Sunteți pe pagina 1din 14

Institutul Naional al Magistraturii

Raport de evaluare privind desfasurarea concursului de admitere la INM proba de interviu Proba de interviu s-a defasurat in cea de-a doua etapa a concursului de admitere, respectiv in perioada 12-22 septembrie 2005 si a fost structurata in doua parti beneficiind de doua subcomisii de intervievatori: prima subcomisie a investigat motivatia si aptitudinile iar cea de-a doua subcomisie s-a concentrat asupra elementelor de etica profesionala. Prezentul raport de evaluare este redactat in functie de urmatoarele coordonate: - obiectivele probei; - elemente de metodologie; - metode, instrumente si surse de colectare a informatiei cu caracter evaluativ (grila de evaluare, cartea de vizita, subiectele / cazurile, schema de interviu=chestionarul) precum si elemente de analiza si interpretare a datelor colectate pe baza evaluarilor operate de subcomisia nr. 1; - observatii - concluzii. 1 Obiectivele probei Evaluarea candidatilor in cadrul probei de interviu a fost fundamentata pe baza modelului: obiective competente indicatori itemi (un item = o intrebare+raspunsul asteptat). In raport cu obiectivele formulate am considerat importante urmatoarele competente identificabile in orice sector al invatamintului superior: cunoasterea si intelegerea, explicarea si interpretarea, aplicarea, atitudinile. privind demersurile investigative realizate in cadrul subcomisiei nr. 2;

2. Elemente de metodologie Metodologia probei de interviu a fost elaborata pe parcursul a patru luni in urma documentarii in domeniu si pretestarii unor instrumente si a fost finalizata cu doua saptamini inaite de a se derula examenul, asa incit toti cei nominalizati de catre CSM in comisia de interviu au intrat in posesia acesteia. Reinvocam aici elementele nodale ale metodologiei: - Interviul clarificari conceptuale (interviul este o intrevedere planificata si controlata intre doua sau mai multe persoane, care are un anumit scop, cel putin pentru unul dintre participanti si in cursul careia ambele parti vorbesc si asculta pe rind; a lua interviu consta in a vorbi, a asculta si a trage concluzii. De aceea eficienta unui interviu este dependenta de o serie de preconditii: sa aiba un scop bine delimitat, sa se desfasoare pe baza unei planificari, sa permita clarificarea informatiilor.) - Particularitati ale utilizarii interviului ca proba de evaluare a candidatilor la profesia de magistrat (scopul general al oricarui interviu fiind schimbul de informatie, sarcina interviului realizat la INM a fost colectarea de date privitoare la candidat sub forma de descrieri -candidatul ofera date privind fapte, intimplari, experiente personale-, cunoasterea faptelor- explicatii, lamuriri privind o informatie pe care o poseda-, comportamentecomportamentul prezent, trecut sau viitor al candidatului-, atitudini sau credinte, afecte.). Planificarea responsabila a interviului a permis adoptarea de catre intervievatori si de catre intervievati cu mici exceptii- unui comportament degajat / real. Au fost formulate raspunsuri precise la toate interogatiile: de ce ? (tipul interviului), cine? (analiza anterioara a candidatului; obtinerea unui numar mare de date despre intervievat cu ajutorul instrumentului Carte de vizita elaborat special pentru aceasta proba si introdus pentru prima data in Romania); unde si cind? (delimitarea contextului; repartilia salilor in care se desfasoara proba, stabilirea conditiilor in care interviul poate fi
2

intrerupt/ cazuri limita, precizarea intervalului orar in care se realizeaza interviul si repartitia candidatilor pe zile si ore ), ce? (identificarea subiectelor de acoperit si a intrebarilor posibile care pot fi formulate), cum? (adoptarea unei structuri de interviu; traducerea in practica a obiectivelor). - Repartitia sarcinilor in cadrul fiecarei subcomisii (comisia de interviu si-a desfasurat activitatea in doua subcomisii, dupa cum urmeaza: subcomisia nr. 1 a investigat motivatia si aptitudinile candidatilor in vreme ce subcomisia nr. 2 si-a focalizat atentia asupra elementelor de etica specifice profesie; fiecare candidat era evaluat la prima subcomisie dupa care evaluarea se realiza in cadrul celei de-a doua subcomisii). 3.Obsevatii privind evaluarea candidatilor in cadrul subcomisiei nr.1 Subcomisia nr.1 a fost formata dintr-un universitar (prof. univ. dr. Dan Chirica), un magistrat (Dragos Dumitru) si un specialist in stiintele educatie (lect. univ. dr. Victorita Trif). In scopul multiplicarii informatiilor evaluative cu privire la candidat au fost testate si utilizate atit instrumente de administrat in timpul intrevederii cu candidatul cit si instrumente administrate anterior intrevederii. 3.1 Cartea de vizita este un instrument administrat anterior desfasurarii interviului cu scopul afirmat al colectarii unui numar minim de date suport pentru realizarea interviului. Structura acestui instrument a fost urmatoarea: - scurt instructaj privind utilizarea instrumentului; - partea I (date de identificare, exercitiu de autoevaluare calitati care il recomanda pe fiecare candidat pentru profesia de magistrat, sondarea onestitatii profesionale itemul referitor la suma fabuloasa de bani cistigata la Loto; - partea aII a (tehnica recenziei o tehnica de gindire critica structurata in sapte timpi / cerinte; s-a cerut candidatilor sa se opresca asupra ultimei carti pe care au citit-o si sa formuleze raspunsuri pentru cele sapte pretexte mentionate). 3.2 Grila de observatie
3

Grila de observatie reprezinta instrumentul utilizat de subcomisia nr. 1 pentru a colecta informatiile cu caracter evaluativ privind prestatia fiecarui candidat in functie de raspunsurile oferite in cadrul intrvederii. Acest instrument a fost gindit in sistem tripartit: a) date generale privind realizarea observatiilor (data, ora, numele si prenumele candidatului si numarul legitimatiei de concurs); b) punctarea aspectelor investigate; c) alte elemente (observatii, total puncte obtinute, semnatura intervievatorului). Citeva detalii vor fi oferite in cele ce urmeaza privind partea a doua grilei. Subcomisia nr. 1 a investigat 5 componente carora le-au fost atasate cite o scala de evaluare cu zece trepte, unde 1 reprezenta valoarea cea mai mica iar 10 reprezenta nivelul maxim admis. Fiecare evaluator trebuia sa marcheze o singura valoare a scalei pentru fiecare dintre componente, cu exceptia comunicarii (cea de-a cincea componenta ) care beneficia de patru subdiviziuni, pentru fiecare subdiviziune fiind necesara marcarea scalei. Cele cinci aspecte investigate (motivatia, capacitatea de a finaliza actiuni, elemente de comunicare nonverbala, gindire critica si comunicare verbala) au fost insotite de indicatori de performanta . Investigarea gindirii critice si a comunicarii verbale necesita o discutie aparte. Daca primele trei elemente investigate erau surprinse cu variatii pe zile conform schemei generale de interviu, investigarea gindirii critice si a comunicarii verbale a necesitat formularea unui numar mare de subiecte ( 420). Fiecare candidat a fost invitat sa extraga un bilet dintr-o oferta de zece bilete urmind sa raspunda cerintelor formulate de comisia de interviu. Biletul continea o maxima (proverb, dicton, .); pe baza enuntului extras fiecare subiect era invitat sa rezolve seturi de sarcini. Enumeram mai jos citeva dintre sarcinile formulate: 1. cititi cu atentie enuntul urmator si identificati o semnificatie a acestui enunt; 2. dezvoltati semnificatia sus-decriptata de dumneavastra intr-un text de maximum 10-12 propozitii; 3. pornind de la semnificatia decriptata de dumneavastra formulati doua contraargumente;
4

4. formulati doua argumente pentru a sustine semnificatia decodata initial. 5. s.a.m.d. Cele 420 de subiecte au fost grupate pe zile in functie de tema abordata (adevar, minciuna, dreptate, fericire, dragoste, valori, ideal.), in functie de constructia enunturilor (daca p, atunci q; p implica q , in conditiile r; afirmatie simpla; negarea negatiei) si / sau in functie de modul de provenienta enunturilor (literatura populara, literatura culta), astfel incit toti candidatii sa benficieze de sanse egale de evaluare. 3.3 Analiza si interpretarea datelor. Toate regulile de derulare a interviului in cadrul subcomisiei nr. 1 au fost respectate: - fiecare candidat a beneficiat de un scurt instructaj privind introducerea in tema, intrucit este stiut faptul ca reusita unui interviu este conditionata de deschidere relatia stabilita in primele citeva minute conditioneaza reusita intregului demers investigativ; - au fost excluse intrebarile de specialitate si cele cu incarcatura politicoideologica; - nu au fost acceptate raspunsuri dihotomice (da-nu, adevarat- fals); comisia a fost interesata de capacitatea candidatilor de a comunica; - au fost evitate reactiile contraproductive: excesul de semnalare si corectare a erorilor, excesul de intreruperi sau tendinta de a impune candidatului propriile opinii; - s-a evitat cu succes aparitia efectului de operator: operatorii de interviu au promovat ascultarea activa, au probat neutralitatea dar si deschiderea fata de cele citeva raspunsuri mai putin obisnuite ale candidatului (Ex: Am mai sustinut examen de admitere la INM si -daca nu intru anul acesta- ne vedem si anul viitor, nu am invatat mai nimic pe parcursul facultatii fiind preocupata sa ma distrez si acum regret), au fost preocupati de a se apropia cit mai mult de modelul cultural al candidatului (s-a incercat
5

reducerea distantei sociale dintre candidat si intervievator spre a se masura corect prestatia subiectilor); - intrebarile au fost formulate corect de catre operatorii de interviu. Nu au fost formulate intrebari prea generale (Ex:ce-ai mai facut in ultima vreme?) sau intrebari cliseu care genereaza raspunsuri cliseu , iar in partea de introducere a interviului nu au fost inserate intrebari dificile. 3.3.1 Cartea de vizita Toti candidatii au completat Cartile de vizita oferind date semnificative care au constituit informatii suport pentru desfasurarea interviului. In cadrul primei parti a instrumentului toti candidatii au oferit datele de identificare, au mentionat media obtinuta la licenta, media generala a anilor de studiu, alte cursuri / forme de invatamint absolvite si, unde era cazul, a fost precizata ocupatia actuala(aproximativ 50% dintre candidati profeseaza 45% in domeniul juridic, iar 5% alte domenii; 20% au fost incadrati in munca dar cu citeva luni inainte de sustinerea concursului de admitere au renuntat la angajament pentru a se pregati, iar 30% dintre subiecti nu au fost angajati deloc fiind proaspat absolventi ai facultatilor de drept sau respinsi in cadrul concursurilor organizate de catre INM in anii anteriori dar sunt decisi sa afecteze tot timpul disponobil pentru antrenamentul de tip cognitiv necesar reusitei la concursul de admitere la INM). Itemul care invita candidatii la un exercitiu de tip autoevaluativ (Ce calitati va recomanda pentru profesia de magistrat?) a permis identificarea unei palete foarte largi de calitati, cele mai multe raspunsuri fiind consonante cu competentele magistratului inserate in proiectul de profil al magistratului. Spiritul de dreptate, rezistenta la stres, impartialitatea, perseverenta, echilibrul, integritatea, spiritul critic si autocritic, responsabilitatea, capacitatea de comunicare, capacitatea de munca, onestitateasunt calitatile cel mai des mentionate de catre candidati. Dat fiind faptul ca la ora desfasurarii interviului profilul magistratului nu era dat publicitatii consideram ca subiectii investigati au fost realmente preocupati de propria pregatire profesionala.
6

Ultimul item inserat in prima parte a cartii de vizita cerea candidatilor sa precizeze ce ar face daca ar cistiga intr-o zi o suma fabuloasa la Loto; alegerea era restrictionata- din trei variante posibile trebuia incercuit un singur raspuns. Marea majoritatea a respondentilor (aproximativ 75%)au optat pentru prima varianta de raspuns (profesati in continuare), 20% au incercuit varianta c) (profesati, dar donati salariul unui azil de batrini), in vreme ce a doua varianta de raspuns nu a fost incercuita de nici un candidat(demisionati din magistratura). Aceste date de natura cantitativa, in opininia noastra, permit inferarea urmatoarei asertiuni: candidatii la profesia de magistrat au fost puternic motivati, iar acest aspect, in opinia noastra, se coreleaza cu un inalt nivel al onestitatii profesionale. In cazul in care intrebarea nu ar fi beneficiat de raspunsuri precodificate (Ex: ar fi fost o intrebare deschisa/ se cerea elaborarea de raspunsuri personale)ne intrebam daca s-ar fi mentinut corelatia sus identificata. Cea de-a doua parte a instrumentului in discutie mentiona cerea respondentilor sa utilizeze o tehnica de gindire critica, tehnica recenziei: fiecare candidat ultima carte citita in raport cu care raspundea celor sapte cerinte/pretexte. Relatia dintre obiectivele probei si sarcinile urmarite este vizibila in urmatorul tabel: Nr. crt. 1 2 Obiectivul Date de identificare Interpretare/ Nota personala Sarcina Precizati titlul cartii si autorul. Formulati o singura propozitie sau fraza in care sa surprindeti esenta 3 4 Exercitiu de contragere Culoarea emotionala a cartii cartii. Identificati un singur cuvint care exprima esenta cartii. Alegeti o singura culoare care este semnificativa pentru subiectul cartii. 5 Rezonanta
7

Argumentati alegerea! Mentionati o expresie semnificativa

pentru esenta cartii. Legatura coperta continutul Realizati un desen care sa surprinda cartii esenta cartii sau descrieti cum ar trebui sa arate in opinia dumneavastra

coperta cartii. Motivatia (de ce se recomanda Specificati motivele pentru care ati lectura cartii respective altor recomanda lectura acestei carti altor persoane) persoane.

Pe baza conversatiei cu subiectii si in functie de datele colectate in urma aplicarii acestei tehnici de gindire critica formulam urmatoarele observatii: - un numar mare de candidati considera ca timpul limitat pe care-l au la dispozitie nu le mai permite lectura personala; dealtminteri aproximativ 40% dintre candidati nu au mai citit o carte de la absolvirea liceului (multe dintre cartile recenzate au reprezentat subiectul lecturilor obligatorii din invatamintul preuniversitar); - atunci cind s-au lecturat carti, se pare ca ultima carte a fost citita cu aproximativ doua-trei luni inaintea sustinerii concursului de admitere la INM; - aceia dintre subiecti care au lecturi recente au ales carti care beneficiaza de publicitate deosebita (M. Cartarescu, De ce iubim femeile?; Coelho, Alchimistul; D. Brown, Codul lui Da Vinci) sau de recomandari din partea prietenilor; - cu foarte putine exceptii, au fost colectate raspunsuri din perspectiva tuturor sarcinilor formulate in schema de raspuns ceea ce demonstreaza o buna focalizare pe sarcina a subiectilor; - o analiza calitativa a raspunsurilor oferite in cadrul acestei probe releva atitudinea pozitiva fata de proba a candidatilor: au fost preocupati sa ofere , in viziunea lor, cel mai bun raspuns si sa mentioneze cu exactitate expresia semnificativa pentru esenta cartii;
8

- din pacate, ipoteza noastra conform careia lectura personala este indispensabila pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare a viitorului magistrat nu a fost confirmata pe esantionul investigat; - un numar foarte mic de candidati a invocat titluri din literatura de specialitate (Ex:Drept procesual penal, Ion Neagu s.a.)ceea ce denota saracia universului personal. 3.3.2 Grila de observatie Cu privire la desfasurarea interviului in cadrul subcomisiei nr. 1 detaliem citeva aspecte. Aproximativ 90% dintre candidati au obtinut punctaj maxim in urma sondarii motivatiei; arareori au fost obtinute abateri de la nota maxima. Cei mai multi dintre subiecti au demonstrat trebuinte bazale (profesia de magistrat ofera securitate, stabilitate, bani, hrana) si trebuinte de realizare (dorinta de a oferi o expertiza profesionala, nevoia de a asimila mai multe cunostinte in domeniu); intr-o mica masura au fost identificate trebuinte de afiliere la grup (preferinta pentru un mediu profesional deosebit) in vreme ce trebuintele de manifestare a puterii au fost aproape inexistente (dorinta de a fi sef, de a-i influenta pe cei din anturajul sau de a-si asuma anumite responsabilitati).In privinta capacitatii de a finaliza actiuni constatam ca marea majoritate a celor investigati constientizeaza corelatia dintre succesul profesional si structura si organizarea muncii, cu foarte putine exceptii au manifestat o atitudine pozitiva fata de munca si pledeaza pentru o relatie direct proportionala intre eustres (=stres pozitiv) si distres (=stres negativ). Din punctul de vedere al comunicarii nonverbale s-a putut observa preocuparea candidatilor pentru adoptarea unei tinute vestimentare adecvata situatiei de interviu, incercare de autocontrol (abordarea cu calm a situatiei), cele mai multe expresii faciale fiind chiar surizatoare.Daca primele trei aspecte investigate in cadrul interviului au relevat inregistrarea unor prestatii cotate de cele mai multe ori cu punctajul maxim, gindirea critica si comunicarea verbala au prilejuit operarea cu toate treptele scalelor de evaluare. Sondarea gindirii critice permite formularea urmatoarelor concluzii: 75% dintre candidati au demostrat ca stiu sa aleaga rational o varianta din mai multe variante posibile,
9

in schimb putini dintre acestia solutioneaza probleme, dezbat idei sau formuleaza pareri originale; cei mai multi dintre subiecti fiind centrati pe propria persoana, sau detasindu-se foarte greu de propriile interpretari - chiar operau deficitar cu argument / contraargument. Cu privire la comunicarea verbala s-a observat o buna fluenta, de cele mai multe ori a fost remarcata o relativ buna facilitate verbala; in schimb, enunturile formulate nu au fost formulate totdeauna logic si clar, iar participarea la raspuns a fost minima. 4.Observatii privind evaluarea realizata de subcomisia nr. 2 Subcomisia nr. 2 a intervievat candidatii in legatura cu asimilarea unor elemente de etica profesionala, specifice domeniului. Subcomisia a fost alcatuita dintr-un magistrat (judecator dr. Octavia SpineanuMatei) si un psiholog (prof. univ. dr. Tudorel Butoi / prof. univ. dr. Aurora Liiceanu ). Au fost elaborate 34 de subiecte de interviu, fiecare constind intr-un scenariu, avind drept continut o situatie. Candidatului i s-a cerut sa-si imagineze ca este judecator sau, dupa caz, procuror si sa opteze pentru o solutie care sa descrie compotamentul adoptat de sine si argumentatia aditionala. Pentru construirea celor 34 de situatii-problema s-au folosit, ca surse de inspiratie, codul deontologic al magistratilor, sesizarile solutionate de Consiliul Superior al Magistraturii, cazuri discutate in cadrul unor seminarii pe probleme de profil, experiente ale unor colegi magistrati si, nu in ultimul rind, imaginatia autorilor. Subiectele au fost grupate in functie de aspectele vizate, si anume: - independenta justitiei; - suprematia legii; - impartialitatea magistratilor; - exercitarea indatoririlor profesionale; - demnitatea si onoarea profesiei; - activitati incompatibile cu profesia de magistrat. Candidatii au fost impartiti in grupe de cite 10.
10

Cu fiecare candidat s-au discutat cite doua subiecte, tratind aspecte diferite din cele anterior enumerate, iar subiectele au fost schimbate dupa fiecare grupa de 10 candidati. S-au luat masuri ca cei 10 candidati din fiecare grupa sa nu discute intre ei dupa parcurgerea fiecarei etape a interviului. Pentru fiecare din cele doua subiecte punctajul maxim a fost de 20 de puncte, alocindu-se cite 5 puncte pentru fiecare din urmatoarele etape ale interviului: - identificarea problemei / problemelor de etica profesionala pe care le ridica situatia infatisata; - identificarea optiunilor si analiza acestora; - alegerea solutiei si motivarea optiunii; - implicarea in elaborarea raspunsului. Avind in vedere ca interviul se deosebeste de examen, fie acesta chiar si oral, situatia-problema prezentata candidatului a servit ca punct de plecare, membrii comisiei intervenind cu intrebari menite sa conduca la o cit mai buna evaluare a insusirilor la care se referea fiecare caz/ situatie /problema in parte. Astfel, de exemplu, in cazul unei neidentificari sau identificari gresite ori incomplete a problemei de etica la care se referea subiectul propus, candidatului i s-a explicat care este problema reala (acesta fiind, desigur, depunctat corespunzator cu 1-5 puncte) si i s-a cerut mai departe, sa identifice optiunile si sa le analizeze; daca si sub acest aspect, in conditiile in care candidatul a fost directionat catre sesizarea raspunsului corect, raspunsul a fost deficitar, comisia a relevat solutiile si i-a cerut candidatului sa aleaga solutia corecta din punct de vedere deontologic etc. S-a tinut cont de gradul, dar si de modul de implicare in elaborarea raspunsului, prin atitudini ca: sinceritate, fermitate, ezitare, empatie sau lipsa acesteia, egocentrism sau atitudini prosociale, altruism, capacitate de valorizare, abilitati de comunicare, creativitate, coerenta argumentarii, controlul de sine etc. In stabilirea punctajului acordat, colaborarea dintre magistrat si psiholog a fost esentiala.
11

Au fost intervievati 40 de candidati zilnic. Interviul fiecarui candidat a durat aproximativ 10-15 minute la fiecare subcomisie, adica 20-30 minute in total. Numarul total al candidatilor admisi la proba de interviu a fost 422, ceea ce a insemnat 10 zile si jumatate de interviu, a cite 10 ore zilnic, ceea ce a fost covirsitor pentru membrii celor doua subcomisii. Printre avantajele principale ale interviului au fost acelea de a duce la o evaluare unitara a tuturor candidatilor si la pastrarea unui indice inalt de confidentialitate privind probele administrate. Varietatea scenariilor prezentate a putut pune in evidenta diferente interindividuale privind asteptarile acestora, dar si performanta lor in raport cu problemele etice continute in scenarii. S-a constatat astfel ca prin acest interviu se pun in evidenta operatiile gindirii analiza, sinteza, comparatie si trasaturi ale procesului de gindire flexibilitatea, dimensiunea critica, divergenta vs convergenta, consecventa vs inconsecventa, rigoare-, dar si tipurile de rationament folosite de candidat, motivatia sociala, atitudini preferentiale in situatii dilematice, care implica trasaturi de personalitate si imaginea pe care candidatul o comunica prin plasarea lui in situatii imaginare. In urma evaluarii candidatilor se pot contura diferite tipuri de personalitate, avind in vedere atitudinea etica si optiunea pentru un tip de comportament care se inscrie in dicotomia dezirabil social / indezirabil social, etic/ neetic, preferabil / nepreferabil. Unii candidati si-au manifestat suspiciunea fata de sarcina care li se cerea intrarea intr-un rol imaginar, dar care in timp ar putea deveni real-, altii au dat dovada de conformism social extrem, suprasolicitind eticul in conditii in care alegerea permitea raspunsuri mai umane, iar altii au fost incapabili de a diferentia intre consecintele comportamentului adoptat in situatii imaginare in relatiile cu ceilalti si, in general, cu mediul social.

12

Toate aceste observatii ne indreptatesc sa formulam urmatoarele concluzii generale cu privire la desfasurarea probei de interviu: - metodologia probei de interviu a fost fundamentata in raport cu cele mai noi date vehiculate in domeniu, a avut la baza o documentatie riguroasa si a fructificat studiile cu privire la investigarea candidatilor la profesia de magistrat din alte sisteme (Germania, Olanda, Franta), precum si recomandarile CSM si ale Uniunii Europene; - consideram ca proba de interviu trebuie mentinuta in cadrul concursurilor de admitere la INM intrucit permite relevarea unor aspecte esentiale ale personalitatii candidatilor la magistratura (aspecte mai putin decodabile sau chiar inobservabile in cadrul altor tipuri de probe); - dat fiind numarul mare de subiecti investigati (422) a existat un esantion reprezentativ - consideram ca instrumentele de investigatie utilizate functioneaza si ca pot fi adaptate / adoptate cu amendamentele de rigoare pentru a solutiona alte dificultati de evaluare cu care se confrunta profesia de magistrat (ex:evaluarea pentru incadrarea pe post, pentru mentinere si pentru promovarea in cadrul profesiei); - avind in vedere structura interviului, constructia itemilor si sistemul de evaluare folosit consideram ca o serie de trasaturi de personalitate reclamate de profilul magistratului din Romania au fost validate in urma aplicarii acestei probe: onestitate profesionala (impartialitate si independenta) si atasament pentru valori etice, comunicare, gindire critica; - pentru anul viitor se recomanda introducerea unui pretext in cadrul interviului cu ajutorul caruia sa se investigheze alaturi de elementele vizate anul acesta dezirabilitatea sociala. De asemenea, este de dorit numirea comisiei de interviu cu cel putin doua luni inaintea desfasurarii concursului de admitere pentru a se realiza omogenizarea echipei, desfasurarea unor stagii de formare cu evaluatorii
13

- orice metodologie suporta imbunatatiri din perspectiva rigurozitatii masuratorilor; aceasta metodologie nu este una perfecta, ci perfectibila, prin urmare, orice instrument poate fi completat din insasi aplicarea sa; - intrucit este necesar un volum impresionant de munca se recomanda evaluarea candidatilor in cadrul mai multor comisii care sa functioneze in paralel ca si selectionarea foarte atenta a evaluatorilor.

Bucuresti, 17 oct. 2005

Prof univ. dr. Aurora Liiceanu Prof. univ. dr. Dan Chirica Judecator dr. Octavia Spineanu-Matei Procuror drd. Dragos Dumitru Lect. univ. dr. Victorita Trif

14