Sunteți pe pagina 1din 3

Familia Formula florii Taxoni Fructul Reprezentanti

superiori
Liliacee P3+3 sau(3+3) A3+3G(3) Domeniul -capsula • Genul Allium
(Liliaceae)
Eukarya -baca • Allium cepa (ceapă)
Majoritatea sunt geofile, Regnul • Allium porum (praz)
având rizomi, bulbi, • Allium sativum (usturoi)
tuberculi. Floarea poate să
Plantae
Subregnul • Allium ursinum (leurdă)
fie şi tetrameră (Paris
Tracheobionta • Asparagus officinalis (sparanghel, umbra
quadrifolia). Uneori,
iepurelui)
foliolele perigonului sunt Phylum • Colchicum autumnale (brânduşă de toamnă)
unite, ovarul este superior. Magnoliophyta
Florile sunt actinomorfe, • Convallaria majalis (lăcrămioară,
excepţional zigomorfe.
Clasa mărgăritărel)
Liliopsida • Gagea arvensis (scânteiuţă, ceapa ciorii)
Subclasa • Galanthus nivalis (ghiocel)
Liliidae • Hemerocallis fulva (crin galben)
Ordinul • Hyacinthus orientalis (zambilă)
Liliales • Genul Lilium
• Lilium candidum (crin)
• Lilium martagon (crin de pădure)
• Genul Narcissus
• Narcissus poeticus (narcisă,
zarnacadea)
• Narcissus pseudonarcissus (narcis)
• Ornithogalum umbellatum (baluşcă)
• Paris quadrifolia (dalac, aişor)
• Polygonatum latifolium (pecetea lui
Solomon, creasta cocoşului)
• Ruscus aculeatus (ghimpe)
• Scilla bifolia (viorea)
• Tulipa gesneriana (lalea)
• Veratrum album (steregoaie, stirigoaie)

Graminee Speciile de graminee Domeniul Fructul • Genul Agropyron


(Poaceae)
prezintă caractere mai Eukarya este o • Agropyron cristatum (pir cristat)
mult sau mai puţin • Agropyron repens (pir târâtor)
uniforme, ceea ce
Regnul cariopsă,
Plantae care la • Agrostis alba (iarba câmpului, iarba vântului)
îngreunează recunoaşterea
speciilor. Majoritatea sunt Subregnul maturitate • Alopecurus pratensis (coada vulpii)
ierboase. Gramineele au Tracheobionta poate • Andropogon ischaemum (bărboasă)
un sistem radicular • Anthoxanthum odoratum (viţelar)
Phylum rămâne
fasciculat, care • Arrhenatherum elatius (ovăzcior)
împânzeşte solul. Tulpina
Magnoliophyta îmbrăcată
• Avena sativa (ovăz)
este un pai de diferite Clasa în palee • Genul Bromus
înălţimi şi este formată din Liliopsida sau nu. • Bromus inermis (târsacă)
noduri şi internoduri. Subclasa • Bromus mollis (obsigă)
Paiul poate fi gol sau plin Commelinidae
(porumb). Ramificarea • Bromus sterilis (obsigă)
gramineelor se numeşte
Ordinul • Cynodon dactylon (pir gros)
înfrăţire şi se face obişnuit Cyperale • Dactylis glomerata (golomăţ)
la nodurile bazale. • Deschampsia caespitosa (târsă mare, păiuşul
Frunzele sunt mai adesea bălţilor)
liniare, alcătuite din limb • Digitaria sanguinalis (meişor)
şi teacă. Teaca este • Echinochloa crus-galli (iarbă bărboasă)
despicată, Între teacă şi • Genul Festuca
limb se găseşte mai adesea • Festuca pratensis (păiuş de livadă)
ligula, uneori
• Festuca rubra (păiuş roşu)
membranoasă, variată ca
formă sau lipseşte. La • Glyceria aquatica (mană de apă)
baza limbului se găsesc • Genul Hordeum
uneori 2 prelungiri ale • Hordeum distichum (orzoaică)
acestuia, numite urechiuşe • Hordeum murinum (orzul
(auricule), care uşurează soarecilor)
identificarea speciilor • Hordeum vulgare (orz)
înainte de
• Genul Lolium
înspicare.Florile
hermafrodite, mai rar • Lolium perenne (zâzanie)
unisexuate sunt grupate în • Lolium temulentum (sălbăţie)
spiculeţe şi acestea în • Nardus stricta (ţăpoşică, părul porcului,
spice sau panicule. La negară)
baza spiculeţelor se găsesc • Oryza sativa (orez)
în general 2 frunzisoare • Panicum miliaceum (mei)
numite glume. Uneori sunt • Phleum pratense (timoftică)
3 sau 4.Pe axa spiculeţului • Phragmites communis (trestie, stuf)
sunt prinse una sau mai • Genul Poa
multe flori. O floare este
• Poa annua (hiruşor)
formată din 2 frunzisoare
numite palee: una • Poa bulbosa (firicea)
inferioară şi alta • Poa pratensis (firuţă)
superioară. De cele mai • Poa supina
multe ori, paleea • Secale cereale (secară)
inferioară este aristată. În • Genul Setaria
interiorul lor se găseşte • Setaria glauca (mohor)
androceul, format de
• Setaria italica (dughie)
obicei din 3 stamine, cu
rare excepţii 6-1. Gineceul • Setaria verticillata (mohor)
superior este unilocular şi • Setaria viridis (mohor)
alcătuit din 2-3 carpele • Genul Sorghum
sincarpe, cu un singur • Sorghum halepense (costrei)
ovul. Are 2 stigmate şi rar • Sorghum sudanense (iarbă de
l, păroase. La baza Sudan)
ovarului se găsesc 2 • Sorghum vulgare (sorg de mături)
formaţiuni numite • Genul Stipa
lodicule, cu rol mecanic în • Stipa capillata (năgară)
biologia deschiderii
• Stipa lessingiana (colilie)
florilor. In timpul înfloririi
îşi măresc volumul, • Stipa pennata (colilie)
absorbind apa, şi • Genul Triticum
îndepărtează paleele. • Triticum aestivum (grâu)
Gramineele, după modul • Triticum durum (grâu tare, arnăut)
de înfrăţire, se împart • Zea mays (porumb)
astfel: graminee
stolonifere; cu tufa rară;
cu tufa deasă; cu tufa
mixtă.
• Embrionul are un singur cotiledon
• Frunzele sunt alterne ,cu marginea intreaga si
nervatiune paralela,prevazute cu teaca,dar lipsite de
petiol si stipele
• Tulpina este erbacee si neramificata ,adesea cu parti
subterane metamorfizate in rizomi,bulbi sau
tuberculi.Facicole conducatoare de tip inchis ,lipsite
de cambiu.
• Floarea este trimera.rareori tetra sau dimera.dar
niciodata pentamera.