Sunteți pe pagina 1din 173

Cuprins

1. Producţia şi comerţul internaţional

3

2. Abundenţa relativă a factorilor de producţie. Cererea reciprocă

23

3. Comerţul exterior şi tehnologia

47

4. Comerţul exterior şi creşterea economică

60

5. Comerţul internaţional cu bunuri diferenţiate şi servicii

73

6. Taxele vamale şi comerţul internaţional

89

7. Comerţul exterior şi integrarea economică

111

8. Schimburile internaţionale şi deplasarea factorilor de producţie

125

9. Modelul balanţei de plăţi

137

10. Teorii privind formarea ratei de schimb

158

1

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

-

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

*

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

**

res

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

opti

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

r

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

asu -o economie

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între
1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1 - * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între

1.1

ativ

- * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între p
- * * * res opti r a s u -o economie 1.1 ativ între p

între

pot fi angaja

economie 1.1 ativ între p o t f i a n g a j a -ar

economie 1.1 ativ între p o t f i a n g a j a -ar
economie 1.1 ativ între p o t f i a n g a j a -ar

economie 1.1 ativ între p o t f i a n g a j a -ar
economie 1.1 ativ între p o t f i a n g a j a -ar

-ar

considerat drept arb

1.1.

*

** Este vorba de costul marginal.

A < P B ). ex au Con fiind eli oferta mon P A A
A < P B ). ex au Con fiind eli oferta mon P A A

A < P B ).

A < P B ). ex au Con fiind eli oferta mon P A A suplimentare
A < P B ). ex au Con fiind eli oferta mon P A A suplimentare
A < P B ). ex au Con fiind eli oferta mon P A A suplimentare

A < P B ). ex au Con fiind eli oferta mon P A A suplimentare

ex au Con
ex
au
Con

fiind eli

B ). ex au Con fiind eli oferta mon P A A suplimentare B P P

oferta mon

au Con fiind eli oferta mon P A A suplimentare B P P P oferta supli-

P A

A

suplimentare

B

P P P oferta supli- oferta P B oferta P* P A cererea cererea supli-
P
P
P
oferta supli-
oferta
P B
oferta
P*
P A
cererea
cererea supli-
cererea
O Q
O
Q*
Q
O
Q

Figura 1.1 erior

cererea O Q O Q* Q O Q Figura 1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu
cererea O Q O Q* Q O Q Figura 1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu

cererea O Q O Q* Q O Q Figura 1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu

fluxu

cererea O Q O Q* Q O Q Figura 1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu

au nevoilor, de exemplu într-o

Figura 1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu într-o -o privind tehnologia, sau privind disponibilul de

-o

1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu într-o -o privind tehnologia, sau privind disponibilul de factori

1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu într-o -o privind tehnologia, sau privind disponibilul de factori
1.1 erior fluxu au nevoilor, de exemplu într-o -o privind tehnologia, sau privind disponibilul de factori

privind tehnologia, sau privind disponibilul de factori

par * , aceasta va

tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e

deter

tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e
tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e

tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e
tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e
tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e

tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e

De exem

tehnologia, sau privind disponibilul de factori p a r * , aceasta va deter D e

*

atunci oferta acestuia este perfect elas c o n s i d e r a

atunci oferta acestuia este perfect elas

atunci oferta acestuia este perfect elas c o n s i d e r a r

atunci oferta acestuia este perfect elas c o n s i d e r a r

atunci oferta acestuia este perfect elas c o n s i d e r a r

atunci oferta acestuia este perfect elas c o n s i d e r a r

atunci oferta acestuia este perfect elas c o n s i d e r a r

considerare într-

elas c o n s i d e r a r e î n t r
elas c o n s i d e r a r e î n t r

urmare

a

înze

r a r e î n t r - u r m a r e a
r a r e î n t r - u r m a r e a

ologice distincte.

1.2 Teoria lui David Ricardo privind avantajul comparativ

1.2 Teoria lui David Ricardo privind avantajul comparativ icient din punct de vedere paretian * poate
icient din punct de vedere paretian *
icient din punct de vedere paretian *

poate fi ocazionat tocmai prin î

punct de vedere paretian * poate fi ocazionat tocmai prin î abor t e a .

abor

tea.

paretian * poate fi ocazionat tocmai prin î abor t e a . forma - acter
paretian * poate fi ocazionat tocmai prin î abor t e a . forma - acter

paretian * poate fi ocazionat tocmai prin î abor t e a . forma - acter

forma

- acter simplu

tocmai prin î abor t e a . forma - acter simplu urm constante de pe

tocmai prin î abor t e a . forma - acter simplu urm constante de pe

tocmai prin î abor t e a . forma - acter simplu urm constante de pe

urm

prin î abor t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma
prin î abor t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma

constante de pe urma int

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

muncii.

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.
t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.
t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

din

*

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.
t e a . forma - acter simplu urm constante de pe urma int – muncii.

a suporta

inefici

zero.

cheltuielile de transport ar fi moderate. Dar mai sunt bunurile “ne exportabile”, la care costul
cheltuielile de transport ar fi moderate. Dar mai sunt bunurile “ne exportabile”, la care costul
cheltuielile de transport ar fi moderate. Dar mai sunt bunurile “ne exportabile”, la care costul
cheltuielile de transport ar fi moderate. Dar mai sunt bunurile “ne exportabile”, la care costul
cheltuielile de transport ar fi moderate. Dar mai sunt bunurile “ne exportabile”, la care costul

cheltuielile de transport ar fi moderate. Dar mai sunt bunurile “ne exportabile”, la

care costul transportulu

bunurile “ne exportabile”, la care costul transportulu prin 1.2.1 de oportunitate a x a y b

prin

1.2.1

de oportunitate

a x

a y

b x este cantitatea de mu

e s t e c a n t i t a t e a d e

b y

1.1.

e c a n t i t a t e a d e m u b
e c a n t i t a t e a d e m u b

Tabel 1.1

     

Cost de oportu-

\ bunuri   X Y nitate Y / X

\ bunuri

 

X

Y

nitate Y / X

 

A a x = 1

a y = 2

a y / a x = 2

 

B b x = 4

b y = 4

b y / b x = 1

Productivit. rela-

     

b

x / a x = 4

b y / a y = 2

i

reprezint

b x / a x = 4 b y / a y = 2 i reprezint

pentru bunul “i”. Atunci b x / a x

= 2 i reprezint pentru bunul “i”. Atunci b x / a x productivi celelalte bunuri.

= 2 i reprezint pentru bunul “i”. Atunci b x / a x productivi celelalte bunuri.

= 2 i reprezint pentru bunul “i”. Atunci b x / a x productivi celelalte bunuri.

productivi

pentru bunul “i”. Atunci b x / a x productivi celelalte bunuri. x / a x

celelalte bunuri.

x / a x > b y / a y

celelalte bunuri. x / a x > b y / a y m În exemplul numeric

m

În exemplul numeric prezentat, munca este în ambele sectoare mai

pro

bunuri. x / a x > b y / a y m În exemplul numeric prezentat,

oportunitate. În modelul ricardian costul de oportunitate al bunului Y în raport cu bunul X

oportunitate. În modelul ricardian costul de oportunitate al bunului Y în raport cu bunul X

oportunitate. În modelul ricardian costul de oportunitate al bunului Y în raport cu bunul X

oportunitate. În modelul ricardian costul de oportunitate al bunului Y în raport cu bunul X

oportunitate. În modelul ricardian costul de oportunitate al bunului Y în raport cu bunul

X este a y / a x y / b x

în raport cu bunul X este a y / a x y / b x raport

raport cu X are va

comerci

a y / a x y / b x raport cu X are va comerci unde

unde

fieca

a x y / b x raport cu X are va comerci unde fieca x /

x /

a x

>

b y /

a y

X are va comerci unde fieca x / a x > b y / a y

pro

a y / a x > b y / b x

y / a y p r o a y / a x > b y /

y / a y p r o a y / a x > b y /

y / a y p r o a y / a x > b y /
y / a y p r o a y / a x > b y /
y / a y p r o a y / a x > b y /

y / a y p r o a y / a x > b y /
y / a y p r o a y / a x > b y /

di

/ a y p r o a y / a x > b y / b

e

Y A L A /a y =20 L B /b y =15 B L B
Y
A
L
A /a y =20
L
B /b y =15
B
L B /b y =15
L A /a x =40
X
Figura 1
nsum

Modelul ricardian poate fi exprimat grafic (figura 1.2) considerând oferte

A B .

/a x =40 X Figura 1 nsum Modelul ricardian poate fi exprimat grafic (figura 1.2) considerând
/a x =40 X Figura 1 nsum Modelul ricardian poate fi exprimat grafic (figura 1.2) considerând

7

nstante: L A = Xa x + Ya y L B = Xb x +
nstante: L A = Xa x + Ya y L B = Xb x +

nstante: L A = Xa x + Ya y L B = Xb x +

nstante: L A = Xa x + Ya y L B = Xb x +

nstante:

L A = Xa x + Ya y

L B = Xb x + Yb y

1.1

1.2

Pantele acestor drepte sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în

ra

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

u

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o
sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o

1.2.2

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d
tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

produ

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

el

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d
tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

avantaj comparativ, im

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

reci

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

pen

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în r a u 1.2.2 p r o d

re

între y / a x y /P x y / b x . * p

între y / a x y /P x y / b x . * p

între y / a x y /P x y / b x . * p

între y / a x y /P x y / b x . * p
între y / a x y /P x y / b x . * p

între

între y / a x y /P x y / b x . * p u

y / a x y /P x y / b x .

între y / a x y /P x y / b x . * p u

*

între y / a x y /P x y / b x . * p u

pu

y / a x y /P x y / b x . * p u cererea
y / a x y /P x y / b x . * p u cererea

y / a x y /P x y / b x . * p u cererea
y / a x y /P x y / b x . * p u cererea

cererea nu au fost semnificativ afectate de schimburile respective. Aceasta este

afectate de schimburile respective. Aceasta este economia m o n d i u 1.3 1.3.1 i

afectate de schimburile respective. Aceasta este economia m o n d i u 1.3 1.3.1 i

afectate de schimburile respective. Aceasta este economia m o n d i u 1.3 1.3.1 i
afectate de schimburile respective. Aceasta este economia m o n d i u 1.3 1.3.1 i

economia

afectate de schimburile respective. Aceasta este economia m o n d i u 1.3 1.3.1 i

mondi u

1.3

1.3.1

i exporturilor avem de-a face cu

n d i u 1.3 1.3.1 i exporturilor avem de-a face cu c o s pre
n d i u 1.3 1.3.1 i exporturilor avem de-a face cu c o s pre

cos

u 1.3 1.3.1 i exporturilor avem de-a face cu c o s pre Fie salariile W

pre

u 1.3 1.3.1 i exporturilor avem de-a face cu c o s pre Fie salariile W
u 1.3 1.3.1 i exporturilor avem de-a face cu c o s pre Fie salariile W

u 1.3 1.3.1 i exporturilor avem de-a face cu c o s pre Fie salariile W
u 1.3 1.3.1 i exporturilor avem de-a face cu c o s pre Fie salariile W

Fie salariile W A B

Tabel 1

     

\ Produsul X Y raportat la X

\ Produsul

X

Y

raportat la X

 

A W A a x

W A a y

a y / a x

 

B W B b x

W B b y

b y / b x

* or.

Întrucât salariile sunt exprimate ca sume de bani pe unitatea de timp, iar

sunt exprimate ca sume de bani pe unitatea de timp, iar date de costurile de oportunitate

date

de

costurile

de

oportunitate

* .

Important

pentru

orientarea

fluxurilor

comerci

În exemplul dat mai sus întrucât b x / a x > b y / a y

comparativ la

> b y / a y c o m p a r a t i v

> b y / a y c o m p a r a t i v

produ A a x < W B b x

A a y > W B b y x / a x > W A / W B > b y /

a y ** .

> W A / W B > b y / a y * * . p
> W A / W B > b y / a y * * . p

> W A / W B > b y / a y * * . p

> W A / W B > b y / a y * * . p

> W A / W B > b y / a y * * . p

> W A / W B > b y / a y * * . p

producti

produce

b y / a y * * . p r o d u c t i

b y / a y * * . p r o d u c t i

tatea muncii

y * * . p r o d u c t i produce tatea muncii n
y * * . p r o d u c t i produce tatea muncii n

y * * . p r o d u c t i produce tatea muncii n
y * * . p r o d u c t i produce tatea muncii n

n

-

* * . p r o d u c t i produce tatea muncii n -

* * . p r o d u c t i produce tatea muncii n -

-

* * . p r o d u c t i produce tatea muncii n -

con

* . p r o d u c t i produce tatea muncii n - -
* . p r o d u c t i produce tatea muncii n - -

4

. p r o d u c t i produce tatea muncii n - - con

. p r o d u c t i produce tatea muncii n - - con

. p r o d u c t i produce tatea muncii n - - con

. p r o d u c t i produce tatea muncii n - - con

defici

r o d u c t i produce tatea muncii n - - con 4 defici

certi

d u c t i produce tatea muncii n - - con 4 defici certi st

d u c t i produce tatea muncii n - - con 4 defici certi st

d u c t i produce tatea muncii n - - con 4 defici certi st

st i

t i produce tatea muncii n - - con 4 defici certi st i - x
t i produce tatea muncii n - - con 4 defici certi st i - x

-

i produce tatea muncii n - - con 4 defici certi st i - x =

i produce tatea muncii n - - con 4 defici certi st i - x =

x = W A a x

y = W B b y.

certi st i - x = W A a x y = W B b y

P y / P x = (W B / W A )×( b y /a x )

1.3

Întrucât a x y sunt consi

B / W A )×( b y /a x ) 1.3 Întrucât a x y sunt

B / W A )×( b y /a x ) 1.3 Întrucât a x y sunt

B / W A )×( b y /a x ) 1.3 Întrucât a x y sunt

* -

B / W A )×( b y /a x ) 1.3 Întrucât a x y sunt

**

uieli de transport.

favorabil. sa figura 1.3. P b / a y y x P W / W

favorabil.

favorabil. sa figura 1.3. P b / a y y x P W / W x

favorabil. sa figura 1.3. P b / a y y x P W / W x

favorabil. sa figura 1.3. P b / a y y x P W / W x
favorabil. sa figura 1.3. P b / a y y x P W / W x

sa

favorabil. sa figura 1.3. P b / a y y x P W / W x

figura 1.3.

P b / a y y x P W / W x A B A
P
b
/ a
y
y
x
P
W
/ W
x
A
B
A
2
1
B
O b y /a y =2
b x /a x =4
W A / W B
Figura 1

A 2 1 B O b y /a y =2 b x /a x =4 W

opor

tabelul 1.1.

lor din lor din

b x /a x =4 W A / W B Figura 1 opor tabelul 1.1. lor

b x /a x =4 W A / W B Figura 1 opor tabelul 1.1. lor

b x /a x =4 W A / W B Figura 1 opor tabelul 1.1. lor

B.

La extr

=4 W A / W B Figura 1 opor tabelul 1.1. lor din B. La extr

=4 W A / W B Figura 1 opor tabelul 1.1. lor din B. La extr

axim de pe urma schimburilor. Avantajul absolut este un caz particular al avantajulu

productivitatea muncii la câte unul din bunurile produse. Raportul ratei salariilor

ivitatea muncii, nu

i Tabel 1.3: Salariile reale   schimburilor din   X   Y   X Y

i Tabel 1.3: Salariile reale   schimburilor din   X   Y   X Y

i Tabel 1.3: Salariile reale   schimburilor din   X   Y   X Y

i Tabel 1.3: Salariile reale   schimburilor din   X   Y   X Y

i

Tabel 1.3: Salariile reale

 

schimburilor din

schimburilor din

 

X

 

Y

 

X

Y

A

1/ a x

 

1/ a y

A

1/ a x

W A / (W B b y )

B

1/ b x

 

1/ b y

B

W B / (W A a x )

1/ b y

y la W A /

W B b y A /

b y y la W A / W B b y A / W B >

W B

> b y / a y

salariul real exprimat în bunul de import (X) a crescut, de la 1/ b x la W B / W A a x ,

x / a x > W A / W B .

Sa Y 2 / 3 autarhie 1/a y = 1/2 P y /P x =
Sa
Y
2 / 3
autarhie
1/a y = 1/2
P y /P x = 3/2
A
1/b y = 1/4
1.3.2
Salariile reale
B
X
1/b x = 1/4
3 / 8
1/a
x = 1

Figura 1.4: Salariile reale

Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat

Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat
Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat

Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat
Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat
Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat
Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat

de

Conside

Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat

x = 4

Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat
Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat

y = 6

Figura 1.4: Salariile reale de Conside x = 4 y = 6 crescut salariul real exprimat

crescut salariul real exprimat în bunul de import. Datele referitoare la acest exemplu sunt prezentate în tabelul 1.4.

Tabel 1

schim

acest exemplu sunt prezentate în tabelul 1.4. Tabel 1 schim   Autarhie   terior    

 

Autarhie

 

terior

   

X Y

 

X

Y

A

 

1 ½

A

1

2/3

B

 

¼ ¼

B

3/8

¼

½ A 1 2/3 B   ¼ ¼ B 3/8 ¼ pentru producerea bunului Y, care

½ A 1 2/3 B   ¼ ¼ B 3/8 ¼ pentru producerea bunului Y, care

pentru producerea bunului Y, care a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a

schimb inegal 1

a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i

a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i

a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i

a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i

a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i
a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i
a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i

a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i
a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a s c h i m b i

ne

1 Arghiri Emmanuel (1972).

1.3.3 Modifi

1 . 3 . 3 M o d i f i terii -a modificat p r

1 . 3 . 3 M o d i f i terii -a modificat p r

terii

-a modificat

1 . 3 . 3 M o d i f i terii -a modificat p r
1 . 3 . 3 M o d i f i terii -a modificat p r

1 . 3 . 3 M o d i f i terii -a modificat p r
1 . 3 . 3 M o d i f i terii -a modificat p r

pro

dintre bunuri. Într-un asemenea caz raportul de schimb ar fi determinat de

n

asemenea caz raportul de schimb ar fi determinat de n a veniturile din export ale -

asemenea caz raportul de schimb ar fi determinat de n a veniturile din export ale -
asemenea caz raportul de schimb ar fi determinat de n a veniturile din export ale -

a veniturile din export ale

-

schimb ar fi determinat de n a veniturile din export ale - A). -ar înregistra în

A).

-ar înregistra în industria

din export ale - A). -ar înregistra în industria s- - exprimat în bunul de import.

s-

-

exprimat în bunul de import.

În general, este greu de c

- exprimat în bunul de import. În general, este greu de c dintr- 1.4 Extensii ale
- exprimat în bunul de import. În general, este greu de c dintr- 1.4 Extensii ale

dintr-

în bunul de import. În general, este greu de c dintr- 1.4 Extensii ale modelului ricardian

în bunul de import. În general, este greu de c dintr- 1.4 Extensii ale modelului ricardian
în bunul de import. În general, este greu de c dintr- 1.4 Extensii ale modelului ricardian

1.4 Extensii ale modelului ricardian

Modelul ricardian poate fi extins pentru a fi mai relevant ca instrument de

cer

-i principalele caracteristici.

1.4.1 Mai multe produse

pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse
pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse
pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse

pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse

pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse

pre

pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse

pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse
pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse
pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse
pentru a fi mai relevant ca instrument de cer -i principalele caracteristici. 1.4.1 Mai multe produse

pentru fi

L

a

i

Q

i

1.4

unde a i

bunul i, iar Q i

Modelul ricardian satisface co -

i bunul i , iar Q i Modelul ricardian satisface co - ∑ ∑ ∑ determinat
i bunul i , iar Q i Modelul ricardian satisface co - ∑ ∑ ∑ determinat

determinat prin necesarul tehnic

concu

co - ∑ ∑ ∑ determinat prin necesarul tehnic concu i Wa i = gal cu

i

Wa i

- ∑ ∑ ∑ determinat prin necesarul tehnic concu i Wa i = gal cu costurile

=

∑ ∑ ∑ determinat prin necesarul tehnic concu i Wa i = gal cu costurile lor

gal cu costurile lor de oportunitate : P i / P j =

a i /a j . În absen

: P i / P j = a i /a j . În absen a B:
: P i / P j = a i /a j . În absen a B:
: P i / P j = a i /a j . În absen a B:

a B:

: P i / P j = a i /a j . În absen a B:

b 1 /a 1 2 /a 2 i /a i n /a n

1.5

/a 1 2 /a 2 i /a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir
/a 1 2 /a 2 i /a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir
/a 1 2 /a 2 i /a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir

com

1 2 /a 2 i /a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir impor

dezavantaj comparativ)

i /a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir impor ea se poate specializa
i /a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir impor ea se poate specializa

afir

/a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir impor ea se poate specializa exclus
/a i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir impor ea se poate specializa exclus

impor

i n /a n 1.5 com dezavantaj comparativ) afir impor ea se poate specializa exclus com

ea se poate specializa exclus

com

comparativ) afir impor ea se poate specializa exclus com considerar mburi. A a i B b
comparativ) afir impor ea se poate specializa exclus com considerar mburi. A a i B b
comparativ) afir impor ea se poate specializa exclus com considerar mburi. A a i B b

comparativ) afir impor ea se poate specializa exclus com considerar mburi. A a i B b

considerar

mburi.

A a i B b i .

exclus com considerar mburi. A a i B b i . B b j A a

B b j A a j .

i /a i A /W B j /a j , unde i

B b i . B b j A a j . i /a i A /W

ara B.

B b i . B b j A a j . i /a i A /W

B b i . B b j A a j . i /a i A /W
B b i . B b j A a j . i /a i A /W

B b i . B b j A a j . i /a i A /W

compa

B b i . B b j A a j . i /a i A /W

B b i . B b j A a j . i /a i A /W

în

cele din B, competitivitatea la e producti c o s t u r i l

cele din B, competitivitatea la e producti c o s t u r i l

cele din B, competitivitatea la e producti c o s t u r i l

cele din B, competitivitatea la e

cele din B, competitivitatea la e producti c o s t u r i l o

cele din B, competitivitatea la e producti c o s t u r i l o

producti

costurilor în

la e producti c o s t u r i l o r î n b

b i /a i 4 3 W A / W B = 2 2 1
b
i /a i
4
3
W A / W B = 2
2
1
1
2
3
4
5
6
bunuri
Figura 1

Din examinarea r

2 2 1 1 2 3 4 5 6 bunuri Figura 1 Din examinarea r des

des

potrivit criteriului ava -ar

cereri

r des potrivit criteriului ava -ar c e r e r i e x t e
r des potrivit criteriului ava -ar c e r e r i e x t e

externe suficient

-ar c e r e r i e x t e r n e s u

-ar c e r e r i e x t e r n e s u
-ar c e r e r i e x t e r n e s u

-ar c e r e r i e x t e r n e s u

astfel de specializare.

-ar c e r e r i e x t e r n e s u

-ar c e r e r i e x t e r n e s u
-ar c e r e r i e x t e r n e s u

profita r de

-ar c e r e r i e x t e r n e s u

-ar c e r e r i e x t e r n e s u

caz în care s-

2 .

În modelul

caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1

frec

caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1
caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1

caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1

caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1
caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1

1.4.2

caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1

caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1

bunuri, X

caz în care s- 2 . În modelul f r e c 1.4.2 bunuri, X 1

1 , A 2 ,…., A n

f r e c 1.4.2 bunuri, X 1 , A 2 ,…., A n 1 Y

f r e c 1.4.2 bunuri, X 1 , A 2 ,…., A n 1 Y

f r e c 1.4.2 bunuri, X 1 , A 2 ,…., A n 1 Y
f r e c 1.4.2 bunuri, X 1 , A 2 ,…., A n 1 Y

1 Y / a 1 X > a 2 Y / a 2 X

în

1 Y / a 1 X > a 2 Y / a 2 X în producti
1 Y / a 1 X > a 2 Y / a 2 X în producti
1 Y / a 1 X > a 2 Y / a 2 X în producti

1 Y / a 1 X > a 2 Y / a 2 X în producti

1 Y / a 1 X > a 2 Y / a 2 X în producti

producti i

X > a 2 Y / a 2 X în producti i j ior, j X

X > a 2 Y / a 2 X în producti i j ior, j X

j

X > a 2 Y / a 2 X în producti i j ior, j X

X > a 2 Y / a 2 X în producti i j ior, j X

ior, j X / a i X > W A i / W A j > a j Y / a i Y,

A i / W A j > a j Y / a i Y , u

A i / W A j > a j Y / a i Y , u

unuri.

u

j > a j Y / a i Y , u n u r i .

j > a j Y / a i Y , u n u r i .

j > a j Y / a i Y , u n u r i .
j > a j Y / a i Y , u n u r i .

-se

X / a Y < b X / b Y < c X / c Y < d X / d Y,

/ b Y < c X / c Y < d X / d Y ,
/ b Y < c X / c Y < d X / d Y ,

Y P X / P Y A B d X / d Y C c
Y
P X / P Y
A
B
d X / d Y
C
c X / c Y
b X / b Y
D
a X / a Y
X
Figura 1
a

2

iv pentru produsul X.

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

posi

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

n * .

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în
iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

gra -

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

iv pentru produsul X. posi n * . g r a - produce ambele produse. în

produce ambele produse.

n * . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f
n * . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f

n * . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f

n * . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f

în

1.4.3

* . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u
* . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u

* . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u

* . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u

* . g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u

teore

. g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r

. g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r

. g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r

. g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r
. g r a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r

exportu

a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *

a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *
a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *

a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *
a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *

a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *
a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *

a - produce ambele produse. în 1.4.3 teore exportu r f u r i * *

rfuri ** :

\ 1

\

\

1

1

a

2

a

m

a

E

a

11

21

2

a

a

12

22

…………

…………

…………

n

a

a

1n

2n

s

s

s

1

2

…………………………………

m1

E1

a

a

m2

E2

…………

…………

a

a

mn

En

s

s

m

E

chel

m 1 E 1 a a m 2 E 2 ………… ………… a a m n
m 1 E 1 a a m 2 E 2 ………… ………… a a m n

s E

m 1 E 1 a a m 2 E 2 ………… ………… a a m n

m 1 E 1 a a m 2 E 2 ………… ………… a a m n
m 1 E 1 a a m 2 E 2 ………… ………… a a m n

m 1 E 1 a a m 2 E 2 ………… ………… a a m n

*

m 1 E 1 a a m 2 E 2 ………… ………… a a m n

**

Elementele a ij

pentru produce

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Ej

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1
Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1
Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1
Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1
Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1
Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

Pen

Elementele a i j pentru produce E j P e n a Ej1 / a ij1

a Ej1 /a ij1 > > a Ejk /a ijk > s i / s E > a Ejk+1 /a ijk+1 > >

a Ejn /a ijn

a ijk+1 > … … > a Ejn / a ijn 1 . 6 com n,

a ijk+1 > … … > a Ejn / a ijn 1 . 6 com n,

a ijk+1 > … … > a Ejn / a ijn 1 . 6 com n,

1.6

com

n, pe care le im

> a Ejn / a ijn 1 . 6 com n, pe care le im 1.5

1.5 Efectul cursului valutar

* .

6 com n, pe care le im 1.5 Efectul cursului valutar * . sala a Ej

sala

n, pe care le im 1.5 Efectul cursului valutar * . sala a Ej / a
n, pe care le im 1.5 Efectul cursului valutar * . sala a Ej / a
n, pe care le im 1.5 Efectul cursului valutar * . sala a Ej / a
n, pe care le im 1.5 Efectul cursului valutar * . sala a Ej / a

a Ej / a ij s i / s E înainte de depreciere s i
a Ej / a ij
s i / s E
înainte de
depreciere
s i / s E
-
preciere
j 1
j 2 …
j
….…j k+p
……………………j n
bunuri
k
exporturi
importuri
înainte de depreciere

exporturi

k exporturi importuri înainte de depreciere exporturi importuri Figura 1.7: Efectul cursului valutar asupra salari

importuri

importuri înainte de depreciere exporturi importuri Figura 1.7: Efectul cursului valutar asupra salari

Figura 1.7: Efectul cursului valutar asupra salari mparativ

*

N i , atunci cel

N i , atunci cel s N i × 0 × s E i i =
s N i × 0 × s E
s N i
×
0
× s E

N i , atunci cel s N i × 0 × s E i i =

N i , atunci cel s N i × 0 × s E i i =

i i = s N i

cel s N i × 0 × s E i i = s N i 0
cel s N i × 0 × s E i i = s N i 0

cel s N i × 0 × s E i i = s N i 0

cel s N i × 0 × s E i i = s N i 0
cel s N i × 0 × s E i i = s N i 0

0 ** .

0 1 1 ×

gra

imat printr-

0 i / s E =

s 1 i / s E = s N i

/ s E = s 1 i / s E = s N i × s

×

s E = s N i

0 × s E

depreciere

1 i = s 0 i

salariul relativ scade într-

înd la un rang

= s 0 i salariul relativ scade într- înd la un rang dezavantajului comparativ. ar p

= s 0 i salariul relativ scade într- înd la un rang dezavantajului comparativ. ar p

dezavantajului comparativ.

scade într- înd la un rang dezavantajului comparativ. ar p e n - - -ar d
scade într- înd la un rang dezavantajului comparativ. ar p e n - - -ar d
scade într- înd la un rang dezavantajului comparativ. ar p e n - - -ar d

ar

scade într- înd la un rang dezavantajului comparativ. ar p e n - - -ar d

pen - - -ar

comparativ. ar p e n - - -ar d e t e 1.6 Costurile de transport
comparativ. ar p e n - - -ar d e t e 1.6 Costurile de transport

dete

comparativ. ar p e n - - -ar d e t e 1.6 Costurile de transport

1.6 Costurile de transport

- - -ar d e t e 1.6 Costurile de transport se transbordare dintr-un mijloc de
- - -ar d e t e 1.6 Costurile de transport se transbordare dintr-un mijloc de

- - -ar d e t e 1.6 Costurile de transport se transbordare dintr-un mijloc de

- - -ar d e t e 1.6 Costurile de transport se transbordare dintr-un mijloc de

se

transbordare dintr-un mijloc de transport în altul, pentru emiterea documentelor

mijloc de transport în altul, pentru emiterea documentelor taxelor va * . te în echilibru, n

taxelor va

transport în altul, pentru emiterea documentelor taxelor va * . te în echilibru, n P e

* .

te în echilibru,

emiterea documentelor taxelor va * . te în echilibru, n P e da e ) este
emiterea documentelor taxelor va * . te în echilibru, n P e da e ) este
emiterea documentelor taxelor va * . te în echilibru, n P e da e ) este
emiterea documentelor taxelor va * . te în echilibru, n P e da e ) este
emiterea documentelor taxelor va * . te în echilibru, n P e da e ) este

n

P e

da e ) este superior celui intern ( P n ) ,

e da e ) este superior celui intern ( P n ) , ori ea de

e da e ) este superior celui intern ( P n ) , ori ea de
e da e ) este superior celui intern ( P n ) , ori ea de
e da e ) este superior celui intern ( P n ) , ori ea de

e da e ) este superior celui intern ( P n ) , ori ea de

ori

da e ) este superior celui intern ( P n ) , ori ea de import

ea de import

pe de- -o

celui intern ( P n ) , ori ea de import pe de- -o * *
celui intern ( P n ) , ori ea de import pe de- -o * *
celui intern ( P n ) , ori ea de import pe de- -o * *

**

**

*

celui intern ( P n ) , ori ea de import pe de- -o * *

celui intern ( P n ) , ori ea de import pe de- -o * *

impor

**

în contract s- -i-se

***

* * * transportului in anume privind luarea în considerare a cheltuielilor Lu anterior. 1 A
* * * transportului in anume privind luarea în considerare a cheltuielilor Lu anterior. 1 A

transportului in

anume privind luarea în considerare a cheltuielilor

Lu

in anume privind luarea în considerare a cheltuielilor Lu anterior. 1 A / c 1 B

anterior.

privind luarea în considerare a cheltuielilor Lu anterior. 1 A / c 1 B < c

privind luarea în considerare a cheltuielilor Lu anterior. 1 A / c 1 B < c

1 A / c 1 B < c 2 A / c 2

anterior. 1 A / c 1 B < c 2 A / c 2 B la
anterior. 1 A / c 1 B < c 2 A / c 2 B la
anterior. 1 A / c 1 B < c 2 A / c 2 B la

B

1 A / c 1 B < c 2 A / c 2 B la marfa

la marfa 2.

A / c 1 B < c 2 A / c 2 B la marfa 2.

nece

1 B < c 2 A / c 2 B la marfa 2. n e c

se repe

< c 2 A / c 2 B la marfa 2. n e c e se
< c 2 A / c 2 B la marfa 2. n e c e se

< c 2 A / c 2 B la marfa 2. n e c e se
< c 2 A / c 2 B la marfa 2. n e c e se
< c 2 A / c 2 B la marfa 2. n e c e se

relativ este alter

/ c 2 B la marfa 2. n e c e se repe relativ este alter

/ c 2 B la marfa 2. n e c e se repe relativ este alter
/ c 2 B la marfa 2. n e c e se repe relativ este alter

1 A + tr) / c 1 B <

c 2 A / (c 2 B

A + tr) / c 1 B < c 2 A / (c 2 B simplificare,

A + tr) / c 1 B < c 2 A / (c 2 B simplificare,

simplificare, aici au fost considerate cheltuieli de transport egale în ambele fluxuri de schimb. În realitate, cheltuielile de transport i

de schimb. În realitate, cheltuielile de transport i valabil. nesemnificativ rentabilitatea exportului. În

valabil.

schimb. În realitate, cheltuielile de transport i valabil. nesemnificativ rentabilitatea exportului. În primul caz
schimb. În realitate, cheltuielile de transport i valabil. nesemnificativ rentabilitatea exportului. În primul caz

schimb. În realitate, cheltuielile de transport i valabil. nesemnificativ rentabilitatea exportului. În primul caz

nesemnificativ rentabilitatea exportului. În primul caz avem de- rfurile

exportului. În primul caz avem de- rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol

“ne-

pro

exportului. În primul caz avem de- rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol

exportului. În primul caz avem de- rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol
exportului. În primul caz avem de- rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol
exportului. În primul caz avem de- rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol

valoa

Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor

al bunuril

rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril

rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril
rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril

rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril

rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril
rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril

ne

rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril

rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril

rfurile “ne- pro valoa Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor al bunuril

***

anu ignorat c schimbu 22

anu ignorat c schimbu 22

anu

anu ignorat c schimbu 22

ignorat c

schimbu

2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1
2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1

2

2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo

pentru formarea

3 .

2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo
2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo

efici

2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo
2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo
2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo

2 pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo

veniturilor

de sca *

pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i

pentru formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i

2.1

formarea 3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co

omo

-i

3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi
3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi

co

3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi
3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi

3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi
3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi

3 . e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi

margi

. e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi -o

-o

e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi -o ivelului
e f i c i veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi -o ivelului

ivelului ini

veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi -o ivelului ini W 0 = f

veniturilor de sca * 2.1 omo -i co margi -o ivelului ini W 0 = f

W 0 = f (M 0 , C 0 )

2.1

atunci:

× W 0 × M 0 × C 0

, C 0 ) 2.1 atunci: × W 0 × M 0 × C 0 2.2
, C 0 ) 2.1 atunci: × W 0 × M 0 × C 0 2.2
, C 0 ) 2.1 atunci: × W 0 × M 0 × C 0 2.2
, C 0 ) 2.1 atunci: × W 0 × M 0 × C 0 2.2

2.2

În figura

2.1, de-

× W 0 × M 0 × C 0 2.2 În figura 2.1, de- for este

for

W 0 × M 0 × C 0 2.2 În figura 2.1, de- for este locul
W 0 × M 0 × C 0 2.2 În figura 2.1, de- for este locul

este locul geometric al punctelor asociate costurilor minime la diversele nivele de

punctelor asociate costurilor minime la diversele nivele de 3 Van ArC (1990), P. Brenton, H. Scott,

3 Van ArC (1990), P. Brenton, H. Scott, P. Sinclair (1997) * engl.:”returns to scale”.

tan

tan izocuante în punctele M,N,P,Q ar reprezenta linii ale bugetului, atunci raza OR ar fi tocmai
tan izocuante în punctele M,N,P,Q ar reprezenta linii ale bugetului, atunci raza OR ar fi tocmai

izocuante în punctele M,N,P,Q ar reprezenta linii ale bugetului, atunci raza OR ar

fi tocmai traie

R Q R’ P G=75 Q’ N P’ G=50 M N’ G=40 M’ G=25 O
R
Q
R’
P
G=75
Q’
N
P’
G=50
M
N’
G=40
M’
G=25
O
capital

Figura 2.1

Sursa : P. Zweifel, R.H.Heller, Internationaler Handel, pag. 100.

r

P. Zweifel, R.H.Heller, Internationaler Handel, pag. 100. r W 0 = f (M 0 , C
P. Zweifel, R.H.Heller, Internationaler Handel, pag. 100. r W 0 = f (M 0 , C

W 0 = f (M 0 , C 0

Handel, pag. 100. r W 0 = f (M 0 , C 0 r · W