiate pe
indirect, nici ale altor de fapte, ca etnografia,
antropoeografia etc. - pe cari el
poate face ea astfel cea mai mare
cu Se ntre o
chiar de de specialitate, prevenit despre
cari se pot face n aceste nzestrat cu toate mijloa-
cele la - fie chiar ale marto-
rilor de cea mai trebue alegem
pe cea dinti. dar e vorba mai mult de o ierarhizare a
formelor de gradul lor de dect de
14
excluderea unora n favoarea altora. n cari
trebue ne cu altora, cum e n studiul
sociale din trecut, dar ori de cte ori putem
noi e bine o facem. Se n cazul
dinti suntem mai multe de
ne ndoim la fiecare pas de temeinicia con-
trolnd mereu seriozitatea probelor a . tehnicei de lucru.
Tot numai de o ierarhizare poate fi vorba n ce
ntinderea genul sociale supuse Mono-
grafia de so<;iale
mai restrnse sociologice integrale. In principiu
monografia poate ca obiect de orice unitate so-
deci chiar unele de ntinderea unui popor, a unei
sau a unui stat. In n care lucrul este cu se
nu poate fi vorba de nici o mpotrivire. De
observarea unor sociale prea ntinse complexe
unei riguroase, nct e bine se studiul
cu mai restrnse. Astfel s'a oprit, ca
ndeplinind cele mai bune, la monografiile de sate,
nnd se pe calea aceasta la studiul regiunilor etnice, a
a provinciilor, la sociologia ntregi. Pe de
parte, cercetarea poate un fenomen social
mai restrns dect o unitate bine de
numai bugetele obiceiurile sau cetele de feciori dintr'un
sat sau dintr'o regiune, dar monografia ntietate
integrale, cum ar fi studiul satului ca tota-
litate, deci n toate lui de Faptul ,
se genului de al sociologiei,
a sociale ca totalitate, spre deosebire de
sociale particulare (dreptul, economia etc.). Rostul
ei de e tocmai felul n care se
diferitele. fenomene sociale, formnd uni-
de n mare independente. nici primul
gen de cercetare nu constitue o nefiind
dect un alt drum de a ajuta sociologia, cum o pot ajuta chiar
directe ale celorlalte sociale, a date
le sintetizeze le verifice cu propriile ob-
Pentru calea aceasta e mult mai
monografiile complete fiind de resortul unor echipe de
lucru, cu membri ca specialitate. Conside-
acestea nu au nimic dogmatic. cei dinti re-
metoda nensemnnd dect mijloc, nu are o valoare
dect n n care ne n realizarea scopurilor, Dar cari
sunt scopurile monografiei sociologice ce ?
15
Oricum ar fi denumit obiectul sociologiei : societate, fapt
sau fenomen social etc. - el nu se n forma aceasta
ci e pretutindeni pe glob, sub
forme concrete. Astfel ntlnim o de
de fapte sociale, despre cari nu putem nimic
nu contact cu ele nu le studiem metodic. Obiectul
sociologiei nu este conceptul sau ideea de societate, ci
realitatea vie, cum ne este n n-
concrete. De aceea sociologia nu poate fi dect
sociale. la teren sunt cele mai bune mijloace
pentru realizarea acestei Acesta este scopul mono-
grafiei sociologice : sociologiei ca a
sociale. Ca sociologia va . toate foloasele
teoretice din contactul cu obiectul Nu se va n
nici un caz cu simpla culegere- a faptelor cu descrierea lor
ci va explice integral des-
principiile de
legi generale sau tipuri ideale, cari nsumeze ne des-
unui ct mai mare de fapte.
cele mai abstracte nu au valoare dect n n care
sunt ntemeiate pe fapte. Monografia n
chipul acesta, se de celelalte forme de
deslegarea a tuturor problemelor de privi-
toare la a oamenilor. Cnd vom avea un
suficient de monografii din toate lumii, se va putea
construi o sociologie prin care pe deplin
acestui scop nu depinde
numai de Romni, de aceea de fapt ne la o activitate mai
dar cu de : a
noastre. Extinderea a monografice
organizarea lor vor duce la sociale
la toate foloasele cari decurg
din acest fapt. Se n chipul acesta temeliile unei socio-
logii Rosturile teoretice se mpletesc din clipa aceasta
cu cele practice.
II.
Cercetarea a poate avea pe rezultatele
practice deosebit de nsemnate. De
ne putem cu simpla a lor.
Am afirmat mai nainte sociologia nu poate seama
n ei dect de realitate cum este ea, dar n
schimb este dea o ntemeiere po-
litice. acesta ntreg domeniul sociale.
16
Sociologia, cnd chiar societatea n care se
o societate de
acesteia de sine deci i poate sluji de ndreptar
n ei de In chipul acesta, pe
deplin obiectivitatea dect sociologia se
poate integra activ n unei poate deveni un
factor al ei. E ceea ce ar trebui
monografia n cuprinsul
Romnia se la o poate cea mai
din istoria ei. Politica de acum a Romnilor a fost n-
Unire, nesocotind orice nevoie. Intregirea a
fost pe drept cuvnt ca ideal Idealul acesta
este mplinit. Incotro se va ndrepta de Unire,
cei ani definitiv actul acesta?
ce va trebui de azi, nici o
exagerare : Cu ct ne de mo-
mentul ntregirii, cu att se simte mai mult nevoia unei noi
nevoia unui nou ideal, care regrupeze na-
le asigure o manifestare de V om
alege un ideal strict social, socotind pe cel cu
sau ne vom pentru un nou ideal
menit mai departe, ntregindu-1, pe cel rea:lizat? n-
tr'un caz n altul se pe sine, pentru
ca puterile prin ele vii-
torul. tinere nu ne prea
mult asupra cari se vor lua. O nu poate
la realizarea ei pe deplin nu-i nimic mai firesc dect
reluarea, cu a tot ce este cu aspi-
Problemele sociale vor fi deslegate n. snul na-
n conformitate cu idealul ei de F onnula
va trebui de acum ncolo n
nimic nu poate folosi mai mult dect a ceea ce
suntem a ceea ce putem fi. Pentru a nlesni o rom-
att pe materiale ct pe
spirituale, va trebui ne
Altfel vom imita mai departe .fonnulele de din
lipsite de orice cu realitatea Pen-
tru acest stil de pentru
despre lume monografice con-
stituesc o cale, de istorice. De aceea,
ele se tuturor celor ntr'un chip sau altul de
Intelectualii de toate gradele, dela studen- .
tul ntr'ale dela la
de toate sunt cam-
11
pania aceasta pentru Iar realizatorii practici,
dela educatori la reformatorii politici, sunt datori
n activitatea lor de aceste date ale
Sociologia ar deveni atunci un factor activ al
nale.
TRAIAN HERSENI
V u
VECINATATILE DIN
'
V
DRAGUS
'
,
Studiul numite de "Nachbar-
schaft" de romni, poate da prilej unor
de stabilire a ariilor culturale proprii celor po-
poare, precum a mecanismului prin care anume s'au
putut exercita dela un popor la altul.
principiul de organizare a satului rom-
nesc, uneori chiar a romnesc, este ntemeiat pe . un
anume sistem de rudenie de neam, care poate fi folosit att la
organizarea ct la n
a averilor. Pe cnd satele fiind din
colonizare, au Ia principiul pur al vecinilor
unii de Neamul cuprinde cete ntregi de oameni,
descinznd dintr'un pe cnd cuprinde,
mecanic, n snul ei, pe aceia care,
grupului colonizator, stau pe un loc.
Tipologie, avem deci morfologii sociale neted deose-
bite: de o parte un sat romnesc "genealogie" pe un
anume de neamuri, fiecare avnd sau nu locuri de
zare proprii : de parte un sat n mai multe
zone geografice, cuprinznd un grup de vecini, indiferent de
faptul ar fi sau nu rude ntre ei .
. Desigur ncercare de tipologizare a celor
feluri de sate, este foarte sumar astfel. Realitatea con-
ne o de forme, trecnd trep-
tat de la un sistem morfologic la altul, precum abateri spre
alte tipuri de organizare, moderne, cu totul altele. De parte,
din Ardeal, amintiri din forma de
organizare, pe de neam, a de a foarte
vizibile n terminologia ei fiind numit cu un
termen familial, Nachbarvater) sau, cum au afirmat isto-
ricii urme de foarte
Fapt este problema aceasta nu va putea fi de-
ct vom in prealabil strngem complete
asupra geografic social n care aceste veci-
formelor lor diverse. nu ni-
...... ..
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 19
un inventar al satelor cunoscnd La
mea nu s'a dect o ncercare n acest sens, aceia
a d-lui E. Herbay asupra din jud. Alba,
la ndemnul meu, n Seminarul de Sociologie din Sunt
acolo o serie de care fie cunoscute.
aci, pe scurt, materialul informativ
cules ntr'un singur sat romnesc, ditl Jud.
n vom expune, mai nti, ct se poate de obiectiv, abea siste-
matizat, urmnd ca ntr'alt articol tragem concluzii cu privire
la sensul acestei

n snul unui
sat romnesc de veche organizare pe cum
este n ciuda actualei a ve-

A. numele
Intre anii 1929 1932, cnd au fost anchetele noas-
tre monografice, existau n un de 12
ntreg "intravilanul
11
satului cuprinznd ntreaga
pur (cu a
nilor).
1. Bisericii ;
II. " T ;
III. " Husarii din sus :
IV. " Husarii djn jos (Luncanii) ;
V. " Codrari;
VI. " Vlcereni:
VII. " :
VIII. " :
IX. "
X. " Rogozari :
XI. " ;
XII. " Mare.
B. Organizarea
se seama de deosebiri de neam, sau de
vecinii sunt n lor,
mutarea n atrage sine mutarea ntr'o
aceasta a nu este deci bene-
nu poate fi bunul plac.
- nu e n prea veche - satul se m-
n aceste 12 locuitorii {ac, chiar
o vrea, parte din Atta este limpede din acea-
20
a altfel, lor este ct se
poate de Suntem, la departe de statutele
scrise regulele rigide ale Nachbarschafturilor In
este exclusiv de con-
ei, sau ei, n de doi,
buna lor Numirea lor se face prin
alegeri, la date cari nu sunt fixate, pe un timp care nu e limi-
tat pe baza unor criterii care nu sunt totdeauna ele
putnd varia de la alegerea pe de fiind ales
de vecini acela care vecinilor mai mult rachiu la adunarea
la alegerea pe baza unor anume perso-
nale ale unui om.
de vecini nu au nici-o pentru munca
lor, numai de aceia, foarte a scutirii de
a merge la gropii, cum vom vedea.
Ca se mai bine acestor
vom da fragmente din convorbirile avute sistematic cu
asupra acestei probleme'). numele informatorilor,
vom pune, va fi necesar, n cifre romane a veci-
din care fac parte.
1. generale alegeri de tafi de vecini.

"Se n fiecare an ; ia un de vecini
o de acolo, pe un an de zile.
Se ntr'o oarecare, cum ei, la un vecin.
Se numai este vine
Fiecare cap de familie". (Inf. Ion Stoia 84 ani, din
III). "Ei sunt de mult. Se guvernul poate de trei
ori pe ei nu-i mai ar face o la
oameni, apoi minteni se l nu, l
ct de lung timp. Cte i alege vara, acum, vara,
au Se la Ori la caz de moare vre-unul
dintre ei, apoi atuncea iarna. Se ntr'o care
are voie, o de rachiu. Ai sunt de ani
nu i nimeni, nu vor puie. Sunt oameni buni.
Cnd prinzi un om bun, nu l schimbi lesne" (Spiridon
teru, V).
"Eu sunt de vecini nu vrea mai din
A fost Sava cu mine, dar el a plecat n America
n 32. Eu am vrut dau abzicere nici nu le-am dat nimic
(rachiu). Sunt de mult, de vre-o 13 ani. Pe dinaintea mea i
1) O par te din folosite au fost strnse In 1929 de d-1 Filip

21
schimba, dar pe mine ntotdeauna pe
(informatorul este mutilat de piciorul stng nu poate
lucra la cmp).
se la undeva. Atunci le-am
dat vre-o cteva. Le-am mai dat. Dar acum, de vre-o trei ani,
nu le-am mai dat nici rachiu, nici nimic. Se se
duce unu ei i pe se face. In alte veci-
se fac n tot anul. Dar la noi nu s'a mai Vin nu-
mai de la 20 de ani la deal. Asta pe Care
mai mult, l alege. ncepe dela o de rachiu
sau de la apoi care mai mult, a
fost legea
11
(Inf. Vasile Rogozea, X). Alegerea
se face pe la Sn Petre (Inf. San Rogozea, X).
"Sunt de vecini dela 1927. de vecini se alege cu acla-
o zis stau eu atunci am luat pe
Numai unul s'alege. Pe mai ia un
(Inf. Neculae din Vec. Bisericii). .
are la Sn Pietru. de vecini
nu are nici-un avantaj. De aceia cnd se zice
de vecini ! fii tu eu sunt de un an de zile.
atunci l un an, doi" (Nic. I).
"Alegerea se face la un an Sunt 28 de capi de fami-
lie, fie fie femei gazde.
Alegerea se face prin Eu sunt de vecini numai
dela Am mai fost de ori" (Samuil II).
"Tata de vecini s'alege la anul nou. mai
dau o de rachiu care mai mult, Se 'n-
tot Acu s amndoi (Damaschin
Stoia, de vecini n Husarii din Sus).
"ls de vecini de un an. Acum toamna s'au schim-
bat. Cnd au de beau. Vara nu s'a schimbat
ce cu apoi atunci, i
Aleg oamenii pe care vor. Care rachiu mai. mult" (Maria
Stoia, IV), _
11
Am fost ales eu am mai luat ajutor pe Ion Rogozea",
(Inf. de vecini Spiridon Codrea din Husarii de jos),
"Avem pe trei ani de zile pe Gh, Bogdan Zaharia
Racu. De vre-o doi ani de zile, Cam alegem cnd au
oamenii La trei ani se face alegerea noi i schim-
pe de vecini. Alegerea se face n
cnd tufele la sau cnd venim_ de la
nu am la munca cmpului, prin Martie, e vreme
rea, ne n dar mai mult n
vara vreme Majoritatea decide alegerea de
--,
22
vecm1. Majoritatea poate chiar revoace pe de vecini,
nainte de trei ani, sunt 3/4 din voturi. Dar la noi nu s'a n-
, tmplat jos pe un de vecini. Alegem pe oamenii
care sunt mai vrednici dintre pe acela care mai
mult. Dar pe cel slab nu-l de ar da cu mult mai mult
dect unul bun. Pe cel slab nu-l la
(Inf. Ion Gh. Bogdan, VI).
"Suntem de trei ani. In fiecare an am fost tot
noi. Suntem amndoi (Inf. de vecini Matei
VII). .
"Anul acesta nu s'a mai alegere. S'au adunat oamenii
au spus : mai. o de spirt tot voi.
Adunarea s'a la anul nou, la Sfntu Vasile. e:
cine nu i place la o de rachiu
de vecini. Dar anul nu s'a scimbat
de vecini, am spus : nu mai nimic, nu mai vrem
fim de vecini. nu a vrut dea nimeni nici-o
atunci am tot noi. Adunarea pentru alegerea s'a
la Cezar Iurcovan" (Ion de vecini, VIII).
Ion F e singurul de vecini ales. luat ca
ajutor pe Vasile F
S'alege totdeauna la anul nou.
tot pe (Ion Z. Racu, IX).
11
ta de vecini
dinainte de Alte mereu pe
de vecini, ca ceva rachiu" (Gh. Potintei, XI).
11
Sntem doi de vecini. Ne mai oameni
alegem un de vecini. Atunci o de
s'alege care mai mult. S'alege pei?-tru mai ani nu-
mai de om te scoate. Vecinii n'au n cursul
anului. Numai cnd alege pe tata de vecini. Cnd un de
vecini nu-i bun, l svrle Dar un an tot orict de
In timpul anului nu facem n'are omul timp.
In timpul Duminical mai bine se duce la (Ion Sofonea,
de vecini n
11
de vecini se alege n fiecare an prin Unul
zice : dau un de rachiu. Altul : dau nu
cineva mai mult, de vecini. Boresele nu se
nu au la alegere" (G. de ve-
cini n Mare).
11
Se aleg n ziua de anul nou. Atunci au
ai de fond se beau
ceva din fond care mai au bea, snt o mai
"hai de vecini", le mai dea o
------ - .. ---..
- - 'III - Fjj:
23
cine le-o da, acela este de vecini" (Eva Gh.
Sofonea, XII),
C, Rosturile
1) Societate de nmormntare.
Cel clinti rost at de care pomenesc
este acela al la
gropii ducerea mortului la progradie, au loc n
cu schimbul, pe
"Cnd moare un om, noi trebue la
ajutor (Nicolae Iurcovan, I.). "Rostul lui este
ca, la un interes mare, cnd nu trebue se mne tot
satul, se numai o mai cu la
nmonnntare. de vecini atunci pe acel vecin
i vine rndul la (Samuil
II.). cnd moare un om i la tata
de vecini". "Tata de vecini n'au numai
groapa cnd moare un om. Patru i-o face l duce" {Da-
maschin Stoia, III). "La noi este moare cineva, are
33 de oameni, apoi i la cte patru.
este copil, doi u {Spiridon Codrea, IV). "Cnd moare
cineva, este dator mne oamenii la rnd, la
El are cum moare cineva, se duce ruda de-1
el la rnd pe oameni groapa. trebue
la rnd. Numai de vecini este scutit. nu mergi
la vii la om n loc. vre-o 40-60
de lei. Ori te cu vecin care merge la rnd cu
dumneata, sunt totdeauna doi vecini care fac groapa.
nilor nu le dai totdeauna bani, nu ai totdeauna bani la n-
Mai le dai o de bucate. O ajunge.
Nu le dai mai mult. Ba iarna merge pe ju-
de de bucate
11
(Ion Bogdan, VI). n'avem
dect rndul la

{Matei VII). "Cnd
vine treaba faci o cnd moare un om din vecini, te
duci mni pe oamenii aceia de le vine rndul la
(Ion VIII). "Cnd moare un om din
tata de vecini patru oameni groapa oameni
altfel, s la cmp mortul pe
(Ion Sofonea, XI). de vecini nu-i mai nimic. N'are
dect mne la (Ion Sofonea, XII).
moare cineva trebue mne patru la patru
la Este ordin patru oameni la
24
este mortul mai mare. este copil, numai doi" (Spiridon

11
Nu ai nimic ca de vecini, numai nu mergi
faci nu mergi la de Ii mni tu nu te
duci la vine rndul de cte ori pe an ori
de trei ori, mai mor copii vin tot cte patru la Nu se
reia cu fiecare an. Merge tot mai departe. Se ncepe dela San
n jos. Cnd este frig merge cte cnd este
(Gheorghe Rogozea, X).
2) Prestare de lucru comunal.
Se mai de are comuna cu Atunci
tot la tata de vecini spune (Dionisie F II).
11
Cnd se
tot tata de vecini i
11
Mai face pe
Acolo tata de vecini. Numai nu face. Mai e o
de-i zice cimitir, unde se vitele
moarte. Nu le jupoaie, le atunci tot tata de
vecini i (Damaschin Stoia). "Ori se mai vine
repede o ploaie mare, ceva atunci l cu
tatea. Nu ar fi lucru comuna, numai
o sau ct este lucru. Sau se
la telefon ceva, la tot lucrul satului se ceva
trebue numai doi-trei, din care n'au fost" (Spiridon
Codrea).
11
Cn' tata de vecini pe oameni la lucru oamenii
nu vin, le pune nti 50 de lei, pe 100 de lei.
Cnd tata de vecini face datoria, i pune lui
cam de 100 de lei" (Ion Husea).
11
Cnd vine un lucru comunal nu trebue co-
mun;:l, primarul zice : este rndul cutare la
lucru vine tata de vecini din n spune :
tatea mere n cutare loc lucre. de vecini are
numai servici mne, dar altfel el n rnd
cu la drum, la de tufe. Numai la
este scutit" (Ion Bogdan).
11
rndul la la Mai ne spune de la
cancelarie ceva pentru lucrul comunal spunem noi la oa-
meni" (Matei N. F
11
Cnd vine o se
nisip pe drum, trebue te interesezi. Tot cnd te duci la
sau la de de vecini trebue
la oameni Dar atuncea merge n rnd cu
ei. omul nu merge, l duce la 100 de
lei face datoria de vecini, nu ce
25
acuma nu n'am La trebue
tai de n (Ioan
se duce pe la pentru cnd vrea
strada, ca pe margini. oa-
menii pe la

de vecini drumu-
rile pe rnd pe fiecare vecin.
11
(Alexandru Rogozea).
"Treaba de vecini i mne pe oameni la de
Avem mai n de fiecare
cte un om. Ii mai la lucrul comunal. Cnd e
ceva de spune domnul primar la tata de vecini. Cnd
vine mi spune mie spun Ia vecinii mei
11
(Ion Sofonea). "Cnd se duce oamenii la pentru
tata de vecini i rndue" (Ion Sofonea).
3) oficiale.
cnd are de comunicat ceva se
de mijloace. Dumineca, la dela

sau ordinele sale n tuturor care se
n sunt urgente peste pri-
pe de vecini, care la rndullui
"Primarul are ceva de spus, spune
la tata de vecini. Nu scrie la lege spuie, numai e
obiceiul" (Nicolae Iurcovan). "Nu este nimic important ca
numai l n sat mne
oamenii du-te la vecinii le spune fie n cutare
n cutare loc".
11
Mai mai spui
cte ceva la oameni, dar numai vreau". nu vreau,
nu spui n'are ce-mi face, nu scrie la lege, numai e
. obiceiul" (Spiridon Codrea).
11
Cncl are ceva de spus domnul
primar spune la tata de vecini" (Dionisie Racu). de vecini
este acela care de la ordinele care nu se
naintea bisericii" (San Rogozea).
4) Ajutor mutual.
Vecinii sunt la un ajutor mutual. De n caz
1
de incendiu. Pe vremuri, spune existau chiar orga-
de pompieri, cu instrumente .speciale, n fiecare
tate. nu a mai dect ndatorirea de a la stin-
gerea focului: este foc n atunci trebue de
ori mni la foc, care-i Care nu
merge jandarmul l "Musai
intmpla se
., . .-,
26
satulu (Gheorghe Rogozea).
11
Inainte fiecare avea
aparate contra focului, crlige
11
(San Rogozea).
Dar, partea cea mai este aceea a unei
de societate de de ajutor mutual, n snul
cu statute scrise alegeri de
de de vecini. Aceste numite "fonduri" au fost
pe vremuri mai multe. In urma mai ales a crizei
economice de majoritatea fondurilor au pierit
niciuna din ele nu n sunt:
fondul Mare, fondul fondul
rilor fondul V lcerenilor.
Studiul acestor "fonduri
11
trebue fie deosebit, dat
fiind faptul au o personalitate o
de cea a In
sunt de treerat ale
5) gunoiului, sau a
Un obiceiu foarte ciudat al dar n timp
foarte cuminte, este acela de a de la dreptul
de a ridica gunoiul depe satului, spre a fi folosit ca n-
nu vinde acest drept ce-
n parte, ci l vinde pe mari . de deter-
minate de ntinderea unui singur delegat al veci-
care apoi l revinde om n parte. cum se
"Gunoiul anul 1-a luat Iacob Bobeica (casa 117)
cu vreo 20 de lei. Nu a dat-o acum n'a avut
Dar ea este de acum un an lui cte ceva.
Nu nimic. Cum a fost anul trecut,
acum. Acum un an au avut acuma a spus le
tot cum au fost" (Gheorghe Rogozea). "Tata de vecini
n'are la vnzarea gunoiului
11
"Anul s'a vndut la Sf.
Petru cu 5 lei 5 Care ia arenda, o ia de la

. "Pentru gunoi, cnd se vinde l
unul apoi noi l de la el cu ct vrea. Poate el
vrea mai ceva cine are voe cui este
el nvoit dea. nu, el tot. Acum un an am
eu cu 50 de lei. Anul acesta am auzit a luat strada Ion Co-
drea, Am auzit nu ct a dat : 15 lei. Eu ce am
strada, am vorbit cu fiecare n parte. Se
mine ca cnd duce puii. Intrebam: ct ai avut acum un
an? Cu ct ai Eu am rugat pe unul de a soco-
teala ca cu ct am luat eu. Atta Ala
atta, pe ct este lui.
11
No ha,i, tu
'.
27
La cnd s'a adunat suma, am cu ct a
Acum numai de o s'a vndut n bisericii. S'a
publicat n poporului, apoi s'au dus Ia
banii acolo, care au vrut cumpere. au ceva nscris.
Eu nu am nimic actim. Nu a venit nimeni
nimic acum. o vrea eu nu pot
S'o face poate cum a acum: unul cu
cte un leu, altul cu 50 de bani, altul cu doi lei. Ce eu
cugetul omului, cum vrea (Dumitru F mutat de
curnd din n Vlcereni, cu
fondul a in "De Vlcereni altfel cu
ce nas fi anul trecut strada? Pe ei ii am acum
vecini".
Gunoiul a fost luat dela cancelarie cu 40 de lei. S'o vn-
dut cu 2 lei 15 De la cancelarie 1-o luat Gheorghe Loghin

Gunoiul se vinde de prin Licita-
se face pe un
om care pentru ntreaga In
a fost de Gheorghe Arsene F
cu 35 de lei. Gunoiul a fost pe case, fiecare
rnd partea din casei lui. se face cu pasul.
a fost cu 5 lei pasul. Gunoiul se vinde n cost. Cnd
cineva nu vrea cumpere partea din dreptul casei sale, se
la vnzare prin numai ntre vecini.
Se destul de mari. In 1929, peste 100 de lei. Banii
au servit la de vin, vnzarea fiind de o pe-
trecere care a avut loc la Cezar lurcovan n ziua de Sf. Petru
Filip
"S'a licitat la a luat arenda cine a dat
mai mult. Anul s'a dat 30 de lei. Apoi ne-am adunat cu
vecinii am dat fiecare cte 5 lei pentru 8 metri de
ni s'a dat o de vin" (Ion
11
Avem cnd Gunoiul se vinde la
un om pentru L-a
Vasile cu 25 de lei s'a vndut la oameni cu 2.50 pa-
sul. Se vinde
un niodel de "foaie de la
rie, cu privire la gunoi.
"Proces verbal de
luatu n comuna la 31 Iunie 1929 n cauza
erbei de pe caHle din ovese, holde, Cucuruze, Roghina lui Ser ..
ban gunoiul de pe din
28
S OCIOLOGIE ROMANEASCA
Subscrisii
In urma premerse, ntrunindu-se publicul na-
intea comunale li se de
anume
Iarba de pre se vinde numai pentru cosit, nici
de cum de a o cu vite numai pe anul curent. Gu-
noiul de pe numai se pe period de un
an anume din 30/Vl/1929 la 30/VI/930 nu
este ertat scobeasca cu sapa, numai cu
Amintitele bunuri comunale se vind pe bani gata :
aceia se ncepe cum decurge in modul
1) se din ovez, la care mbie mai mult ca
cine suma de lei 380 scris trei suteoptzeci, de Ne-
culae lurcovan.
2) din holde, la care imbie mai mult ca oricine Er-
molae Codrea cu suma de lei 365 adeca trei sute cinci,
care se declara de plus aferent.
3) calile din cucuruze topile, la care mbie mai mult ca
cine Vasile Cristea cu suma de lei 315 trei sute
cincisprezece lei.
4) se la care imbie mai mult ca
Ion C. Iurcovan cu suma de lei 1055 adeca una mie
cincizeci cinci lei.
5) Roghina lui Serban, se la care mbie mai mult
ca cu suma de lei 155, una cincizeci
cinci de Neculae se de plus aferent.
6) Rogozarilor, se de plus aferent Vasile V.
cu suma de lei 40, patru zeci lei.
7) Bisericii, se plus aferent George lulian F o-
cu suma de lei 30.
8) se de plus aferent Ion Iosif Ro-
gozea cu suma de lei 30.
9) Husarilor din jos, se de plus aferent Du-
mitru Z. Scurtu cu suma de lei 30.
10} Husarilor din sus, se de plus oferent,
George V. Scurtu cu suma de lei 105.
11) Vlcerenilor, la care se de plus oferent
Ion Simen cu suma de lei 25.
12) Codrarilor, la care se de plus oferent Ne-
culae N. cu suma de lei 205.
13) la care se de plus oferent
George Loghin cu suma de lei 40.
14) la care se de plus oferent
George Arsenie F cu. suma de lei 35,
SOCIOLOGiE ROMANEASCA
29
15) la care se de plus aferent
Ermolae Codrea cu suma de lei 70.
16) Mare, la care. se de plus aferent Vasile
Bobeica cu suma de lei 15.
17) din sus din sat, la care se de plus afe-
rent George V, Scurtu cu suma de lei 25.
18) din jos de sat, la care se de plus aferent
Vasile V, cu suma de lei 5 cinci. .
19) Podului, la care se de plus aferent Di-
nisie N. Rogozea cu suma de lei 35.
Alte bunuri comunale ne mai fiind de a se arenda, pro-
cesul verbal se ncheie se subscrie.
primarului, notarului, a casierului
altora).
6) Loc de adunare de sfat.
In ceasurile libere vecinii se n casa unuia
dintre ei ca comenteze din din
sat. Uneori aceste sunt cluburi a im-
pentru ntreaga a satului a mai fost
pe larg de d. Traian Herseni n studiul "Clubul
Husarilor" publicat n Arhiva. Dar n alte asemenea
au loc.
"Se seara. Se pe la oameni, cu jurnalele
astea, iarna, n cte o la cte unuL La Ion Rogozea mai
n toate serile ne-am adunat mai tineri. Mai unul
jurnalul, care are. Mai cu glas tare. Dumitru a
lui Savu ne mai El are gazeta de
a fost ca aici apoi s'a dus la
America. Apoi povestim de cte ceva. Din alte
nu vin. Chiar cnd se de este pe la
peste el, apoi . vine. Vecinii se dar nu chiar (Infor-
mator Gheorghe Rogozea din Rogozari). n Ni-
se mai oamenii cte doi-trei cnd e noaptea mare".
(Informator Ion Racu).
7) Ornduirea vigililor de hotar.
nu are mijloace financiare suficiente pentru
plata unor de cmp, atuncea preiau sarcina
de a fi, cu rndul, vigili de hotar. de hotar, vi-
gilii de hotar, tot pe sunt. In anul sunt
30
vigili, Incep cu de la Inainte aveam vigilii
pe bani. Acum oamenii pe (Infonnator Spiridon
Codrea),
8) Privegherea
de vecini are ndatorirea de a da seama de toate
faptele ce se petrec n lui, De aceea n caz de epi-
demie, el este dator semnaleze pe bolnavi,
11
Cnd vine cte ceva n sat de vecini trebue aibe
vin multe peste de vecini. Numai vine o
de bubat in sat, peste oameni ; trebue mergem n fiecare
pe la gazde, vedem: betegi s copiii? mergem
la cancelarie spunem" (Infonnator Ion F
9) Loc de
O folosire mai a este aceea
de;propaganda Un propagandist electoral sosit n
n v:ara anului 1932 a mers rnd pe rnd pe la a
pe n parte
tot pe a pe care o folosea ca mijloc
de
1 O) Exprimare a opiniei publice
De cteori este prilejul ca opinia a satului
chip au rolul lor. Astfel la adunarea
a Cultural din n ziua de 6
Ianuarie 1936, s'a propus s'a admis ca n sfatul
satul fie reprezentat prin 12 a celor 12
din sat,
D) Concluzii.
cum se poate vedea, -organizarea este
ct se poate de de
pe care le are cu satului sunt destul de mari. In
primul rnd a unor
interese particulare ale gospodarilor, Dar ea este n timp
neoficial, dar sistematic, de
Este o ntrebare la care nu suntem datori acuma,
31
a sau nu
fie ceva mai ndeaproape de de
stat cu alt prilej vom care sunt concluziile analizei
sociologice ce se poate face asupra acestui material informativ
din
HENRI H. STAHL
' ..
CRONICI, DOCUMENTE
SI RECENZII
'
INSTI:rUTELE SOCIALE REGI0NALE
de monografie pre-
cum activitatea prin
catedr-a de sociologie, a Uni-
din n'au fost concepute
ca- o manifestare ori ca
'o prin care
V;er,ffice. se rezolve discutii .
Sistemul de sociaJe ca metoda
de sociologice, concepute de d-1 Pro-
fesor Gusti, prezenta a unei
de ordin practic, privind
terea indrumarea vie!H sociale
precum. organizarea ei in formele cele mai
p<i.trivit<!, juridice, politice .administrative.
In prelegerile universitare ca in activitatea
de cercetare d. Prof. Gusti a
mereu scopul mai dar
nu trebuia pierdut nici o din ve-
dere, al cursului. de Sociologie, Poli-
al monografice: .,Noi, Ro-
.am putea zice cu Ni.etzsche (care, vor-
-bind de Germanii din intia a seco-
lului al XIX-lea, a spus : Wir haben kein
Heute, kein Gestern, sondern nur Morgen)
din punctul de vedere cultural nici
Eri, nici Azi, noi avem numai un Mine.
acestui mine cultural, rea-
lizarea . viitorului nostru citltural in
btini( parte de atitudinea de munca

in lupta pentru afirmarea na-
atiiudi!iea, munca,' stiinta
va fi o confirmare." 1910, Uni-
- . . - .
Catedra seminarul ei de
sociale, erau astfel intr'o
cu atente la toate
ei, pricinile
directiunea
aspiratiilor ei. Cu asemenea ros-
turi de sociologie nu
numai la lor el ele se
tot mai mult, cercuri
de oameni tot mai largi, pe
linie de
tice de organizare cuminte a
lnstitului Social Romn elin
Februarie 1921, crescut din pentru
studiul reforma la
In Martie 1918, strnse pentru des-
bateri de in valoare cu deose-
bit de nsemnate in de
stat, pe cei mai de ai vietii
noastre culturale, economi-ce po-
litice. din nevoi de neocolit ale
sociale 1. S. R., cu preo-
cupare de dar de
In desbatere problema parlamentarismului,
a politica po-
litica culturii,.ca tot attea intreb/iri cardinale
ale. nostru stat. cu amploa-
r ea pe care o luau publice ale 1. S.
R., munca Seminarului de sociolo-
gie ai asistenti studenti coborau la
sate, ca, sub indrumarea profesorului lor,
metoda mo-
sociologice. Ani la rnd, . de
din 1925 in 1935, la la
Fundul Moldovei, Runcu, Cornova,
au literat incetare,
cele mai bune metode pen-
tru cercetarea satului r omnesc. nu
:SfJC/CLOGIE .ROMANEASCA
Oct. Noamfu: Institutele Sociale Regionale
J. S. la Expozijia echipelor regale
..
I. Basarabia la
Traian Herseni: ExpozifiaJde lucru a. echipelor
l

'
Standul Social Romn
s'au putut Unc departe de cercurile intelectuale
din afara nici mono-
grafice. din sate preoti
dornici scrie .,monografia" satului lor, pro-
fesori studenli cereau prin scrisori, des-
de tndromare asupra
Seminarului. Munca Profesorului Gusti
in prestigiu an de an, in
congrese la catredele univer-
sitare din se tot mai cu-
In unde ,straturile largi ale in-
telectualilor Intelegeau
nalionalil a cari
Sistemul de socia,le ca metoda de
cercetare se dovediau folositoare, vii, trebu-
incioase In noastre spirituale
pentru Tendinta de a
generaliza monografice
nea practicii pe reznltatele cerce-
unei nevoi reale a elitei
noastre intelectuale, nu era doar .
o incercare a 1. S. R.,
de dragostea ce purta proprii.
mereu altele, ne'ncetat sporite, car.i
veneau din sate, erau dovada sis-
temul de gndire ideologia Semi-
narului de Sociologie, era croit potrivit tre-
buintelor noastre nationale formula idealuri
culturale sociale crescute !n sufletele celor
cari purtau grija de mine a poporului.
Datoria Profesorului Gusti era . mai mult
de a organiza indruma inillative luate, dect
de a trezi interesul pentru o despre
a rosturi se prea putin. Vestea
despre 1. S. R .. ca aceea despre
principiile cari le dirlguiau
fie prea mult indemnati, inte-
lectualii se organlzau, in slujba ideii despre
o In slujba nevoilor colec -
cum o Seminarul
de Sociologie I. S. R. din As Uel,
cercurilor de intelectuali din
aproape Intreceau putinlelc dorintele
1. S. R. de a organiza energiile locale, pentru
munca de de ridicare. a
cu initiative cari Il puneau in fala
unor fapte lmplinite, nu mai.
li se adauge dect
din partea centralei privegherea
cu cu ajutoare
materiale . prin cu
oamenii.
s'au Intemeiat primele Institute Sociale
33
Regionale. Cel dinti la de
veche traditie Infloritor ca
cu extrem de intelectuali,
din toate ramurile de activitate, cu licee, con-
servator politechnicll, cu literali
gazetari cu un minunat muzeu,
pe drumul
de afirmare al stat romn.
este azi desigur unul dintre centrele puter-
nice de activitate creatoare din
iar pentru Banat,
necontestatil. Jnsuflelili
de o dragoste pentru ,pllmntill
de o dorintil de mun-
pentru ridicarea provinciei pentru co-
lectivitatea Intelectualii din Timi-
prin 1932, ideia mal de mult
a muncii culturale pentru
Banatului pentro
surilor de luat pentru ridicarea lui, pe teme-
iul metodelor de lucru tn spiritul 1. S. R.
din Gndul acesta la tn Mai
1932, prin ntemeierea Institutului Social Banat-
care pe intelectualii
cei pentru o
Adunarea de con-
stituire a avut loc sub d-lui Prof.
D. Gusti, care a desvoltat o
tnd rostul institutelor de sociolo-
gice 'tn La cteva luni
infiintare, la 27 Noembl'!e 1932, I. S. Banat-
localul, In palatul A-
utomobil Clubului R. R., ceeace-! o
mai a de
actlv.!tate.
Aproape la fel s'au petrecut lucrurile cu
cel de al doilea institut social regional, anume I.
S. Basarabia, constituit In 1934 la
de intelectualii basarabeni, sub
d-lui Pan. Halippa, pentru a viata pro-
vinciei lor. aci I. S. R., a ca dela
inceput dea tot sprijinul init1atlvelor lo-
cale, -organizndu-Je Intr'o instituJle
care desvolta o activitate
de practicii.
Institutii tinere, abia doi ori trei
ani de Institutele sociale regionale se
pot mndri cu de
.,Revista Institutului Social
o publical!e, care apare In foarte
frumoase conditiuni techn!ce, sub directia d-lui
Dr. Cornel prin a neoste-
s'a Intemeiat Institutul dela
\.
34
a.duce cu fiecare
despre serioasa activitate
In Institutului Social Banat
latli, spre din anii dinti ai .I.
S. B. Cr., acest numlir compact pentru Martie-
Octombrie, cu bogata dare de despre
activitatea unde se la
Sectia de sociologie s'a vor-
bit despre : Ce poate fi sociologia,
sociologiei moderne, Politica Boalele
populare activitatea ;
la secl!a s'au discutat proble-
mele: Ce putem face pentru copiii
Problema copiilor din Banat, Colaborarea
dintre preot medic, Concluziuni medico-so-
ciale Muncitorul industrial ocro-
tirea lui, Problema certificatului medical la
Tuberculoza In mediul rural, Igiena
Examenul medical din p. d. v. ocular
al 150 elevi ; sectia a avut
: istorico-
art!stice pe valea Begheiului, Bisericile noastre
la Activitatea lui EftimieMurgu la 1848,
a culturii Spiru
Haret, Problema superior in
Persecutarea elementului romnesc
in timpul austriacc, Debilitatea
ln primare, Damaschin Bo-
jlnca, tot de este
activitatea minoritare, care a discu-
tat problemele : in
Banat, Functionarii particulari,
din Banat in lumina datelor stati-
stice, Romnii din Ungaria. activi-
acesteia bogate statornice o vom afla
cunoscnd intelesul pe care I. S. B. Cr. tl
de cercetarea :
.,Peste valoarea ei monografia
este o faptli Ea
rile de dela noi, tinde, cum spune d-1
Prof. Gusti, o a Se
astfel ca un curent ln
doctrina romnesc,
ce nu mai poate fi nici In discursuri,
nici in poezie, ci numai tn
a de ca.ri dispunem". (Octavian
Revista 1. S. B. Cr., pag. 85, 1933).
astfel, cercetarea monografiei
deveni pentru 1. S. preocu-
parea activitatea cea mai In-
concentrnd toate energiile, in cam-
paniile organizate de cei din ori
Arad: (1934), (1934-1935),
Srbova (1935). de publicate tn
voluminoasa (216 paglniJ IV, din anul
ill, No. 13, 1935, a .,Revistei Institutului Social
aduc o serie de
despre aceste de impor-
Pentru 1. S. R. ca
pentru Seminarul de Sociologie, campaniile
organizate de Institutele din
Arad, Ia cari s'au tn acest an,
rile J. S. Basarabia, care a cercetat comuna
Iurceni din ;. au adus adeverirea
metoda Prof. Gusti este vie, fecun-
dnd rezultate atunci cnd e de
cei cari iau de ea pe cale de-
dt acela a la campaniile 1n cari
metoda s'a formulat. A fost pentru Semina-
rul de sociologie o bucurie
la Belinf, lntia campanie In-
de cari nu s'au format
ln cadrul Seminarului, se se
folosesc formulare se strnge materialul
cum se In cursurile Profeso-
rului Gusti, Jn lucrarea de teorie a monografiei
sociologice a d-lui Tr. Herseni ori in cartea de
monografie.!( a lui H. H. Stahl, cari
se aflau Jn mna tuturor timi-
Rezultatele din 1934 vor
apare lntr'un volum in cllrsul anului.Tot
de temeinice au fost dela Sm-
Srbova, ln
dela (fu cadrul Expo-
Echipelor Regale
in cari problema cea mai atent ca
Ia In 1934, a fost aceea a depopu-
satelor
Prelucrarea materialului a
Inceput la La 10 Ianuarie au in-
ceput acolo comunlclirile ln cu lu-
dela Iurceni, cu subiectele
O Iurcenli, Li-
teratura a lurcenilor, econo-
a satului lurcenl, Cadrul geografic la
lurceni, Date statistice dela Iurceni, Agricul-
tura la Iurcenl, Starea a olarilor din
lurceni. acestea lu-
crarea de monografie a satului
lurceni fac cunoscute intelectualilor din
rezultatele lntreprinse
de 1. S. Basarabia, ideia
rilor monografice trezind Increderea in ele.
Cele institute sociale regionale infiin-
acum sunt un Inceput. Dar un In-
ceput mai mult dect
SOCIOLOGI& ROMANEASCA
cari se fac de ele pecetia unei
nedesmintite dovedesc un stator-
nic devotament. Aci nu fi vorba de o
care un drum
metode, improviznd
Institutelor Sociale Re-
gionale sllnt temeinice, de oa-
meni cu In do-
meniul pe care-I
Din acestor institute prin pildui-
toarea lor se va desvolta organizarea
a intelectualilor pe in
cadrul Institutelor Regionale, pentru
terea In de rezul-
tatele ale lor, Institutele
Sociale Regionale sunt nsemnate prin fapta
de a unei noul
de pentru natie.
Drept mult cteva rn-
duri din cu Incheie munca
la ucenicii tineri, recrutati dintre
studenti ai 1, S.
cnd am ajuns la bun cu prima
cercetare a comuni depe
malul drept al afir-
cu cea mai . mare con:vingere, planul
Intregului calvar de mintea ne-
n Inainte de nce-
perea muncii, s'a transformat intr'o
de recreare
de Noi, mono-
din ne obligatiunea
de . 1. S. B. Cr., ca planurile de lucru
precum cu
ocaziune, le punem pe mai departe In
serviciul monografice,
fiind servim interesul scumpe! noastre
Romnii" ...
Octavian Neamfu
DE LUCRU A ECHIPELOR RE-
GALE
Uu gnd domnesc, de priceperea
unui savant tragerea de a colabora-
torilor a pus la cale o iqsem-
nalli pe satului romnesc. Din vara
anului 1934; Fundatia Principele Carol,
de sub directia Profesorului D. Gusti, trimite
In diferite ale echipe de lucru
compuse din studenti tehnicieni, indrumate
de Inspectori culturali, ca descopere metoda
cea mai dela noi
"pentru ridicarea pe trepte de mai
35
In toate domeniile vietii" ca
formeze tehnicieni ai culturii
"mal ales lln crez de de pentru
binele in mijlocul celor tineri". Cam-
paniile acestea de a satului sunt ur-
mate de o dare de vie
sub forma unor expozitii de lucru. Primul an
expozitia s'a lntr'un cadru mai restrns,
anul acesta a Jntrecut cu mult
S'a Intocmit In Parcul Carol o a-
a satului romnesc, nu-l
dect permanenta. ca fie un a-
muzeu cu priso-
tehnice ale unei
asemenea Omul de D. Gusti
n'a plltut uite In fruntea este
initiatorul mono-
din tara De aceea a Imbinat
cercetarea cu un vechi
program al d-sale: sociologia militans. S'a
Inconjurat ln timp cu o de mo-
printre cari dl. H. H. Stahl,
unul dintre cei mai vechi mai In
materie, cu tehnicienii incercati ai
culturii poporului din slujba d-nii
Em. Ap. Cu/ea, Lascarov-Moldovanu
etc. - o de colaboratori de diferite
cum sunt de d-nii Victor
Ion Popa, talentul artistic att de bogat
felurit, Dr. Sabin pentru demografic,
antropologie ellgenie, Al. pent1'u
fotografia a. m. d. In chipul
acesta satele alese pentru experimentare au
fost In timp cercetate n fiinta mani-
lor de supuse unei actiuni
metodice de Indreptare. Imbinarea aceasta se
vede fn Expozitia echipelor. Au parti-
cipat la 355 de persoane, din
care 213 studenti, 114 tehnicieni 28 inspectori.
S'a lucrat In sate, alese din toate
din toate regiunile tipllril e
caracteristice: 1. Sadova {Jud. Cmpulung,
Bucovina}, 2. Nereju {Putna), 3.
4. (Muscel), 5.
(Dolj), 6. 7.
rontal), 8. Miron Cost!n (Roman), 9. Ferdinand
I. (Constanta), 10. Pecineaga {Tulcea), 11. Lar-
gu 12. Clopotiva (Hunedoara), 13.
(Cetatea 14. 15.
16. (Hunedoara), 17.
Cuhea 18. 19.
Regina-Maria {Caliacra), 20. {Ialo-
mi!a), 21. {Arad), 22. {Sa-
36
tu-Mare}, 23. Ghimpafl 24. Macedonia
Torontal}. In de acestea, la Re-
In la in Do)j, au
mai fllnct{ouat echipe, lucrnd
metoda In cadrul Clll-
turale de acolo ; in satul Srbova a lucr"at o
a Institutului Social
tn satul Iurceni Institutul Social
din Basarabia. Au fost, deci, In total 28 de
sate !n cari s'a lucrat In 1935, In spiritul
program. In ceea ce
tulrile s'a ajuns la rezultate to-
tallzate:
Medical : 55.571 consultatii me-
dicale, 6.216 consultatii Ia domiciliu, 804 in-
chirurgicale, 9.731 injecpi antisifili-
tlce, 7.439 injecfli diferite, 1.175 analize
Wassermann, 5.606 consultatii la copii, 208
la lehuze, 320 analize diferite, 4
populare, 4 Educatie
1 1. 754 premllitari 372 cu pre-
militarli, 828 186 cu
240 postmll!tari, 30 cu postmilitarii,
61.696 metri teren sport.
641 ha. model,
6.245 pomi stropifi, 380 lectii practice, 11.259
altoiri, 86 gropi pentru murat, 125
platforme de gunoi, 119 conferinte agricole, 8
de 115 de
6.240 agricole. Veterinar: 8.072
consultatii veterinare, 25.171 11.750
injectli veterinare, 1.591 3 grajduri
comunale, 141 214
practice. Edilitar: 116.693 metri 60.529
metri 289 poduri noul, 404 poduri re-
79 126 fntni, metri
gard, 5.000 metri de 43 case clii-
dlte, 34 reparate. Asociatii: 38 asociatii
cooperative. : 1.383 lectii
practice de 224 de
43 conferinte, 748 la 3.215
vizite la domiciliu.
Minta : 233 87 5
710 75 reprezentati! de
teatru, 4.091 195 in
public, 42 2
Suflet: 222 predici, 2.064 icoane
8 troite ridicate, 10 reparate, 6 biserici
reparate.
Restrngndu-ne acum la intre-
prinse, se Intelege expozitia n'a putut
dect o parte. S'a strns
pretutindeni un material bogat privitor la
starea la la ln-
juridice politice, dar nu se po-
trivesc toate pentru o Din
pricina aceasta expozitia nu cuprinde dect
statistice, potrivite pentru tablouri,
diagrame carfograme. Mai interesante ni s'au
dintre acestea datele privitoare la
carea la de carte.
Vom reproduce cteva pentru
mai a dela noL Ne In
de datele culese dela fiecare
stand In parte, de ,.Catalogul" care
prin el o lllcrare
cll reale despre satlll
romnesc.
Satlll din are 220
911 suflete, 448 463 femei ;
Romni 869, Maghiari 6, Evrei 6, Slovaci 15,
5. de carte : 209
286 femel, 73,2'ZJ/o- Lectura la
Biblie cteva de
rile medicale un mare procent de afec-
tiuni pulmonare sifilis, gastrite alcoolice.
igiena al-
coolismul accentuat Inlesnesc Intinderea tuber-
culozei... Starea Foarte
mal Regiune
pentru vitelor, neva-
lorificatli sistematic In acest sens. Moravuri
aspre. nu din ...
Lumea a colective,
omul fata pldurii, mllostive,
foarte vie. Toji le-au povestesc tremu-
rnd de emotie: ,.noaptea este a duhurilor".
Viata vie, pe un funda-
ment de (Catalog,
p. 27). colective au fost de
aproape urmlirite, inspectorul echipei, d-1 Gh,
monografist, fiind un vechi
Incercat In materie (cf. cronica d-sale
din nr. de al rev.).
La au fost Indreptate mai mult
spre actlllnea dar s'a realizat In
privinta aceasta o fie
S'a organizat o de lndru-
sociale, de care s'au ocupat de aproape
d-1 Oct. Neamfu, inspectorul d-1
Anton echipei cu menirea de a face
cunoscut: ,.1. Chipul cum ia un
min Cultural, 2. rnduiala
a lui, 3. programul de lucru, precum
mijloacele de ale unlli asemen-ea
(Cal. p. 32). a durat
1/
eu 6 profesori 17 4 d.in
ceilalti din satele din jur. Dupl pro-
fesiune, cea mal mare parte a participantilor
au fost al\ume 13. Ceilalti : 2
1 1 plugar. S'au 10
practice 20 : 5 privitoare la eul-
tura mintii a sufietului, 4 despre organiza-
rea muncii la sate, 4 despre cultura
3 despre monografie, 2 despre cul-
tural, 2 despre cultura muncii. Prin metoda
aceasta echipele pot Intinde influenta
asupra regiunii, formnd pretutindeni oameni
cari sl le continue sl le generalizeze acti-
vitatea. Se expun de ale
din cari se poate constata eficacitatea indru-

La au colaborat echipa de
care a executat cu programul
de actiune ajutatl fiind de cer-
cohortei Fntnele din Cluj, cu echipa
monografie! a Institutului Social Romn,
la rndul el de ale de cercetare. S'a
Intocmit monografia a satului, sub
conducerea a d-lul Prof. D. Gusti
secunda! In mai ales de dl.
H. H. Stahl. A participat un bursier al
Rockefeller, d-1 Ph. Mosely, un om
cu frumoase de Datele cu-
Iese cu acest prilej n'au putut fi expuse dect
cu totul incomplet, ele sunt In cu.rs de
redactare vor fi de sigur publicate. Repro-
ducem cteva rezultate privitoare la
problemele biologice. S'a cercetat starea de
la copii la 14 ani: alimentatle
normall 42,7Dfo, subal!mentatle 20,9Dfo, subali-
mcnta(ie 3,1Dfo,
moderati 30,3%. Institutul de din Clul
a 527 de analize Wassermann,
24,29% cazuri pozitive. Cauzele deceselor din
1920-1935 au fost: debilitate b. in-
fectioase) 7,5Dfo, senilitate 17Dfo, ap. resp. 12,5%
ap. digestiv 7,tJJ/o, T. B. C. 7,5Dfo, 4,tJJ/
0
,
ap. circul. 4%, accidente 3,5o/o-
Dela Cuhea, retinem, de activitatea
echipei, care a fost ca In toale celelalte
sate, de ridicat al
de carte, ca o pentru
munca viitoare a echipelor:
de carte 360, 798; femei
de carte 159, 962. Total; 1760
din 2279 de locuitori, - un procent
deci foarte ridicat. ' '
ne aduce imaginea altui sat dect
37
t:ele pur lnllnim mai mult o
zare de muncitori mineri, cari
treptat Indeletnicirea de
de aur in nisipul apelor locale. ca se an-
gajeze, 90Dfo, In minele de ale regiunii
Din pricina aceasta, satul este In pre-
facere, spre alte forme de via
se o a popu-
latiei.
La Clopotiva s'a Incercat, sub conducerea
d-lui Ion Conea , monografia satului, material
expus In parte In de dosare care
lumina tiparului. S'a obtinut
colabodri din Satul are
86 de case, lnct a putut fi cercetat fn con-
normale de lucru. Retinem aici numai
sanitare. grupele de boli din
sat stabilite prin medicale:
4, malformatii congenitale 6, legate de gravi-
ditate 7, tumori 7, cancer 9, alcoolism 14,
paludism 18, scabie 34, 56, T. B. C. 63,
accidente 64, sifilis 79, boli de
piele 101, ap. circulator snge 108, para-
zitare 134, ap. uro-genital 139, ap. resp. 179.
ap. digestiv 296, infecto-contagioase 301, sist.
_nervos sensorial 317 cazuri. Procentul mare
al bolilor nervoase In satele In cari nu e
slfilisul, nu ni se pare tocmai
Probabil s'au socotit alei cazurile lipsite de
orice gravitate.
In satul Ma<"edonia lucrat o vo-
care a cerut numai creditul moral al
tehnice necesare. Se
In chipul acesta existenta unei
nevoi adnci pentru ridicarea satului,
nu numai din rndul dar din a
intelectualilor cll dragoste pentru realitatea
Sat din Banatul cunoscut pentru
grava a e interesant
se evolutia demografic! pe o
mai populatia
Macedoniei e mai In 1935 dect In
1800, trecnd prin diferite In 1800
satul avea 1386 de suflete, In 1810 : 1231.
1820 : 1221, 1830 : 1184, 1840 : 1278, 1850 :
1217, 1860 : 1146, 1870 : 1034, 1880 : 851,
1890 : 819, 1900 : 886, 1910 : 972, 1920:
1930 : 962, 1935 : 956.
s'a pus In deosebi
echipei dela cu cea
din Macedonia, de d-1 Dr. S. ,,s'au
studii pentru a se afla
a privind toate laturile acestei
38
probleme: cauzele reducerii
terii infantlle, a pre-
mature divorturilor, felul muncii alimen-
ta(iei, conceptia siUenilor despre
avere" (Cat. p. 52-53). are 2191 lo-
cuitori dintre cari: 1534 Romni, 335 Germani,
311 Unguri 11 alte neamuri. Mortalitatea
intre 20- 40 la suta de nou
e limitarea In
1875-79 au fost 614 nou (n cinci
ani), n 1930-34 abia 169 pentru o
fn rllstimp.
.. Satul in cmpia Mure-
care In stepele Ungariei cunoscut
de vreme, a fost pentru un
bogat izvor de material sociologic istoric"
(Cat. p. 55). Din Institutul So-
cial a in vara anului 1934
monografice cu intelectualii din Arad
elevii Normale. Satul are 1729 lo-
cuitori, 96,7% Romni, o;J/
0
Maghiari, 0,50fo
Germani, 0,90fo Evrei, 1,60fo
de carte 60,ffl/
0
Problema populatiei
aici. Reproducem compunerea familiei : 1
7,6%; 2 pers. 23.,2%; 3pers. 26,30foi
4 pers. 21,8%; 5 pers. 12,5%; 6 pers. 5,10foi
7 pers. 2,4%; 8 pers. 0,5% i 9 pers. O% ;
10 -15 pers. 0,40fo. Exccdentul natural in
1925-34, minus.
La s'au de
asemenea interesante. Din
cerute de Funda(ie, consultafiile pe grupe
de boli : senilitate 1 femee, paludism 1 f., pe-
1 intoxicatii 1 b., graviditate 4
f., parazitare 1 f. + 3 b., cancer 4 + 1, puer-
peralc 6 f., scabie 5+2, snge 6+2, tumori
10 f., generale5+8, alcoolism 7+24, al!cidente
10+22, ap. uro-genit. 21+15, ap. circ. 29+13
piele 24+25, T. B. C. 27+25, ap. digestiv
35+31. ap. resp. 45+35, 77+11. sifilis
64-l-31, contagioase 59+ 39, sist. nervos 94+54.
S'au mai intocmit mo-
depuse Jn manuscris: 1. Istoricul
comunei de Alex. Dinu, 2. Istoricul
de V. 3. Istoricul bi-
sericei din de H. C. Buracu, 4. Portul
din de Elena Dinu, 5.
storitul in de Dr. J. Dejica, 6. Morile
din de Sergiu Crlan, 7. Din trecutul
8. Viata in comunioane,
9. Genealogia familiei ,.Banilor
.,VaidaBonaventura", .,preo-
Srbu"
1
11
1'1\\rgu" altele, 10. Din
trecutul din de Pr. Maior
C. Buracu (Cat. p. 67).
La Srbova a lucrat Institutul Social Banat-
care, In.
pentru ridicarea a intreprins cu o
de intelectuali, buni cunos-
ai problemelor cercetarea
a satului, silb conducerea d-lui
dr. Comel S'a studiat, ca in mai
toate satele din Banat, fn deosebi problema
Meritul deosebit al Institutului
dela este n'a crutat niCI un mijloc
tehnic ca n cadrul
ct mai complet tnct cel putin pentru
ceea ce putem vedea aici, mai ales tn ce pri-
trebue locul
de frunte. mai mult asupra
dela Srbova, socotindu-le ca o
lnd.rumare n problema Banatului,
caracterizat nu ca ,.cimitirul neamului
romnesc". In 1934 au fost 32,4% in
Romnia, 18,60/o in Banat, 17,5% in
rontal numai 9,30fo in Srbova. Decese:
20/1% Romnia, 18,0% Banat, 17,1%
Torontal, 23,8% Srbova. Exccdent natural:
11,7% Romnia, 0,6% Banat; 0,'4%
rontal; -14,5% Srbova (minus).
Srbovei e azi in In 1869 a avut
677 locuitori, in 1880: 654; 1890:765; 1909:866i
1910:907; 1930:773; 1935:750. Populatia din
Srbova in 1935, starea dela 15
ani lmplinifl: 31 14
femei, 178+ 178, concubinaj: 45+ 45,
33+63, 2 Cele mai
multe se intre 17 - 25
ani pentru 17-19 ani pentru femei.
'Fertilitatea, cu 1 copil: 30,8%; cu 2 copii:
62,80fo; cu 3 copii: 16,8%; mai mulfh 27,6%
Din 1259 sarcini, 29,7% copii vii, 23,35% copii
morti 43,2% avorturi (535 cazuri
provocate, 29 spontane), 1,35% morti.
dar 70,10% din totalul sarcinilor nu ajung
la vii.
Institutul Social Banat-Crisana a
de aproape mijloacele cu cari
avorturi femeile din Srbova. 1. Provocare
2,02 Ofo, ac de
2,02 Ofo, fus 1,()1 Ofo, de 5,05%
dilatator de metal cateter de
6,46 Ofo, cateter de metal (.,magnet")
6,06 Ofo, dilatator de 6,46 Ofo, sondi bu-
5,720fo. II. Provocare ter-
cu
0
/q.
In ln timpul Menses 2,36 %.
intern extern 6,93 Ofo, praf de
2,70%, snre de 2,70%, praf de
2,70 Ofo. III. Pro-
vocare : masaj intern cu mna
4,04%. masaj bimanual extern intern 3,96%,
masaj extern 10,14%, de
6,75 Ofo, pine lum-
nare} 3,70 /o. N. Provocare
0,34 Ofo, pilule cu
0,34 Ofo, sulfat de 1,68 Ofo,
spirt camforat 1,01 Ofo, spirt mentolat 1,01 Of
0

de 2,36 Ofo, floare .de mac 2, 70 Ofo,
alumen 2,70 Ofo, sulfat de
cupru 4,04%. Precum se
vede, o a avorturilor, cu
grave att pentru ct
pentru nenorocitele cari se supun acestor
practici.
Nu-l lipsit de Interes nici tabloul statistic
privitor la viata a locuitorilor din
Srbova, etate, absolut pro-
cent: 12-13 ani 8 persoane (3,20 Ofo); 14 ani
7 (2,800fo); 15:30 (12,00%: 16:28 (11,200fo}i
17:42 (16,80%): 18:62 (24,800fo}. Deci 177
70,80% incep via1a sub 19
ani. mal amintim mortalitatea
ca avem tabloul exact al mizeriei biolo-
gice in care se sbate Srbova: 1905-1914:
48.% (la 100 decese}; 1915-1924: 22%; 1925-
1934 : 25 Ofo. In ce de carte,
Srbova are : 91 (din 331) 132
(din 350) dela 7 ani In sus.
La Goicea-Mare s'a dat mai im-
dect actiuni! culturale,
menirea cea mai de a echipelor. No-
totusi datele privitoare la de
carte: din 968 351 sunt
iar din 1053 femei, 705.
Intr'o situatie se
comuna unde a lucrat o vo-
din intelectuali localnici, cu
deosebirea la se cu
totul incomplet. Se preti-
oase In Catalog. Comuna are 4328 suflete :
500 familii agricultor!, 300 familii muncitori
300 familii negustori, 40 familii de

muncitori 35 familii de rudari.
Satui a avut parte de o de
lucru de dl. Em. scriitorul
de frunte de aproape al pro-
blemelor legate de cuJtura poporului. Re-
producem cteva din datele statistice, Con-
39
sultatil pe grupe de boli : paludism 1, tumori
10, ap. uro-genit. 13, T. B. C. 18, scabie 28,
infecto-cont. 29, 31, 42, ap. resp.
78, piele anexe 98, accld. 116,
ap. circ. 124, 138, parazitare 159,
ap. digestiv 217, sifilis 228. sist. nervos
sens. 281. Boli sociale, la total, de
1678 suflete, al populatiei: slfllls 13% femei,
20% 3 %' 14% ;
11 % 11 %; T. B. C. 4% 8 OJo. Analfa-
betismul : 254 femei de carte diit
570 80 bati din 576.
In comuna Largu sunt 567 de carte
109 517 femei 291
totalul locuitorilor fiind 1586
consultatlile medicale pe grupe
de boli: cancer 10, tumori 11,
16, ap. uro-genit. 40. 41, accidente
"44, sifilis 68, piele 78, af. obstretical e
100, sist. nervos 104, 108, ap. resp. 117,
T. B. C. 161, paludism 170, ap. circ. snge
172, infecto-contagioase 220, scabie 260, ap.
digestiv 418. Procesivitatea: in
1932:100 cazuri; 1933: 60; 1934: 40; 1935
22 ; - delicte : 1932 : 2 : 1933 : 7 ; 1934 : 9 ;
1935 : 39; - crime: 1 ln 1934.
Satul a avut el parte de o
de un al scrisului
al culturale, dl. Lascarou-Moldo-
uanu. "S'a putut constata marea sete de carte
a Cu acest prilej au fost
date de o parte, ca ideile
nostru nu ar simti nevoia credintei
a Erezii ale superficialei a
nostru". (Cat. p. 83). reproducem
aici datele privitoare la pentru
putinta Consultatii pe grupe de
boli: accidente 5, ap. circ. 12, ap. uro-genit.
21, sist. de locomotie 35, ap. resp. 48, snge
48, piele 59, sist. nervos 67, prima
79, ap. digest. 107, genitale 380, 700,
Satul Regina-Maria este format din
Cele 250 familii cari satul sunt venite
ln majoritatea lor de peste hotare: 150 familii
de Romni macedoqeni din Bulgaria, 65 fam.
de venite din Jugoslavia numai
25 fam. din diferite provincii ale : Do-
brogea, Moldova, Tra.nsilvania. Satul
Interesante fenomene pentru cercetarea
de cari s'a folosit de sigur dl.
un vechiu monografist.
Consultatii pe grupe de boli : alcoolism 1,
tumori 3, 3, 4, gravtditate 4,
.
,<
..
.. 4o:..
..
' ap. circ. 5, prima copillrle 6, 6, T.
B. C. 10, paludism 11, parazitare 13, sifilis
s9ge 22, ap. resp. 36, scabl!! 42, ap. uro-
genlt. 42, accidente 45, piele 64, infectioase
?3, ap. slst. nerv. 148.
In comu!la Fe_rdinand 1., Fundatia a trimis
o ln . urma propuoerll de Mini-
sterul Agriculturii Domeniilor, care experi-.
menteazi de mai multi ani organi.:
zarea u,nui sat. model acum id-
programul economic cu un program
cultnral. Satul are 639 familii 2779 suflete,
de . mal Romni 29.0 fam.
1184 .suflete ; ,Nemti 261 (am. 1210 sufl.;
85. fam. 370 sufl. ; Polonezi 3. fam. 13 sufl.
pe grupe de boli: alcoolism l,
cancer 1, 31 5. ap. uro-
geolt. 22, ap. circ. 31, sifilis 34, T. B. C. 40,
resp. 51, .piele 63, scabie 69, infecto-con-
75 . accid. .violente 82, ap, digestiv
130, slst . . nel'Y()S 131, pa'lndlsm
..
Pecineaga, a lucr.at o sub
supravegh_erea d:.lui Apostol Culea. vechi
neobosit tehnician al culturii poporului. Satul
s'a tn forme de echipa a
avut mulf de lucru ca un ritm mai
viu mai nou de viat11. De ,.plug11ria
dlp ' faza In de plu-
gul de fier, nici o modernll nu
aici. sea,mllnll cu mna, se secer!
secera . cu coasa, se cu
de cu cu preuca de cai ca acum
1.0Q de ani, se. cu lopata cu plasa
(primeteaua), . se ,porumbul cu in
un!J ti!l tp gropi, ca
pe V(.emea Tnrcilor". Satul .are 2501 de suflete:
P82 1219 femei. de carle :
2124
nestiutori 324 (17,93%), ana(

fabctl 53 (2,870fo) . . me-
!iicale pe grupe de boli : alcoolism 2,
;;!, 3, T. B. C. 9, cancer 9, o.bstreticale
11, 17, sifilJs 18, paludism 24,
35, generale 44, .ap . . resp. 46, ap. circ.
48, scabie 53, ap. uro-genlt, 68, piele 106,
slst. ner-vos 210, ap. dlgest. 212,
Echipa din Ghimpafi a fost d.e . C.
A. M.; care a depus a:colo o activitate
mai veche dorea E
de unei insti-
economice pentru problemele culturale
,.Locuitorii din Ghlmpatl sunt plugari lmpro-
la 1695, 1906 1921. cre-
vertiginoase a populatiei satului, precum
din pricina sistemului de
de de teren arabil
a satql,ui in 'vreo .3000 de
parcele .ni!ci, cultivate de 460 de familii, ceea
ce. cii fiecare . familie are pro-
prietatea 'In vreo 6
a te pe Intreg cuprlnsnl satulci, ceea ce
o cultivare a (Cat
p. 97). Echipa a depus serioase
pentru studiul acestor
pe grupe de boli: puerperalitate 1,
alcoolism 2, -cancer 3, generale 4, tumori 5,
intoxica 5, ap. circ. 14, sifilis' 15, parazitare
16, 18, scabie 31, ap. uro-genit. 41,
T. B. C'. 71, accidente 95, ap. resp. 97, piele
115, paludism 145, snge 166, sist. nervos 199,
contagioase 245, ap. digest: 352.
Satul Nereju a fost cercetat monografie de
Institutul Social Romn cuctiva ani In
iar In 1934 1935 a lucrat aici. cte o echi-
a Fundailei Regale. Are.188huflete, sat de
cu 12 risipite pe o
de aprox. 70 km. p. Indeletnicirea a
locuitorilor : din Mor-
talitatea la 1 an Intre 1926-
1935: b. 228 (19,28%), f. 165 (15,03%). Con-
sultatii pe grupe de boli: cancer 2, tumori 2,
gravi4itate 2, malformatii 3, generale 4, pa-
4, puerperalitate 4, snge 6, 8,
28, piele 36, T. B. C. 39, ap. circ. 39,
parazitare 48, accidente 49, scabie 49, ap.
uro-genit. 55, ap. resp. 55. contagioa.se 77,
ap. digest. 93, sist. nervos 147, sifilis 263.
In satul Miron-Costin 520
de Cilrte c;lin 842 femei 1149 din
1640 pe grupe de boli :
cancer 2, scabie 19, T. B. C. 19, ap . . circ. 21,
ap. uro-genit. 30, ap. resp; 37, piele 38, accid.
40, 40, contagioase 45, palud. 52, pa-
razit. 70, sist. nervos 77, ap. digest. 93,
sifilis 205.
La il lucrat o
de d-1 Victor Ion Popa, i se
a exp.ozitiei. Satul este
unul din. cele mai vechi ale Moldovei, dar
!lSle . in nMa'rele
al de carte o
tndemnare spre
de ce' au luptat
sat dela 1870" (Cat. 111). Do-
are 1321 suflete : 670 651 fe-
mei, 310 familii, Consultatii pe de boli:
Traian Herseni: de lucru a echipe/OI regale
Prlspa unei case din (Muscel)
de tip vechi din (Salu-Mare)
S0CIOLOGI2 ROMANEASCA
Traian Herseni: de lucru a echipelor regale
cu cerdac din
Vatra unei case din Goicea-Mare (Doli)
tumori 16, accid. violente 26, ap. genito-
urin. 35, alcoolism 45, ap. circ. 55, ap. resp.
56, scabie 57, piele anexe 67, infecto-con-
tagioase 89, T. B. C. 90, parazitare 91,
104, sist. nerv. sens . .137, sifilis 141, ap.
digest. .
a-re 2;165 de suflete :r
1422, femei' 1343, din cari 1817 mazili;
154 274 misceni din
29 . 24 Evrei. Consultatii pe:
grupe de li: malformatii col\genitale 2, al"
coollsm 2; obstre'ticale H, tumori 11, cancer
24, 32, ap; circ. 48, ,sifilis '71; T. B. C.'
107, ap.: '142, scabie :202, parazit
221, accid. 234,. ap. t:esp. 268, bolt
de piele -270, . infecto-contagioase 360, sist.
nervos sens. 571; cauze ijecuiloscute 650<
paludjsm .1034, ap. digest. 1060. .
Satul pe .malul Nistrului
3623 suflete. .156 Evrei, 96
Germani, 71 Echipa a fost din
plin de Prefectura . Cetatea
spre d-lui prefect Gr. Berescu a
d-lui 'inspector C. N. Ifrim, care , a
increderea. Consultatii pe grupe de
boli: alcoolism 14, boli generale 21, puer-
peralitate 21, scabie 27, 28, tumori
36, parazitare 72, sifilis 97, cancer 103, in-
fecto-contagioase 11-2, T . B. C. 139, ap. resp.
166 .. 176, ap circ. 221, accid . . violente
240, pdma 251, .ap. uro-genit. 348,
piele '466, .sist. nerv. sens. 504, ap. digest.
757.
In de echipele trimise de Fundatie,
dar 'Incadrat In programul acesteia, a mai lu-
crat fn Basarabia Institutul Social din
- S'a Intreprins a satu-
lui Iurccmi, interesant mai ales pentru indus-
tria a ollritului. Cele 'trimise la
expozitie nu nici pe departe
acestei de aceea va trebui
ce se va. publica materialul cules;
SadoiJa este un sat de munte din Bucovina
cu frumoase
In multe a vremurilor 'de de
Reproducem aici din cele' expuse, datele
privitoare ia consultatii, ' pe .grupe :de' -boli':
senilitate 3, can'ciir 3, intoxica 3, puerperale
5, slst. locomotor 8,'T. B .c. 9, prima
21, ap . Circ. 26; 'generale 27. ap. uro-genit: 28,
parazit. 28, snge 33, accid. 33, scabie 36, piele
anexe 41, ap. resp. 11, sist. nerv. 78, ap.
digestiv

83
1

.
41
amintim ajutorul att de folositor
pentru echipe, ct pentru ei, al
D-nli col. Smboteanu prof. Aurel S. Goia
trebuesc felicitati pentru ideea acestei' cola-
Cele scrise in fruntea standului cer-
:
drum, In colaborare cu echipele .r,eglile stu-

sunt destul de
Fundatia expune un Cultural
model;' a se tn.lelcge
sine.' Cnd vom avea In fiecare sat romnesc
asemenea hizestrate cu cele . trebuin-
cioase cuprhiznd: sufletul Intreg al -sa{ului,
soarta poporului va. fi defililtiv
.
S'ar cuvehi. de:fncheere' cteva cuVinte de
Interpretare a celor re-
constituite; uneltele, portul, graficele de acti-
attea l-ucruri din Expozlile, ar trebui
discutate att pentru folosul teo-
retic, .ct pentru practice pe
cari le-am dobndi . . Din in
de al revistei nu--mai putem
sl lungim prea mult da.rea de pe
ne-am propus-o. Expozitia ar merita un studiu
complet ar putea fi. un
gnd care nu ne apartine, chia.r subiectul unei
teze de doctorat In sociologie. ' In .ce' .ne pri-
voln reveni asupra acestor da:te :cu :alt
p'rilej. problemele cele
mai de ale poporului nostru .(cifr.'ele
aminti4! sunt destul. de elo'cvente}, se Jn
primul rnd. de de .starea .. econo-
De sigur viata sprituall nu ne este 'in
dar satul romanesc are Iri privinta
aceasta o 'a lui,
pe care nu avem .de ce o {alsi-
ficnd-o. dragostea de cade vor trebui
dar nu impotriva cultur.li traditio-
nale ci In sensul ei pentru
.girea ei Bolile rod,
,Jn chip primejdios fiinta satelor. noastre; .Cele
mai multe din bolile se datoresc .
lipsei 'de de
.de :Ia timp. chiar
organelor administrative. In prlyinta
aceasta se . cere o interventie .netntiziatl,
pe, intreg cupjrinsul
a tuturor celor '.cu stat
la oamenii de actiune so-
mai Principele Carol"
nu material infqrmativ
l
42
dar metode incercate de iodreptare. Ne-a
lipsit acu.m numai o guver-
care din problema aceasta
o misiune de inalte de
ridicare a satelor la
principiu de stat. Regele .este o
nici In privinta aceasta nu vom intrzia
prea mult.
Traian Herseni
AL XII-LEA CONGRES
DE SOCIOLOGIE
de sociologice de
cooperare intemeiat de Rene
W orms In 1893 recunoscut de utilitate
In Franta, In 1909, sub denumirea de
.,Institutul international de Sociologie",
reluat activitatea pre-
cunoscutul veneratul so-
ciolog francez Gaston Richard, deosebi
activului secretar general, profesorul
G. L. Duprat de la Universitatea din Geneva.
In dorinta de a i se da un nou suflu de
pentru continuarea rodnicei sale acti-
care pentru trecut este bogat
de cele XVI volume de Annales de 1' Institut
internafion.al de Sociologie, precuni de cele
vre-o 60 de volume ale cunoscutei Biblio-
thdque Sociologique Internationale, s'a consti-
tuit in cadrele Institutului o Federatie in-
a innitutelor de
Sociologie ln 1930, spre a se inlesni astfel o
colaborare mai mai a tu-
turor serioase de socio-
logice.
Institutul de Socio-
logie 100 de membri 150 de aso-
iar reuneste 23 asociatii dintre
cele mai importante din lume. Numele mem-
brilor, precum cteva indicatii generale
asupra constituirei acestor
organe au fost publicate in Arhiva
pentru refonna N-le 3-4,
An. XII-lea, pag. 590--594.
Institutul Social Romn este unul dintre
membrii fondatori ai acestei
ce profesorul Gusti, fusese
proclamat membru al Institutului interna-
tional de SocLlogie cu prilejul Congresului
International de sociologie din 1930. De la
colaborarea cu aceste
institutii este dintre cele mai cordiale, ceiace
,n.e-!1 favoarea de a face din revista.
Arhiva pentru relonna or-
ganul F
La Congresul international de sociologie,
la Geneva in 1933, Institutul Social a
fost reprezentat prin semnatarul acestor rn-
duri d. H. H. Stahl.
cu ocazie despre Previziunea Socio-
Locuinta care constitu:au
tema a congresului, au fost: ,.Quel-
ques considerations sur la prevision sociologi-
que" de G. l'Habitat
humain et les lormes de la vie sociale de
H. H. Stahl, ce se re-
produse In revista Arhiva pentru
relonna N.-le 1-2, An. XII-lea, pag.
193-200
Ultimul Congres international de sociolo-
gie, al XII-lea, s'a tinut la Bruxelles, Intre
25 29 August 1935, discutndu-se tn princi-
pal subiectul: Fonnele elementare ale viefii
sociale, iar ln subsidiar chestiunea metabolis-
mului social elitelor. Au participat peste
o membri. Organizarea congresului
a fost de Institutul de Sociologie
Solvay, al director, d. E. Mahaim, pro-
fesor universitar fost ministru, era pre-
comitetului de receptie.
al Congresului a fost renumitul socioloJ!
american d. CII. Ellwood, profesor la Duke
University, ajutat fiind pentru diferitele
de d-nii: von Wiese, Sorokin, Gini,
Dupreel,
Prima fu
inaugurale ale d-lor Mahaim, Ellwood
Duprat. Cu a doua au inceput
rile congresului.
relative la formele elementare ale so-
ciale, dar care se ocupau mal ales de meto-
dologie aspectele generale ale problemei,
cum au fost d-lor Duprat, So-
rokin, von Wiese, Augell, Gust.i, de Maday,
von Scbmidt, de Luca, Ouy. S'a fn
deosebi se distinctia Intre elementar
sau fundamental primitiv or simplu. In
s'au ascultat discutat
expunerile privitoare la formele elementare
in raport cu civilizatia cultura - Ellwood,
Spiller, Chalupny, Karnecki, Kochanovsky,
Rugarlt. Elboursky-Serebriakov, Znaniecki,
Vallaux, Revelli, Feytaud, Leyder, Golovine,
Soroldn, Lasbax, Maunier, von Wiese, Auriac,
Gurvitch, - despre
sociale ale d-JQr: G.
Stahl, Herseni, d-ra Costa
Foru, Georgescu, Sicard, Sanderson, Mazza-
rella, Descamps, Kovalevski, d-ra Duprat, G.
Richard, Bernard, Mukerjee, Derobert, etc.
O a fost come
lui Quetelet, dela aparitia Fizicei so-
ciale a s'au implinit o de ani. Cu
acest prilej au vorbit : ministrul de
al Belgiei, d. Bovesse care prezida
rirea; d. d. Mahaim, Julin, E. Dupreel, Frank
Henkins Duprat. Toate aceste la
care s'a mai una a d. Niko Gunz-
burg, au in Revue de 1' Institut de So-
ciologie Solvay, No. 3, XX-e annee, 'Jilillet-
Septembre 1935.
O a fost de comuni-
relative la metabolismul social im-
portanta elitelor, cea mal impor-
asupra chestiuni fiind a delega-
italiene, din d-nii Gini, R. Michels
Castrilli, Boldrini, Camavitto, de Meo, d-ra
Spaventa de Novellls, d-ra Levi delia Vida,
Sonnabeiid, la care s'au adllugat contributiile
d-lor Blaha, Joussain, Reymond, Kumar Sar-
kar, Honigsheim, Gunther, Maon, Salomon,
Lameere, Dekany, etc.
Cteva rapoarte s'au ocupat de chestillni
mai de cele subiecte anunta te
la Inceput anume : al d.. Perifch, care a
vorbit despre idei realizarea lor; al d.
Eubank despre contrastele din desvoltarea so-
ciologiei americane cea al d
Venturino despre influenta C'limei caracte-
rului etnic asupra formelor de solidaritate so-
; al d. W. Malgaud despre importanta
delensive la inceputurile vietii so-
ciale ; al d. Theodoroll despre rolul popoarelo1
mici al marilor puteri; al d. Mitkovitch
despre !actorii psiho-sociologici ai terorismului;
al d. de Luca despre drept lorfii ; ln fine
al d. Wamotte despre istoriei
n viata
Participarea la acest congres
a fost Institutul Social Romn a
prezentat opt rezulta-
lele monografice de Sociologie
ntreprinse de zece ani Incoace n sa-
tele diferitelor regiuni ale Comunicarea
d. D. Gusti, tratnd despre Sociologia
sociale, a trezit In nn in-
teres deosebit. Deoarece d-sa ntr'o
expunere temeiurile
teoretice ale necesitli(ll, pQsibilitllfii utili,
43
sociologice pe teren a for-
melor sociale elementare caracteristice, cum
. sunt tn primul rnd satele.
Celelalte au prezentat mai ales
materialul ce aceste
generale, ele au fost :
1. Considerations sur l'organisation collec-
tive du village roumain de H. H. Stahl : 2. Las
debuts d'industrialisation d'un village roumain
de G. L'organisation pa-
storale en Roumanie de Tr, Herseni; Le bud-
get paysan de N. Quelques aspecfs
de la vie familiale paysanne de d-ra Xen!a
Costa-Foru; L'alimentation de la populafion
paysanne en Roumanie de D. Georgescu;
Agents magiques dans le village de Cornova
de d-ra St. Cristescu.
Ca urmare a acestei importante
au fost proclama ti noi membri ai In-
stitutului de Sociologie d. Hersen!
d-ra Costa-F oru.
In general celui de al XII-
lea Congres de sociologie mar-
o puternicii afirmat'!! a coo-
luminate dintre sociologii diferitelor
ca Intre ce cerce-
de acest gen, in deosebi a investigatii-
lor monografice, privitor la care Institutul
Social a putut servi ca un exemplu
instructiv.
G.
PROFESORULUI D. GUSTI
tN
S'a anuntat la timp de studii a
d-Jui Prof. D. Gusti tn (Franta
Germania}, In decursul lunilor Ianuarie
Februarie 1935 s'au de
despre activitatea
cu acest prilej, mai ales,
peste hotare sociologice
unea din Romnia. Nu revenim dect
pentru a prezenta cteva publicatii
In Intoarcerea d-sale In
Succesnl conferintelor
d-lui Prof. Gusti In a fost de
lnct In snul au
fost tinute, s'au datoare le publice,
pentru a le da, In semn de cinste, o duratii
o mal mare. Astfel Institutul
de Drept Comparat, care sub
cHui la facultatlla,
44
de Drept din Paris, colectia att de folositoa- . cat fn altii parte. lnct cei cari vor sli
re: .,Etlldes de Sociologie et d'Ethnologie . direct ct mai complet gndirea
juridiques", sub nr. XXIII (Salle de a d-Iui Prof. Gusti, vor trebui
travaU d'Ethnologie juridique) conferintele la aceste noi izvoare de
despre monografie ale d-lui Prof. Gusti: La Celelalte despre Funda-
Monograpbie et L'Action Monograpbique en Culturale Regale,
Roumanie (Paris, Les Editions Domat-Mon- istoricul. organizatia, metodele de
chrestien, 1935); iar Academia de lucru scopurile acestor
morale politice, una dintre cele mai de se exact rolul lor In desvol-
ale Frantei, tarea culturii privitoare
ln .,Seances et Travaux de l'Academie des la se fericit prin
Sciences moralcs et politiques" (Sept.-Oct. cea privitoare la ridicarea a ci. Se
1935) comunicarea fn snul ei: Les astfel o activitate strns de
Fondatlons Culturelles .de Rouma- contemporane ale
nie. La rndul ei Universitatea din Lipsea, la
care dat cu treizeci de ani tn d-1
Prof. Gusti doctoratul In filosofie care 1-a
numit de curnd doctor honoris causa, i-a pu-
blicat co!Dunicarea cu prilejul
torirli, sub titlul lung, dar conform cu obiceiul
german: .,Aus Anlass seiner Ernennung zum
Ehrendoktor der Staatswissenscaaften der
Philosophischen Fakultt der Universitt
zig hielt der ehemalige Unter-
richfsminister Professor Dr. Phil. Dr. Rer. Pol.
H. C. Demetrius Gusti am. ? Februar !935
vor den Mltglfedern der Philosophischen Fa-
dea nachvolgenden Vortrag iiber das
Thema Die Ki:iniglichen Stiltungen
(Leipzig, 1935).
Cele conferinte despre monografie
cuprind : I. Expunerea principiilor teoretice
pe cari se monografia
adiel!. sistemul personal de sociologie, regu-
lele metodologice ale monogra-
fice acestora din pentru
politica II. Prezentarea
a tehnice! de lucru cum a fost
urmatll. ln monografice
lncepnd cu continund
cu partea cea mai : munca la teren
cu utilizarea a datelor
culese. Nu numai pentru cititorii din
tate, dar pentru Romni cele confe-
rinte consUtuesc una din cele mai bune pre-
ale siste.mului de a d-lui
Prof. Gusti, fiind rezumatul precis al activi-
d-sale pe acest Se
pentru Romni lucrarea d-sale So-
ciologia mililans, este un izvor mult mai bogat
de de cari ne
cuprind idei pe cari, d-sa
le-a sustinut oral, nu
Traian Herseni
LA CERCETAREA MENTA-
SATULUI
O parte din satului e
Intr'o unde mitice-
bune rele, supranaturale- se me-
reu In concrete din indi-
existenta la fiecare
pas, prin pe cari aparitiile lor nea-
le ln sufletele oamenilor,
prin fantastice In cari aceste
fiinte sunt prin practicele utilizate
pentru conclllerea sau lor.
Atentia satului este concentratA asupra
prezentei, faptelor acestor puteri
supranaturale.
Uneori ele apar fluide, confuze, con-
tururi precise, alteori aceste existente spiri-
tuale, imaginare pentru noi, sunt pentru sat
vii, concrete, percepute adeseori ca
1
.forte materiale, cari efecte fizice,
cu de temperament, caracter fi-
zionomie dist.inctlve, cu fizice mo-
rale identice pentru Ele
nu mai fluxul perpetuu al re-
sensibile individuale. Printr'un.
Indelungat proces psiho-social, ele au
perceptiunilor reprezen-
din
adncind cteva cari
fiinte distincte. Aceste revin identice
In din experientele concrete ale
individ. ObiecUvndu-se, ele sunt
echivalente conceptelor de pe alt
plan de mentalitate, sunt
cQlec;tiye,
Fiind forte spirituale active actuale,
cari continuu o parte din sen-
timentele, ideile faptele oamenilor in S!l-
tul cercetat, au un interes
cercetarea acestor ,.duhori", multe din-
tre psiho-sociaie actuale, ne
Omul crede tn existenta
acestor fiinte, a
o are la fiecare pas, ca In propriile
lui sensafil. viata adesori
faptele morale, ele.
In studiul lor vom la o
serie de probleme ln cu viata spiri-
a satului. Pe alte
spontane, surprinse direct, acest stu-
diu prin chestionar convorbire. Pe baza
experientei particulare a onor
concrete, convorbirea. - pe care o mai
jos -, a degajeze elementele ge-
nerale, cari definesc flzionom.ia
morale ale unei dintre .,du-
hurile necurate" cari viata
a satului {jud. Satu-mare l).
- Am auzit Belteanca
2
} ar fi inviat de
trei ori dea sufletul. _este?
: - .,Apoi, bag o
orice (fiica) s'o cutat... S'o scuturat
de cap, inghiet ...
Mic Ion a lui Grigor. - .,S'o plinit amu
se la hrzobesca, la la te-
meteu ...
- Am la lnmormntarea celui
cat pe fn un sac
cu Ce era acolo ?
M. I. : - .,De unde 1-a ... ca nu
umble snge, o adus lutu' de-acolo ... "
M. N.: - apoi zice
sdnge acolo unde 1-o omorit ...
Trupu omului li muritor tn spiritu
se la cer... Sngele carnea,
spone Scriptura, nu-l Iertat la cer.
1} de noi, convor-
birea cu Mic de 31 ani, avnd 6 clase
primare, acestuia, a lui
Mihai, de 24 ani, Mic Ion a lui
Grigor de 55 ani, analfabet, a fost stenogra-
de studentul in filosofie, Du-
mitru, membru ln echipa de Funda-
.,Principele Carol"
activeze pentru ridicarea a satului
din
2} a PetrU - sofia lui
Grigor.
45
Numai spiritu' la cer. Trupu' li
parte. Acolo . la cer se
spiritu'. Eu am aflat din Scrip-
scris, apoi Scriptura este ... "
.,O de oameni acolo unde au murit,
sdngele, acolo il noap-
tea duhurile necurate... noaptea este a du-
hurilor necurate. Ele au putere ln timpu'
noptii. Nu-i nlce iertat umble omu' noap-
tea. Acolo unde'! ajunge sara, s1l. stee pe loc
loc ori unde ar hi dimi-
mineata Incotro are de ...
Se cu el oriceva ... Vede oriceva".
-Ce vede?
M. N.: - .,Apoi unu' de-o murit, o
Omu' noptii".
- Unde l-a pe Omul nopj.ii?
M, N. : - .,Nu unde 1"
M. I.: - .,Aici 1-o la Gica lui Co-
cum treci balta 1"
-La ce
M. N. : - cine la ctu ora?
Noaptea! ... "
-Cum era?
M. 1.: - .,C'apoi nu putem ... ".
M. N. : aceea... nu putem
Cum scrie la grozav".
- Dumneata spuneai n'a piltut
capul?
M. 1.: - .,Da 1 o fost de'nalt".
M. N.: - o spus era de
unui om, dar ... "
- Unde l-a lntlnit?
M. N. : - .,D- nu spre
Mare Gheorghe Hodoghil la piatra morii,
acela, pe-acolo 1-o lntulnit".
- Ce Omul noptii ?
M. N.: -.,Omul o stat acolo
-De ce?
M. N. : - .,Acolo poate o avut mai maro
putere".
M. I. : - .,Acolo nu-i nice curat"
- Cum, nu-l nici curat ?
M. N.:- .,0 fost ceva sfrtJmb" . .
.. Unul zice pe-aici, al tu' zice mai p'alci. Dom-
nul, spune: 1" -
da' nu-i drept?" - .,Da, dar e drept
pe unde zici dumneata ?"
e cum spune el se treaba".
- Ei, acolo vine Omul noptii?
M. N. : - ,.No, acolo necuratu'
1"
- omul e necQrat ?
..,
46
M. N. : - 1"
- Unde se ducea omul ?
M. N.:- "La
- ce-au vorbit ?
M. N. : - "El nu nimic! "Poate
!"
M. 1. : - "li lua graiu' !"
M. N. : - Ala-i imputernidt cu duhurile
n timpul o zs omu' acela care
o cnd o mai umbla noap-
tea ia bota In Era ca de-aici
(circa 20 m.) Omu' venea din
sat, venea spre cas'. Cnd o sosit
omu'. cela
-Ce
M. N. : - .,Sta'naintea casiil"
- Cum, venise Inaintea lui ?
M. N. : - odor (curte)."
- A strigat cumva el?
M. N.:- "Nu, n'o zs nimic".
- Dar altcineva nu l-a mai ?
M. N.: - .,D'apoi altu' nu dect care
o murit".
B. M.: - nu se spune, nu se ia
la. Dac'q.i nu spui la ni
meni".
M. N.: - .,Eu am veneam de-aici
dela Era cam pe la 12 noaptea.
Apoi n'am ca atunci,
de-atunci n'am avllt Cum am
venit de acolo sunt (Se
In mijlocul drumului cu febri-
litate situatia locurilor). A.m trecut
balta'ntia. Asta e balta lntia aci e alta,
a doua Alei cnd am sosit, aici era un
pom, un aici Intre Cnd am agluns
aici la era o Cum am venit eu,
am agiuns alei la baltii, pomul
acesta, era un pom, un nuc. Nu era
prea departe, ca In gard (4 m.}. Acolo
erau doi feciori de oamenl, ca doi feciori
tineri, ca cum a fost al a
lichii Ion a Petrlchil. Da' eu am venit pe
spre ei. Ce fac ? Eu vndusem
casa Tomii (?) Gndesc vrea
pe mine, da' n'am avut nici-o De
vor ori taie 1
am iners Cnd am fost pornit eu
de-am trecut din dreptu' pomilor, pomii au
cum e aici. Eu am cotat (observat cu
mi-am adus aminte astea e du-
huri necurate, Imi Iau clopu' din cap, da,
cu ochii spre ei, mi-am cruce de
trei ori. Cnd am de a treia
o pchierit din ochi nu i-am mai
mult. Apoi am venit spre pe
N'aveam nicio numai aci m'am
gndit nu o hi oa-
meni semnu' crucii,
crucea are sabia satanii,
ce-am plecat de-acolo mi-o zin!t
n'am viu pe
m'am (ingrozit).
cum numai Dumnezeu 1 Acasl n'am putut
face nimica ce nu s'o dus greata aceia" ...
- Mult e de-atunci ?
M. N. : - "Sunt vreo ani. O
fost p'in anu, 26-27".
- Ai zls ceva cnd ti-ai cruce ?
M. N.: - "Nu, n'am zisi"
- M. 1.: Dar dumneata ce spuneai
de cruce?
M. 1 : - "Eu zic crucea drept aceia
e cruce, crucea ii sabia satanii taie pe
satan acarctnd, ori ziua ori noaptea, cnd oi
fa' cruce nu te temi. Crucea s'o'ntorci ori-
cum, tot este. Cum o'ntorci, ori
ori este".
- Cum vine asta?
M. 1.: - este adevlrat. Crtlcea
lui a lui Cristos. eu am 1 ... "
- Ce-ai ?
M. I. : - .,Am in ca
un cal alb ... necuratu' o fost 1 Am fost
la lucru, noi am fost :doi coUngani
Noi nu ne-am teme. Eram
ca de 17 ani. Eram pe Corneasca noaptea
am ca un cal alb. Da' n'am
noi de da' s'o Inaintea
Noi am fugit pe dealuri am
stat noaptea cine cnd" ...
- Ati spus ceva?
M. 1.: - .,Noi n'am zis nimic 1"
- fugit ?
M. 1.: - .,Am fugit la ... Noi am
vrut prindem raei. Prins-am da' ne
era Noaptea ies racii afar'
la Era noaptea. Amu mai mer'e
cdt ii lumea!"
-De ce?
M. 1. : - .,Amu dor chlcerele
1
). Apoi
am ceva cum n'am mai
n'am mai auzit. Am auzit apoi, o venit din
1). Nu s'ar mai de
vrfu' copacului. gndcai zece chietre
de O zinit de-acolo din copaci.
- Unde erai dumneata?
M. 1. : r- La lncru noaptea. Am me-
tere - clofter 1

M. 1.: - ne-am ne-am dus
de-acolo. Am fost mai multi. El o fost cu
cocon\\ lui eu cu alt cocon (copil). Era
noaptea. Ne-am fost de lucru, ne
de mncare ... Apoi o pchicat oriceva de
sus ... N'o pchicat numai ne-o
c'o mare, o zgomot
Am fugit care'ncotro am
foc. Mai mult n'am mai auzit."
- De Fata ce
M. 1.: - duh necurat!"
M. N. : - "Cel mai tare duh necurat".
M. 1. : - .,Cel mai tare duh necurat 1"
M. N.: - .,Aceia pe om
pe hotari!, iJ duce ... "
-Cum
M. N.: - ... "
-Cum spune?
M. N. : - lung, de gla-
sul nu-l de om: J ... " ca o
... Se duce pe hotaru' domnesc
pe cercuar. judetu' judetu'
mar cu judetu' Hotaru
mer'e cum mer'e drumu' aici, cu holmuri
dese ... "
- Ce face Fata acolo?
M. N.: - Acolo doarme 1... Fata
te-ar omori te-ar prinde. Te-ar omor 1 ... "
- E ?
M. N. : - numai am auzit, dar de
n'am
- N'a nimeni de-aici?
M. N. : - "Numai au
adunati cu cei de 70-80 ani...
auzit eu mai an pe hotar, qa'am fugit ... Am
Fata plidurii venind de la Bixad, cum
fugea n:)aptea pe hotar, da' am fugit
temeam m'o duce!"
- Unde te ?
M. N.: - ,.Are 1 Ori te duce, ori
te afli shlt cumva".
- N'a dus pe nimeni?
M. N.: - "De-aici nu J"
- Dar rn alte ?
M. N.: - ,,Am auzit c'o luat pe unu' ...
O adormit, s'o stins focu' venit duhu'
L-o omort, 1-o ucis".
47
- Cu ce l-a ucis?
M. N. : - are putere, cnd cu
gndu' acela are oriceva vntos ...
un vnt peste om, li gata ...
- Dar cum este casa Fetii
M. N.: - de ..
unde nu nice oamenii nu prea
... In chietre seci. e duhu'
dormi, te numai cu o gre!ltate, te
Da' poate n'ati
ceva. D'apoi dac'ar hi
acolo ori om ori dobitoc, apoi acela se
el, ori In mnil ori in picere, ori ii
difel. E ca un vnt rilu".
- vntul e tot una cu Fata

M. N.: - aceia-i 1"
- Dar Omul noptii ?
B. M. : - lUa necuratu', cel
ce-i curat nu noaptea. Duhurile celea
nu cum lui este. Cum
este necuratu' care iese din mormnt 1 Cine
cum 1 ?"
- Care anume duh necurat ?
B. M.:- "Acelea stmt multe 1" ...
M. N. : - "Acelea se numesc borsocli,
acelea care cu
- Este careva om care a
-M. N.: - .,D'apoi ce moare, anume
iese din temeteu, din cimitir, lumina cela
o umblat la podu' acesta al
ferate 1 De Il vedem., Aici ar hi fost
moarte O, vinit cociea (tren mic)
1-o aruncat sub pod, i-o rupt mnurile,
picerlle. Era Ull copil ... Apoi de-atunci
acolo. Aceia este se
aprinde se sttnge, vedere
coti atent), apoi se stinge".
- De unde iese ?
M. N.: - zic numai de-acolo, din
mormnt".
.;,__ Care om este ?
M. N. : - .,Aceia nu se numai femeia
poate Noaptea se duhu' n el".
B. M. : - .,Ala face din el siece se
pot fa'".
M. N. :-.,Vine cum ai aprinde
(spirt), ca un fel de benzinA, Arc
puterea diavolului, da' are pttere mai mare".
B. M. : - "In felu' se poate fa': cal,
om. Duhurile simt de mlllte feluri, duh
necurat este vutu' care poate
in lume. Acela cnd e noaptea ln
\
48
ourat!, cnd plou!, atunci Atunci e
noaptea grea".
- Ce fac atunci ?
B. M.: - "Umbl!. eu nu ce ...
- Bine, dar ce fac?
B. M.: D- de greu,
ori eu, pili suge snge din om. Se pune ori
pe ori pe picere, numai
afli ce ti-o Da' nu suge
omu'.'.'
-:- nu mai face ?
M. N. : .- "Te noaptea.
o fost ou .n: :'lui Oboroc, da' acela n'o avut
Nu ' locu' cum este.
Nu te;poji orienta.,; ,
- Cine s'a de-aici?
M. N.: - "Ntimai care este lu-
natic.''
- PlU sunt oameni lunatici?
M. N. : - La noi nu simt. O : fost unu'
Gica a a fost cu
u'o stat nici femeia . n'o nici femeia
dect s'o atunci s'o
c'o e
- Cum a ?
M* N.: - ,.0 n'are" ...
- femeia?
M. N. : - "Apoi e sora lu'
Ion".
- Dar am auzit sunt In alte sate oa-
cari, moarte se fac de
foc ?
M. N.: - "Aici nu, n'am auzit'!.
.'- N'o luat foc ajci . nici o
N.: - "Aia, nu 1" ...
evident cii textul poate prezenta
cune ar ne . expli-
completiiri. Deoarece n'am -
dect un exemplu concret
la acest aspect al satului la
acestei lumi spiritJale -
intr'o cu - infinite
putinfe de cari con-
frazic legile logice fenome-
nelor naturale, cari o
-
ne-:im subliniem
pe cari convorbire le pune in evi-

Pe baza acestor elemente, cercetarea
s'a Intins la alte ex-
concrete personale, de unde noi
au venit
fizice morale ale acestor ca ro-
lul lor activ In a satului. Vom
Incerca, lntr'un articol viitor, o conturare
mai a acestor colective,
problem'ele pe cari acest plan de
mentalitate - cu adnci ln spiritu-
alitatea celor mai timpuri din
trecutul noastre umane - le
Vom face atunci . 6 mai prin-
Jr'o mat referitoare Ja :
atmosfera pe care aparitia acestor
o
1
) ; dualitatea de
existentele mixte: animal-om, animal-spi-
rit, om-spirit ; fluiditatea acestei lumi pu-
tintele infinite de transformare ln sen-
suri ale acestor fiinte supranaturale; feno-
menele naturale explicate .prin interventia
lor, ca amestecul lor tn domeniul faptelor
morale ; formulele, practicele magice ba-
rierele foc), utilizate pentru
tarea lor, pentru neutralizarea efectelor fap-
telor de ele, sau pentru aservirea
acestor forte intenflunilor, scopurilor fap-
telor elemente cari ne pun
In cu forme de
constituind fundnmentul pe care s'a ri-
dicat mcntalitnten
Gll.
O
Oameni care au avut prilejul sfea
de cu Dumnezeu, cu sfintii. .Cll Ingerii,
. nu sunt att de ct s'ar crt>de, prin sa-
tele n'au avut toti P,arte
,.fenomenul Maglavltului", ct de
nu sunt unii dintre ei 1 de Catrina
din satul Fundul Moldovei, care a avut
trei "vedenii", 'trei a la-
dul Raiul! De atunci pu mai are dect o
:
nu-l oasele moarte, ca
o cei ce nu cred in ade-
spuselor ei. le incepe in
fiecare zi la ora 6 le spune, ln
gura mare, plngnd in ho-
hote, la ora 10. Din gura ei, curg
1) Ceace Levy-Bruhl ,,categoria
a supranaturnlului ".
H. H. Stahl : O
..
Catrina . fala chiliei ei de
H. H. S!ahl : O
Catrlna Ursri In
S06IOLOiE
versuri de o
popularA. Blnda ei manie o face
depozitara a Intregii vleU religioase
populare, cum este ea tn fn
parte a tArii, pe temeiul "eplstolii-
lor" a tezaurului de legende hagiografice,
cu sau influente mal vechi bogomillce.
Catrlna Ursu 'se pentru ea, pentru
ai ei, pentru de oaste,
pentru oamenii prea ca se
singuri la Dumnezeu, pentru cei In ne-
norocire, boln.avi pentru omu-
lui cmpului, pentru
pentru ape, pentru grul care se
tn holde, pentru tot ce
deci pe acest Uneori,
zlmea el, par a ta-
trece chiar pe aceia a "Florilor" Sfntului
din Aslsl:
un scurt fragment dintr'o a
ei, pe care am -stenografiat-o cnd va, ta Au-
gust 1928. Am 'numai de rllu ste-
nografierea unul text nu poate rj!da
credincios dialeCtal, vorbele spuse, ci numai
vorbele ele In lor
Piere astfel din textul al Catrinei Ursti,
ceva din farmecul .,dulcllor ei cuvinte" spuse
In grai bucoYinean.
Am auzit de trei ori de pe
Au venit doi in vest-
minte, ca cu sfintele cum
psaltirea. cu semnul sfintei cruci pe partea
pe din o cum este asta de
mare : ca cum ai pune dejfete : att de
a fost. acela, o deschidea: in-
gerul mi-a dat-o. Dar tn vis. Mi-a dat-o in
ce cu . mine, tn'
acele cuvinte li din Din
eu spun din vor-
din *J,
Auziti-mi Doamne glasul gurii mele
ieu cu jele,
Dimineata
ziua umblnd.
sara
La cinnd.
Doamne nu voi uita 1 :
cnd !it sus mi-o sta
*) prin semnul (&)
prin /1 hohotele de plns. Intocmai
prin 1 :).
mai da (&).
am cunoscut Doamne mila ta
cunosc Doamne mila ta
1
mila ta
49
a fost este mare nemilrglnitii
ne nu
ne scrie la pentru
plcatelor ce le-am tn viata
pe. din
la. cu cu
cu cuvntul cu lucrul cu fapta
cu de (&).
Doamne din somn nu durmili
GJasu mieu de ca sl mi-lauzili
in cer ca si ml-1 (&)
In cer ca mi-1 bogosloviti
la cer ca mi-1 (&)
Cu alsta har cu aista dar sfnt, ca
petrec yiata mea .zilele mele eule
le voi avea pe
dzlcnd dzi n!)ap.te.
la moarte pentru a . tutulora
silnltate ,(&)
iertare de
dzile delungate (&)
urechile cele sfinte
cele
Sub a)e mele dulci cuvinte (&J
Care le-am dzis le d.zic de
inainte (&)
pentru cine .
Ca pentru mine.
Doamne bratele. cele nalte cu-
rate (&)
de (8,!)
de ca m'aveti . ,
De de ca primiti
Puterea ca mi-o (&) .
Gurile noroadelor ca le
Cum veti cum veti Indura _
Cl eu nu mal am Doamne
Trimiteti-ne Doamne pe
Pentru al mieu dulce cuvnt .
pentru a care am
o
Trimiteti-ne Doamne spiritul cel sfnt
. pe
Ca ne poarte de gnd
In viata noastrl ct de
Care putere ca ne
din duhurile cele rele (&)
de n'ar fi umblat, Doamne, de-amult
cel rili pe

..
50
Norodul in nu s'ar fi smintit (&)
ar fi legea credinta
de
Demonii cei pe de n'ar umbla,
Norodul nu s'ar
ar face fiecare voia ta
fiecare ar face faptele cele bune (&)
ia tii nu ar mai fi nime.
mii rog, Domnul, ca
cerului ca s'o
cu sfntul bine, ca (&)
Trimiteti-mi Doamne pe Sfntul Inger Ar-
hanghel pe Sfntul inger
(&) ca vie la mine ce
pe lume
'ntelepciune .(&)
Invete bune
ce sunt in pe lume (&)
Doamne ct sunt
is cu mintea
Ca minte ce mi-(i spune
ce pe mine
Ca norodu de pe lume
Ca fapte bune
Sii nu-l in
lotr'acele rele fapte.
in faptele cele bune
Pe fiecare nume.
pe cela lume Doamne,
Nu se poate mntui nimc de
acolo, Doamne, nu este vorbire,
Nice mntuire.
Alee cu totii cu toatele am
alee se cuvine de mntuit.
aice Doamne
alee se cuvine ne mntuim,
alee Doamne om
Ca ne putem mntui
In ct om
Doamne
Cum a-ti primit Doamne tutulora
cete de Ingeri
Primiti-mi Doamne dela mine
ce sunt in pe lume
veti Indura veti zile,
Cum primit Doamne tutulora
cete de sfinti (&)
Primiti-mi Doamne
dela mine
In se pe lume (&)
Cum ai primit Doamne ttttulora
cete mucenici (&)
Doamne In viata mea
ciunile de Ia mine
ce pc lume (&)
Tot de sfinte de bune
Cnm primit Doamne tutulora
prooroci pe
noroade in credinfai (&)
de-a tale
Care l-ai indreptat pe cale (&)
Primiti-mi Doamne de la mine
ce pe lume (&)
cete de martiri
Care bine voit a ni-l da prieteni
primit In ct a (&)

Doamue putintele
dela mine (&)
ce pc lume
Cum ap primit Doamne tutulora
cete de fecioare
Care fecioria lor tinut
Jn ceasu de (&)
voia vi-a In vremile de
Doamne dela
mine (&)
In ct pe lume
Tot de sfiute de bune (&)
Cum ati primit Doamn-e tutulora
cete de mucenice (&)
In (&) ce pe lume (&)
Cum ali primit Doamne tutulora
cete de sfinte,
Doamne ale mele dulci cuvinte
Care le-am dzls le dzic
de inainte
dzi noapte
la moarte
lntr'a tutulora
iertare de
dzile Indelungate.
Cum ati primit Doamne Sfintei
Duminici
. a sfintelor slujbe care s'o facut se fac
pe la biserici pe la sfinte
sUri (&)
Din lumea-ainsta si legea aiasta
Cum ati primit Doamne Sfintei
luni, Inceput a (&) a tu-
tulor sfintelor dzile cte
a sfintelor(&) mucenici
mucenice
In ce pe lume
Tot de sfinte de bune.
Cum primit Doamne mirono-
sitelor
a fecioarelor a celor ce In vllduvie
aceleia tinere (&) care au bllgat-o in cup-
toriu cel de foc (&) ca sli
a celor 44 de sfinti (&)
Doamne putintica rugAciune de
la mine
In ce trliesc pe lume (&)
Tot de sfinte de bune .
Cum ati primit Doamne curvari-
lor a tlharilor
acei doi bani ai vliduvel
Primiti-mi Doamne puflutele
de la mine
Tot de sfinte de bune (&)
Cum ati primit Doamne
a celora doi feciori a vlidanli
a luat trimisu lor punga cu banii de
(&)
le-a pe dnsele le-a
de gnd le-afi purtat
Ce s'a cerut de la cer
Aceia le-ati dat
In cer Doamne sunt toate averile (&)
puterile toate cte o trebuit pe
cte trebuiesc pe
cte or trebui pe lume
dlirul norodul iad lfi
Scoate Doamne robii de la robie
Doamne pe noi
tinele de la datorii
Aicia ct pe (&)
Maica Domnului ca
ajute ne
In viata (&)
Doamne mie
Maica Domnului fie
cu bani ca am ia oamenii de de
ct pe lume
am de unde face bine
La cei de pe lume.
La la la orbii care
In urma ca mlluim. La copil
de care a rllmas ln lume
scrbi(i se mUuifl (&)
51
Doante mie Maica Domnului
dea de unde le da.
pe mine ca am cu ce
bucura (&)
cu acele bucurii, ca pot Doamne ca
fac eu voia ta. (plnge: &&)
faptele cele bune ca fie primUe
a mele (&)
Tot de sfinte de bune.
Cum lndurat Doamne Maica Domnu-
lui afi trimis la cele fecioare
a (&) de flori
pus pe capll lor (&&)
scos pe dnsele de la de
la de la (&)
Doamne pe mine
Dela
de la de la
In ce pe lume {&)
Vino, lui Isus Hristos a
cum a voit ca
mie dar ca {&)
Vino te rog la mine ce pe lume
Imi multli'nfelepciune (&)
ale sfinte ca fie
bune
a Domnului mie, o
cu slove de aur
(hohot de plns)
mi-o mie ca lndetesc
cartea ca (&J
Cu gura mea pot ceti cu mtna mea
pot scrie
trimite ln toate din lume bu-
curie (&J
La tot norodul de pe
la toate lui Dumnezeu cel sfnt
Ca se minuneze se
legea llli Isus Hristos (hohot)
Fiu lui Dilmnezeu ca se boteze
Ca tofi toate
ln ceasul cel de moarte
lege, putem petrece
Biserica ca s'o
Pe Isus Hristos ca cinstim
Pe sfnta ca s'o omenim (&)
fericite ca
pe sfintele Miercuri pe sfintele Vineri
ca sli. le cinstim le omenim,
In viata ce
Cu post cu
cu cuvintele noastre cele bune
In viata ct om pe lume,
52
Nu Doamne darurile de Ia mine
In ct pe lume
Nici vedeniile
Nici
Nice cununa (&)
Nice poclonul
Nice crucea
De la mine tn ct pe lume(&)
aieste daruri curate luminate
M'o . adus aduc m'or aduce la
fapte bune,
De vedea Doamne darurile tale
umbla pe cale (&)
Pe asUl ,
Care pentru mucenici mucenice a fost

Darurile tale Doamne, de nu vedea
tare mea
bine Doamne voit. (&)
La din tinereUle mele m'am
silit (informatoarea plnge hohote
oprire)
$1 cu dragoste In inima mea le-am primit (&}
tn ziua v'am cinstit cum vi
s'a cuvenit
In ziua v' oiu cinsti
In mea ct voi
cum vi s'a cuveni
Doamne Doamne:
Ca un stlp neclintit am stat
din mele m'am rugat (&)
Ca scoatem uorodu de la pjicate de
la munci de la iad (nu se aude din
cauza, plnsului)
Stau dziua noaptea rog
Cu Doamne ca ntorc (&}
Ca un stlp oi sta
In tot una vreme m'ai ruga (&)
Pentru zidirea ta
pentru cei buni, Doamne .pentru cei
suntem Doamne fii (&)
pentru cele rele pentru cele bune
suntem zidite de tine
Nu ne Doamne pe lume
Pentru a mele
Nu ne Doamne scumpete pe
Pentru al meu dulce cuvnt
pentru a mea (&)
Care am Doamne care o dzc
Nu ne trimite Doamne pe
Pentru al meu dulce cuvnt
Nu ne trimite Doamne pe
Nice pe
Pentru al mieu dulce cuvnt (&)
pentru n mea care am
care o dzc
Doamne credeti
Eu la n'am umblat
carte n'nll].
Cu dragostea m'am rugat
De multe ori ascultat (&)
cu dragoste Doamne rog
Cu fala cn 'ntdrc
cu dragostea n una vreme
luchin (&)
Ca fac voia deplin ( &)
dz noapte
Ca fac voia la moarte.
scos de ia toate
m'aU bucurat cu cu

Isus Hristos fiu lui Dumn<:zeu la tine imi
este niidejdea
la tine
In ce
la tine mea ct om
te rog ca vii in una vreme
Cu crucea In la mine (&}
ce pe lume
Ca inveli pe m\ne
Cn crucea ta zi noapte in inima fie
Zi noapte mnl!e.
Duhul fie In mea
La la mine Intre noroade de pe
lume
Ca Inveti pe mine, ca
Cum fac fapte bune (&)
rog Doamne ca incongiuratl
cuvinte sfinte ca
Ca vestesc cele bune
La norodul de pe lume
Ca fac voia lui Isus Hristos fapte bune
Ct oi avea dzile (&)
Doamne ista dar sfnt
Ca tot norodul de pe
Puterea ce mi-ati (Hohot de plns)
norodul de pe l11me dintre
dintre ales
pe mine ca umblu
prin lume (&) ca indemn norodul
)a fapte bune
De n'ai fi iubit Doamne [hohot) norodul de
pe
Pe mine de nu m'ali fi pornit (&)
/
In lume nu fi
norodul din lume de pe lume de nu
iubi
Pe mine nu porni (&J
De copii mei nu (plnge)
Nici de mieu care mi l'o Dumnezeu
Nici de nici de surori
Nici de nici de cumnate
Nici de neamurile mele toate
Nici de prieteni, nici de prietene (&) de pe

Care cu cu toatele bine am
De de toate
pe cale pornit
Ca umblu pe
Ca noroadele care snt
Ca fac voia lui Isus Hristos in ceasul
din (&J .
Ca fie-a tutulora pe lume
ct or avea dzile (&J
pe cela lume le sufletele fie-
dupa numele la bine.
A la binele de acolo ca
totdea-
una acum pururea in v;ccii vecilor,
amin (&)
H. H. Stahl
CHESTIONAR PRIVITOR LA
DE COPil
Fiind n campaniile monografice
ale Institutului Social Romn cu cercetarea uni-
sociale a t.rcbuil ocup
cu de copii.
teoretice necesare cteva "experiente la
teren, am intocmit un chestionar, pe care l-am
aplicat la cu rezultatele pe cari le-am
n Arhiva pentru Reforma
din 1933 sub titul : Observatii socio-
logice privitoare la de copii. Re-
dactarea acestui studiu m'a
noi probleme simt nevoia unor
mai largi. Astfel am ajuns la
chestionarul amintit ca obtin
informatii ct mai bogate din ct mai multe
ale M'am adresat In acest scop
Seminarului de sociologie {anul I.) din Bucu-
de sub conducerea mea am
n prezent (1934 1935) 335 de
punsuri, contnd in 1936 aproximativ pe ace-
acum acest chestio-
nar ca punem la tndemna altora cari
53
ar. dori. cerceteze asemenea probleme sau
cel putin dea
Instructiuni : Anchetatorul nu
din amintire sau din anterioare,
problema ca cum n'ar nimic
mai dinainte noteze cele observate
ct mai cu Se
punsurile cuvnt cu cuvnt ale copiilor.
printr'o afirmare sau
negare n'au nici o valoare. Prin urmare
anchetatorul, ajutat de chestionar, observe
copiii direct, chestioneze cte unul,
apoi mai despre ches-
tiuni, pe ct se poate cu ei de
nu se dea dect fapte
precise intmplate, nu sau im-
presii.
In chestionarul de mai jos este vorba
numai despre de copii jqcurile
de influenta Prin urmare se
la o parte toate constituite sub
influenta sau a preotului, toate
jocurile dela cei mari.
timpul liber al copiilor dau destule prilejuri
pentru observatiile pe cari le cerem. Cnd e
vorba de chestiuni pe cari copiii nu le pot
spune anchetatorului, se la un
mijlocitor. se fiecare
pe o foaie aparte. Ele vor fi prelucrate de
noi, fnct nu ni-
mic din material nu nici grija sti-
lului. Ne multumim cu cteva
bune (un fapt sau bine studiate), dect
cu vagi la intreg
Fiecare relatare trebue numele,
pronumele, vrsta clasa copilului care a
dat informatia, se noteze apoi satul
cari s'a ancheta.
Chestionar
I. In ce fel cu ce prilejuri se
eopiii mai multi ? (Cete de joc, cete
pentru paza vitelor, cete pentru cete
pentru furt din cete pentru colin-
dat etc.)
IL Pentru fiecare din cetele aflate se
cerceteze .se. noteze mai ales ce spun
copiii in chestiuni:
1. Dela ce la ce iau
parte la ? (De cnd se copiii
cnd se socotesc prea mari ca
se mai joace ?)
-
54
2. Unde se (unde se unde se
lntlnesc, unde se duc?)
3. Timpul In care se
zilele tn cari nu sunt lntrebuintati In gospo-
etc.)
4. ce criterii se strng ? De ce unii
in grup, altii nu ? Cum sunt
de copil de rudenie,
tate, sex, simpatie
prietenie}, temperament (copiii cari
plng sunt In gru-
pare ?}, capacitatea cn-
etc, Cazuri de copii pre-
de copil de se
arate" motivele. (Pentru fiecare din chestiu-
nile de mai sus se dea exemple precise
nominale. De exemplu : In satul cutare, pe
cutare, copilul cutare - numele, pro-
numele. vrsta, clasa- se cu cutare
cutare - numele, pronumele, vrsta, clasa,
vecin, ce fel de etc.)
III. Pentru fiecare din cete se noteze
are vreo organizatie, are conduci-
tort se dea exemple - cutare
cutare conduclitori). Cum ajung
prin ce 1 Cum se 1 Daci
sunt ascultaU, etc.
IV. Alte raporturi Intre copii. Prietenii
(cine cu cine, In ce fel se motive 1
etc.) (clne cu cine, in ce fel se a-
motive? etc.), (Ia fel),
(porecle, nume de huiduell),
intre sexe (iubite, iubiti, cum se
lntlnlri, daruri etc.). se arate pentru fie-
care din chestiunile de mai sus fapte lntm-
plate numai Intre fete (prietenii etc.), numai
Intre apoi Intre fete.
V. Jocuri de copil cari cer un mal

mare de sau mai multe echipe.
se descrie exact jocul cules. se
eventual desene). se arate pentru fiecare
joc: unde se cnd se -
e preferat de alte jocuri de ce, daci
e preferat sex de ce ? Cum se
aleg pentru joc? Formule de eliminare (cum
e: ala-bala-portocala etc. ct mai mal multe).
Sanctiuni pentru cel cari jocul
formule de blestem, bolcot etc.)
(In si se noteze orice fenomen
celor din chestionar, chiar
nu e amintit de Joc, lntruct nu l-am putut
prevedeA.}.
Traian Herseni
CHESTIONAR PENTRU STUDIUL

chestionarul pentru studiul
pe baza a fost lucrat studiul
publicat in In nidejdea U vor fo-
losi
1. In sat (Nachbarschaft-
ul)?
2. Cte sunt? Ce nume au, din
cte sunt alcituite fiecare din ele?
3. In caz satul are o populatie
(romni, unguri, etc.) cum sunt
: sunt ele pc neamuri,
avnd deosebite de ale romnilor
sau ungurilor, sau sunt care cuprind
romni?
ale ungurilor sunt
deosebite de ale romnilor? Ce sunt
Intre locuinte neamuri.
se o
a satului In care se arate locul de
a neamurilor Se
astfel : pe schema satului se
caselor prin Se trag limitele
ca se cte case cuprinde fie-
care apoi se casele
locuite de romni cu cele ale
cu albastry, ale ungurilor cu negru etc.).
4. Ce se cnd un localnic se
pe teritoriul altei ?
sa de In favoarea
de domiciliu? Chiar cnd de un
romn se intr'o de etc.
5. Noii sositi in sat sunt ln veci-
In ce mod?
6. 'Care este organizarea a
Ce nu 1 de vecini,
pasnic etc.) Cnd sunt de
cine, cam, pe ct timp se au 1
Membrii au drepturi datorii ?
Care anume cum : sex,
me.serie, avere, neam, religie etc. ?
7, Care e rostul de azi al
Ajutor mutual la lngroparc, la incendii, la
munci comune, la impozite, la la
bresle etc,
Descrierea a modului de functi-
onare a
Are un buget sau un fond co-
mun 1 Cum se strnge cum se
Arc sfaturi, case de ce
tire sau de petrecere? Unde, c;qd, cum?
l
8. intre ele, cu
institutiile satului ..
Se vor la care . sunt prilejllrlle In care
se sau este n
Bisericii, Primlrlei etc.
9. Uescri.er.ea a De
cnd erau organizate inainte.
Ce au intervenit in vremea de azi?
10. se adaoge in o enumerare a
documentelor, dosarelor, condicilor, insignelor,
emblemelor, steagurilor etc. care la
se poate se adaoge c6pil
cele mai importante acte ale
prcc\lm fotografii din ei.
H. H. Stahl
ANCHETE SOCIALE CU
La de care a
avut loc in in Noembrie-Deccmbrie
1935, s'a pus problema astfel: edu-
carea ntr'un spirit nou a copiilor
este numdi o parte din intregul program de
care are drept
schimbarea in bine a intregii Ca
atare este locul ne de la inceput
putem, sau nu putem, folosi "pe copiii
la cu alte cuvinte
un comandant este sau nu dator
priveghieze, nu numai pe copilul ci
familia a La ini-
Directorului superior al Centrului, d-1
inspector tehnic Colonel V. Panaitescu,
elevii acestui curs de in de
peste 60, din Bucu-
au avut deci pune
ca de pentru o
actiune asupra asupra familiilor
nu se poate face cu folos dect
nea este de o sistema-
a d-1 Comandant al Co-
lonelul Panaitescu, a luat ca se
asemenea anchete demonstrative cu
rii. Apeind la d-1 Profesor D. Gusti, un
de 10 ai Seminarului de
de echipieri In echipele
ale Principele Carol, sub
conducerea celui care aceste rnduri,
cum 6 de la de Asis-
6 de la Asocia-
a Femeilor Romne, au in
de 7 Decembrie in mahalalele
55
anume In Tei, Ra-
hova
Planul de lucru a fost :
pentru ancheta de cartier.
1, a carlierolui.
Nu . este vorba de o plimbare pe
ci de un de observare siste-
unui intreg cartier se poate de-
duce din lui
Fiecare are cerceteze
observe ct mai atent ca.rtierul din punct
de vedere cultural, biologic, istoric,
etc., urmilrindu-i problemele sociale de:
minte, suflet, religioase
etc., In cu de influen-
tare a vietii de car.tier printr'o organi-
zare
Lucrare
a) Complectarea unei cu cele obser-
vate.
b) In concluzii a unui plan de
lucru potrivit observate.
2. Luarea contactului cu institufiunilc care ar
putea ajuta in colaborare munca
lucrnd in cu alte insti-
tl!til care au drept scop prive-
gherea familiei a copilului, vom
stabllim pentru fiecare cartier, lista tllturor
institutiilor mai sus pomenite, cari In
cartier, precum l!- oamenilor de bine cari
ar putea fl folositi In acest sens,
Vizitele pe cari le vor face la
aceste institutii oameni de bine, aibe un
caracter de a muncii care
fie In timp o pro-
pentru ideea
Lucrare
a) Complectarea unei cu lista institu-
existente a celor vizitate.
b) Expunarea unui plan de colaborare cu
ele.
pentru ancheta de familie.
Cea mal de inflllentare In
bine a unei familii este vizita Ia domiciliu.
Un comandant de este dator
cu lui.

56
facem anchete In sens Cte descindere
ci vizite de su-
Comandantul de va fi
atent la viata de famlltc a celor pe cari ii
va critic
ei bune rele. Pentru aceasta, vom merge
in cuiburi de cte 6, In familiile pe cari ni le
vor indica cuiburilor.
Aici vom asista la unui model
de precum la convorbirile
pe cari insotitorii cuibului, .le vor avea cu
membrii familiei vizitate.
Fiecare In parte, va fi atent
la cele ce se petrec Jn jurul lui va In
semna. toate lui cu privire la ur-
probleme :
familiei: cum se ?
(constructii, etc.).
Membrii familiei : cfi sunt, de ce
sex, ce au, ct cum muncesc, se
se odihnesc ?
a familiei: ce rost are
pentru ei religia, morala, arta?
Istoricul familiei : de unde sunt veniti
oameni ce are asupra lor
t.rccutul familiei lor.
Starea : cine ct in
familie ? mama, copii ? care este buge-
tul familiei?
ntre membrii familiei : ce
sunt intre Intre copii, intre
copii.
Ce au copiii ln familie? Cum sunt
cum sunt la ce sunt
ce educatie li se ? Higiena lor, edu-
lor
intre membrii familiei aUe insti-
di11 cartier.
Cum sunt
fie In copiilor de alte in
etc.).
Ce lac copiii n timpul lor liber?
Sunt supra de cineva, sau pierd
timpul singuri sau cu .
pe maidane
Lucrare
a) Complectarea unei de familie.
b) Concluziile finale asupra celor cerce-
atingnd pe rnd ; mediul fizic, biologic.
psihologic istoric, vin ta
fmiliare etc.
c) Expunerea unui plan de lucru pentru
ridicarea de familie a cartierului, prin
exemplul a copiiloz:
ieri, la casele lor.

a) Complectarea nu se nici
In fata anchetatlor (ar face o impre-
sie rea).
b) La nu. se la
da, nu, bu.n. etc, ci se descrie In de-
talli.
c) lntreblidte. din sunt necomplecte In ,
ce de cartier; Mai sunt alte
observatiuni pe cari le va nota pe
liniile libere.
H. H. Stahl
DE DEMOGRAFIE, ANTROPOLO-
GIE EUGENIE A INSTITUTULUI SOCIAL
ROMN.
In cursul lunei Martie 1935, Institutul
Social Romn domeniul de activi-
tate prin infiintarea unei noul sectiuni denu-
: de Demografic, Antropologie
Eugenie".
sectiune de fapt. Aso-
ciatia de a Institutului
Central de a Statului, asociatie care
s'a afiliat lnstitutulili Social Romn la
au aderat toti acei membri ai
Institutului Social, care prin natura preocu-
lor su activat In
domeniul de fapte care In deosebi
noua sectiune
In de constituire a care a
avut loc In ziua de 14 Martie la care au
participat un impresionant de meml>ri,
prin unanimitate de voturi s'a ales
ele sectiei In persoana domnului Dr. Sabin
din a luat
iar secretarul In per-
soana subsemnatului.
Constituirea ei ln Comi-
tetului Institutului Social Romn, din 22 Martie
a. c., de Demografic, Antropologie
Eugenie inceput activitatea cu o
serie de publice In ziua de 23
Martie 1935.
Pentru cetitorii al probleme-
lor t idicate de sociologie, infiintarea acestei
sectiuni o necesitate. Marca majo-
ritate a opiniei publice s'ar putea intreba
mai mu.lt sau mai legitim, care este
'
1
SOCIOLOOIE ROMANEASCA
rostul unei asemenea sectiuni, cu
atit de speciale, In cadrul Institutului Social
Romn,
In primul rnd trebuie precizat spre
deosebire de alte doc-
t.rlnare,
condusi de domnul Profesor Djmitrie Gusti,
Institutului Social Romn, in
cercetarea fenomenului social, socotit in to-
talitatea lui, o
elementelor de cadru, conditiunilor necesare
In care faptul social apare se
nici o unul . din ele-
mentele fundamentale, att constitutive bt
determinante ale fenomenelor sociale, este
elementul uman.
Elementul umon co'nsiderat nu izolat,
simplu fenomen individual, ci ca fenomen de
anume In datele lui naturale ultime,
biologice. A neglija sau renunta la cercetarea
noastre din punct de vedere
biologic, atunci cnd sociolo-
stice este de a construi o sociolo-
gie a ar Insemna o ireme-

lnvesUgatfile de pd acum privind popu-
noastre sunt izolate
pe un cmp de cercetare mult prea restrns
pentru a da putinta unei vederi clare asupra
problemelor ridicate. Cu att mai .pufin deci
concluziile, eventual trase, pot fi semnifica-
tive ofere
Se Intelege prin urmare limpede dece se
impunea creiarea unui organ special de cer-
cetare a noastre, ' care ln-
sumeze toate eforturile izolate ln vederea
unui scop unic bine definit tot-
se dece organ reprezentat
prin de Demografic,
Eugenie se In chip necesar Insti-
tutului Social Romn.
Pe scurt formulat, de Demogra-
fic, Antropologie Eugenie a Institutului
Social Romn propune studieze, cu
\ mijloacele de care dispune,
noastre anume cerceteze: morlologia,
structura, euolufia, valoarea a
acestei acordndu-se o
factorilor de
.
Ca punct de plecare se va utiliza imensul
material cules de Institutul Central de Stati-
a Statului cu prilejul
57
general al din 1930, precum ma-
terialul demografic adunat periodic privind

Pe acestea, va prezenta
rezultatele anchetelor efectuate In diferite
regiuni ale ori de cte ori se va
nevoia va dispune de mijloacele necesare
va Intreprinde speciale pe teren.
Scopul final al Sectiunii de De-
mografic, Antropologie Eugenie este dublu.
In primul rnd a po-
a elementului uman, substrat
a fenomenului social In al
doilea rnd ofere, in ordine da-
tele elementare strict necesare unei politici
rationale a populatiei ln cadrul unui Stat
modern.
se Ia Inceput dispune de mij-
loace modeste, de
Demografic, Antropologie Eugenie va isbuti
scopul propus grape unei
strnse unei metode unitare de lucru, dar
mai ales In eficacitatea efor-
tului colectiv unui simt comun de
dere In fata problemelor grave, pe
care. le viitorul noastre.
D. C. Georgescu '
IN. 1935
O pe scurt a sociologiei din 1935
bilant al unui an care s'a scurs, nu este c;:
dect la o parte, pe
nelnsemnate, lucru de la sine in
teles, de orlct de
pretioase, pentru a schita curentele mari, In
tendintele cari abia apar,
dar se de pe acum trainice lnteme-
iate cteva din de
cari, fie prin continutul lor, fie prin numele
celor cari le sunt menite exer-
cite o lnrurire. Vom apuca cale
numai In ce sociologia
Pentru
orice e de folos, se taie
drum pentru o desvoltare mai sau se
temeiuri pentru de mine.
din care prin
Intemeietorul ei, Profesorul Gusti, este cea
mai veche de specialitate din
a depus In 1935 o activitate care.
printre cele mai lnsemnate din
/
58
romneascl. Chiar la Inceputul anului, Pro-
fesorul D. Gusti, unor invitatii
mai vechi, in cteva prelegeri
sistemul de sociale metoda de cer-
cetare a sociale prin monografii so-
la Paris, Berlin, Lipsea Munchen.
acestui fapt nu este greu de
ghicit. acestea au fost deosebit
de rodnice, se aprecieze
soclol'Ogiei ca o contribu la
de pentrua lte
Institutul Social Romn, in de acti-
vitatea in spre
murirea problemelor de actualitate, a orga-
nizat un ciclu de 18 pentru public,
la Fundatia Carol, despre ,.Reorganizarea Sta-
tului din cari una s'a
In Dec. 1934. Ca In toti anii, I. S. R. a
ales pentru un subiect de interes
actual s'a adresat celor mai de cu-
in materie ca In chi-
pul acesta orientarea
a noastre culte.
Tot la Inceputul anului 1935 au
Nr. 3 4 din Biblioteca de Sociologie,
Politicii, de Institutul Social Ro-
mn: D. Gusti: Sociologia militans Traian
Herseni: Realitatea Cartea d-lui Prof.
D. Gusti, cu subtitlul "Introducere n socio-
logia (614 pag.), cuprinde toate con-
tributiile d-sale in cu pro-
, blemele sociale politice contemporane
publicate aparte din 1910 incoace. Cine vrea
pc deplin' activitatea de un
sfert de veac a Profesorului D. Gusti tre-
bue Sociologia mi-
Htans, cartea d-sale de
Institutului Social Romn trebue
sl amintim n-rcle 3-4 din ,.Arhiva pentru
Reforma SocialiJ", cea mai de
publicatie de sociale din Ea aduce
insemna te Gaston Ri-
chard: Les structures sociales et l'institution
de la G. L. Duprat: Formes ele-
mentaires de !'economie sociale . Bessie
Arveme Mcclenahan: Leadership aud per-
sonality in the city. Amintim ,.Arhiva"
este organul a
Institutelor de Sociologie, cu
incepere d.in 1934.
In decursul verii 1935, ca In fiecare an
din 1925 Incoace, Institutul Social Romn a
Intreprins cercetarea a \lllUi sat,
A fost ales de satul
din Jud. In timp, Instilatul
Social a monografia
a satului Srbova, j. iar
cel din Basarabia, monografia satului Iurceni,
j. In de campaniile acestea,
lntreprinse cu cercetltori avnd
ca intentie ce-;.cetarea satului, s'a
mai cules material, nu intotdeauna com-
plet, de cele 24 de echipe
In de
Principele Carol, pentru
In nu
destul de numeroase ca ne
seama de a mono-
grafice roadele pe cari Incepe le dea.
Nu mai dect piedicelor
financiare, ca se lnceapl publicarea acestor .
lnscmnate att pentru ct
pentru
manifestare a I. S. R. In 1935, ca.re
fie amintiti, este partic.iparea prin
opt de sociologie (Prof.
D. Gusti, N. X. Costa-Foru,
Cristescu, D. C. Georgescu, Tr. Herseni, H.
H. Stahl, G. la Congresul
de sociologie dela Bruxelles,
preocupat mal ales de problema formelor
elementare ale sociale.
Trecnd la celelalte manlfestlri sociolo-
gice din trebue amintim unei
noi reviste de specialitate, socio-
logice", care apare din Aprilie 1935, lunar,
la sub directia d-lui Traian
leanu, Profesor de Sociologie la Universi-
tatea de acolo. Au de atunci
caiete, cam de. cte 32 pag., cu mult material
interesant Instructiv. De retinut In primul
ra.nd activitatea directorului, d-1 Traian
care a publicat, de
studii, cronici, recenzii privitoare
Ia sociologie ln sensul
de dreapta, In deosebi al legionarismului. De
altfel revista . are acest caracter de
tncerc!nd sl
lndr!lmeze mai ales tineretul, In
unei Dintre co-
laboratorii revistei, a.mintim pe d-nil Leon
care a publicat 1n 1935 o carte despre
Universitatea (Teoria practica ei.
Pref. de Tr. Barbu G.
Macrin, Gavril 4!1/iq Rasu,

Pe o linie mai mult de stnga,
activitatea apro-
de specialitatea care ne .,Re-
vista de Studii sodologice in
anul U, de sub directia d-Iui N. N. Matheescu.
In 1935 au n-rele 6-7, 8 9, in trei
fascicole a cte 40 pg., In cari se desbat mai
ales probleme de Are printre
colaboratori pe d-nii lon N. Ghiu-
lea, Petre Pandrea, Petre L Lotar
G. etc. Politica
este o preocupare a vremu-
rilor noastre abstractie de orice
e bine se
oameni cari o .
Printre sociologice se
si Revista Institutului Social
de sub d-lui Dr. C. In
1935 a Fascicola IV. anul III. Nr. 13,
ln 216 pg. Cuprinde: M. : In amintirea
Episcopului G. Al. Nicolescu (epis-
cop): ReflexJunl asupra avortului, prilejuite
de legiferarea in cadrele proectului noului
cod penal: L. Gabor: ReflexJuni referitoare
la legiferarea avortului: V. M. Dimitriu: Avor-
tul fn noua Iegiuire : P. Nemoianu:
Banatu-l fruncca: C. Turcii tn
centrul Europei : C. Manoliu : Industria in ca-
drul Statului agrar : Gh. Atanasiu: Defectivii
fizici mintali: apoi o dare de despre
activitatea dela data de 20 Mar-
tie 1934 la 24 Martie 1935 a Institutului
Social multe
recenzii. Institutul se pe
zi .ce trece mal capabil nevoilor
regionale din cari a luat
Dintre revistele cu un caracter mai cu-
prlndtor (filosofic, cultural, ideologic, literar),
au publicat studii sau sociologice
Revista de Filosofie de sub conducerea d-lui
C. Revista Re-
gale, din care pentru 1935 mai ales
studUle d-lor N. Petrescu E. Viata
acum de sociologul
M. Ralea, Societatea de mine, de sub direc-
d-lul Ion Rnduiala. de
patru dintre nostri de mono-
I. D. C. E. Bemea
I. Samarineanu, in d-Iui Prol.
D. Gusti, cu multi colaboratori porniti tot din
rndurile monografice.
Dintre de cele publicate de
I. $. R., amintim deosebit de inte-
59
a d-lui Al. Claudiqn : filoso-
fice sociologice 255 pg.}, tn care eru-
se cu rare de scris, apoi
G. Em. Marica: Problema Culturii Moderne
in Sociologia (130 pg.}, care cuprinde
trei studii serios informate despre F. Tonnles,
G. Simmel M. Weber studiul d-lui C.
Sudefeanu: Opinia strns In
ce a fost publicat In cteva numere din
rev. Societatea de mine. cu un ca-
racter mai larg, dar interesante pentru so-
ciologie, au publicat d-nil Tudor Vianu: Este-
tica, voi. J, ln se remarcabile con-
de sociologia artei: M. D. Ralea :
Valori, unui sociolog- cu
duite literare; Gr. Criterii
in care se o dare de
despre mono-
grafice : P. Pandrea: Filosofia polltico-juri-
a lui Simion prin care autorul
se apropie cu pricepere de
Intelectuale autohtone. Din
Institutului de Psihologie dela Cluj, de sub
conducerea d-Iul Pro/. FI.
unele de aproape sociologia
(cum sunt cele de psihologie psiho-
logia reclame! etc.}. Vom reveni asupra aces-
tei deosebit de lnsemnate, intre-
ln cadrele ardelene.
Ca tncheem darea de despre so-
ciologia mai trebue amintim
manuale noi de liceu, intitulate Elemente
de Sociologie, unul de d-1 Traian
altul de Profesorul D. Gusti Traian Herseni.
In ce sociologia din
In cari s'a bucurat intotdeauna de cea
mai mare desvoltare sunt Germania
Statele-Unite. In al doilea rnd, trebuesc
citate Anglia, care psihologiei
sociale, Belgia, Italia, Spania altele,
In America apar de
sociologie, reviste, manuale de introducere,
tratate, anchete, studii la teren etc. Cine
"Bibllographle der Sozialwlssen-
schaften", este uimit de contributia a
americanilor In materia in
genere, aceste nu trec de o valoare
de universi-
uneori cu aparte de sociologie,
deci marele de profesori, produc
anual o de specialitate. Se
un larg Interes pentru
directe, cari o sumedle de fapte, pe
60
cari se va construi o sociologie mai
de realitate. In Romnia, sociologia
e foarte putin nu numai
din pricina limbei, dar din lip-
aproape complet din bibHotecUe pu-
blice. In felul acesta in chip
indirect de ce se acolo. De" aceea
trebue ne mai mult la Europa,
mai ales la Franta Germania, despre cari
putem avea mult mai bogate,
nute direct.
Sociologia se in.
institutii mal de : Institutul Francez de
Sociologie, care cuprinde pe mai
sau cel gnditorii ;nal lui
Durkheim (Blondei, Bougle, Davy, Fauconnet,
Ho.lbwachs, Hubert, Levy-Bruhl, Maunier,
Mauss etc.) Institutul Intemafional de So-
ciologie, care in de membrii
din pe mai sociologii francezi
potrivnici durkheimismului (Richard, Lasbax,
profesorul dela Geneva : Duprat, Achille Ouy
etc.). Mai trebue amintim Centrul Interna-
de de sub lui Henri
Berr, care se regulat de probleme
sociologice.
Prima grupare tine regulat in cari
se fac urmate de discutii.
un mic "Bulletin de ['Institut de So-
ciologie" despre activitatea din Tot
gruparea aceasta activitatea ntre-
de L'Annee sociologique,
att de pe vremuri de
Durkheim, sub o mult mai
a unor Annales sociologiques, in cinci serii de
fascicole : A. Sociologie sub directia
lui C. Boug/e, B. Sociologie dir.
Mauss, C. Sociologie dir. Ray, D.
Sociologie dir. Simiand (mort n
E. Morfologie tellnologie
dir. Halbwachs. Seria A, Sociologie
Inceput in 1934 ; seriile
C. E. au publicat primele -fascicole In 1935,
cu studiile: 1. Morale bergsonienne et socio-
l ogie, de Albert Bayet, Une enigme de l'ancien
droit romaln : Partes secantes, de Henri Leuy
Bruhl. II. La nuptialite en France pendant et
depuls la guerre, de Maurice Halbwachs
de anall.ze critice biblio-
grafice foarte bogate.
Cei dela Institutul International de Socio-
logie se mai ales cu organizarea
congreselor internationale de sociologie pu-
numeroase In cu pro-
blemele cari se cu aceste prilejuri. In
special activitatea secretarului general, Pro-
fesorul Duprat, este dintre cele mai intense.
Gruparea aceasta scoale Bibliotlleque interna-'
tionale de Sociologie Reuue Internafioiiale
de Sociologie de Rene Worms con-
de curnd de Gaston Richard, iar
de Emile Lasbax, ajutat de Achille Ouy.
Centrul de
de ani zisele de
l a cari prin din
toale domc:nille, tncercndu-se pe calea acea-
sta desl egarea a problemelor. In 1935
s'a tratat despre, S'a ajuns la con-
cluzia statistica nu este o
propriu ci o de lucru in serviciul
Aceste se re-
gulat in volume. Centrul in continuare
1' Euolution de l' Humanite Reuue de
Syntllese cu la un
Vocabular istoric.
Se cuvine amintim printre
de Reuue de I'lnstitut de
Sociologie o de specialitate scoase
de Institutul de Sociologie Soluay dela Bru-
xelles. Institutul Solvay a organizat
cu Institutul International, congresul de socio-
logie din 1935 comemorarea lui Quetelet.
Dintre franceze de sociologie me-
o : Bilan de la socio-
logie contemporaine, de C. Bougle
(Alcan) ; La Mythologle primitive, de Leuy-
Bruhl (Alcau) ; Magie et Religion, de Raoul
Allier (Ed. Berger-Levrault) ; Introduction
l'Artl de gouverner, de M. Leroy (Libr. du
Recueil Sirey) ; Elements de Sociologie reli-
gieuse, de R. Bastide (A. Calin) tomul X.
din Enciclopedia sub direc-
tia a lui L. Febure, tratnd despre
statul modern Ingrijit de A. de Monzie, H.
Puget P. Tissier.
In Germania, sociologia, in sensul ei tra-
e aproape Regimul
nal-socialist a in chip firesc litera-
tura att de mai inainte,
dar a restrns sociologilor din
alte la probleme de actualitate,
menite ajute tara In ei de
reconstructie In Germania de azi
a devenit un factor activ al
nationale. Multe din revistele sociologice de
acum ani, cum sunt de Kolner
Vierteljahrshefte fur Soziologie a lui von
Wiese sau Sociologus a lui Thumwald, nu
mai apar. Multe din catedrele de sociologie
au fost sau lnloculte cu cele de
filosofie Multi dintre profesorii cu
renume au fost fiind ca o
pentru noul drum. Se Intelege de ce,
in anii de literatura socio-
e foarte Sociologia veche
sau chiar e
iar noua . sociologie e in
De aceea nu putem insemna ca
opere de valoare din 1935 dect
voi. IV. Werden, Wandel und Gestaltung von
Staat und Kultur im Lichte der Volker!o1schung
voi. V.) din monum'entala "Die
menschliche Gesellschalt in ihren ethno-sozio-
logischen Grundlagen" (Berlin-Leipzig, Walter
de Gruyter Co.) de Richard Thumwald. In
schimb apare o de sociologie
sub numele dife-
rite de Volkswissenschaft, Volkskunde, Volks
soziologie etc. Noua orumtare a fost schi-
mai dinainte de cel doi sociologi
dela nceput de noul regim: Gunther lpsen in
Programm einer Sozlologle des deutschen
Volkstums (1933} Hans Freyer in Gegen-
warlsaufgaben der deutschen Soziologie (Zeit-
schrift fiir die Gesamte Staatswissenschaft, 95.
B. 1. H. 1934}. Comunitatea, poporul,
devin obiectul de cercetare al sociologiei, iar
prin antinomlei dintre stat so-
cietate, sociologia se apropie ea de
devenind o sociologie in slujba
idealului german. o astfel de
sociologie mai puUn celelalte po-
poare, pentru Germania devine un instrument
de valoare politicii. Mai din
1935, Hans Proesler: Die Anfiinge der Gesell-
schaftslehre (Erlangen, Palm und Enke)
Psychologie des Gemelnschaftslebens
rile celui de al XIV -le111 congres al
germane de Psihologie, un an in
Problema mai ales a
etnice, (Volksgemeinschaft), este o preocupare
in Germania, (Cf. Hans R. G.
Giinther: Philosophie der Gemeinschaft, in
fiir Deutsche Phllosophie, 9 B. H. 3.
1935, despte care a tratat in cadrul
germane de Filosofie). Tot prin
tre de limba trebue
amintim voi. III. din opera sociologu-
lui olandez Steinmetz: Gesammelte kleinere
61
Schriften zur Ethnologie und Sozlologle (487
pg.) . .
Pe plan se inmllltl
rea dintre sociologii diferitelor
colaborarea lor tot mai prin Insti-
tutul International de Sociologie
a Institutelor de
Sociologie. Congresele internationale sunt
prilejuri pentru reci-
acestor dintre
.
in ce sociologia
din el ln rndul cer-
maghiari. Ungurii sunt ei un
popor cu au o
spre
a satului, dar nu nesocotesc nici
ce se face n parte.
le sunt cunoscute s'au dovedit tn
unele le urmeze. Amintim deo-
numai caracteristice
din 1935, pornite din rndul tineretului ma-
ghiar, in stare de o mentalitate mai
dect veche. E vorba de o
a unui scriitor ungur din Ardeal, Ven
ezel Jozsel: A falumunka es az erdelyi .falu-
munka-mozgalom (Erdelyi Tudomanyos Fiize-
tek, 78 sz.) la Cluj, fn care se tra-
monografia actiunea
la sate, ln spiritul
rile I. S. R., cernd aplicarea lor la
Maghiarli din Romnia, propunnd in ace-
timp participarea ctorva intelectuali
unguri, pentru specializare, la
Seminarului de Sociologie din
un studiu scris de un
chiar din Ungaria, Liiko Gabor: A romn
"monogrfistak'.' falukutat6 aplirut
intr'o carte asupra vom reveni, dedi-
Honismeret konyve,
in colaborare de Institutul Maghiar
pentru cercetarea satului, din Budapesta.
Liiko Gabor, ce a vizitat Romnia, tn-
limba participnd la lucd.rile
1. S. R., expune dela noi,
apreciind s'a in mijlocul cel
mai temeinic pentru cercetarea satului pro-
punnd apllcarea lui fn Ungaria.
Sociologia de azi, fie e de
politice, fie propria
ei menire, se apropie tot mai mult de pro
blemele vii ale timpului, devenind a
sociale fie de folos
62
pe calea aceasta de sine ale fie
popor. Se astfel nu numai o
cu valoare dar
o cu practice foarte Insemna te.
Traian Hers1mi
INSEMNARI
Primind eu lntrziere Raportul de activi-
tate al Institutului Social Romn din Basara
bia, datorit d-Iui prof. T. Al. J1 vom
publica In viitor al revistei.
Gruparea "Gnd Romnesc" dela Cluj a
cercetat In 1934, metoda I. S. R., sub
conducerea d-Iui Prof. Iuliu In
cadrele Astre!, satul din Muntii Apu-
seni. In materialul a fost completat
prelucrat, fnct e gata de tipar. Monogra-
fia .satului va apare In e
de d-nU .Val. (geografie), Tib.
Morariu (etnografie), (dr, P. Rmneanfu (de-
mografie), dr. 1. (antropologie), dr.
Ardeleanu dr. (frecv. sifilisului
indicele biologic de dr. L. Daniello (igi-
frecv. tuberculozei), dr. G. Be-
netato. (alimentatia), P. Prodan (istorie), Gh,
Oancea (psihologie), E. Petrovici O
Pampu (copilul O. (viata re-
V. V elican (agricultura), A. Gociman
(economia O. Popa (drept mo-
ralitate), E. administratie),
Tr. Herseni (sociologie). Va fi cea dinti lu-
crare despre sociale din Mun-
tii Apuseni, att de mulf
Fundatia Rockefeller a trimis doi bursieri
In-Romnia. pentru studiul sociologiei cum
o intelege D-1. Dr. Philip
Mosely, din America, a luat In luna Septem-
brie parte Ia campania a I. S. R.-
ului din satul j. In tot timpul
anului 1936, d-sa va studia monografie, la
teren, chestiunea din Ardeal.
Dl. H. Haule, din Germania, care In anul
193Q vizitase, cu o serie de colegi
germani, satul Runc din Gorj, in timp ce se
acolo o monografie sociologicli, va lucl a
In Romnia problema popullirii .
precum aceea a dintre
mari proprietari, Inainte expropriere.
D-sa a publicat de curnd o lucrare intere-
Deutsches Volkstum in der Bevolke
rungsentwicklung des osillchen Mitteleuropa
(1935).
In campania a Institutului So-
cial din la
in j, s'a filmat un documentar de peste
2000 m., aspecte din viata acelui
sat: oameni, munci ceremonii (o
o fnmormntare). Este al treilea film
al Institutului, filmelor
din (1929) Cornovadin Orhei (1931).
Societatea de Filosofie a Dreptului So-
ciologie din Belgrad avnd de gnd In-
o serie de monografice asupra
satelor jugoslave, a cerut 1. S. R. :din Bucu-
toate sale, che-
stionarele planurile de precum
toate sugestiile folositoare.
lnslitntul Soctal Romn va scoate foarte
curnd un volum, in Biblioteca de Sociologie,
cuprinznd textele franceze
ale celor opt la recentul
Congres international de sociologie din Br u-
xelles. '
Fundatia Regal li Principele Carol
va scoate de sub tipar, zilele acestea, un vo.
lum de melodii "Cum se
monografia unui sat. pentru folosul
Culturale", datorit d-lui H. H,
Stahl. Va cuprinde o serie de chesUonare.
La 17 Dec. 1935 s'a Infiintat pe ca-
tedra de Sociologie a din Bu-
"Cercul fn Sociologie" cu
scopul de a adncl sociologice,
de a pregliti membrii pentru activitatea
de specialitate pentru sociolo-
gice colective. cercului, dele-
gat de d-1 Prof. D. Gusti, este d-1 asistent
Traian lf.erseni.
Anuarul Arhivei de Folklor voi. III. 1935,
de sub d-lui Ion aduce, ca
acum, un material de valoare. Ion
douli studii : Ion Bianu
folklorul nostru, Alte variante ale
snoave! despre femeea Ion
Diaconu : Psihologie creatie Emil
Petrovici : Folklor din Valea V.
L. Bologa: Raportul din 1751? al unui chirurg
german despre Romnilor asupra
moroilor, P. V. la
bibliografia studiilor culegerilord e folklor
privitoare la Romnii din Basarabia po-
poarele conlocultoare - publicate ln perio-
dicele Anuarul mai cuprinde o _folo-
sitoare bibliografie a folklorului romnesc
pe anii 1933-34 un raport de activitate pe
1933-34. Vom reveni.
A voi. II. din Analele de Psiholo-
gie publ. de Societatea de
Psihologice. Director d-1 C.
redactor d-1 1.-M. Nestor. Cuprinde serioase
studii de specialitate (159 pg.), apoi nume-
roase variate recenzii (136 pg.), printre sem-
natarii clrora cu un nu-
mare din de Filoso-
fie din
Observatorul Social-Economic, tri-
de studii anchete social-econo-
mice, apare Ia Cluj, redactat de un grup de
profesori dela Academia de Inalte Sudii Co-
merciale Industriale ,.Regele Carol II", din
acea localitate, In frunte cu d-1 Prof. George
Moroianu, director editor. Sunt vrednice
de acestei care
de cUva ani o public.afie
de de vie actualitate. Ul
timele nre, 2-4, 1935, aduc, ca cele dinainte,
studii economice, cronici recenzii nume-
roase bine scrise.
Nr. 21. 1935, din Institutului
de agronomice al Romniei,
o "Dare de de activitatea Ins-
titutului In anul 1934" prin care se dove-
cu rostul
a acestei de apli-
Institutul a valorifice Intr'o
din ce In ce mai mare, pentru agri-
cultura rezultatele in cm-
purile de laboratoarele sale.
misiune : a. pc cale
punnd la lndemna agricultorilor
produsele, instalatiile munca colaboratorilor
b. difuznd prin publicatiile sale sau prin
sfaturi date direct celor ce le cer,
63
spre o mai mai ren-

D-1 Dr. A. G. Galan, directorul Serviciu-
lui de Studii din Oficiul National
al Romne, a publicat o
lucrare : Monografia de Credit
din Romnia, 1906-1935,- cu 377 tabele sta-
tistice "In text (Buc. Imprimeria
1935, 303 pag.), Autorul un nou titlu
de merit la bogata sa activitate cooperatist!.
Bibliografie. C. Narly: Istoria Pedagogic!,
vol. 1., antic, Evul mediu, Rena-
(Publicatiile Institutului Pedagogic, Cer-
. 1935, 376 pg.). pentru profesori,
in filosofie. Ilie Sulea-
Firu: a educatiei (Car
tea Rom., Buc. 1935, 16 pg.) tot catego-
rilor amintite. Ion Chelcea : po-
contra maghiare in Ardeal
Extras din ,.Gazeta Cluj, (1935}
Tipuri de cranii din Ardeal (Aca-
demia Buc. 1935). Autorul este un
harnic meritos dela Muzeul Et-
nografic din Cluj. Augustin Venturino: S .cio-
logia general: La interdependencia (1935),
cu o In 1. de Gaston Richard
Luigi Stur:.:o: Essai de sociologie. Trad. de
l'italien par Juliette Bertrand (Cabiers de Ia
Nouvelle Journee, 32, 1935). R. Aron: La
Sociologie allemande contemporaine (Alcan.
1935}. Andr2 Joussain: La Sociologie, ethno-
Jogie comparee et histoire comparee (Poiters,
1935). Alex. Tillmann: L'organlsntion econo-
mique et sociale du Ili-e Relch (Paris\ Libr,
du Recueil Sirey, 1935), de Henri
Truchy. O carte bine documentatii. LaYougo-
s]avic d'Aujourd'hui (publie par la Section de
la presse au.Ministere des Affaires Etrangeres,
Belgrade, 1935, 439 pg ), cuprinde informatii
preJioase de.spre Jugoslavia: Fa3!PUa
1. populafie, formatia statulUi,
legi organice, externll, culte,
instructie arte frumoase, monumente
istorice muzee. II. resurse naturale
clH de comert in-
dustrie, finante publice, - bibliografie o
a
Redactia
'

PUBLICA'fiiLE
INSTITUTULUI SOCIAL ROMAN
ARHIVA PENTRU REFORMA
Organ al Institutului Social Romn al Federatiei Internationale
a Societitilor Institutelor de Sociologie - Director: D. GUSTI
Abonamentul anual 350 Lei.
BULETINUL ECONOMICE
Abonamentul anual 200 Lei.
BULETINUL DE STUDII COOPERA TIVE
Abonamentul anual 300 LeJ,
BULETINUL BIBLI .OLOGICE
(DEPOZITUL LEGAL} 1932. Pretul 50 Lei.
NOUA A ROMNIEI
NOILE CON STI TU EUROPENE (epuizat)
23 prelegeri publice organizate de I. S. R. Jn 1921-1922 textul
nollllor europene.-Un volum de 560 pag. legat 250 Lei.
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
(eplllzat}, 19 prelegeri publice organizate de I. S. R. 1922-1923.
Un volum de 303 pagini, legat, 200 Lei.
POLITICA
(epuizat, ediUa II ln lucru}, 20 prelegeri publice organizate de
1. S. R. fn 1923-1924 documente ln limba france:d.: Tratate
de pace, Un volum de peste 700 pagini, legat, 300 Lei.
POLITICA CULTURII
25 prelegeri publice organizate de 1. S. R. ln 1927- 1928, cu o
de documente legiuiri sociale din
Un volum legat de 558 pagini, 250 LEi.
BIBLIOTECA DE SOCIOLOGIE,
de D. GUSTI.
l:r!:__TUD!!__I
D. GusTI: SOCIOLOGIA MIUTANS. INTRODUCERE
IN SOCIOLOGIA Pretul 300 Lei.
TRAIAN HERSENI: REALITATEA INCER-
CARE DE ONTOLOGIE Pretul 80 Lei.
B. MONOGRAFIA SOCIOLOGICA:
TRAIAN HERSEN; -TEORIA MONOGRAFIEI SOCIO-
LOGICE, cu un studiu introductiv: MONOGRAFIA
A SOCIALE
de D. GUSTI. Pretul 80 Lei . .
H. H. STAHL: TEHNICA MONOGRAFIEI SOCIOLO-
GICE. Pretul 80 Lei
C. TEXTE TRADUCERI:
I. KANT: CRITICA RA PRACTICE
Traducere de Dumitru Cristian Raul PretullOO Lei
Se dela principalele dela OF. DE I, Str. Carol, 26
.. '
.....
,'
Institutul de arte grafice
"Tiparul Universitar"
str. Elie Radu 6
15 lei

Sociologie Romaneasca

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Sociologie Romaneasca

Încărcat de

Drepturi de autor:

..

nestiutori 324 (17,93%), ana(

S-ar putea să vă placă și