Sunteți pe pagina 1din 3

Pavele Dale beton

Pai daca vrei sa te apuci acum , iarna, trebuie sa ai un spatiu de depozitare al matritelor incalzit . Betonul pt. pavele si borduri se face dupa o reteta diferita decat cel normal , trebuie adaugat aditiv de plastifiere si pigment pt. culoare . Matritele in care torni betonul trebuie unse inainte cu o substanta Decofrol , pavelele le vei putea decofra abia dupa 7 zile . Iti dau un exemplu de reteta de beton pt. pavele impreuna cu preturile materialelor pt. 1m cub beton: 290 kg ciment = 7 saci = 150 lei 175 litrii apa 2 kg aditiv plastifiant = 9 lei sort 0-4 - 754 kg sort 4-8 - 302 kg = 60 lei sort 8-16 -830 kg pigment culoare - 2 kg = 9 lei Total 228 lei Cu 1 mc produci pavele cu o grosime de 5 cm care sa acopere 20 metrii patrati , deci te va costa 11.4 lei /mp Ma gandesc la faptul ca vrei sa le utilizezi undeva afara, adica expuse la ger/caldura si la umiditate. Pentru solicitari mari (tii o masina parcata pe acest pavaj), incearca o reteta de felul urmator : - ciment M30 : 240 kg/mc (metru cub de beton preparat) - apa : 280 litri/mc - nisip sortat 0-3 mm : 0. 67 mc - pietris ciuruit spalat 3-7 mm : 0. 62 mc Daca vrei sa folosesti pavelele numai pentru acces pietonal, inlocuiesti pietrisul tot cu nisip. Nu uita de un colorant mineral, daca te pasioneaza. Grosimea pavelelor este de 5 cm. Daca vrei pavele "fatuite" cu piatra, adica beton si piatra, atunci reteta este valabila, dar pui numai nisip. Dupa ce ai turnat betonul in forme (cofraj), dupa cca. 30-45 minute de la turnare, asterni numai la suprafata pavelei/dalei un strat de pietris sortat 7-12 mm (dimensiunea pietrelor, adica un fel de "diametru"). Cu un dreptar scurt din lemn, se bate pietrisul usor, pana intra complet in beton. Dupa cca. 24-36 de ore, cu o perie de plastic, sau de sarma (in functie de cat de tare este betonul la suprafata), freci usor suprafata betonului si se elimina laptele de ciment dintre pietrisul asternut. Se spala cu apa. Grosimea pavelelor este de 7 cm si se folosesc mai mult pentru acces auto. Pe timp de iarna trebuie maturata zapada imediat, pentru ca altfel se bate si-i mai greu de curatat. Nu uita ca pe caldura asta nu-ti recomand sa faci astfel de lucrari.

Specificatii: 1. PIGMENTI: 3-4 kg praf coloranti la 100 kg ciment; 2. Plastifiant (Adiment BV-3): se dizolva 1kg praf la 3 litri de apa si 250 ml din solutia rezultata se pun la 50 kg ciment; Dintr-un sac de 25 kg plastifiant praf (~75 litri), se pot produce pana la 300-350 de m2 pavele cu grosime de 6 cm. Plastifiantul este necesar pentru rezistente sporite la compresiune si la gelivitate-inghet / dezghet, fiind si reducator de apa si ciment. 3. Decofrol: pulverizare 1 litru la aprox. 4000 forme de 2,5 cm grosime; consum specific aprox. 15-20 grame / m2. 4. Solutie detartrant curatare beton: 9,5 lei/litru - 1 litru acid la 1-2 litri apa; recipient 70 litri (necesar doar pentru matrite stricate cu reziduri de beton);

Informatii generale despre betoane


Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obin n urma ntririi unor amestecuri bine omogenizate de liant, ap i agregate, eventual aditivi. Amestecul de liant i ap formeaz o past care, n urma unor procese fizico-chimice, se ntrete transformndu-se ntr-o substan solid care leag ntre ele granulele de agregat, dnd astfel caracterul de monolit al betonului. Betonul prezint o bun rezisten la solicitarea de compresiune, dar la solicitarea de traciune rezistena betonului este mult mai sczut (aproximativ de 10 ori mai mic dect cea la compresiune). Din acest motiv pentru a mbunti comportarea materialului la diferite tipuri de solicitri betonul poate fi armat cu diferite produse din oel. n industria construciilor, betonul, i n special cel armat i precomprimat, reprezint principalul material de construcii, folosit la structuri, datorit avantajelor pe care le are: durabilitate, executarea elementelor de contrucii sub orice form, rezisten la foc, caracterul monolit i masivitatea construciilor, costul redus.

Modul de preparare
Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza unor reete, la care se respect cu fidelitate caracteristicile materialelor constitutive: liantul, apa, agregatul i alte adaosuri-n vederea obinerii calitilor proiectate. Odat compoziia stabilit, urmeaz dozarea materialelor i apoi prepararea betonului. Prepararea betonului se poate efectua manual sau mecanic. Prepararea manual se face la lucrri de mic importan prin amestecarea nisipului cu cimentul i cu pietriul. Dup ce s-a obinut un amestec omogen, se introduce treptat apa pn rezult un beton de consistena dorit. Prepararea mecanic a betonului se face cu ajutorul betonierelor.

Produse din beton

Produsele din beton simplu se utilizeaz tot mai intens, graie ridicrii calitii prin tehnologia de fabricaie i a preului competitiv. Sortimentele realizate sunt destinate n special pentru pardoseli, borduri, blocuri de zidrie, plci de placare. Plcile din beton - pentru pardoseli pot fi: plci simple (de protecie n jurul cldirilor sau pentru trotuare), plci cu dimensiuni mai mari care se armeaz (pentru platforme,locuri de parcat,terase circulabile) i plci mozaicate (inclusiv plinte) utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare. Pavelele - sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, care prin alcatuirea lor permit eserea. Pavelele au diverse geometrii care se mbin ntre ele, iar marginile sunt rezolvate prin borduri. Stratul de suport este, de regul un material mcinat de carier, bine tasat. Bordurile - din beton realizeaz ncadrarea trotuarelor, spaiilor verzi, aleilor sau drumurilor carosabile. Pot avea dimensiuni, forme i calitai diferite n funcie de domeniul de utilizare.

Betonul aparent
Materialele de construcie moderne, oelul i betonul armat, au fost introduse iniial cu scopul de a rezolva problemele tehnice, i nu de a crea forme artistice; betonul era mbrcat n tencuial, dale de piatr sau placaje ceramice. Odat cu dezvoltarea tehnologiei, betonul devine vizibil; betonul aparent nlocuiete materialele de finisare costisitoare, timp, etc. Betonul aparent este un beton de calitate, care, dup ntrire i decofrare, rmane vizibil aa cum a rezultat din cofraj, sau cu o prelucrare a feei vzute. Astfel se obine o suprafa exterioar rezistent i mai puin vulnerabil la agresiunile exterioare, durabil n timp i stabil. Suprafeele betoanelor pot fi:

lise - turnate n cofraje etane din metal sau plastic. cu amprente - rezultate din profilul aplicat pe cofrag (se realizeaz din membrane i folii de cauciuc sau plastic,lemn) cu suprafaa splat - astfel ca agregatul s fie pus n eviden cu suprafaa sablat cu ajutorul nisipului cu suprafee prelucrate ulterior cu ajutorul unor instrumente