Sunteți pe pagina 1din 45

Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism Dumitru Motoc Galati Profilul:Servicii Specializarea: Lucrator hotelier Anul de completare Anul scolar:

2011- 2012

PROIECT

Absolvent Profesor coordonator Goghie Florina Ing.Obreja Anisoara

Sesiunea iunie 2012

Tehnica operatiunilor intr-un hotel de 2 stele din Bucuresti

CUPRINS

1.Argument....................................................................................................... 2. Prezentarea generala a BUCURESTIULUI............................................... 3. Potentialul turistic,natural si antropic............................................................ 3.1.Asezarea geografica si relief............................................................. 3.2.Clima si precipitatiile....................................................................... 3.3.Hidrologia......................................................................................... 3.4.Vegetatia si fauna............................................................................. 3.5.Vestigii istorice si edificii culturale................................................

4. Lacae de cult i monumente disparute....................................................... . 5. Descrierea structurii de primire.................................................................... 5.1. Clasificarea structurilor de primire................................................... 5.2. Localizarea si descrierea hotelului TRIUMF................................ 5.3. Dotarea hotelului............................................................................. 6. Compartimente functionale........................................................................... 6.1. Compartimentele de conducere si administrare............................... 6.2. Compartimentele interne.................................................................. 6.3. Compartimentele functionale de servicii pentru clienti................... 7. Asigurarea calitatii in unitatea hoteliera....................................................... Anexe............................................................................................................... Bibliografie ....................................................................................................

1.Argument

Bucuresti este capitala Romniei si este situat n Cmpia Romn, la 60-100 m altitudine. Oraul Bucureti este menionat pentru prima dat n 1401 de hrisovul voievodului Mircea cel Btrn. In 1459 Vlad Tepe ridic "Cetatea Bucuretilor", ca punct fortificat. Oraul a fost reedina domneasc n timpul lui Radu cel Frumos. In 1554 turcii devasteaz oraul care este refcut n timpul domniei lui Ptracu cel Bun. In 1659 devine capitala rii Romneti. Anul 1859, anul Unirii Principatelor, face din Bucureti Capitala Principatelor Unite.

Primeste numele de Micul Paris, in perioada interbelica, datorita arhitecturii elegante si a elitei din Bucuresti. Este cel mai mare ora al Romniei, cu o populaie de peste 1.9 milioane de locuitori. Principala arter hidrografic care strbate Bucuretiul este Dmbovia. Rul a fost canalizat n mai multe etape: 1865, iar ultima n 1985-1987 Oraul este mpnzit de lacuri: Cimigiu, Lacul Morii, Titan, Drumul Taberei, Herstru, Tei etc. In prezent Bucureti este inima naiunii romne. Este centrul politic, administrativ, economic, universitar, cultural i turistic .

2. Prezentarea generala a BUCURESTIULUI

Legenda spune ca Bucurestiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucureti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarit de secol XIV.

Orasul Bucuresti se afla in sudul tarii, situat pe malurile raului Dambovita, este capitala si cel mai mare oras din Romania, fiind totodata centrul cultural si guvernamental, aici aflandu-se cele mai importante institutii ale statului. Bucurestiul este din punct de vedere al numarului de locuitori al treilea oras ca marime din regiune. Capitala Romaniei, centrul cultural si economic al intregii tari, a fost infiintat cu mai mult de cinci sute de ani in urma si este cel mai potrivit punct de plecare pentru un tur al Romaniei. In anii '30, Bucurestiul a fost supranumit "Micul Paris" datorita bulevardelor sale strajuite de

copaci. Aici se gaseste chiar si un Arc de Triumf, pe impresionanta Sosea Kisseleff care este mai lunga decat Champs Elyses si pe care, in timpul primaverii, puteti admira splendoarea copacilor infloriti. In ciuda planului extins de reconstructie din anii '80, Bucurestiul ramane un oras al parcurilor, placut, plin de verdeata, cu cafenele deschise pe trotuare in timpul verii si barci de agrement pe lacurile si raurile care il strabat. Bucureti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai mare ora, centru industrial i comercial al rii. Populaia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucuretiul s fie al aselea ora ca populaie din Uniunea European. n fapt, ns, Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialitii prognozeaz c, n urmtorii cinci ani, totalul va depi patru milioane. La acestea se adaug faptul c localitile din preajma oraului, care vor face parte din viitoarea Zon Metropolitan, nsumeaz populaie de aproximativ 430.000 de locuitori. Prima meniune a localitii apare n 1459. n 1859 devine capitala Romniei. De atunci sufer schimbri continue, fiind centrul scenei artistice, culturale i mass-media. ntre cele dou rzboaie mondiale, arhitectura elegant i elita bucuretean i-au adus porecla Micul Paris. n prezent, capitala are acelai nivel administrativ ca i un jude i este mprit n ase sectoare. Orasul are o forma circulara, axele sale masurand circa 24 km pe directia N-S si circa 22 km EV. Intre aceste limite, municipiul Bucuresti cuprinde sase sase sectoare administrative (numerotate de la 1 la 6), dispuse radiar, iar din 23 ianuarie 1981 i-a fost subordonat din punct de vedere administrativ si Sectorul Agricol Ilfov extins in jurul Capitalei. Acest al saptelea sector al Capitalei a fost transformat la 24 septembrie 1996 in judet, cu resedinta in Bucuresti.

3. Potentialul turistic,natural si antropic

Prin funciile sale complexe, prin poziia in cadrul arii i prin numeroasele obiective cu valoare istorica, arhitectonica i de alta natura, Bucuretiul reprezinta unul dintre principale centre turistice ale Romaniei. Bucuretiul se remarca prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, incepand de la Curtea Veche, ramaiele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad epe - cel care a fost fondatorul oraului i, totodata, sursa de inspiraie pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile in stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinista din perioada comunista i terminand cu Palatul Parlamentului, o cladire colosala cu ase mii de incaperi, a doua ca marime in lume dupa Pentagon. Cele mai importante obiective turistice ale municipiului Bucureti sunt: Ateneul Roman, Arcul de Triumf, Palatul Bancii Naionale, Teatrul Naional, Universitatea Bucureti, Parcul

Cimigiu, Gradina Botanica, Parcul Herastrau, Muzeul Satului, Muzeul Naional de Arta al Romaniei, Muzeul Naional de Istorie al Romaniei, Muzeul Naional de Istorie Naturala Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc i altele.De asemenea, in Bucureti se organizeaza, in fiecare an, Targul de Turism al Romaniei. Pe langa obiectivele turistice antropice in care omul ii etaleaza maiestria, o importana deosebita o au punctele de atracie naturala concretizate prin minunatele locuri ale inutului istoric, cateva dintre acestea fiind: Lacul Venderelul din Masivul Farcau; Munii Rodnei ofera un peisaj unic, cu bogaii ale faunei i florii de neegalat. Mai mare caldare glaciara de pe versantul nordic este iezeru, delimitata de nord i nord - est de Culmea Pietrosului. In fundul caldarii se afla lacul glaciar Iezerul 1870 m in forma ovala, lung de 80 m, lat de 70 m i cu o adancime de 1,8 m. Mlastinile Vlasinescu, Taul lui Dumitru de pe platoul Izvoarele, Poiana Brazilor i Lacul Morarenilor in hotarul satului Breb. Flora i vegetaia acestor mlatini pastreaza elemente nordice i relicte glaciare; Minele de sare de la Ocna ugatag i Costiui au facilitat construire prin prabuire a unor lacuri sarate. Unul dintre aceste lacuri este Lacul Gavrila este cel mai intens lac din Romania. Romania dispune de un bogat i valoros potenial antropic, rezultat al existenei i istoriei de peste doua milenii a poporului roman in acest spaiu geografic. Componentele potenialului turistic antropic, care se evideniaza prin atractivitatea i valoarea lor, se grupeaza in:

1. Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta:


a)Vestigiile arheologice existente pe teritoriul Romaniei sunt numeroase, de mare valoare atat pentru istoria, cultura si civilizaia poporului nostru, cat si pentru cele universale. Dintre acestea pot fi enumerate: Cetaile dacice: Sarmizegetusa, de la Costesti si Blidaru din munii Orastiei; Cetaile daco -romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Drobeta, unde se afla si ruinele podului Traian, Dierna Orsova; Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda); Cetaile medievale: Sighisoara, Neam, Suceava, Curtea Veche Palatul Voievodal din Bucuresti, Alba Iulia, Targovite;

Cetai aranesti fortificate: Depresiunea Brasovului, Tara Barsei Rasnov, Bod, Feldioara, Prejmer, Teliu Maierus. b) Monumentele istorice si de arta de o mare varietate reflecta evaluarea culturii si civilizaiei autohtone, dar si influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat in contract intre cele mai reprezentative se numara: Manastirile Bucovina- Sucevia, Moldovia, Vorone, Humor, Putna, Arbore, Dragomirna, Neam Agapia, Varatec, Neam, Oltenia Tismana, Horezu, Govora, Cozia; Bisericile: Biserica Neagra din Brasov; Biserica Trei Ierarhi din Iai. - bisericile din lemn din Maramures; Dragomiresti; Rozavlea Castele si palate ca: Bran, Peles, Corvinestilor Hunedoara, Mogosoaia, Cotroceni. monumentele de arta: Ansamblul Sculptural al lui Brancusi de la Marasesti, Turnul Chindiei de la Targoviste si altele. c) Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate, bogaie si varietate, reprezinta o atracie inedita a tarii noastre. Acestea includ: 2. Arhitectura si tehnica populara specifica, cele din zonele Bucovinei, Tarii Moilor, Maramures Dornelor; - creaie artistica, producia mestesugareasca si artizanul se remarca prin centrele de ceramica de la Horezu, Corund, Oboga, Marginea si altele; centrele de prelucrare a lemnului, incondeierea oualor, esutul covoarelor, cojocaritul; - obiceiuri, tradiii populare exemplu: Targul de Fete de pe Muntele Gaina, Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei; - costumele populare din zonele Arges, Muscel, Moldova, Oltenia, Transilvania. a) Instituiile si evenimentele cultural artistice reflecta intensitatea vieii spirituale, tradiia si modernismul in cultura. - edificiile unor instituii culturale ca: Ateneul roman, Operele din Bucureti, Timioara, Cluj, Palatul Culturii din Iasi, Bibliotecile din Oradea, Alba Iulia, Casa Sfatului din Brasov -muzeele si casele memoriale cu profile diverse: tiinele naturii, istorice, tiina i tehnica etnografica si arta. - evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu, Cerbul de Aur, ale filmului, ale teatrului, expoziii si targuri, serbari (Serbarile Marii, Serbarile Zapezii); - Case memoriale Ipoteti, Mirceti, Stupca; - Muzee: Muzeul Brukinthal Sibiu, Muzeul Antipa Suceava; - Palate: Palatul Culturii Iai; - Biblioteci:

biblioteca Bathyaneum Alba Iulia; - Sate turistice: Rucar, Bran, Fundata, Bogdan Voda; Sate cu tradiii folclorice: Huda, Certeze, Prislop. b) Potenialul tehnico economic include: - baraje de acumulare: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Porile de Fier; - poduri: Podul de la Cernavoda; - Transfagarasanul si alte elemente tehnico economice care pot constitui atracii. c) Potenialul socio demografic cuprinde: - oraele care sunt atractive prin arhitectura specifica, prin valorile de arta pe care le adapostesc sau evenimentele pe care le gazduiesc: Bucureti, Cluj Napoca, Timioara, Alba Iulia, Oradea, Sighioara, Iai, Bistria. - localitaile rurale care pe langa aceste valori ofera si condiii naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber.

3. POTENIALUL TURISTIC, NATURAL I ANTROPIC 3.1. Aezarea geografic i relieful

Asezarea geografica Bucuretiul se afla in sud-estul arii, intre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afla in Campia Vlasiei, care face parte din Campia Romana. La est se afla Baraganul, in partea de vest Campia Gavanu Burdea, iar la sud este delimitat de Campia Burnazului. Bucuretiul se afla situat pe malurile raului Dambovia, ce se varsa in Arge, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului Colentina, in perimetrul oraului, precum Lacul Herastrau, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. i in centrul oraului exista un lac, in Parcul Cimigiu. Acest lac, fosta balta in vechiul ora medieval, este inconjurat de Gradina

Cimigiu, inaugurata in 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe langa Cimigiu in Bucureti mai exista i alte parcuri mari: Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) i Gradina Botanica (cea mai mare din Romania i care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut i ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum i multe parcuri mai mici i spaii verzi amenajate de primariile de sector. De remarcat este prezena nenumarailor maidanezi in parcurile i pe strazile capitalei. Relieful este cel mai variat i important element de potenial turistic atat prin valoarea peisagistica cat i prin posibilitaile largi de practicare a turismului pe care le ofera. Principalele atracii ale reliefului sunt generate de: - treptele i formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); - stancile cu forma bizara; - fenomenele geologice. Relieful se constituie atat ca atracie turistica de sine statatoare, stimuland practicarea drumeiei, alpinismului, odihnei i recreerii, speoturismului cat i in suport pentru alte elemente de potenial (hidrografic, flora, fauna).

3.2 Clima si precipitatiile


Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-11C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole. Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23C, uneori atinge chiar 35-40C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa. De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de insula termica pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30C. Vanturile

In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor, analiza vanturilor evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara. Rolul de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica. Precipitatiile Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in martie (15 mm). In medie, pe teritoriul Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile de relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor constructiile urbane au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate: microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii constructiilor urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o frecventa mai mare microclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub forme de averse apar mai frecvent datorita impuritatilor din aer microclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se aseamana mult cu microclimatele naturale exterioare orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai puternice si temperaturi mai scazute.

3.3.Hidrologia
Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra turismului, hidrografia este cel care constituie atractie turistica. Elementele hidrografice cu particularitatile lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de prezenta a hidrografiei in turism (in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si lacurile, care au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere si de agrement. Retelele fluviatile, indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin posibilitatile oferite agrementului prin inot sau pescuit sau prin diversificarea valentelor peisagistice. De asemenea rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si consta intr-o serie de atribute legate de agrement si sport (pescuit, canotaj, inot etc.). Analizam hidrografia minicipiului Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste perspective: Ape de suprafata

Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin bazinelor hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a) Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o distanta de cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina, Argesul, Sabarul, Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte de Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari, astfel intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de refulare CrivinaArcuda.Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intr-o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In total pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de 20.000 ha si un volum de apa de circa 52 milioane mc. Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de revarsare.Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial. Inainte de amenajare era supus unor puternice fluctuatii.Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre, ostroave, maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este asimetrica; flancul stang este terasat si evazat, cel drept este subsapat.Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea nordica a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub denumirea de Campia Snagovului. Orientarea lor generala este sud-vest-;nord-est, iar alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre

nord intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei: Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand o zona cu numeroase crovuri. In lungul raului intalnim lacuri de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase: Corbeanca, Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj natural.Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul superior si mediu un caracter temporar. Pe fundul vaii inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona Butimanu prezinta un extins lac antropic cu functie agro-piscicola si recreativa. Pana la est de Peris are caracterul unui rau de campie, de aici, pe o lungime de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil extins cu functie predominant recreativa.Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani prezinta lacul de baraj natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea de lacul Balteni. Apele subterane Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia sunt in relatie directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt delimitate trei complexe acvifere subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in pietrisurile de Colentina; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros de nisipuri, care furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer de mare adancime, desfasurat la baza complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de ape calitativ superioare.In judetul Ilfov si in perimetrul orasului panza freatica se afla la baza depunerilor de loess si loessoide (-;20, -;30 m). Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul Bucurestiului variaza mult: in lunca Dambovitei se situeaza intre zero si minus 3 m, iar pe interfluvii (Dambovita - Colentina, Dambovita - Sabar) este plasata la minus 7-30 m.

Lacurile

Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri), desfasurate de-a lungul vailor afluente Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt amenajate lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul Tineretului. Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul calitatea mediului si la analizarea obiectivelor turistice ale cadrului natural, deoarece este vorba de o resursa turistica foarte importanta care necesita studierea aprofundata a aspectelor referitoare la amenajarea, intretinerea si valorificarea lor.

3.4.Vegetatia si fauna

Vegetatia si fauna Acest element al cadrului natural poate sa joaca un rol important in procesele de dezvoltare a turismului de recreere si de agrement, deoarece rolul lui turistic, printre altele, consta in efectul de margine si de insula -; gandind aici la padurile-parcuri din zonele mai intens umanizate, ca Bucurestiul. Vegetatia si fauna, ca si relieful, clima si hidrografia poate constitui obiectiv turistic chiar de sine statator, cea ce inseamna ca poate avea o influenta puternica asupra turismului. Datorita procesului de dezvoltare a municipiului Bucuresti si a imprejuririlor lui s-au produs importante schimbari in compozitia si repartitia florei si faunei. In aceasta zona, cu o retea hidrografica mai deasa, s-a dezvoltat o bogata vegetatie forestiera. Insa codrii Vlasiei s-au restrans treptat prin taierea arborilor, astfel astazi intalnim doar paduri restranse: Baneasa, Tunari, Andronache, Cernica, iar in partea de nord padurea Snagov (cea mai extinsa). Din codrii Vlasiei spre nord de Bucuresti au ramas padurile: Bufteanca, Vlasia, Pascani, Bigiara, Surlari, Nuca, Ciolpani, Caldarusani, Cocioc si Cioglia. Arealogic, ele sunt mai extinse in jurul lacului Snagov. Padurile din apropierea capitalei au devenit locuri de agrement si de recreere, fiind in parte amenajate; padurile Pasarea, Pustnicu, Cernica, Adronache, Baneasa, Mogosoaia, Rosu, Snagov etc. sunt locuri preferate pentru turismul de sfarsit de saptamana. Actualele paduri sunt formate din amestecul diferitelor specii de foioase: Quercus robur, Carpinus betulus, Tilia argentea, Quercus cerris, Quercus frainetto etc. Arborii padurilor

din jurul capitalei sunt reprezentati prin corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), soc (Sambucus nigra), gherghinar (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Liqustum vulgare). Vegetatia acvatica ierboasa, prezenta in complexele lacustre, formeaza asociatii de nuferi albi si galbeni, broscarita, precum si specii de alge submerse. Vegetatia de mal a lacurilor mai adanci, reprezentata prin stuf, forma plaurul plutitor cu grosimi pana la 1 m. In cea ce priveste fauna, aceasta este strans legat de biotopurile de vegetatie. Se intalnesc cateva specii de mamifere: caprioara, iepurele, vulpea; fauna de camp este reprezentata prin rozatoare: iepurele de camp, harciogul si prin unele carnivore: dihorul, hermelina. Se gasesc si numeroase specii de pasari cantatoare: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele, pitulici, sturzi, grauri etc.; langa acestea intalnim pasari cum sunt prepelita, prigoriile, dumbraveanca, iar dintre rapitoare eretele alb si ulii soricari. Pasarile lacurilor sunt rata si gasca salbatica, lisita, corcodelul, iar cele migratoare sunt fluierarul, nagatul si tiganusul. In lacurile din jurul Bucurestiului si in unele rauri, fauna piscicola este reprezentata prin stiuca, rosioara, somn (de interes pentru pescuitul sportiv).

3.5.Vestigii istorice si edificii culturale


Ateneul Romn
Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.

Parcul Cismigiu Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual la capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut

loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural. Cercul Militar National Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet. Casa de Economii si Consemnatiuni CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile, dupa care in anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. CEC-ul se dezvolta rapid astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se hotareste demolarea vechiului sediu si pe acelasi loc s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897 printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.

Biserica Stavropoleos Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica mica si foarte frumoasa, a fost construita de un calugar grec pripasit pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tirzii. Coloanele de piatra, piedestalele, capitelurile, pridvorul cu balustrada incinta ochiul prin mestesugul sculpturilor cu motive vegetale sau animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din 1802 si apoi cel din 1838 ii provoaca mari stricaciuni, darimindu-i chiar turla de deasupra

naosului. Restaurarea incepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, el lucrind cu sarg pina in anul mortii sale 1912; finalizarea lucrarii o face un elev de-al sau arh. Alexandru Zagoritz. Hanul Manuc In vechiul targ al Bucurestilor, incepand de pe la 1700, au existat cateva zeci de hanuri, unul mai pitoresc decat altul, ce au cunoscut o adevarata epoca de glorie, timp de aproape doua veacuri. Dupa originea ori starea sociala a ctitorului si dupa specificul acestor asezaminte comerciale, hanurile bucurestene de altadata au fost numite "domnesti", "manastiresti" sau "bisericesti", "boieresti" si "negutatoresti", desi toate aveau aceeasi menire economica, in cuprinsul vechiului targ. in cea din urma categorie istoricii au asezat si "Hanul lui Manuc", de departe una dintre cele mai faimoase constructii de acest gen din Valahia, nu numai datorita dimensiunilor sale impunatoare, ci si prin figura ctitorului sau, legendarul "Manuc Bey". Iata, pe scurt, povestea controversatului personaj istoric si a hanului care ii poarta numele pana in ziua de astazi. Curtea Veche Curtea-Veche, astazi un complex de ruine de fortificatii, incaperi si fundatii medievale aflate intre Calea Victorieisi strada Halelor si bulevardul I.C. Bratianu este probabil unul din cele mai importante si mai vechi monumente din Bucuresti. Adesea ignorate datorita starii de paragina si abandonare de care sufera de altfel intreg centrul istoric al Bucurestiului si al dificultatii gasirii sale, ruinele de la Curtea-Veche au fost pentru mult timp neglijate cu exceptia catorva cercetari arheologice. In prezent insa, aceasta situatie incepe sa se amelioreze odata cu demararea proiectelor de renovare si reabilitare a vechiului Bucuresti, iar vizitarea Curtii-Vechi redevine treptat o calatorie fascinanta in trecutul intortocheat si ascuns al Bucurestiului. Catredala patriarhala Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban Basarab in anul 1656, dar va fi terminata mult mai tirziu de un urmas al sau, Radu Leon, abia in 1668 si poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei. Din asezamintele minastiresti ridicate odata cu biserica, n-a mai ramas decit o frumoasa si impunatoare clopotnita, zidita de Constantin Brincoveanu la inceputul domniei sale, in anul 1698. Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, are o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se sprijina pe un briu gros de piatra ce

armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra, turlele nu prea inalte dau aer impozant salasului de rugaciune. Palatul Parlamentului (Casa Poporului) Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri. Arcul de triumf
Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936. Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

Muzeul Satului In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma. La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha, iar numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea

peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).

4.Lacase de cult si monumente disparute

Biserica Sf. Nicolae-Sarbi, inceputul secolului al XVI-lea, demolata in 1985. Biserica Crangai (1564) i cimitirul adiacent, distruse in 1986 pentru a face loc Lacului Morii. Biserica Alba-Postavari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolata in martie 1984. Biserica Sf. Nicolae-Jitnia (1590) din Calea Vacare ti, demolata in iulie 1986. Cladirea Manastirii Mihai Voda, 1591, demolata in 1984. Biserica Spirea Veche, secolul al XVI-lea, reinnoita in secolul al XVIII-lea, demolata in aprilie 1984. Biserica Enei (1611), avariata de o macara in timpul lucrarilor de reconstruc ie dupa cutremurul din 1977 i demolata in primavara aceluia i an. Acest laca de cult cu un ansamblu important de pictura murala a fost prima victima a demolarilor regimului ceauist. Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul al XVII-lea, demolata in iunie 1987, doar la caiva ani dupa renovare. Biserica era impodobita cu picturi de Dumitru Belizarie. Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul al XVII-lea, demolata in iulie 1987. In timpul demolarii a fost furata icoana daruita bisericii de catre Patriarhul Silvestru al Antiohiei la 1748. Manastirea Cotroceni din 1679, cu biserica din 1598, demolata in 1985.

Biserica Olteni, ctitorita in 1696, demolata in iunie 1987. In 1821, in timpul luptelor dintre eteriti i otomani, biserica servise arnauilor drept loc de rezisten a i fusese avariata de bombardamente. Intre 1863 i 1865 biserica fusese restaurata in stil neogotic [27]. Picturile murale executate de Gheorghe Tattarescu au fost parial distruse, parial furate in timpul demolarii. Aripile de nord i de est ale Manastirii Antim (1713-1715), demolate in 1984. Manastirea Vacareti (1716-1722), cea mai insemnata manastire din Bucure ti, demolata intre 1984 i 1987. Dintr-o suprafa a de cca 2.500 m de fresca datand din timpul edificarii au putut fi salvai de catre prof. Dan Mohanu i studenii sai de la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m[28]. Pictura murala care impodobea paraclisul locului de inchinare a voievodului a fost aproape complet distrusa, cu excepia unor fragmente cu icoane sau scene biblice care au fost probabil furate de muncitorii antierului de demolare. Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurata in 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolata in octombrie 1987. Odata cu biserica a disparut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai vechi decat biserica. Biserica Manastirii Pantelimon, 1750, demolata in 1986. Casa boiereasca a lui Dinicu Golescu (1777-1830), devenita ulterior reedina domneasca i completata sub Carol I, intre 1882 i 1885, cu un corp proiectat de catre Paul Gottereau, a fost distrusa in 1927 de un incendiu i inlocuita cu Palatul Regal, ridicat intre 1932 i 1937. Biserica Izvor, 1785, demolata in 1984. Biserica Sf. Troia-Izvor, 1804, descrisa de Barbu tefanescu Delavrancea in nuvela Hagi-Tudose, demolata in octombrie 1987. Odata cu demolarea au disparut numeroase obiecte de cult. Teatrul Naional, ridicat intre 1846 i 1852 dupa planurile arhitectului Joseph Heft, demolat dupa avariile suferite din cauza bombelor germane din august 1944. Cladirile de la sfaritul secolului al XIX-lea de pe Calea Mogo oaiei.

Doua corpuri de cladire i capela Institutului Medico-Legal "Prof. Mina Minovici" din 1892, demolate in 1985. Capela din incinta institu iei fusese o opera a arhitectului Paul Petricu. Mare parte din inventarul ei s-a pierdut in timpul demolarii: lambriurile i stranele din stejar sculptat, mozaicul de deasupra intrarii, pictura din absida altarului i vitraliile executate in Frana la inceputul secolului al XX-lea. Vilele i blocurile ridicate in perioada interbelica pe Splaiul Independen ei, demolate intre 1984 i 1987. Biserica Gherghiceanu, 1939, demolata in 1984. Biserica Crangai 2, 1943, demolata in 1982. Biserica Margeanului, 1946, demolata in 1981. Biserica Doamna Oltea, 1947, demolata in 1986.

5. Descrierea structurii de primire


Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta. Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate incat sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament. Structurile de primire turistice pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Dintre acestea cele mai importante sunt: Dupa caracteristicile fundamentale 1. Unitatile hoteliere si asimilate acestora sunt: -Hotel

In functie de nivelul de confort -de nivel mediu: 2-3 stele In functie de amplasarea in teritoriu: -In statiuni de munte, balneare In functie de regimul de functionare: -Deschise permanent In functie de capacitatea de cazare (hoteluri) -Cu capacitate mare, 150-300 de camere.

5.1. Clasificarea structurilor de primire


In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice: 1. hoteluri de 5, 4, 3, 2,1 stele 2. hoteluri apartament de 5, 4, 3, 2, 1 stele 3. moteluri de 3, 2 1 stele 4. hoteluri pt. tineret de 3, 2, 1 stele 5. hoteluri de 3, 2, 1 stele 6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele 7. bungalouri de 3, 2, 1 stele 8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele 9. sate de vacanta de 3, 2 stele 10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele 11.spatii d campare organizate in gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele 12.popasuri turistice de 2, 1 stele 13.pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele 14.pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete) apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta 15.destinatie de 3, 2, 1 stele 16.structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fuviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

5.2. Localizarea si descrierea hotelului TRIUMF


Descriere Aflat intr-un cadru pitoresc in apropierea Arcului de Triumf, este un hotel unic,situat central la doar cateva sute de metri de Piata Victoriei,aproape de cele mai frumoase zone verzi a capitalei. Hotelul are o capacitate de 154 de locuri in camere cu unul sau doua paturi si apartamente.

Restaurantul, de categoria lux, dispune de mai multe saloane elegante, insumand 120 de locuri. Intotdeauna se poate aprecia un restaurant dupa cateva criterii clare: prospetimea alimentelor, modul lor de pregatire si prezentare, serviciul prompt si, nu in ultimul rand, curatenia. "Triumf"-ul deschis dupa 1990 publicului larg, corespunde intrutotul acestor criterii. Ambianta este foarte placuta, atat in cele trei saloane, cat si in gradina de vara. Hotel Triumf va propune o noua posibilitate de recreere in zona centrala a Bucurestiului, intr-o zona verde, pe doua terenuri de tenis cu zgura si tuse sintetice, la dimensiuni standard pentru a te mentine in forma si a face miscare alaturi de prieteni.Tenisul este un sport care nu necesita o echipa numeroasa, ca la fotbal si nici nu se pierde prea mult timp ca la golf.Marea atractivitate a tenisului de camp consta in faptul ca este un sport accesibil la orice varsta, iar partenerii de joc se pot alege intre ei. Oferim oaspetilor nostri 154 de locuri in camere confortabile dotate cu aer contidionat , un teren de tenis acoperit pentru a va petrece timpul liber intr-un mod cat mai placut si de asemenea un restaurant, unde va puteti intotdeauna relaxa, servind o masa delicioasa,micul dejun inclus, TV, se accepta plata si prin carti de credit, seif la receptie,parcare gratuita pazita,terasa, acces la internet in lobby atat la pc cat si Wi-Fi gratuit, receptie 24/24 h, lift, acces animale s.a. Atmosfera sa primitoare si serviciile de inalta calitate va vor imbia sederea si va vor face sa doriti sa reveniti aici, la urmatoarea dvs vizita cand veti avea nevoie de cazare in Bucuresti. In prezent HOTEL TRIUMF este administrat de Sucursala de Reprezentare si Protocol Triumf, parte a Administratiei Patrimoniului si Protocolului de Stat

5.3. Dotarea hotelului


Oferim oaspetilor nostri 154 de locuri in camere confortabile dotate cu aer condtidionat , un teren de tenis acoperit pentru a va petrece timpul liber intr-un mod cat mai placut si de asemenea un restaurant, unde va puteti relaxa intotdeauna, servind o masa delicioasa,micul dejun inclus, , se accepta plata si prin carti de credit, terasa, acces la internet in lobby atat la pc cat si Wi-Fi gratuit, receptie 24/24 h, lift, acces animale ,televiziune prin cablu accesibila in camere,camere cu balcon,camere cu aer

conditionat, pastrare obiecte de voloare in caseta de valori gratuit, parcare in curtea hotelului pazita pe timpul noptii gratuit, restaurant dotat cu instalatie de sonorizare si aer conditionat, doua terenuri de tenis acoperite pe durata iernii,coafor/frizerie s.a.

Putem spune ca cele trei stele ale hotelului reflecta cele trei caracteristici de baza ale Complexului Hotelier Triumf si anume: * Puterea detaliului,atmosfera placuta, linistita si exclusivista care te ntmpina de la receptie; * Calitatea dotarii fiecarei camere, calitatea personalului calificat care este la dispozitia oaspetilor nostri 24de ore din 24; * A -2-a stea este cea care o deosebeste de celelalte hoteluri din zona Bucurestiului. Organizari Evenimente la Hotel Triumf : Restaurantul nostru cu cele trei saloane ale sale concepute ca un tot unitar, poate gazdui o serie de evenimente, cum sunt: - aniversari, nunti si alte evenimente familiale; - mese festive cu ocazia sarbatorilor traditionale si a Anului Nou; Hotelul cuprinde: * servicii de secretariat pentru clientii hotelului * depozitarea si pastrarea temporara a bagajelor. * comenzi taximetrie * transportul bagajelor la intrarea si iesirea clientilor din hotel * internet wireless Sala de conferinta. * capacitate 40-90 locuri * o suprafata de 60 mp Are n dotare toata aparatura tehnica necesara pentru buna desfasurare a oricarui tip de eveniment: sonorizare , video proiector ecran electric pentru prezentari,creion laser,internet wireless Parcarea privata a hotelului: * are 25 de locuri protejate prin supraveghere video dublata de paza umana Spatiile hoteliere Unitatile de cazare sunt construite, dotate si decorate pentru a raspunde unei cerinte de baza: satisfactia clientului Acestea sunt concepute si organizate , din punct de vedere al spatiilor lor, in doua parti distincte: Spatiile destinate clientelei sunt locurile in care circula intreaga clientela a hotelului impreuna cu personalul care isi desfasoara activitatea in cadrul acestora;

Spatiile rezervate proceselor de productie si administrative - sunt locurile in care circula ,in general,numai lucratorii unitatii. Spatiile rezervate clientelei Aceasta categorie de spatii include : Spatiile de folosinta comuna Spatiile de cazare Spatiile de alimentatie Spatiile de folosinta comuna Spatiile de folosinta comuna exterioare- se grupeaza in doua categorii : 1.Spatii cu functie de primire receptie Acces auto si pietonal Alei pietonale si spatii verzi Parcari Spatiile aflate la intrarea in hotel, scari,rampe destinate facilitarii accesului persoanelor cu deficiente fizice. 2.Spatii cu functie de ambientare: gradini, parcuri, elemente decorative (fantani, stalpi lumina, garduri, banci). Spatiile de folosinta comuna interioare includ: 1. Spatii de primire cu functii de primire-receptie: Intrarea in unitatea hoteliera Holul hotelului (receptiei) 2.Spatii cu functii comerciale: birou de turism, birou ,,rent-a-car, magazine diverse, saloane de infrumusetare. Spatii cu alte destinatii: 1. Sali polivalente (care se pot adapta si folosi pentru intalniri,consilii , banchete,expozitii, seminarii, etc.), spatii pentru birouri; 2. Spatii cu functii de agreement si sport: Interioare: masaj, sala de jocuri (bowling, billiard), sali de spectacole; Exterioare: terenuri de sport (tennis, minigolf), piscina. 3. Spatii destinate circulatiei: ascensoare, scara principala, acces restaurant, bar de zi, terase, holuri si culoare.

6. Compartimente functionale

Compartimentele functionale se pot constitui atat in cadrul unui hotel cat si in cadrul unui restaurant. Acestea sunt compartimente optionale. Compartimentele operationale sunt compartimentele in care se fundamenteaza deciziile adoptate de conducere, care asigura buna functionare a unitatii. Clasificarea compartimentelor functionale: - De resurse umane

- Financiar-contabil - Tehnic-administrativ - Vanzari marketing Compartimentul de resurse umane Asigura gestionarea efectivelor de resurse umane asigura gestionarea efectivelor de personal din cadrul intreprinderii. Aici se desfasoara urmatoarele activitati: Recrutarea, selectia si incadrarea personalului Normarea si salarizarea Motivarea,evaluarea si promovarea personalului Instruirea profesionala Protectia sociala a personalului Elaborarea graficului de lucru Compartimentul financiar-contabil Asigura gestionarea mijloacelor financiare de intreprindere si evidenta valorica a proceselor economice desfasurate in cadrul intreprinderii. Activitatile desfasurate sunt: Plata furnizorilor si a prestatorilor de servicii Incasarea contravalorilor serviciilor prestate Plata fortei de munca Intocmirea documentelor contabile : bilant,balanta, fisa contabila Evidenta primara Elaborarea bugetului Compartimentul tehnico-administrativ asigura: Intretinerea instalatiilor sanitare,electrice Intretinerea sistemelor de incalzire si climatizare Intretinerea echipamentelor specifice Compartimentul marketing-vanzari are rolul de a genera noi incasari,de a promova intreprinderea prin publicitate, relatii publice. Acest compartiment asigura: Elaborarea studiilor de piata Promovarea intreprinderii Participarea de targuri si expozitii Intocmirea unor situatii si rapoarte periodice.

6.1. Compartimentele de conducere si administrare


Resurse umane Nu este numai compartimentul care controleaz i pune la punct actele angajailor hotelului, nca-srile salariale sau procedurile de angajare i liceniere; acest compartiment adevenit astzi extrem de productiv n viaa unui hotel. Condus de ctre un director de resurseumane, compartimentul ncearc s valorifice la maximum potenialul fiecrui lucrtor, angajat pe baza unei selecii riguroase.

Scopul final este obinerea unui personal antrenat, puternicmotivat, contient de rolul su n construirea imaginei casei.

Economic Acesta este compartimentul care nregistreaz toate datele activitii financiare, sub toateaspectele ei gestionare i patrimoniale, de la ntocmirea bugetului previzionat i pn lacontrolul ntregii activi-ti economice. Directorul economic, cu ajutorul unei reele de analize, previziuni, documente contabile i bilanuri, care nu las loc improvizaiilor sau aproximrilor,ntocmete rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale i anuale. Aceste rapoarte sunt adevratebarometre pentru conductorii diferitelor comparti-mente i pentru directorulgeneral,oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii.

Marketing i Vnzri Este cosiderat vital pentru existena programatic a hotelului; rezultatele muncii lui mereu proiec-tat ctre exterior prin cunoaterea i exploatarea tuturor pieelor existente i poteniale asigur exce-lente rezultate financiare i atingerea obiectivelor propuse.

Statistic, Programare, Dezvoltare Condus de un specialist n analiz gestionar i prognoz, compartimentul numit uneoriCentrul de elaborare date adpostete inima sistemului informaional al hotelului; aici seelaboreaz perma-nent statistici i rapoarte, dar i propuneri legate de efectele unor eventualeinvestiii, a achiziionrii i exploatrii unui utilaj, sau a utilizrii raionale a personalului unuianumit sector. Centralizarea datelor i transmiterea informaiilor necesare gestionrii icontrolului, permit elaborarea politicilor de dezvoltare i modernizare. De aceea, acest compartiment constituie, pentru celelalte compartimente i sectoare, ba-za eventualelor erorisau a schimbriii radicale a planului de aciune

6.2. Compartimentele interne

Aprovizionare Coordonatorul acestui compartiment, specialist i bun cunosctor al conceptelor modernelegate de depozitarea, pstrarea i conservarea mrfurilor, dar i a tehnicilor de evaluare a pieelor i furnizo-rilor, determin necesarul de materii prime, materiale i ustensile necesaredesfurrii activitii hote-liere n condiii optime. n acest scop, se ncheie contracte deaprovizionare cu furnizorii alei, se recep-ioneaz mrfurile, care ulterior se depoziteaz, iar apoi se gestioneazprin distribuire ctre colaborato-rii aflai n diferitele sectoare ale hotelului.

ntreinere Condus de obicei de ctre un inginer sau tehnician experimentat, acest compartimentasigur exis-tena n condiii de normalitate a hotelului. ntreinerea hotelului, n concepiaactual, prevede sisteme raionale de proiectare, cu raz lung de aciune, a celor mai moderneechipamente i instalaii, capabi-le s menin n bun stare ntregul patrimoniu material alhotelului i s i asigure exploatarea econo-mic.n hotelurile mari, existena unui compartiment de ntreinere bine organizat devineindispensabil. Astfel, ateliere i echipe specializate sunt destinate supravegherii permanente afuncionalitii cldirilor, spaiilor, instalaiilor echipamentelor, dotrilor i obiectelor deinventar, in vederea prevenirii i remedie-rii eventualelor defeciuni.Orientarea general a unitilor ospitaliere medii i mici, este legat ns de reducereadimensiuni-lor acestui compartiment; se dorete existena unui numar minim de lucrtori policalificai i apelarea n situaii critice fie la compartimentul dipecerizat al companiei(societii) din care face parte hotelul, fie la firme specializate exterioare. Paza Este un compartiment reprezentat ca atare, mai cu seam n cadrul marilor complexe, fiindconsiderat de ctre specialiti serviciul cel mai puin ospitalier din cadrul hotelului, dei, frndoial, extrem de util. Lucrtorii din acest compartiment rspund de supravegherea hoteluluin vederea prevenirii e-ventualelor aciuni ndreptate mpotriva vieii sau bunurilor oaspilor.Dar i pentru protejarea cldirilor, spaiilor, echipamentelor i dotrilor hotelului. Cel mai adesea ns, acest compartiment se rezum la activitatea unui detectiv al hoteluluin fiecare tur, care are sarcinade a organiza prevenirea incendiilor i aciunile de evacuare ahotelului n caz de for major, superviznd totodat personalul operativ n aciunea acestuiade supraveghere a vieii i bunurilor clienilor

6.3. Compartimentele functionale de servicii pentru clienti

Dup cum se poate vedea n schema anterior prezentat, nivelul care constituie nucleulcompartimentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentruclieni. Este normal s fieaa, deoarece acesta este productorul celor dou servicii hoteliere de baz, respectiv cazarea imasa: acest nivel este compus din dou mari compartimente: Cazare (Rooms Division) iRestauraie (Food and Bevera-ge Division).Schema urmtoare prezint subdivizarea acestor dou compartimente.Activitatea compartimentului de restauraie constituie obiectul multor lucrri despecialitate apari-nnd unor reputi autori romni.

Compartimentul de cazare este structurat, n funcie de caracteristicile individualizante ale principa-lului serviciu hotelier de baz, n dou sectoare: sectorul de recepie (Front Office) i sectorul de etaj (Housekeeping)

Sectorul de recepie - este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul dinmomentul intrrii acestuia n unitatea ospitalier i pn n momentul n care o prsete; demulte ori contactul se menine i dup plecarea clientului. Ca arie de aciune, acest sector acoper o parte a spaiilor exterioare repre-zentative (parcarea, trotuarul, spaiile verzi, peronul)i spaiul cunoscut n general sub denumirea de hol de primire, ncepnd de la intrarea principal n hotel i terminnd cu liniile de acces ctre etaje (lifturi, scri principale) sau cu spaiile comune specializate (saloane de recepii i conferine, baruri, restaurante, etc.). nfuncie de capacitatea i categoria hotelului poate exista un ef de recepie, funcie ncadrabil n nivelul managerial inferior. Prerogativele funciei pot fi delegate asistentului efului de recepie, care este n general eful fiecreia dintre cele trei ture presupuse de activitatea zilnic a sectorului. Serviciul de etaj Cazarea, serviciul de baz proritar al hotelului, presupune din punctul de vedere al clientului, un spaiu individual securizat, igienic, funcional, comod i plcut. Toate acesteaconduc la ideea c parte din elementele clitativ superioare ale acestui serviciu ca dimensiunereal a ospitalitii depind de sectorul de etaj. Denumirea de etaj, consacrat n limbajul de specialitate, provine din limba francez(arealul de origine al hotelriei moderne). Ea este utilizat cu aceleai valene n toate limbile deorigine latine i are o dubl explicaie: pe de o parte faptul c cea mai mare suprafa asectorului este ocupat, n orice unitate hotelier de spaii de cazare, iar pe de alt parte, acestespaii de cazare se afl amplasate n mod tradiional, la etaj (din motive de securitate i derespectare a discreiei asupra intimitii oaspete-lui). Din necesitatea de a gospodri spaiile decazare, de a le menaja i ntreine din punctul de vedere al cureniei i igienizrii, activitatea s-a extins firesc i asupra celorlalte spaii n care hotelul i desfoar activitatea

7. Asigurarea calitatii in unitatea hoteliera


Calitatea serviciilor este definita in standardul 1 SO 8402:95 ca proprietatile si caracteristicile altor servicii care le confera acestora aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate si implicite ale clientilor. Spre deosebire de calitatea bunurilor materiale, calitatea serviciilor implica o comparative intre serviciul furnizat de prestator si asteptarile clientilor

Calitatea serviciilor este mai greu de realizat decat calitatea bunurilor materiale ,nivelul calitatii serviciilor fiind mai dificil de determinat in momentul in care serviciile sunt produse. Satisfacerea clientului reprezinta componenta umana, care trebuie sa fie una din preocuparile importante ale firmelor prestatoare de servicii, pentru imbunatatirea acestora. Cu toate acestea exista anumite norme de calitate ce trebuie respectate de lucratorul din alimentatie. Responsabilitatile prestatorilor de servicii Principalele obligatii ale prestatorilor de servicii , conform OG 21/1992: Sa foloseasca,in cadrul serviciilor prestate, numai produse si procedure sigure si sa anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este periculos; Sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora Sa asigure prestarea serviciilor in conditiile tehnice stabilite de producator ,precum si in conditii igienico-sanitare conform normelor in vigoare; Sa raspunda pentru prejudicial actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat Prestarea serviciilor sa se face in locuri si in spatii autorizate, fiind obligatorie afisarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii, autorizatiei de functionare,precum si afisarea si respectarea orarului de functionare.

8.Concluzii
Resursele turistice ale Romniei o situeaz printre rile cele mai dotate din acest punct de vedere, care pot fi puse n valoare datorit acumulrilor din ultimul timp n procesul de reform, ce vizeaz descentralizarea i privatizarea acestui sector important al economiei. Sectorul privat hotelier din Bucuresti a nregistrat o dezvoltare i modernizare, astfel, reunind tradiia de mai multe secole a ospitalitii cu restriciile unei gestiuni performante, activitatea din Hotel Intercontinental se desfsoar astfel nct s menin o poziie bun pe pia i n faa concurenilor prin: prestarea serviciilor la o calitate superioar; obinerea unui raport bun calitate/pre; printr-o oferta ct mai mare i vast pentru satisfacerea celor mai rafinate cereri; ameliorarea echipamentelor i a confortului. Exist persoane care pltesc sume mari pentru un sejur deosebit i de calitate, deci, calitatea i satisfacerea clienilor devine o for major care trebuie mbuntit nelimitat, pentru c nsuirea acestor caliti poate determina avantaje mari.

Anexe

Fisa de Rezervare/ anunatare a sosirii si plecarii clientilor: D-L/D-na/D-ra... Data sosirii.Data plecarii Ora estimative a sosirii..Nr.de nopti.. Tipul camereiNr.de camere.... Nr.de personaeTariful comunicat... Adresa/domiciliu/... Persoana de contact Numele companiei. Telefon..Adresa.......................... Telefon/fax. Modul de plataGarantarea rezervarii. Carte de credit nr....................... Observatii....................... Confirmare:Da/Nu. Preluat.... Data

Situatia camerelor:

Dup cum se poate vedea camerele se gsesc pe rnduri, cu numrul fiecrei i codificate pe culori, funcie de tipul camerei (single, double, etc.), iar pe coloane avem zilele. Aici se poate urmri foarte uor starea camerei, dac este rezervat, daca s-a confirmat rezervarea, anulri de rezervri.

Voucher

Agentia... Data.Licenta de turism nr... NumePrenume Hotel....... Adresa Telefon... Servicii incluse... Tip Camera..Nr Camerei Data intrariiData iesirii.. Servicii de masa. OBSERVATII: Acest vouchere este valabil ca dovada a platii numai pentru serviciile mentionate mai sus; orice alt serviciu va fi platit de catre client direct furnizorului.In cazul in care doriti prelungirea sejurului va rugam asigurati-va ca furnizorul a luat la cunostiinta si a semnat cererea dumneavoastra/voucher-ul.Returnarea banilor se va face numai in prezenta acordului scris/voucher-ului semnat de furnizor. Agent.. Telefon de Urgenta Semnatura si Stampila ...

Formular pentru inregistratea mesajelor

CatreCamera Nr.

ATI FOST CAUTAT LA TELEFON De CATRE.De la... Va rugam sa ne sunati dvs Ne vom intalni Va mai sunam

Mesaj ..

Preluat de Data... Semnatura Client.

Chestionare Cel mai important lucru pentru unitatea turistica,este opinia clientilor, Multumirea si gradul de satisfacere al clientilor privind serviciile oferite. 1.Ati apelat vreodata la serviciile Hotelului Arena ? Da Nu 2.Prin ce surse ati ales Hotelul Arena? Internet Agentie Companie Presa scrisa Altele 3. Cu ce ati calatorit ? Avion

Tren Masina 4.Care sunt principalele motive pentru care ati apelat la Hotelul Arena? Raportul calitate pret comparative Seriozitatea Hotelului Conditiile de servire Componenta si abilitatile personalului Amplasarea Sistemul de plata Altul............. 5.Cat de multumit sunteti de serviciile oferite de Hotelul Arena? Foarte multumiti Multumiti Nici multumiti,nici nemultumiti Nemultumiti 6.Serviciile noastre Personal receptie: Amabilitate Excelent Bun SatisfacatorNesatisfacator Camera Confortul: Excelent Bun SatisfacatorNesatisfacator 7.V-ar placea sa reveniti la Hotel Arena? Da Poate Nu

Tarife practicate la Hotel Triumf Bucuresti


Oferta de cazare a Hotelului Triumf, pentru categoria 2 stele, este urmatoarea: - APARTAMENT - 350 RON - CAMERA DUBLA - 236,90 RON - CAMERA SINGLE - 164,80 RON Tarife practicate la Hotel Triumf pe perioada weekendului: - APARTAMENT (2 locuri) - 278,10 RON - APARTAMENT ( 1locuri) - 254,93 RON - CAMERA DUBLA (cada) - 193,13 RON - CAMERA DUBLA ( cada - regim single) - 146,78 RON - CAMERA DUBLA (dus) - 169,95 RON - CAMERA DUBLA (dus - regim single) - 131,33 RON - CAMERA SINGLE ( cada) - 131,33 RON - CAMERA SINGLE (dus) - 115,88 RON Tarifele prezentate sunt exprimate in lei/zi/camera si cuprind micul dejun, taxa locala si TVA. Va facem cunoscut ca acceptam ca mijloc de plata cardul de credit Visa si Mastercard.

Detalii Contact Hotel Triumf Bucuresti Hotel Triumf** Adresa: Bulevardul Kiseleff, nr. 12,Bucuresti E-mail: rezervari@hotel-bucuresti.com Telefon: 0771.269.684 Fax: 031.817.30.32

Galerie foto

Bibliografie

http://www.hotelbucharest.ro/prestatori_desc.php?s_codprest=818 http://www.sapteseri.ro/ro/detalii-loc/hotel-triumf/bucuresti/ http://www.bucharesthotels.ro/hotel-triumf-bucuresti.html http://hoteluri.bucharest-guide.ro/hotel-triumf.htm