Sunteți pe pagina 1din 296

Tematica i bibliografia pentru examenul de licen la Facultatea De Stomatologie Discipline Generale Lito U.M.F.T. 1999 1.

Originea real a nervului trigemen este n: A) ganglionul trigeminal B) nucleul motor al nervului trigemen C) nucelu pontin al nervului trigemen D) nucleul spinal al nervului trigemen E) nucleul facialului 2. Nervul maxilar strbate urmtoarele regiuni: A) fosa zigomatic B) fosa pterigopalatin C) fisura sfenomaxilar D) anul infraorbitar E) fosa pterigoidian 3. Din nervul mandibular se desprind urmtoarele ramuri: A) nervul pterigoidian medial B) nervul auriculotemporal C) nervul lingual D) nervul alveolar inferior E) nervul timpanic 4. Nervul mandibular inerveaz prin intermediul ramurilor sale: A) muchiul maseter B) muchiul temporal C) muchiul buccinator D) muchiul milohiloidian E) muchiul stiloglos 5. n glandele salivare se gsesc urmtoarele tipuri de receptori: A) colinergici de tip nicotinic B) colinergici de tip muscarinic C) adrenergici D) dopaminergici E) purinergici 6. Saliva primar este: A) este hiperton B) este izoton C) conine ioni de potasiu mai puin dect n plsm D) se mbogete n ioni de potasiu carew migraz paracelular din interstiiu spre lumen E) conine amilaz i/sau mucin

7. Hipersalivaia: A) nsoete erupia dinilor B) apare n reflexul necondiionat la stimul vizual C) se ntlnete fiziologic n sarcin D) este un simptom de parazitoze intestinale E) apare n intoxicaii cu Pb, Hg 8. Hiposalivaia: A) nsoete intoxicaia tabagic B) se ntlnete la menopauz C) este un semn de deshidratare sever D) apare dup consumul de opiacee E) este indus de atropin 9. pH-ul salivar: A) este mai acid la copii B) depinde de concentraia dioxxidului de carbon sanguin C) este influenat de alimentaie D) variaz dependent de fluxul salivar E) crete n diabetul zaharat 10. *Odontoblastele conin cantiti mari de: A) amilaz B) lipaz C) fosfataz acid D) tripsin E) elastaz 11. Ce tipuri de fibre nervoase conine pulpa dentar: A) A alfa B) A beta C) A delta D) C E) Toate cele 4 tipuri 12. *Dup maturarea complet a smalului ameloblastele sufer urmtoarele modificri: A) atrofie B) degenerare ireversibil C) hiperplazie D) aplatizare E) degenerare reversibil 13. n compoziia matricei dentinei intr: A) proteoglicani B) glicogen

C) colesterol D) fosfoproteine E) carboxiglutamat 14. *Smalul este format din: A) odontoblaste B) cementoblaste C) ameloblaste D) fibroblaste E) mastocite 15. *Factorul etiologic primar n etiologia bolii parodontale este reprezentat de: A) placa bacterian dentar B) tartrul dentar C) trauma ocluzal D) caria dentarp E) edentaia 16. *Formarea plcii dentare ncepe la: A) 24 de ore dup periaj B) 12 ore dup periaj C) 90 de minute dup periaj D) o or dup periaj E) 30 de minute dup periaj 17. Din compoziia plcii dentare fac parte: A) bacterii B) fungi C) virusuri D) protozoare E) mycoplasme 18. *Matricea interbacterian este alctuit din: A) lipopolizaharide B) complexe polizaharide-proteine C) carbohidrai D) substane minerale E) exoenzime 19. Factorii de aprare prezeni la nivelul lichidului din anul gingival sunt: A) complementul seric B) anticorpi de tip IgG i IgM C) anticorpi de tip IgE i IgD D) macrofage E) celule polimorfonucleare

20. Ptrunderea bacteriilor n esuturi poate fi favorizat chiar de unele manopere terapeutice chirugicale: A) detartrajul B) chiuretajul gingival C) netezirea cimentului D) chiuretajul radicular E) extracii

TESTE PROTEZA TOTAL HUTU EMILIAN EDENTAIA TOTAL, ED. A III-A, ED. DIDACTIC I PEDAGOGIC BUCURETI, 1998 297. Ce va cuprinde cmpul protetic edentat total? A. zona de adeziune a protezei totale B. zona de sprijin C. zona periferic celei de sprijin, n care mucoasa vine n contact cu marginile protezei realiznd succiunea D. zona de meninere a protezei E. zona de stabilizare

298. *Dup Nagle, Sears, suprafaa de sprijin maxilar poate suporta urmtoarele presiuni transmise prin intermediul protezelor totale: A. 1,820 2 kg/ cm B. 2 -5 kg/ cm C. 1,265 1,687 kg/ cm D. nu suport presiuni E. suport orice presiune 299. Care din afirmaiile despre regulile lui JORES, aplicabile la substratul osos al edentatului total sunt adevrate? A. evoluia osului este condiionat de interaciunea protez - cmp B. presiunea continu duce la stimularea creterii osoase C. presiunea discontinu cu intervale scurte de repaus favorizeaz rezorbia osoas D. presiunea discontinu cu perioade lungi de repaus favorizeaz osteogeneza E. evoluia osului este condiionat de vrsta pacientului 300. *Unde este diminuat rezorbia osoas a crestelor edentate la maxilarul superior? A. la nivelul fundului de sac vestibular B. la nivelul rugilor palatine C. la nivelul crestei alveolare frontale D. la nivelul inseriei frenurilor median i laterale, ceea ce determin forma de pentagon a arcadei superioare E. nu este nici unde diminuat, ci se pstreaz mult timp n condiii optime

301. *Care din elementele cmpului protetic maxilar edentat total poate contribui la dispariia spaiul protetic: A. creasta alveolar retentiv din zona frontal B. bolta palatin ogival C. retentivitatea vestibulo oral a tuberozitilor maxilare D. volumul crescut al tuberozitii n plan sagital E. procidena polului inferior al tuberozitilor 302. Ce reprezint tuberozitatea maxilar la edentatul total?

A. zon biodinamic B. proeminen osoas ovalar situat la maxilar, distal de crestele alveolare C. zon pe care se monteaz dinii artificiali n protezarea total D. zon frecvent remodelat chirurgical E. zon a cmpului protetic maxilar ce poate fi retentiv sau neutr sau tears, neretentiv 303. *Torusul palatin are rol negativ asupra protezrii totale maxilare atunci cnd: A. este mare, de form ovalar, plasat n 1/3 posterioar a palatului dur i intersecteaz linia Ah B. este de form rotund, situat n 1/3 anterioar a palatului dur C. cnd trece dincolo de vlul palatin D. este plasat n 1/3 medie a bolii palatine E. mpiedic totdeauna o bun protezare mandibular

304. *Conform clasificrii lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi urmtoarea: A. n 1/3 anterolateral sau posterioar a bolii palatine B. Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - median C. Doar n cele 2/3 anterioare D. Doar n 1/3 posterioar E. n 1/3 posterioar, 2/3 posterioar, 2/3 antero median, 1/3 anterioar, antero posterior 305. *Care este ntinderea protezei totale maxilare n funcie de spina nazal posterioar? A. pn la aceast margine, depind-o maximum cu 1 - 1,5 mm B. depind o constant cu 3 - 5 mm C. depind o uneori cu 5-7 mm D. oprindu-se cu 1 mm naintea acestei formaiuni anatomice E. nu are importan pentru nchiderea marginal distal a protezei totale 306. Cror cauze li se atribuie cmpurile protetice (edentate total) deformabile moi? A. aderenei la structurile osoase B. grosimii mari a epiteliului i corionului determinate genetic C. purtrii ndelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotrivite D. utilizarea inadecvat a unor mijloace excepionale de meninere E. conceperea i montarea incorect a arcadelor dentare i realizarea unor relaii ocluzale necorespunztoare 307. Care este limita distal pn la care se ntinde proteza total mandibular? A. pn la marginea anterioar a tuberculului piriform B. pn n 1/3 anterioar a tuberculului piriform C. pn n 1/3 posterioar a tuberculului piriform D. pn la baza inseriei ligamentului pterigo mandibular

E. se acoper n totalitate tuberculul piriform 308. Care sunt muchii, care dein o inserie perpendicular pe periferia distal a cmpului protetic edentat total de la maxilar ? A. muchii canini (stng i drept) B. muchii orbiculari ai buzelor C. muchiul rizorius D. muchii ridictori i tensori ai vlului palatin E. muchii cobortori ai vlului palatin 309. *Cum se comport muchiul buccinator cnd gura este nchis (la edentatul total)? A. ca o perdea bine ntins B. ca un muchi cu fibre perpendiculare pe periferia cmpului protetic C. ca un muchi ce formeaz n vestibul dou spaii ampulare utilizate pentru obinerea succiunii totale D. ca un muchi rdictor al mandibulei E. ca un muchi ce determin mimica facial 310. *Cnd muchii ridictori i tensori ai vlului palatin contribuie la modificarea poziiei palatului moale la edentatul total? A. cnd proteza total maxilar are camere de vid B. cnd se pronun foneme cu litera S C. cnd se emit dentale i siflante D. cnd se emite vocala A E. cnd pacientul nghite 311. Delimitarea marginii posterioare a protezei totale maxilare este legat de aciunea: A. muchilor cobortori ai vlului palatin B. muchii ridictori ai vlului palatin C. muchii tensori ai vlului palatin D. de manevra Valsalva E. de stimularea reflexului de grea sau vom 312. *Care sunt limitele spaiului retrozigomatic la edentatul total ? A. ntre bride i frenul buzei superioare B. ntre apofiza zigomatoalveolar i anul pterigoamxilar C. ntre anul pterigomaxilar i creasta zigomato- temporal D. ntre creasta alveolar i fundul de sac oral E. este un spaiu virtual

313. Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar edentat total cuprind urmtoarele regiuni: A. zona vestibular cu spaiul vestibular lateral i labial B. punga FISH

C. zonele SCHRDER D. spaiul retrozigomatic, zona distal Ah E. punga EISENRING i zona lingual central 314. Dup Landa, la edentatul total poziiile vlului palatin, n repaus, sunt: A. orizontal, ca o prelungire a palatului dur B. oblic, abrupt, ca o demarcaie liniar C. perfect plan, paralel cu formaiunile grsoase ale palatului D. neclar, neprecizabil E. cu aspect intermediar Care este caracteristica nchiderii marginale a protezei totale din zona Ah? A. Este zona esenial de realizare a posterior damming-ului B. Este zona n care etaneizarea se face pe faa extern a protezei C. Este zona n care etaeizarea se face pe faa mucozal a protezei D. Este zona n care etaneizarea se face doar cnd pronunm vocala A E. Este zona n care nu are importan nchiderea marginal Care este importana zonei tuberculului piriform pentru protezarea total ? A. este zona prin care se poate face deglutiia optim B. este zona esenial pentru sprijin i nchidere marginal C. este o zon estetic esenial D. este zona care particip la stabilizarea i meninerea protezei totale E. este o zon care poate fi ocolit n mod frecvent de proteza total

315.

316.

317. *Delimitarea posterioar a zonei tuberculului piriform la edentatul total se realizeaz: A. printr-o linie imaginar care trece napoia feei distale a molarului II superior B. la zona de inserie a muchiului constrictor superior al faringelui C. Printr-o linie imaginar care trece napoia feei distale a molarului II inferior D. standard de cele 2/3 posterioare ale crestelor edentate E. la nivelul inseriei ligamentului pterigomandibular 318. *Aripioarele paralinguale ale protezei totale mandibulare sunt plasate: A. pe faa oral a corpului mandibular B. n zona lingual lateral n dreptul zonei canin - premolar C. sunt prelungite totdeauna i sublingual D. ntre apofizele genii E. nu se pot realiza dect excepional de ctre cei experimentai

319. Ce probleme pune muchiul genioglos n evaluarea zonei linguale centrale, la edentatul total mandibular? A. acest muchi modific mrimea fundului de sac n timpul diferitelor micri ale limbii B. asigur buna meninere a protezei mandibulare cnd exist un contact sporadic al protezei cu planeul bucal

C. pune probleme de meninere a protezei cnd fundul de sac oral nu este evaluat n repaus i n protracia limbii D. nu are implicaii n dinamica protezei E. este un muchi a crui funcie nu se poate controla 320. Cnd se poate obine o nchidere marginal bun la proteza total mandibular n zona lingual central? A. cnd exist un fund de sac suficient de larg, ca s cuprind confortabil marginea protezei totale B. cnd poziia limbii n dinamic este posterioar C. cnd poziia limbii n repaus este posterioar D. cnd poziia limbii este n repaus este anterioar E. cnd fundul de sac oral prezint minime modificri n repaus i protracia limbii 321. Ce probleme apar n tehnologia protezelor totale cnd evalum conturul obrajilor? A. probleme de alegere a dinilor artificiali B. probleme de adaptare la proteza total maxilar C. probleme de adaptare a lingurii individuale D. probleme de montare a dinilor laterali E. probleme de modelare a versantelor vestibulare ale protezelor 322. Cnd apreciem ca necesare unele intervenii chirurgicale preprotetice la edentatul total? A. Cnd creasta alveolar frontal este foarte retentiv frontal i asociat cu tuberozitate retentiv distal B. Cnd tuberozitile sunt procidente i determin lipsa spaiului protetic C. Cnd dorim s relizm simetria crestelor alveolare D. Cnd exist torus mandidular este proeminent uni -sau bilateral E. Cnd bolta palatin este plat. 323. nchiderea marginal a protezei totale mandibulare se poate modela n funcie de poziia limbii (dup tehnica colii de Protetic Dentar Bucureti): A. prin protracia limbii, cnd inseria ei este anterioar B. prin protracia maxim a limbii cnd aceasta are o inserie posterioar C. prin balansarea lateral a limbii D. prin umezirea mnerului lingurii cnd inseria limbii este posterioar E. nu are importan 324. *Ce este amprentarea cmpului protetic edentat total? A. faz clinic prin care se reproduce n vitro doar imaginea componentei osteo periostale a cmpului protetic B. faz clinic prin care se reproduce n vitro imaginea suprafeei esuturilor moipe care se va sprijini proteza

C. faz clinic prin care se reproduce n vitro aspectul suprafeei esuturilor cmpului protetic cu suprafaa de sprijin i zonele marginale ale viitoarei proteze D. faz clinic, prin care se reproduce n vitro imaginea reliefului osos i a vestibulului bucal E. faz clinic prin care se reproduce n vivo imaginea componentei osteo periostale i fibromucoase a cmpului protetic 325. *Care din principiile formulate de fraii GREEN, care stau la baza tehnicilor de amprentare la edentatul total, nu se poate realiza? A. prin amprentare trebuie s se obin o suprafa protetic ntins la maximum B. prin amprentare se determin nlimea i forma marginilor protezelor totale C. prin amprentare se determin grosimea fundurilor de sac necesare conformrii marginilor protezelor totale D. prin amprentare trebuie s se respecte libertatea de micare a muchilor periprotetici E. prin amprentare trebuie s se asigure transmiterea armonioas a presiunilor asupra zonei labiale n scopuri estetice 326. *n ce situaii se utilizeaz procedeul de amprent compresiv la edentatul total? A. cnd vrem s transmitem uniform presiunile pe ntreaga suprafa osoas a zonei de sprijin B. cnd exist rezorbii i atrofii marcate C. cnd avem un cmp protetic cu mucoas subire, puin deformabil D. cnd utilizm siliconi de condensare de consisten medie E. cnd amprentm suprafaa maxim accesibil a cmpului protetic cu siliconi de adiie

327. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor totale ? A. prin relevarea detaliilor retentivitilor anatomice din zona de sprijin a cmpului protetic B. prin plasarea lingurii i amprentei ntr-o zon funcional neutr a cmpului protetic C. prin plasarea amprentei ntre chingile musculare ce nconjoar cmpul protetic D. prin extinderea amprentei n scopul mririi suprafeei de sprijin E. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprent 328. Problemele de meninere ale protezei totale, care se pot rezolva odat cu amprentarea ar fi legate de: A. Reliefarea retentivitilor anatomice din spaiul retrozigomatic i conturarea zonei Ah B. Exactitatea amprentei i ntinderea suprafeei plane orizontale cu care vine n contact proteza C. ntinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcionalitii prilor moi periprotetice

D. Tonicitatea muscular E. Fora elastic, capilaritate, adeziune la interfaa protez cmp protetic 329. Care sunt etapele amprentrii preliminare, la edentatul total? A. pregtirea ambientului pentru amprentare B. pregtirea amprentrii, deci a pacientului C. alegerea i verificarea lingurii individuale D. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare i a lingurilor universale E. proiectarea lingurii individuale i indicaii pentru laborator

330. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminar la edentatul total? A. gradul de retentivitate a reliefului cmpului protetic B. calitatea i grosime fibromucoasei C. sistemul de amprentare: cu lingura universal sau cu vechea protez D. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare E. firma productoare, dac este de rsunet. 331. Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminar la edentatul total, se face: A. n cabinet, comparnd datele de pe amprent cu cele ale cavitii bucale B. se fac analize secveniale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia cmpului protetic C. se fac analize secveniale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la periferia cmpului protetic D. nu se practic o astfel de delimitare n cabinet E. se face n laborator 332. Dup Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor cmpului protetic maxilar edentat total? A. marcarea punctiform a foveelor palatine i a plicilor pterigopalatine B. limita vestibular este marcat la 3 mm n interiorul amprentei preliminare C. limita vestibular este marcat la 1 mm n interiorul amprentei preliminare D. linie convex situat posterior de foveele palatine ce se unete cu alte dou curbe convexe spre distal, ce marcheaz anurile pterigopalatine E. linie continu a celui mai mare contur al amprentei preliminare 333. Dup metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaie ale zonei linguale centrale la edentatul total? A. linia median B. convexitatea maxim a marginii amprentei n zona lingual central C. curba cu concavitatea posterioar pe parcursul a 3 cm stnga i 3 cm dreapta n fundul de sac lingual D. curb cu concavitatea posterioar la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe parcursul a 1,5 cm stnga i 1,5 cm dreapta

E. linia curb cu concavitatea posterioar din fundul sac oral de o parte i alta a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm 334. Care sunt recomandrile fcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor n amprentarea preliminar la edentatul total? A. la pacienii care au hipersalivaie B. la pacienii cu o saliv redus cantitativ C. la pacienii care dein cmpuri retentive D. la pacienii cu probleme psihice E. la pacienii cu reflexe exagerate pentru c materialele au timp de priz redus 335. La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent urmtoarele defecte: A. neaderena marginilor amprentei de lingura universal B. reprezentarea parial a zonei de sprijin a cmpului protetic i a conturului marginal C. neacoperirea tuturor zonelor, margini subiri i balante, nesusinute de lingura standard D. centrarea defectuoas a lingurii i distribuia asimetric de material de amprentare E. materialul de amprent fisurat 336. Care este grosimea marginilor amprentei prefuncionale cu siliconi, la edentatul total? A. 2 3 mm n medie B. 1 2 mm n punga buccinatoare maxilar i 3 4 mm sublingual C. 5 - 6 mm n punga buccinatoare maxilar i 2 -4 mm sublingual D. 3 4 mm n punga buccinatoare maxilar i 1 2 mm sublingual E. 5 6 mm n medie 337. Ce indicaii poate avea amprenta preliminar la edentatul total cu materiale cu vscozitate lent progresiv? A. la pacienii foarte sensibili la durere B. la pacienii purttori de proteze parial, imediat dup extracia ultimilor dini C. dac exist o protez total veche, care poate fi utilizat ca de rezerv D. acest gen de amprent nu se practic E. materialul este utilizat doar pentru cptuiri de protez 338. Obiectivele amprentrii finale la edentatul total sunt: A. adaptarea lingurii individuale B. respectarea libertii de micare a musculaturii periorale C. obinerea nlimii corecte i a extinderi maxime a bazei protezei D. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului E. repartizarea unor presiuni egale pe structurile cmpului protetic Modelarea marginal executat de medic la amprentarea edentatului total const

339.

n: A. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring i Fish B. traciuni ale limbii C. traciuni ale buzelor D. traciuni i rotaii ale nodului comisural E. presiuni cu degetul acolo unde trebuie 340. *Testele pentru funcionalizarea amprentei la mandibula edentat, comandate de medic vor cuprinde: A. ntredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracia maxim a limbii, deglutiia B. deschiderea treptat a gurii pn la valoare medie, umezirea buzelor, mimatul rsului, cntatului, protracia limbii la nas C. mimarea sursului forat, retracia limbii, sugerea degetului, deglutiia D. deschiderea treptat a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea limbii pe mucoasa jugal i comisuri, protracia limbii spre vrful nasului, mimarea fluieratului, suptului i deglutiiei E. deschiderea larg a gurii, surs forat, fluierat, supt i mimarea tusei 341. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei funcionale la edentatul total presupun: A. utilizarea de linguri individuale din rini fotopolimerizabile B. utilizarea de linguri individuale din rini autopolimerizabile C. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzie D. modelaje realizate fonetic E. modelaje realizate prin micri efectuate de medic 342. Amprenta final a cmpului protetic edentat dup metoda Schreinemakers va avea urmtorii parametrii obligatorii: A. amprenta maxilar se ia dup cea mandibular B. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin fonaie C. amprenta final se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura nchis D. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin uguierea buzelor E. pacientul nu va funcionaliza marginal amprenta 343. Dup Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcional, la edentatul total, la deschiderea moderat a gurii ? A. n zona premolarilor B. n zona tuberculului piriform C. n zona vestibular central D. n zona caninilor E. n zona molarilor primi 344. Cum se modeleaz zona lingual central a amprentei funcionale la edentatul total, dup concepia Clinicii de Protetic Dentar din Bucureti? A. prin micrile lente ale muchilor periprotetici

B. prin micri de protracie i retracie maxim a limbii C. prin micri de umezire a buzei inferioare i palpare a mnerului lingurii D. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planeului bucal n poziia de repaus a limbii E. prin mobilizarea lingurii la micrile comandate de medic 345. Efectuarea nchiderii marginale la nivelul tuberculului piriform dup cola bucuretean se va face dup secvena: A. aplicarea de material bucoplastic pe faa vestibular extern a lingurii modelat prin deschiderea i nchiderea gurii B. materialul termoplastic aplicat pe faa mucozal a zonei tuberculului piriform n grosime de 3 4 mm n faz plastic, dinamizat prin compresiune i deschidere maxim a gurii C. materialul termoplastic aplicat i comprimat pe faa mucozal a zonei tuberculului piriform n grosime de 1 2 mm n faz plastic, dinamizat prin deschiderea maxim a gurii, nchidere D. modelarea vestibular a zonei este reglat de aceleai micri doar c este necesar opunerea medicului la micri E. lingual sunt necesare micrile de protracie a limbii i deglutiie 346. Dup HUTU, amprenta final la edentatul total are trei etape ce urmresc anumite obiective. Care sunt acestea? A. timpul I de realizare a nchiderii marginale B. timpul III de obinere a tonicitii musculare favorabile C. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie i fonaie D. timpul I de realizare a sprijinului i adeziunii E. timpul II de realizare a funcionalizrii marginale 347. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la abloanele de ocluzie utilizate n tehnologia protezelor totale este adevrat ? A. baza ablonului trebuie s fie rigid, nedeformabil la temperatura cavitii bucale i s fie stabil pe cmpul protetic B. baza ablonului trebuie s aib contact intim cu modelul, indiferent de mrimea retentivitilor din zonele laterale C. regiunile laterale ale bordurilor de ocluzie pot fi vestibularizate D. bordurile de ocluzie trebuie s aib suprafaa liber neted i simetric tridimensional E. abloanele de ocluzie sunt necesare pentru determinarea propulsiei i lateraliti micrilor mandibulare 348. Caracteristicile bordurilor de ocluzie utilizate la determinarea relaiilor intermaxilare ale edentatului total sunt: A. S imite forma, mrimea i poziia aproximativ a arcadelor naturale B. S aib limita posterioar pe tuberculul piriform sau tuberozitate C. S aib suprafee libere plane i s se opreasc naintea zonelor biostatice ale maxilarelor la 2,5 cm

D. S fie montate strict pe creasta alveolar n zonele laterale i frontal conform curburii arcadei E. S ocoleasc bridele i frenurile 349. Stabilirea nivelului i direciei planului de orientare ocluzal la edentatul total ine cont de trei curbe caracteristice: A. curba descris de conul lui Villain B. curba incizal n plan transversal pentru dinii frontali superiori C. curbura furcii arcului facial n concordan cu planul CAMPER D. curba lui von Spee n plan sagital E. curba lui Wilson n plan transversal perntru dinii zonei laterale 350. Determinarea curburii vestibulare a ablonului de ocluzie superior, la edentatul total, este necesar pentru: A. montarea viitorilor dini frontali de ctre tehnicianul dentar B. pentru aprecierea dezideratelor estetice de umplere a buzelor i poziionare a viitorilor dini artificiali C. pentru evaluri fonetice D. pentru a delimita aria de ntindere a arcadei dentare n zona de curbur E. nu este totdeauna necesar 351. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei la edentatul total se realizeaz cu: A. planul lui ENE B. cu metode funcionale sau electromiografice C. cu taturi intraorale i msurtori antropometrice D. prin tehnica numrului de aur APPENRODT sau cu ocluzometrul WILLIS E. prin evaluarea comparativ a unor repere antropometrice faciale tatuate 352. Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie - DVO a edentatului total se face prin: A. teste antropometrice B. metode fizico - chimice C. teste fizionomice D. teste fonetice E. metode proprii ale fiecrui medic

353. n ce const metoda memoriei tisulare pentru determinarea RC, la un edentatul total? A. n memorarea procedurii de poziionare a mandibulei prin metoda Dawson B. provocarea de ctre medic cu oglinda a unei senzaii uoare de vom prin atingerea vlului palatin sau a luetei C. dirijarea pacientului s ridice limba spre zona Ah D. limba plasat cu vrful spre zona posterioar, trage mandibula napoi E. prin utilizarea unor abloane pe care pacientul s poat nchide gura confortabil 354. Determinarea relaiei centrice - RC cu ajutorul abloanelor de ocluzie la edentatul

total se poate realiza prin urmtoarele teste funcionale: A. homotropia linguo-mandibular, extensia forat a extremitii cefalice B. degutiia, reflexul molar, oboseala muscular C. momentul psihologic D. masticaie i fonaie E. teste de inteligen 355. Care sunt dificultile aprute n poziionarea abloanelor pentru determinarea RC la edentatul total? A. derapajul anterior al ablonului inferior B. corespondena dintre valurile de ocluzie ale celor dou abloane C. derapajul antero lateral al ablonului de ocluzie inferior D. incorectitudinea montrii valurilor de ocluzie E. arcul maxilar prea mic, fa de cel mandibular unde bordurile frontal nu se ating 356. Consecinele erorilor aprute la nregistrarea grafic intraoral a RC la edentatul total ar fi: A. instabilitatea parial sau permanent a abloanelor, recte a protezelor totale B. leziunile mucoasei, durerile musculare C. proba spatulei pozitiv D. dificulti de adaptare la purtarea protezelor E. modificarea defavorabil a engramei de masticaie 357. Ce se specific n scris n fia de laborator a edentatului total, cu privire la alegerea i montarea dinilor artificiali, odat cu abloanele de ocluzie? A. gradul de supraocluzie n zona frontal B. forma i culoarea dinilor, eventuale artificii de montare C. aspectul feelor orale ale dinilor frontali D. date despre regulile lui Pound E. nu se scrie nimic, pentru c tehnicianul tie s fac montarea dinilor 358. Verificarea exooral a machetelor cu dini la edentatul total va avea n vedere: A. verificarea ansamblului de modele n raport cu axa balama a ocluzorului B. verificarea montrii dinilor artificiali n raport cu reperele nscrise pe soclurile modelelor C. verificarea ocluziei n propulsie D. verificarea contactelor tripodice distale E. verificarea stabilitii machetelor pe cmpul protetic

359. n ce const controlul bazelor de cear, la verificarea machetelor unui edentat total ce urmeaz a fi protezat? A. papilele interdentare s fie modelate concav i cu spaii B. versantele vestibulare ale machetelor vor fi plan concave C. versantele orale ale machetei inferioare vor fi modela te concav D. versantele vestibulare vor fi modelate convex E. s se respecte limitele funcionale ale cmpului protetic

360. Care este procedura de a evita deformarea machetelor cu dini n etapa de verificare intrabucal a acestora? A. machetele aezate pe modele sunt pstrate la frigider B. machetele situate pe modele se rcesc cu cuburi de ghia C. machetele situate pe modele se rcesc sub jet de ap rece D. pacientul mnnc o ngheat nainte de prob E. pacientul cltete gura cu ap rece i nu ine macheta mai mult de 2 minute n gur 361. Controlul estetic al machetelor cu dini la edentatul total, va aprecia: A. asimetria static i dinamic a buzelor; B. invaginarea roului buzelor C. treapta de sub pragul narinar realizat de marginea machetei D. simetria dinilor frontali n culoarul bucal n funcie de linia median E. curba vestibular a frontalilor cu aspect simetric

362. Controlul componentei verticale a relaiilor intermaxilare, n cazul unei DVO mrite se refer la: A. anurile periorale ale feei sunt accentuate B. buzele nu intr n contact sau fac acest contact cu efort C. dinii sunt vizibili D. facies crispat E. spaiul de inocluzie vizibil micorat 363. Alterrile fonetice percepute la verificarea machetei cu dini a edentatului total bimaxilar n cazul fonemei "S"se refer la: A. montarea unor frontali prea scuri B. existena unei machete prea extinse la maxilar, sau ngroate posterior C. montarea dinilor frontali cu treme i diastem D. spaiu ntre regiunea retroincisiv i vrful limbii prea mare deci frontali superiori prea vestibularizai i inferiori prea lingualizai E. frontali superiori i inferiori prea oralizai 364. Ce se transmite obligatoriu tehnicianului dentar dup proba machetei n cear la edentatul total? A. zonele pe care nu se face gravajul pentru liniile americane B. zonele de despovrare C. zonele retentive care creaz probleme de inserie a protezei D. forma i profunzimea zonei de nchidere marginal palatinal posterioar E. materialul din care se face baza protezei 365. Aplicarea protezelor totale n cavitatea bucal este condiionat de: A. adaptarea mecanic la proteze B. adaptarea biologic la proteza total C. autoritatea medicului

D. execuia tehnic ireproabil a pieselor protetice E. eforturile de autoeducare ale pacientului 366. Ce aspecte negative se pot decela n etapa de verificare a polimerizrii i prelucrrii bazei protezei totale ? A. conturul neregulat al marginilor protezei totale B. lustruirea perfect a feei externe a protezei C. prezena bulelor de aer nglobate n baza protezei D. schimbarea poziiei unor dini artificiali E. prezena de incluzii de gips interdentar, lipsa prelucrrii protezei 367. Care ar fi elementele nocive ce se poate observa la inspecia i palparea feei mucozale a unei proteze totale noi ? A. prezena unor poroziti acoperite de tehnician cu acrilat autopolimerizabil B. prezena unor muchii i / sau margini ascuite, care pot provoca soluii de continuitate C. prezena unor vinioare n grosimea acrilatului D. asperiti ale suprafeelor mucozale, chiar cu mici achii proeminente E. nu poate exist nimic nociv dac proteza este polimerizat termic 368. *Cum se va termina limita posterioar a protezei totale maxilare? A. grosimea acesteia se va pierde treptat spre capt B. grosimea acesteia se ngroa substanial n zona de gravaj C. grosimea protezei n aceast zon va fi mai mare n anurile perituberozitare i mai mic n dreptul foveelor palatine D. grosimea protezei totale n zona Ah nu difer de restul bazei protezei pentru a realiza o rezisten mecanic sporit E. limita posterioar a protezei maxilare o face tehnicianul dup imaginaie

369. Care sunt cauzele basculrii unei proteze totale inferioare noi, care apar atunci cnd se verific stabilitatea acesteia? A. reziliena sporit a fibromucoasei; B. montarea dinilor frontali se situeaz n afara crestei alveolare C. montarea dinilor artificiali laterali s-a realizat n afara mijlocului crestelor D. marginile protezei sunt greit conformate, fiind prea subiri E. existena unei atrofii marcate a crestelor alveolare 370. Lipsa de meninere a protezei totale mandibulare noi este determinat de: A. montarea prea oralizat a dinilor frontali B. montarea frontalilor prea vestibularizat C. existena unor margini funcionalizate D. lipsa de degajare a bridelor i frenurilor E. margini prea lungi i prea groase ale protezei

371. *Care este metoda recomandat de HUTU pentru atenuarea reflexului de vom la inseria unei proteze noi maxilare?

A. inspiraii profunde, urmate de expiraii profunde B. aplicarea unor anestezice de contact spre zona distal Ah C. presopunctur n zona mentonier D. medicaie antiemetic E. lsarea forat a umerilor n jos sau tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept 372. Cnd apare lipsa de meninere a protezei totale maxilare n poziia de deschidere uoar a gurii ? A. cnd nu exist congruen ntre faa mucozal a protezei i relieful cmpului protetic B. cnd apar tensiuni n prile moi periprotetice C. cnd exist o lips de adeziune cauzat de xerostomie D. cnd pacientul casc E. cnd pacientul are ticuri nervoase 373. *Cum se verific succiunea protezei totale maxilare din zona distal Ah ? A. presnd alternativ pe dinii zonei laterale B. presnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor C. mprimnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor o micare de mpingere oro vestibular D. efectund traciuni vericale ale protezei pn se desprinde de pe cmp E. nu trebuie verificat succiunea total pentru c exist adezivi

374. *n cazul existenei unui contact prematur n RC (la protezatul total), care duce la devierea rectilinie, sagital spre anterior de pn la 1mm, lefuirea acestuia se face dup tehnica: A. BULL B. LUBL C. MUDL D. IMRC E. DUML 375. *Dac devierea protezei este oblic spre limb, contactul prematur, care trebuie lefuit, se va adresa urmtoarelor reliefuri ale suprafeelor ocluzale ale dinilor artificiali ai protezatului total: A. versantelor meziale maxilare i distale mandibulare B. doar cuspizii de sprijin vestibulari de la mandibul C. cuspizilor vestibulari superiori D. cuspizilor vestibulari inferiori i linguali superiori E. cuspizilor vestibulari superiori i linguali inferiori 376. *n vederea suprimrii contactelor premature n RC (la protezatul total), cnd se reduce cuspidul activ? A. cnd n diducie va jena contactul bicuspidian al prii opuse B. cnd n diducie va jena contactul bicuspidian al prii active

C. cnd n propulsie va jena contactul cuspid la cuspid din zonele laterale D. nu se reduce niciodat cuspidul activ E. cnd dintele este n afara crestei 377. ? *Dup SILVERMANN, care este pacientul ideal pentru acceptarea protezei totale A. pacienii cu vrst biologic mult mai tnr dect cea cronologic i cu vrst psihologic n jur de 60 de ani B. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst psihologic n jur de 40 de ani C. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst psihologic n jur de 70 de ani D. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 5 ani i cu vrst psihologic cam cu 10 ani fa de cea cronologic E. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 10 ani i cu vrst psihologic cam cu 5 ani fa de cea cronologic 378. Neadaptarea la protezele totale poate fi cauzat de: A. anxietatea fa de medic B. intolerana la durere, ce sporete anxietatea pacientului C. slaba comunicare medic pacient D. experiene negative ale pacientului vis a vis de tratamentele stomatologice E. pretenii nerealiste ale pacientuluii chiar dorina de eec

379. Ce recomand VINTON, GRIEDER i CINOTTI pacienilor care primesc proteze totale? A. s reduc mesele ca volum, dar ele s fie mai dese B. s mnnce tot ce le place C. s bea i cte un pahar de vin rou, la mas D. s fac o masticaie ct mai perfect pentru a realiza o digestie bun E. S se descurce n privina consistenei alimentelor 380. *n ce interval de timp de la inseria protezelor totale n cavitatea bucal, reapare gustul? A. a doua zi B. dup o sptmn, cel mult dou C. dup 2 luni D. dup un an E. niciodat 381. *Ce recomand HUTU pentru igienizarea obinuit, zilnic a protezelor totale? A. splarea cu ap i detergent B. fierberea protezelor C. splarea cu periua de dini i past de dini D. splarea cu peria de unghii cu spun, sub jet de ap E. protezele nu se cur dect profesional

382. *Pentru curirea, cu efort minim a protezelor totale i chiar dezinfectarea lor cele mai utilizate produse ar fi din categoria: A. hipocloriilor acizi B. diverse enzime de tipul proteazelor, lipazelor, amilazelor C. EDTA D. Acizii diluai: acid clorhidric, fosforic, acetic E. Peroxizii alcalini sub form de comprimate 383. Care ar fi unele cauze ale fracturrii protezelor totale? A. montarea frontalilor superiori fr diastem; B. masticaia viguroas dezvoltat de o musculatur foarte puternic; C. existena unor parafuncii; D. existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucrri protetice fixe; E. planul de ocluzie denivelat. De cte categorii poate fi cptuirea protezei totale efectuate curent? A. doar marginal pe zonele cu succiune deficitar B. doar pe suprafaa de sprijin a protezei C. pe faa extern a protezei D. pe versantele eilor, de pe faa mucozal a protezei E. total, interesnd faa intern a protezei i marginile ei Care ar fi contraindicaiile cptuirii protezelor totale ? A. DV subevaluat; B. proteze cu reparaii multiple, vechi, cu acrilatul mbtrnit; C. cmpuri protetice cu stomatopatii, pn la vindecarea acestora; D. instabilitatea protezelor cauzat de atrofii i rezorbii marcate, unde nu se poate aduce nici o mbuntire; E. ocluzie dezechilibrat, cu imposibilitare de reabilitare. Care sunt modalitile de cptuire a protezelor totale ? A. cptuirile n serie B. cptuirile cu un caracter rigid C. cptuirile reziliente temporare D. cptuirile reziliente definitive E. cptuirile retentive

384.

385.

386.

387. Care este metoda HUTU de abolire a reaciei termice de priz a acrilatului autopolimerizabil n cazul cptuirii directe? A. dac senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul cltete cu ceai de mueel n timp de ce proteza rmne pe cmp B. dac creterea termic este insuportabil se practic o analgezie prealabil C. dac la priza acrilatului senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul cltete cu ap, iar proteza rmne pe cmp D. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur i se las s fac

priz n ap cald E. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur, se cltete cu ap i se reinser proteza repede n gur, dup care se nchide n ocluzie 388. *Ce este Hydroflask-ul i la ce este utilizat? A. un aparat utilizat n cabinete, care permite prelucrarea protezei totale B. un aparat utilizat pentru termopolimerizarea rinilor acrilice, utilizabil i pentru cptuirea direct a protezelor C. un aparat de fotopolimerizare a unor rini, utilizate pentru cptuire D. un aparat pentru polimerizarea relativ rapid a rinilor sub presiune, la 40 C, utilizabil n cptuirile indirecte E. un aparat performant utilizat la Centrul de Sudur *Ce este duplicatorul BOREL? A. un model performant de simulator B. pres mobil, n care se situeaz proteza total ce se cptuete indirect pentru o polimerizare optim a rinii acrilice cu iniiere chimic C. un aparat asistat pe calculator, care permite realizarea automatizat a cptuirii protezelor totale D. un aparat de duplicare a protezelor totale E. un aparat de rebazare a protezelor totale

389.

390. *Care este amprenta funcional cea mai eficient n cazul cptuirilor temporare la edentatul total protezat, cu materiale reziliente? A. amprenta funcional cu gura nchis B. amprenta funcional cu gura deschis C. amprenta mucostatic D. amprenta compus E. amprenta fonetic 391. Care sunt factorii generali, care pot duce la apariia stomatitelor protetice la edentatul total? A. unele hemopatii B. lambliaza C. diabetul zaharat D. demena senil E. insuficiena renal cronic 392. Care ar fi unii factori locali, care pot duce la apariia stomatitelor protetice la edentatul total? A. creterea temperaturii atmosferice B. microporozitile acrilatului C. dizarmonii ocluzale, ce creaz instabilitatea protezelor D. igiena deficitar a protezelor E. scderea fluxului salivar

393. *Care este teoria etiopatogenic a stomatopatiilor protetice la edentatul total, fundamentat de IEREMIA? A. teoria alergic B. teoria chimicotoxic C. teoria interdependenei i intercondiionrii factorilor D. teoria mecano traumatic E. teoria bacteriotoxic 394. Care este clasificarea de Bucureti a stomatopatiilor protetice la edentatul total, dup topografia leziunilor? A. leziuni totale B. tulburri vasculare sau eroziuni in situ C. leziuni marginale: eroziuni diverse, ulceraii, hiperplazii D. leziuni bazale: eroziuni, eriteme sau congestii, ulceraii, hipertrofii, hiperplazii E. leziuni de iritaie traumatic 395. Care sunt reaciile tardive ale protezelor totale asupra esuturilor suprafeei de sprijin? A. apariia de leziuni precanceroase B. apariia unor hiperplazii cauzate de aspiraia esuturilor C. eroziuni ale mucoasei mobile D. leziuni eritemato congestive, ulceraii bazale E. hipertrofii ale mucoasei 396. Care sunt zonele unde apar cel mai frecvent eroziunile date de marginile protezelor totale? A. perituberozitar, datorit gravrii; B. pe linia oblic intern, mai frecvent n zona posterioar; C. la frenuri i bride nedegajate; D. n zona vestibular frontal la maxilar; E. n dreptul crestei zigomato alveolare.

TESTE PROTEZA PARIAL MOBILIZABIL ANDREI IONESCU CLINICA I TEHNICA DE LABORATOR A PROTEZEI SCHELETATE, ED. CERMA, BUCURETI - 1997

397. Retentivitile cele mai favorabile la nivelul dinilor mandibulari sunt distribuite astfel: A. la canini pe feele vestibulare B. la premolari pe feele vestibulare C. la molari pe feele vestibulare D. la premolari i molari pe feele linguale E. la molari pe feele linguale 398. *Zonele biostatice la mandibul sunt reprezentate de: A. tuberozitile maxilare B. zonele de sarcin primar C. tuberculii piriformi D. zonele de sarcin secundar E. bolta palatin *Bolta palatin cea mai favorabil protezrii pariale mobilizabile este: A. plat, cu torus de mrime medie B. plat, fr torus C. ogival, fr torus D. ogival, cu torus situat anterior E. adnc, fr torus Modelul de studiu i diagnostic n edentaia parial servete la: A. diagnosticul clinic al edentaiei B. stabilirea planului de tratament preprotetic C. analiza dinilor restani i a crestelor alveolare D. analiza la paralelograf E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei

399.

400.

401. *n clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy absena tututor molarilor se ncadreaz n: A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a III-a D. clasa a IV-a E. clasa a II-a cu o modificare 402. *n cadrul clasificrii edentaiei pariale dup Kennedy, edentaia tuturor frontalilor se ncadreaz clasei:

A. I -a B. a II-a C. a III-a D. a IV-a E. a VI-a 403. *Edentaia clasa a III-a dup clasificarea Applegate este: A. edentaie distal unilateral B. edentaie distal bilateral C. edentaie anterioar D. edentaie lateral care se trateaz adjunct E. edentaie lateral care se trateaz conjunct *Componentele paralelografului Ney sunt: A. soclul, masa, un bra vertical, bra orizontal dublu articulat, tij vertical accesoriile B. soclul, suportul de fixare al modelului, bra vertical, bra orizontal, tij vertical, accesoriile C. soclul, masa, un bra vertical articulat, dou brae orizontale, tij vertical, accesoriile D. masa, un bra vertical articulat, accesoriile i soclul E. un bra vertical, unul orizontal articulat i accesoriile Accesoriile paralelografului sunt: A. tija detectoare B. reteniometre C. spatule de cear sau joje D. dispozitivul Gysi E. tija portmin de grafit

404.

405.

406. *Analiza modelului de studiu al edentatului parial la paralelograf va parcurge, n ordine, urmtorii timpi: A. stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea B. stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, tripodarea C. fixarea poziiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, stabilirea zonelor de interferen mucoosoase D. stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari i a braelor retentive ale croetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea E. specifici fiecrei forme de edentaie parial 407. Axa de inserie a protezei pariale scheletate este condiionat de urmtorii factori: A. trasarea ecuatorului protetic i tripodare B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinilor stlpi

C. zonele de interferen dentare i mucoosoase D. fizionomie E. stabilirea locului unde se plaseaz vrful braului retentiv al croetului 408. *Planurile de ghidare la edentatul parial sunt reprezentate de: A. zona cervical a dinilor stlpi; B. suprafele vestibulare i orale ale tuturor dinilor C. suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate D. toate suprafeele axiale ale dinilor stlpi E. suprafele ocluzale ale dinilor stlpi Interferenele mucoosoase mandibulare la edentatul parial pot apare n: A. zona lingual lateral B. zona retromilohioidian C. zona retrotemporal D. zona tuberculului piriform E. zona torusului maxilar

409.

410. *Pentru meninerea protezelor scheletate cu ajutorul croetelor turnate divizate Roach este necesar o retenie subecuatorial a dinilor stlpi de: A. 0,25 mm B. 0,30 mm C. 0,50 mm D. 0,75 mm E. 1 mm 411. *Zonele de interferen mucoosoase la maxilar pot apare n urmtoarele regiuni: A. zona vestibular sau distal a unor tuberoziti foarte retentive B. zonele vestibulare laterale i zona Ah C. punga lui Eisenring i zonele Schrder D. la nivelul bolii palatine E. n anurile pterigopalatine Atitudinea fa de interferenele mucoosoase este: A. se intervine chirurgical cnd interferenele sunt exagerate B. schimbarea axului de inseria al protezei cnd interferenele sunt mici C. folierea corespunztoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare D. scurtarea eilor pn la nivelul bombeului maxim al retentivitilor pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare E. se intervine chirurgical n toate cazurile Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaz pe suprafaa dinilor stlpi: A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului B. ecuatorul de malpoziie secundar C. axul de implantare

412.

413.

D. ecuatorul protetic E. curbura arcadei 414. *Tripodarea mai poart numele de: A. fixarea braului vertical n raport cu modelul de analizat B. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf C. fixarea tijei de reperaj D. fixarea poziiei conectorului principal i secundar E. B + C

415. Secvenele preparrii dinilor stlpi n cadrul tratamentului proprotetic al edentaiei pariale sunt: A. realizarea planurilor de ghidare B. remodelarea dinilor stlpi C. echilibrarea ocluzal D. prepararea lcaurilor pentru pinteni externi E. realizarea lcaurilor pentru pinteni interni 416. Lcaele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmtorii dini: A. canini superiori B. incisivi centrali superiori C. premolari superiori D. canini inferiori E. molari inferiori 417. Zonele protetice pozitive la mandibul sunt reprezentate de: A. dinii restani B. torusurile mandibulare C. crestele alveolare D. tuberoziti E. tuberculii piriformi

418. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovrate de proteza parial scheletat maxilar sunt: A. mijlocul crestelor alveolare B. bridele C. parodoniul marginal D. torusul E. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal 419. Atitudinea fa de papila incisiv, ca zon protetic negativ, este de: A. despovrare prin foliere 0,50 mm B. ocolire C. despovrare prin foliere 0,20-0,30 mm D. gravare

E. despovrare prin foliere 2 mm 420. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar n zona lingual, n dreptul conectorului principal, este cuprins n urmtorul interval: A. 0,10-0,20 mm B. 0,30-0,40 mm C. 0,30-2 mm D. 1-2 mm E. 1-5 mm 421. *Numrul de croete necesar pentru ancorarea i stabilizarea unei proteze scheletate elaborat pentru o edentaie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de: A. dou B. trei C. patru D. cinci E. ase 422. Mijloacele auxiliare de meninere a protezelor pariale scheletizate sunt: A. retentivitile anatomice B. croetele turnate C. tonicitatea muscular D. adeziunea dintre mucoas i baza protezei E. B + D

423. *Toate elementele protetice care mpiedic deplasrile orizontale ale protezelor pariale se numesc: A. elemente de meninere indirect B. elemente de meninere direct C. elemente de sprijin D. elemente de stabilizare E. elemente contrabasculante 424. Bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate (n edentaii clasa I i a II-a Kennedy) este cauzat de: A. exostozele cmpului protetic B. topografia i ntinderea edentaiei C. supraextinderea eilor D. actele reflexe E. gravitaie la mandibul 425. Bascularea prin desprindere a protezelor pariale scheletizate n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy se realizeaz dup: A. axa de rotaie primar B. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior

C. linia care unete marginea distal a eilor D. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai anterior E. linia fulcrum secundar 426. Meninerea indirect a protezelor pariale scheletizate depinde de: A. eficacitatea meninerii directe B. distana elementelor contrabasculante fa de axa de basculare C. numrul de elemente contrabasculante D. rigiditatea conectorului secundar de care este legat E. existena unui lca special preparat Elementele contrabasculante ale unei proteze pariale scheletate pot fi: A. pintenii ocluzali B. pintenii supracingulari C. croetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherue incizale la extremiti D. retentivitile protezei E. conectorii secundari Elementele contrabasculante au urmtoarele funcii auxiliare: A. imobilizeaz dinii frontali, refac punctele de contact B. transmit forele masticatorii i pe dinii stlpi indireci C. realizarea friciunii ntre dinii stlpi i protez n plan sagital D. stabilizarea protezei; E. rigidizeaz componentele croetelor dentare turnate

427.

428.

429. *Deplasrile protezelor pariale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt: A. deplasrile laterale B. bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor C. bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor D. mezializarea protezelor E. distalizarea protezelor 430. *Axul de rotaie dup care se face bascularea prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate trece prin: A. vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior B. vrful braelor opozante ale croetelor plasate cel mai posterior C. pintenii cei mai meziali D. printenii cei mai apropiai de edentaie E. extremitile distale ale eilor 431. Diminuarea basculrii prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor scheletate se poate realiza prin urmtoarele metode: A. amprente de compresiune, mai ales la mandibul B. cptuirea i rebazarea eilor C. plasarea unor elemente contrabasculante adiionale

D. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice E. B + C 432. Rotaiile transversale ale protezelor pariale care rezolv edentaiile pariale de clasa II-a Kennedy sunt cauzate de : A. plasarea greit a conectorilor secundari B. montarea greit a dinilor artificiali C. dinilor artificiali mai lai comparativ cu limea crestelor D. eile protezei prea scurte E. eile protezei prea extinse 433. Deplasrile protezelor pariale produc urmtoarele efecte asupra dinilor stlpi: A. bruxism B. afectarea parodoniului profund al dinilor stlpi C. efecte disortodontice D. carii E. inconfort pentru pacient *Elementele de legtur dintre eile protezei scheletate sunt: A. capsele B. conectorii secundari C. elementele de meninere, sprijin i stabilizare D. croetele E. conectorii principali

434.

435. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de: A. profilaxia esuturilor cmpului protetic B. rigiditate C. elasticitate D. creaz condiii de confort pentru pacient E. se distaneaz de mucoas 436. *Bara lingual se poate confeciona cnd nlimea procesului alveolar este de cel puin: A. 3 mm B. 9 mm C. 16 mm D. 4 5 mm E. 10 mm 437. *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de: A. 5 mm B. 1 cm C. 3 mm la extremitatea superioar i 7 mm la extremitatea inferioar D. 1 mm la extremitatea superioar i 3 mm la extremitatea inferioar

E. 4 mm la extremitatea superioar i 6 mm la extremitatea inferioar 438. Zonele de minim rezisten ale barei linguale la proteza scheletat mandibular sunt: A. jonciunea ei cu conectorul principal B. mijlocul barei C. jonciunea ei cu conectorii secundari D. unirea ei cu eile E. A + B 439. Rolul croetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de: A. a devia mandibula n poziie excentric B. a rigidiza bara lingual C. a solidariza dinii restani D. a avea efecte disortodontice E. a lega eile protezelor

440. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabil pentru pacient este de: A. Plcua mucozal dependent de mrimea edentaiei B. croet continuu C. bare D. conector principal dentar E. A + B 441. *Limea minim a plcuei mucozale a protezei scheletate maxilare este: A. 0,40 mm B. 0,60 mm C. egal cu mrimea spaiului edentat D. 1 mm E. 2 mm *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit: A. plcua mucozal cu lime redus B. plcua mucozal cu lime mare C. plcua mucozal n form de U D. plcua mucozal fenestrat E. plcua dentomucozal *Limea plcuei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de: A. 0,4-0,6 mm B. 2 mm C. 4-5 mm D. 6-9 mm E. 10 mm

442.

443.

444. *Grosimea recomandat a plcuei mucozale n form de U a protezei scheletate maxilare este: A. 0,20 mm B. 0,40 mm C. 0,60 mm D. 1 mm E. 2 mm 445. Funciile croetelor dentare turnate utilizate n tratamentul edentaiei pariale cu proteze scheletate sunt: A. ancorarea B. pasivitatea; C. friciunea D. meninerea indirect E. desprinderea voluntar a protezei 446. Retenia protezei scheletate depinde de urmtorii factori: A. sprijinul parodontal B. mrimea retentivitii subecuatoriale C. numrul de croete utilizate D. tipul de croet ales E. poziia pintenilor ocluzali *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dup IONESCU este: A. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de suprafa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei B. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal opus edentaiei C. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal opus edentaie trece n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal dinspre edentaiei D. din apropierea coletului pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de suprafaa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei E. n apropierea feei ocluzale, att vestibular, ct i oral

447.

448. *Elasticitatea braului retentiv al croetului turnat, a crui diametru se subiaz uniform ctre vrf, ajungnd s fie jumtate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubiat: A. egal B. de dou ori mai mic C. de dou ori mai mare D. de patru ori mai mare E. de opt ori mai mare 449. Pintenii ocluzali externi principali prezint urmtoarele caracteristici: A. transmit forele paralel cu axul lung al dinilor

B. elasticitate C. sunt plasai ntr-un lca de form hemisferic D. sunt plasai ntr-un lca n form de coad de rndunic E. prezint rigiditate absolut 450. ncercuirea (n protezarea parial mobilizabil) intervine cu rol secundar n: A. Stabilizarea orizontal a protezei B. sprijin C. meninere D. reciprocitate E. pasivitate Reciprocitatea corect a croetelor se poate realiza prin urmtoarele metode: A. utilizarea croetului Ackers B. utilizarea croetului Ney I C. utilizarea croetului Ney II D. utilizarea croetului Fehr E. utilizarea croetului de srm

451.

452. Plasarea pintenului ocluzal, n edentaiile terminale, n fosa mezial a dintelui stlp determin: A. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul I B. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul al II-lea C. micorarea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor D. mrirea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor E. transmiterea mai uniform a presiunilor pe crestele alveolare 453. Caracteristicile croetelor circulare sunt: A. braul retentiv ajunge n zona retentiv subecuatorial dinspre ocluzal B. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin traciune asupra retentivitii dintelui stlp C. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin presiune asupra retentivitii dintelui stlp D. dezinseria protezelor este mai uoar dect inseria E. inseria protezelor este mai uoar dect dezinseria Croetul circular Ackers deschis anterior este indicat: A. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,25 mm B. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,50 mm C. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-distal D. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-mezial E. n edentaii clasa a III-a Kennedy

454.

455. *Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet circular Ackers deschis posterior este dispus:

A. vestibulo-distal B. oro-mezial C. mezial D. distal E. vestibulo-mezial 456. Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet inelar sau cu 4 brae, trebuie s fie: A. maxim 0,25 mm pe premolari B. maxim 0,50 mm pe premolari C. maxim 0,25 mm pe molari D. maxim 0,50 mm pe molari E. maxim 0,50 mm pe premolari i molari 457. *Croetul circular n ac de pr se aplic cel mai des pe urmtorii dini: A. molari maxilari nclinai mezial B. molari mandibulari nclinai mezial C. premolari maxilari D. premolari mandibulari E. canini Croetul Bonwill este foarte utilizat n urmtoarele situaii: A. edentaii clasa I Kennedy B. edentaii clasa a II-a Kennedy C. edentaii clasa a III-a Kennedy D. edentaii clasa a IV-a Kennedy E. A + B *Braul retentiv al croetului turnat n T pleac din: A. conectorul principal B. aua scheletului metalic C. pintenul ocluzal D. croetul continuu E. corpul croetului Utilizarea croetului turnat n T este contraindicat n urmtoarele situaii: A. n edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl mezial B. n edentaii terminale, cnd dintele stlp are un ecuator protetic nalt C. edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl distal D. cnd exist o zon retentiv muco-osoas n dreptul conectorului secundar al braului retentiv E. cnd retentivitatea dintelui stlp este mai mare de 0,50 mm Croetul Ney Nr.1 se aplic pe dinii care au linia ecuatorial: A. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, urcnd oblic vestibular i oral spre ocluzal pe faa proximal opus edentaiei

458.

459.

460.

461.

B. cu traseu tipic liniar n 1/3 ocluzal a dintelui stlp C. traseu tipic liniar n 1/3 cervical a dintelui stlp D. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, cobornd oblic vestibular i oral spre cervical pe faa proximal opus edentaiei E. numit ecuator protetic Nr.1 462. Din a doua grup de croete Ney fac parte urmtoarele croete: A. croetul mixt biactiv B. croetul cu aciune posterioar C. croetul cu aciune posterioar invers D. croetul unibar E. croetul inelar

463. *Croetul R.P.I. utilizat n terapia edentaiei pariale cu proteze scheletate are urmtoarele componente: A. bra retentiv divizat n form de T, pinten ocluzal i conector secundar B. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal C. bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal, plac lingual D. bra retentiv din srm, pinten ocluzal, plac palatinal E. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal,conector principal 464. *Croetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinii care au linia ecuatorial: A. tipic B. n diagonal C. numit ecuator protetic Nr.2 D. nalt, unde retenia este mare, aproape de ocluzal E. cobort Avantajele croetelor mixte utilizate n tehnologia protezelor scheletate sunt: A. reparaii uoare B. pot fi aplicate n zone de retenie de 0,25 mm C. contact liniar cu dintele stlp D. vizibilitate redus E. se dezactiveaz n timp La sistemul de bare i clrei Gilmore, barele au urmtoarea form pe seciune: A. rotund B. ptrat C. dreptunghiular D. oval E. semipiriform Din sistemele articulate de meninere, sprijin i stabilizare fac parte: A. ruptorii de fore B. capsele

465.

466.

467.

C. amortizorii de fore D. balamalele E. culisele 468. Caracteristicile conectorilor secundari utilizai n tehnologia protezei scheletate sunt: A. rigiditate B. traiect vertical C. jonciune cu pintenii ocluzali ntr-un unghi de 90 de grade sau mai mic D. traiect sinuos E. utilizare rar 469. Tipurile de conectori secundari sunt: A. monoactivi B. proximali C. interdentari D. ai braelor elastice ale croetelor divizate E. elastici

470. aua protezei scheletate (a metalic i acrilic) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. rigiditate B. elasticitate C. conductibilitate termic redus D. adaptare intim i precis la esuturile cu care vine n contact E. s permit efectuarea cptuirilor 471. La conceperea protezelor n edentaia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatorial este plasat vestibulo-distal, sunt indicate urmtoarele croete: A. divizat n T B. Ackers deschis edental C. Ackers deschis dental D. circular cu bra ntors E. divizat n semiT 472. Caracteristicile conceperii protezelor n edentaia clasa a II-a Kennedy sunt: A. extinderea bazei protezei i n zona hemiarcadei integre B. elementul contrabasculant este unilateral C. elementul contrabasculant nu este necesar D. elementul contrabasculant este plasat pe partea opus edentaiei E. elementul contrabasculant este plasat n vecintatea eii

473. *Momentul amprentrii preliminare n edentaia parial tratat cu proteze pariale scheletizate este: A. n prima edin de prezentare a pacientului B. dup realizarea tratamentelor preprotetice

C. dup realizarea tratamentelor proprotetice D. nainte de orice fel de tratament E. dependent de tipul de edentaie 474. *Amprenta preliminar n edentaia parial servete la confecionarea: A. modelului documentar B. modelului funcional C. modelului de studiu i diagnostic D. modelului de lucru E. modelului final

475. Caracteristicile amprentei funcionale n edentaia parial protezat mobilizabil sunt legate de: A. tratamentele preprotetice B. amprenta preliminar C. clasa de edentaie D. tipul de sprijin al protezei E. vechimea edentaiei 476. Reproducerea anatomic perfect a suportului dento-parodontal prin amprentele funcionale, n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy are ca scop realizarea: A. sprijinului parodontal B. sprijinului muco-osos C. meninerii protezei D. stabilizrii protezei E. protecia esuturilor mucozale 477. Scopul amprentei funcionale n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt: A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani i a esuturilor nconjurtoare B. s redea forma anatomic a mucoasei crestelor alveolare C. marginile amprentei s fie extinse la maxim, dar n limite fiziologice D. s asigure modelarea marginal funcional E. s redea forma funcional a mucoasei crestelor alveolare 478. Amprenta funcional necompresiv pentru realizarea protezelor scheletate este indicat n urmtoarele cazuri: A. clasa I Kennedy la maxilar B. clasa I Kennedy la mandibul, cnd se utilizeaz ruptori de fore C. clasa a II-a Kennedy la maxilar D. clasa a III-a Kennedy la maxilar, cnd se utilizeaz ruptori de fore E. clasa a IV-a Kennedy la mandibul 479. n edentaiile clasa a III-a Kennedy, n care protezele scheletate au sprijin dentoparodontal, scopul amprentei funcionale este: A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani

B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcional E. marginile amprentei s fie modelate funcional 480. Amprenta funcional de splare se utilizeaz pentru confecionarea protezelor scheletate n urmtoarele tipuri de edentaii: A. clasa I Kennedy la mandibul B. clasa a II-a Kennedy la mandibul C. clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular D. clasa a III-a Kennedy la mandibul, unde eile nu au versant vestibular E. clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular 481. *Momentul turnrii modelului ntr-o amprent cu alginate este: A. n maxim 1-2 minute B. n maxim 15 minute C. n maxim o or D. n maxim 24 de ore E. dependent de tehnica de amprentare Impreciziile de suprafa ale amprentelor cu alginate pot fi: A. bule de aer B. lipsuri C. desprinderea parial a alginatului din lingur D. imprecizii la nivelul bolii palatine E. imprecizii la nivelul dinilor restani

482.

483. Metodele de determinare i nregistrare a relaiei intermaximare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate sunt: A. dependente de situaia clinic B. independente de situaia clinic, obligatoriu cu abloane de ocluzie C. poziionarea manual a modelelor n imtercuspidare maxim D. poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de intercuspidare maxim E. cu ajutorul abloanelor de ocluzie 484. *Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim, n vederea confecionrii unor proteze scheletate se face n urmtoarele situaii: A. n orice situaie B. n nici o situaie C. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral D. n edentaii reduse, cu ocluzie stabil i cu dimensiunea vertical de ocluzie pstrat sau redus E. n funcie de vrsta pacientului 485. Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu

proteze scheletate se face cu abloane de ocluzie n urmtoarele situaii: A. ntotdeauna B. n nici o situaie C. n edentaiile de clasa I i a II-a Kennedy, cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente D. n edentaiile de clasa a IV-a Kennedy ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial sau total E. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral 486. *Determinarea funcional a relaiilor intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate nu poate fi utilizat n urmtoarele situaii: A. edentaii clasa I Kennedy B. edentaii clasa a II-a Kennedy C. edentaii clasa a III-a Kennedy D. edentaii clasa a IV-a Kennedy E. n nici o situaie 487. Dup aplicarea protezelor pariale scheletete n cavitatea bucal se verific: A. fizionomia B. fonaia C. meninerea i stabilitatea protezelot D. gradul de finisare al protezelor E. ocluzia Testul de rotaie al protezei scheletate se refer la: A. verificarea dac proteza basculeaz prin nfundare B. verificarea dac proteza basculeaz prin desprindere C. verificarea dac proteza basculeaz vestibulo-oral D. aplicarea de presiuni pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante E. aplicarea de traciuni verticale asupra protezei *Verificarea meninerii protezei scheletate se efectueaz prin: A. presiuni alternative pe dinii stlpi B. presiuni alternative pe dinii laterali artificiali i pinteni C. existena unei adaptri optime a pintenilor ocluzali n lcaurile special preparate D. traciuni n axul de dezinserie al protezei asupra poriunilor flexibile ale braelor retentive ale croetelor E. testul de rotaie al protezei

488.

489.

490. Dup aplicarea protezelor pariale scheletizate, durerea localizat numai la nivelul crestelor poate fi cauzat de: A. exostoze B. conectori principali elastici C. mucoas subire, atrofic lezat de marginile subiri ale protezei D. ei supraextinse

E. contacte premature i interferene 491. Cauzele care determin mucarea obrajilor la pacienii purttori de proteze pariale sunt: A. tonusul sczut al muchiului buccinator B. tonusul crescut al orbicularului buzelor C. ocluzie lateral cap la cap D. comportamentul propulsiv al limbii E. nu exist 492. Cauza ineficienei masticatorii determinat de o protez parial pot fi: A. lipsa de meninere a protezei B. dini artificiali abrazai C. dureri D. introducerea unor cantiti prea mari de alimente n gur E. ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate Readaptarea prin cptuire a protezelor pariale scheletate se fac atunci cnd: A. scheletul metalic este n stare bun i perfect adaptat la dinii restani B. dinii artificiali sunt n stare bun i montai corect C. croetele turnate au fost nlocuite cu croete de srm D. extinderea eilor este prea mare E. ocluzia poate fi echilibrat prin mici lefuiri

493.

494. Necesitatea cptuirii protezelor pariale scheletate de clasa I i a II-a Kennedy se apreciaz prin: A. inocluzia lateral B. lipsa eficienei masticatorii C. aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante, la care aceasta se mobilizeaz D. testul de rotaie al protezei este pozitiv E. abrazia dinilor artificiali 495. Rebazarea protezelor pariale scheletate se poate face n urmtoarele condiii: A. dini artificiali abrazai B. dini artificiali nedeteriorai C. schelet integru i bine adaptat pe dini D. ocluzia poate fi corectat prin mici lefuiri i echilibrare E. scheletul nu se mai adapteaz pe dinii stlpi Refacerea eilor protezelor scheletate i a arcadelor artificiale se va face cnd: A. dinii artificiali sunt nedeteriorai B. proteza scheletat a suferit mai multe cptuiri C. scheletul metalic nu se mai adapteaz D. dinii artificiali s-au deteriorat sau abrazat E. apar atrofii galopante de creast alveolar

496.

ntrebri Protetic Fix Tema 47. Restaurri unidentare intracoronare i extracoronare Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara, 2001 Complement simplu: 497. A. B. C. D. E. 498. A. B. C. D. E. 499. A. B. C. D. E. 500. A. B. C. D. E. *Restaurrile unidentare intracoronare indirecte: se realizeaz n laborator n urma amprentrii se realizeaz n cabinet de ctre medicul dentist se pot realiza i fr amrentarea prealabil se realizeaz doar din aliaje nobile nici un rspuns corect *Incrustaiile sunt: coroane de nveli realizate din aliaje nobile restaurri unidentare extracoronare o alternativ la obturaiile plastice realizate numai din aliaje de Cr-Co nefizionomice *Incrustaiile metalice: se realizeaz din aliaje de Cr-Co se realizeaz din aliaje nobile i titan din aur se fractureaz dac solicitarea aplicat depete limita elastic se bruniseaz nainte de cimentare nu pot reface punctele de contact. *Avantajele incrustaiilor din aliaje nobile fa de obturaiile din amalgam sunt: coloreaz esuturile dentare modelarea extrabucal permite refacerea unei bune morfologii ocluzale pot fi realizate de ctre medicul dentist sensibilitatea tehnologic privind turnarea i prelucrarea nici un rspuns corect.

501. *Pinlay-urile sunt: A. dispozitive corono-radiculare B. coroane de substituie C. incrustaii cu crampoane, utilzate ca elemente suplimentare de retenie D. bonturi mobilizabile E. restaurri protetice mobilizabile 502. *Onlay-urile se indic:

A. la molari tratai endodontic care au perei vestibulari i orali sntoi, iar esuturile restante trebuie protejate B. la molari tratai endodontic care mai au doar 1 perete restant C. ca elemente de agregare n edentaii ntinse D. cel mai frecvent n leziunile mezio-palatinale la frontali E. variantele A i C. 503. *Tehnicile directe fa de cele indirecte de realizare a incrustaiilor prezint urmtoarele avantaje: A. adaptare marginal mbuntit B. realizarea n condiii optime a ariei de contact C. realizarea unei suprafee optime de contact D. posibilitatea unei prelucrri i lustruiri optime E. nici un rspuns corect 504. A. B. C. D. E. 505. A. B. C. D. E. 506. A. B. C. D. *Obturaiile de baz n cazul incrustaiilor din rsini compozite: nu sunt necesare asigur protecia pulpar n cazul cavitilor profunde se realizeaz naintea preparrii cavittii pentru incrustaie trebuie extinse pn la nivelul marginilor cavitii se realizeaz din amalgam. *Amprentarea n cazul incrustaiilor din rini compozite se realizeaz cu: acrilate termo-baro polimerizabile alginate ploieteri sau siliconi cu recie de adiie gutaperc hidrocoloizi ireversibili

*Incrustaiile ceramice sunt contraindicate n: parafuncii leziuni carioase mici sau moderate leziuni carioase mari cu margini de smal nesusinute dini cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistena i prognosticul dintelui E. caitile n care nu se poate obine o form retentiv *Grosimea inlay-urilor ceramice crete rezistena metalice scade rezistena ceramice ofer rezisten acceptabil cnd este de 1-2,5 mm nu are relevan variantele A i B sunt corecte

507. A. B. C. D. E.

508. *La inlay-urile compozite A. prepararea cavitii este mutilant

B. C. D. E. 509. A. B. C.

limita poate fi subgingival se bizoteaz marginile fixarea este adeziv cu cimenturi diacrilice amprenta se realizeaz cu hidrocoloizi ireversibili

*Pregtirea dintelui n vederea cimentrii prevede: curarea cavitii dup gravare gravarea cavitii cu acid fluorhidric 37% degresarea cu alcool a cavitii urmat de o uscare cu un jet de aer timp de 10 secunde D. aplicarea de acid ortofosforic ce se va polimeriza prin lumin (lamp halogen, cu plasm, diod sau laser) E. izolarea cmpului operator *Restaurrile extracoronare: nu implic laboratorul de tehnic dentar necesit sacrificii mai importante de esuturi dure sunt dominate de onlay-uri sunt nefizionomice nici o variant corect *Prin procedeul de faetare: se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo-ceramice se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo-acrilice se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo-diacrilice variantele A, B i C se urmrete sacrificiul minim de esut dentar sntos. *Avantajele faetelor sunt: economie de esuturi dentare corecteaz bruxismul reaslizeaz stopuri ocluzale stabile retenia lor pe suprafaa dintelui se realizeaz prin efectul de perl se realizeaz din aliaje de Cr-Co. *Coroanele pariale: necesit preparaii intempestive permit verificarea ulterioar a vitalitii dintelui acoper faa vestibular i jumtate din feele proximale adaptarea pe bont se face mai greu datorit efectului hidraulic au retenie i rezisten mecanic sporit fa de coroana total *Coroanele pariale : se folosesc mai ales la dinii frontali acoper marginea ocluzal a suprafeei vestibulare are marginile preparaiei la nivelul punctelor de contact

510. A. B. C. D. E. 511. A. B. C. D. E. 512. A. B. C. D. E. 513. A. B. C. D. E. 514. A. B. C.

D. permit meninerea vitalitii pulpare E. acoper toate suprafeele n afar de jumtatea mezial a suprafeei vestibulare 515. *Coroanele de nveli: A. metalice acoper toate feele dintelui cu excepia celei vestibulare care se realizeaz din acrilat (coroane din dou buci) B. nemetalice se realizeaz prin polimerizare, sinterizare sau frezare (,ecanic sau computerizat) C. se agreg la preparaiile dentare prin cimentarea sau nurubare D. metalice cu grosime dirijat au perei de grosime inegal E. se folosesc pe dini cu modificri de poziie de peste 300 fa de cmpul ocluzal. 516. A. B. C. D. E. 517. A. B. C. D. E. *Indicaiile coroanelor de nveli: ca elemente de agregare n protezarea fix pe dini cu tratamente endodontice i patologie periapical pe dini cu rezorbii alveolare care ating treimea apical pe dini foarte scuri variantele B i C *Coroanele turnate cu grosime total: au perei laterali de dimensiuni egale contactul cu bontul se realizeaz doar n zona coletului contactul cu bontul se realizeaz i pe faa vestibular nu se utilizeaz foarte frecvent necesit tehnologii i aliaje speciale.

518. *Coroanele de nveli nemetalice A. mai sunt cunoscute i sub numele de coroane estetice sau fizionomice B. folosesc aliaje de Cr-Co C. nu se pot realiza din rini compozite datorit contracie la polimerizare D. sunt nefizionomice E. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare 519. *Contraindicaiile coroanei Jacket din ceramic sunt: A. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refcute cu materiale plastice de restaurare coronar B. anomalii de form i de poziie C. discromiile D. pacieni tineri la care camera pulpar fiind voluminoas exist riscul lezrii pulpei E. nici o variant corect 520. *Coroanele Jacket din rini compozite A. se realizeaz prin sinterizare B. la realizarea preparaiei trebuie respectate principiile generale valabile pentru coroanele de acoperire C. este recomandat terminaia n lam de cuit la nivel cervical

D. variantele B i C E. se realizeaz din rini cu umplutur anorganic redus 521. *Coroanele mixte: A. nu trebuie s satisfac funcia de sprijin datorit funciei sale mai mult fizionomice B. metalo-ceramice utilizeaz polimetilmetacrilatul ca material de placare C. trebuie s evite modificarea raporturilor ocluzale D. coroanele metaloceramice trebuie supuse procesului de termopolimerizare E. nu trebuie s menin neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutiiei 522. A. B. C. D. E. 523. A. B. C. D. E. 524. A. B. C. D. E. 525. A. B. C. Incrustaiile : sunt proteze unidentare care se folosesc n tratamentul leziunilor coronare sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentare acoper faa vestibular a dinilor frontali au indicaii protetice metalice se realizeaz din aliaje nobile i titan Incrustaiile se clasific n: coroane pariale inlay sau incrustaie intracoronar pinlay pinlay (sau incrustaie extracoronar) onlay (numit i inlay cu crampoane) Pinlay-urile: sunt incrustaii cu crampoane utilizeaz elemente suplimentare de retenie sunt incrustaii extracoronare se mai numesc i inlay-uri cu crampoane variantele B i C

Onlay-urile se indic : n leziuni coronare extinse, cu cuspizi vestibulari sau orali intaci la pacieni cu igien deficitar cnd istmul reprezint jumtate sau mai mult din dimensiunea coronar vestibulooral D. la tineri cnd exist pericolul deschiderii camerei pulpare E. ca element de agreagare n edentaii ntinse Contraindicaiile incrustaiilor sunt elemente de agregare n edentaii reduse igien deficitar elemente de agregare n edentaii extinse leziuni coronare reduse variantele B i D

526. A. B. C. D. E.

527. Incrustaiile din rini compozite realizate prin tehnicile indirecte au urmtoarele avantaje fa de tehnicile directe: A. timpul de lucru mai scurt B. preul de cost mai redus C. adaptare marginal mbuntit D. realizarea n condiii optime a ariei de contact E. posibilitatea unei prelucrri i lustruiri optime 528. Tehnica semidirect intraoral de realizare a incrustaiilor din rini compozite prevd: A. realizarea de ctre tehnician B. fotopolimerizarea in situ C. brunisarea incrustaiilor dup cimentare D. aplicarea unui agent de izolare naintea inserrii i polimerizrii compozitului E. prepararea cavitii i aplicarea obturaiei de baz 529. A. B. C. D. E. 530. A. B. C. D. E. 531. A. B. C. D. E. 532. A. B. C. D. E. 533. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt: timp de lucru ndelungat aspectul estetic las de dorit posibilitatea fracturrii n timpul fazelor de laborator posibilitatea uzurii arcadei antagoniste corecturile ocluzale dup cimentare pot duce la pierderea culorii iniiale n vederea cimentrii incrustaiilor ceramice se fac urmtoarele pregtiri: degresarea dintelui cu spirt gravajul cu acid ortofosforic 37% a dintelui timp de 15 secunde izolarea cmpului operator se usuc cu jet de aer timp de 15 secunde variantele A, B i C Restaurrile extracoronare: reclam sacrificii mai importante de esuturi dure se realizeaz prin tehnici aproape exclusiv indirecte sunt dominate de onlay-uri sunt dominate de inlay-uri sunt dominate de pinlay-uri Faetele vestibulare ceramice combin cerinele conservative cu cele de stabilitate cromatic prezint risc mare de iritaie pulpar pot fi realizate doar indirect de ctre medic elimin prepararea circular de pe faa oral se folosesc la dini cu anomalii de form Contraindicaiile faetelor sunt:

A. B. C. D. E.

prezena de fisuri amelare anomaliile de form predispoziii la carii dentare igien bucal defectuoas indicaii de diastem

534. Concluzia lui Chirstensen dup aplicarea a mii de faete a fost: A. n discromiile severe tetraciclinice se obin rezultate mai bune cu ajutorul faetelor dect cu ajutorul coroanelor de nveli B. atunci cnd stigmatele distrofice afecteaz structural coroanele dentare, se obin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de nveli C. n discromiile severe tetraciclinice se obin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de nveli dect cu ajutorul faetelor D. n anomaliile dentare de form faetele trebuie plasate subgingival pentru a crete rezistena i efectul estetic E. variantele A i B 535. A. B. C. D. E. Coroanele pariale: sunt reprezentate de faete pstreaz o bun parte din particularitile estetice ale dintelui natural nu necesit preparaii intempestive permit verificarea ulterioar a vitalitii sunt reprezentate de onlay-uri.

536. Coroanele pariale: A. 7/8 acoper toate suprafeele n afar de jumtatea mezial a suprafeei vestibulare. B. 4/5 acoper n plus fa de coroana marginea ocluzal a suprafeei vestibulare C. 1/2 sunt specifice zonei laterale acoperind faa ocluzal pn la nivelul cuspizilor vestibulari D. pstreaz placajul natural al dintelui E. permit testarea vitalitii dintelui 537. A. B. C. D. Indicaiile coroanelor pariale sunt: indice de carie crescut sau igien necorespunztoare coroane de dimensiuni cervico-ocluzale reduse elemente de ancorare n cadrul unor puni extinse realizarea unor sisteme de contenie pentru imobilizarea dinilor n boala parodontal E. ancor n protezarea mobilizabil

538. Referitor la statica ancorrii coroanelor pariale A. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin anurile de pe suprafaa ocluzal B. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin pereii axiali paraleli

C. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin anuri i puuri parapulpare D. retenia mpotriva forelor de desprindere orale se realizeaz prin anurile de pe faa ocluzal E. retenia mpotriva forelor de desprindere orale se realizeaz prin rigidizare mpotriva ncovoierii 539. A. B. C. D. E. 540. A. B. C. D. E. 541. A. B. C. D. E. Coroanele de nveli acoper n totalitate suprafeele preparate ale unui bont natural metalice se pot confeciona prin turnare metalice se pot confeciona prin polimerizare metalice cu grosime dirijat are contact cu bontul doar la nivelul feei vestibulare variantele B i C Coroanele de nveli se folosesc la dini cu parodoniul afectai se folosesc n scop de refacere morfofuncional se folosesc n scop protetic se folosesc n scop profilactic se folosesc la pacieni cu afeciuni generale care nu suport edine lungi de preparri. Coroanele metalice turnate: pot fi cu grosime dirijat pot fi cu grosime total nu se pot confeciona din titan cu grosime dirijat consum mai puin aliaj dect cele totale variantele A i B

542. Adaptarea axial a coroanei: A. la preparaia cu prag nu sunt permise discrepane marginale decelabile macroscopic B. se verific prin urmrirea punctelor de contact proximale i rezistena faetelor vestibulare C. se verific prin urmrirea nchiderii marginale n zona cervical D. n preparaiile tangeniale, coroana nu trebuie s ptrund excesiv n anul gingival E. lungimea excesiv a coroanei se evideniaz prin ischemierea marginii gingivale 543. A. B. C. Deficienele n adaptarea marginal: pot fi eliminate doar de ctre medic pot apare i datorit greelilor de modelaj n laborator macheta nu trebuie s prezinte o adaptare marginal perfect n zona marginal deoarece n urma prelucrrii i finisrii poate rezulta o treapt pozitiv. D. se datoreaz numai greelilor medicului E. pot rezulta n urma unei amprentri greite

544. A. B. C. D. E. 545. A. B. C. D. E. 546. A. B. C. D. E. 547. A. B. C. D. E. 548. A. B. C. D. E.

Coroanele din dou buci mai sunt cunoscute i coroane din inel i capac mai sunt cunoscute i coroane cu fenestraie vestibular se confecioneaz numai din aliaje nobile capacul se modeleaz n cabinet au fost folosite n trecut pentru precizia de adaptare a inelului la colet i exactitatea reliefului ocluzal Coroanele de nveli nemetalice nu se mai folosesc se folosesc doar pentru restaurri provizorii sunt cunoscute i sub numele de coroane estetice se realizeaz i din polimeri se realizeaz i din rini compozite Defectele coroanelor de nveli din rini acrilice sunt: dificultatea de realizare contracie mare la polimerizare rezisten slab la uzur absorbie crescut de ap polimerizarea reticulat a acrilatelor Indicaiile coroanelor Jacket ceramice sunt: pacienii tineri cu camere pulpare voluminoase discromii ale frontalilor molarii anomalii de form anomalii de poziie Coroanele Jacket acrilice: sunt folosite la ora actual doar ca restaurri provizorii sunt folosite la ora actual doar ca restaurri permanente sunt folosite ca restaurri permanente sau provizorii pot fi utilizate la adolesceni ca restaurri de temporizare nu se pot realiza n cabinet

549. Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezint urmtoarele avantaje: A. relieful ocluzal corect realizat de ctre tehnician B. scurtarea timpului de lucru C. evitarea erorilor din cursul machetrii D. adaptare marginal mbuntit E. posibilitatea paralelizrii dinilor de ctre tehnician 550. Coroanele mixte:

A. B. C. D. E. 551. A. B. C. D. E. 552. A. B. C. D. E. 553. A. B. C. D. E. 554. A. B. C. D. E. 555. A. B. C. D. E.

asigur funcia de sprijin se realizeaz din dou tipuri de ceramic feldspatic evit modificarea raporturilor ocluzale se realizeaz din dou buci rezistena lor este asigurat de componenta metalic Coroanele mixte: pot fi metalo-ceramice pot fi metalo-acrilice componenta metalic se poate realiza prin galvanizare componenta metalic se poate realiza prin termopolimerizare componenta fizionomic poate s adere de componenta metalic i prin retenie mecanic Avantajele coroanelor mixte sunt: sunt identice cu ale coroanelor acrilice combin rezistena mecanic cu aspectul fizionomic rezistena n timp a placrii cu acrilat a ntregii suprafee coronare aproape toate tipurile de leziuni coronare pot beneficia de astfel de restaurri pot fi utilizate la dinii oralizai Elementele componente ale coroanei mixte sunt: bontul dentar componenta metalic componenta fizionomic inelul ocluzal faeta lingual Componenta fizionomic a coroanei mixte: confer un aspect estetic asigur rezistena coroanei mixte nu particip ntotdeauna la realizarea ariilor de contact proximale se poate realiza din ceramic se ralizeaz prin turnarea ceramicii Prepararea bontului pentru o coroan mixt trebuie s respecte: condiiile biologice condiiile mecanice condiiile fizionomice condiiile financiare dorinele pacientului

556. Dezavantajele coroanelor mixte sunt: A. sunt inestetice B. agregare mai slab fa de cororanele de nveli metalice turnate datorit sacrificiului mai mare substan dur de la nivelul dinilor

C. apariia uneori a fenomenului de separare la interfaa dintre cele dou materiale D. nu pot fi utlizate ca element de agregare n cazul punilor E. nu pot fi folosite individual 557. A. B. C. D. E. 558. A. B. C. D. E. Componenta metalic a coroanei mixte: asigur efectul estetic se realizeaz din ceramic delimiteaz componenta fizionomic reconstituie ariile proximale de contact (cu unele excepii la CMMC) acoper n totalitate bontul dentar, cu unele excepii pentru CMMC Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-ceramice includ: confecionarea modelului realizarea machetei componentei metalice indicaia de tratament i stabilirea planului terapeutic prelucrarea final a CMMC cimentarea provizorie (dac este cazul)

559. Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-acrilice includ: A. examenul clinic B. amprentarea cmpului protetic C. ambalarea, tiparul i turnarea componentei metalice D. verificarea adaptrii protezei (n cele 3 sfere) pe cmpul protetic E. dezambalarea, prelucrarea componentei metalice 560. Dup procedeul tehnologic de realizarea a componentei metalice, deosebim CM al cror schelet rezult prin: A. termopolimerizare B. ambutisare C. fotopolimerizare D. sinterizare E. galvanizare 561. Dup procedeul de realizare a componentei fizionomice, exist CM ale cror componente se obin prin: A. termopolimerizare B. ambutisare C. fotopolimerizare D. sinterizare E. galvanizare

Tema 69. Principiile preparrii dinilor n protezarea fix Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara, 2001 562. *Valoarea optim de nclinare a fiecrui perete a bontului fa de axa de inserie este de: A) 2 B) 3 C) 6 D) 10 E) nici un rspuns nu este corect 563. *Fore perpendiculare pe axa de rotaie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei tangeniale a bontului: A) fore de rotaie pure B) fore de ncovoiere pure C) fore de forfecare pure D) fore de traciune pure E) nici un rspuns nu este corect 564. *O coroan nu va fi dizlocat sub aciunea solicitrilor funcionale sau parafuncionale dac: A) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de translaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse B) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse C) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona ocluzal a suprafetei opuse D) rspunsurile b i c sunt corecte E) nici un rspuns nu este corect 565. *Mrimea dehiscienei marginale dintre marginile protezei i bont, considerat acceptabil din punct de vedere clinic, este de: A) 50 m B) 0,50 m C) 0,5 mm D) 0,7 mm E) 75 m 566. *Grosimea dentinar minim pentru oprotecie pulpar satisfctoare este de: A) 0,5 mm B) 1 mm C) 1,5 mm D) 2 mm E) nici un rspuns nu este corect

567. *Mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este de maxim: A) 100 g B) 120 g C) 230 g D) 250 g E) 300 g 568. *n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand A) prepararea fr prag B) prepararea cu prag cu bizou C) prepararea canelat D) prepararea cu prag E) nici un rspuns nu este adevrat 569. *Refacerea unui parodoniu sntos n cazul unor leziuni uoare este complet dup: A) 2 sptmni B) o zi C) 4-5 zile D) 8-12 zile E) nici un rspuns nu este corect 570. *n cazul smear layer-ului se indic: A) pstrarea integral B) pstrarea parial sub forma unor microdopuri C) ndeprtarea total D) indeprtarea sau psrarea n funcie de situaia clinic E) nici un rspuns nu este corect 571. *Dac se lefuiete cu turbina fr jet de ap apar leziuni de arsur la nivelul pulpei dup: A) 5 secunde B) 11 secunde C) 15 secunde D) 30 secunde E) nici un rspuns nu este corect 572. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de: A) lungimea bontului B) proprietile fizice ale cimentului C) divergena ocluzal a suprafetelor axiale D) diametrul bontului E) toate rspunsurile sunt corecte

573. Pentru ca elementele adiionale de cretere a stabilittii RPF (anurile,casetele preparate pe bont) s fie eficiente ele trebuie s prezinte A) directie paralel cu axul de inserie B) unghiuri bine exprimate C) unghiuri rotunjite D) perei perpendiculari pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea E) perei paraleli pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea 574. Reducerea posibilitilor de dislocare a unei RPF la o singur ax (axa de dezinserie) se realizeaz prin: A) eliminarea rotaiei n sens M-D B) evitarea unui design exclusiv circular C) eliminarea rotaiei n sens V-O D) eliminarea translaiei n sens V-O E) eliminarea translaiei n sens M-D 575. Rezistena structural a unui bont este dat de: A) preparara anatomic a suprafeelor ocluzale B) bizotarea cuspizilor de ghidaj C) prepararea de anuri i casete D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeelor axiale E) toate rspunsurile sunt corecte 576. Forma ideal a zonei terminale a bontului trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii: A) s ofere o limit precis pe care s se adapteze marginea finisat a machetei B) s poat fi observat uor de ctre practician C) s permit o adaptare ocluzal intim a restaurrii D) s asigure o grosime suicient a materialului din care se confecioneaz restaurarea E) toate raspunsurile sunt corecte 577. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt: A) cu prag B) prag cu bizou C) tangenial D) chanfrein E) chanfrein cu bizou 578. Avantajele preparaiei cu prag sunt: A) limita de preparare este precis B) este eliminat smalul nesustinut de la muchia marginal a bontului C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurrii este minim D) ofer techicianului suficient spaiu E) toate rspunsurile sunt corecte 579. Dezavantajele preparaiei cu prag sunt:

A) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii B) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unui spaiu cervical C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului n tesuturile parodontale D) sacrificiu mare de tesuturi dure E) pericol mare de lazare a periodoniului marginal n timpul preparrii 580. Indicaile preparaiei cu prag sunt: A) restaurrile integral ceramice B) evoluia unei carii n zona cervical C) CMMC pe faa vestibular i pe jumtatea vestibular a feelor proximale D) CMMC pe faa oral i pe jumtatea oral a feelor proximale E) CMMC pe faa oral i pe feele proximale 581. Avantajele pragului cu bizou sunt: A) limita preparaiei este bine definit B) spaiu suficient pentru technician C) nu necesita sacrificiu mare de esuturi D) bizotarea elimin smalul nesusinut E) toate rspunsurile sunt corecte 582. Dezavantajele pragului cu bizou sunt: A) este greu de realizat B) impune plasarea marinii restaurrii n anul gingival C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie D) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii E) marginile subiri ale machetei de cear se pot deforma 583. Indicaile pragului cu bizou sunt: A) zona vestibular i parial proximal a CMMC B) n zona oral i parial proximal a CMMC C) la pragul ocluzal a onlayului i al coroanei la mandibul D) zona vestibular i parial proximal a CMMP E) n zona terminal gingival proximal la cavitile preparate pentru onlay de ceramic 584. Avantajele chanfrein-ului sunt: A) se elimin smalul nesusinut de la muchia marginal a bontului B) pericolul de a supracontura suprafeele cervicale ale restaurrii este minim C) nu necesit sacrificiu mare de esuturi dentare D) cimentul are posibiliti de refluare E) unghiul intern rotunjit mpiedic acumularea de stres 585. Dezavantajele chanfrein-ului sunt: A) necesit sacrificiu mare de esuturi dentare B) cimentul are posibiliti de refluare C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie

D) la o adaptare deficitar a restaurrii pe bont apar zone de retenionare a plcii bacteriene E) toate rspunsurile sunt corecte 586. Indicaile chanfrein-ului sunt: A) onlay-urile MOD B) coroanele metalice turnate C) coroanele integral ceramice D) zona lingual a CMMC E) zonele proximale ale CMMC 587. Avantajele preparrii fr prag sunt: A) limit bine definit a preparaiei B) sacrificiu redus de esuturi dure dentare C) preparare clinic simpl D) n caz de adaptare marginal deficitar spaiul marginal nu se mrete E) toate rspunsuile sunt corecte 588. Dezavantajele preparrii fr prag sunt: A) limit de preparare imprecis B) imposibilitatea de refluare a cimentului C) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unei dehisciene cervicale D) margini subri ale machetei de cear ce se pot deforma E) supraconturri din partea technicianului 589. Indicaile preparrii fr prag sunt (ca i soluie de compromis): A) suprafeele vestibulare ale dinilor laterali B) dini cu diametre reduse C) suprafeele linguale ale dinilor laterali inferiori D) dini basculai E) dini egresati 590. Rspunsul pulpar la prepararea bontului este condiionat de urmtorii factori: A) grosimea dentinei restante B) traumatismul termic C) traumatismul psihic D) vibraii E) expunerea pulpei dentare 591. Vitalitatea bontului poate fi ameninat de: A) modelarea necorespunztoare a suprafeei ocluzale a restaurrilor de durat B) modelarea necorespunztoare a suprafeei linguale a restaurriloor provizorii C) amprentare D) demineralizarea sau gravarea acid E) toate rspunsurile sunt corecte

592. Cantitatea de cldur care ia natere n timpul preparii bonturilor depinde de: A) temperatura camerei B) mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei C) durata contactului dintre instrumentul diamantat i suprafaa dentinar D) eficiena rcirii cu ap E) eficiena rcirii cu aer 593. Despre desicarea dentinei se poate afirma c: A) dentina trebuie uscat pentru a cura smear layer-ul B) dentina trebuie s rmn umed C) determin micarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare D) determin micarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare E) determin stimularea nervilor senzitivi pulpari 594. Pulpectomia n scop protetic se recomand dac: A) preparaia terminal se realizeaz n pra cu bizou B) grosimea dentinei este prea redus pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar C) dorim o rezisten crescut a bontului D) anticipm o eventual deschidere a camerei pulpare n timpul preparrii dintelui E) toate rspunsurile sunt corecte 595. Agenii de curire a dentinei conin: A) acid citric B) poliacid C) agent de chelatare (EDTA) D) acid tartric E) acid tanic 596. Pentu profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se inic: A) aplicarea unui liner pentru a nchide orificile canaliculelor deninare B) trebuie indeprtat smear layer-ul C) evitarea exercitrii unor fore exagerate la cimentare D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaa dentinar proaspt E) evitarea desicrii suprafeei dentinare 597. *Pentru a nu leza esutul gingival se va ptrunde n anul gingival maxim: A) 1 mm B) 1.2 mm C) 0,5 mm D) 0.25 mm E) 0,7 mm 598. Raporturile dintre dinii restaurai i parodoniu depind de:

A) ariile de contact interproximale B) conturul coronar al suprafeelor vestibulare n treimea mijlocie i a suprafeelor orale n treimea cervical C) conturul de emergen D) zona anului gingival E) toate rspunsurile sunt corecte 599. Ariile de contact sunt poziionate astfel: A) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor premolari i cea mezial a premolarilor secunzi B) n treimea incizal n plan frontal i n treimea vestibular n plan sagital pentru incisivi i canini C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru molari D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru premolari E) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor molari i cea mezial a molarilor secunzi 600. Impactul alimentar este favorizat de: A) tabl ocluzal turtit(plan) B) contacte intraarcadice prea strnse C) cuspizi plonjani D) nterferene ocluzale ce duc la distalizarea dintelui i deschiderea spaiului interdentar E) toate rspunsurile sunt corecte 601. Plasarea marginilor restaurrii n anul gingival este indicat n urmtoarele circumstane: A) nlocuirea sau acoperirea unei restaurri intratisulare ntinse (obturaie) B) mbuntirea reteniei bontului coronar C) pentru un contur coronar favorabil la dinii cu furcaile dezvelite D) cnd considerentele estetice nu primeaz E) cnd se dorete o finisare superioar a marginii cervicale a bontului 602. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cazul protezrilor fixe se manifest astel: A) inlamaie gingival persistent B) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat C) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit D) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit E) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat 603. Mecanismele de aciune ale teoriei proteciei gingivale sunt: A) protecia marginilor gingivale B) suprafaa restaurrii n continuarea suprafeei gingiei C) stimularea gingival

D) contururi de autocurire E) toate rspunsurile sunt corecte 604. Referitor la profilul de emergen se poate afirma c: A) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la baza anului gingival , trece de gingia liber i ptrunde n mediul bucal B) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la gingia liber i ptrunde n mediul bucal C) profilul de emergen drept reprezint conturul axiogingival normal al dintelui natural D) restaurrile cu profil de emergen drept faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare E) restaurrile cu profil de emergen ce urmrete convexitatea natural faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare 605. Avantajele plasrii marginilor preparaiei supragingival sunt: A) pot fi finisate foarte bine B) au aspect estetic superior C) pot fi amprentate mai uor D) se indic n leziunile dentare i fracturi dentare extinse n zona sulcular E) pot fi preparate uor i cu precizie mare 606. Indicaile plasrii marginilor preparaiei subgingival sunt: A) cnd considerentele estetice nu primeaz B) acoperirea unor restaurri intratisulare extinse (DCR turnat, obturaie) C) n situaile ce necesita o finisare cervical superioar D) mbuntirea reteniei bontului prin alungirea acestuia E) toate rspunsurile sunt greite 607. Particularitile dinilor cu suport parodontal redus au urmtoarele partiulariti: A) alungirea coroanei clinice B) diminuarea diametrului radicular C) migrarea coletului clinic D) modificarea anatomiei gingivale E) mentinerea anatomiei gingivale 608. n cazul dinilor cu suport parodontal redus se recomand: A) plasarea supragingival a marginilor restaurrii B) adaptare marginal foarte precis C) prepararea fr prag a zonei terminale D) prepararea n chanfrein a zonei terminale E) plasarea subgingival a marginilor restaurrii 609. Principile biomecanice comune tuturor preparaiilor sunt: A) conservarea esuturilor dure restante B) suprafee ocluzale din ceramic C) integritatea mainal D) vizibilitate minim a metalului

E) rezistena structural 610. Principile biologice comune tuturor preparaiilor sunt: A) protecia psihicului pacientului B) asigurarea formei de retenie i stabilitate C) integrarea ocluzal a restaurrii D) protecia biologiei pulpare E) margini subgingivale Tema 70. Planul de tratament n protezarea breelor edentate Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara, 2001 611. *Starea de edentaie trebuie tratat exclusiv: A. medicamentos B. protetic C. endodontic D. mecanic E. parodontologic *Restaurrile hibride cuprind: A. restaurare mobil B. restaurare fix C. restaurare fix plus mobilizabil D. restaurare unidentar E. restaurare pe implante *Valoarea funcional a dinilor stlpi restani depinde de: A. implantarea dinilor B. morfologia radicular C. depulparea dintelui D. profesie,sex,vrst E. toate rspunsurile sunt corecte *Urmtoarele materiale pstreaz integritatea stopurilor ocluzale: A. RDC B. aliajele C. polimeri D. stents E. FOZ *Breele edentate se pot localiza: A. la maxilar B. la mandibula C. pe o hemiarcada

612.

613.

614.

615.

D. n zona frontal E. toate rspunsurile sunt corecte 616. *Edentaia subtotal rezult din : A. absena 1-2 dini de pe arcad B. absena 1-2 dini de pe ambele arcade C. prezena a 10-12 dini pe arcad D. prezena a 1-4 dini pe arcad E. absena tuturor diniilor *Clasificarea lui Kennedy este: A. clasificarea morfologiei dentare B. a morfologiei radiculare C. a formei arcadelor D. a formei faciale E. a edentaiilor pariale *Clasele lui Kennedy: A. nu au modifcri B. clasa III are doar o modificare C. toate pot avea o singur modificare D. clasa IV nu poate avea modificri E. clasa IV are doua modificri *Configuraia rdcinilor si canalelor radiculare se examineaz: A. prin incizie B. pe ortopantomografie C. cu ajutorul camerei intraorale D. radiografic E. palpatoriu *Molarii primi inferiori: A. au trei rdcini robuste B. au o implantare foarte sczut C. sunt fr valoare protetic D. au rdcinile foarte convergente E. au rdcini robuste divergente *Raportul coroan-rdcin const n: A. L dintelui msurat de la coroan la apex B. L coroan-creast alveolar n raport cu L rdcinii intraosoase C. L creast alveolar-apex n raport cu latimea coronar D. limea coronara in raport cu lungimea coronar E. nici un rspuns *Semn radiologic n cazul dinilor sntoi:

617.

618.

619.

620.

621.

622.

A. B. C. D. E. 623.

spaiu periodontal mrit camer pulpar fr radiotransparen sept osos interradicular compact sept osos alveolar discontinuu compact osoas absent

*Restaurarea breei edentate n zona lateral se recomand: A. pentru prezena tuturor dinilor pe arcad B. pentru evitarea basculrii dinilor limitrofi breei C. pn la vrsta de 17 ani D. n cazul unei bree vechi nchis E. toate *Elementele de agregare: A. sunt alese de ctre pacient B. numarul lor este independent de numrul stlpilor C. acoper dinii stlpi D. sunt nefuncionale E. preferate pentru zona lateral sunt coroanele semifabricate *RPF monobloc au ctigat teren datorit: A. consumului mai mare de materiale B. pre de cost sczut i eficien sczut a echipei medic-tehnician C. scurtrii numrului de etape clinico-tehnice D. mririi numrului de etape clinice i a exactitii foarte mari E. se realizeaz prin sudarea,lipirea prilor componente *Caracteristicile RPF: A. sunt proteze elastice B. sunt realizate direct n cabinetul stomatologic C. volumul lor este mai mare ca i cel al dinilor naturali D. sunt fixate la dinii stlpi prin cimentare, lipire, nubare E. nu transmit presiuni masticatorii stlpilor *Restaurrile protetice fixe cu extesie: A. sunt nedemne de a fi luate n considerare B. prezint o rat de eecuri mai mic cu ct numrul dinilor stlpi este mai mic C. este recomandat n zona lateral D. este limitat att distal ct i mezial de dini E. se folosesc n zona frontal *RPF totale trebuie sa nu ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s aib ambrazuri mari ce pot fi igienizate B. relieful ocluzal s nu corespund antagonitilor C. s nu irite parodoniul marginal

624.

625.

626.

627.

628.

D. s nu acumuleze plac E. nici un raspuns 629. *Care afirmaii sunt corecte: A. RPF total se va sprijinii pe patru implante dispuse ntocmai ca dinii naturali B. amplasarea implantelor n zone neadecvate este favorabil C. folosirea mai multor materiale , aprnd fenomenul de bimetalism, este favorabil D. numar de implante trebuie s fie mai mic dect numrul dinilor intermediari E. nici un rspuns *Indicaiile RPF mobilizabile sunt: A. pierderi mici de substan osoas B. lipsa de paralelism a dinilor stlpi valoroi C. foarte rar n protetica implantologic D. n situaii cnd avem spaiu protetic mare cu igienizare infim E. n special n zona frontal la cntrei

630.

631. Breele edentate pot varia n funcie de: A. topografie B. ntindere C. nlime D. frecven E. toate sunt corecte 632. A. B. C. D. E. 633. A. B. C. D. E. 634. A. B. C. Restaurrile protetice fixe au ca suport: dinii implante mucoasa jugal dini i implante (mixt) dinii i palatul dur Condiiile care trebuie s le ndeplineasc modelul: amprenta s fie luat cu un material de bun calitate s redea detalii precise ale reliefului ocluzal depozitare inadecvat gipsuri de turnare inferioare calitativ sa nu reproduc forma arcadelor n totalitate Care din urmtoarele sunt poziii mandibulare reale: poziia de repaus mandibular poziia de cretere mandibular poziia de intercuspidare maxim

D. ocluzia defectuoas E. ocluzia de relaie centric 635. A. B. C. D. E. Norme care atest o ocluzie funcional optim: nu exist faete de uzur devierea uoar a mandibulei n timpul deschiderii maxime pacientul nu acuz parafuncii n timpul PIM nu apar zgomote liniile mediane coincid

636. Breele sunt intercalate dac: A. nu sunt delimitate de dini B. sunt delimitate de dini doar mezial C. este edentat total D. sunt delimitate de dini att mezial ct i distal E. exist dini restani la extremitile breei 637. A. B. C. D. E. 638. A. B. C. D. E. 639. A. B. C. D. E. 640. A. B. C. D. E. Clasificarea lui Kennedy: a mprit edentaiile n patru clase a rezistat in timp pn n zilele noastre este foarte complex nu este practic a mprit edentaiile n trei clase Clasa I Kennedy cuprinde: arcade edentate frontal arcade edentate biterminal arcade edentate marginite de dini restani doar mezial arcade edentate doar pe o hemiarcad nici un rspuns Clasa III Kennedy cuprinde: arcadele edentate terminal arcade edentate n zona frontal arcade edentate n zona lateral limitate att mezial ct i distal de dini arcade cu bree intercalate laterale uni sau bilateral arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcad Clasificarea lui Eicher: are trei clase are patru clase pune accent pe rapoartele ocluzale pune accent pe fizionomie a fost modificat de E.Costa

641. A. B. C. D. E. 642. A. B. C. D. E. 643. A. B. C. D. E. 644. A. B. C. D. E. 645. A. B. C. D. E. 646.

Restaurri protetice mobilizabile: au sprijin muco-osos au sprijin dento-parodontal au retenie exclusiv muco-osoas au sprijin mixt nu au sprijin mixt Restaurrile protetice mobilizabile: sunt total inestetice sunt contraindicate n toate cazurile sunt soluii protetice universale se aplic cu mare succes n perioada de cretere pot fi asociate cu restaurri protetice fixe Protezele mobilizabile se preteaz cnd: avem dini cu coroane clinice scurte pacieni n vrst n special la persoane de sex feminin stare general nu permite protezarea fix numr insuficient de dini stlpi pentru o protezare fix O protez dentar fix pe doi dini dureaz mai mult dac: cei doi stlpi au un parodoniu sntos brea este de maximum doi dini brea este de minimum 3 dini direcia crestei edentate e rectilinie nici un rspuns Restaurarea protetic fix se poate realiza dac: brea nu este mai mare de doi,trei dini brea este limitat att mezial ct i distal de dini restani este un suport bun al osului alveolar este rezorbie mare osoas i a esuturilor moi este o nclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25

Restaurare adeziv se poate realiza : A. dac este edentatie unidentar frontal B. dac este edentaie pluridentar,mai mare de trei dini C. cnd este rezorbie exagerat a crestei D. cu precdere la pacienii tineri E. nu se poate realiza n alegerea dinilor stlpi trebuie s respectm schema ce urmrete: A. statusul general al pacientului B. gradul rezorbiei osoase C. implantarea dinilor

647.

D. raportul coroana-rdcin E. rasa pacientului 648. A. B. C. D. E. 649. A. B. C. D. E. 650. A. B. C. D. E. 651. Rezistena uni dinte este mai mare cu ct: lungimea rddcinii este mai mare suprafaa rddcinii este mai mare rdcina este mai dreapt si neted rddcinile au implatare mai mic rdcinile sunt mai divergente Caninul superior: are o poziie vicioas pe arcad este situat la intersecia celor dou planuri are o rdcina lung de 11mm este puternic are o valoare protetic foarte mare Primul molar permanent superior: are patru rdcini robuste are trei rdcini cu implantare slaba are o valoare protetic foarte bun nu se include n proteze rdcinile vestibulare sunt divergente una de alta

Incisivii laterali superiori : A. au rdcini robuste cilindrico-conice B. au cea mai buna implantare dintre dinii maxilari C. au o rdcin uor curb spre distal la apex D. au o valoare protetic redus E. au o valoare protetic foarte mare Cei mai valoroi stlpi n protezarea fix: A. molarul prim B. incisivii inferiori C. caninul D. incisivii laterali superiori E. molarul doi Evaluarea pozitiv a unui dinte pentru a fi ales dinte stlp cuprinde: A. configuraia rdcinilor B. dimensiunea coronara C. statusul mucoasei D. statusul parodontal E. forma arcadelor Raportul coroan-rdcin al unui dinte stlp n condiii normale este:

652.

653.

654.

A. B. C. D. E. 655. A. B. C. D. E. 656.

optim 2/3 minim 3/2 maxim 4/3 minim acceptat 1/1 nici un rspuns Raportul coroan-rdcin se modific n caz de: fracturi radiculare extratisulare retraciei gingivale luxaiilor dentare n cazul rezeciilor apicale uzurii coronare exagerate

Nu se practic terapie endodontic pe dinii stlpi vitali cnd: A. pacientul este simptomatic ntr-o mic msur B. nu exist radiotransparene periapicale C. pacientul e asimptomatic D. nu s-a expus pulpa la prepararea cavitii E. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct Statusul parodontal se determin prin examinarea A. culorii gingiei B. mucoasei jugale C. tendina la hemoragie a gingiei D. pungilor parodontale E. ocluziei Pungile parodontale: A. apar prin creterea gingiei n sens coronar B. sunt supraalveolare C. sunt ocluzale D. sunt infraalveolare E. pot fi nguste sau largi A. B. C. D. E. Mobilitatea fiziologic poate fi transversal oblic vertical axial nici un rspuns

657.

658.

659.

660.

Categoriile de mobiliti dentare: A. pasiv B. tranzitorie C reversibil D. activ-mobil

E. ireversibil 661. Mobilitatea dentar reversibil poate fi din cauz: A. protetic B. inflamatorie C. ocluzal D. sinusit E. fiziologic Mobilitatea dentar se poate determina: A. exclusiv radiografic B. folosind o camer intraoral C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST D. clinic, manual E. transluminare Un examen radiografic parodontal complet cuprinde: A. dou radiografii intraorale B. radiografie panoramic C. 4 radiografii posterioare mucate D. dou radiografii de profil E. patru radiografii intraorale n plan vertical leziunile de furcaie se clasific n: A. subgrupa A ntre 0-3 mm B. subgrupa B ntre 4-7 mm C. subgrupa C mai mare de 7mm D. subgrupa D mai mic de 25 mm E. subgrupa E mai mare de 25 mm Ligamentul parodontal: A. format din ligamente ce provin din muchii orbiculari B. este principalul element al parodoniului C. se nlocuiete odat la ase luni D. este format din fibre de colagen E. este format din fibrele Sharpey Ligamentul parodontal: A. sufer atrofie B. este adaptabil la solicitrile la care este supus C. susine dintele n alveol n timpul funciilor D. este dispensabil dintelui E. asupra lui acioneaz forele ocluzale RPF din zona lateral trebuie s corespund cerinelor: A. masticaie

662.

663.

664.

665.

666.

667.

B. C. D. E. 668.

igien bun meninerea stopurilor ocluzale tergerea stopurilor ocluzale meninerea DVO

Edentaia de premolar secund i molar prim superior A. face parte din clasa I Kennedy B. face parte din clasa III Kennedy C. se rezolv exclusiv endodontic D. poate fi prins i molarul trei n lucrare E. nu se inser implante Edentaia de premolar prim i molar secund permanent superior A. caninul se las neatins ct mai mult posibil B. va cuprinde incisivii laterali, molarul prim i molarul trei C. patru stlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei D. un implant n brea premolarului E. doar molarul prim i premolarul cu extensie distal Edentaia de incisiv lateral superior se rezolv prin: A. punte de agregare pe canin cu extensie mezial B. se cuprind toi patru incisivii din cosiderente estetice C. tehnic adeziv pe dinii limitrofi breei, pe faa lor palatinal D. implant E. nu se recomand implant datorit retraciei gingivale Edentaie de patru incisivi la mandibul se rezolv prin A. Protez scheletat B. face parte din clasa a III a Kennedy cu dou modificri C. patru implante interforaminale D. agregare pe canini E. agregare pe canini i premolarii primi Elementele de agregare ale RPF pot fi: A. coroane integral ceramice B. coroane provizorii C. incrustaiile D. coroane de substituie E. nici un rspuns Dup modalitatea de sprijin avem RPF: A. cu sprijin mixt (dento-implantar) B. numai cu sprijin mucos C. cu sprijin mucos i dentar D. cu sprijin pe dinii stlpi naturali E. cu sprijin musculo-cutanat

669.

670.

671.

672.

673.

674.

Protezele pariale fixe (RPF): A. nu refac continuitatea arcadelor B. mpiedic bascularea dinilor limitrofi breei C. refac ariile de contact D. protejeaz parodoniul marginal E. mpiedic extruzia dinilor antagoniti RPF cu extensie: A. se folosesc n zona frontal B. elementele de agregare sunt de ambele pari ale intermediarului C. extensia poate fi srit peste mai muli dini D. se indic folosirea protezelor din elemente separate E. indicat ar fi sprijinul pe mai mult de dou elemente de agregare RPF total: A. se indic ca fiind ideal n cazul prezenei caninilor i molarilor primi sau secunzi B. este foarte puin folosit n practic C. reface o edentaie clasa I Kennedy D. trebuie s aib ambrazurile cervicale ce permit igienizare corect E. sa nu retenioneze alimente i plac dentar RPF cu agregare adeziv: A. dezavantajul lor este distrucia mare de esuturi dentare dure B. se recomand n cazurile cu dini limitrofi breei integri C. se practic pentru zona frontal D. la pacienii tineri E. se recomand n cazul n care avem o distan M-D mult mai mare dect diametrul MD al coroanei dintelui intermediar n cazul RPF pe implante avem: A. implante de stadiu I ce se ncarc imediat B. RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride C. posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoas D. implante de stadiu II care ramn izolate pentru osteointegrare E. nici un raspuns corect Atitudinea de expectativ n protetica dentar presupune monitorizarea: A. statusului pulpar B. funciei masticatorii C. dezvoltrii organismului D. rapoartelor ocluzale statice far interesarea rapoartelor dinamice E. adncimii pungilor parodontale RPF demontabile:

675.

676.

677.

678.

679.

680.

A. pot fi ndeprtate de pe cmp doar de pacient B. sunt uor de montat C. sistemul de solidarizare este urubul D. domin protetica implantologic E. pot fi ndeprtate de pe cmp doar de medic Tema 72. Adaptarea i fixarea protezelor fixe Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara, 2001 681. *Etapa final a terapiei protetice fixe const n: A) prepararea bonturilor B) proba scheletului C) fixarea restaurrii D) condiionarea anului gingival E) nici un rspuns nu este correct 682. *Verificarea adaptrii corecte a RPF cuprinde: A) verificarea raporturilor interarcadice B) verificarea raporturilor intraarcadice C) verificarea adaptrii pe model D) verificarea adaptrii n cavitatea bucal E) toate rspunsurile sunt corecte 683. *Verificarea adaptrii RPF se face n sferele: A) proximal B) ocluzal C) cervical D) toate rspunsurile sunt corecte E) nici un rspuns nu este corect 684. *Adaptarea n sfera proximal se verific folosind: A) sonda dentar rigid B) acul Miller C) hrtie de articulaie cu grosimea de 22,5 mm D) mtasea dentar E) toate rspunsurile sunt corecte 685. *Cotactele proximale prea strnse vor genera: A) senzaia de tensiune n arcad B) bruxism C) miozit D) contacte premature E) interferene de partea lucrtoare 686. *Obtinerea unei adptri marginale bune se face prin:

A) turnarea de ctre technician de coroane mai lungi B) brunisarea RPF din aliaje nobile C) inserarea cooanei la adncime maxim n sulcus D) nici un rspuns nu este corect E) toate rspunsurile sunt corecte 687. *Neadaptarea cervical a coroanelorpe bonturi poate fi determinat de: A) minusuri pe suprafaa intern a componentei metalice B) inexistena arilor de contact C) resturi din cimentul provizoriu D) relaia dintre cuspizii antagoniti E) toate rspunsurile sunt corecte 688. *Contactele dintre suprafata intern a protezei i preparaie se verific folosind: A) amestec de chloroform i ruj la bonturile vitale B) material de amprentare cu vscozitate mic C) silicon de condensare FIT CHECKER D) rspunsurile bi c sunt corecte E) rspunsurile bi c sunt incorecte 689. *Verificarea raporturilor ocluzale se face: A) n PIM B) n ORC C) n lateralitate D) n protruzie E) toate rspunsurile sunt corecte 690. *Proprioceptorii parodontali sesizeaz deficiene ocluzale de: A) 8 m B) 8 nm C) 8 mm D) 18 m E) 28 m 691. *Adaptarea ocluzal se verific folosind A) hrtie de articulaie B) folie de cear C) rin D) toate rspunsurile sunt corecte E) rspunsurile a i b sunt corecte 692. *Corectare n caz de contacte premature i interferene se face prin: A) lefuirea zonei care nal B) slefuire selectiv C) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiii D) ndeprtarea placajului ceramic i refacerea lui in polimeri

E) nici un rspuns nu este corect 693. *Lipirea RPF se face cu: A) FOZ B) ZOE C) CSF D) HV-EBA E) CIS 694. *Fixarea RPF se face prin: A) lipire B) cimentare C) interpunere unei particule de saliv ntre preparaie i protez D) frictiune E) rspunsurile corecte sunt a i b 695. *nainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie: A) s fie strmta B) s se adapteze perfect C) diametrul intern al coroanei s fie mai mare dect diametrul bontului D) sunt obligatorii anurile de refluare pe suprafaa intern a oroanei E) sunt corecte rspunsurile c i d 696. *Pentru ca n timpul cimentrii coroana s nu se distanteze de bont trebuie respectat relaia, unde: C=diametrul intern al coroanei B=iametrul bontului c=grosimea peliculei de ciment A) C=B+2c B) B=C+2c C) 2c=B+c D) B+c=C+c E) nici un rspuns nu este corect 697. *Cimentarea provizoie se indic pentru: A) proteze cu sprijin implantar B) proteze metalo-ceramice C) proteze integral ceramice D) proteze unitare E) unele RPF i aparate de imobilizare 698. *Cimentarea provizorie dureaz de obicei: A) cteva luni B) 2-5 ani C) 1-2 sptmni D) 2 zile

E) nici un rspuns corect 699. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent: A) cimenturi ionomere B) cimenturi adezive C) compomeri D) cimenturi pe baz de ZnO- cu sau fr eugenol E) cimenturi pe baz de Ca(OH)2 cu uleiuri uterice 700. *Urmtorul ciment este polielectrolitic: A) CSF B) HV-EBA C) PCZ D) CA E) FOZ 701. Asigurarea adaptrii coroanei la bont n timpul cimentrii se face prin: A) lcuirea bontului pe model B) eroziunea galvanic C) lefuirea suprafeei interne a coroanei D) subexpansiunea masei de ambalat E) crearea de anturi pe suprafaa intern a coroanei 702. Grosimea filmului de ciment depinde de: A) capacitatea de curgere a cimentului B) posibilitile de refluare C) orta aplicat D) meninerea pasiv a protezei pe cmp n timpul prizei cimentului E) orificiul efectuat n mijlocul feei ocluzale 703. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente: A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF B) reabilitarea oclizal, caz n care se menine 1-2 sptmni C) verificarea adaptrii n cele 3 sfere: ocluzal, cerical, proximal D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale E) verificarea onaiei i fizionomiei 704. Urmtoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie: A) cimenturi adezive B) FOZ C) hidroxid de calciu fr uleiuri eterice D) ZOE E) cimenturi pe baz de ZnO i acizi grai 705. Materialul pentru fixarea de durat trebuie s: A) fie toxic pentru pulp

B) nu favorizeze apariia cariilor C) fie solubil D) fie insolubil E) nu fie potenial alergen 706. Obiectivele principale ale cimentrii de durat sunt: A) lagtura ct mai etan ntre bont i restaurare B) meninerea vitalitii pulpare C) profilaxia parodontal D) nici un rspuns corect E) doar rspunsurile a i b sunt corecte 707. Cimentarea de durat: A) este un act de rutin B) nu ine cont de situaia clinic C) se face in funcie de situaia clinic D) ine cont de grosimea dentinei restante istarea pulpei E) se face doar cu FOZ 708. Fixarea de durat se poate face cu: A) cimenturi tradiionale (CIS, CIMR) B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ) C) cimenturi rini (diacrilice, adezive) D) hibrizi RDC-CIS E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS) 709. Reacia de priz a FOZ este: A) endoterm B) de chelatare C) acid-baz D) de polimerizare E) depinde de coninutul de ap 710. FOZ este: A) flexibil B) rigid C) elastic D) fragil E) poros 711. Grosimea peliculei de FOZ este: A) 25 B) 100 C) 45 D) depinde de reologia cimentului E) depinde de conformaia suprafeelor ce urmeaz a fi cimentate

712. Avantajele FOZ sunt: A) prepararea facil B) rezistana clinic acceptabil C) lipsa nocivitii pulpare D) adeziune chimic la TDD E) activitate antibacterian prin eliberarea de fluor 713. Dezavantajele ZOE sunt: A) intolerana pulpar B) descompunere hidrielectrolitic n mediul bucal C) potenial alergen D) posibilitatea de plastifiere a rinilor compozite E) ZOE nu au dezavantaje 713. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componena PCZ are rolul de: A) reducere a vscozitii acidului poliacrilic B) prelungete timpul de priz C) scade timpul de priz D) agent cariostatic E) cretere a adezivitii cimentului la aliaje nobile 714. PCZ proaspt preparat: A) are vscozitate mai mic dect FOZ B) este mai vscos dect FOZ C) are timp de lucru lung D) adeziunea sa se pstreaz chiar dac plcua pe care se prepar nu este perfect curat E) timpul de clucru este scurt 715. Avantajele PCZ sunt: A) biocompatibilitatea excelent B) adeziunea la dinte i aliaje nenobile C) manipulare facil D) posibilitatea nerespectrii cu strictee a raportului pulbrere/lichid E) posibilitatea utilizrii mai ales n zone cu solicitri masticatorii mari 716. Dezavantajele PCZ sunt: A) timp de lucru scurt B) necesitatea folosirii unor suprafee curate pentru a exploata la maximum potenialul adeziv al cimentului C) necesitatea respectrii stricte a raportului pulbere/lichid D) rezisten mai sczut la compresiune E) manipulare dificil 717. Absena nocivitii tisulare a PCZ se explic prin: A) PH iniial crescut (+4,8) B) creterea rapid a Ph spre zona neutral

C) dimensiunea sczut a moleculei de acid poliacrilic D) mrimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limiteaz difuziunea E) PH iniial foarte sczut (1,6) 718. CIS ader la: A) smal B) ceramic C) dentin D) aur i aliaje de aur E) Co-Cr 719. Avantajele CIS sunt: A) rata sczut de carie secundar B) adeziunea la metale nobile C) adeziunea bun la ceramic aluminoas D) tolerana pulpar bun E) adeziunea la suprafeee polare active 720. Cimenturile diacrilice conin urmtorii monomeri de baz: A) BisGMA B) TEGDMA C) BUDMA D) UDMA E) CHMA 721. Cimenturile diacrilice conin: A) faz continu (umpltura anorganic) B) faz discontinu (umplutura anorganic) C) faz continu (matricea de polimer) D) ageni de cuplare E) silani 722. Hibrizii RDC-CIS sunt: A) COMPOMERII B) CIMR C) Dyract Cem Plus D) PCZ E) Vitremer 723. Avantajele CIMR fa de CIS sunt: A) fragilitatea mai sczut B) aciditatea iniial mai sczut C) pH-ul crete rapid D) eliberare ionic de ioni de F mai mare la CIMR E) estetic superioar la CIMR

724. Criteriile de selecionare a cimenturilor sunt: A) starea pulpei dinilor stlpi B) retenia biomecanic a coroanei pe dinii stlpi C) mrimea particulelor de umplutur D) raportul pulbere/lichid E) in funcie de indicaile i contrainicaile acestora 725. Izolarea cmpului operator n vederea cimentrii se face cu: A) rulouri B) aspirator uzual de saliv C) aspirator chirurgical D) automatom E) diga 726. Curirea bontului n vederea cimentrii se face cu: A) freze diamantate B) pietre Arkansas C) gume D) pulbere de piatr ponce E) alcool 727. Condiionarea bontului n vederea cimentrii se face cu: A) ageni de mineralizare B) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitale C) Ca3(PO4)2 D) CaF2 E) acid tanic 25% 728. Adaptarea intim a RPF pe bonturi, n momentul cimentrii, se obine: A) prin perforarea centrului feei vestibulare B) prin efecuarea de anuri de refluare pe suprafaa intrn a coroanei, pn la 2 mm de marginea cervical C) gravarea intern a pereilor coroanei cu HNO3, HCl D) electroeroziune E) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru nainte de mahetare 729. Cimentarea DCR presupune: A) efectuarea anului pentru refluarea cimentului B) consistena fluid a cimentului C) gravarea cu HF a DCR metalic D) meninerea pasiv a DCR E) conistena chitoas a cimentului 730. Dup fixarea RPF pot aprea urmtoarele accidente: A) fractura intermediarilor B) fractura placajului

C) perforarea elementelor de agregare D) decompensare parodonal E) astfel de accidente sunt oarte rare 731. Dezavantajele RPF sunt: A) sacrificiul de TDD B) determinarea uneori de adaptri ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat C) solidarizarea dinilor cu lrgirea gamei de micri funcionale D) descimentrile E) caracterul de fixitate 732. Disconfortul ce apare dup cimentarea unei RPF este determinat de: A) contacte premature B) interferene C) cmp masticator supra sau subdimensionat D) protecia tesuturilor gingivale E) contacte intraarcadice prea strnse 733. Senzaia de presiune poate apare datorit: A) resturilor de ciment rmase sub intermediari B) interfereninterfereelor n protruzie C) coroanelor proizorii cu margini prea lungi D) resturilor de ciment rmase n anul gingival E) rspunurile b i c sunt incorecte 734. Sensibilitatea termic la nivelul dintelui stlp dup cimentarea unei RPF poate fi determinat de: A) o implicaie pulpar B) un contact prematur C) necroza pulpei D) respectarea cu strictee a tratamentelor preprotetice i protetice E) toate rspunsurile sunt greite 735. n etapa final a terapiei protetice fixe au loc: A) adaptarea B) amprentarea C) inserarea D) fixarea E) prepararea bonturilor 736. Controlul adaptrii cericale a unei RPF se face: A) tactil B) cu vrful sondei dentare C) doar pe model, nu i in cavitatea bucal D) vizual

E) cu amestec de rou de Paris i cloroform la bonturi vitale 737. Pentru lipirea RPF se folosesc: A) HV-EBA B) PCZ C) CIS D) CSF E) FOZ 738. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu: A) rin compozit B) spray ocluzal C) Fit Checker D) ruj+cloroform E) silion cu reacie de condensare cu vscozitate redus 739. Neadaptarea in sfera cervical a unei RPF este dat de: A) plusuri pe suprafaa intern a componentei metalice B) gingia marginal integr C) resuri de ciment provizoriu D) brunisarea RPF din aliaje nobile E) arii de contact prea strnse 740. Urmtoarele afirmaii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevrate: A) cele autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurt B) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinic C) pentru cimenturile dual cure polimerizarea n profunzime este asigurat de mecanismul foto D) pentru cimenturile dual cure polimerizarea n profunzime este asigurat de mecanismul auto E) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile 741. Un contact proximal prea slab: A) Poate mpiedica inseria restaurrii B) Favorizeaz impactul alimentar cu gingia C) D senzaia de tensiune n arcad D) D senzaia de presiune n ax la nivel cervical E) Favorizeaz retenia alimentar 742. Un contact proximal prea strns: A) Creeaz senzaia de tensiune n arcad B) Favorizeaz impactul alimentar cu gingia C) Se verific folosind mtasea dentar D) Poate mpiedica inseria restaurrii E) Este de dorit un contact proximal ct mai strns

743. Proteza se inser pe bont: A) n axul de inserie B) ntr-un unghi de 20 fa de axul de inserie C) Iniial cu presiuni ferme, apoi dozate D) Iniial cu presiuni dozate, apoi ferme E) Pn la adaptarea complet pe bont 744. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente: A) verificarea esteticii B) verificarea foneticii C) verificarea funciei ocluzale D) verificarea funciei masticatorii E) nici un rspuns nu este corect

ODONTOTERAPIE-ENDODONIE Tema nr. 3 Semiologie dentar Bibliografie asociata temei: A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001. 745. *Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala 746. *La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: A. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. Forta de aplicare asupra sondei D. Prezenta cariei dentare E. Toate de mai sus *Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi: A. Detectate usor prin palpare cu sonda B. Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului C. insotite de dureri acute D. insotite de dentina alterata E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate *Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: A. Suprafetelor ocluzale B. Suprafetelor vestibulare C. Suprafetelor netede aproximale D. Muchiilor incizale E. Zonei cervicale *Caria acuta: A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinti C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. este mai frecventa la copii si tineri E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta" *Caria incipienta pe suprafetele dentare netede: A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie

747.

748.

749.

750.

C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparena crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul 751. *Caria radiculara: A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. in faza iniiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaa smalului E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei: A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. abrazia este o atriie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei: A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalului, rezultand un smal deficitar E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere *In ce const testul Fosdick de activitate a cariei : A. Msurarea vitezei de formare a acidului B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal C. Numrarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei *In ce const testul Rickles de activitate a cariei : A. Msurarea vitezei de formare a acidului B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal C. Numrarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei

752.

753.

754.

755.

756. *Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe: A. suprafetele ocluzale B. suprafetele radiculare C. suprafetele proximale D. la nivelul coletului E. pe suprafetele orale si vestibulare 757. *Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: A. reactia la un atac de intensitate medie B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta C. reactia la un atac de intensitate scazuta D. reactia la un atac de intensitate crescuta E. reactia la carii oprite n evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute *Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. consistenta smaltului si dentinei B. sonda agata C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. coloratia brun-cenusie *Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: A. ncepe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale C. de obicei afecteaza smaltul D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari E. este mai putin frecventa odata cu naintarea n vrsta *Virusurile se izoleaza: A. n perioada de convalescenta B. pe culturi celulare C. pe medii de cultura D. cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator E. numai pe celule embrionare

758.

759.

760.

761. *Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor nucleici: A. prezinta sensibilitate scazuta B. necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala n afara organismului C. identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare D. sunt accesibile oricarui laborator E. pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila

762. *Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel 763. *Diafanoscopia este un examen complementar indicat pentru: A. Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor secundare marginale C. Evidentierea cariilor radiculare D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza incipienta E. Evidentierea cariilor complicate Caria primara poate fi localizata la nivelul: A. fisurilor B. fosetelor C. fetelor proximale D. fetelor vestibulara si orala E. marginii gingivale Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza smaltul B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin: A. deschidere mica la suprafata B. progresie in suprafata C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in profunzime cu varful spre camera pulpara E. evolutia cariei este asimptomatica clinic Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin: A. sunt extinse in suprafata B. au forma de U C. sunt extinse in profunzime D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. au evolutie rapida in dentina

764.

765.

766.

767.

768.

Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se caracterizeaza prin: A. prezenta de gropite adanci B. smalt cretos la nivelul gropitelor C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent D. sonda poate agata E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal Cariile radiculare pot fi localizate: A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala B. vestibular C. oral D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie E. circular Cariile radiculare se caracterizeaza prin: A. au margini bine conturate B. tind sa aiba forma de U C. evolueaza rapid D. sunt asimptomatice E. nu sunt aproape de pulpa Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii: A. localizarea cariei B. extinderea cariei C. afectarea pulpei D. rata de evolutie a cariei E. viteza de evolutie Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: A. gingivita marginala cronica B. papilita C. displaziile dentare D. leziunile cuneiforme E. caria complicata Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. fracturile B. atritia C. abrazia D. parodontita marginala cronica E. amelogeneza imperfecta Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului

769.

770.

771.

772.

773.

774.

C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative 775. Microorganismele implicate in caria de radacina sunt: A. Actinomyces viscosus B. Streptococus mutans C. Streptococus viridans D. Microorganisme difteroide aerobe E. Lactobacili Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic: A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta Caria secundara si recidiva de carie apar: A. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. La marginea unei obturatii D. La obturaiile din compozite E. La baza obturatiei Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: A. Molari B. Premolari C. Frontali D. Premolari temporari E. Frontali mandibulari

776.

777.

778.

779. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt: A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura D. Prezena unei opacitai ce indica demineralizarea E. Sensibilitate la palpare cu sonda 780. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. Leziuni dentare necarioase B. Displaziile si distrofiile dentare C. Necroza pulpara D. Hiperestezia dentinara

E. Complicatiile cariei dentare 781. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive 782. In cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra: A. Vitalitatii dentare B. Inflamatiei pulpare C. Formei, adancimii si continutului cavitatii D. Extinderii in suprafaa a cariei E. Zonelor retentive 783. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare B. Suprafata smaltului intrerupta C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Exista radiotransparenta Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt: A. Tulburari fizionomice si fonetice B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare C. Tulburari masticatorii si de deglutitie D. Sensibilitate mai mult sau mai puin dureroasa la ageni fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare

784.

785. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de: A. Localizarea cariei B. Extinderea cariei C. Contactul strans intre dinti D. Rata si viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei 786. Caria profunda este: A. carie reversibila B. carie ireversibila

C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara 787. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: A. Progresie foarte rapida B. Deschidere limitata C. Extindere in suprafata D. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. Sunt asimtomatice Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. Carie serpiginoasa B. Carie in croset C. Carie senila D. Atritie E. Caria de biberon Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este asimptomatica B. Debuteaza cu dureri acute C. Evolutie mai rapida D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin: A. Evolutie in adancime B. Extindere in suprafata C. Deschidere mare la suprafata D. Deschidere mica la suprafata E. Manifestari minime in smalt Caria primara este situata la nivelul: A. Fetelor dentare netede B. Fisurilor si fosetelor C. Suprafetelor radiculare D. Cementului E. Marginilor incizale Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: A. Extindere in suprafata B. Extindere in adancime C. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. Evolutie rapida

788.

789.

790.

791.

792.

E. Deschidere mica la suprafata 793. Caria radiculara: A. are o incidenta crescuta in ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximala in 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular Localizarea cariei: A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si suprafete radiculare B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata D. caria din sanuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica Localizarea cariei: A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului din zona Localizarea cariei: A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de U C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulpar D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin: A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parintilor D. testari serologice E. testari bacteriologice

794.

795.

796.

797.

798.

Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite Care este etiologia atriiei : A. Micarea fiziologic a dinilor B. Uzura funcional masticatorie C. Uzura parafuncional D. Idiopatic E. Aciune chimico-mecanic Care este simptomatologia displaziei cronice primare : A. Leziuni asimetrice B. Leziuni simetrice C. Lips de esut dur sub form de fagure de miere D. Leziune posteruptiv E. Leziune preeruptiv Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare : A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Localizare preferenial la frontali D. Localizare preferenial la molarul de 6 ani E. Localizare preferenial la molarii de minte Cariile n santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara B. unul cu vrful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara D. unul cu vrful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara E. suprapuse, unul cu vrful spre suprafata dintelui celalalt cu vrful spre camera pulpara Caria radiculara se caracterizeaza prin: A. margini bine conturate B. forma de U C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. forma de V E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector

799.

800.

801.

802.

803.

804.

Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: A. caninilor B. frontalilor C. molari de minte D. premolarilor E. molarilor Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: A. extinsa n suprafata B. apexul n forma de V C. perpendiculara pe lamelele smaltului D. cu zona larga de deschidere E. cu forma de U Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: A. caninii mandibulari B. caninii maxilari C. molarii mandibulari D. incisivii maxilari E. incisivii mandibulari Microorganismele implicate n caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus B. Actinomyces odontolylicus C. Streptococcus sanguis D. Nocardia E. Streptococcus mutans

805.

806.

807.

808. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de: A. furnizarea locala de hrana B. cantitatea fluidului gingival C. calitatea salivei D. continutul salivei n agenti microbieini E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale 809. Caria reversibila poate fi: A. caria superficiala B. carie nepenetranta C. carie medie D. carie profunda E. carie penetranta Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici

810.

B. C. D. E. 811.

aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase modificari de volum si culoare a papilelor interdentare retentionarea de resturi alimentare coloratie brun-maronie

Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin: A. prezenta de gropite adnci B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. substata dentinara moale la baza gropitelor E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme B. abrazia C. hiperplazia D. eroziunea E. fracturile Activitatea carioasa n stadiul incipient se poate detecta prin: A. testari bacteriologice B. identificarea demineralizarii C. capacitatea de tamponare salivara D. examen radiografic E. examen citologic Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: A. integritatea camerei pulpare B. teste de vitalitate negative C. pierderea de substanta dura dentinara D. dentina dura la palpare E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor Leziunile dentare necarioase sunt: A. Displaziile dentare B. Distrofiile dentare C. Abrazia dentar D. Lacunele cuneiforme E. Atriia Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. Debuteaza in cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi mandibulari

812.

813.

814.

815.

816.

D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari E. Sunt o consecinta a boli parodontale 817. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor in varsta Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel: A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Durere provocata la rece C. Durere provocata la cald D. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la percutie in axul dintelui Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu: A. Displaziile dentare B. Distrifiile dentare C. Abrazia dentara D. Hiperemia preinflamatorie E. Pulpite cronice dschise Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede: A. Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului B. Analiza dietei C. Analiza salivei D. Evidentierea placi mucobacteriene E. Intocmirea bilantului fluorului Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin: A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil B. Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului C. Substanta dentinara moale la palparea cu sonda D. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal

818.

819.

820.

821.

822.

E. Dentina colorata brun cenusiu 823. Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin: A. Prezenta unor santuri si gropite adanci B. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal D. La palpare cu sonda aceast poate agata E. Necesita un tratament profilactic Caria incipienta reprezinta A. prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt B. caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime C. pata alba cretoasa D. leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice immediate Caria cronica cu evolutie lenta este A. mai frecventa la copii si tineri B. cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna C. mai frecventa la adulti si varstnici D. carie incipienta oprita din evolutie E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta Diafanoscopia evidentiaza: A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare

824.

825.

826.

827. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate 828. Pe ce suprafee ale dintelui apare mai des caria dentara? A.meziale B.distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale

829. . Caria profund este: A. carie reversibil B. carie ireversibil C. carie care se intinde pana la jonciunea smalt-dentin D. carie ce intereseaza smalul si dentina aproape in totalitate, rmnnd doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie n care se realizeaz comunicarea cu camera pulpar 830. Care sunt tipurile morfologice de carie primar ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafeele radiculare C. cariile de la nivelul feelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor 831. * n ce situaii caria la nivelul smalului are diametrul mai mare la jonciunea smal dentina dect la suprafaa smalului? A. caria radicular B. caria suprafeelor netede C. caria n anuri D. caria pe vrful cuspizilor E. caria de cement 832. Leziunea ce se formeaz pe suprafaa radicular denudat cu punct de plecare la jonciunea smal-cement, colornd dentina n brun, mrginit de smal colorat, cu margini neregulate se numete: A.carie senil B. eroziune C. dentinogenez imperfect D. carie serpiginoas E. tartru 833. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecvent la aduli i vrstnici B. evoluie rapid C. umiditate crescut D. deschisa la culoare E. dentina alterat de consisten dur Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie n stadiu incipient sunt: A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspecie D. radiografie E. testri bacteriologice

834.

835.

Mucoasele roii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamaie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril *Care din urmtoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. sensibilitatea la agenii chimici B. durere spontan C. prezenta petelor cretoase i a marmoraiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafeelor radiculare la mediul oral B. asociat cu remineralizarea C. coloraie mai intens, remineralizare mai puternic D. coloraie mai intens, carie evolutiv E. indic prezena de dentin alterata Inspecia evideniaz: A. modificrile de culoare B. marmoraia anurilor C. aspectul rugos al suprafeei cavitii carioase D. consistena smalului i a dentinei E. gradul de sensibilitate Pe feele ascunse n spaiile interdentare palparea se face cu sondele: A. 9 B. 10 C. 17 D. 21 E. 25 *Palparea suprafeelor dentare: A. se efectueaz cu sonda dentar rigid B. se efectueaz cu ace Miller C. evideniaz marmoraia anurilor D. se efectueaz cu sonda dentar flexibil E. toate rspunsurile sunt corecte Examenele complementare cuprind: A. palparea B. percuia C. examenul radiologic

836.

837.

838.

839.

840.

841.

D. diafanoscopia E. inspecia 842. Forma cavitar a cariei dentinare: A. se refer la faptul c exist demineralizare masiv a smalului B. presupune invazie bacterian C. se manifest prin substan dentinar moale la baza gropielor D. se manifest prin radiotransparen sub smalul ocluzal E. nu se manifest prin smal cretos pe perei i la baza gropielor Abrazia se poate produce prin: A. tehnic de periaj impropiu B. inerea pipei ntre dini C. masticaie de tutun D. utilizarea prea riguroas a scobitorilor E. invazie bacterian Lacuna cunieform: A. este o eroziune idiopatic B. este generat prin microfracturi cervicale C. apare ca urmare a flectrii dinilor D. apare prin aciunea unor fore ocluzale excentrice i intense E. nu se difereniaz de caria de colet Lacuna cuneiform se difereniaz de caria de colet prin: A. aspect spat B. forma de prism triunghiular C. pereii netezi D. pereii rugoi E. sensibilitatea la palparea cu sonda Lacuna cuneiform se difereniaz de caria de colet prin: A. apare dup vrsta de 40 de ani B. forma de prism triunghiular C. pereii netezi D. pereii mai E. aspect spat Elementele de diagnostic pentru fractur sunt: A. antecedente traumatice B. suprafaa neted C. suprafaa lucioas D. nu este sensibil E. sensibilitatea scade cu timpul

843.

844.

845.

846.

847.

Tema nr. 5 Tratamentul cariei dentare Bibliografie asociata temei: A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001. 848. *Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: A. de 40 B. mai mare de 30 C. mai mica de 40 D. mai mica de 25 E. intre 25-35

849. *Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana: A. 30% B. 35% C. 72% D. 69% E. 40% 850. *Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin: A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar D. PH acid si efecte de iritaie pulpara E. PH cu valori cuprinse intre 6-9 *Cavitatile compuse implica afectarea a: A. Trei suprafete dentare B. Mai multe suprafete dentare C. Doua suprafete dentare D. singura suprafeta dentara E. Patru suprafete dentare

851.

852. *Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de denttina care asigura protectia pulpara chimica si termica? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm 853. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de:

A. B. C. D. E.

0.5 micrometri 0.2 micrometri 0.7 micrometri 0.8 micrometri 0.3 micrometri

854. *Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus 855. *Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la: A. Remineralizarea leziunilor incipiente B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor C. Modificarea dietei D. Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus *Peretii unei cavitati: A. peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate B. peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de catre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui *Planul de tratament in caria simpla: A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului D. secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de intreinere si faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze

856.

857.

858. *Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti : A. Indeprtarea complet a smalului subminat B. Indeprtarea complet a dentinei ramolite C. Indeprtarea complet a smalului cariat D. Respectarea regulilor de rezisten E. Respectarea regulilor de retenie

859. *Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un: A. Patrat B. Cerc C. Fluture D. Coad de rndunic E. Romb 860. *Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici: A. PH cu valori cuprinse ntre 6-9. B. PH acid i efecte de iritaie pulpar C. PH aproape neutru i efect sedativ pulpar D. PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar E. PH alcalin i efecte de iritaie pulpar

861. *Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cnd adeziunea se compromite: A. Intre detritusul remanent hibridizat i dentina sntoas subiacent B. Intre baza stratului hibrid i dentina sntoas subiacent C. In masa stratului hibrid D. Intre adeziv i poriunea superficial a stratului hibrid E. Intre compozit i adeziv 862. *Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea: A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare *Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate: A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid C. intre adeziv si rasina compozita D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare E. intre rasina compozita si stratul hibrid

863.

864. *Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase

865. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor 866. *Obtinerea formei de rezistenta reprezinta: A. ameloplastia B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare E. nici un raspuns corect

867. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate: A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1m in 30" 868. Avantajele lacurilor dentare sunt: A. izoleaza termic B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului C. rezista in mediul oral D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

869. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. Opti Bond B. One Coat Bond C. Clearfil Liner Bond2 D. Syntac Sprint E. Tenure 870. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele: A. izolare termica necorespunzatoare B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsa rezistentei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor

E. alcalinitatea crescuta 871. Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul: A. benzen B. sandarac C. copal D. clorbutanol E. colofoniu Primerii au rolul de: A. inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent B. umectare intima a fibrelor de colagen C. colabare a fibrelor de colagen, blocand permeabilitatea dentinei D. inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii

872.

873. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin: A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere B. raport marit pulbere/lichid C. raport scazut pulbere/lichid D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale 874. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla: A. Biocompatibilitatea B. Adezivitatea la dentina C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite D. Reducerea microinfiltraiei marginale E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri

875. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda: A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare D. Obturaia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm 876. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:

A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde 877. Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza: A. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor B. Biocompatibilitatii pulpare C. Efectului antibacterian D. Obligativitatii condiionarii plagii dentinare E. Capacitatii de izolare termica Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Obturatii coronare adezive cu compozit B. Obturatii coronare adezive cu amalgam C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare E. Sigilarea curativa a plagii dentinare Lacurile dentare au urmatoarele indicatii: A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm B. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentine restante este mai mica de 0,5-1 mm C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara D. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smal ai cavitaii E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece: A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare B. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride D. Au rezistena mai mare la compresiune faa de valorile altor materiale de obturaie de baza E. Au contractie mare de priza

878.

879.

880.

881. In ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii? A. in cavitati profunde B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase C. cand se doreste realizarea controlului cariei D. la dini cu leziune carioasa minima E. in cavitati punctiforme 882. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentala D. Umiditatea exogena E. Tipul rasinii adezive 883. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. Alcalinitate crescuta B. Alcalinitate scazuta C. Efect bacteriostatic D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente

884. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata: A. 0.5 mm B. Mai mare de 0.5 mm C. Mai mica de 0.5 mm D. 1 mm E. 1-2 mm 885. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la: A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori B. Varfului cuspizilor dintilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Nivelul fetelor vestibulare E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale

886. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa: A. Demineralizare insuficienta a dentinei B. Demineralizare excesiva a dentinei C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator

887.

Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele: A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam D. Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite

888. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori: A. Extinderea cariei B. Materialul de restaurare folosit C. Pozitia dintelui antagonist D. Forma dintilor E. Tipul dietei 889. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele: A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat B. Necesita o uscare moderata C. Nu exista riscul de supraumectare D. Marja foarte mica de toleranta tehnica E. Larga utilizare Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate: A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala C. cavitati simple: implica o singura suprafata D. cavitai compuse: implica doua suprafee E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata

890.

891. Compomerii: A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala prealabila aplicarii primerului 892. Lacurile dentare (varnish-urile): A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s

D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros 893. A. B. C. Linerii: in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect nu realizeaza o buna izolare termica dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor D. sunt un fel de lacuri mai subiri E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici Obiectivele prepararii cavitatilor: refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului indepartarea tuturor tesuturilor alterate oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie

894. A. B. C. D. E.

895. Obturatia de baza: A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga dentinara C. substituie dentina alterata D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaie coronara E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare 896. Prepararea cavitatilor: A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor mandibulari B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibulara si orala E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali 897. Primeri autogravanti: A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare B. gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta

C. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut D. elimina consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa 898. A. B. C. Principii in prepararea cavitatilor nomenclatura: coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina D. prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a dintelui E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb") Ce instrumentar este indicat pentru finisare : Bizotatoare de prag gingival Toporiti de smal Freze fisur fr vrf i tietur transversal Freze diamantate Freze fisur cu tietur transversal La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii : Porelan Acrilat Compozite Silicat Incrustaii Unde converg prismele de smal : In fosete In anuri La cuspizi La crestele marginale In fisuri

899. A. B. C. D. E. 900. A. B. C. D. E. 901. A. B. C. D. E.

902. Indicatiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smalt ai cavitaii C. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinar D. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 0,5-1 mm E. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 2 mm

903. A. B. C.

Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele proprietati: Efect bacteriostatic Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului uor iritant asupra pulpei D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra pulpei E. Alcalinitate crescut care se pstreaz i dup priz prin eliberarea ionilor de hidrogen Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje: rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri Reducerea microinfiltraiei marginale Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite Adezivitatea la dentin Biocompatibilitatea

904. A. B. C. D. E.

905. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape: A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene vscoase omogene B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde 906. Atitudinea fa de plaga dentinar in conceptia terapeutica contemporana: A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a pulpei dentare B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare doar n scopul izolrii chimice a pulpei dentare C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electrice a pulpei dentare D. zolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare care acoper pulpa scade sub 1mm E. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii mecanice a pulpei dentare 907. A. B. C. D. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale: Difuzivitatea termic Conductivitatea termic Biocompatibilitatea Modulul de elasticitate

E. Rezistena mecanic 908. A. B. C. D. E. 909. A. B. C. D. E. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati: Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic PH 6 dup 48 de ore Modul de elasticitate crescut Rezisten mecanic mare Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele: Activitate antibacterian similar eugenatului de zinc Adeziune chimic la smal i dentin Rezistena mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaie de baz Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic Biocompatibil prin creterea PH-ului la 5 dup or de la spatulare

910. Cimenturile cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele proprietati: A. Adeziunea chimic i coeficientul de dilatare termic previn microinfiltraia marginal B. Ameliorarea adeziunii se realizeaz prin condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor soluii de fosfat de calciu C. Adeziunea chimic la dentin este superioar bazelor din ciment policarboxilat D. Spatularea pe o plcu de sticl rcit mrete rezistena la compresiune permind includerea unei cantiti mai mari de pulbere E. Rezistena la compresiune crete cu pn la 75% n interval de 1 an 911. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaii de baz este deoarece: A. Au contracie mare de priz B. Au rezisten mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de obturaie de baz C. Au rezisten mai mare la compresiune fa de compozitele hibride D. Au modul de elasticitate mai mare fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la fracturare E. Au modul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la fracturare 912. A. B. C. D. E. Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita: Capacitii de izolare termic Obligativitatii condiionrii plgii dentinare Efectului antibacterian Biocompatibilitii pulpare Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor

913. Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Sigilarea curativ a plgii dentinare B. Sigilarea preventiv a plgii dentinare

C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl D. Obturaii coronare adezive cu amalgam E. Obturaii coronare adezive cu compozit 914. A. B. C. D. E. 915. A. B. C. D. E. 916. A. B. C. D. E. Pentru o hibridizare optima sunt necesare: Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde Tehnicile de hibridizare includ: Hibridizarea pe smalt Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de: microinfiltratie percolare nanoinfiltratie infiltratii marginale extinse niciunul din raspunsurile de mai sus

917. Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vrfului cuspizilor C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale D. Suprafeelor vestibulare E. Suprafeelor orale 918. A. B. C. D. E. 919. A. B. C. D. Stabilirea conturului marginal reprezinta: plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala se realizeaza cu instrumente de mana marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune: presiune minima rapiditate caldura frictionala aproape zero control complet al instrumentului folosit

E. nici un raspuns corect 920. A. B. C. D. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii: sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam sub coafajele indirecte sub bazele cu CIS protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite *Cavitiile complexe: A. implic doua suprafee ale dintelui B. implica trei sau mai multe suprafee ale dintelui C. implica o suprafa a dintelui D. se refer la adncimea cavitilor E. se refer la ariile anatomice implicate Cavitiile de clasa l rezult n urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaz: A. n toate fosele i fisurile de pe suprafaa ocluzal a molarilor si premolarilor B. n 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor C. suprafaa palatinal a frontalilor maxilari D. suprafeele proximale ale incisivilor i caninilor cu pstarea unghiului incizal E. in 1/3incizala a feelor vestibulare si orale ale dinilor *n ce clas sunt incluse cavitile atipice de genul MOD? A. clasa l B. clasa a ll-a C. clasa a V-a D. clasa a Vl-a E. clasa a lll-a Ameloplastia este indicat n: A. n toate fosele i fisurile B. fisura ce nu depete 1/3 din grosimea smalului C. fisura superficial ce se apropie sau intercepteaz o creast (vestibular sau oral) D. la dinii la care nu este anticipat o preparare E. n zonele de contact centric Care este scopul i indicaia procedurii terapeutice numit controlul cariei? A. n caviti profunde B. n caviti orale cu numeroase i extinse procese carioase C. stopatea progresiei cariei cu mpiedicarea afectrii tuturor dinilor D. la dini cu leziune carioas minim E. n caviti punctiforme

921.

922.

923.

924.

925.

926.

Avantajele preparrilor multiple sunt: A. reduce numrul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la ctigare de timp C. necesit un numr redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad preul de cost al tratamentului

927. Coafajul indirect este indicat in caviti cu dentin dur si mici zone de dentin alterata, dac: A. dentin alterat ocup o suprafaa punctiforma plasata strict n dreptul coarnelor pulpare B. dini ce au i alte restaurri corecte C. accesibilitate direct D. pacient tnr, sntos E. dentin alterat ocup o suprafa de pn la 2mm diametru 928. * Gravarea acid a dentinei se face maxim timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde *Gravarea acida a smalului se face timp de : A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde * Prin demineralizare, porozitatea plgii dentinare crete: A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9% C. de la 1% la 28,6% D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4%

929.

930.

Tema nr. 9 Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni Bibliografie asociata temei: M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 931. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza urmtoarelor elemente: A. Proces carios fr deschiderea camerei pulpare

B. Teste de vitalitate pozitive C. Durerea persista cteva minute dup indepartarea excitantului D. Semnalarea unor tratamente anterioare pe dintele in cauza E. Percuie in ax negativa 932. Indicaii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp C. Amputatia devitala D. Extirparea vitala E. Extracia dintelui 933. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa pariala: A. Caracterul localizat al durerii B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaz de la cteva minute la cteva ore C. Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece D. Carie profunda fr deschiderea camerei pulpare E. Percuie in ax dureroasa 934. Indicaii de tratament in pulpita acuta seroasa pariala: A. Coafaj direct in dublu timp B. Amputatie vitala C. Amputatie devitala D. Extirpare vitala E. Extracia dintelui

935. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv: A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. Percuie in ax dureroasa D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa 936. Indicaii de tratament n pulpita acuta seroasa totala: A. Amputaia vital B. Amputaia devital C. Extirparea vital D. Extirpare devital (in mod excepional) E. Extracia dintelui Pulpita acuta purulenta pariala - Diagnostic pozitiv A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Pictura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. Percuie in ax dureroasa E. Durere iradianata

937.

938.

Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Formaiune polipoasa in continuarea pulpei dentare C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime D. Durere spontana nocturna E. Percuie in ax dureroasa Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii si apariia ei in anumite circumstane C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. Teste de vitalitate negative E. Percuia in ax dureroasa

939.

940. Pulpita cronica inchisa hiperplazica - granulomul intern Palazzi - diagnostic pozitiv A. Testele de vitalitate releva sensibilitate sczuta a pulpei B. Examenul diafanoscopic releva modificarea centrului camerei pulpare C. Examenul radiologic este concludent pentru diagnostic D. Durere provocata la rece E. Percuia in ax dureroasa Tema nr. 10 Necroza i gangrena pulpar Bibliografie asociata temei: M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 941. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificrilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. Percuiei in ax negative D. Mirosului fetid E. Insamantarii bacteriene negative 942. Diagnosticul diferenial al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpar simpla B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronica D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticaie D. Teste de vitalitate negative

943.

E. Examen bacteriologic pozitiv 944. Evoluia si complicaiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate rmne o perioada in acest stadiu B. Se produce infectarea pulpei necrozate C. Provoac rizaliza D. Duce la fractura dentara E. Apariia chistului radicular Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni provenii din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecintate C. Canal radicular lateral D. Circulaia generala prin anacoreza E. Osul alveolar

945.

Tema nr. 4 Instrumente necesare preparrii cavitilor i obturaiei coronare Bibliografie asociata temei: A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i odontoterapie restauratoare, Ed. medicala, Bucureti, 2001. 946. *Freza cilindrica nr.58 are diametrul de: A. 0,8 mm B. 1,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 1,7 mm

947. *Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de: A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm 948. *Freza cilindrica nr.259 are diametrul de: A. 1,0 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 0,8 mm E. 1,7 mm *Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la:

949.

A. B. C. D. E. 950.

accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali bizotarea smaltului finisarea amalgamului

Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de: A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm *Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de: A. 4,3 mm B. 5,2 mm C. 5,6 mm D. 5,8 mm E. 6,1 mm *Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de: A. 0,3 mm B. 0,05 mm C. 0,5 mm D. 0,6 mm E. 0,8 mm

951.

952.

953. *Ce tip de instrument de man se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei: A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingura Black D. sapaliga E. excavatorul 954. *Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm

955.

*Freza para nr. 330 are diametrul capului de: A. 0.80 mm B. 0.70 mm C. 1.0 mm D. 1.20 mm E. 3 mm *Lungimea rulorilor de vata variaza intre: A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 3-4 cm E. 5-6 cm *Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in: A. Prepararea cavitatilor B. in caz de urgenta C. in manoperele sangerande D. in manevrele executate la maxilar E. in manevrele executate la mandibula

956.

957.

958. *Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor: A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraia produsa de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului" sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate 959. *Mandrenul instrumentelor rotative: A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si turbina) B. este partea activa a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor: A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un focar de infectie prin faptul ca se incarca cu microorganisme

960.

B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata deoarece sunt mobilizate siaduse la suprafata microorganismele ascunse in locurile retentive ale cavitatii bucale C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la tratament D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si gravitatii urmatoarelor afectiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc. 961. *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor: A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza sanatatea D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator *In prepararea modern a cavitilor nu se mai folosete : A. Freza sferic B. Freza cilindric C. Freza cilindro-conic D. Freza roat E. Freza par *Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza: A. bizotatorul de prag gingival B. lingura Black C. dalta D. sapaliga E. excavatorul *Freza para este utilizata in: A. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam B. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit C. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam D. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit E. indepartarea dentinei infectate *Lungimea capului frezei nr.245 este de: A. 2,45 mm B. 2 mm C. 3 mm

962.

963.

964.

965.

D. 1 mm E. 4 mm 966. *Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru: A. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV B. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului lateral D. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I E. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului frontal *La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie: A. mare B. continua C. intermitenta D. inconstanta E. nici unul din raspunsurile de mai sus *Care dintre urmtoarele avantaje nu caracterizeaz diga dentar: A. Asigur vizibilitatea B. Asigur cmp operator curat C. Asigur cmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E. Protejeaz mpotriva instrumentelor tioase

967.

968.

969. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului rotativ sunt adevarate: A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se directioneaza pe peretii laterali ai cavitatii 970. Dentina de reparatie: A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare C. se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului D. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie

971.

Frezele globulare sunt utilizate pentru: A. pregatirea retentiei B. bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a C. indepartarea tesuturilor dure alterate D. atacul primar al dintelui E. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi: A. medium 0,23 mm B. gros 0,25 mm C. subtire 0,18 mm D. medium 0,20 mm E. subtire 0,12 mm Odontoblastii nou formati: A. nu au capacitate secretorie B. formeaza dentina de reparatie C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea celulara D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru: A. premolari voluminosi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori Rama digai de tip Young este: A. are forma de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt: A. pneumonia B. SIDA C. TBC D. hepatita E. herpesul

972.

973.

974.

975.

976.

977. Bratele clamelor cu care se fixeaz piesa de cauciuc a digi au urmtoarele forme:

A. B. C. D. E. 978.

clame circumferentiale clame cu aripioare clame fr aripioare clame de fixare si retracie clame cu 5 puncte de fixare

Care din urmtoarele enunturi reprezint avantajele digi: A. ofer o bun vizibilitate B. protejeaz impotriva medicamentelor iritante C. protejeaz pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau instrumentar D. asigur evacuarea lichidelor E. izoleaz pe termen scurt campul operator Care din urmtoarele sisteme de rcire sunt indicate: A. aerul B. aerosolul C. apa D. spray-ul E. par de cauciuc

979.

980. Cauciucul din componenta digi are grosimi diferite in functie de manopera unde se utilizeaz: A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm 981. Diga prezint unele dezavantaje: A. neacceptat de pacient din motive psihologice B. consum mult timp C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti D. asigur retracia prilor moi E. pstreaz concentratia optim a medicamentelor Din ce este format un instrument de man: A. manerul B. gatul C. lama D. mandren E. tija Reactia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este in functie de: A. mecanismele de protectie ale pulpei B. varsta pacientului

982.

983.

C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. modalitatea de activare E. sisteme de racire 984. Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca: A. durere B. obliterarea ejectorului C. singerare D. aspiratie ineficienta E. leziuni ale mucoasei planseului bucal

985. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in vedere: A. Mecanismul de protectie al pulpei B. Varsta pacientului C. Sistemele de racire D. Tipul de structuri dentare expuse E. Compozitia tesuturilor dentare 986. Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni: A. 12.5x12.5 cm B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D. 13x13 cm E. 10x10 cm Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga: A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4 Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii: A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori B. La examinarea dintilor maxilari anteriori C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de: A. Lumina eficienta B. Aplicatie intermitenta C. Precautie extrema D. Buna izolare a campului operator E. Separatoare cu Ivory

987.

988.

989.

990.

Diga: A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente B. asigura o buna vizibilitate C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici D. asigura retracia parilor moi E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor Diga (rubber-dam): A. nu este bine acceptata de catre pacienti B. nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi Frezele sferice: A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu atat freza are o dimensiune mai redusa B. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitailor E. se folosesc la pregatirea c Gatul sau colul instrumentelor rotative: A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire pentru a asigura acces si vizibilitate B. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a asigura vizibilitate asupra partii active a instrumentului si manipulare usoara C. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ Instrumente rotative: A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta capului instrumentului C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si manual D. inainte ca freza sa acioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselina E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi taietoare sau abrazive Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor: A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller

991.

992.

993.

994.

995.

B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active D. sunt compuse din doua pari eseniale: manerul si gatul activ E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati 996. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor: A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laimea si lungimea lamei taietoare E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea lamei apare o a patra cifra in cadrul formulei instrumentului Izolarea campului operator: A. rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului B. paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul C. la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a frenului D. ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide E. aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient Parti componente ale instrumentelor rotative: A. gatul (colul) B. bratul C. capul (partea activa) D. piciorul (tija) E. mandrenul Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative: A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii insa are o putere de recuperare mai mare decat pulpa imbatranita B. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune atat de agresiva D. in cazul folosirii turaiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea presiunii, taierea intermitenta si folosirea racirii E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens

997.

998.

999.

1000. Sisteme de racire a frezelor: A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea stratului de dentina este mai mica decat 2 mm C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54C 1001. Un instrument de mana este format din: A. tija B. mandren C. manerul D. gatul E. lama 1002. Care din instrumentele de mana sunt pereche? A. toporisca B. bizotatorul de prag gingival C. sapaliga D. dalta E. sonda dentara 1003. Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de: A. varsta pacientului B. tipul de instrument activ C. sistemele de racire D. evolutia leziunii carioase E. adancimea leziunii carioase 1004. In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii: A. cu antebraul sprijinit pe umerii pacientului B. n faa pacientului (ora 6) C. n dreapta (ora 9) D. n stanga (ora 9) E. n spatele pacientului (ora 12) 1005. In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase: A. herpesul B. hepatita C. SIDA D. TBC E. pneumonia 1006. Freza para are urmatoarele caracteristici: A. unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit B. partea frontala plata

C. lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea D. lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea E. partea frontala convexa 1007. La turatii inalte temperatura este controlata prin: A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului B. scaderea presiunii C. taierea intermitenta D. folosirea optionala a sistemului de racire E. folosirea obligatorie a sistemului de racire 1008. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici: A. sunt toporisti modificate B. lama bizotatorului este dreapta C. lama bizotatorului este curba D. sunt perechi E. sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala 1009. Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in: A. instrumente sferice B. instrumente cilindrice C. instrumente cilindro-conice D. instrumente taietoare E. instrumente abrazive 1010. Forma partii active se refera la: A. conturul capului instrumentului B. silueta capului instrumentului C. gatul instrumentului D. colul instrumentului E. manerul instrumentului 1011. Caracteristicile daltii sunt urmatoarele: A. bizou pe o singura parte B. bizou dublu C. miscare de actiune prin apasare D. miscare de actiune prin presiune E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade 1012. Diga are urmtoarele dezavantaje: A. Neacceptarea de ctre pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dini cu erupie imcomplet D. Nu asigur cmp operator curat E. Nu asigur o bun vizibilitate

1013. Fiecare instrument rotativ este format din: A. mandrenul B. colul C. partea activa D. trei componente E. nici un raspuns corect 1014. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti: A. sapita B. dalta C. bizotatorul de prag gingival D. fuloarul de ciment E. toporisca 1015. Frezele sferice sunt utilizate pentru: A. planarea peretilor axiali B. atacul primar al dintelui C. extensia prepararii D. finisarea marginilor cavitatii E. pregatirea retentiei 1016. Sapita se foloseste: A. printr-o miscare de tragere B. prin apasare C. pentru planarea smaltului si dentinei D. toate raspunsurile corecte E. nici un raspuns corect 1017. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici: A. este o toporisca B. este o toporisca modificata C. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade D. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade E. nici un raspuns corect 1018. *Care este numrul minim de lame tietoare ale unei freze sferice? A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 1019. * Freze cilindro-conice sunt frezele: A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57

D. nr.258 E. nr. 256 1020. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm? A. nr. B. nr. C. nr. 1 D. nr. 2 E.. nr. 5 1021.Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ? A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr.2 E. nr. 5 1022.Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ? A. nr. 56 B. nr. 257 C. nr. 258 D. nr. 259 E. nr. 256 1023. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm? A. nr. 56 B. nr. 256 C. nr. 57 D. nr. 257 E.. nr. 258 1024. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferica nr. 1 B. sferica nr. 2 C. cilindrica nr. 57 D. cilindrica nr. 58 E. cilindro-conica nr. 170 1025. In formula instrumentelor de mana: A. prima cifra reprezint lungimea lamei in zecimi de mm B. a doua cifra reprezint limea lamei in mm C. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mnerului in sutimi de arc de cerc D. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mnerului in centigrade (cg)

E. a patra cifra reprezint unghiul dintre marginea tietoare si axul mnerului exprimat in grade 1026. Dalta: A. se folosete pentru planarea smalului si a dentinei B. se folosete pentru clivarea smalului si a dentinei C. marginea tietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte D. acioneaz printr-o micare de apsare E. acioneaz printr-o micare de raclare 1027. *Frezele sferice se ntrebuineaz la: A. ndeprtarea esuturilor dure alterate B. pregtirea retentiei C. extensia preparatiei D. atacul primar al dintelui E. toate cele de mai sus 1028. * Cum se previne exfolierea mucoasei la ndeprtarea rulourilor de vata care adera? A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselina C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa

1029.Care freze genereaz comparativ mai multa cldura? A. frezele de otel B. frezele de carbid C. frezele cu cuite helicoidale D. frezele cu cuite drepte E. frezele diamantate 1030.In ce situaii rcirea cu aer este ineficienta? A. turaii de 5 000 rot/min B. turaii de 100 000 rot/min C. turaii de 50 000 rot/min D. podeaua cavitii groasa de 3 mm E. podeaua cavitii groasa mai puin de 2 mm 1031. In ce condiii rcirea cu apa funcioneaz corect: A. presiune continua B. presiune intermitenta C. debit 100 cmc/min D. debit 150 cmc/min E. debit 200 cmc/min 1032. *Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:

A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm 1033. Metodele ntrebuinate pentru controlul umiditii n cavitatea bucal sunt: A. ejectorul de saliv B. aspiratorul chirurgical C. rulourile D. diga E. matricile circulare 1034. * Rulourile de vata au grosimea de: A. 0,1 cm B. 0,9 cm C. 1 cm D.. 2 cm E. 5 cm 1035. Rulourile de vata pot fi meninute in poziie la maxilar cu: A. automatomul B. mtase dentara C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller 1036. Poziia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea: A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stnga C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stnga E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stnga 1037. *Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retractia prtilor moi B. mpiedica vizibilitatea C. consuma timp D. impiedica conversaia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecii din cavitatea bucala

Tema nr. 6 Tehnica preparrii cavitilor Bibliografie asociata temei: A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001. 1038. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor este de: A. 1mm B. 2mm C. 0,6mm D. 0,8mm E. 3mm 1039. *Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este reprezentata de: A. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. fetele distale ale incisivilor laterali C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele meziale ale caninilor inferiori E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori 1040. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: A. nu mai mare de 110 B. mai mare de 110 C. mai mic de 80 D. mai mic de 90 E. mai mare de 120 1041. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 1042. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm

C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1043. A. B. C. D. E. *Dens in dente poate sa apara la nivelul: Incisivilor centrali maxilari Incisivilor laterali maxilari Molarilor temporari Premolarilor inferiori Molarilor permanenti

1044. *Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este de: A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm 1045. *Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim: A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm E. 3mm 1046. *Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Para E. Con invers 1047. A. B. C. D. E. *Toaleta cavitatilor superficiale se face cu: Apa oxigenata Alcool Substante anti-microbiene Spray-ul de apa Perhidrol

1048. Ameloplastia: A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare

C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului D. nu este indicata daca implica un contact centric E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a 1049. *Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete proximale: A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza C. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smal si se asigura forma de retenie E. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura forma de retentie si se aplica baza 1050. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand exista tendinta de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacent C. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si necesita o buna retentie D. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascuit sau drept E. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara 1051. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial B. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axiovestibulo-gingival C. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice, aceasta nu constituie o problema D. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de coada de soarece E. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular 1052. *In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaa ocluzal a molarilor inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245 : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1053. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: A. mai mare de 120

B. C. D. E.

mai mic de 90 mai mic de 80 mai mic de 90 nu mai mare de 110

1054. *Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor: A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm 1055. A. B. C. D. E. *Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la: fetele distale ale caninilor superiori si inferiori fetele meziale ale caninilor inferiori fetele meziale ale caninilor superiori fetele distale ale incisivilor laterali fosele palatinale ale incisivilor laterali

1056. *In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm 1057. A. B. C. D. E. *Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu: freza cilindro-conica freza para freza cilindrica freza roata freze diamantate

1058. *Pregtirea cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesit o intrare cu freza, n leziunea carioas, la o adncime de : A. 0,25 mm B. 0,50 mm C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm 1059. *Amilaza salivar i cea pancreatic acioneaz asupra legturilor: A. 1,4-glucozidice B. 1,6-glucozidice

C. 2,4-glucozidice D. 1,4 glucozidice din vecintatea ramificaiilor E. asupra tuturor tipurilor de legturi din structura amidonului 1060. A. B. C. D. E. *Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu: un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala freza fisura activata de turbina freze diamantate cilindrice activate de turbina numai cu instrumente de mana raspuns corect a,c

1061. *In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe premolari si molari se incepe cu: A. freza con invers activata de turbina B. freza fisura 245 sau 330 activata de turbina C. instrumente de mana D. freze globulare activate de turbina E. nici un raspuns corect 1062. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a doua santuri de retentie angulare 1063. A. B. C. D. E. Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase: cavitatea de clasa I A cavitatea de clasa I B cavitatea de clasa I C cavitatea de clasa I D cavitatea de clasa I E

1064. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi: A. indepartarea dentinei cariate restante B. degresarea cavitatii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalt E. asigurarea formei de retentie 1065. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi: A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale

C. izolarea smaltului proximal bilateral D. tratamentul plagii dentinare E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt 1066. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam poate fi: A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina C. gropita in unghiul axio-incizal D. coada de randunica orala in cavitatile medii E. coada de randunica orala in cavitatile extinse 1067. In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii maxilari se va tine cont de urmatoarele: A. cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm B. cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm C. cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa D. cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal E. portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala 1068. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca: A. cavitatea este corect preparata B. este folosita diga C. toaleta cavitatii este specifica D. matricea este aplicata adecvat E. materialul este manipulat corespunzator 1069. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii: A. existenta unei rate crescute a cariei B. eroziuni profunde C. abrazii superficiale D. abrazii suficient de profunde E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement 1070. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii factori: A. provenienta pacientului B. varsta pacientului C. psihicul pacientului D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei E. factorul economic

1071. Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in vederea restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori: A. localizarea dintelui B. marimea si pozitia leziunii carioase C. factorul estetic D. varsta pacientului E. sexul pacientului 1072. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse va avea grosimea de; A. 0,2 mm B. 0,4 mm C. maxim 0,5 mm D. peste 0,5 mm E. maxim 0,75 mm 1073. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de: A. 90 B. 100 C. de maxim 110 D. de minim 90 E. de minim 80 1074. A. B. C. D. E. 1075. A. B. C. D. E. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam: nu e necesara in cavitatile mici si moderate este rezervata cavitatilor extinse e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala este rezervata cavitatilor cu extensie incizala In cazul dintilor rotati cu 90, tratamentul unei leziuni proximale: nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati impune redresare ortodontica nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica

1076. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza cu: A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporisti de smalt D. dalti de smalt E. sapite

1077. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. pivoti radiculari B. unghiuri ascutite interne C. sant gingival D. pivoti dentinari E. puturi gingivale 1078. A. B. C. D. E. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara: pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor

1079. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu: A. frezele trepan B. frezele 245 C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L 1080. A. B. C. D. E. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul: de a proteja pulpa de a pastra dintele puternic de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare de a reduce pretul de cost a manoperei de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam

1081. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala E. din motive de rezistenta 1082. A. B. C. D. E. Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele: 1/4 329 331/2 330 245

1083. La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se situeze santurile sa puturile de retentie dentinara? A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm de limita smalt-dentina D. la 0,3 mm de limita smalt-dentina E. la o,5 mm de limita smalt dentina 1084. A. B. C. D. Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele: Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un unghi marginal de maxim E. 110 F. Nu se realizeaza in zone implicate in contactul centric

1085. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt urmatoarele: A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori B. Fata proximala a incisivilor C. Fata meziala a caninilor D. Carii care nu au subminat unghiul incizal E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie 1086. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate urmatoarele reguli: A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual C. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna vizibilitate D. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara E. indepartarea dentinei cariate reziduale 1087. Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor mandibulari se prepara cu freza: A. 245 B. 329 C. 57 D. 257 E. 259 1088. A. B. C. Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante: Pacienti in varsta Recesiune gingivala ce expune cementul Carii situate la distanta de punctul de contact

D. Carii care au intrerupt creasta marginala E. Carii radiculare 1089. Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam: A. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta situatie B. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si se prefera un onlay sau coroana de invelis C. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat incrustatiilor D. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea apariiei in viitor a cariilor proximale E. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de portelan deoarece costul acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci de ani 1090. Obturarea cu amalgam prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse: A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezistena se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu diga 1091. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal: A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuare celuilalt C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm D. in cazul dinilor mici se va ine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei 1092. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal: A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si disto-axiale B. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm C. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime

E. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal 1093. Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam: A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este suficient de intinsa aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm B. daca exista un "dens in dente"in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie C. daca este necesara retenia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenie pe una din suprafeele proximale ale dintelui D. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera freza 69 (a carei actiune este mai blanda) 1094. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular: A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se vagasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm D. pereii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenie corespunzatoare E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si axio-incizal 1095. A. B. C. D. E. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam: se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul

1096. Prepararea cavitatii de clasa I A: A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45 de grade corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de smal E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara

1097. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam: A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei cu amalgam B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat realizarea unei coroane de invelis C. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca bimetalism D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii sa fie foarte scumpe E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam 1098. Care este adncimea puurilor de retenie din peretele gingival al cavitii de clasa II-a : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1099. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de: A. necesitatile fizionomice B. virsta pacientului C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare D. incidenta cariei pe suprafetele proximale E. extinderea cariei in fose si fisuri 1100. A. B. C. D. E. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru: a proteja pulpa a pastra dintele puternic a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare a pastra dintele puternic a proteja pulpa

1101. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. din motive de rezistenta B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare 1102. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza: A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10

D. frezele 245 E. frezele trepan 1103. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu: A. toporisti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amindoua instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite 1104. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu: A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L 1105. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici: A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. este rezervata cavitatilor extinse E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate 1106. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. sant gingival B. puturi gingivale C. pivoti dentinari D. pivoti radiculari E. unghiuri ascutite interne 1107. A. B. C. D. E. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii: exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor

1108. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza: A. 245 B. 330

C. 331/2 D. 329 E. 1/4 1109. A. B. C. D. E. 1110. A. B. C. D. E. 1111. A. B. C. D. E. 1112. A. B. C. D. E. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de: sapite dalti de smalt toporisti de smalt dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 bizotatoare de prag gingival 13-75-10Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele: nr.2 nr.1 nr.1/2 nr.1/4 nr.245 Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru: accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime finisarea unghiurilor externe accentuarea unghiurilor externe abordarea cavitatilor proximale Etapele preparrii unei caviti MOD implic urmtorii timpi: Uscarea dintelui cu aer cald Aplicarea digi Stabilirea conturului marginal al poriunii ocluzale Izolarea smalului proximal bilateral Finisarea cavitilor proximale i a pereilor de smal

1113. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1114. La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, cand se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smalului B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smalului C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smalului

D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smalului E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smalului 1115. In cazul preparrii preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu pereii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade 1116. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie in unghiurile axio-orale axio-vestibulare ale poriunii verticale ale cavitatiiide clasa a ll-a ? A. freza 33 B. freza n r. C. freza n r. 169 L D. freza nr. 1169 E. freza nr. 245 1117. *La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 1118. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie pentru peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. freza sferica B. freza nr. 169L C. freza nr. 245 D. freza nr. 1169 E. feza nr. 1119. Care este lungimea anurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm 1120. In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este

dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a fetei aproximate? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 1121. Cu ce freze se realizeaz puurile de retentie in peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. freza sferica nr. B. freza nr. 169L C. freza sferica nr. D. freza nr. 245 E. freza sferica nr. 1 1122. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este limea ideala a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1123. Care este adincimea puurilor de retentie din peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1124. * In cazul preparrii cavitii de clasa l-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind nu se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. dac implic un contact centric B. dac nu implic un contact centric C. la pacienii cu risc mic la carie D. cnd adncimea fisurii este mai mic dect 1/3 din grosimea smalului E. toate cele de mai sus 1125. La ce distanta trebuie sa se situeze anurile sau puurile de retentie dentinara din peretele gingival al cavitii de clasa a II-a ? A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm dincolo de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm dincolo de limita smalt-dentina

D. la 0,3 mm dincolo de limita smalt-dentina E. la 0,5 mm dincolo de limita smal dentina 1126. Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin fr retentie in coada de rindunica in vederea obturrii cu amalgam? A. freza sferica nr. B. freza sferica n r. C. freza sferica nr. 1 D. freza sferica nr.2 E. freza sferica nr.4 1127. *Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin pentru realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturrii cu amalgam? A. freza sferica nr. B. freza sferica nr. C. freza nr. 245 D. freza nr. 256 E. freza nr. 169L 1128. * La prepararea cavitilor de clasa I si a ll-a pentru restaurare cu rini compozite: A. smalul trebuie sa fie susinut in intregime de ctre dentina B. bizotarea marginala se face cu freze diamantate C. bizotarea marginala se face freza nr.2 D. nu se bizoteaza E. se bizoteaza cu instrumentar de mana 1129. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A. freza sferica nr. B. freza sferica nr. C. freza nr. 245 D. freza nr. 33 E. freza nr. 169L 1130. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a Vl-a pe dinii laterali? A. freza sferica nr. B. freza nr. 1169 C. freza nr. 245 D. freza nr. 169L E. freza nr. 33 1131. * La prepararea cavitii de clasa a lll-a in vederea restaurrii cu materiale compozite, nu se accepta o abordare a leziunii dinspre vestibular:

A. cnd se inlocuieste o obturatie-veche ce a fost inserata dinpre vestibular B. cnd caria nu a distrus creasta vestibulara C. in nici o situaie pe dinii malpozitionati D. doar cnd leziunea carioasa e foarte mica E. in nici una din situaiile de mai sus 1132. * In prepararea cavitilor de clasa a IV-a convenionale: A. pereii vestibulari si orali sunt paraleli cu axul lung al coroanei B. retentia se face numai pe pereii vestibulari si orali C. pereii formeaz un unghi mai mare de 90 grade cu suprafaa dintelui D. peretele axial este plat (nu urmrete jonciunea smalt-dentina) E. distanta dintre anul de retentie si jonciunea smalt-dentina este de 1 mm Tema nr. 7 Etiopatogenia cariei dentare Bibliografie asociata temei: M. Gafar, A.lliescu Endodonie clinic i practic, Ed.medical, Bucureti, 2001. 1133. *Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni: A. Herpex simplex tipul 1 B. HIV C. Lactobacili D. Levuri E. Toate 1134. A. B. C. D. E. 1135. A. B. C. D. E. 1136. A. B. C. D. E. Volumul zilnic al secretiei salivare globale: este de 0,3-0,5 l/zi este de 0,5-1,5 l/zi este de 0,5-0,8 l/zi este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de: variatiile ph-ului ritmul secretiei salivare valoarea initiala a pH-ului bucal consumul de alimente acide vascozitatea salivei Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din: Streptococi Lactobacili Nocardia Candida albicans Treponema pallidum

1137. A. B. C. D. E. 1138. A. B. C. D. E. 1139. A. B. C. D. E.

Functiile salivei sunt: reglarea ph-ului bucal clearance lubrefianta stimularea neodentinogenezei excretorie Lichidul bucal contine: saliva transudat al mucoasei bucale si gingivale exudat din pungi parodontale limfa dentinara mucus nazofaringian Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de: carenta in vitamina A carenta in vitamina C prezenta oligoelementelor in dieta principiile nutritive dereglari hormonale

1140. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale: A. hipofizectomia experimentala B. nanismul hipofizar C. insuficienta tiroidiana D. insuficienta paratiroidiana E. hormonii sexuali 1141. A. B. C. D. E. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de: carenta in calciu si fosfor prezenta fluorului boli infecto-contagioase carenta in vitamina D dereglari hormonal

1142. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de: A. ritmul scazut al secretiei salivare B. vascozitatea crescuta a salivei C. factori retentivi bucali D. concentratia mica a fluorului salivar E. concentratia mica a Ig A salivara

1143. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduce frecventa cariei dentare la sobolani: A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden 1144. A. B. C. D. E. 1145. A. B. C. D. E. 1146. A. B. C. D. E. 1147. A. B. C. D. E. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor: lapte branzeturi grasimi ceaiuri cafea Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori: Ritmul secretiei salivare Contraceptivele orale Reologia bucala Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene Valoarea initiala a pH-ului bucal Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici: Ciclamatul Sorbitolul Aspartamul Xilitolul Lycasinul Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte: Fosfataza acida Alfa amilaza Hialuronidaza Proteinaze Kalicreina

1148. In lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolaza C. Fosfataza alcalina D. Hialuronidaza E. Fosfataza acida 1149. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana

B. C. D. E. 1150. A. B. C. D. E.

Participarea in componenta sistemelor tampon salivare Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile Inhibarea adeziunii microbiene Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana Vascozitatea si adeziunea unor produse Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante

1151. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. 2 - microglobulina D. Opsoninele E. Staterina 1152. A. B. C. D. E. 1153. A. B. C. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe: Inducerea unei secretii salivare rapide si masive Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor Ritmul scazut al secretiei salivare Vascozitate crescuta a salivei Periajul dentar la sfarsitul mesei

Etiopatogenia cariei este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei microbiene D. prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn caria

1154. Etiopatogenia cariei calitatea smaltului dentar: A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina necorespunzatoare C. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece

1155. Lichidul bucal: A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc. B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata 1156. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului: A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate deficitara B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza coninutul mineral total E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale 1157. Proprietati antimicrobiene ale salivei: A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia peretelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana 1158. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor: A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care contine zahar D. alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat de zahar 1159. A. B. C. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor: amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea ei

1160. A. B. C. D. E.

Rolul laptelui in etiopatogenia cariei: contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala contine cazeina cu efect carioprotector conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui

1161. Saliva: A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona 1162. A. B. C. D. E. 1163. A. B. C. D. E. 1164. A. B. C. D. E. 1165. A. B. C. D. E. Substituenti ai zaharului: siropul de porumbel xilitolul lactoferina lycasinul aspartamul Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat : Seleniu Molibden Fluor Bor Litiu Indulcitorii necalorici sunt: Zaharina Sorbitolul Xilitolul Ciclamatul Aspartamul Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt : Aglutininele Kalicreina Anhidraza carbonic Opsoninele Peroxidaza

1166. A. B. C. D. E. 1167. A. B. C. D. E. 1168. A. B. C. D. E. 1169. A. B. C. D. E. 1170. A. B. C. D. E. 1171. A. B. C. D. E.

Remineralizarea smaltului este favorizata de: suprasaturarea salivei in fosfati de calciu PH alcalin salivar suprasaturarea salivei in minerale hipersalivatie concentratii salivare mari de fluor Fosfatii salivari au rol carioprotector prin: participarea la sistemele tampon salivare pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor remineralizare directa a cariilor incipiente blocarea glicolizei inhibarea placii bacteriene Sistemele tampon salivare include: sistemul fosfat organic sistemul fosfat anorganic sistemul acid carbonic/bicarbonat sistemul macromolecular proetinic sistemul acid carbonic Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: variatiile PH-ului atins ritmul secretiei salivare valoarea initiala a PH-ului bucal concentratia de imunoglobuline salivare vascozitatea salivara Factorii antimicrobieni salivari include: lizozimul lactoferina peroxidazele salivare IgG secretorie complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de: vascozitatea scazuta a salivei continutul scazut de mucina al salivei ritmul scazut al secretiei salivare factori retentivi bucali tipul de hidrocarbonate

1172. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. faina din cerealele nerafinate B. faina din cerealele rafinate

C. grasimile D. cacao E. branzeturi 1173. A. B. C. D. E. 1174. A. B. C. D. E. 1175. A. B. C. D. E. 1176. A. B. C. D. E. 1177. A. B. C. D. E. 1178. A. B. C. D. E. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include: xilitolul sorbitolul siropul de porumb zaharul de cuplare aspartamul Placa este constituita din: proteine glicoproteine anionice glicoproteine cationice lipide amilaza Constituienti ai placii sunt: celule epiteliale leucocite eritrocite particule alimentare lipide Factorii imuni nespecifici include: lizozimul lactoperoxidazele lactoferinele Ig A salivare glicoproteine cu greutate moleculara mica Apararea specifica depinde in principal de: anticorpii salivari imunoglobulina A imunoglobulina G imunoglobulina M opsonine Triada Keyes cuprinde urmatorii factori: terenul flora microbiana alimentatia factori locali factori morfologici

1179. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii: A. carente in vitamina A in forme usoare B. carente in vitamina C la copii C. carente in seleniu D. carente in vitamina A in forme grave E. carente in vitamina C la adulti 1180. A. B. C. D. E. 1181. A. B. C. D. E. 1182. A. B. C. D. E. 1183. A. B. C. D. E. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in: carente in calciu carente in fosfor raport calciu/fosfat 2/1 raport calciu/fosfat 3/1 insuficiente tiroidiene Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze: Carena n calciu i fosfor Carena n fluor Carena n vitamina D Carena n vitamina E Dereglrile hormonale Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel; Atrofierea organului smaltilui Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase Mineralizare defectuasa a dentinei Microchisturi in organul smaltului Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor Fluxul salivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala Aport sporit de fosfati salivari

1184. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin: A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor 1185. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici: A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare

B. C. D. E. 1186. A. B. C. D. E. 1187. A. B. C. D. E. 1188. A. B. C. D. E. 1189. A. B. C. D. E. 1190. A. B. C. D. E.

Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar Concentratia calciului salivar poate fi influentata de: Regimul alimentar Ponderea secretiei glandelor salivare Ritmul circadian Antagonisti calciului Fibroza chistic a glandelor salivare Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele: Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence Administrarea sa topica scade timpul de clearence Zaharoza este hidrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: Este principalul polizaharid din alimente Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana Este utilizata preferential de catre micro organisme Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe: Timpul de clearence prelungit Formarea unei bariere protectoare pentru smalt Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe: Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5, Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat Stimularea secretiei salivare Reducerea acumulari de placa Este un substituent al zaharului din unele produse

1191. Caria dentara reprezinta: A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia acestora C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte

D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea microorganismelor E. toate raspunsurile corecte 1192. A. B. C. D. E. 1193. A. B. C. D. E. 1194. A. B. C. D. Functiile salivei sunt: functie digestiva reglarea PH-ului bucal mentinerea echilibrului ecologic bucal functie lubrifianta rapunsuri corecte a si c Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: exacerbarea adeziunii microbiene scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile efect bactericid remineralizarea cariilor incipiente demineralizarea cariilor necavitare

Placa bacteriana reprezinta: un sistem ecologic microbian viguros agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta

1195. *Dup Melcher in pulpa putem intalni urmtoarele tipuri de fibre conjunctive argirofile: A. fibre elastice B. fibre de reticulina C. fibre extracelulare D. fibre tinere de colagen E. fibre fine nestriate 1196. * Microcirculatia pulpara este mai rapida dect in multe alte regiuni ale corpului, nregistrnd la nivelul arteriolelor valori de : A. 0,08 mm/sec B. 0,20 mm/sec C. 0,3-1 mm/sec D. 0,15 mm/sec E. 0,10 mm/sec 1197. * Tunica medie a arteriolelor pulpare are grosimea de: A. 0,2 micrometri B. 0,10 micrometri

C. 5 micrometri D. 3 micrometri E. 1 micrometru 1198. *Arteriolele pulpare au perei subiri si calibrul de: A. 0,5 micrometri B. 10 micrometri C. 0,15 micrometri D. 20 micrometri E. 50 micrometri 1199. * Pereii capilarelor pulpare au grosimea de: A. 0,5 micrometrii B. 50 micrometrii C. 0,8 micrometrii D. 10,5 micrometrii E. 0,10 micrometrii 1200. In pulpa dentara intalnim colagen de tip : A. I B. II C. III D. IV E. V 1201. Fibrele amielinice denumite si fibre C au rolul: A. conduc rspunsul senzitiv pentru durere B. moduleaz neurogen vasomotricitatea C. reduc presiunea coloidosmotica din pulpa dentara D. ndeprteaz excesul de lichid interstitial E. rol antiinflamator 1202. Venulele limfatice centrale ale pulpei se deosebesc de venulele propriu zise prin: A. lipsa hematiilor B. prezenta limfocitelor C. discontinuitate D. caracterul pasiv E. funcionare intermitenta 1203. Reeaua vasculara terminala a pulpei este dispusa in trei planuri: A. anastomozele arteriovenoase B. ansele capilare terminale turtite C. arteriolele retrodirectionale D. plexul capilar subodontoblasic E. reeaua venulara

1204. * Tunica externa a venulelor pulpare este reprezenta de : A. fibroblasti B. fibre de colagen C. fibre de reticulina D. fibre elastice E. fibre hialine Tema nr. 8 Inflamaia pulpei dentare Bibliografie asociata temei: M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1205. Funcia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce: A. dentina cuaternara B. dentina primara C. dentina binara D. dentina secundara E. dentina tertiara de iritatie 1206. *Dentina scleroasa rezulta din : A. dentina secundara B. dentina teriara C. depunere calcica D. dentina cuaternara E. dentina primara 1207. *Funcia regresiva a pulpei este un proces de: A. regenerare B. iritatie C. mbtrnire D. restructurare E. patogen 1208. *Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de: A. 5 mm Hg B. 10 mm Hg C. 8 mm Hg D. 15mmHg E. 20 mm Hg 1209. *Cum sunt pereii, duri integrii care acoper pulpa, fata de agenii patogeni: A. permeabili B. penetrabili C. lacunari D. disociai

E. impermeabili 1210. *Meninerea aciditii timp ndelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favoriznd: A. procesele de liza celulara B. frnarea proceselor formatoare de dentina de reacie C. creste permeabilitatea pereilor vasculari D. diapedeza leucocitara E. cresc procesele formatoare de dentina 1211. * Inflamatia pulpara cuprinde urmtoarele secvene: A. reacia biochimica B. reacia vasculara locala C. formarea infiltratului seros D. formarea infiltratului supurat E. apariia fenomenelor dismetabolice 1212. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reacii inflamatorii datorita: A. fracturii dinilor B. luxatiei dinilor C. suprainfectarii cu germeni microbieni D. activrii unor substane cu aciune litica E. lezrii fibrelor si receptorilor nervoi 1213. Inflamatia cronica per primam este condiionata de: A. adaptarea pulpei la excitaii de mica intensitate cu aciune ndelungata B. calitatea mediocra a esutului pulpar C. timpul indelungat in care se realizeaz deschiderea camerei pulpare D. activarea unor substane cu aciune litica E. suprainfectarea cu germeni patogeni 1214. Inflamatia pulpara apare sub aciunea agenilor microbieni.Modul de aciune al agenilor microbieni poate fi : A. indirect prin exotoxinele microbiene B. direct prin ptrunderea agentului microbian in pulpa dentara C. reducerea funciilor celulare D. distrofii neregulate E. distribuie de tip reticular Tema nr. 12 Tratamentul inflamaiilor pulpare Bibliografie asociata temei: M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed. medical, Bucureti, 2002 1215. * Cate ore se menine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in

vederea efecturii amputatiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94 1216. * Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. metoda ocalexica B. amputatia vitala C. extirparea vitala D. coafaj indirect E. pulpotomia 1217. * Metoda de conservare pariala a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitala D. amputatia vitala E. metoda prin rotaie 1218. * Metoda de ndeprtare in totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitala B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitala D. pulpotomie devitala E. amputatie vitala 1219. Substanele folosite pentru coafajul direct trebuie sa ndeplineasc mai multe caliti pentru reuita tratamentului si anume: A. solubilitate in apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minima C. sa nu coloreze dintele D. stabilitate chimica la pstrarea in soluie E. selectivitate de percepie 1220. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon 1221. Substane biostimulatoare folosite in coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina

C. extracte din mugure dentar de maimua D. Reogan E. extract total de ochi 1222. Coafajul direct este indicat in urmtoarele situaii: A. dini ce nu ofer accesibilitate B. dini cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentala a camerei E. la molarii de minte 1223. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dup anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in urmtoarele condiii: A. la copii si adolesceni pe molari si premolari B. la dinii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dini mobili parodontotici D. dini cu canale foarte curbe E. molarii persoanelor in vrsta 1224. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. faza ocalexica B. eliminarea esuturilor alterate C. tratarea plgii dentinare D. protejarea pulpei prin obturaii de baza E. obturarea de durata Tema nr. 11 Parodontite apicale acute i cronice Bibliografie asociata temei: M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1225. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui.cum ar fi cele induse de aparate ortodontice, cand forele nu sunt bine controlate si dirijate B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adnci in cursul tratrii lor cu mee mbibate in substane medicamentoase D. ageni microbieni, cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba E. eecuri ale anesteziei 1226. Accesul microorganismelor, ce constituie ageni microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale

C. soluii de continuitate (plaga a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrri protetice defectoase 1227. *Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde "timpul mut", fr rsunet clinic, in care modificrile sunt: A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice 1228. *Rapiditatea fenomenelor de dinamica parodontiului apical este cuprinsa intre: A. cteva minute si 3-4 ore B.. 3 si 4 zile C. 2 si 3 ore D. 10-20 minute E. cteva sptmni vasculara in inflamatiile

1229. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita acuta purulenta totala C. pulpita acuta seroasa pariala D. pulpita acuta purulenta parial E. parodontita apicala cronica recidivanta (actualizarea uneia preexistente) 1230. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificrile vasculare B. modificrile chimice C. modificrile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasa 1231. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaie a gangrenei pulpare sunt prezente si urmtoarele semne: A. lipsa sangerarii in camera pulpara B. prezenta unei secreii seroase pe canal C. rspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percuia in ax E. sangerare in camera pulpara 1232.Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza

urmtoarelor semne: A. durere cu caracter acut B. durere la percuia in ax a dintelui C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. teste de vitalitate pozitive E. stare generala nemodificata 1233. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute B. nevralgiile de trigemen C. foliculita acuta a dinilor inclui D. pulpitele cronice E. caria simpla 1234. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evoluia sa urmtoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistula E. stadiul de granulom periapical 1235. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu: A. stadiul de evoluie a inflamatiei B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva C. tipul de reactivitate individuala D. numrul de rdcini ale dintelui E. vrsta pacientului 1236. Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre: A. resorbie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(in majoritatea cazurilor) E. parodontita apicala acuta hiperemica 1237. Prezenta durerii de mica intensitate, estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzaie de uoara egresiune C. durere cu senzaie de oboseala dup masticaie D. durere insuportabila E. durere lancinata 1238. Examenul radiologie iniial in parodontitele apicale cronice ne da relaii asupra: A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale

B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitii lor C. unor fracturi radiculare D. unor cai false E. caracterului durerii 1239. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. utilizarea intempestiva a substanelor chimice in timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare C. obturarea incorecta a canalului D. gangrena pulpara simpla E. caria simpla 1240. *Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de: A. zona de stimulare sau de incapsulare (fibroza periferica) B. zona exudativa C. zona de iritatie D. zona de necroza E. zona de vindecare 1241. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar 1242. Diagnosticul diferenial in granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronica granulomatoasa D. pulpita seroasa totala E. parodontita apicala acuta seroasa Tema nr. 15 Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice Bibliografie asociata temei: M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1243. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afeciune pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentaie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. asigurarea unei cai de drenaj pentru soluiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a esutului pulpar

1244. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu: A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale B. stadiul ei de evoluie C. condiiile topografice locale D. condiiile topografice generale E. starea generala a pacientului 1245. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos: A. este un tratament adjuvant B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala C. nu este necesar D. este un tratament principal E. poate fi administrat doar pe cale orala 1246. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dup aplicarea antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt: A. durere B. tumefactie C. congestia mucoasei D. sensibilitate dentara E. alterarea culorii dentare 1247. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice in depirile apicale sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substana care a depit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. topografia loco-regionala E. starea esutului pulpar 1248. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fr sa exacerbam durerile pacientului vom recurge la urmtoarele metode: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micora vibraia C. anestezia D. premedicatia antibiotica E. folosirea unei turaii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara 1249. Care sunt situaiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: A. obturaii coronare de amalgam B. dini acoperii de coroane C. lucrri protetice cu ancoraj in canal D. corpi strini in canal E. rdcini curbe

1250. Extracia dinilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in: A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau generale B. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau funcionala C. cazurile care nu rspund la medicatia antibiotica D. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul E. boala grava provocata la distanta de focarul dentar 1251. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei pulpare este: A. extracia dintelui sub protecie antibiotica B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice C. obturatie de canal in aceeai edina D. obturatie de canal in edina urmtoare E. rezectie apicala 1252. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este: A. extracia dintelui B. chiuretarea alveolei pana la esut sntos C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola D. protejarea alveolei cu o me aplicata superficial E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund 1253. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaz in general aceleai etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificri determinate de: A. lungimea de lucru B. persistenta secreiei pe canal C. existenta unor fistule D. medicatia folosita E. statusul general al pacientului 1254. Cauzele persistentei secreiei pe canal sunt: A. apex larg deschis la copii si adolesceni B. lrgirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. mee impinse dincolo de apex D. tratamente endodontice incomplete E. canalele curbe 1255. Daca secreia este seroasa si moderata se pot aplica urmtoarele metode de tratament: A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extracia dintelui

1256. *Daca secreia se menine in canal si dup folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc 1257. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreie abundenta si persistenta pe canal se face prin: A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. splaturi pe traiectul dinte-fistula E. cauterizare chimica sau electrica Tema nr. 13 Tratamentul necrozei i gangrenai pulpare Bibliografie asociata temei: M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1258. La nivelul cror dini apar anomalii frecvente de canale? A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, 1259. 2. Sistemele de canale sau tipul de configuraie dup Weine sunt? A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical B. 2 canale independente plecnd din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid intr-un singur foramen apical C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate E. 3 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate 1260. Aparatele de msura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparete digitale D. aparate de inalta frecventa E. sonda bimetalica Kuralt 1261. In prepararea canalelor sunt descrise urmtoarele metode:

A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. meroda cu laser 1262. *Obturarea de canal in aceiai edina se realizeaz cnd ? A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, pariale sau totale D. cnd in timpul tratamentului cmpul operator a fost invadat de saliva E. cnd nu putem opri hemoragia 1263. Cauzele generale ale hemoragiei sunt ? A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sngelui D. stri fiziologice congestive: menstruaie E. graviditate 1264. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. lezarea parodontiului marginal B. perforarea podelei camerei pulpare C. cai false radiculare D. extirparea pulpara completa E. traumatizarea parodontiului apical 1265. Metodele mecanice se bazeaz pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master C. canal Finder D. sonicAir E. sisteme ultrasonice 1266. In alegerea substanei medicamentoase ne vom orienta dup urmtoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absena complicaiilor parodontiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dup Weine 1267. Indicaiile ionoforezei se stabilesc dup particularitile cazului: A. euarea metodelor uzuale de tratament medicamentos B. canale parial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina C. dini cu valoare protetica care nu pot fi tratai prin metode convenionale sau prin procedee chirurgicale endodontice

D. pacieni api pentru monitorizare E. corpi strini imposibili de ndeprtat din canale 1268. Indicaiile antibioticelor sunt urmtoarele: A. coafaj direct sau indirect B. dup extirpri in pulpita purulenta C. in pulpita cronica si in gangrena simpla D. in parodontitele apicale acute hiperemice E. dup splaturi cu soluii antiseptice 1269. Contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt: A. parodontitele apicale acute B. cai false la nivelul camerei pulpare C. prezenta de corpi strini care nu pot fi indepartati din canale D. canale care secreta abundent E. parodontita apicala cronica 1270. Indicaiile ionoforezei sunt urmtoarele: A. Hiperestezia dentinara B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica C. eecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale D. dini cu canale sinuase, inguste sau numai parial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode E. parodontita apicala acuta 1271. Indicaiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmtoarele: A. gangrena pulpara simpla B. parodontita apicala cronica C. apexificarea n gangren simpl D. rezorbtii radiculare interne cu si fr perforarea rdcinii E. perforaii produse in urma pregtirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea esutului de granulatie 1272. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are aciune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica D. oprete secreiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare E. nu are aciune citotoxica si caustica asupra esuturilor vii periapicale

Tema nr. 14 Obturarea canalelor radiculare Bibliografie asociata temei: M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1273. Indicaiile Biocalexului sunt urmtoarele: A. gangrena pulpara simpla B. persistenta pulpei vii in canal C. parodontite apicale acute D. aplicarea in jumtatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reaciei inflamatorii E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rdcinii care nu permit instrumentarea poriunii respective a canalului 1274. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt: A. simplitatea si rapiditatea execuiei B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme E. prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului lrgit devine intotdeuna mai mare dect al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu 1275. Situaii mai frecvent ntlnite la probarea conului sunt urmtoarele: A. neadaptarea festa la calibrul poriunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsrii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. depirea lungimii de lucru D. discordanta de forma dintre vrful conului si segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis 1276. *Selectarea spreaderului se face de un asemenea calibru care sa-i permit sa ajung de a lungul conului de gutaperca mater pana la o distanta de constricia apicala: A. 1-2 mm B. 2-3 mm C. 3mm D. 3-4 mm E. 0,5 mm 1277. Avantajele fingerspreaderelor fat de handspreadere sunt: A. confer operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu uurina a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C. permite ndeprtarea cu uurina din canal D. nu disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensrii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare

1278. * Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de lrgire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie A. cu 1 numr mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numr mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic 1279. *Ramolirea poriunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform dureaz A. 3-4 sec B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute 1280. *Ci mm ai poriunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea formei vrfului? A. 2 mm B. 4 mm C. 7 mm D. 8 mm E. 10 mm 1281. *Micrile reciproce de rotaie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade: A. 80 B. 70 C. 60 D. 50 E. 30-40 1282. *Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiia unei lrgiri minime a calibrului plugger / spreader A. Nr.10 B. Nr.15 C. Nr.20 D. Nr.25 E. Nr 30 si 45 1283. *Timpul in care gutaperca rmne plastica in canal dup ndeprtarea plugger/spreader nclzit este: A. 10-15 sec B. 30 sec C. 60 sec D. 50 sec

E. 70 sec 1284. *Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supranclzirii gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al nclzirii: A. pete 100 sec B. peste 110 sec C. peste 120 sec D. peste 80 sec E. peste 20 sec 1285. *In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la distanta urmtoare de constricia apicala A. 5 mm B. 4 mm C. 0,5 mm D. 1 mm E. 2-3 mm 1286. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii: A. lrgirea canalului prin telescopare regresiva step -back B. crearea unui stop apical corect in dentina C. lrgirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apex D. canale nguste E. canale curbe 1287. Avantajele utilizrii conurilor de titan sunt urmtoarele: A. sunt nedeformabile B. nchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate Tema nr. 14 Obturarea canalelor radiculare BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, Iliescu - Endodonie clinic i practic, EII, Emedical, Bucureti, 2002 1288. A. B. C. D. E. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este: ciment fosfat de zinc formula Rickert gutaperca ramolita Endometazona Biocalex-ul

1289. A. B. C. D. E. 1290. A. B. C. D. E.

*Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de: 200-400 rotatii/minut 400-600 rotatii/minut 600-800 rotatii/minut 800-1000 rotatii/minut 1000-1200 rotatii/minut *Hand spreaderele au lungimea partii active de circa: 10 mm 15 mm 20 mm 25 mm 30 mm

1291. *in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. Doncolo de limita apicala E. Pana in treimea medie a canalului 1292. *La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la rece, acesta trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala B. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala C. La o distansta de 3 4 mm de constrictia apicala D. in treimea coronara a canalului E. in treimea medie a canalului 1293. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acests trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala B. La 1,5 mm de constrictia apicala C. La 2 mm de constrictia apicala D. La 3-4 mm de constricia apicala E. La apexul radiologic 1294. *Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie: A. cu 1 numar mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numar mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic

1295. *Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele: A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a canalului B. Formarea unui prag C. Formarea unei cai false D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus 1296. *Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele: A. Canale inguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E. Rezorbtii radiculare externe 1297. *Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260% 1298. *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: A. Largirea adecvata a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale D. Plasarea corecta a varfului canulei E. Largirea excesiva a canalului radicular 1299. A. B. C. *Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce: Solubilitatea sigilantilor Sigilare imperfecta Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala E. Toate de mai sus

1300. *Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje: A. Variatii volumetrice dupa priza

B. C. D. E. 1301. A. B. C. D. E. 1302. A. B. C. D. E. 1303. A. B. C. D. E.

Solubilizare apreciabila Neomogenitatea obturatiei Depasirea frecventa a constrictiei apicale Toate de mai sus *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): este mai lenta exista posibilitatea fracturarii compactoarelor obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustiner *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt: inchidere perfecta a canalelor tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperc *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri confera operatorului o mare sensibilitate tactila partea activa are forma cilindrica lungimea partii active este de cca 20 mm.

1304. *Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca: A. 5 secunde B. 10 secunde C. 15 secunde D. 20 secunde E. 25 secunde 1305. A. B. C. D. E. 1306. A. B. C. *Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii: Contraindicata dupa extirparea devitala Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare Obturatie de canal neomogena Succes clinic nesigur *Hand Spreaderele au lungimea parii active de circa: 10mm 15 mm 20mm

D. 25mm E. 30mm 1307. *La introducerea conului de gutaperc principal n canal, n tehnica de condensare lateral la rece, acesta trebuie s se opreasc: A. La constricia apical B. La o distan de 0,5 - 1 mm de constricia apical C. La o distan de 3-4 mm de constricia apical D. n treimea coronar a canalului E. n treimea medie a canalului 1308. *n lipsa stopului apical n condensarea lateral la cald Endotec, se recomand introducerea conului master: A. Pn la limita apical stabilit prin odontometrie B. Pn la 1 mm de limita apical stabilit prin odontometrie C. Pn la 2 mm de limita apical stabilit prin odontometrie D. Dincolo de limita apical E. Pn n treimea medie a canalului 1309. *La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasc: A. La constricia apical B. La 1,5 mm de constricia apical C. La 2 mm de constricia apical D. La 3 - 4 mm de constricia apical E. La apexul radiologic 1310. A. B. C. D. E. *Contraindicatiile Biocalexului: Parodontite apicale cornice Curburi accentuate ale treimii apicale Parodontite apicale cronice fistulizate parodontite apicale acute Gangrena pulpara simpla

1311. *Coafarea conului principal cu ciment de sigilare i propulsarea sa n canal se face pn la: A. 1 mm de constricia apical B. 2 mm de constricia apical C. 4 mm de constricia apical D. 5 mm de constricia apical E. 10 mm de constricia apical 1312. *Planul de tratament n caria simpl: A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur i simplu se prepar cavitile i se obtureaz B. exist dou tipuri de planuri de tratament: idealist i realist

C. un plan solid de tratament depinde de prerea aparintorilor pacientului D. secvena planului de tratament: faza de cunoatere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de ntreinere i faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi ealonate pe faze 1313. A. B. C. D. *Pereii unei caviti: peretele despritor este situat ntre pulp i cavitate peretele dublu se ntlnete n cazul cavitilor MOD peretele de rezisten asigur rezistena cavitii peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut dect de ctre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui *Contraindicatiile Biocalexului sunt: parodontitele apicale cronice obstacole de material organic pe canale curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii parodontite apicale cronice fistulizate parodontite apicale acute *Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata: canale inguste canale curbe rezorbtii radiculare interne foramen apical larg perforatii ale foramenului apical *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj: necesita instrumentar endodontic special sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului grava perturbare a procesului de vindecare periapical necesita un calibru larg al portiunii apicale este dificil de indepartat *Metoda ocalexica: E bazata pe expansiunea oxidului de calciu Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format E indicata in tratamentul gangrenelor E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice Toate de mai sus

1314. A. B. C. D. E. 1315. A. B. C. D. E. 1316. A. B. C. D. E. 1317. A. B. C. D. E.

1318. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt: A. este foarte laborioasa B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor C. posibilitatea unor leziuni termice apicale

D. nu asigura obturatie omogena E. facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator 1319. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece: A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasire B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale C. irita parodontiul apical D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare E. produc coloratii ale dintilor 1320. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de: A. nu necesita canale cu sectiune circulara B. poate fi efectuata si in canale curbe, inguste C. nu se resoarbe D. asigura o buna sigilare E. este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri 1321. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: A. consum mai mic de conuri de gutaperca B. omogenitate deosebita a obturatiei C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical E. densitate mare a obturatiei 1322. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: A. nu asigura obturatie omogena a canalelor B. necesita o largire excesiva a canalului C. necesita mult timp D. este laborioasa E. frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici 1323. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici: A. este simplu si ergonomic B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. incalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat in canale curbe 1324. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere: A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri

C. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subtiri E. sunt mai flexibile 1325. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a varfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor 1326. A. B. C. D. E. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin: prepararea minima a canalului evitarea largirii constrictiei apicale prepararea unui stop apical adecvat prepararea unui stop apical ocluzal adecvat control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului master

1327. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede: A. cu ace Lentullo B. cu ace Kerr C. cu ace Neos-Hawes D. cu conuri de gutaperca E. cu pluggere prin pistonare 1328. A. B. C. D. E. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin: tratament antiinflamator tratament antibiotic indepartarea Biocalex-ului din canal aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi administrarea de analgetice

1329. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje: A. asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil in timp C. asigura o obturatie extrem de omogena D. simplitatea si rapiditatea executiei E. nu da fenomene de iritatie apicala 1330. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre

C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevazute la baza cu un surub 1331. A. B. C. D. E. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca Formarea unor produsi de coroziune citotoxici inchiderea deficitara a canalelor Falsa impresie de obturaie etansa datorata radioopacitaii conului Dezobturare dificila

1332. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala D. Sa nu depaseasca constricia apicala E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie 1333. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare 1334. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie: A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie D. Sa se opreasca la constricie E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper 1335. A. B. C. D. E. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt: Canale inguste Canale curbe Foramen apical larg Delta apicala Perforatii ale foramenului apical

1336. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:

A. B. C. D. E.

Amalgamul de argint Gutaperca Conurile metalice de argint Conurile metalice de titan Amalgamul de cupru

1337. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si: A. Individualizarea conului de gutaperca B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul 1338. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in: A. Canale inguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaii E. Canale cu delta apicala 1339. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin: A. Condensare laterala B. Condensare verticala C. Condensare simultana laterala si verticala D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca 1340. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje: A. Rigiditate inferioara conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea 1341. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt: A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C. permite indepartarea cu usurinta din canal D. nu disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare

1342. A. B. C. D. E.

Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: sunt nedeformabile inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare rigiditate superioara conului de argint lipsa coroziunii biocompatibilitate

1343. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: A. Topografia dintilor B. Integritatea fizica a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei 1344. A. B. C. D. E. 1345. A. B. C. D. E. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici: Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: Parodontitele apicale cronice Parodontitele apicale acute Persistenta pulpei vii in canal Gangrena pulpara simpla Obstacole de material organic pe canale

1346. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele: A. Confera sensibilitate tactila B. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri D. Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul acelor de ceasornic E. La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca 1347. A. B. C. D. E. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: a pulpara simpla Parodontitele apicale cronice Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare Parodontite apicale cronice fistulizate Parodontitele apicale acute

1348. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutaperca E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornic 1349. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici: A. Nu necesita canale cu sectiune circulara B. Nu necesita ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigura sigilare satisfacatoare E. Bine tolerata de tesuturile apicale 1350. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului infectat C. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare E. stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros. 1351. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt: A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigura o sigilare eficienta si singur D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor E. metoda este simpla 1352. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece C. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor. 1353. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin: A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon

B. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 C C. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este activat butonul de control D. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu si ergonomic 1354. In utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta: A. sa aiba spirale integre B. sa fie usor indoit C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal D. sa nu fie ruginit E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal). 1355. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt: A. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului B. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simpla 1356. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare: A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la rece C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodontiului. 1357. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici D. Dezobturare dificila n caz de necesitate E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali 1358. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate n portiunea apicala

D. Canalele n forma literei "C" E. Canalele ovalare n portiunea apicala 1359. A. B. C. D. E. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata n: Gangrena pulpara simpla Granulomul simplu conjunctiv Parodontita apicala acuta hiperemica Granulomul epitelial Dintii cu canale largi n treimea apicala

1360. n cazul adoptrii tehnicii de obturaie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie s corespund la proba urmtoarelor criterii: A. Ct mai gros n raport cu volumul canalului B. Ct mai subire n raport cu volumul canalului C. S ajung ct mai aproape de constricia apical D. S nu depeasc constrictia apical E. S se opreasc la 3-4 mm de constrictie 1361. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are aciune benefic prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a activitii osteoclastelor E. De ptrundere n ramificaiile canalelor radiculare 1362. Printre timpii operatori ai obturaiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numar i: A. Individualizarea conului de gutaperc B. Proba clinico-radiologic a conului C. Toaleta final a canalului prin irigaie endodontic D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul 1363. n tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii, conul de gutaperc principal trebuie: A. S fie de acelai calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru B. S fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru C. S se opreasc n canal la o distan de 0,5 1 mm de constricie D. S se opreasc la constrictie E. S nu opun deloc rezisten la ncercarea de propulsie dincolo de reper 1364. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmrete realizarea obturaiei de canal prin:

A. B. C. D. E.

Condensare lateral Condensare vertical Condensare simultan lateral i vertical Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader i plugger Utilizarea oricror tipuri de conuri de gutaperc

1365. Tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden) este contraindicat n: A. Canale nguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaii E. Canale cu delt apical 1366. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaii de canal segmentare pot fi: A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru 1367. A. B. C. D. E. 1368. A. B. C. D. E. 1369. A. B. C. D. E. Dezavantajele obturaiei canalare cu con de argint sunt urmtoarele: Flexibilitate mult mai mic dect a conurilor de gutaperc Formarea unor produi de coroziune citotoxici nchidere deficitar a canalelor Falsa impresie de obturaie etana datorat radioopacitii conului Dezobturare dificil Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt: Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. De diverse diametre Corespund unei singure dimensiuni ISO Sunt netede Sunt prevzute la baza cu un urub Indicaiile obturaiei segmentare cu rumegu dentinar sunt: Canale nguste Canale curbe Foramen apical larg Delta apical Perforaii ale foramenului apical

1370. Alegerea acului Lentullo presupune: A. Tine cont de diametrul canalelor B. De topografia dintilor

C. De integritatea fizica D. Nu intereseaza lungimea acului E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor 1371. A. B. C. D. E. 1372. A. B. C. D. E. 1373. A. B. C. D. E. 1374. A. B. C. D. E. 1375. A. B. C. Avantajele tehnici McSpadden: foarte rapida Oturatie densa si omogena Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic Buna etanseizare apicala Nu este laborioasa Avantajele conurilor de argint: Sunt necomprimabile Flexibilitate mare Actiune oligodinamica Radiopacitate intensa a conului Largire minima a canalui radicular Inconvienentele obturarii cu gutaperca: timp indelungat pentru largirea canalelor deficultatea obturari canalelor inguste deficultatea obturarii canalelor curbe obturatii de canal incomplete obruratii de canal tridimensiuonale Alegerea acului Lentullo se face dup urmtoarele criterii: Volumul canalelor Topografia dinilor Integritatea fizic a acului Lentullo Lungimea canalului Gradul de curbur al canalului

Principii n prepararea cavitilor nomenclatur: colul este dat de jonciunea a trei suprafee ntr un punct unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitii se va numi linguo-fund jonciunea smal-dentin este linia de a lungul creia se ntlnete smalul cu dentina D. prin marginile cavitilor nelegem jonciunea pereilor cu suprafaa extern a dintelui E. prin col se nelege un canin, n special la cini (vezi "Col-Alb) Obiectivele preparrii cavitilor: refacerea strii de sntate a odontoblatilor i neuronilor pulpari refacerea ncrederii n sine i a confortului psihologic al pacientului ndeprtarea tuturor esuturilor alterate oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore

1376. A. B. C. D.

E. crearea condiiilor pentru aplicarea estetic i funcional a materialului de obturaie 1377. Clasificarea cavitilor n funcie de numrul suprafeelor implicate: A. caviti multiple: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui B. caviti imbricate: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui, mai puin suprafaa ocluzal C. caviti simple: implic o singur suprafa D. caviti compuse: implic dou suprafee E. caviti complicate: implic suprafee care au suferit atacuri de carie complicat 1378. Prepararea cavitilor: A. cavitatea de clasa III C rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele palatinale ale frontalilor mandibulari B. cavitatea de clasa a II-a rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele proximale ale molarilor i premolarilor C. cavitatea de clasa I A rezult din tratarea cariilor situate pe suprafaa ocluzal a molarilor i premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezult din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibular i oral E. cavitatea de clasa a VI-a rezult din tratarea cariilor care afecteaz unghiul incizal al dinilor frontali 1379. Prepararea cavitilor: ndeprtarea dentinei alterate: A. dentina "afectat difer de dentina "infectat prin faptul c nu este semnificativ invadat de microbi B. dentina "jenat nu trebuie confundat cu dentina "afectat C. dentina "lezat difer de dentina "presat prin faptul c nu este pigmentat D. uneori nu se poate diferenia dentina "afectat de dentina "infectat deoarece culoarea lor poate fi asemntoare E. n cavitile superficiale i medii rmnerea ctorva bacterii dup ndeprtarea masei de microorganisme nu este o problem 1380. Lacurile dentare (varnish-urile): A. sunt indicate n special sub obturaii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturaii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentar microbian este de 53-106 D. ncetinesc ptrunderea produilor de coroziune ai amalgamului n canaliculele dentinare E. se prefer aplicarea a 2-3 straturi subiri dect a unui strat gros 1381. Linerii: A. n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct i indirect B. nu realizeaz o bun izolare termic

C. dup cum le spune i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitilor D. sunt un fel de lacuri mai subiri E. conin rini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici 1382. Obturaia de baz: A. n cavitile de adncime medie, dac dentina are un aspect normal, obturaia de baz se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat B. cimenturile antiseptice realizeaz baza propriu-zis dar i dezinfecteaz plaga dentinar C. substituie dentina alterat D. economisete din timpul necesar aplicrii materialului de obturaie coronar E. elimin zonele proeminente de pe fundul cavitilor i nchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare 1383. Primingul (promovarea adeziunii): A. primerii anhidrii ce conin aceton nu se aplic dect o singur dat pentru a nu ndeprta DDR B. primerul se freac cu un burete de unic folosin pe suprafaa dentinar acoperit cu rina adeziv pentru a ptrunde mai bine n ochiurile reelei de colagen C. suprafaa plgii dentinare tratate cu primer trebuie s rmn lucioas D. primerul transform plaga dentinar hidrofil ntr-o suprafa activ electrostatic, receptiv la formarea unor legturi van der Waals E. solventul volatil al primerului evacueaz apa din canaliculele dentinare i reeaua de fibrilar colagen 1384. Compomerii: A. se obin prin adausul de grupri acide carboxilice la lanul principal al monomerului rinilor convenionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dat a linerilor autoagravani C. sunt rini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid slab E. eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut printr o gravare acid convenional prealabil aplicrii primerului 1385. A. B. C. D. Primeri autogravani: permit pstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plgii dentinare graie aciditii reduse, demineralizeaz doar parial DDR i dentina subiacent lungesc timpul de lucru prin faptul c trebuie lsai s acioneze un minut elimin consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produi reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabrii fibrelor de colagen prin umectarea prea intens

1386. Hibridizarea dentinei uscate: A. permite verificarea eficienei gravrii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalului demineralizat uscat

B. C. D. E. 1387. A. B. C. D. E. 1388. A. B. C. D. E. 1389. A. B. C. D. E. 1390. A. B. C. D. E. 1391. A. B. C. D. E. 1392. A. B. C. D.

nu exist riscul de supraumectare necesit o uscare intens de circa 30 secunde dup lavajul acidului dentina uscat este rehidratat cu un primer dizolvat n ap refacerea porilor iniiali ai matricei dentinare demineralizate este grbit prin aplicarea primerilor n soluie apoas Indicatiile Biocalexului sunt: gangrena pulpara simpla parodontite apicale acute parodontite apicale cronice fistulizate aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: necesita mult timp laborioasa reclama o largire excesiva a canalului frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire consum mai mare de conuri de gutaperca Tehnica Endotec are ca dezavantaje: necesita mult timp laborioasa reclama o largire excesiva a canalului frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire consum mai mare de conuri de gutaperca Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje: nu necesita canale cu sectiune circulara nu necesita ciment de sigilare nu se resoarbe asigura o buna sigilare necesita instrumentar endodontic special Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata: foramen apical larg perforatii ale foramenului apical canale curbe canale inguste rezorbtii radiculare interne Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata: foramen apical larg perforatii ale foramenului apical canale curbe canale inguste

E. rezorbtii radiculare interne 1393. A. B. C. D. E. 1394. A. B. C. D. E. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata: canale inguste canale cu curbura accentuata canale ovale foramen apical larg rezorbtii radiculare interne Dezavantajele sistemului Obtura: Poate produce rezorbtie radiculara interna Tehnica destul de laborioasa Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii Poate produce anchiloza radacinii

1395. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire: A. Condensarea verticala la cald B. Sistemul Ultrafil C. Tehnica McSpadden D. Sistemul FibreFill E. Sistemul Obtura 1396. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt: A. Flexibilitate mult mai mare dect a conurilor de gutaperca B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturatie de canal C. Dezobturare foarte dificila D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici E. Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale 1397. A. B. C. D. E. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara: Sunt nedeformabile Au rigiditare superioara conurilor de argint Sunt biocompatibile Au rigiditate inferioara conurilor de argint Lipsa coroziunii

Tema nr.4. Instrumente necesare preparrii cavitilor i obturaiei coronare A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001. (4, pg. 187 206) 1398. Un instrument rotativ este format din urmtoarele pri: A. mandren, destinat adaptrii i fixrii n piesa de mn

B. col (gt) C. lam tietoare D. mner E. cap (parte activ) 1399. Frezele sferice (globulare) sunt utilizate pentru: A. bizotarea marginilor de smal B. atacul primar C. extensia preparrii D. pregtirea reteniei E. ndeprtarea esuturilor dure alterate 1400. *Freza par: A. se utilizeaz la realizarea anurilor de retenie B. a fost imaginat iniial pentru prepararea cavitilor n vederea obturrii lor cu amalgam C. dac lungimea capului este de 3 mm, freza i ncepe numerotarea cu 245 D. lungimea capului este de cinci ori mai mare dect limea E. partea frontal este plat i unghiul de ntlnire cu partea lateral este ascuit 1401. Referitor la instrumentele de mn pentru prepararea cavitilor, nu este adevrat: A. dalta este folosit pentru planarea smalului i a dentinei B. spia se folosete frecvent printr-o micare de tragere (raclare) C. dalta are marginea tietoare format dintr-un bizou pe ambele pri D. toporica se gsete sub form de pereche (dreapta i stnga) E. bizotatorul de prag gingival, un instrument nepereche, este o dalt modificat 1402. Avantajele utilizrii digii sunt: A. este tolerat i de pacienii care sufer de astm B. asigur o bun vizibilitate C. asigur un cmp operator curat i uscat D. asigur retracia prilor moi E. se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi 1403. Clemele de dig: A. realizeaz retracie gingival B. pot fi circumfereniale C. pot avea aripioare D. pot fi de tip Nygard-Ostby E. au trei puncte de fixare 1404. Rama de dig: A. Tipul Young are o form ovalar B. Tipul Nygard-Ostby este radioopac C. Tipul Young are form de U D. Tipul Young este un cadru metalic

E. Tipul Sarlite Visufram este radioopac 1405. Referitor la aplicarea digii sunt adevrate afirmaiile: A. n cazul clemei cu aripioare, se aplic o dat cu piesa de cauciuc B. zonele susceptibile iritaiilor ulterioare se vor lubrefia C. piesa de cauciuc se poate trece peste clema fr aripioare aplicat pe dinte D. diga se mparte n 4 cadrane egale E. diga se mparte n 6 cadrane egale 1406. Cletele perforator pentru dig: A. deriv din forcepsul ginecologic B. este adaptat pentru a ndeprta braele clemelor de dig C. se numeste clete Nygard-Ostby D. este prevzut cu un disc mobil cu 5 orificii E. are pe braul superior un ic perforator 1407. Forcepsul: A. deriv din forcepsul ginecologic B. se numeste i poanson C. servete la perforarea cauciucului de dig D. este adaptat pentru a ndeprta braele clemelor de dig E. are pe braul superior un ic perforator Tema nr.5 Tratamentul cariei dentare (4, pg. 167 185, 294-333, 339-346) A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001. 1408. *Principii fundamentale implicate n obinerea formei de rezisten sunt urmtoarele: A. realizarea de caviti cu baza plan, care ajut dintele s reziste la forele ocluzale prin virtutea existenei unghiurilor ascuite B. grosimea materialului restaurativ trebuie s fie ct mai mare C. extensia pereilor cavitii va fi maxim D. ndeprtarea dentinei care susine creasta marginal, pentru sporirea reteniei E. cuspizii subminai vor fi redui i inclui n restaurare 1409. * Factorul c: A. mai este denumit i factor de conformare a cavitii B. exprim raportul dintre suprafeele cariate i sntoase ale unui dinte C. poart numele de factor de configuraie D. reprezint raportul dintre numrul de perei ai unei caviti de care se cupleaz compozitul i numrul de suprafee libere ale dintelui E. este un indicator valoros al prevalenei cariei dentare 1410. *O hibridizare optim a dentinei presupune: A. rina adeziv trebuie aplicat n strat ct mai subire

B. primerii autogravani se aplic dup gravajul acid global C. rina adeziv se polimerizeaz concomitent cu primul strat de compozit, pentru a reduce contracia de polimerizare D. primerul se aplic doar pe dentina uscat E. gravare global (aplicarea acidului att pe smal ct i pe dentin) timp de 15 secunde 1411. Viteza difuziunii rinii adezive ntr-un substrat depinde de: A. masa molecular B. viscozitate C. afinitatea pentru substrat D. intensitatea sursei de polimerizare E. temperatur 1412. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. adeziunea chimic la dentin B. alcalinitatea crescut (pH 11-12) care se pstreaz i dup priz C. efect bacteriostatic D. rezisten mecanic crescut E. stimuleaz indirect depunerea de dentin secundar Tema nr.6 Tehnica preparrii cavitilor (4, pg. 207-234) A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001. 1413. *Referitor la tehnica preparrii cavitii de clasa I pentru amalgam pe premolarii maxilari, sunt adevrate afirmaile: A. se utilizeaz frezele 245 sau 330 montate n piesa contraunghi, sub spray de ap B. adncimea la care intr freza con invers n fos este de 1,5 mm C. fisurile care radiaz din fose se prepar cu instrumentul diamantat 169L D. forma final a cavitii este asemntoare cu o rndunic n zbor E. ameloplastia nu se indic dac implic un contact centric 1414. Referitor la prepararea cavitii compuse de clasa I pentru amalgam n fosa distal i anul palatinal, nu sunt adevrate afirmaile: A. se utilizeaz frezele 245 sau 330 montate n turbina cu spray B. adncimea corect i uniform a peretelui axial pe peretele palatinal este de 1,5 mm C. pentru realizarea retenilor suplimentare se utilizeaz freza 1/2 D. retenile suplimentare se realizeaz n unghiurile diedre mezio-axiale i disto-axiale E. creasta oblic de smal se include obligatoriu n preparaie 1415. Referitor la prepararea cavitii de clasa I pentru amalgam n cazul premolarului prim mandibular sunt adevrate afirmaile: A. n cazul n care exist o fisur (un an ocluzal) care leag cele dou fose marginale, se prepar o cavitate convenional unic B. freza 245 sau 330 este orientat perpendicular pe suprafaa ocluzal

C. freza se ine nclinat spre vestibular, deoarece suprafaa ocluzal are o pant de nclinare de 45 D. muli premolari primi mandibulari posed doi cuspizi de nlime egal E. dac suprafaa ocluzal este traversat de o creast de smal puternic, se prepar dou caviti separate, uor de restaurat prin aplicarea unor mici obturaii din amalgam 1416. Sunt adevrate afirmaile referitoare la cavitile de clasa a II-a restaurate cu amalgam: A. tierea anului proximal este procedura iniial n prepararea poriunii ocluzale a cavitii B. anul gingival este tiat de capul frezei de-a lungul jonciunii smal-dentin C. marginile mezio-vestibular i mezio-oral, n cazul unei leziuni reduse, sunt evidente adiacent dintelui numai prin 2-3 mm D. evidenierea marginilor proximale (mezio-vestibulare, mezio-orale i gingivale) mai mare de 0,5 mm este excesiv dac nu exist esut cariat sau smal subminat E. smalul proximal devine mai gros dinspre ocluzal spre gingival 1417. Tehnica de reducere i refacere a cuspizilor cu amalgam: A. este indicat cnd extensia vestibular sau oral este de 2/3 din anul primar spre vrful cuspidului B. reducerea se face de la nceput C. cantitatea de cuspid tiat va fi minim de 1mm pentru fiecare cuspid D. reducerea se face cu freza par E. unghiurile externe ascuite ale preparaiei reduc concentrarea de fore i sporesc retenia Tema nr. 9 Forme anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni (5, pg. 68 93) M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1418. Diagnosticul pozitiv de pulpit acut purulent total (corono-radicular) este confirmat de: A. durere continu B. durere pulsatil C. sensibilitate la percuia n ax D. apariia picturii de snge la deschiderea camerei pulpare E. testele de vitalitate absente Tema nr.10 Necroza i gangrena pulpar (5, pg. 94 102) 1419. Diagnosticul pozitiv de necroz pulpar fr parodontit apical este confirmat de: A. modificarea de culoare a dintelui B. sensibilitate la palpare cu sonda n camera pulpar i canalele radiculare C. sensibilitate la percuia n ax

D. teste de vitalitate negative E. durere lancinant Tema nr.11 Parodontite apicale acute i cronice (5, pg. 103 125) M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1420. n parodontita apical acut hiperemic: A. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical pe cale endodontic B. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical prin pungi parodontale adnci C. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical pe cale general D. substanele medicamentoase din meele parodontale nu pot ajunge la nivelul parodoniului apical E. toate rspunsurile sunt adevrate 1421. Evoluia parodontitei apicale hiperemice poate lua urmtoarele ci: A. parodontita apical purulent B. parodontita apical seroas C. parodontit cronic fibroas D. pulpit apical seroas E. necroz pulpar 1422. n parodontita apical acut hiperemic apare: A. senzaie de agresiune B. edem de vecintate C. tumefacia regiunii n dreptul dintelui respectiv D. alterarea strii generale E. totdeauna stare febril 1423. n parodontita apical acut hiperemic apar: A. sensibilitate la percuie B. edem de vecintate C. uoar comgestie a mucoasei la nivelul coletului dintelui D. alterarea strii generale E. uneori stare febril 1424. Complicaiile parodontitei apicale acute seroase pot fi: A. prinderea dinilor nvecinai n procesul inflamator B. adenopatie locoregional C. supuraia spailor i lojilor cervicofaciale D. sinuzit de maxilar E. durere la percuie n ax Tema nr.12 Tratamentul inflamaiilor pulpare (5, pg. 131 157) M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002

1425. Substanele utilizate n coafajul direct trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s fie insolubile B. eficacitate mare n concentraie mic C. s nu coloreze dintele D. s se lege chimic de materialul de obturaie E. s aibe un gust plcut 1426. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. Metoda terapeutic de elecie este extirparea vital B. Metoda terapeutic de elecie este extirparea devital C. Extirparea devital este indicat numai n condiii speciale D. Metodele terapeutice recomandate urmresc conservarea pulpei E. Metodele terapeutice recomandate urmresc prevenirea apariiei unor complicaii 1427. Metode de ndeprtare n totalitate a pulpei dentare sunt: A. extirpare vital B. extirpare devital C. amputaie vital D. amputaie devital E. coafaj direct 1428. Coafajul indirect ntr-un timp presupune: A. izolarea dintelui B. toaleta cavitii cu ap oxigenat i neofalin C. aplicarea unei paste de hidroxid de calciu D. obturaie provizorie din compozit E. obturaie provizorie din ciment ionomer de sticl 1429. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct: A. pulberea simpl de filde B. folia de teflon C. eugenatul de zinc D. hidroxidul de calciu E. amalgamul 1430. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct: A. pulbere de dentin heterogen sterilizat B. pulbere de dentin autogen C. cianoacrilai D. folie de plumb E. folie de argint 1431. Tehnica coafajului direct n deschiderile accidentale ale camerei pulpare presupune:

A. izolarea dintelui B. ndeprtarea salivei din cavitate C. hemostaza plcgii pulpare D. uscarea cavitii cu aer cldu E. ndeprtarea parial a dentinei alterate 1432. Trioxidul de arsen se prezint sub form de: A. Pulbere B. Past C. Fibre D. Granule E. tablete 1433. Timpii operatori n pulpectomia vital sunt: A. anestezie prin infiltraie B. exclusiv anestezie topic C. deschiderea camerei pulpare D. msurare lungimii canalelor radiculare E. aplicarea pansamentului arsenical 1434. Acele extractoare: A. trebuie s fie declite B. introducerea n canal trebuie s se fac brsuc C. nainte de a efectua rotaia acului vrful trebuie s fie degajat D. spinii lor se rup foarte greu E. spinii lor se rup foarte uor 1435. *Referitor la pansamentul arsenical sunt adevrate: A. resturile de snge nu i diminueaz aciunea B. are eficien maxim cnd este aplicat pe pulpa dentar descoperit C. se aplic n plin puseu inflamator acut D. se aplic cu presiune pe pulpa dentar E. se aplic n cariile cervicale cu evoluie subgingival 1436. Referitor la pansamentul arsenical sunt adevrate: A. nainte de aplicare trebuie ndeprtat toat dentina alterat B. este admis s fie aplicat i pe un strat subire dentin C. se aplic fr presiune pe pulpa dentar D. trebuie nchis etan pentru a preveni accidentele E. se aplic n cariile cervicale cu evoluie subgingival 1437. Granulele arsenicale sunt preparatul cel mai avantajos de folosit deoarece: A. este dozat B. nu difuzeaz n afara cavitii C. uor de aplicat D. se prepar extemporaneu

E. se ndeprteaz greu 1438. Preparate pe baz de paraformaldehid utilizate pentru desensibilizare chimic sunt: A. toxavit B. calasept C. pulpatoxin D. pulpex E. dycal 1439. Sunt utilizate ca anestezice de contact: A. soluia de cocain B. soluia de xilin C. soluia Bonain D. soluia Clumsky E. soluia Walkhoff 1440. Metodele de conservare parial sau total a pulpei vii: A. cofajul indirect B. coafajul direct C. amputaia vital D. pulpectomia vital E. pulpectomia devital Tema nr.13 Tratamentul necrozei i gangrenei pulpare(5, pg. 158 213) M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1441. *Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Solutie de clorura de sodiu 7% 1442. A. B. C. D. E. 1443. A. B. C. *Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: Este obligatorie pe tot timpul tratamentului Este facultativa pe tot timpul tratamentului Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv Este obligatorie in a treia sedina Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive *O preparatie mecanica corecta a canalului: nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser

D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizeaza pana la apexul radiologic 1444. A. B. C. D. E. 1445. A. B. C. D. E. *Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in: 1 etapa 2 etape 3 etape 4 etape 5 etape *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: Pana la foramenul apical Pana la constrictia apicala Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului Pana la a canalului Cu o usoara depasire a constrictiei apical

1446. *Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte: A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mana C. Condensarea cu fuloare de canal D. Injectarea cu seringa E. Toate de mai sus 1447. *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de urmatorii factori: A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D. Evitarea rezistentei incrucisate E. Toate de mai sus 1448. A. B. C. D. E. 1449. A. B. C. D. E. *Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum: Acetilcolina Lizozimul Pepsina Neurotoxina Amilaza *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: Radacini in baioneta Radacini cu curburi exagerate Cai false interadiculare Implantare deficitara Toate de mai sus

1450. A. B. C. D. E.

*pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: 10-11 11-12 12-13 7-9 8-10

1451. *Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine: A. Antibiotice B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E. Corticoizi 1452. *Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru, arata rezultate pozitive in: A. 100 % din cazuri B. 80-90 % din cazuri C. 86-95 % din cazuri D. 75-86 % din cazuri E. 85-95 % din cazuri 1453. A. B. C. D. E. *Solutia Walkhoff contine: fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 % monoclorfenol si alcool 10 % P-monoclorfenol, mentol si camfor P-monoclorfenol si tricrezol P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %.

1454. *Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia: A. 7 % B. 5 % C. 4 % D. 3 % E. 1 % 1455. *Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice: A. 7,2% B. 6,8% C. 5,4% D. 4,7% E. 2,4%

1456. A. B. C. D. E. 1457. A. B. C. D. E. 1458. A. B. C. D. E.

*Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaz n: 1 etap 2 etape 3 etape 4 etape 5 etape *Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: Este obligatorie pe tot timpul tratamentului Este facultativ pe tot timpul tratamentului Nu este necesar izolarea dintelui dect dup primul pansament oclusiv Este obligatorie n a treia edin Este obligatorie in momentul obturrii radiculare definitive *Tratamentul mecanic n gangrena pulpar se efectueaz: Pn la foramenul apical Pn la constricia apical Pn la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apical a canalului Pn la a canalului Cu o uoar depire a constriciei apicale

1459. *Dintre compuii clorai, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizai sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Soluie de clorur de sodiu 7% 1460. A. B. C. D. E. *O preparaie mecanic corect a canalului: nu este nsoit de irigaii cu soluii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante se obine utiliznd aceeai tehnic pentru toat lungimea canalului se obine utiliznd numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser necesit, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici se realizeaz pn la apexul radiologic

1461. *Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturrii acestuia se face n caz de: A. Extirpare n scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpita acut purulent parial D. Pulpita acut seroas parial E. Pulpita acut seroas total

1462. *Mandrenul instrumentelor rotative: A. poate fi ncadrat n trei clase dup OMS articolul nr.23 (pies dreapt, cot i turbin) B. este partea activ a instrumentului C. este partea pe care se nfileteaz capul frezei D. este manonul de plastic ce protejeaz capul frezei E. se adapteaz i fixeaz la piesa de mn 1463. *Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavitilor: A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa cot B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate scrni din dini provocndu i fisuri sau chiar fracturi ale smalului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraia produs de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate 1464. *Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor: A. dei aparent reduce riscul contaminrii, masca chirurgical este de fapt un focar de infecie prin faptul c se ncarc cu microorganisme B. prin cltirea gurii naintea examinrii patogenitatea florei bucale este agravat deoarece sunt mobilizate i aduse la suprafa microorganismele ascunse n locurile retentive ale cavitii bucale C. bacteriile de pe nclmintea operatorului se gsesc n gura pacientului chiar i dup mai multe ore de la tratament D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o cretere a incidenei i gravitii urmtoarelor afeciuni: sinuzita, angina streptococic, bronite etc. 1465. *Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor: A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecii este sczut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe nclmintea operatorului deci nu-i pericliteaz sntatea D. contaminarea nu este posibil dect dac pacientul strnut sau tuete pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul nconjurtor 1466. *Cloroterapia este indicata in: A. gangrena pulpara simpla B. pulpite purulente totale

C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute E. hiperestezia dentinara 1467. A. B. C. D. E. 1468. A. B. C. D. E. *Grinazole contine: metronidazol penicilina oxid de zinc streptomicina eritromicina *Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare: Crearea accesului la camera pulpara Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos Stabilirea lungimii canalului Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului Toate de mai sus

1469. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt: A. examenul radiologic B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena) E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa 1470. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare: A. sarea sodica EDTA sol.10% B. acid sulfuric sol 20-30% C. antiformina D. solutia clorhexidina 1% E. eugenol 1471. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: A. sistemul giromatic B. Canal Master U C. Metoda conversiunii D. Canal Finder E. Sistemul treptelor consecutive

1472. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentratia solutiei E. lipsa efectului bactericid al substantei 1473. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: A. pansamente endodontale B. spalaturi endodontice C. asociate cu agenti fizici D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E. numai la persoane varstnice 1474. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara se inscriu: A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afectiunile de sistem E. starea parodontiului marginal 1475. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale(dupa Grossman): A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid B. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi D. sa aiba tensiune superficiana mica E. sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale 1476. A. B. C. D. E. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt: metoda telemetrica metoda teleacustica metoda clinica metoda clinico-radiologica metoda electronica

1477. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli: A. tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice B. nu se utlizeaza metode mecanice C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele

E. prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina sanatoasa 1478. A. B. C. D. E. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode: manuale mecanice ultrasonice radiologice compozite

1479. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara: A. fenomene de staza circulatorie pulpara B. degenerescente odontoblastice secundare C. numarul si forma radacinilor D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini E. existenta unor corpi straini in canal 1480. A. B. C. D. E. Solutia Walkhoff contine: p-monoclorfenol eugenol camfor mentol hidroxid de calciu

1481. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operator: A. izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara B. crearea accesului la camera pulpara C. evidarea continutului gangrenos D. stabilirea lungimii canalului E. rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic 1482. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele momente ale tratamentului endodontic: A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor B. inaintea cateterizarii istmului apical C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare D. ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice E. pentru potentarea actiunii acizilor 1483. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de preparat

B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparat D. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare 1484. A. B. C. D. E. 1485. A. B. C. D. E. 1486. A. B. C. D. E. 1487. A. B. C. D. E. 1488. A. B. C. D. E. Metodele de masurare a canalului radicular sunt: Metoda clinica Metoda clinico-radiologica Metoda radiologica Metode electronice Metoda intepaturii apicale Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt: Metode manuale Metode mecanice Metode sonice si ultrasonice Metoda cu laser Metoda Prophy-jet Pasta iodoformata Walkhoff contine: Iodoform Clorfenol Timol Oxid de zinc Formol Solutia Chlumsky contine: fenol 30% camfor 60% alcool 10% formaldehida sulfat de bariu 10% Solutia Walkhoff contine: Mentol Monoclorfenol P-monoclorfenol Camfor Alcool 10%

1489. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are actiune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica D. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale 1490. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dupa Weine 1491. A. B. C. D. E. 1492. A. B. C. D. E. 1493. A. B. C. D. E. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode: metode manuale metode sonice metode ultrasonice ionoforeza meroda cu laser La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale: incisivii inferiori molarul prim superior premolarul 2 inferior primul si al doilea molar inferior premolarul 1 superior Metodele mecanice se bazeaza pe sistemele: sistemul giromatic canal Master U canal Finder sonic Air sisteme ultrasonice

1494. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri: A. Canalul trebuie sa fie umed B. Diametrul corespunzator al acului C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15

E. Largirea excesiva a apexului 1495. A. B. C. D. E. 1496. A. B. C. D. E. 1497. A. B. C. D. E. Carbenicilina combate infectiile cu: Bacterii gram-pozitive Pseudomonas aeruginosa Fusobacterium Enterobacter Bacterioides fragilis Formula Cresophenului contine: P-monoclorfenol Formaldehida Dexametazona Timol Gaiacol Ledermix-ul contine: Oxid de zinc Marfanil Trimcinolon acetonid Streptomicina Hidroxid de calciu

1498. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine: A. Streptomicina B. Eritromicina C. Cloramfenicol D. Hidrocortizon acetat E. Penicilina G 1499. A. B. C. D. E. Solutia Chlumsky contine: Eugenol Fenol 30% Camfor 60% Alcool 10% Mentol

1500. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele situatii: A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului B. inaintea cateterizarii apexului C. inaintea aplicarii primului pansament antiseptic

D. in timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu antiseptice 1501. A. B. C. D. E. Compusii cuternari de amoniu: sunt detergenti cationici reduc tensiunea superficiala a solutiilor sunt mai activi in mediu acid sunt mai activi in mediu alcalin sunt toxici citoplasmatici puternici.

1502. In extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala B. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de schema de tratament C. tratamentul se executa intr-o singura sedinta D. nu este necesara izolarea dintelui E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase 1503. A. B. C. D. E. 1504. A. B. C. D. E. In prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode: metode sonice metode ultrasonice diatermia fulguratia transapicala metoda cu laser. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt: metoda clinica metoda biologica fulguratia transapicala metoda clinico-radiologica metode electronic

1505. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante: A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformina E. EDTA 10 % 1506. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedstrm fine

D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fin 1507. A. B. C. D. E. 1508. A. B. C. D. E. 1509. A. B. C. D. E. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica: Tricrezolformalina Walkhoff Chlumsky Clorhexidina Creozotul de mesteacan Diatermia cu unde medii este indicata n: Dezinfectia canalelor n gangrena pulpara simpla Parodontita apicala acuta seroasa Parodontita apicala acuta purulenta Fulguratia transapicala a granuloamelor Parodontitele apicale cronice fistulizate Pasta iodoformata Walkhoff contine: Oxid de zinc Eugenol Timol Clorfenol Tricrezolformalina

1510. Timpii operatori ai tratamentului mecanic n gangrena pulpar sunt, cu excepia: A. crearea accesului la camera pulpar B. permeabilizarea i evidarea coninutului gangrenos C. ndeprtarea dentinei alterate de pe pereii canalului D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radicular definitiv in aceeai edint 1511. A. B. C. D. E. 1512. A. B. C. D. E. Metodele de msurare a canalului radicular sunt: Metoda clinic Metoda clinico-radiologic Metoda radiologic Metode electronice Metoda nepturii apicale Metodele pentru prepararea mecanic a canalelor sunt: Metode manuale Metode mecanice Metode sonice si ultrasonice Metoda cu laser Metoda Prophy-jet

1513. A. B. C. D. E. 1514. A. B. C. D. E. 1515. A. B. C. D. E. 1516. A. B. C. D. E.

Pasta iodoformat Walkhoff conine: Iodoform Clorfenol Timol Oxid de zinc Formol Soluia Walkhoff conine: Mentol Monoclorfenol P-monoclorfenol Camfor Alcool 10% Soluia Chlumsky conine: fenol 30% camfor 60% alcool 10% formaldehid sulfat de bariu 10% Tratamentul Spad: reprezint o metod de tratament al pulpitei seroase totale reprezint o metod de tratament al gangrenei pulpare se realizeaz cu soluie Walkhoff i past Spad utilizeaz past Spad utilizeaz past Spad i un amestec de dou lichide

1517. Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu se bazeaz pe: A. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcie de preparat D. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului hidroxil pe msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului de calciu pe msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisular 1518. A. B. C. D. E. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: efect lent bactericid si fugicid actiune antibacteriana indelungata usurinta introducerii pe canale interferarea proceselor de vindecare periapicala tensiune superficiala mare

1519. A. B. C. D. E. 1520. A. B. C. D. E. 1521. A. B. C. D. E. 1522. A. B. C. D. E.

Avantajele terapiei enzimatice sunt: fluidificarea secretiilor facilitarea difuziunii inhibarea microflorei endodontice aparitia fenomenului de rezistenta microbiana mediu nutritiv pentru organisme Proprietatile pastei de hidroxid de calciu: puternic bactericid actiune antitoxica stimuleaza secretiile din canale are Ph da 10.5-11 nu se rezoarbe Indicatiile atibioticelor: Coafaj direct sau indirect Dupa extirpari in pulpita seroasa In gangrena simpla In parodontite acute hiperemice Dupa spalaturi cu antiseptice Ionoforeza se poate repeta, n funcie de evoluia clinic, dup: 24 ore 36 ore 48 ore 60 ore 72 ore

1523. Gtul sau colul instrumentelor rotative: A. trebuie s fie suficient de gros pentru a fi rezistent i suficient de subire pentru a asigura acces i vizibilitate B. din punct de vedere al operatorului este bine s fie ct mai subire pentru a asigura vizibilitate asupra prii active a instrumentului i manipulare uoar C. transmite forele ce se exercit asupra capului n sens rotaional i translaional D. are form conic, cu baza mare la nivelul capului i baza mic spre mandren E. este partea intermediar ce leag mandrenul de capul activ 1524. Instrumente rotative: A. instrumentele rotative al cror cap prezint lame se numesc freze dentare B. termenul de "form, aplicat unei freze dentare se refer la conturul i silueta capului instrumentului C. frezele sunt acionate cu ajutorul pieselor de mn dar pot fi acionate i manual D. nainte ca freza s acioneze n dentin, capul su activ trebuie lubrefiat cu vaselin

E. dup natura prii active instrumentele pentru prepararea cavitilor pot fi tietoare sau abrazive 1525. Reacia pulpei la instrumentele tietoare rotative: A. pulpa dinilor tineri este sensibil la injuriile provocate de prepararea cavitii ns are o putere de recuperare mai mare dect pulpa mbtrnit B. frezele din oel produc mai mult cldur dect cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puin cldur deoarece nu au o aciune att de agresiv D. n cazul folosirii turaiilor nalte temperatura este controlat prin scderea presiunii, tierea intermitent i E. folosirea rcirii dac grosimea dentinei rmase este sub 2 mm, rspunsul pulpar este prompt i intens 1526. Sisteme de rcire a frezelor: A. spray-ul (ap + aer) este mai avantajos dect rcirea cu ap B. rcirea cu aer este eficient chiar i n cazul cavitilor n care grosimea stratului de dentin este mai mic dect 2 mm C. rcirea cu aer produce aerosol nociv prin ncrctura microbian D. rcirea cu ap este eficient ns este necesar un sistem eficient de evacuare E. n cazul rcirii cu spray, este bine ca apa s fie nclzit la cca 54C 1527. A. B. C. D. E. 1528. A. B. C. D. E. 1529. A. B. C. D. E. Diga (rubber-dam): nu este bine acceptat de ctre pacieni nu se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi se aplic pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown cauciucul este de culoare alb pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii cauciucul poate avea mai multe grosimi Pulpomixine contine: sulfat de polimixina B acetat de dexametazona sulfat de framicetina tirotricina sulfat de neomiicina In extirparea pulpara: tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui se executa intr-o singura sedinta

1530. A. B. C. D. E. 1531. A. B. C. D. E. 1532. A. B. C. D. E.

Solutia Walkhoff contine: mentol camfor p-monoclorfenol fenol pur iodoform Ozonoterapia este indicata in: gangrena pulpara parodontite apicale acute tratamentul plagii dentinare coafaj direct pulpite seroase totale Ionoforeza este indicata in: gangrena pulpara simpla parodontite apicale cronice parodontite apicale acute canale care secreta abundent prezenta unor corpi straini

1533. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii: A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase partiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente partiale 1534. A. B. C. D. E. 1535. A. B. C. D. E. Pasta PBSC contine: penicilina streptomicina conservant marfanil benzoat de sodiu Pasta Ledermix contine: prednisolon clorhidrat de neomicina oxid de zinc hidroxid de calciu streptomicina

1536. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic: A. Dinti cu malformatii radiculare B. Dinti cu apexul larg

C. Dinti care au in canale corpi straini D. Dinti cu cai false interradiculare E. Dinti cu parodontita apicala cronica 1537. A. B. C. D. E. 1538. A. B. C. D. E. Anomalii frecvente de canale prezinta: Incisivii inferiori Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara) Premolarul doi inferior Incisivul central superior Primul si al doilea molar inferior In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick: Utilizeaza o singura radiografie Utilizeaza doua radiografii Se face cu acul introdus pe canal Se face fara a introduce acul pe canal Niciuna de mai sus

1539. Tehnica forelor compensate: A. a fost introdus de Roane B. permite tratamentul mecanic pe toat lungimea de lucru fr transpoziia apexului C. utilizeaz ace pil speciale, flexibile, cu vrf tietor D. utilizeaz acele prin micri de rzuire E. utilizeaz acele ntr-o micare combinat de rotaie (90 n sensul acelor de ceasornic urmat de o micare de 360 n sens invers) 1540. Tehnica step back: A. mai este denumit i telescopare progresiv B. ncepe prin prepararea poriunii coronare a canalului radicular C. nu necesit recapitulare datorit riscului de formare a pragurilor D. este recomandat n cazul canalelor cu o curbur uoar spre moderat E. mai este denumit i telescopare regresiv 1541. Tehnica step down: A. mai este denumit i telescopare progresiv B. ncepe prin prepararea poriunii coronare a canalului radicular C. presupune o preparare telescopat D. a fost introdus de Goerig E. mai este denumit i telescopare regresiv 1542. Tehnica step down prezint urmtoarele avantaje: A. accesul rectiliniu spre poriunea apical B. posibiliti superioare de splturi endodontice C. tratament mecanic rapid i eficient al poriunii apicale D. crete interferenele mecanice dentinare n cele dou treimi coronare E. deviaz direcia microinstrumentarului endodontic

1543. Tehnica step back: A. a fost introdus de Mullaney B. lrgirea poriunii apicale ajunge de regul pn la acele Kerr 25 sau 30 C. a fost introdus de Roane D. pentru evitarea formrii pragurilor se execut pe toat lungimea canalului o operaiune de recapitulare E. deviaz direcia microinstrumentarului endosonic Tema nr.14 Obturarea canalelor radiculare (5, pg. 214 248) M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1544. *Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii presupune: A. utilizarea unui con principal (master) nestandardizat B. utilizarea unui instrument special, denumit plugger C. utilizarea de conuri accesorii standardizate D. utilizarea gutapercii ca material de obturaie unic, fr ciment de sigilare E. utilizarea unui instrument special, denumit spreader 1545. Referitor la tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii sunt adevrate: A. Conurile accesorii (extra fine, fine i medii) sunt standardizate B. Spreaderul se nclzete la flacr C. Setul de spreadere imaginate de Luks este format din 3 instrumente D. Partea activ a spreaderelor are forma conicizat a unei sonde endodontice E. Spreaderele pot fi hand sau finger 1546. *Ordinea recomandat de Stock n obturarea canalelor radiculare ar fi urmtoarea: A. canalele largi, accesibile, apoi cele cu probleme B. molarii superiori meziovestibular, distovestibular, palatinal C. molarii inferiori distal, meziovestibular, meziolingual D. iniial canalele accesorii E. n funcie de preferinele clinicianului 1547. Tehnica de condensare vertical a gutapercii: A. se realizeaz la rece B. utilizeaz un instrument ascuit la vrf, denumit plugger C. utilizeaz un con master nestandardizat care ajunge fix pn la constricia apical D. a fost introdus de Schilder n 1967 E. gutaperca ramolit ptrunde i n canalele laterale i accesorii 1548. n tehnica de condensare vertical a gutapercii la cald: A. pluggerele alese trebuie s corespund ca diametru sectoarelor de canal n care se utilizeaz (apical, mediu i coronar) B. pluggerele trebuie nclzite n flacr C. nu se utilizeaz ciment de sigilare D. conul master se ramolete la flacr nainte de a fi introdus n canal E. se introduce o cantitate minim de ciment de sigilare n poriunea apical a canalului

1549. Avantajele tehnicii de condensare termomecanic a gutapercii sunt: A. foarte rapid B. confer obturaiei densitate i omogenitate crescut C. nu se utilizeaz ciment de sigilare D. compactoarele sunt rezistente la fractur E. depirile sunt imposibile 1550. Variante de compactoare pentru condensarea termomecanic a gutapercii sunt: A. Compactorul Zipperer B. Compactorul Maillefer C. Compactorul Buchanan D. Compactorul Schilder E. nici un rspuns nu este corect 1551. Sistemul Obtura: A. permite obturarea canalului prin injectare de gutaperc ramolit B. realizeaz ramolirea gutapercii la 100 de grade C. nu necesit condensare D. gutaperca este livrat n 3 tipuri de capsule capsule E. este indicat n rezorbia radicular intern 1552. Sistemul Ultrafil: A. permite ramolirea gutapercii la 160 de grade B. nu permite ptrunderea gutapercii n canaliculele dentinare C. nu se utilizeaz ciment de sigilare D. dispune de un termostat portabil E. permite o foarte bun adaptare la pereii canaleleor radiculare 1553. Timpii operatori pentru obturarea cu sistemul Obtura sunt: A. creearea stopului apical n cement B. alegerea unei canule care s ptrund la lungimea de lucru C. condensarea final a gutapercii cu pluggere probate D. adaptarea conului master E. coafarea pereiiler cu ciment de sigilare Tema nr. 15 Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, Iliescu - Endodonie clinic i practic, EII, Emedical, Bucureti, 2002 1554. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturatie

D. Forma pe seciune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala 1555. *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica: A. Drenaj endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 1556. A. B. C. D. E. *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica: Tratamentul medicamentos cu antiseptice Cauterizarea chimica Crearea unei fistule artificiale medicamentoase Cauterizarea electrica Paste cu antibiotice

1557. *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata: A. Expectativa B. Interventia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltratia plexala cu novocaina 1% 1558. A. B. C. D. E. *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica: Drenaj endodontic Drenaj transosos Drenaj alveolar Medicaie analgetica Pansament cu antiseptice

1559. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc 1560. *Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze

C. in faza subperiostala D. in faza submucoasa E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic 1561. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului: A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Eugenatul de zinc iodoformat D. Araldit E. Rasini cu epoxizi 1562. *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus 1563. A. B. C. D. E. *Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice Permeabilizarea apexului Dintele se alsa deschis Aplicarea de prisnite Toate de mai sus

1564. *Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator: A. Granulom chistic B. Abces apical cronic C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica difuza progresiva E. Toate de mai sus 1565. *Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase: A. 1 t de 5 mg / o data pe zi B. 1 t de 5 mg / 2 ori pe zi C. 1 t de 5 mg / 3 ori pe zi D. 1 t de 5 mg / 4 ori pe zi E. 1 t de 5 mg / 5 ori pe zi 1566. *Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu: A. Foredent

B. C. D. E.

AH 26 N2 Ciment fosfat de zinc Eugenat de zinc iodoformat

1567. *Factorii care condiioneaz severitatea manifestrilor clinice n depirile apicale NU sunt reprezentai de: A. Starea parodoniului apical dinainte de obturaie B. Volumul de substan care a depit apexul C. Calitatea materialului de obturaie D. Forma pe seciune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individual 1568. *n parodontita apical acut hiperemic consecutiv depirii apexului cu material de obturatie, este contraindicat: A. Expectativa B. Intervenia chirurgical C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltraii plexale cu novoacina 1 % 1569. A. B. C. D. E. *n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, NU se practic: Drenaj endodontic Drenaj transosos Drenaj alveolar Medicaie analgetic Pansament cu antiseptice

1570. *n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontita apical cronic, NU se indic: A. Drenaj endodontal B. Lsarea deschis a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 1571. A. B. C. D. E. *n cazul secreiei seroase moderate pe canal, Nu se indic: Tratamentul medicamentos cu antiseptice Cauterizarea chimic Crearea unei fistule artificiale medicamentoase Cauterizarea electric Paste cu antibiotice

1572. *Secreia persistent pe canal n tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic dup: A. edin B. 2 edine C. 4 edine D. 5 edine E. 10 edine 1573. A. B. C. D. E. *Ameloplastia: este arta resculptrii unei suprafee de smal care realizeaz un contact prematur trebuie s fie foarte bine acoperit cu amalgam pentru a evita cariile secundare se obtureaz cu compozit fluid realizndu-se sigilarea anului nu este indicat dac implic un contact centric este arta teirii n unghi de 30 a marginii de smal a cavitilor mari de clasa a I-a

1574. *Prepararea cavitilor de clasa a II-a ce implic ambele suprafee proximale: A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxilar: creasta oblic nu se desfiineaz ci se tunelizeaz C. molarul 2 maxilar: nu se preteaz la caviti MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. dup ndeprtarea dentinei cariate se aplic baza, se finiseaz marginile de smal i se asigur forma de retenie E. dup ndeprtarea dentinei cariate se finiseaz marginile de smal, se asigur forma de retenie i se aplic baza 1575. *Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. singura indicaie o constituie gropia oral a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabil dect cele fizionomice, mai ales cnd exist tendina de a pierde conturul i contactul cu dintele adiacent C. coada de rndunic este obligatorie deoarece amalgamul nu ader de dinte i necesit o bun retenie D. peretele oral se ntlnete cu peretele axial n unghi ascuit sau drept E. dac marginea gingival este n cement, se indic o bizotare uoar 1576. *Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. pentru o retenie mai bun se va prepara un an circular pe peretele axial B. pentru o retenie mai bun se realizeaz un an de a lungul unghiului diedru axiovestibulo-gingival C. anul de retenie submineaz smalul dar, cum aici nu acioneaz fore puternice, aceasta nu constituie o problem D. dac este necesar o coad de rndunic, aceasta se va prepara stilizat, n form de coad de oarece E. cnd cavitatea este pe suprafaa mezial se extinde mai mult spre vestibular

1577. A. B. C. D. E.

*Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate: tratament de gangrena rezectie apicala radiculectomie extractie cauterizare electrica

1578. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se administreaza dupa urmatoarea schema: A. 0,250g de 2 ori pe zi B. 0,250g o data pe zi C. 0,200g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g o data pe zi 1579. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: A. 0,250g de 4 ori pe zi B. 0,250g de 6 ori pe zi C. 0,500g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g de 2 ori pe zi 1580. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde: A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice 1581. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt: A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta bolnavului 1582. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. subdimensionarea conului de gutaperca

D. calitatea acului Lentullo E. calitatea materialului de obturatie 1583. A. B. C. D. E. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza: bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index palmar monodigital prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz prin blocaj cu fir continuu

1584. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica: A. obturarea imediata coronara a dintelui B. extractia dintelui C. administrarea masiva de analgetice D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice 1585. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice: A. tratament medicamentos cu antiseptice B. tratament cu paste cu antibiotice C. cauterizarea chimica sau electrica D. extractia dintelui E. rezectia apicala 1586. In stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare 1587. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. antibiotice B. anticoagulante C. antiinflamatoare nespecifice D. antialgice E. antiacide 1588. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia

C. anestezia D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E. extractia dintelui 1589. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. tratament de gangrena B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd 1590. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul endoosos cuprinde: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizanta E. extractie si reimplantare 1591. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta B. Nu se aplica din prima sedinta C. Se mentine 48 de ore D. Se menine minimum 72 ore E. Se mentine o saptamana 1592. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica: A. Drenajul endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 1593. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. Tratament medicamentos cu antiseptice B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimica D. Cauterizarea electrica E. Realizarea unui abces medicamentos 1594. In parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic

B. C. D. E. 1595. A. B. C. D. E.

Drenajul transosos Drenajul alveolar Medicaia analgetica Pansament cu antiseptice In parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza: Drenaj endodontic Pansament cu antiseptice Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu Incizie mucoperiostala Toate de mai sus

1596. In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza: A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei 1597. A. B. C. D. E. In parodontitele apicale cronice fistulizate: Se face tratament mecanic Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula Se aplica pansament cu antiseptice Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal

1598. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase presupune: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezectie apicala D. Extirpare pulpara E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta 1599. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de paste cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta 1600. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune:

A. B. C. D. E. 1601. A. B. C. D. E.

Extirpare pulpara Drenaj endodontic Drenaj transosos Pansament cu antiseptice sau antibiotice Obturatie de canal in aceeasi sedinta Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: apex larg deschis la copii si adolescenti largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic mese impinse dincolo de apex tratamente endodontice incomplete canalele curbe

1602. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament: A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extractia dintelui 1603. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. topografia loco-regionala E. starea tesutului pulpar 1604. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a tesutului pulpar 1605. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este: A. extractia dintelui B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund

1606. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode: A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index C. Cu ajutorul unor chei din stentz D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila 1607. A. B. C. D. E. In tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale: Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol Mese burate cu pulbere de tanin Mese cu antiseptice Mese imbibate cu apa oxigenata Mese cu antibiotice

1608. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate de: A. Persistenta secretiei pe canal B. Existenta fistulelor C. Existenta modificarilor apicale D. Imaginile radiologice caracteristice E. Posibilitatile de tratament conservator 1609. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple consta din: A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda D. Obturatia de canal daca durerile au cedat E. indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate 1610. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent consta in: A. Tratament mecanic endocanalicular B. Trepanarea apexului pentru drenaj C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore E. Rezectia apicala 1611. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: A. Cauterizare chimica B. Cauterizare electrica C. Extractia dintelui

D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui E. Schimbarea medicatiei endodontice 1612. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si persistenta pe canal: A. Cauterizare chimica B. Crearea unei fistule medicamentoase C. Cauterizare electrica D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu E. Rezectie apicala 1613. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica fistulizata: A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula B. Chiuret C. aj apical prin fistula D. Cauterizare electrica E. Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul F. Rezectie apicala 1614. Tratamentul n parodontita apical hiperemic consecutiv inflamatiei seroase pulpare presupune: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezecia apical D. Extirpare pulpar E. Obturaie de canal n aceeai edin 1615. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamaiei pulpare purulente presupune: A. Extirpare pulpar B. Drenaj endodontic C. Drenaj transosos D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice E. Obturaie de canal n aceeai edin 1616. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de past cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturaie de canal n aceeai sedin 1617. n parodontita apical hiperemic consecutiv acutizrii unui proces cronic preexistent se realizeaz:

A. B. C. D. E.

Tratament mecanic cu trepanarea apexului Tratament mecanic fr trepanarea apexului Aplicarea imediat de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) Lsarea deschis a dintelui pentru cteva zile Obturaie de canal dup ncetarea secreiei

1618. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplic din prima edin B. Nu se aplic din prima sedin C. Se menine 48 de ore D. Se menine minimum 72 ore E. Se menine o sptmn 1619. A. B. C. D. E. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, se realizeaz: Drenajul endodontic Drenaj transosos Drenaj alveolar Medicaia analgetic Pansament cu antiseptice

1620. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indic: A. Drenajul endodontal B. Lsarea deschis a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaia provizorie cu past pe baz de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimic cu acid tricloracetic 1621. A. B. C. D. E. 1622. A. B. C. D. E. n parodontita apical acut purulent, faza subperiostal, se realizeaz: Drenaj endodontic Pansament cu antiseptice Obturaie provizorie cu hidroxid de calciu Incizie muco-periosatal Toate de mai sus n parodontitele apicale cronice fistulizate: Se face tratament mecanic Se fac splturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistul Se aplic pansament cu antiseptice Se obtureaz chiar dac nu s-a oprit secreia de pe canal Se poate executa chiuretajul periapical, dup obturaia de canal

1623. n cazul secreiei seroase moderate din parodontita apical cronic se practic: A. Tratament medicamentos cu antiseptice

B. C. D. E. 1624. A. B. C. D. E. 1625. A. B. C. D. E.

Tratament medicamentos cu antibiotice Cauterizarea chimic Cauterizarea electric Realizarea unui abces medicamentos Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica: in diabet drenaj endodontic inefcient stare generala afectata boala de focar dinte fara valoare functionala Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune: drenaj endodontic drenaj maxilar Antibioterapie Corticoterapie Antialgice

1626. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune: A. drenaj endodontic B. obturatie cu hidroxid de calciu C. drenaj prin fistula medicamentoasa D. chiuretaj apical E. cauterizare chimica sa electrica 1627. A. B. C. D. E. 1628. A. B. C. D. E. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt: Endodontic Parodontal Transinusal Transmaxilar Combinat Rezecia apical are urmtoarele indicaii: Curburi radiculare exagerate Anomalii de form ale rdcinilor Distrofii calcare intraradiculare Imposibilitatea dezobturrii canalului Corp strin pe canal n treimea apical

1629. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia unei inflamaii acute, se trateaz prin: A. Extirparea pulpei. B. Tratament medicamentos endodontic cu past cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.

C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv. D. Se las dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului. E. Toate de mai sus. 1630. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice n depirile apicale sunt: A. Starea pulpei dentare naintea tratamentului endodonti B. Starea parodoniului apical naintea tratamentului endodonti C. Afeciuni generale ale pacientului. D. Calitatea materialului de obturaie radicular. E. Toate de mai sus. 1631. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia gangrenei simple, se trateaz prin: A. Aplicarea de pansamente cu soluii antiseptice nu este recomandat. B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, ncepnd din prima edin. C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandat, deoarece poate accentua inflamaia periapical. D. Dintele se las deschis 24-48 ore E. Nici una din metodele de mai sus. 1632. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente n faz endoosoas se face prin: A. Incizia mucoasei i aplicarea unui tub de dren pentru 24 or B. Tratamentul endodontic se amn pn la dispariia durerii la percuie n ax. C. Drenaj andodontic i analgetic D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodonti E. Aplicarea de pansamente andodontice cu past de antibiotic 1633. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistena pe canal a unei secreii abundente se face astfel: A. Drenaj endodontic i pansament cu past cu antibiotice pentru 48 or B. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vat sub pansament ocluziv. C. Drenaj endodontic dup care dintele se las deschis. D. Splturi repetate cu soluii antiseptice timp de 8-10 zil E. Obturaia provizorie a canalului radicular cu past de hidroxid de calciu sau past Walkhoff. 1634. Caviti de clasa a I-a restaurate cu amalgam: A. sunt de domeniul trecutului, este interzis folosirea amalgamului n aceast situaie B. n cazul unor caviti foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronar i se prefer un onlay sau coroan de nveli

C. la pacienii cu carioactivitate crescut, obturaiile de amalgam sunt de preferat incrustaiilor D. restaurarea cu amalgam este indicat la tineri deoarece exist posibilitatea apariiei n viitor a cariilor proximale E. obturaie voluminoas de amalgam este mai economic dect o coroan de porelan deoarece costul acesteia din urm nu se amortizeaz dect n cteva zeci de ani 1635. Obturarea cu amalgam prepararea cavitii de clasa a I-a n cazul cariilor avansate i extinse: A. dac are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect i pulpotomie B. se aplic o baz de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evit amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezisten se poate realiza i prin ndeprtarea unor structuri dentare slabe E. dac grosimea dentinei restante pn la pulp este apreciat la mai puin de un milimetru, se lucreaz cu dig 1636. Prepararea cavitii de clasa a I-a C pentru amalgam: A. prepararea nu trebuie s fie conservativ deoarece suprafaa palatinal este suficient de ntins B. aici smalul este subire deci penetrarea iniial nu va depi 1-1,2 mm C. dac exist un "dens in dente n incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. dac este necesar retenia, se realizeaz o cavitate suplimentar de retenie pe una din suprafeele proximale ale dintelui E. nu se folosete freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpar, ci se prefer freza 69 (a crei aciune este mai blnd) 1637. Prepararea cavitii de clasa I A: A. premolarii superiori pot fi lipsii de anul ocluzal datorit prezenei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara caviti n fosetele primului premolar inferior, freza se nclin la 45 corespunztor nclinaiei suprafeei ocluzale a acestor dini C. dac al doilea premolar inferior are trei cuspizi, anul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se ncearc s se pstreze i s nu se submineze creasta oblic de smal E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori anurile ocluzale sunt mai terse i nu se continu niciodat cu cele de pe faa vestibular 1638. Prepararea cavitilor de clasa a II-a obturate cu amalgam: A. cnd leziunea carioas este adnc i extins, incrustaia este de preferat obturaiei cu amalgam B. cnd caria proximal coexist cu carii vestibulare i orale, este de preferat realizarea unei coroane de nveli

C. existena simultan a obturaiilor de amalgam i a unor lucrri de aur poate provoca bimetalism D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii s fie foarte scumpe E. nu se prepar caviti retentive deoarece exist bonding pentru amalgam 1639. Prepararea cavitii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular: A. amalgamul este materialul de elecie n cazul unei incidene crescute a cariei B. conturul cavitii nu trebuie s se extind dect att ct s cuprind leziunea C. se vor msura cu grij pereii; ei trebuie s aib: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va gsi la o adncime uniform de 0,75-1 mm D. pereii mezial, distal, incizal i gingival diverg spre axial deci asigur o retenie corespunztoare E. pentru sporirea reteniei se pot realiza anuri n unghiurile diedre axio-gingival i axio-incizal 1640. Prepararea cavitii n cazul leziunilor cervicale extinse n vederea obturrii cu amalgam: A. n jumtatea distal a cavitii se poate lucra cu bizotatoare sau dli tietoare de unghiuri B. cei mai afectai sunt incisivii superiori C. cnd piesa de mn nu poate fi utilizat se ncearc cu un aparat de detartraj ultrasonic D. cu bizotatorul de prag gingival se lucreaz n jurul curburilor i peretelui axial E. se prepar cu freza con-invers pe feele V i O i cu globular pe feele proximale 1641. A. B. C. D. E. 1642. in: A. B. C. D. E. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc: penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 6 ore penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 12 ore ampicilina capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta drenaj endodontic osteotomie transmaxilara drenaj alveolar medicatie analgetica incizie mucoperiostala

1643. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar

D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala 1644. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala 1645. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu: A. tratament cu antiseptice B. cauterizare chimica C. cauterizare electrica D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata E. chiuretaj apical 1646. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu: A. drenaj endodontic B. chiuretaj apical C. rezectie apicala D. radiculectomie E. cauterizare chimica 1647. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu: A. tratament de gangrena B. rezectie apicala C. radiculectomie D. extractie E. cauterizare electrica 1648. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare consta in: A. Extirpare pulpara B. Drenaj endodontic C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta D. Osteotomie transmaxilara E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice

Tema nr. 16. Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice (5, pg. 249 260) M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002 1649. Parodontitele apicale exudative seroase i supurate pot fi tratate medicamentos pe cale endodontal: A. dup ce s-a realizat intervenia de drenare B. nainte de intervenia de drenare C. dup ce fenomenele acute s-au amendat D. nu necesit tratament medicamentos E. indiferent de prezena fenomenelor acute 1650. Metodele chirurgicale de tratament a parodontitelor apicale acute pot fi: A. extracia dintelui pentru drenaj alveolar B. extracia dintelui pentru drenaj endodontal C. trepanarea osului pentru drenaj intern D. incizie muco-periostal pentru drenaj extern E. toate rspunsurile sunt corecte 1651. Tratamentul n parodontitele apicale acute este dictat de: A. tonusul reactiv individual al pacientului B. forma anatomo-clinic a inflamaiei C. starea dintelui D. poziia dintelui pe arcad E. igiena bucal a pacientului 1652. Referitor la tratamentul parodotitei apicale acute hiperemice sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. dac este complicaia unei inflamaii acute, simpla extirpare a pulpei duce la retrocedarea fenomenelor apicale B. dac este complicaia unei inflamaii acute extiraprea pulpar nu realizeaz eliminarea sursei de iritare parodontal C. dac este copmplicaie a gangrenei simple se va trata numai afeciunea cauzal D. dac factorul detreminant este depirea apexului cu material de obturaie se recomand dezobturarea canalului radicular E. cnd reprezint acutizarea unui proces cronic preexistent este obligatorie extracia dintelui 1653. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente: A. tratamentul se face la fel indiferent de faza n care se gsete localizat exudatul purulent B. n faza endoosoas se poate realiza drenajul endodontic asociat cu analgezice C. n faza endoosoas se poate efectua drenajul transosos cnd drenajul endodontic a euat din diferite cauze D. se poate proceda la extracie cnd dintele nu are valoare masticatorie i protetic E. este preferabil ca extracia s fie fcut la cald

1654. n parodontita apical acut arsenical: A. se deschide complet camera pulpar B. se exereaz pulpa coronar i radicular C. se efectueaz tratament mecanic D. se efectueaz toaleta canalelor cu me mbibat n neofalin E. se aplic mee burete cu pulbere de tanin 1655. Parodontita apical acut hipermec consecutiv obturaiei de canal fr depire: A. dac obturaia de canal este corect se administreaz analgetice i antiinflamatoare B. dac obturaia de canal este corect se pot asocia cteva de edine de raze X C. dac obturaia de canal este corect se dezobtureaz canalul D. dac obturaia de canal este corect, dar sunt semne de inflamaie exudativ se dezobtureaz canalul E. dac obturaia de canal este corect, dar sunt semne de inflamaie exudativ se face extracia dintelui 1656. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase: A. folosirea turbinei prezint deazavantajul c transmite vibraiile n regiunea apical B. folosirea turbinei prezint avantajul c se lucreaz rapid C. este preferat anestezia locoregional D. este preferat anestezia plexal E. trebuie evitat infiltrarea anestezicului n esutul inflamat 1657. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase, tehnica drenajului endodontic presupune: A. se efectueaz imobilizarea provizorie a dintelui B. trepanarea la locul de elecie C. reperarea orificiilor cananlelor radiculare D. dintele nu se las deschis dup drenaj E. permeabilizarea apexului este urmat de splturi abundente 1658. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizeaz ca antiinflamatoare: A. acetat de hidrocortizon B. dexometazon C. fenilbutazon D. acetat de prednison E. penicilin 1659. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizeaz ca antialgice: A. ampicilina

B. hidroxid de calciu C. iodoform D. diclofenac E. algocalmin 1660. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizeaz ca antibiotice: A. acetaminofen B. acid acetilsalicilic C. penicilin D. diclofenac E. tetraciclin 1661. Osteotomia transmaxilar se realizeaz folosind: A. anestezia plexal sau troncular periferic B. incizie mucoperiostal C. un tunel osos pn la vrful rdcinii D. perforarea tablei osoase i a osului E. perforarea rdcinii 1662. n faza subperiostal a parodontitei apicale acute exudative purulente: A. se face incizie subperiostal i lam de dren pentru 12 de ore B. se administreaz analgetice C. se face incizie subperiostal i lam de dren pentru 24 de ore D. nu se administreaz analgetice E. nu este necesar drenajul endodontic 1663. n prima faz a parodontitei apicale hiperemice postobturaie: A. tratamentul este antialgic B. tratamentul este antiinflamator C. se combate durerea D. se stimuleaz tendina la difuziune seroas E. nu este necesar tratament antialgic i antiinflamator

PARODONTOLOGIE
METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DIN ANURI I FOSETE I PARODONTOLOGIE

1664. Calitile unui material de sigilre (dup Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderena bun la suprafeele negravate C. priz rapid n condiiile cavitii bucale D. nu necesit caliti fizionomice

E. fluiditate 1665. Cimenturile glass-ionomer n comparaie cu rinile compozite folosite pentru sigilri: A. au rezisten mic la uzur B. au rezisten mai mare la uzur C. au aceeai rezisten la uzur D. au capacitate mai redus de a ptrunde n profunzimea anului ocluzal E. au capacitate mai mare de a ptrunde n profunzimea anului ocluzal 1666. Controalele periodice dup sigilri cu rini compozite: A. sunt necesare odat la 3 luni B. sunt necesare odat la 6 luni C. verific nchiderea etan, clinic, prin examen cu sonda dentar D. verific nchiderea etan numai prin inspecie E. verific nchiderea etan folosind fuxin bazic 0,25% 1667. Enameloplastia se recomand n cazul: A. suprafeelor ocluzale cu anuri adnci B. suprafeelor ocluzale cu anuri n form de"V" C. anurilor adnci i nguste D. anurilor care prezint modificri de culoare E. cariilor superficiale 1668. n mod clasic timpul de demineralizare n cazul folosirii rinilor compozite pentru sigilri este de: A. 60 secunde pentru dinii permaneni B. 120 secunde pentru dinii permaneni C. 60 secunde pentru dinii temporari D. 120 secunde pentru dinii temporari E. nu necesit demineralizare

1669. Incidena crescut a cariei ocluzale se datoreaz interaciunii mai multor factori: A. capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n fosetele i anurile adnci B. existena unei cantiti mai mari de smal ntre suprafaa dintelui i jonciunea smalt-dentin la nivelul anurilor ocluzale C. imposibilitatea realizrii unei curiri foarte bune D. existena unor anuri ocluzale largi n form de"V

E. concentraia mai mica de fluor n smalul ocluzal dect n cel proximal 1670. Materialul de sigilre romnesc denumit SIGILR are urmtoarele proprieti: A. timp de lucru i de priz foarte mare B. adeziune slab C. rezisten D. hidrofilie redus E. vscozitate 1671. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din anuri i fosete A. iniial debutul leziunii carioase are loc n adncimea anului B. iniial debutul se produce la orificiul anului, n smalul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea carioas se produce concomitent att la nivelul orificiului smalului, ct i n adncimea acestuia D. ulterior leziunea carioas cuprinde pereii anului E. baza anului se demineralizeaz dup ce orificiul i pereii acestuia au fost afectate 1672. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt: A. fluorizarea general i local B. obturaii cu galss-ionomeri C. sigilarea anurilor i fosetelor D. igiena alimentaiei E. igiena buco-dentar Avantajele obturaiilor preventive cu glass ionomeri(dup Garcia Godoy): A. rezistena crescut la forele masticatorii B. adeziune excelent la smal i dentin C. aplicare n doi timpi D. posibila aciune cariostatic prin eliberare de fluor E. stimularea neodentinogenezei.

1673.

1674. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea anurilor i fosetelor, au urmtoarele avantaje: A. adeziunea la smal fr o pregtire prealabil B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabil D. timp de priz prelungit E. se pstreaz aproximativ timp de 1 an

1675. Sigilarea este o metod de prevenire a cariei de pe: A. suprafeele ocluzale ale molarilor i premolarilor B. suprafeele proximale ale dinilor laterali C. suprafeele orale ale incisivilor superiori D. suprafeele orale ale incisivilor inferiori E. suprafeele vestibulare i orale ale molarilor 1676. Sigilrile se recomand n urmtorele situaii clinice: A. anuri i fosete n forma de"i", amfor, pictur B. anuri n form de"V" C. cnd sonda aga, dar nu sunt alte semne de carie dentar D. dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafa uscat E. dini parial acoperii de un capuon de mucoas 1677. Tehnica sigilrii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmtoarele etape: A. curirea suprafeei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector

1678. Tehnica odontomiei profilactice este util n urmtoarele cazuri: A. copii cu policarii B. imposibilitatea efecturii unor controale periodice C. copii indemni de carii D. copii handicapai E. dini temporari 1679. Timpul clasic de demineralizare n vederea sigilrii este de: A. 60 de secunde la dinii temporari B. 60 de secunde la dinii permanenti C. 120 de secunde la dinii temporari D. 120 de secunde la dinii permanenti E. 15 secunde la dinii permaneni 1680. Aciunea materialelor de sigilre const n: A. blocheaz"locusul"preferat al streptococului mutans B. stimuleaz eliberarea local de fluor C. umple n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent D. manoperele de curire a anurilor i fosetelor nu mai sunt necesare E. penetrant redus

1681. Timpii operatori n cazul sigilrilor cu rini compozite sunt: A. curairea suprafeei dentare B. fluorizare local C. izolare D. pregtirea suprafeelor de smal E. aplicarea materialului de sigilre 1682. Zonele cele mai vulnerabile la apariia proceselor carioase sunt: A. faa mezial B. faa distal C. la colet D. anurile ocluzale E. fosetele ocluzale 1683. Dezavantajele folosirii sigilanilor pe baza de cimenturi ionomere de sticl autoplimerizabile: A. timp de priz scurt B. sensibilitate n mediul umed C. finisare slab din cauza rugozitii superficiale D. aplicare greoaie E. rezistena medie n zonele supuse direct solicitrii masticatorii 1684. n funcie de extinderea i adncimea procesului carios, Simonsen clasific obturaiile preventive cu rin n: A. tipul A, cnd leziunea de carie a progresat n dentin B. tipul B, cnd leziunea de carie a progresat n dentin dar este nc mic C. tipul D, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin D. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n smal E. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin 1685. Indicaia major a sigilrii o constituie: A. anurile i fosetele molarilor B. anurile i fosetele premolarilor C. anuri i fosete n form de U" D. anuri i fosete aberante E. anuri i fosete neretentive.

1686. La controlul clinic al sigilrii, sunt posibile urmtoarele situaii: A. sigilarea este intact se controleaz cu radiografii bite-wing B. sigilantul este pierdut n totalitate se repet sigilarea C. sigilarea este parial pierdut se completeaz cu un nou sigilant D. sigilarea are microneadaptari se repet sigilarea E. sigilarea are microneadaptri se controleaz cu radiografii bitewing.

1687. Materialele folosite pentru sigilare au urmtoarele efecte importante: A. umplu n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent B. uureaz manoperele de curire a anurilor i fosetelor C. blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene D. prezint o rezisten mecanic crescut la forele masticatorii E. expansiune termic crescut. 1688. Perioadele potrivite pentru sigilare(dup Simonsen): A. vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari B. vrsta de 10-12 ani pentru molarii permaneni C. vrsta de 11-13 ani pentru molarii doi permaneni D. vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni E. vrsta de 11-13 ani pentru premolari.

1689. Sigilarea anurilor i fosetelor are urmtoarele caracteristici: A. mpiedic progresia cariei B. suprafeele de smal demineralizate anterior i sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior dect smalul sntos C. interfaa smalt-rin creaz o barier de protecie mpotriva colonizarii microorganismelor D. maturarea smalului continu E. nu permit trecerea n anul ocluzal a substratului nutritiv 1690. Debutul cariilor ocluzale din anuri i fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene B. bazei anurilor ocluzale C. orificiului i pereilor verticali ai anurilor D. pereilor vestibulari ai anurilor E. pereilor orali ai anurilor. 1691. Eficiena redus a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaz: A. inconstanei fasciculului provenit de la sursa de raze UV B. polimerizarea necorespunztoare a benzilor de material ptrunse n spaiile create prin demineralizarea smalului C. radicalilor liberi care inactiveaz benzoil-metil-eterul D. deficienelor de tehnic propriu-zis a sigilanilor E. incapacitii luminii UV de a penetra n profunzimea zonelor de smal demineralizate.

1692. *mbuntirea adus materialelor de sigilare pe baz de rini bis-GMA const n: A. introducerea de bis fenol A B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuar C. introducerea de metacrilat D. gruprilor epoxidice din structura rinii E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amin. 1693. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optic i cu transmitere de energie de intensitate mic B. igiena buco-dentar C. sigilarea anurilor i fosetelor D. fluorizarea general i local E. igiena alimentaiei 1694. Sigilarea are urmtoarele indicaii: A. anuri i fosete adnci n forma de"i", amfora, pictur B. anuri i fosete adnci cu proast coalescen C. carie profund D. carie de adncime medie E. sonda"agat", dar fr semne de carie dentar. 1695. Succesul sigilarii depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respect tehnica de lucru B. rigurozitatea cu care practicantul respect instruciunile firmei productoare C. vrsta copilului D. profunzimea procesului carios E. mrimea suprafeei ocluzale.

1696. Timpii operatori n tehnica sigilarii cu rini compozite sunt: A. izolarea B. bizotarea C. extensia preventiv D. splarea i uscarea E. controlul relaiilor de ocluzie. 1697. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoreaz urmtorilor factori: A. capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor n fosetele sau

anurile adnci ca ntr-o ni retentiv B. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal C. orientrii prismelor de smal la nivelul anurilor D. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat E. concentraiei mai mari a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal. 1698. Sigilarea este indicat la: A. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans B. pacieni care consum zilnic cantiti mari de dulciuri C. carii ocluzale superficiale D. pacieni cu handicap fizic sau psihic care nu i pot efectua igiena bucal E. numai pe suprafeele ocluzale ale molarilor de 6 ani.

1699. Situaiile clinice n care se recomand odontomia profilactic sunt: A. copii cu policarii care prezint o igiena bucal defectuoas B. n cazul anurilor ocluzale n form de V cu diametru mare i puin adnci C. n cazul anurilor ocluzale n form de I adnci, nguste D. copiii a cror sntate general necesit efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie general E. imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate. 1700. *Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii permaneni este: A. 60 secunde B. 120 secunde C. 15 secunde D. 100 secunde E. 45 secunde. 1701. *Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii temporari este: A. 30 secunde B. 60 secunde C. 100 secunde D. 120 secunde E. 150 secunde. 1702. * Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la dinii temporari este: A. 2-3 ani B. 3-4 ani C. 4-5 ani D. 5-6 ani E. 6 ani.

1703. *Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la molarii de 12 ani i premolari este: A. 9-10 ani B. 10-11 ani C. 11-12 ani D. 11-13 ani E. 12-14 ani. 1704. Avantajele enameloplastiei sunt: A. mpiedic ptrunderea profund a sigilantului B. permite ptrunderea profund a sigilantului C. crete rezistena la uzur a materialului aplicat D. asigur o adapatre deficitar la smal E. asigur o adaptare mai bun la smal. Calitile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate B. priz rapid n condiiile cavitii bucale C. biocompatibilitate D. s nale ocluzia E. s nu perturbe ocluzia.

1705.

1706. *Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dini santoi B. se trateaz cariile dentare C. est o metod foarte scump de tratament D. este o tehnic non-invaziv E. necesit mai multe sedine. 1707. *Efectele sigilanilor sunt: A. blocheaz"locusul"preferat al streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene B. favorizeaz apariia marmoraiilor ocluzale C. ofer o protecie minim fa de caria dentar D. elibereaz ionii de calciu E. opresc evoluia n profunzime a unui proces carios deja iniiat. 1708. * n tehnica sigilrii nu se execut urmtorii timpi operatori: A. controlul relaiilor ocluzale B. splarea i uscarea

C. izolarea D. verificarea sigilrii E. extensia preventiv. 1709. Indicaiile odontomiei profilactice sunt. A. copii cu policarii i igien oral foarte bun B. copii cu policarii i igien oral foarte proast C. existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii D. marmoraii pe suprafeele ocluzale E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

1710. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte: A. sunt rini schimbtoare de ioni B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire C. cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie E. nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat 1711. *Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevarat: A. sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari B. au aceeai rezisten de legatur ca i sigilanii granulari C. au acelai timp de priz ca sigilanii granulari D. au aceea i rat de retenie ca sigilanii granulari E. conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar 1712. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un ciment glass ionomer: A. izolarea cmpului operator B. aplicarea agentului de demineralizare. C. splarea zonei demineralizate sub izolare D. uscarea i aplicarea glass ionomerului E. controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz 1713. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit: A. curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent B. izolarea i uscarea cmpului operator C. demineralizarea anurilor i fosetelor

D. splarea cu jet continu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolarii cmpului operator E. aplicarea materialului de sigilare 1714. Despre enameloplastie sunt corecte urmtoarele: A. este o metod "invaziv" de prevenire a cariei ocluzale B. este indicat n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci i nguste care prezint modificri de culoare i sunt suspectate ca ar fi cariate C. const n pregtirea unei caviti superficiale . D. dup schiarea conturului cavitii se face exereza dentinei alterate E. obturarea cavitii se face cu amalgam de argint 1715. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele: A. conserv la maximum structura dur dentar B. se descriu 3 tipuri de obturaii preventive C. toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz D. combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor din vecintate E. sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri 1716. n cazul sigilrii cu rini compozite,agentul demineralizant sub form de soluie se aplic: A. prin frecarea suprafeei de smal B. prin atingerea suprafeei de smal C. strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare D. pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare E. cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor 1717. *La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji lonomer Type III E. Visio-Seal 1718. *La copiii cu dentiie temporar indemn, Societatea Britanic de Stomatologie Pediatric recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani: . A. control periodic B. sigilare C. sigilare largit D. aplicare de lacuri fluorate

E. aplicare de lacuri fluorate 1719. *La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi, coala Scandinav recomand: A. sigilare B.. sigilare largit C. expectativ D. aplicaii de lacuri fluorate E. nici una dintre acestea 1720. Mucoasa de cptuire a cavitii orale prezint urmtoarele caracteristici A. este puternic keratinizat B. prezint o submucoas format din esut conjunctiv lax C. este specializat n receptarea stimululor care produc senzaii gustative D. acoper bolta palatin osoas E. este slab keratinizat 1721. * Baza anului gingival o constituie A. sulcular B. conturul coronar al ui joncional C. adamantin redus D. inseria epitelial E. jonciunea amelo-dentinar 1722. *Celulele periferice ituate pe suprafaa convex a mugurelui dentar formeaz A. stratul adamantin extern B. stratul adamantin intern C. lamina dentar primar D. teaca Hertwig E. stratul epitelial

1723. * Primul stadiu al erupiei dentare pasive se caracterizeaz prin A. apariia fenomenului de atriie B. joncional este localizat in egal msur pe smal i pe cement C. joncional i baza anului gingival sunt pe smal D. joncional s-a retras spre apical pe suprafaa cementului E. baza anului gingival se situeaz la nivelul jonciunii smal-cement 1724. Care din urmtoare funcii sunt caracteristice desmodoniului i ligamentului periodontal

A. funcia senzitiv B. funcia colageno-formatoare C. mezializarea fiziologic D. funcia de implantare E. funcia de nutriie

1725. Care din urmtoarele elemente se gsesc in lichidul anului gingival A. aminoacizi B. fibrinogen C. istemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui D. fibre de colagen i elastin E. fibre de oxytalan 1726. Care din urmtoarele tipuri de fibre gingivale se gsesc in structura ligamentului supraalveolar A. fibre semicirculare B. fibre transseptale C. fibre transalveolare D. fibre transgingivale E. fibre intergingivale 1727. Care din urmtorii factori controleaz rezorbia osoas A. gama-interferonul B. limfotoxine C. acidul arahidonic D. factor de necroz a tumorilor ( TNF- ) E. factor de transformare a creterii ( TGF- ) 1728. Care sunt componentele gingiei A. papila interdentar B. marginea gingival liber C. mucoasa alveolar D. frenul labial E. gingia fix 1729. Erupia dentar activ se caracterizeaz prin A. coroana anatomic este egal cu coroana clinic B. rdcina anatomic este egal cu rdcina clinic C. apoziie de os alveolar D. coroana clinic este mai mare dect coroana anatomic

E. deplasarea dinielui spre planul ocluzal fr modificarea nivelului epiteliului joncional 1730. * Parodontometria A. este o metoda de nregistrare grafic a mbolnvirilor parodoniului marginal B. Reprezint o diagram a feelor vestibulare i orale a arcadelor dentare C. Reprezint o metoda clinic de masurare i evaluare nainte i n cursul tratamentului a retraciei gingivale, a adncimii pungilor parodontale i a gradului de mobilitate D. Intervalul ntre doua linii orizontale corespunde unei distane de 2 mm E. Pentru schibarea gradului de mobilitate, intervalul dinire liniile ngroate situate n zona ocluzal este de 1 mm 1731. Anamneza A. Este prima etap de examinare B. Stabilete un diagnostic de certitudine sau prezumtiv C. Cuprinde o examinare clinica obiectiv D. Se bazeaz pe ntrebri i interpretarea rspunsurilor date de bolnav E. Se realizeaz printr-o interogare i discuie, prin examinarea modului de rspuns a pacientului 1732. Anamneza A. Are un caracter orientativ B. Are un caracter de testare a unor poteniale mbolnviri generale C. Conduce la un diagnostic de precizie D. Oblig la o examinare de specialiate prin ndrumarea spre medicul specialist n boli interne E. Se realizeaz prin inspecie i palpare Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontal sunt A. Testul de solicitare dentar prin presiune B. Dentoparodontograma C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonan magnetic nuclear D. Mobilometria instrumental E. Examenul radiologic

1733.

1734. Examenul clinic al parodoniului marginal superficial A. Urmrete mobilitatea dentar patologic B. Urmrete aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere C. Se apreciaz retracia gingival

D. Se realizeaz determinarea adncimii pungilor parodontale E. Se face prin inspecie i palpare 1735. Examenul clinic obiectiv al parodoniului marginal A. Se realizeaz prin inspecie i palpare B. Se adreseaz parodoniului marginal superficial i profund C. Examinarea prin inspecie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie i sonde exploratorii D. Examinarea parodoniului marginal de nveli se face cu ajutorul testelor de vitalitate E. Face referire la debutul afeciunii parodontale 1736. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontal A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale i patologice ale aspectul parodoniului marginal superficial B. Ofer indicaii cu privire la spaiul dento-alveolar C. Ofer indicaii asupra lamina dura D. Ofer indicaii asupra gradului i tipului de resporbie osoas vertical, orizontal, mixt E. Apreciaz cantitativ plac bacterian 1737. Indicele de igien bucal (IHB) A. Reprezint un indice de plac i de tartru B. Ofer relaii i asupra sngerrii gingivale provocate la sondare C. Valoarea indicelul de plac rezult din nsumarea valorilor constatate pe 6 suprafee preselectate D. Suprafeele preselectate sunt reprezentate de suprafeele vestibulare ale molarilor primi superiori i suprafeele linguale ale primilor molari inferiori E. Suprafeele preselectate sunt reprezentate i de suprafeele vestubulare ale incisivilor centrali superiori drept i inferior stng 1738. Indici de inflamaie parodontal sunt A. Indicele parodontal (Russel) B. Indicele gingival (Loe i ilness) C. Indicele de sngerare papilara (Muhlemann) D. Indicele CPITN E. Indicele de prezent a pungilor parodontale 1739. Mobilitatea dentar patologic A. Se face n mod obinuit cu un instrument metalic, cu care se exercit presiuni moderate n plan orizontal i axial

B. Se poate percepe prin palpare digital C. Mobilitatea dentar de gradul 1 este atunci cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coroanei n plan transversal depaete 1 mm D. Mobilitatea dentar patologic de gradul 3 este atunci cnd diniele este mobil i n sens vertical, axial E. Moblitatea dentar patologic avansat poate fi observat prin vestibularizarea incizivilor superiori n ocluzie 1740. *Examenul radiologic efectuat n gingivitele hiperplazice, cu o evoluie mai lung de 2-3 luni indic aproape ntotdeauna A. Demineralizarea septurilor alveolare B. Hiperestezie dentinar C. Traumatism ocluzal D. Resorbii oasoase extinse periradicular i periapical E. Adenite 1741. *Formele cele mai numeroase de mbolnvire ale parodoniului marginal A. Prezint o inflamaie manifest B. Prezint descuamri ale marginii gingivale libere i ale papilei interdentare C. Sunt asociate cu afeciuni generale ale organismului D. Apar mai ales n administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. Apar n cazuri de epilepsie, datorit utilizrii unei medicaii de tipul hidantoin 1742. *Gingivita cronic (simpl, mecomplicat) A. Este de cauz microbian (prin plac bacterian) B. Este de cauz micotic C. Este de natur viral D. Apare n cadrul unor boli sistemice E. Apare n lichenul plan sau alte dermatoze 1743. *Parodontita juvenil este A. Este o parodontit rapid progresiv B. Este o parodontit ulcero-necrotic C. Este o parodontit rapid progresiv precoce D. Este o atrofie parodontal E. Este o forma de gingivit hiperplazic, ca efect secundar al unor medicamente 1744. *Parodontit prepubertala este A. Este o parodontit rapid progresiv B. Este o parodontit ulcero-necrotic C. Este o parodontit rapid progresiv precoce

D. Este o atrofie parodontal E. Este o forma de gingivita hiperplazic, ca efect secundar al unor medicamente 1745. Clasificarea ARPA (Asociaia international pentru cercetri asupra parodontopatiilor) n anul 1955 propune urmtoarea clasificare a bolilor parodoniului marginal A. Parodontite B. Parodontoze C. Parodontome D. Parodontit prepuberal E. Parodontit rapid progresiv 1746. Clasificarea Carranza Jr (1996) descrie urmtoarele forme de mbolnvire a parodoniului marginal A. Gingivite B. Parodontite C. Trauma ocluzal D. Atrofia parodontal E. Manifestri parodontale ale unor boli generale 1747. Clasificarea gingivitelor dup Catedra de Parodontologie Bucureti A. Gingivita cronic B. Gingivita hiperplazic prin inflamaie microbian C. Gingivite simptormatice n dursul unor boli sistemice D. Gingivita hiperplazic idiopatic E. Gingivita alergic 1748. Clasificarea gingivitelor i gingivostomatitelor acute i subacute A. Parodontite cronice marginale B. Tumori gingivale benigne C. Tumori gingivale maligne D. Gingivostomatita herpetic E. Aftele i gingivostomatita recidivant 1749. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dup Catedra de Parodontologie Bucuresti A. Parodontit marginal cronic superficiale cu fenomene hiperplazice B. Parodontit marginal cronic superficiale pe fond de involuie precoce C. Parodontit prepubertal precoce D. Parodontit juvenil E. Parodontit distrofic

1750. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dup Catedra de Parodontologie Bucuresti A. Parodontit prepubertala precoce B. Parodontit juvenil C. Parodontit marginal cronic profund D. Parodontit marginal profund rebele la tratament E. Parodontit distrofic 1751. *Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoin, ciclosporin, antagoniti de calciu este: A. o gingivit hiperplazic idiopatic B. o gingivit alergic C. o gingivit hiperplazic D. o gingivit hipertrofic descuamativ E. o gingivit iritativ sau de iritaie 1752. Gingivitele din cursul unei stri fiziologice se clasific n: A. gingivite de pubertate B. gingivite de sarcin C. gingivite de menopauz D. gingivite hiperplazice idiopatice E. gingivite hiperplazice prin inflamaie microbian

1753. Gingivitele se clasific n: A. gingivita marginal cronic B. gingivita ulcero-necrotic C. manifestri parodontale n boli generale D. gingivite alergice E. atrofia parodontal 1754. Gingivitele simptomatice se gsesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca: A. diabet B. sarcin C. boli imune D. de consum de nifedipin E. insuficiena renal cronic

1755. Gingivo-stomatitele acute se clasific n: A. gingivo-stomatit ulcero-necrotic B. gingivo-stomatita herpetic C. aftele recidivante D. gingivite din SIDA E. stomatite din SIDA 1756. n gingivite este afectat: A. corionul gingival, i sistemul ligamentar supraalveolar B. parodontiul marginal de nveli C. parodontiul marginal de nveli i unele componente ale parodoniului de susinere D. este afectat mobilitatea dentar E. apare fenomenul de halisterez superficial n gingivite este afectat: A. parodoniul marginal de nveli B. sistemul ligamentar supraalveolar C. ligamentele orizontale D. ligamentele oblice E. nici una din acestea 1757. *n trauma ocluzal, parodoniul marginal prezint: A. semne de suferin, dar fr caracter distructiv n absena aciunii microbiene B. nu prezint semne de suferina C. hiperplazie gingival D. atrofie gingival E. modificri de culoare ale gingiei 1758. Parodontit marginal cronic profund la adult are formele: A. parodontit marginal profund rebel la tratament B. parodontit marginal agresiva rapid progresiva C. parodontit postjuvenil D. parodontit distrofic E. parodontit ulcero-necrotic 1759. Parodontit marginal cronic profund la adult, poate fi: A. parodontit marginal cronic profund localizat B. parodontit marginal cronic profund generalizat C. parodontit distrofic D. parodontit juvenil E. parodontit agresiv rapid progresiv

1760. Parodontit marginal cronic profund la copii apare ca: A. parodontit prepubertara precoce B. parodontit prejuvenil C. parodontit agresiv rapid progresiv D. parodontit distrofic E. parodontit juvenil 1761. Parodontit rapid progresiv precoce prezint urmtoarele forme: A. parodontit rapid progresiva a adultului B. parodontit prepubertar C. parodontit juvenil D. parodontit din SIDA E. parodontit ulcero-necrotic 1762. Gingivita cronic: A. se mai numete i gingivit iritativ; B. se mai numete i gingivit de origine tartric; C. se mai numete i gingivit simpla, necomplicat; D. se manifest prin inflamaia papilei i a marginii gingivale libere; E. se mai numete i gingivit simptomatic. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt: A. parodontit marginal cronic pe fond de involuie precoce B. parodontit marginal cronic profund localizat C. parodontit marginal profund rebel la tratament D. parodontit juvenil tardiv E. parodontit marginal cronic profund generalizat. Gingivite i gingivo-stomatite acute i subacute sunt: A. gingivostomatita ulcero-necrotic B. gingivostomatita herpetic C. gingivita alergic D. gingivostomatita aftoas recidivant E. gingivostomatita de menopauz.

1763.

1764.

1765. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar n urmtoarele boli sistemice: A. diabet B. hepatita B

C. caren de vitamina C D. boli de snge i imune E. TBC. 1766. Gingivitele descuamative reprezint manifestri bucale ale: A. pemfigusului B. diabetului C. lichenului plan D. administrrii de antagoniti de Ca E. sclerodermiei. 1767. *Urmtoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice: A. hidantoin B. betablocantele C. metronidazolu D. cefalosporinele E. prednisonul.

1768. *n gingivita de sarcin, n lichidul anului gingival se remarc o cretere important a A. Capnocytophaga B. Prevotella intermedia C. Speciilor de Actinomyces D. Speciilor de Streptococ E. Candida albicans 1769. *n gingivostomatita aftoas recidivant, leziunea iniial este A. o zon eritematoas B. o vezicul C. o ulceraie D. un placard E. o eroziune Diagnosticul diferenial al candidozei se face cu A. leziunile difterice B. leucoplazia C. lichenul plan D. gingiviostomatita herpetic E. gingivita cronica Diagnosticul diferenial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu A. boala Behcet

1770.

1771.

B. gingivita alergic C. leucemia cronic D. candidoza acut E. agranulocitoza 1772. Dup localizare i ntindere, gingivita cronic poate fi A. gingivit cronic propriu-zis B. papilita C. Gingivita marginal D. gingivita acut de cauz microbian E. gingivita generalizat Factorii favorizani ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. obturaii n exces, n contact sau n imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentaiei(bogat n lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidiv E. caviti carioase aproximale Gingivitele descuamative pot aparea n A. leucemii acute i subacute B. lichen plan C. pemfigus vulgar D. AIDS E. Diabet n candidoza acut, subiectiv pot aparea A. senzaii dureroase la atingere, masticaie B. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. hipersalivaie E. prurit gingival n gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmtoarele manifestri A. prurit gingival B. sngerri gingivale C. uoara cretere a mobilitii dentare fiziologice D. hipersalivaie E. senzaie de tensiune n gingivita din diabet, gingia poate prezenta A. pungi adevrate B. hipertrofie gingival generalizat C. sngerri uoare

1773.

1774.

1775.

1776.

1777.

D. uoar mobilitate patologic E. ulceraii 1778. n gingivita hiperplazic din leucemie, principalele semne clinice sunt A. gingivoragii precoce B. senzaie de uscciune a mucoasei orale C. apariia polipilor gingivali D. hiperplazie gingival E. ulceraii

1779. n gingivostomatita ulcero-necrotic sunt incriminai urmtorii factori favorizani A. fumatul excesiv B. boli hematologice C. igiena oral deficitar D. pericoronarite E. factori psihosomatici 1780. n pericoronaritele acute pot aparea urmtoarele complicaii A. trismus B. febra C. abcese de vecinatate D. edem laringian E. meningit acut

1781.

n gingivita hiperplazic din hipovitaminoza C apare: A. mobilitate patologic prin edem B. hipertrofie lingual C. sngerri gingivale D. pungi false E. halen

1782. n gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme din anul gingival sunt: A. specii de Streptococ B. specii de Actinomyces C. Capnocytophaga D. Veillonela Parvula E. Fusobacterium

1783.

Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este dat de: A. boli generale cronice caectizante B. menopauza i postmenopauza C. deficitul de vitamina A, D, E D. prezena bacililor fuziformi i spirochetelor E. hiposalivaia din colagenoze Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt: A. sngerri gingivale la periaj i masticaie B. consistena gingiei crescut n formele exudative C. pungi false D. prurit gingival i senzaie de usturime E. fenomene de halisterez superficial Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocrom const n: A. glosit B. ulceraii orale i faringiene C. mucoasa gingival este palid D. disfagie E. toate de mai sus Antagonitii de calciu au urmtoarele efecte: A. activarea acidului folic B. scderea glicozaminoglicanilor sulfatai C. inhibarea sintezei AND D. stimularea factorului de cretere epitelial E. creterea proliferrii celulare pe culturi de fibroblati

1784.

1785.

1786.

1787. *Care din urmtoarele simptome nu le ntlnim la pacienii cu gingivit cronic: A. uor prurit gingival B. dureri severe C. senzaie de usturime D. sngerri gingivale la periaj E. sngerri gingivale la masticaie 1788. *Cte zone distincte afectate se descriu histopatologic n gingivita acuta ulceronecrotic? A. 3

B. 4 C. 5 D. 6 E. 7 1789. * Histopatologic, n gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmtoarele aspecte: A. edem B. scderea permeabilitii capilare C. creterea reactivitii elementelor contractile din pereii vaselor sanguine periferice D. degenerescena fibrelor de reticulin E. staz vascular n gingie 1790. n gingivita cronic, n stadiul de 'leziune stabil' ntlnim urmtoarele aspecte: A. crete numarul de plasmocite B. joncional prezint fenomene de ngustare a spaiilor intercelulare C. lamina bazal e nentrerupt D. microulceraii n epiteliu E. scade nivelul i activitatea unor enzime

1791. n gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din anul gingival sunt: A. Veillonela parvula B. Fusobacterium C. specii de Streptococ D. specii de Stafilococ E. specii de Actinomyces 1792. n stadiul de leziune iniial, gingivita cronic se caracterizeaz prin: A. hiperemie activ B. marginaie leucocitar C. migrarea prin diapedez, n special a monocitelor D. flux de snge crescut n teritoriul capilar i venular E. creterea numarului de celule, n special fibroblati *Principalul semn clinic obiectiv n gingivitele cronice l reprezint: A. culoarea roie deschis a gingiei B. tumefacia C. sngerarea gingival D. modificrile aspectului suprafeei gingivale

1793.

E. consistena variabil a gingiei 1794. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde: A. fisuri dureroase la comisuri B. halen fetid intens C. limitarea deschiderii gurii prin trismus D. stare general de regul nealterat E. dureri spontane iradiante n oasele maxilare Simptomatologia gingivitei de sarcin cuprinde: A. principalele semne sunt hiperplazia i sngerarea B. mobilitatea patologic de gradul 1 i 2, fre evoluie spre avulsia diniilor C. pot aparea pungi parodontale adevarate D. mucoasa gingival i oral au aspect uscat E. hiperplazia de sarcin se dezvolt exclusiv la nivelul papilelor interdentare Condiiile favorizante de apariie a gingivostomatitelor micotice sunt: A. consumul excesiv de antibiotice; B. sarcin; C. vrsta i sexul; D. SIDA; E. diabetul. Diagnosticul diferenial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. gingivostomatita de menopauz; B. gingivostomatita aftoas; C. gingivita de sarcin; D. gingivostomatita distrofic; E. gingivostomatita herpetic. * Gingivita acuta ulcero-necrotic: A. apare n special la btrni; B. s-a dovedit a fi o boal contagioas; C. are o evoluie de tip epidemic n unele colectiviti; D. este favorizat de deficiena vitaminei PP; E. prezint hipersalivaie seroas. Gingivita din diabet se caracterizeaz prin: A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei; B. miros i gust caracteristic de metal;

1795.

1796.

1797.

1798.

1799.

C. consistena crescut a gingiei; D. hiperplazie generalizat polipoidal; E. frecvente ulceraii. 1800. Gingivita hiperplazic de cauz microbian prezint urmtoarea simptomatologie: A. gingia este de culoare rou-violaceu; B. gingia are suprafaa neted; C. gingia are uneori micro-ulceraii; D. uneori gingia are aspect lucios de coaj de portocal; E. consistena gingiei este ferm cnd apar suprainfectrile. 1801. Gingivita la pubertate este caracterizat prin: A. apariia ei att la fete ct i la biei; B. este mai frecvent ntre 10-12 ani; C. implicarea mai frecvent a speciilor Capnocytophaga; D. apariia ca semn al unor modificri metabolice mai ales naintea ciclului menstrual; E. inflamaie gingival rou-violacee. 1802. *Gingivo-stomatita aftoas are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au dimensiunile: A. 0,05-0,1 cm; B. 0,1-0,2 cm; C. 0,2-1 cm; D. 1-1,5 cm; E. 1,5-2 cm. 1803. *Gingivo-stomatita herpetic: A. apare mai ales la aduli i la btrni; B. apare dup o perioad de incubaie de 4-5 zile; C. este consecina unei necroze de lichefactie prin veziculaie intradermic; D. prezint vezicule cu lichid tulbure, lptos; E. evolueaz n puee i se vindec total dup circa 2 sptmni.

1804.

*n gingivita alergic:
A. consistena gingiei este ferm; B. gingia are o culoare rou-deschis; C. gingia nu sngereaz la atingere i masticaie; D. volumul gingiei este crescut; E. apar frecvent ulceraii dureroase pe marginile limbii.

1805.

*n gingivita cronic, principalul semn clinic obiectiv este: A. culoarea rou-deschis a gingiei; B. tumefacia; C. apariia pungilor false; D. sngerarea; E. modificarea aspectului gingiei. n gingivita de sarcin: A. s-a remarcat o cretere important a speciei Prevotella intermedia; B. adevarata cauz o reprezint placa bacterian; C. nu se evideniaz semne histopatologice specifice; D. nu apar pungi gingivale adevarate; E. mobilitatea dentar este frecvent de gradul 3.

1806.

1807. *Perioada de incubaie a virusului herpetic implicat n producerea gingivostomatitei herpetice este: A. 48-72 ore; B. 36-48 ore; C. 18 ore; D. 24 ore; E. 24-48 ore. 1808. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene ntr-una hiperplazic se numar: A. prezena diastemei sau tremelor interdentare; B. obturaii n exces n imediata apropiere a gingiei; C. obturaii rugoase, retentive n apropierea gingiei; D. contact traumatic i retentiv ntre corpul de punte i gingia diniilor stlpi; E. persistena pe arcada a unor dinii temporari. 1809. Gingia poate prezentain cursul diabetului: A. sngerri uoare la atingere B. consistena ferma a papilelor C. frecvent pungi false D. uoara mobilitate patologic prin edem inflamator E. leziuni hiperkeratozice. *Gingivita acuta ulcero-necrotic este caracterizat prin: A. prurit gingival B. alterarea strii generale C. absenta sngerrii la palpare cu sonda

1810.

D. consistena ferma a papilelor E. mobilitate dentar. 1811. Gingivita la pubertate se caracterizeaz prin urmtoarea simptomatologie: A. inflamaie gingival cu o culoare roie violacee B. tumefacie prin edem cu caracter ireversibil C. sngerare la masticaie, periaj, atingere cu sonda D. hiperplazie gingival, n special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare E. ulceraii frecvente. n boala Behcet se ntlnesc: A. afte bucale i genitale B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita C. induraia pielii, sclerodermie D. leziuni vasculare: tromboflebite E. leziuni articulare: artrite. n gingivita acuta ulcero-necrotic simptomatologia subiectiv cuprinde: A. senzaie de uscciune i arsur la nivelul mucoasei gingivale B. senzaie de gust metalic i alterat C. diminuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente D. dureri spontane iradiante n oasele maxilare E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente.

1812.

1813.

BIBLIOGRAFIE : H.T. DUMITRIU PARODONTOLOGIE, ED. VIATA MEDICALA ROMANEASCA, BUCURESTI 1999 1814. *Eruptia pasiva se clasifica in : a) 2 b) 3 c) 4 d) 5 e) 6 stadii. 1815. *Gingia fixa are o inaltime verticala de : a) 3-5 mm b) 1-9 mm c) 5-9 mm d) 1-5 mm e) 3-9 mm

1816. *Adancimea santului gingival este in medie : a) 2 mm b) 1,5 mm c) 1 mm d) 1,8 mm e) 2,2 mm 1817. *Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre : a) 0,05-0,1 mm b) 0,1-0,15 mm c) 0,15-0,2 mm d) 0,2-0,25 mm e) 0,25-0,3 mm 1818. Gingia fixa : a) adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent b) are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar c) este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular d) este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular e) constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie marginii gingivale libere 1819. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de : a) eruptia dentara b) varsta c) sex d) traumatisme e) tipul constitutional 1820. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi : a) granulos b) cornos c) bazal d) spinos e) lamelar 1821. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata : a) seara b) in cursul masticatiei c) in sarcina d) in inflamatia gingivala e) prin periaj 1822. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi : a) cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri b) cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri

si deplasare ale

c) cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri d) cementul vine in contact cu smaltul in 60-65% din cazuri e) cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri 1823. Zonele cele mai bogate in os medular sunt : a) molarii si premolarii superiori b) molarii si premolarii inferiori c) incisivii si caninii superiori d) incisivii si caninii inferiori e) tuberozitatea maxilara 1824. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine: a) glicoproteine b) carbohidrati c) factori de inhibitie ai hemaglutinarii d) celule fagocitare e) celule epiteliale descuamate 1825. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic sunt: a) Prevotella nigrescens b) Fusobacterium nucleatum c) A.actinomycetemcomitans d) Bacteroides gracilis e) Porphyromonas gingivalis 1826. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati: a) un raport calciu-fosfor mai scazut b) mai multa brusita c) continut crescut de sodiu d) mai putin fosfat octocalcic e) mai putina witlokita 1827. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin: a) aparitia de chisturi ale oaselor maxilare b) ingustarea spatiului dento-alveolar c) intreruperi pana la disparitia laminei dura d) ingrosarea laminei dura e) efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian 1828. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme : a) electrostatic b) hidrofil c) structuri bacteriene specializate

d) receptori de suprafata specifici si enzime e) hidrofob 1829. *In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de : a) Mg b) Al c) Ca d) Fe e) Li 1830. *Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice : a) fosfat de Na b) carbonat de Mg c) fosfat de Zn d) carbonat de Ca e) sulfat de Ca 1831. *Tartrul dentar contine : a) proteine 8-10% b) lipide 0,5% c) carbohidrati 10-12% d) fructoza e) glucoza 1832. *In cadrul formarii tartrului : a) alimentele dure grabesc formarea tartrului b) deficienta vitaminelor B,D favorizeaza formarea acestuia c) consumul de alimente bogate in fosfor favorizeaza formarea tartrului d) aportul de acid ascorbic creste cantitatea de tartru e) aportul crescut de glucide, proteine favorizeaza formarea tartrului 1833. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt : a) A. actinomycetemcomitans b) Porphyromonas gingivalis c) Actinimyces viscosus d) Fusobacterium nucleatum e) Prevotella intermedia 1834. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi : a) senzatie de tensiune in oasele maxilare b) mobilitate dentara anormala c) bruxism d) dificultati de masticatie e) dinti inclusi

1835. Sondele exploratorii sunt folosite pentru: a) detectarea si localizarea tartrului subgingival b) detectarea cariilor subgingivale c) masurarea adancimii pungilor parodontale d) determinarea indicelui CPITN e) controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival 1836. Indicele gingival Loe si Silness =1 reprezinta: a) sangerare punctiforma la sondaj b) discrete modificari de culoare ale gingiei c) lipsa sangerarii la sondaj d) inflamatie medie gingivala e) discret edem 1837. Pentru diversele valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica: a) clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale b) clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian c) clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal d) clasa I - igiena bucala, detartraj e) clasa III - I+II si tratament complex parodontal 1838. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte : a) mezio-vestibular b) disto-vestibular c) mezial si distal d) mezio-palatinal (sau mezio-lingual) e) disto-palatinal (sau disto-lingual) 1839. Valoarea indicelui de igiana bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate : a) suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori b) suprafetele paletinale ale molarilor unu superiori c) suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori d) suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori e) suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang 1840. *Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la : a) 0 la 4 b) 0 la 3 c) 0 la 5 d) 0 la 2 e) 0 la 6

1841. *Valoarea maxima a indicelui de sangerare papilara este : a) 3 b) 6 c) 5 d) 4 e) 8 1842. *Evidentierea placii bacteriene se poate face folosind urmatoarele solutii colorante : a) fuxina bazica 2-3% b) albastru de metil 5% c) violet de gentiana 2% d) albastru de toluidina 1% e) fluoresceina 1843. *Mobilitatea dentara patologica este de : a) 2 b) 3 c) 4 d) 5 e) 6 grade. 1844. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii: a) mecanismul de producere al bolii parodontale b) afectiunile generale sistemice c) statusul social-economic al indivizilor d) gradul de manifestare al inflamatiei e) gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal 1845. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite: a) parodontita cronica a adultului b) parodontita rapid progresiva precoce c) parodontita marginala cronica superficiala d) parodontita refractara la tratament e) parodontita distrofica 1846. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in: a) gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana b) gingivita alergica c) gingivita din cursul unor stari fiziologice d) gingivita cronica e) gingivita de iritatie 1847. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:

a) parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata b) parodontita ulcero-necrotica c) parodontita marginala rebela la tratament d) parodontita marginala rapid progresiva precoce e) parodontita distrofica 1848. *Care din urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu le intalnim in clasificarea lui Fermin Carranza? : a) gingivite b) parodontite c) trauma ocluzala d) hipertrofia parodontala e) manifestari parodontale ale unor boli generale 1849. *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 categorii de parodontite. 1850. *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde a) 6 b) 7 c) 8 d) 9 e) 10 categorii de gingivite. 1851. *Clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucuresti incadreaza imbolnavirile parodontiului marginal in a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 clase. 1852. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele forme de gingivita : a) gingivita cronica b) gingivita hiperplazica c) gingivita din cursul unor stari fiziologice d) gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice e) gingivita alergica

1853. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt : a) parodontita lent progresiva b) parodontita rapid progresiva a adultului c) parodontita ulcero-necrotica d) parodontita refractara la tratament e) parodontita juvenila 1854. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin: a) hiperemie activa b) marginatie leucocitara c) migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor d) flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular e) cresterea numarului de celule, in special fibroblasti 1855. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde: a) principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea b) mobilitate patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor c) pot aparea pungi parodontale adevarate d) mucoasa gingivala si orala au aspect uscat e) hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare 1856. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte: a) activarea acidului folic b) scaderea glicozaminoglicanilor sulfatati c) inhibarea sintezei ADN d) stimularea factorului de crestere epiteliala e) cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti 1857. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde: a) fisuri dureroase la comisuri b) halena fetida intensa c) limitarea deschiderii gurii prin trismus d) stare generala de regula nealterata e) dureri spontane iradiate in oasele maxilare 1858. In gingivita cronica, in stadiul de leziune stabila intalnim urmatoarele aspecte : a) creste numarul de plasmocite b) epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare c) lamina bazala e neintrerupta d) microulceratii in epiteliu e) scade nivelul si activitatea unor enzime 1859. *Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica : a) usor prurit gingival

b) c) d) e)

dureri severe senzatie de usturime sangerari gingivale la periaj sangerarii gingivale la masticatie

1860. *Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta : a) culoarea rosie deschisa a gingiei b) tumefactia c) sangerarea gingivala d) modificarile aspectului suprafetei gingivale e) consistenta variabila a gingiei 1861. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt : a) Veillonela parvula b) Fusobacterium c) specii de Streptococ d) specii de Stafilococ e) specii de Actinomyces 1862. *Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele aspecte : a) edem b) scaderea permeabilitatii capilare c) cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice d) degenerescenta fibrelor de reticulina e) staza vasculara in epiteliul gingival 1863. *In gingivita acuta ulcero-necrotica, histopatologic se descriu la nivelul zonelor afectate a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 zone distincte. 1864. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: a) sindromul DOWN b) sindromul PAPILLON-LEFEVRE c) hiperfosfatazia d) anemia e) sindromul CHEDIAK-HIGASHI 1865. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: a) prurit gingival

b) sangerari frecvente ale gingiei c) papila gingivala tumefiata d) senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti e) durere periradiculara si interradiculara 1866. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: a) gradul I- leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular b) gradul II- examenul radiologic deceleaza o rezorbtie osoasa semnificativa c) gradul II- sonda patrunde interradicular 1-3 mm d) gradul III- sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus e) gradul IV- sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular 1867. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: a) fisuri STILLMAN b) feston McCALL c) atrofie osoasa predominant verticala d) retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate e) hiperestezia 1868. *In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale : a) molarilor secunzi si incisivilor b) molarilor primi si caninilor c) molarilor primi si incisivilor d) molarilor secunzi si caninilor e) premolarilor 1869. *Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la nivelul dintilor pluriradiculari se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 grade de afectare. 1870. *Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt : a) pungi de 5-7 mm b) exudat inflamator redus sau clinic absent c) mobilitate dentara accentuata d) migrari patologice frecvente

e) radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale 1871. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicati : a) A. actinomycetemcomitans b) Eikenella corrodens c) Porphyromnonas gingivalis d) Capnocytophaga e) Veillonela 1872. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin : a) leucocite distruse b) celule epiteliale descuamate c) fragmente de os alveolar necrozat d) exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent e) tesut conjunctiv de neoformatie 1873. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt : a) Fusobacterium nucleatum b) Prevotella intermedia c) A. actinomycetemcomitans d) Peptostreptococus micros e) Capnocytophaga 1874. *Factorul cauzal al SIDA afecteaza predominant : a) macrofagele b) celulele Langerhans c) neuroni, celule gliale d) limfocitele Th e) eritrocitele 1875. Gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici : a) este de culoare rosu aprins b) sangerari la atingeri bruste, puternice c) forma este doar localizata d) frecvente suprainfectari micotice e) rar se asociaza gingivitele ulcero-necrotice 1876. Printre manifestarile bucale la bolnavii SIDA se gasesc : a) infectiile micotice b) leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie tipica c) sarcomul KAPOSI d) osteite ale corticalei interne a crestei alveolare e) hipopigmentatiile mucoasei bucale

1877. In SIDA pot fi intalnite urmatoarele manifestari extrabucale si generale : a) adenopatii ale ganglionilor pretragieni b) pneumonii c) candidoza (esofag, trahee, bronhii, plamani) d) toxoplasmoza cerebrala e) edem laringian 1878. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem enumera : a) necroze pulpare b) abcesul parodontal marginal c) hipoestezia dentinara d) parodontite apicale subacute si cronice, retrograde e) gingivostomatita ulcero-necrotica 1879. *Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent a) lingual b) palatinal c) vestibular d) mezial e) distal 1880. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde : a) jena dureroasa la masticatie, de intensitate mica b) dintii limitanti prezinta procese carioase c) mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie d) consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale e) percutia verticala a dintilor limitrofi e de regula mai dureroasa decat cea transversala 1881. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii : a) contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar) b) contactul cu un instrument metalic c) contactul cu peria de dinti d) in cursul amprentarii campului protetic cu Stents e) contactul cu alimente acre sau dulci 1882. Complicatii loco-regionale ale bolii parodontale pot fi : a) abcesul cerebral b) meningita

c) adenite d) noma e) sinuzita maxilara 1883. *Un periaj corespunzator dureaza a) 1 minut b) 2 minute c) 10 minute d) 3-5 minute e) 7-8 minute 1884. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii : a) copii mici b) persoane purtatoare de aparate ortodontice c) persoane handicapate fizic d) bolnavi de Parkinson e) persoane cu abilitate manuala crescuta 1885. *Clorhexidina are actiune bacteriostatica in concentratie de : a) 0,2 g/ml b) 0,5g/ml c) 0,3g/ml d) 0,02g/ml e) 0,1g/ml 1886. Clorhexidina : a) este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene b) efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice c) actiunea ei se exercita intre 6 si 8 ore d) in concentratie de 1g/ml are actiune bacteriostatica e) utilizata prelungit poate fi urmata de efecte secundare 1887. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare, cum sunt : a) depunerea crescuta de tartru subgingival b) coloratii galben-maronii ale dintilor c) gust amar d) iritatii masive ale mucoasei bucale e) tulburari digestive

1888. Substantele medicamentoase folosite impotriva placii bacteriene sunt : a) fluorura de sodiu b) fluorura de potasiu c) fluorura de staniu d) silicatul de zirconiu e) clorura de cetilpiridinium 1889. *In practica uzuala se folosesc a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 chiurete Gracey standard. 1890. *Pentru chiuretajul suprafetelor meziale ale dintilor laterali se foloseste chiureta Gracey a) 5/6 b) 7/8 c) 9/10 d) 11/12 e) 13/14 1891. *Chiuretele Gracey profilactice sunt in numar de a) 7 b) 5 c) 4 d) 3 e) 6 1892. Chiuretele Gracey mini cinci a) sunt in numar de 4 b) partea activa cu lungimea cat a chiuretelor standard, dar mai fina c) partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5mm sau mai mari partea activa permite un acces mai facil in zonele de incongruenta dentoalveolara si la nivelul furcatiilor e) sunt in numar de 7 1893. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt : a) detartrajul subgingival din pungile parodontale b) detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente c) chiuretajul radicular d) detartrajul supragingival e) chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale

1894. Principalele contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt : a) bolnavi cu boli infectioase, contagioase b) hiperestezie dentinara accentuata c) graviditatea d) copii mici e) boli psihice (forme minore) 1895. Detertrajul sonic : a) are un pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete b) necesita racira cu apa c) are o eficienta egala cu cea a aparatului cu ultrasunete d) volum redus e) prezinta un consum redus de energie 1896. *Cea mai eficienta actiune chimica a clorurii de zinc este : a) efectul hemostatic b) actiunea cicatrizanta c) efectul de cauterizare d) efectul astringent e) efectul vasoconstrictor 1897. Antibiotice care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt : a) streptomicina b) ampicilina c) penicilina d) eritromicina e) cefalosporine 1898. Antibiotice ce actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei proteice sunt : a) tetraciclina b) eritromicina c) ampicilina d) bacitracina 1899. Propolisul exercita urmatoarele efecte : a) antibacterian b) vasodilatator c) anestezic de suprafata d) trofic tisular e) antiinflamator 1900. Printre criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare se numara :

a) perioada de timp in care se mentine imobilizarea b) relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati c) materialul din care este realizat sistemul de imobilizare d) starea pulpei dentare e) caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati 1901. In bioterapia de reactivare, vitaminoterapia recurge la administrarea de : a) vitamina B b) vitamina A c) vitamina C d) vitamina K e) Paradenyl 1902. Substante imunobiologice folosite in cadrul terapiei de reactivare sunt : a) vaccinul stafilococic b) Polidin c) Imudon d) Cantastim e) Gingisan 1903. In cadrul bioterapiei prin proceduri balneoterapeutice se folosesc : a) ape minerale sulfuroase b) ape termale c) ape minerale feroase d) ionoterapia e) oxigenoterapia 1904. Criteriile de clasificare a bolilor parodontiului marginal sunt: A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal C. gradul de manifestare a inflamatiei D. sexul E. mediul social al pacientului 1905. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferentiaza de gingivita este: A. pruritul gingival B. usturimea gingivala C. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj i masticatie D. singerarile frecvente ale gingiei E. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de durere 1906. Formele de parodontita marginala cronica avansata descrise la copil sunt: A. parodontita prepubertala B. parodontita juvenila sau pubertala C. parodontita ulcero-necrotica

D. parodontita herpetica E. parodontita refractara 1907. Principalele semne clinice de imbolnavire n parodontita juvenila sunt: A. mobilitatea dentara patologica B. pungile parodontale adevarate C. migrarile patologice ale primilor molari i incisivi D. halena fetida E. formarea de abcese parodontale n formele avansate de imbolnavire 1908. Printre complicatiile locale ale bolilor parodontiului marginal se numara: A. abcesul parodontal marginal B. hiperestezia dentinara C. amigdalita pultacee D. necrozele pulpare E. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui 1909. Simptomatologia subiectiva a abcesului parodontal marginal cuprinde: A. jena dureroasa la masticatie, uneori i spontana, localizata de intensitate medie B. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti C. stare generala alterata D. inapetenta E. dureri mai intense, chiar iradiante n zonele invecinate 1910. Directiile principale de tratament n cadrul tratamentului local al parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. tratamentul antimicrobian i antiinflamator B. tratamentul chirurgical C. tratamentul de echilibrare ocluzala D. tratamentul de reabilitare structurala i functionala prin biostimulare E. tratamentul ortodontic 1911. Periajul gingivo-dentar are ca obiective: A. indepartarea placii microbiene , a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile i zonele gingivale adiacente B. albirea dintilor C. stimularea circulatiei, vascularizarii i keratinizarii normale a gingiei D. cresterea tonusului functional al gingiei E. profilaxia singerarilor gingivale 1912. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala include: A. extract de germeni de porumb (Zea Mays) B. extract de menta

C. extract de muguri de brad D. extract de soia E. extract de aloe 1913. Masajul gingival este contraindicat: A. pe versantele alveolare palatine B. n zonele inflamate C. n zona molarilor de minte superiori D. n zona molarilor de minte inferiori E. n abcesele parodontale marginale 1914. In cadrul anamnezei bolnavului parodontopat, motivele prezentarii la medic pot fi: A.sangerari la periaj, masticatie sau chiar spontan B.senzatie de tensiune in oasele maxilare C. aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingere D.scaderi in volum ale gingiei, vizibile si constante in timp E.mobilitate dentara anormala 1915. In cadrul examenului clinic obiectiv al bolnavului parodontopat,percutia longitudinala sau transversala, moderata a dintilor: A. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii cu parodontiul marginal normal B. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii parodontotici C. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii parodontotici D. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii cu parodontiul marginal normal E. nici un raspuns nu este correct 1916. Indicele de placa Silness si Le are urmatoarele valori: A. 1.absenta placii B. 2. placa bacteriana este vizibila cu ochiul liber, ca un depozit fin, pelicular C. 3. acumulare de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marginea gingivala libera pana la suprafata dentara D. 0. absenta placii E. 2. placa nu se observa cu ochiul liber pe suprafetele dentare decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei de parodontometrie. 1917. Examenele complementare, in cadrul examinarii bolnavului parodontopat, sunt: A.evidentierea placii bacteriene B.testul la solicitare dentara prin presiune C. testele microbiologice D. examenul radiologic

E. mobilometria instrumentala 1918. In 1996, Fermin Carranza jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal: A. gingivite B. parodontite C. trauma ocluzala D. hipertrofia parodontala E. manifestari parodontale ale unor boli generale 1919. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza, ca semne clinice subiective: A. usor prurit gingival B. dureri violente, insuportabile, la periaj si in timpul masticatiei C. senzatie de usturime D. sangerari gingivale la periaj si masticatie E. prurit gingival accentuat 1920. Gingia poate prezenta in cursul diabetului: A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal B.frecvente ulceratii C. sangerari abundente la atingere D. rar, pungi false E. consistenta redusa, moale, a papilelor 1921. La nivel gingival, hiperplazia fara inflamatie supraadaugata: A. are un aspect lobulat B. este de culoare rosie-violacee C. este de consistenta ferma D. sangereaza E. este de culoare roz-deschis 1922. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu: A.gingivostomatita herpetica B. gingivostomatita aftoasa C.gingivite alergice si descuamative D. leucemie cronica E. candidoza cronica 1923. Gingivostomatita herpetica: A. apare mai frecvent la adulti B. are o perioada scurta de incubatie, de 72-96 ore C. are o perioada scurta de incubatie, de 48-72 ore

D. debutul este brusc, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele E. debutul este lent, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele 1924. Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu: A. fibromul gingival B. granulomul eozinofil C.plasmocitomul gingival D. carcinomul gingival E. sarcomul gingival 1925. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiala, care o diferentiaza de gingivita este: A. prurit gingival B. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie C. sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei D. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si interradiculara E. usturimi gingivale 1926. Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: A. mobilitate dentara patologica B. pungi parodontale adevarate C. migrari patologice ale primilor molari si incisivi D. hipoestezie dentinara E. formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire 1927. In parodontita distrofica, semne ale leziunilor de tip distrofic sunt: A. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala reduse B. hiperestezie C. mobilitate dentara accentuata D. fisuri Stillman E. festonul McCall 1928. Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt: A. eritemul gingival linear B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. leucoplazia viloasa D. infectiile micotice E. sarcomul Kaposi 1929. In abcesul parodontal marginal intalnim urmatoarea simptomatologie obiectiva: A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 cm sau chiar mai mult

C. dintii limitanti sunt in general indemni de carie D. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie E. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este mai ferma, in abcesul marginal parodontal situat palatinal, in primele faze, consistenta este moale, depresibila 1930. Complicatii la distanta si generale ale bolii parodontale sunt: A. celulite B. tromboflebita sinusului cavernos C. abces cerebral D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica E. septicopioemii si septicemia 1931. *Un periaj dentar corespunzator se face, atunci cand tehnica de periaj este insusita corect si efectuata complet, in: A. 2-3 min B. 4-6 min C. 1-2 min D. 5-7 min E. 3-5 min 1932. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt: A. prevenirea depunerii placii microbiene B. prezenta placii microbiene C. parodontite apicale D. gingivite acute E. abcese parodontale marginale 1933. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare: A. depunerea crescuta de tartru supragingival B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii C. modificari definitive ale senzatiei gustative sau gust amar D. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copii E. reactii alergice 1934. Gutiera din material acrilic transparent A. are o grosime variabila intre 0.75, 1 si 1.5 mm B. produce inaltari semnificative ale ocluziei C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani D. este semirigida E. toate cele de mai sus 1935. *Atelele acrilice duble vestibulo-orale

A. sunt reunite prin punti acrilice B. se realizeaza cel mai bine pe model C. se realizeaza rapid D. produce mici traumatisme la inserare E toate cele de mai sus 1936. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. coroane acrilice reunite intre ele B. coroane metalice totale sau partiale reunite C. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite D. punti stabilizatoare E sine MAMLOCK 1937. Sina MAMLOCK A. este rezistenta, durabila si foarte rigida B. are un aspect fizionomic C. este folosita pentru imbilizarea dintilor posteriori D. integrarea biologica este rapida E. nici una din cele de mai sus 1938. Sistemele intracoronare de imobilizare : A. sunt mai rezistente si mai decat sistemele extracoronare B. sunt greu de realizat si necesita slefuiri dentare C. pot fi mentinute pe perioade scurte de timp D. pot fi mentinute pentru un timp mai indelungat E. pot fi mentinute ca mijloace permanente de imobilizare 1939. Bioterapia de reactivare : A. se adreseaza in special imbolnavirilor parodontale in care predomina leziunile distrofice B. se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti fizici si chimici si mecanici sau prin proceduri balneoterapeutice C. se realizeaza prin administrarea substantelor medicamentoase per os sau prin tratament chirurgical D. se bazeaza pe existenta in citoplasma celulelor tinere a unor activatori biologici E. in tratamentul bolii parodontale nu se foloseste terapia de reactivare 1940. *In cadrul terapiei de reactivare extractele tisulare actioneaza prin: A. modificarea gradului de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul parodontal prin aport de acid hialuronic B. stimuleaza inmultirea celulelor heparinoformatoare C. stimuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic D. stimuleaza mecanismele imune E. toate cele de mai sus

1941. Indicatiile terapiei de bioactivare sunt: A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamator B. parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian si eventual chirurgical C. parodontopatii involutive D. parodontita distrofica (mixta) E. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament pentru grabirea vindecarii 1942. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine animala s-au utilizat : A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de vitel B. extract de placenta C. extract total de ochi sau de corp vitros D. extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine si procaina E. extract de namol sapropelic 1943. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine vegetala s-au utilizat : A. extract de musetel B. extract de germeni de grau C. extract de germeni de porumb D. extract de Aloe E produsul Insadol 1944. Masajul gingival: A. este indicat in toate cazurile de imbolnavire parodontala B. se face manual sau mecanic C. se face timp de 5-10 minute timp de o luna D. miscarile sunt circulare sau prin tractiuni dinspre apical spre coronar E. toate cele de mai sus 1945. In cadrul tratamentului gingivitei cronice : A. pacientul trebuie sa isi insuseasca corect tehnicile de periaj dentar B. se face un detartraj profesional suprasi subgingival C. se aplica substante antiseptice D. dupa periajul dentar se recomanda folosirea solutiilor cu clorhexidina E. se trateaza bolile associate 1946. In cadrul tratamentului gingivitei hiperplazice prin inflamatie microbiana : A. se foloseste cauterizarea chimica cu clorura de zinc: A. se face gingivectomie C. se face operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase D. se extrag dintii cu pungi parodontale E. nici una din cele de mai sus 1947. *Tratamentul gingivitei in sarcina consta in:

A. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii B. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidiana C. leziunile gingivale incipiente se trateaza conservativ, medicamentos si antimicrobian D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical doar daca interfera cu ocluzia sau au un aspect fizionomic neplacut E. toate cele de mai sus 1948. In timpul sarcinii trebuie evitate: A. radiografiile B. orice medicatie care poate avea efecte toxice asupra fatului C. sedintele lungi si obositoare D. tratamentele efectuate in primul trimestru al sarcinii E. indepartarea prin stergere cu tampoane sau comprese imbibate cu apa oxigenata a placii bacteriene 1949. Tratamentul hiperplaziilor leucemice consta in: A. spalaturi repetate la intervale scurte cu cloramina 3% B. tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina si de aplicare a unor solutii usor antiseptice, calmante din extracte de plante C. periaj gingival usor D. igiena bucala personala se face cu solutii de clorhexidina E. nu exista restricitii cu privire la tratamentul chirurgical 1950. Tratamentul hiperplaziilor medicamentoase: A. tratamentul chirurgical se face cu avizul medicului internist B. tratamentul local se face cu solutii antiseptice C. tratamentul chirurgical consta in gingivectomie si chiuretajul tesutului de granulatie D. se folosesc medicamente ca Pyralvex, Romazulan, Ticiverol, antibiotice E. se opreste medicatia cauzatoare 1951. Tratamentul pericoronaritelor consta in: A. decapusonarea preventiva chirurgicala la nivelul molarului de minte B. spalaturi antiseptice abundente si dese C. instilatii cu colutorii complexe cu antibiotice D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata E. adiministrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile cu trismus si adenopatie 1952. Tratamentul gingivostomatitei aftoase cuprinde: A. spalaturi cu solutii slab antiseptice, clatirea gurii cu solutii Romazulam, Ticiverol B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solutie orthochrome, acid tricloracetic 5-10% C. badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%

D. infiltratii cu penicilina si xilinasau hidrocortizon E. corticoterapie, vitominoterapie, antialergice 1953. *Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale consta in : A. tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita simpla B. tratamentul chirurgical: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul santului gingival si a pungilor parodontale, C.papilectomie, gingivectomie D. in cazul parodontitei marginale rebele la tratament se foloseste amoxicilina si metronidazol sau tetraciclina E. toate cele de mai sus 1954. Tratamentul abcesului parodontal marginal consta in : A. incizie la nivelul bombarii maxime B. indepartarea exudatului purulent prin spalare cu solutii antiseptice C. aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in cazul abceselor mari D. chiuretaj subgingival E. operatie cu lambou sau gingivectomie la dintii pluriradiculari 1955. A. B. C. D. E. *Instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival sunt: sondele de parodontometrie daltitele de detartraj chiuretele parodontale sapaliga de detartraj pilele si razusele

1956. Chiuretele Gracey se caracterizeaza prin: A. suprafata faciala este situata la un unghi de 90 fata de axul lung al primei parti pasive B. suprafata faciala este situata la un unghi de 70 fata de axul lung al primei parti pasive C. sunt active in anumite zone si suprafete radiculare fiind codificate in acest scop D. au actiune concomitenta din partea ambelor muchii, atat asupra gingiei cat si asupra radacinii E. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte 1957. A. B. C. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt: detartrajul santului gingival detartrajul subgingival din pungile parodontale detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente D. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele pungilor parodontale E. planarea suprafetelor radiculare chiuretajul radicular

1958. Tehnica chiuretajului radicular presupune: A. introducerea cu putere a chiuretei in punga parodontala pana la portiunea cea mai decliva B. partea activa se plaseaza fata de radacina la un unghi de cel mult 37 C. se fac miscari oblice si orizontale D. se fac tractiuni inspre ocluzal si incizal, repetate E. se fac tractiuni inspre apical pana la obtinerea unei suprafete netede 1959. A. B. C. D. E. 1960. A. B. C. D. E. Urmatoarele afirmatii referitoare la detartrajul cu ultrasunete sunt false: intereseaza tartrul supragingival in totalitate intereseaza tartrul subgingival in toatalitate intereseaza tartrul supragingivial partial se realizeaza cu doua tipuri principala de aparate cu ultrasunete inlocuieste in totalitate detartrajul manual Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt: copii mici bolnavi cardiaci cu pacemaker-uri gravide bolnavi psihici hiperestezie dentinara accentuata

1961. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. intr-o gingivita cronica, suprainfectarea microulceratiilor ia sfarsit prin indepartarea placii bacteriene B. tesutul de granulatie nu mai prolifereaza dupa indepartarea placii bacteriene C. tesutul de granulatie continua sa prolifereaze si dupa indepartarea placii bacteriene D. in parodontita marginala cronica profunda cu pungi parodontale, acestea dispar dupa indepartarea placii bacteriene E. tratamentul medicamentos este necesar in gingivostomatitele ulcero-necrotice 1962. Clorhexidina: A. solutia de concentratie 0,12% se foloseste ca antiseptic dupa periajul gingivodentar B. solutia de concentratie 0.2% este utilizata pentru irigatii subgingivale C. efectul ei se bazeaza pe proprietatile tesioactive D. previne depunerea placii bacteriene E. toate afirmatiile sunt adevarate 1963. A. B. C. Tehnica aplicarii pastelor cu antibiotice presupune: acul se insera cu fermitate pana in zona cea mai decliva a pungii parodontale pistonul sirigii se actioneaza pana ce pasta reflueaza la gura pungii parodontale se aspira in mod repetat

D. instilatia se mentine timp de 10-15 min. in conditii de izolare E. instilatiile se fac la interval de 1-3 zile 1964. A. B. C. D. E. 1965. A. B. C. D. E. *Calitatile unui medicament antimicrobian ideal sunt: difuziune lenta in focarul de infectie spectru antimicrobian redus absenta reactiile de sensibilizare locale si generale dezvolta rezistenta microbiana pret ridicat *Modalitate de actiune a antibioticelor asupra microorganismelor este: inhibarea sintezei peretelui celular inhibarea permeabilitatii memebranei citoplasmatice inhibarea sintezei proteice inhibarea sintezei acizilor nucleici toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate

1966. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular: A. streptomicina B. penicilina C. lincomicina D. ampicilina E. amoxicilina 1967. A. B. C. D. E. 1968. A. B. C. D. E. 1969. A. B. C. Care sunt efectele secundare ale folosirii tetraciclinei: aparitia pungilor parodontale aparitia de candidoze tulburari gastrice si intestinale sangerari gingivale tulburari hepatorenale Dezavantajele utilizarii substantelor chimice cu actiune caustice: necroza osului alveolar necroza tesuturilor gingivo-parodontale necroza pulpei dentare aparitia cariei dentare accentuarea abraziei dentare

Electrocauterizarea: reprezinta o metoda de reducere a pungilor parodontale utilizeaza curenti electrici de inalta frecventa utilizeaza electrozi activi sub forma de ansa circulara, filament subtire si sfera cu suprafata neteda D. asigura pe langa cauterizarea propriu-zisa si sectionare tisulara si electrocoagulare E. presupune tratarea gingiei in prealabil cu substante chimice ce au rol caustic

1970. A. B. C. D. E. 1971. A. B. C. D. E. 1972. A. B. C. D. E. 1973. A. B. C. D. E.

Dezavantajele electrocauterizarii sunt: interfereaza cu stimulatorii cardiaci determina necroze pulpare favorizeaza aparitia discromiilor produce un miros neplacut detemina necroze ale osului alveolar Tratamentul chirurgical parodontal este indicat in urmatoarele situatii: hiperplazie dentinara pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian pungi parodontale adevarate gingivostomatite defecte muco-gingivale Pentru tratamentul parodontal chirurgical sunt necesare: instrumentar de incizie si sectionare sonde parodontale pense Crane-Kaplan pentru rezolvarea recesiilor multiple bisturie cu lame de unica folosinta nr. 15, 11, 12b bisturiu Orban Indicatiile gingivectomiei sunt urmatoarele: abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare abcese parodontale marginale recidivante hiperplazii gingivale de cauza medicamentoasa abraziuni patologice excesive pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros

1974. Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate presupune urmatorii timpi operatori: A. incizie verticala in bizou intern B. incizii verticale pentru relectarea in totalitate a lamboului C. decolarea tesutului de granulatie D. planarea radacinilor E. niciuna din afirmatiile de mai sus 1975. Care din urmatoarele tipuri de interventii reprezinta interventii de chirurgie mucogingivala: A. frenotomii, frenectomii, frenoplastii B. regenerarea tisulara ghidata C. operatia cu lambou deplasat apical D. operatia cu lambou deplasat coronar E. gingivectomia