Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad Facultatea de tiine Economice

REFERAT Statistic An I Semestrul II

Partea I
Aplicaii 1. Populaia ocupat(mii persoane) pe sectoare de activitate n Romnia, n anii 2005 i 2012, era urmtoarea:

Sectorul de activitate Industrie Construcii Agricultur i silvicultur Alte ramuri Total

2005 fi% 2030 (24%) 474 (5.6%) 3124 (36.9%) 2844 (33.6%) 8472 (100%)

2012 fi% 1817 (38.8%) 340 (5.8%) 2038 (34.5%) 1708 (28.9%) 5903 (100%)

Fi%=2030/8472x100=24%....etc

2005
Industrie Construcii 6% Agricultur i silvicultur Alte ramuri 37%

24% 33%

2012

27% 36%

Industrie Construcii Agricultur i silvicultur

32%

5%

Alte ramuri

2. Distribuia dup volumul vnzrilor zilnice (lei) a 100 uniti comerciale din Arad, n luna ianuarie 2012, s-a prezentat astfel:

Volumul vnzrilor Numrul unitilor comerciale

0-1000

1000-2000

2000-3000

3000-4000

25

55

15

*(Date convenionale) a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) S se reprezinte grafic histograma Calculai nivelul mediu Calculai mediana Calculai modul Calculai mediala Calculai dispersia Q1, i Q3 D1 i D9 C1 i C99 Coeficientul de asimetrie Yule Coeficientul de asimetrie Pearson

Rezolvare:

a) Histograma

Histograma
60 50 40 30 20 10 0 0-1000 1000-2000 2000-3000 3000-4000 Numrul unitilor comerciale 25 55 15 5

b)
Volumul vnzrilor 0-1000 1000-2000 2000-3000 3000-4000 -

Numrul unitilor comerciale

25

55

15

Xi

500

1500

2500

3500

Fi

0.25

0.55

0.15

0.05

Xi x Fi

125

825

375

175

1500

Ni (I)

25

80

95

100

x=1500-nr mediu al val. vnzarilor c) Mediana = =50; Obs c cresc=80 cea mai mica val Ni cresc>J

=100-200- interval median Me=1000+100 d) Modul (Mo): =55= => Mo =100+ =1454.54

=n2-n1=55-25=30 =n2-n3=55-15=40 =1000+1000 =1000+ =1428.57

Partea II
Teorie

Diagrama Box-Plot (box-and-wisker)

Diagrama Boxplot ofer informaii privind tendina central i forma distribuiei studiate. O diagram de tip Boxplot reflect grafic rezumarea prin cele 5 valori ale unei distribuii: valoarea minim, prima quartila, mediana, a treia quartila i valoarea maxim. Graficul va prezenta deasemeni i valorile aberante sau valori situate mult n afara distribuiei. - Xmin Valoarea minim denumit i percentila 0 este cea mai mic valoare observat din irul de valori, exceptnd valorile aberante. Percentila este valoarea unei variabile sub care se ncadreaz (cade) un anumit procent din observaii. De exemplu, percentila 20 este valoarea sub care pot fi gsite 20% din observaii. - Q1 Quartila inferioar delimiteaz cele mai mici 25% din valorile observate. Quartila este oricare din cele 3 valori care divid datele sortate n patru pri egale, deci fiecare parte reprezentnd o ptrime din populaie - Me; Mediana delimiteaz 50% din valori (intervalul cuprins ntre cea mai mic valoare observat i mediana conine 50% din valorile observate, iar intervalul cuprins ntre valoarea mediana i cea mai mare valoare observat conine celelate 50% din valorile observate). -Q3 Quartila superioar delimiteaz cele mai mari 25% din valorile observate. -Xmax Valoarea maxim denumit i a 100-a percentila este cea mai mare valoare observat, exceptnd valorile aberante. -Intervalul dintre quartile IQR este intervalul cuprins ntre Q3 i Q1. IQR=Q3-Q1 -Valoarile aberante (outliers) sunt considerate valorile mai mari dect Q3+1,5IQR sau valori mai mici dect Q1-1,5IQR Intervalul IQR este reprezentat grafic printr-un dreptunghi (cutie). n interiorul su se afl mediana reprezentat grafic prin o linie orizontal. Intervalele (Xmin , Q1) i (Q3 , Xmax) sunt reprezentate de cte o linie (musta) trasat n continuarea dreptunghiului. Valorile aberante sunt reprezentate prin * Reprezentarea grafic poate fi orizontal sau vertical, semnificaiile termenilor rmnnd aceleai.

Curba de concentrare
Sau curba Lorenz (dupa numele statis-ticianului american M. O. Lorenz care a utilizat-o pentru prima data), este o forma speciala de reprezentare grafica, care serveste pentru a reda sugestiv fenomenele de concentrare din diverse domenii ale realitatii. De altfel, concentrarea, adica reunirea elementelor separate in colectivitati tot mai mari, reprezinta una din cele mai caracteristice trasaturi ale multor procese economice contemporane. Pentru trasarea c. de c. se construieste intr-un sistem de coordonate rectangulare un patrat divizat in 100 de patratele ale caror loturi reprezinta 10% din colectivitatea obserta. Printr-o diagonala, denumita linia distributiei egale cu linia perfectei egalitati, intreaga suprafata se imparte in doua parti egale. Pe abscisa reprezentam de la 0 la 100% procentul numarului cumulat al unitatilor colectivitatii studiate, iar pe ordonata redam tot de la 0 la 100% procentajul cumulat al caracteristicii. Datele absolute ale seriilor obserte (unitatile colectivitatii se noteaza intr-un sir crescator) se transforma in serii cumulative exprimate in procente. Reprezentind grafic lorile

seriilor respective si unindu-le se obtine c. de c. C. de c. semnifica faptul ca, atunci cind volumul fenomenului se repartizeaza uniform intre unitatile colectivitatii, adica se constata absenta totala a concentrarii, c. de C se confunda cu linia perfectei egalitati. Dar cu cit fenomenul se repartizeaza mai neuniform, cu alte cuvinte cu cit creste gradul de concentrare, cu atit c. de c. se indeparteaza de linia perfectei egalitati sau a echireparti-tiei. Nivelurile fenomenelor de concentrare pot fi ate dupa convexitatea c. de c. Astfel curba Ki din ura alaturata indica o concentrare slaba, pe cind curba K2 rele o concentrare puternica. Deoarece la construirea c. de c. se recurge numai la marimi relative, aceasta prezinta antajul de a reprezenta serii de date care, sint initial exprimate in unitati de masura diferite. C. de c. este deosebit de sugesti atunci cind sint obserte distributii de mare asimetrie. Ea ofera posibilitatea evidentierii unor tendinte ce privesc anumite fenomene care au loc fie in timp fie in spatiu. In activitatea de marketing c. de c. poate capata multiple utilizari. La nivel microeconomic poate servi, de pilda, la relerea gradului de egalizare a consumului pentru diverse produse, in special la produsele alimentare ; determinarea gradului de concentrare a consumului pe cele trei grupe mari de marfuri ' alimentare, nealimentare, alimentatie publica ; concentrarea retelei comerciale si tendintele ce apar in acest domeniu; repartitia veniturilor. Sub aspect microeconomic c. de c. poate duce la concluzii interesante in ceea ce priveste, sezonalitatea, relerea articolelor cu viteza lenta de circulatie sau a produselor greu ndabile, distributia cumparatorilor dupa loarea marfurilor de folosinta indelungata, concentrarea desfacerilor din punct de vedere loric etc.