Sunteți pe pagina 1din 69

INSTALATII SI ECHIPAMENTE PENTRU BAR SPORTIV

- 2011 CUPRINS

1.Introducere. 3 1.1 Istoria barului 3 2.Studiu solutiilor existente-tipuri de baruri.. 3.Constructia si instalatia-amenajarea barului 6 16

3.1.Principalele dotari ale barului.. 23 3.1.1.Mobilierul folosit in baruri... 23 3.1.2.Utilajele folosite in baruri. 25 3.2.Sortimente de bauturi specifice barurilo de noapte 39 3.2.1.Bauturi nealcoolice...39 3.2.2.Bauturi alcoolice...40 3.2.3.Prepararea bauturilor amestec... 43 3.2.4.Gustari specifice oferite in bar 43 3.2.5.Efecutarea serviciului propiu-zis 44 4. Exploatarea si intretinerea instalatiilor.............................. 53 4.1 Dispozitii generale ..........................................................53 4.2 Cerinte privind asigurarea cu apa si canalizare.......... .... 55 4.3 Cerinte pentru curatarea si igiena spatiilor .............. 56 5. Preturile de vanzare aprovizionare. 61 5.1 Calculul preturilor de vanzare 62 6. Concluzii....68 7. Bibliografie ..........................................................................69

1.Introducere
Intr-un bar sportiv te atrage atmosfera. E placut sa te afli intr-un loc unde toata lumea se simte bine, unde simti ca invingi indiferent de rezultatul scos de echipa favorita. Barurile cu acest specific sunt mai relaxante, spre deosebire de cluburi, unde fiecare incearca sa-l impresioneze pe celalalt. Aceasta idee de afaceri nu este una total revolutionara dar este una foarte profitabila. Numarul barurilor sportive este foarte mic la noi si cererea este mare, datorita afinitatii romanilor pentru sport. . De fiecare data cand Romania participa la o competitie importanta, indiferent ca este vorba de fotbal, handbal sau atletism sau alt sport romanii se lipesc de televizoare. De ce nu s-ar lipi si de barurile sportive?

1.1

Istoria barului

Barul este un local public (unitate de alimentatie publica cu caracter recreativ -distractiv) destinat servirii bauturilor alcoolice si neacoolice,simple sau in amestec,a unui sortiment relativ restrans de gustrari si produse de cofetarie-patiserie,precum si a unor marfuri nealimentare(tutun, tigari). Barurile,asa cum le cunoastem astazi,isi au originea in vechile cabarete care existau inca din antichitate . In marea majoritate a cazurilor , ele erau conduse de femei si aveau o dotare rudimentara, desi clientela care le frecventa era distinsa.Cu timpul, cabaretele sau transformat in cafenele, ioar acestea mai tarziu in baruri de diverse tipuri. Primele baruri au aparut in S.U.A. La inceput erau alcatuite dintr-o tejghea prevazuta cu o bara menita sa tina clientii la distanta de tejghea.In local nu existau nici scaune,nici mese.Clientii, rezemati de obicei de bara,serveau bauturile (vin sau bere) in picioare,cumparau produse din tutun sau diferite alimente si plecau destul de

repede.Incepand cu momentul descoperirii metodei distilarii.In barurii au inceput sa fie vandute si alte sortimente de bauturi:gin,whisky,rom etc Se poate aprecia ca dezvoltarea barurilor , sub diferite forme, coincide cu aparitia si conturarea marilor orase ale lumii. Prepararea bauturilor in amestec, desi s-a practicat pentru prima data in S.U.A , a cunoscut o dezvoltare mult mai mare in Europa. Prin varietatea retetelor si fantezia realizatorilor , Europa a intrecut cu mult S.U.A . Arta amestecurilor a depasit granita Americii si ale Europei in diverse tari din lume cunoscandu-se o serie de bauturi in amestec de reputatie internationala. Barurile nu sunt identice , in fiecare tara ele avand particularitati adaptate cerintelor si specificului conditiilor locale sociale, economice si morale.Astfel, in America exista o retea moderna de baruri , cunoscute sub denumirea de bar american. Aceasta categorie,intalnita de altfel in majoritatea tarilor lumii,se impune prin calitatea dotarilor si a produselor servite.Barul american este o unitate de dimensiuni mici,deservita de un personal stilat si frecventata de clientele internationala .In Anglia , intalnim baruri simple, elegante, fara pretentii, in care se consuma la tejghea gin, whisky si bere. Franta este cunoscuta prin numeroasele sale aperitiv-baruri , in care la tejghea sau la mese mici , clientul isi satisface obiceiul de a lua un aperitiv. In Italia se constata o adevarata invazie de cafe-baruri denumita bar-expresso , in care se consuma obisnuita ristretto (cafea scurta si foarte concentrata). In Germania si Austria sunt foarte raspandite dancingbarurile , deservite in special de barmanite. n Romania, barurile i buturile n amestec se confund cu perioada secolului al XXlea, cnd n Bucureti erau deschise cteva localuri celebre, unele cu profil tradiional, altele mai selecte. Barul, din ce in ce mai la moda, ramine in topul preferintelor romanilor care vor sa scape de plictiseala si singuratatea de acasa. Pentru unii dintre noi, este mai usor si comod sa ne tragem un o camasa si o pereche de blugi pe noi si sa coborim intr-o astfel de locatie pentru a ne servi cafeaua ori ceaiul. Primele doua lucruri la care trebuie sa ne gindim atunci cind dorim sa construim un bar sint bugetul si alegerea tipului de bar. Putem sa ne alegem un bar cu specific italian sau englezesc, unul cu influente medievale, sau un bar foarte modern, chiar futurist. De

asemenea, se poate opta pentru unul dedicat unei singure persoane (aici avem ca exemplu barul lui Michael Jordan), unui sport anume ori dedicat unor personalitati. Dupa aceasta etapa urmeaza cea a delimitarii spatiului existent. Un lucru imbucurator ar fi preluarea spatiului fara sa fi fost in vreun fel modificat deoarece astfel ne va permite impartirea lui in functie de necesitatile noastre. Asadar, salonul de deservire, care este si cel mai mare ca suprafata ocupata, trebuie amplasat in zona cea mai bine luminata, in care accesul se face direct din strada, fara a parcurge vreun culoar. In cazul in care acest lucru este imposibil, clientii trebuie orientati spre bar prin modelarea adecvata a peretilor, prin cromatica si semnalistica, astfel incit clientela sa nu fie bulversata sau sa aiba tendinta de a se indrepta catre alta directie. Tot ceea ce este prea sofisticat si care deruteaza, induce o stare de teama iar prima reactie va de respingere.", a explicat Loredana Gaspar, director VektorDesign. Dupa stabilirea cu exactitate a functiunilor specifice unui astfel de spatiu al doilea pas este amenajarea propriu-zisa a spatiului. Modul in care se face acest lucru difera in functie de tipul barului pe care l-am ales. Intotdeauna este necesar sa tinem cont de faptul ca oamenii vin la bar nu doar pentru a se intilni cu prietenii, (acest lucru putindu-l face la fel de bine si acasa), ci pentru ca locul respectiv le confera o senzatie de placere, relaxare chiar, gasind acolo ceva unic, peste care nu a mai dat si prin alte locatii. Care sint elementele ce ar reusi sa asigure un numar de clienti fideli, constant? Bineinteles, faptul ca barul se afla in apropierea locuintei, sau bautura comercializata o gasim la un pret mai mic sint criterii de luat in seama, dar cel mai mult conteaza atmosfera. Aceasta este data atit de modul in care este amenajat spatiul cit si de modul de servire sau de atentia acordata clientului. Oamenii se plictisesc repede, fiind permanent in cautare de altceva, un ceva care sa le satisfaca o anumita cerinta interna. In functie de categoria careia dorim sa ne adresam trebuie sa gasim elementele care pot deveni atractive pentru potentialii clienti. Spre exemplu, atunci cind ne adresam tinerilor, culorile, formele si materialele e obligatoriu sa nu fie conventionale, trebuind in primul rind sa punem accent pe elementele care sa socheze, surprinda. Cu alte cuvinte, sa fie in prim plan elementul MODA.", a continuat directorul VektorDesign. Insa atunci cind ne adresam celor mai in virsta, ca in cazul unui club de cartier (a veteranilor de razboi, a pensoinarilor), totul

trebuie creat in spiritul acelor vremuri, si foarte conservator, acel spatiu devenind un loc in care se vor depana amintiri.", a adaugat Loredana Gaspar. Atunci cind dorim un bar cu un anumit specific, totul trebuie sa fie intr-o perfecta concordanta. Sub nici o forma sa nu se introduca elemente dintr-o alta zona deoarece acest lucru nu va avea decit repercusiuni negative. Lumina joaca un rol extrem de important. Toate barurile ar trebui sa aiba zone deschise, centrale, unde sa se poata aseza persoanele care doresc sa fie admirate ori in centrul atentiei si zone intime, ferite de ochii lumii. Daca spatiul nu ne permite o delimitare a acestor zone, problema poate fi rezolvata prin utilizarea luminii in mod adecvat folosind aceeasi lumina dar de intensitati diferite. Se mai poate obtine acelasi efect alternind lumina calda cu cea rece, si prin cromatica diferita. Este foarte important sa incercam sa variem lumina pentru a rupe monotonia. Accesoriile sint si ele, ca de fiecare data in amenajari, foarte importante. Se situeaza printre elementele surpriza. Este bine schimbarea accesoriilor sa se faca destul de des pentru a nu deveni un spatiu sters. In cazul in care nu avem mai multe rinduri de decortiuni, este indicat sa le schimbam intre ele dar nu intr-un ritm si mod care sa devina obositor si plictisitor la rindul lui. Un alt sfat este acela de a achizitiona totul cu foarte mare atentie si mult gust. Fiecare element conteaza mai mult decit ne-am putea imagina si totodata atrage clientela

2. Clasificare baruri
In momentul de fata barurile prezinta o mare diversitate de la o tara la alta, de la o zona geografica la alta. Principalele tipuri de baruri intalnite astazi la noi in tara si pe mamamond sunt urmatoarele: Barul de zi Este o unitate ce functioneaza in holurile marilor hoteluri , ca sectii ale restaurantelor sau ca unitati indfependente in afara acestora. In acest tip de bar se desface un sortiment complet de bauturi alcoolice si nealcoolice , simple si in amestec , reci sau calde , un sortiment restrans de gustari si produse fine de cofetarie-patiserie precum si produse de

tutun.Servirea se face direct de catre barman si de ajutorul acestuia , cu respectarea regulilor si a tehnologiei specifice barului. Se pot intalni cazuri cand serviciul de la bar la mese sa fie facut de ospatari. Barul de noapte Unitate distractiva cu program prelungit in timpul noptii.El prezinta program de muzichall, dans si ofera o gama variata de bauturi sub toate formele precum si un sortiment predus de preparate reci, fructe, cafea etc. Dotarea este la nivelul cerut de criteriile de clasificare prevazute pentru restaurantele de4 categoria lux, speciala si tinanad cont de specificul barurilor. Pentru acoperirea cheltuielilor cu programul artistic-muzical se percepe o taxa de intrare si se pot stabili consumatii obligatorii. Serviciul se asigura prin ospatari, clientii avand si posibilitatea sa se serveasca direct de la bar , daca tejgheaua se afla in salon. Cafe-barul Unitate de alimentatie publica caracterizata prin desfacerea cu prioritate a sortimentelor variate din cafea si derivate din aceasta. Are program asemanator cu cel al barului de zi. Dotarea este specifica , un rol important revenind utilajelor pentru pregatirea cafelei si in primul rand espresso-ului.Sortimentul consta in specialitati de cafea, ciocolata , cacao, ceai, baututi alcoolice fine la pahar, , bauturi racoritoare si produse din tutun. Serviciul se face de regula de catre barman dar poate fi efectuat si de ospatari. Lacto-barul Unitate de alimentatie publica , caracterizata prin desfacerea cu prioritatea a bauturilor si preparatelor pe baza de lapte ca sortimente de baza, alaturi de care se pot comercializa o serie de alte produse ca: ceaiuri , cafele, sandvisuri cu branzeturi si oua, precum si unele bauturi fara alcool pe baza de sucuri din fructe si legume. Dotarea este asemanatoare cu a oricarui bar, un ac cent deosebit punandu-se pe marimea tejghelei de bar si a vitrinelor de prezentare . Serviciul se face direct la bar sau prin ospatari. Clubul Unitate caracterizata prin faptul ca in afara conditiilor de distractie pentru clienti(muzica, dans, jocuri) asigura un sortiment variat de bauturi racoritoare , bauturi cu continut de alcool, etc. Dotarea unei astfel de unitati este simpla rezumandu-se la

asigurarea mobilierului pentru pastrarea si servirea sortimentelor specifice si aparatura mecanica. Serviciul se asigura direct la bar sau prin ospatari. L a aceste unitati se pot stabili taxe de intrare sau consumatii minime obligatorii. Barul de hotel Reprezinta o combinatie intre barul american si dancing-barul. Clientilor li se ofera posibilitatea de a servi cele mai diverse preparate , gustarei, posibilitati de distractii(muzica discreta , televizoare, jocuri etc) Expresso barul Unitate asemanatoare caf-barului insa mobila dominanta o constituie expresso-ul montat de tejghea. De aceea tejgheaua trebuie sa fie lunga, pentru a asigura un front larg de servire, cat si conditii de consum. Clientii servesc bautura dorita si snack-ul, discuta putin si pleaca. Pub-ul Unitate tipic englezeasca, in care clientii pot consuma, inainte si dupa o masa usoara , variate sortimente de whisky, gin, bere si cockteiluri cu si fara alcool. Pianno-barul Bar de lux, ce se caracterizeaza prin confort , eleganta si distinctie, in sala fiind amplasat si un pian. Se asigura astfel o ambienta muzicala deosebita in timpul servirii. La Rhumerie Bar de lux decorat in ambota insulelorsi care ofera in principal bauturi pe baza de rom. La Cocteilarie Bar de lux care ofera clientelei bauturi traditionale, o varietate de cockteiluri cu sau fara alcool si sortimente deosebite de inghetata.

Bar sportiv in stil American


Sunteti pasionat de fotbal? Se-apropie un meci decisiv pe care vreti sa-l traiti la intensitate maxima, dar n-ati mai prins bilete pe stadion? Nu disperati: puteti regasi atmosfera incendiara din tribune intr-un bar. Un bar plin de suporteri la fel de infocati ca dvs. si care urmaresc meciul la televizoarele suspendate pe pereti si se manifesta zgomotos la fiecare atingere de balon. Si asta in timp ce savureaza berea preferata sau mananca o gustare gen fast-food. Aici nimeni nu este singur: fazele de pe ecranele televizoarelor creeaza emotii la unison, amicitiile se nasc spontan, comentariile amuzante abunda, berea isi face efectul. Este combinatia perfecta dintre atuurile unui local clasic si atmosfera de pe stadion, o combinatie care ii fascineaza de mult timp pe clientii din S.U.A. si Canada. Acolo exista in aproape toate orasele un bar sportiv. Descriere succinta O atmosfera cu adevarat americana! Duminica dupa-amiaza, aeroportul din Hahn, in Germania. Una dupa alta, masinile cotesc la stanga dupa vechiul check-point al bazei americane. Destinatia lor este barul sportiv Hawks. Acolo atmosfera este tensionata. Pe ecranul televizorului se poate vedea ultimul tur al unei curse de Formula 1, iar ultimii clienti ajung la tanc pentru a se bucura impreuna cu ceilalti de victoria lui Michael Schumacher. Klaus, 23 de ani, un obisnuit al barului Hawks si fan al Formulei 1, este euforic si ofera un rand de bere prietenilor sai. De fapt, noi am vrut sa mergem la fata locului si sa vedem circuitul, dar apoi ne-am gandit ca am putea la fel de bine sa urmarim cursa aici si sa sarbatorim imediat dupa aceea. Aici, regele fotbal a fost detronat. In afara Formulei 1, care ramane favorita incontestabila a clientilor, sporturile americane sunt cele mai populare. Multi pleaca de

acasa pentru a scapa de Bundesliga (campionatul german de fotbal), declara surazator Rainer Scherer, proprietarul barului. Dat fiind ca armata americana si-a lasat mult timp amprenta in aceasta regiune, sporturile americane sunt foarte populare aici. Clientii vor mai degraba sa vada Superbowl decat Liga Campionilor. Dar daca evenimentele sportive au loc in miezul noptii din cauza decalajului orar? Nici o problema: Am urmarit deja finala Superbowl la ora 3 dimineata, cu floricele, alune si bere americana pentru a fi in ton, afirma Rainer Scherer. Chiar si fara mari manifestari sportive, Hawks este foarte rar gol. De la inceputul afacerii, proprietarul si echipa sa de opt persoane au realizat o cifra de afaceri de aproape 700.000 de euro. Din aceasta suma, profitul brut este estimat la 12%. Cele mai mari castiguri se inregistreaza duminica. La ora 8 dimineata incepe cursa pentru micul dejun: clatitele, painea prajita, ouale cu sunca sunt foarte apreciate de public. Oricine poate sa isi umple farfuria cu varf ori de cate ori vrea pentru mai putin de 10 euro. Multi din clientii nostri calatoresc in grup, explica Rainer Scherer, si atunci masa devine un eveniment colectiv. Informatii pe scurt: Capital initial minim125.000 de euro Profit brut mediu.6.000 de euro/luna Situatia pieteiafacerea este foarte dezvoltata in S.U.A., dar pentru piata din Romania constituie inca o noutate Factori de risc..impunerea conceptului pe piata, organizarea activitatii Afacerea se recomanda persoanelor cu experienta in gestionarea activitatii unui bar. Se poate avea in vedere reorientarea spre acest specific a unui bar deja existent. Cateva secrete pentru a reusi Atunci cand restaurantul este plin, de-abia reusim sa facem fata servirii si pregatirii felurilor de mancare, se destainuie Rainer Scherer. Si totusi nici un client nu asteapta prea mult. Retetele noastre sunt standardizate. In acest fel putem integra foarte rapid in munca personal fara experienta. O pizza este gata in sapte minute. Oferta include gustari precum painea cu usturoi sau boabe de porumb, hamburgeri, biftec. Patronul explica:

10

Multi dintre clientii nostri vor sa manance feluri simple, sa rontaie ceva sau, cateodata, sa imparta intre ei un fel de mancare. In restaurantele traditionale, chelnerul ar privi cu un aer indignat o asemenea impartire; la noi, este ceva absolut normal. Feluri de mancare precum Muchos Nachos sunt pur si simplu prevazute pentru a fi impartite. Cu greu ar putea cineva sa dea gata o portie intreaga. Fiecare zi din saptamana are un subiect culinar special: lunea si martea sunt zilele pizzei, miercurea se gateste Tex-Mex care e la mare cinste, joia Snack Plate. Vinerea, clientii pot degusta piept de pui in sos barbecue condimentat. Lista bauturilor are si ea un aspect foarte american. Pe langa cocktail-urile clasice cum ar fi de pilda Margarita si Caipirinna, clientul mai gaseste bere americana sau mexicana, fie la cutie, fie in bucket (pachet de sase sticle pentru care clientul plateste ca pentru cinci). 1,7 milioane de euro cifra de afaceri Poate datorita transmisiunilor sportive de base-ball, basket sau de hockey, barul Champions, care se afla la parterul hotelului Marriott din Frankfurt, este de ceva vreme mai mult decat un adapost pentru impatimitii sporturilor americane si ai stilului american de viata. Totul aici este autentic, incepand cu Drinksrails (mici gheridoane) si pana la pahare, fara sa uitam accesoriile sportive agatate pe pereti. Pentru a satisface pretentiile clientilor, au fost instalate 26 de televizoare care difuzeaza in permanenta emisiuni sportive. Un ecran mare este folosit cu ocazia evenimentelor sportive deosebite. In serile normale, sunetul televizoarelor este intrerupt pentru a difuza in schimb cele mai noi hituri muzicale si, din cand in cand, cate un vechi slagar. Cel mai bun loc la Champions este barul, care este un fel de insula in inima evenimentelor. De la bar, clientul poate vedea practic toate ecranele de televizor. Daca nu e nimic interesant la televizor, merita sa iti indrepti atentia spre tejghea, caci barmanul face din prepararea cocktail-urilor un adevarat spectacol. Good food good times good sports (mancare buna, distractie buna, sporturi bune), aceasta este filozofia lui Ulrich Huth, creatorul barului Champions. In doi ani, el a reusit sa isi transforme barul intr-unul dintre cele mai populare baruri sportive din tara, cu o cifra de afaceri de 1,7 milioane de euro, din care peste 300.000 profit brut. Febra barului sportiv in Canada! Atmosfera este extraordinara si la 10.000 de km departare spre vest. Dar motivul

11

entuziasmului nu este, in acest caz, fotbalul american, ci hocheiul pe gheata, mare sport national. La Don Cherrys , situat in Etobicoke, la periferia orasului Toronto, clientii pot urmari pe 27 de ecrane de televizor si doua ecrane uriase, o partida de hochei decisiva intre Les Canadiens din Montreal si Maple Leafs din Toronto. Chiar de la inceputul meciului, cele 186 de locuri sunt ocupate, in timp ce alti 50 de clienti se precipita la tejghea. Publicul este foarte eterogen. Poti intalni bunici si adolescenti, bancheri si muncitori pe santier, cu totii uniti in jurul unei mari pasiuni: hocheiul pe gheata. Si trebuie spus ca febra hocheiului se traieste cel mai bine in acest templu canadian al hocheiului care este barul sportiv Don Cherrys. Amenajarea interioara se potriveste foarte bine stilului barbatesc al barului. S-ar putea spune ca John Wayne si-a spus cuvantul asupra acestei amenajari: lemn rustic si sobru pe tavan si pe pereti, scaune de lemn, simple si solide, mese de lemn masiv. In acest bar nu exista decat un loc cu o amprenta mai delicata este vorba de un mic colt linistit rezervat doamnelor, amenajat pe masura: tapiserie cu flori, ceramica de culoarea piersicii si, pe pereti, tablouri cu peisaje. Avem bistroul cel mai curat din Canada, afirma Roger Cherry cu convingere. Barul sau este, de asemenea, dintre cele mai populare: este a doua oara cand cititorii celui mai mare cotidian local, Toronto Star, aleg Don Cherrys drept cel mai popular bar al metropolei canadiene. Si asta in ciuda unei concurente serioase: Sports caf si Wayne Gretzkys, alte doua baruri sportive din zona, nu au reusit sa se situeze peste Don Cherrys, desi beneficiaza de o amplasare ideala, exact in centrul orasului. In fiecare zi, intre 300 si 700 de clienti vin la Don Cherrys pentru a retrai atmosfera stadionului in jurul unei beri (favorita este Molson Canadian, o bere blonda si tare) si a unui hamburger. Situatia pietei Un succes mondial Barurile sportive se numara, de cativa ani, printre localurile tinerilor si mai putin tinerilor din S.U.A. si Canada. Astazi, aproape in toate orasele, exista mai multe baruri sportive care rivalizeaza intre ele pentru a-si atrage favorurile publicului. Cateodata prin mijloace multimedia si tehnice impunatoare, alteori prin suprafete imense, cum este cazul barului New Yorker All Star Caf, ce apartine lui Robert Earl, un specialist al restaurantelor

12

tematice, sau Sports Caf, apartinand canadienilor Bill Balkou si Brad Kinsella. Acest lucru se poate face cu putine investitii, dar cu idei indraznete, ca in cazul localului Sunnyside Sports Lounge din Ottawa, unde proprietarul este mereu gata sa ofere informatii despre ultimele scoruri la meciurile de hochei si de basseball si unde fiecare client este intampinat cu o strangere de mana. Americanii nu sunt insa singurii carora le plac barurile sportive: in Haymarket, cartierul animat si cultural al Londrei, la cateva minute de Piccadilly Circus si Trafalgar Square, un bar sportiv si-a deschis portile acum 10 ani. Sports Caf are o suprafata de 500 mp , patru ecrane video gigantice si 120 de televizoare! Sambata seara, este imposibil de gasit un loc. Lumea sta la coada in fata usii si asteapta cu legendarul calm britanic sa se elibereze un loc liber la tejghea, la restaurant sau la etajul intai, acolo unde se petrece actiunea. Dupa spusele Tanyei Nouril, angajata a barului Sports Caf, cam 3.000-4.000 de clienti vin in weekend in acest templu al sportului. Dupa parerea ei, Sports Caf serveste aproape 15.000 de clienti pe saptamana. In zilele lucratoare vin mai ales oameni de afaceri, salariati si adevarati londonezi. In weekend, vin mai multi turisti si familii de la periferia Londrei. Fiecare vizitator cheltuieste cam 15 lire sterline pentru masa si bautura. Chiar si micul magazin de suveniruri de la intrare este foarte rar gol. Nici unul dintre suveniruri nu e prea ieftin, dar asta n-are importanta atunci cand e vorba sa iei cu tine o amintire de la cel mai mare bar sportiv din Londra. La urma urmelor, acesti clienti, urmand exemplul barurilor Hard Rock Caf, tin sa isi marcheze apartenenta la un grup, prin simboluri internationale, si cauta deci sa stabileasca o legatura vizuala cu marea familie a barului Sports-Caf. Franta: traiasca fotbalul ! Franta a imbratisat si ea conceptul barurilor sportive: gigantul Adidas intentioneaza sa deschida baruri de acest tip in opt orase din Franta. Primul a vazut deja lumina zilei, la Toulon. Contrar numeroaselor sale surate americane, amenajarea interioara a acestor baruri sportive, cu suprafete cuprinse intre 200 si 400 mp, va fi futurista. Una dintre caracteristicile neobisnuite ale viitoarelor baruri sportive Adidas, este ca fiecare masa va avea propriul televizor, ceea ce va permite clientului sa isi selectioneze programul pe care

13

il doreste. In plus, trei ecrane video uriase, de 2,80 de metri in diagonala, sunt plasate deasupra barului pentru a crea atmosfera sportiva. In ceea ce priveste meniul, domneste multiculturalismul, desi gastronomiei franceze ii este rezervat un loc privilegiat. Clientul va putea alege intre pizza americana, cidrul normand, patiseria italiana si berea alsaciana. Vizitatorii primului Sports Caf Adidas, la Toulon, cheltuiesc in medie cam 15 euro pe mancare si bautura, cam la fel ca si clientii din New York, Toronto sau Frankfurt. Acest exemplu arata si altora calea ce trebuie urmata, caci sansele de reusita sunt bune, in Franta ca si in Marea Britanie sau in Germania. In afara barului din Toulon, barurile sportive cele mai apropiate de ideea originala se gasesc la Frankfurt (Champions), Berlin (Pickers) si la Kln (Joe Champs). Dupa parerea specialistilor, fiecare mare oras poate absorbi trei sau patru baruri sportive, fara ca acestea sa se calce pe picioare. Exista deci excelente posibilitati pentru intreprinzatori, plus ca barurile sportive sunt rentabile si in orasele mai mici. Fie ca e la Lautzenhausen (Hawks), la Bblingen (Sports Caf) sau la Kerpen (barul sportiv al lui Michael Schumacher), ideea se bucura de acelasi succes in randul clientilor si permite patronilor sa castige multi bani. Publicitate/atragerea clientelei Strnii curiozitatea clienilor cu dou sau trei luni naintea deschiderii barului dvs. sportiv. Puteti face acest lucru prin anunturi n pres, campanii de direct mailing sau pliante. Dac vei face reclama numai cu puin timp nainte de a v deschide porile, nu vei obtine nici un avantaj din factorul timp (care este, totui, decisiv). Cele mai bune suporturi publicitare sunt cotidienele locale, revistele de specialitate i brosurile gratuite. Putei, de asemenea, s folosii posturile locale de radio pentru a v face reclam. Putei cumpr 30 de secunde de publicitate pentru aproximativ 100 de euro. Producerea unui spot va fi mult mai scump, peste 1.500 de euro. Dar exist i posibiliti mai ieftine: dat fiind c toate posturile regionale de radio dau informaii despre diferitele manifestri i evenimente locale, merit s informai redaciile despre activitaile dvs. promoionale, concerte sau serate cu anumite teme. Poate fi la fel de interesant s v informai clienii despre activitile prevzute i despre evenimentele sportive. La barul Pickers din Berlin, afie i pliante anunt emisiunile sportive cele mai importante. Exist i o alt posibilitate, puin mai

14

costisitoare, dar uor de realizat cu un computer i un program de editare de texte: editarea unui mic ziar al casei,n care cititorul gsete orice, de la informaii referitoare la manifestri, pn la regulile fotbalului american sau concursuri. Alt idee: n S.U.A. i n Canada, o versiune simplificat a ziarului casei a dat rezultate bune. Un calendar pliant amintete clienilor care sunt ntlnirile sportive cele mai importante i ce program vor putea urmri la barul sportiv la o anumit ora. Adevarata publicitate, care nu v va costa un ban, este cea a faimei pe care o vei cuceri prin intermediul clientilor satisfcui. IMAGINEA BARULUI Emblema va juca un rol important. Fie ca este vorba de autocolante, de hartii cu antet, de carti de vizita, de servetele, de vesela sau de tricourile personalului, important este ca publicul sa inregistreze o imagine de firma. Pentru logo, ca si pentru numele barului sportiv, regula este aceeasi: trebuie sa fie pozitiv si dinamic n barul dvs. vindei nu numai mncare i buturi, dar i un concept, o idee. Orice greeala de stil sau de gust va avea repercusiuni negative asupra atmosferei din restaurant, asupra credibilitaii dvs. i deci, asupra rezultatelor.. Dac vei da barului dvs. un profil special, care s il deosebeasc de celelalte, atunci veti ctiga. ACTIVITATI COMPLEMENTARE FACTORI SUCCES a. Ambiana: Proiectul dvs. trebuie s fie coerent pn n cele mai mici detalii, de la numele barului pn la concepia meniului. b. Personalul: Profesionalismul personalului va fi judecat potrivit exigentelor normelor americane, de care clienii dvs. au auzit, fr ndoial. Amabilitatea i serviciul prompt sunt lucruri indispensabile. c. Varietatea aciunilor organizate de bar:Pentru a menine viu interesul clienilor dvs., trebuie s gsii n permanent ceva nou: un turneu de volei pe plaj sau un rodeo. Clienii ateapt permanent distracia. d. Alegerea programelor TV:ineti cont de gusturile publicului i fii flexibil n privina

15

alegerii programelor sportive. Nu ncercai s-i convertiti pe clientii dumneavoastr la baseball sau la fotbal, daca ei prefer s se uite la Formula 1. FACTORI DE RISC a. Schimbarea preferinelor clienilor: Acest risc apare atunci cnd v concentrai asupra unui anumit sport care, mine, s-ar putea s nu mai fie n voga. b. Dezvoltarea concurenei: n S.U.A., marile baruri sportive i permit investiii de milioane de dolari n crearea unor locaii ultramoderne. La o scar mai mic, ateptai-v la tot felul de concureni de felul acesta. c. Impunerea conceptului pe piaa: Conceptul de bar sportiv este nc destul de necunoscut n Europa i trebuie s nceap s se disting de celelalte activiti, precum video-barurile, barurile-karaok etc

3 Constructia si instalatia- amenajarea barului

Cheltuieli de nceput: o amenajare simpl Suma cheltuita pentru amenajarea barul dvs. depinde, la urma urmei, de tipul de amenajare ales. Un templu al divertismentului precum Londoner Sports Caf a nghiit sute de mii de euro pentru amenajarea slii i acum propune 600 de locuri pe scaune, 120 de televizoare, un simulator de schi, un teren de baschet etc., totul pe o suprafa de 500

16

mp. n schimb, cu 60.000 de euro se poate amenaja foarte bine un mic bar sportiv de 60 de locuri cu o instalaie multimedia modest. Spatiul Suprafata totala a salii de consumatie se determina urmarindu-se respectarea numarul de mp care revin la un loc de masa. Se are n vedere suprafata ocupata de: scaune, mese, acces la masa, culoare de circulatie principale, degajamente. Un bar sportiv ar trebui s se ntind pe o suprafa de 180-300 mp. 70% din suprafaa este ocupat de restaurant, iar restul de bucatarie, depozit, toalete, vestiar. Socotim cam 1,5 mp pentru locurile pe scaune, ceea ce nseamn c restaurantul . va avea ntre 50-60 de scaune, plus 15 locuri la bar. Culoarele de circulatie. Circulatia clientilor trebuie sa se efectueze, tinnd seama de urmatoarele cerinte: a evita aglomerarile: se prevad alei de circulatie de 1,50 m latime; a nu deranja consumatorii asezati: aleile secundare vor avea 1 m latime; directiile de circulatie ale clientilor trebuie sa tina seama de circuitele de debarasare;

n aceste unitati se practica frecvent varianta n care clientii debaraseaza ei nsisi platoul la sfrsitul mesei. Formula ideal este s avem camere destul de largi, n care s dam frau liber imaginaiei creatoare. ntr-un spaiu mic va fi dificil de realizat o atmosfera de stadion.

17

Suprafata totala a barului este de 300 m2 care se imparte in : sala fumatori baia bucataria 130 m2 12 m2 20 m2 sala nefumatori 138 m2

Dotarile si echipamentele de bar sunt elementele pe care se sprijina practic ntreaga functionare a locatiei, investitia presupunandu-se a fi una pe termen lung. Avand n vedere exigentele de functionare si de dotare a barurilor moderne, felul(destinatia), marimea, amplasarea si tipul de clientela vizat reprezinta factori cruciali n analiza pe care un investitor si firmele la care apeleaza pentru constructie si echipare o

18

vor efectua nainte de a dimensioana ntregul ansamblu de bar si de necesarul de echipamente si dotari. Amenajarea tehnologica a unui bar presupune abordarea a numeroase probleme:constructia propiu-zisa,instalatiile tehnice,fluxul tehnologic optim,doatarea cu mobilier,utilaje si inventar pentru servire Pentru atingerea parametrilor maximi de functionare intr-un bar este necesar sa se prevada instalatii tehnice precum: Instalatia electrica:serveste la alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat si a unor utilaje,ceea ce presupune asigurarea locurilor pentru lampi,prize pentru utilaje in toate spatiile unde ele sunt necesare.Alegerea tipului de lumina intr-un bar este,in primul rand,o chestiune de rafinament si,in al doilea rand,una economica,avand in vedere costurile materialelor,durata utilizarii si modul de intretinere. Instalaia electric asigura alimentarea cu energie a corpurilor de iluminat i a unor utilaje respectndu-se totui anumite norme tehnologice de profil pentru evitarea electrocutrilor i a incendiilor. Sistemul optim de iluminat este considerat a fi cel compus din 70 % corpuri fluorescente i 30 % incandescente14. Iluminarea se face direct, indirect (prin mascarea aparent a sursei de lumin) sau chiar natural, n funcie de ambiana care se vrea a fi creat. n afara iluminatului public, o alt cerin este semnalarea restaurantului prin firme, embleme, panouri, indicatoare luminate. Amplasarea mijloacelor publicitare exterioare necesit n prealabil aprobarea organelor de resort. Instalatia de incalzire:are o deosebita importanta deoarece temperature optima reprezinta unul dintre elementele principale ale confortului intr-un bar.Temperatura economica recomandata este in jur de 18 grade Celsius;pentru mentinerea ei incaperile trebuie sa aiba o buna izolare termica. Instalaiile frigorifice servesc pstrrii materiilor prime i perisabile, pregtirii lor pentru vnzare (rcirea buturilor, fabricarea cuburilor de ghea, producerea i pstrarea ngheatei, expunerea unor alimente perisabile n vitrinele de prezentare). Instalatiile sanitare:asigura furnizarea apei reci si calde menajeresi functionarea canalizarii pentru evacuarea apei menajere.Ele sunt absolute necesare pentru alimentarea unor utilitati:masini pentru pregatit cuburi de gheata,expresso-uri,spalatoare etc. Alimentarea cu ap trebuie mascat sau integrat decorului. Conductele trebuie s aib

19

capacitatea de a asigura volumul de ap necesar; robinetele trebuie s fie rezistente, simple, estetice i uor de ntreinut15. Necesarul de ap cald (la temperatura de 65 grade Celsius) este apreciat n medie la 10 litri pe zi pe fiecare loc din restaurant. Instalatia de ventilatie-conditionare:intregeste confortul dintr-un bar prin asiguararea temperaturii si umiditatii constante,precum si a aerului purificat. Umiditatea relativ trebuie sa fie ntre 30 i 75 %. Funcional, condiionarea unui local presupune creterea sau scderea temperaturii, normalizarea umiditii, filtrarea aerului (purificarea lui), introducerea de aer curat i eliminarea celui viciat. Instalaiile moderne de climatizare asigur de altfel funcionarea i reglarea automat n funcie de temperatura mediului, posibilitatea de ntrerupere, exploatarea uoar, ntreinerea simpl i sonorul redus. Instalatia de sonorizare:serveste la buna functionare a statiilor de amplificare. Acustica trebuie astfel proiectat i realizat nct s asigure n spaiile de servire o sonoritate favoriznd conversaiile i spectacolele de amuzament (concerte). Aceasta presupune gsirea unor modaliti de atenuare a zgomotelor prin soluii constructive, decoraiuni interioare, tratarea tavanului, pereilor i pardoselii. Amenajarea tehnologica a unui bar presupune abordarea simultana a numeroase probleme:constructia propiu-zisa,instalatiile tehnice,fluxul tehnologic optim,doatarea cu mobilier,utilaje si inventar pentru servire. Oganizarea fluxurilor de activitati Organizarea interioara a unitatii de alimentatie publica presupune stabilirea unor fluxuri tehnologice optime, astfel nct activitatea sa se poata desfasura n bune conditii si n spatii minime. Pentru aceasta se vor organiza cel putin urmatoarele circuite: - al materiilor prime de la receptie si depozite la sectiile de preparare; - al servirii preparatelor culinare si debarasarii meselor; - al evacuarii deseurilor; - al personalului de servire (oficiu - sala de consumatie; sala de consumatie - oficiu si spre grupul sanitar); - al consumatorilor (acces n unitate - garderoba - sala de consumatie - grup sanitar). n stabilirea acestor circuite se urmareste: flux continuu si unisens; neinterferarea diferitelor circuite;

20

trasee scurte si directe; respectarea circulatiei pe dreapta.

n acest scop se vor respecta unele reguli: - comunicarea directa (prin oficiul ospatarilor) ntre sala de consumatie si spatiile de productie; - organizarea circuitului de servire si debarasare n jurul oficiului, astfel nct distanta de parcurs pentru un ospatar sa nu depaseasca 30 m (n mod exceptional, 40 m); - dimensionarea corespunzatoare a spatiilor de circulatie: - culoar principal ntre mese de 1,50-2,00 m; culoare secundare ntre mese de 0,90-1,10 m; usi late de cel putin 1,50 m, ndeosebi n spatiile de productie si batante n locurile cu

o circulatie foarte mare; - accesul ospatarilor n sala de consumatie sa se faca din directia opusa accesului consumatorilor; - asigurarea de accese separat pentru intrarea si iesirea ospatarilor, n procesul de servire a consumatorilor; - n circuitul materiilor prime de la locul de pastrare si de la acesta la sectia de pregatire si preparare, ca si n circuitul semipreparatelor si de evacuare a deseurilor, trebuie sa se evite ncrucisarile, asigurndu-se cele mai scurte trasee; - pentru grupurile sanitare n folosinta personalului nu se admite accesul direct din spatiile de lucru; - circulatia la garderoba, ca si la grupul sanitar n folosinta consumatorilor, trebuie sa se faca din holul de primire, pe un traseu retras fata de fluxul principal de intrare si iesire; - circulatia consumatorilor n sala de consumatie spre mese trebuie sa se faca evitnd traversarea salii de consumatie; - n cadrul unitatilor cu autoservire, accesul consumatorilor la linia de distributie sa se faca fara traversarea salii de consumatie, ct mai direct, iar mesele sa fie amplasate n zone ct mai retrase. Circuitele de debarasare sa fie stabilite la capatul opus zonei de acces al consumatorilor la linia de autoservire

21

Personalul Alimentaia public evolueaza ntr-o atmosfera amical i destins, n care clientul este personajul principal. Un personal dinamic i motivat va crea mediul necesar Pentru zilele cnd este mai mult de munc (vineri, smbt, duminic), aducem mna de lucru suplimentar. n total, cheltuielile pentru personal nu ar trebui s depeasc 30% din cifr de afaceri. Exemplu de calcul lunar al rentabilitii In cazul unui bar sportiv bine plasat, cu o suprafa total de 300 mp care dispune de 70 de locuri pe scaune, chiria este de 20 euro/mp, cu toate utilitatile incluse. Restaurantul primeste cam 3000 de clieni pe luna, care cheltuiesc n medie 10 euro fiecare pentru mncare i butur. Proprietarul folosete doi buctari care primesc un salariu de 700 euro fiecare (incluznd toate obligaiile fa de Fisc), patru chelneri care primesc un salariu de 450 euro fiecare i sase angajai part-time pltii n medie cu 300 euro fiecare. Restaurantul este deschis n fiecare zi de la orele 9.00 la 24.00. n aceste condiii se obine o cifr de afaceri lunar de aproximativ 30000 de euro, iar cheltuielile nsumate (achiziie marf, personal, chirie, publicitate, amortizare, diverse ) se ridic la aproximativ 24000 de euro. Rezult aadar un profit nainte de impozitare n jur de 6.000 de euro lunar.

22

3.1 Principalele dotari ale barului sportiv


Buna functionare a unui bar presupune,in afara unor amenajari tehnologice corespunzatoare (constructii,instalatii,functionalitate),asigurarea mobilierului,uitilajului,inventarului de lucru servire specifice barului. Mobilierul si uitilajele unui bar se compun din:tejgheaua barului,rafturi,mese,scaune,vitrine de prezentare,casa de marcaj,expresso etc. 3.1.1 Mobilier folosit in baruri Suprafata comerciala a unui bar are ca elemente constructive principale oficiul, tejgheaua-bar, sala de consumatie, terasa (n functie de posibilitati). Tejgheaua barului Sau barul propriu-zis constituie mobilierul principal din orice uniatate de acest fel. Forma si lungimea barului trebuie sa corespunda spatiului pus la dispozitie. In partea exterioara (spre sala) se monteaza,pe toata lungimea barului,doua bare din diferite materiale,una in partea de sus(pentru sprijinirea mainilor) si a doua in partea de jos(pentru sprijinirea picioarelor clientilor). In fata tejghelei se amplaseaza scaunele de bar fixes sau mobile.Ele pot fi de forma circulara,cu un diametru de circa 53 cm sau patrate cu latura tot de 53 cm.Inaltimea optima va atinge cca 80 cm. Raftul barului Cu o forma cat mai simpla, in armonie cu mobilierul,fara prea multe usi ,unghiuri sau colturi,se afla,in spatele tejghelei,la cel putin 70 cm distanta de acesta. Partea superioara este realizata din polite sau casete de prezentare prevazute cu iluminare locala in partea de sus,situatie in care sursa de lumina se mascheaza prin diferite elemente decorative. Partea inferioara este prevazuta cu rafturi deschise pentru pastrarea diferitelor obiecte de inventar sau a marfurilor.

23

Mesele Variaza ca forme si dimensiune de la o unitate la alta. Exista mese dreptunghiulare,patrate sau rotunde cu diametrul blatului in jur de 50 cm si inaltimea mai mica decat a meselor de restaurant . Scaunele Se intalnesc diferite tipuri de scaune:taburete,demifotolii,canapele etc. Toate trebui armonizate si proportionate cu mesele atat sub aspectul dimensiunilor cat si in ce priveste materialele din care sunt confectionate. Fotolii Structura este metalic Pentru tapierie putei opta ntre : piele sintetic, plus sau stof. Sunt recomandate a fi utilizate n : restaurante, baruri, cofetrii, cafenele , pizzerii , spaii private. .Canapele Structura este metalic.Pentru tapierie putei opta ntre : piele sintetic, plus sau stof.

24

3.1.2 Echipamente utilizate in barul sportiv


Alegerea aparatelor Distribuitorii acestor echipamente de bar cred ca atunci cand se hotaraste sa cumpere un astfel de produs, administratorul localului trebuie sa tina cont de cativa factori. In primul rand, eficienta si folosirea facila a aparatelor. Se va lua in calcul amortizarea si, ca in cazul oricarui echipament, trebuie sa se tina cont si de durata sa de viata, de garantie si de postgarantie. Mihaela Naidin, Marketing Manager al firmei Trus crede ca patronul de bar poate scapa de cheltuieli daca incredinteaza dotarea unitatii unei firme specializate: Achizitia aparatelor pe bucati nu este cea mai buna afacere pentru ca inseamna consum de timp si de bani. Managerul poate insa primi la cheie barul ca un intreg concept, gata sa produca bani la un nivel profesionist. Evident, mai spune Mihaela Naidin, ca omul trebuie sa achizitioneze echipamentele urmarind mai multe aspecte: daca primeste consultanta de la furnizor, care este calitatea aparatelor, pretul, stocul disponibil, service-ul, garantia si mentenanta. In primul rand trebuie sa se tina cont de rulaj, explica Marilena Tabarca, dar asta nu se poate vedea decat dupa un anumit timp de la deschidere. Nu are importanta tipul barului pentru ca in toate se ofera bauturi. Aceeasi apreciere o face si directorul de vanzari de la SDS Group, dar afirma ca importante sunt si estetica, functionalitatea si gradul de automatizare ale aparatului.

25

EXPRESOR

Descriere: Espressor cu 2 grupuri automat, boiler cu tubulatura din cupru, suport cu sistem de incalzire pentru cesti, motopompa incorporata, manometru cu dubla scara pentru vizualizarea presiunii pompei si a boilerului, nivel optic cazan, robinet vapori, intrerupator manual distributie apa, intrerupator aprindere aparat, structura de inox, picioare reglabile pe inaltime, tastatura distribuire doze de cafea Caracteristici Lungime: 70 cm Inaltime: 53,5 cm Putere instalata: 3-4.1KW Adancime: 53,5 cm Alimentare: 380 V

26

MASINA DE SPART GHEATA

COMBI LINE V 120 ECL (Combina cuburi de gheata+combina de spart gheata 2 in 1) Cantitate de gheata: 126kg/zi CAPACITATE DEPOZITARE: 130Kg Greutate: 154 kg Dimensiuni:1720/890/670

APARAT DE SPART GHEATA

27

Grup multiplu: aparat spart gheata-blender-mixer; pahar inox; capacitate 0,8 litri-mixer, 1,7 litri blender; dimensiune ( L x l x H mm ): 280 x 540 x 500 ; greutate: 16 Kg; alimentare 220V, putere 0,86 Kw CENTRIFUGE

VITALJUICER Centrifug de banc, pentru extractia sucului din fructe si legume, poate fi folosit individual (pentru un pahar) sau n ciclu continuu, separarea sucului de pulp si eliminarea resturilor se realizeaz automat, recipient (diametru 92x37 mm) si filtru din inox usor demontabile, nltime de lucru 257 mm.

Dimensiuni (L/l/H mm) 258x440x492

Greutate (Kg) 18

Putere (kW) 0.75

Alimentare (V) 220

STORCATOR DE FRUCTE SI LEGUME 28

Storcator fructe si legume, 800 W, 2 viteze, capacitate alimentare XXL, sistem de siguranta, container resturi 1,5 kg, filtru micro-retea, argintiu CULOARE: argintiu PUTERE: 800 Storcator fructe si legume, 800 W, 2 viteze, capacitate alimentare XXL, sistem de siguranta, container resturi 1,5 kg, filtru micro-retea, argintiu CULOARE: argintiu PUTERE: 800 w

29

MASINA DE MACINTAT CAFEA Masin de mcinat cafea, cu dozator manual sau automat si temporizator.

Dimensiuni (L/l/H mm) 180x300x50 0 MIXERE

Greutate Putere (Kg) (Kw) 12.8 0.34

Alimentare Vitez (V) (rot/min) 220 1400

Diametru Productivitate (O mm) (Kg/or) 65 8//10

Mixer simplu/dublu/triplu, pentru buturi, cu 1/2/3 pahare din plastic sau inox, capacitate 0,8 litri. Cod Dimensiuni (L/l/H mm) Greutate Putere (Kg) (kW) 30 Alimentare Vitez (V) (rot/min)

F4 F6d F6T

200X220X500 2.8 330X220X500 5.1 460X220X500 7.3

0.12 0.24 0.36

220 220 220

15000 15000 15000

BLENDER

Blender simplu, cu pahar din plastic sau inox, motor cu 2 viteze.

Dimensiuni Greutate (L/l/H mm) (Kg) 200x200x460 4 MASA DE BILIARD Masa de biliard ROMA 8ft

Putere (kW) 0.4

Alimentare (V) 220

Vitez (rot/min) 10000/15000

Capacitate (l) 1.7

~ 6.622,35 RON (TVA inclus) ~ Garanie: 1 an Pre:6.622,35 RON (TVA inclus) Stoc:n stoc Descriere produs: Este din lemn masiv cu picioare sculptate ,couri de piele i plac de ardezie din trei buci .Se ncadreaza n categoria meselor de biliard profesionale.Se poate alege culoarea postavului verde, rou sau albastru pentru postav lent, semilent sau de vitez. Dimensiuni exterioare : 252 x 142 cm; Dimensiune : 8 ft; Placa ardesie : 241 x 130 cm.

31

Accesorii pentru biliard Set de bile biliard Taiwan 57,2 mm ~ 70 RON (TVA inclus) ~ Garanie: 1 an

Tac Romeo ~ 65 RON (TVA inclus) ~ Pre:65 RON (TVA inclus) Descriere produs: Tac din doua bucati; Lungime 140 cm; Greutate 520 g.

Tac Orlando scurt 120 cm ~ 25 RON (TVA inclus) ~ Pre:25 RON (TVA inclus)

32

Descriere produs:Este facut din artar (maple), dintr-o singura bucata si are lungimea de 120 cm cu varf de 12 mm.

TELEVIZOARE CU PLASMA

Informatii tehnice: Diagonala ecran (cm):107 Aspect imagine:16 : 9 Contrast:15000:1 Intensitate luminoasa (cd/mp):1500 Rezolutie:1024 x 768 Sistem audio:10W + 10W Altele:HD Ready

VITRINA FRIGORIFICA

33

Raft frigorific pentru semipreparate LC-100

Dimensiuni [mm] Lungime Latime Exterior 965 750 Greutate: 190 [kg] Suprafa de expunere: 1,6 Nr. de rafturi: 3 ncrctura maxim pe raft: 8 [kg] Interval de temperatur: +4+10 Condiii de mediu: +25 [C] 60% HR Consum de putere: 520 [W] Alimentare cu energie: 230 V / 50 Hz Mediu refrigerent: R-134 lub R-404 Versiune: - us de sticla n spate - 3 rafturi cu reglaj de nlime, iluminate - iluminare central - cadre aurite

Inaltime 1300

34

- terminaie din lemn: imitaie lemn nchis sau deschis Echipament standard: - circulaie dirijat a aerului - dezgheare uoar - auto evaporarea apei dezgheate - control electronic Echipament opional: - geam ntrit

APARATE UTILIZATE IN BUCATARIE .Tostiera dubl

Tostiera dubla cu suprafata striata, temperatura de lucru 50 C - 300 C, dimensiune suprafata superioara 550 x 255 mm, dimensiune suprafata inferioara 550 x 255 mm, putere 3,2 Kw, alimentare 230V, greutate 28 Kg, dimensiuni 620 x 435 x 240 h mm

Crepier dubl

35

Crepier simpl sau dubl, structur inox,plit din font. Cuptoare

Cuptor electric, capacitate 5 tvi, GN2/3, distanta dintre tvi 67 mm, temperatur maxima 260C, greutate 415 Kg, panou electronic de comand, sond pentru testarea produsului, motor cu inversarea sensului de rotatie, iluminare intern cu lamp halogen.

Cuptoare cu microunde 36

Cuptor cu microunde, interior/exterior inox, putere grill 1 kW, diametru platou 314 mm, 6 nivele de putere+decongelare, timer 30 minute, alimentare 220V. .Maini de splat

Masin de splat pahare, dimensiuni cos: 350x350 mm ECOSTAR530F Masin de splat farfurii ,pahare,capacitate container 20 litri, durat ciclu de splare 120 secunde, dimensiune cos 500x500 mm, productivitate 540 farfurii/or. .Pahare

37

1.Pahar pentru lichior 2. Pahar pentru cherry 3. Pahar pentru samapanie 4. Pahar pentru apa minerala 5. Pahar pentru bere 6. Pahar pentru vin rozaliu 7. Pahar pentru sampanie 8. Pahar pentru vin de Burgundia 9. Pahar pentru vin rosu de masa 10. Pahar pentru vin alb de masa 11. Pahar pentru Rheinwein (vin) 12. Pahar pentru vin (desert) 13. Pahar pentru coniac 14. Pahar pentru whiskey 15. Pahar pentru vodka 16. Pahar pentru apa plata sau suc 17. Pahar pentru sampanie 38

18. Pahar pentru lichior 19. Pahar pentru Martini 20. Pahar pentru cocktail 21. Pahar pentru Grog (bautura alcoolica din Coniac sau Rom) 22. Pahar pentru ceai sau punch

3.2 SORTIMENTE DE BAUTURI SPECIFICE BARURILOR


Prezentarea principalelor sortimente de marfuri specifice activitaii din baruri are drept scop cunoasterea de carte lucratorii din sector a caracteristicilor de baza ale produselor respective pentru a putea sa asigure primirea lor in conditii de calitate,depozitarea potrivit recomandarilor producatorilor si,implicit,reducerea perisabilitatiilor. Sortimentele de marfuri specifice activitatii din baruri se grupeaza in trei mari categorii:bauturi nealcoolice,bauturi alcoolice,alte produse. 3.2.1 BAUTURI NEALCOOLICE In grupa bauturilor nealcoolice intra:apa minerala,apa gazoasa(sifonul), laptele,sucurile din fructe,sucurile din legume,nectarul,siropurile din fructe ,bauturile racoritoare industriale,ceaiul,cafeaua Cafeaua se obtine din semintele plantei Coffea Arabica, care prin prajire si macinare se transforma intr-o pulbere fina; bautura se prepara prin fierberea acestei pulberi in apa. Abuzul de cafea provoaca intoxicatia cofeinica. Aceasta se manifesta prin cresterea excitabilitatii nervoase, tremuraturi, irascibilitate, insomnie. Fenomenele dispar treptat, daca se intrerupe consumul de cafea. Sucurile de fructe sunt bauturi obtinute din fructele proaspete, bine parguite, nediluate, nefermentate si neconcentrate. Sucurile naturale se obtin prin presarea fructelor proaspete, bine coapte. Fructele cele mai folosite pentru prepararea sucurilor proaspete

39

sunt merele, strugurii, visinele, zmeura, coacazele, fragii, lamaile, mandarinele, caisele. Pentru obtinerea unor produse de calitate este necesar ca materia prima (fructele) sa fie bine coapta, sanatoasa, fara semen de vatamare. Ceaiurile sunt bauturi care se obtin prin introducerea in apa a unor plante sau parti de plante-radacini, muguri, frunze, flori, seminte, fructe. Apele minerale naturale provin din apele subterane care ies la suprafata solului sub forma izvoarelor naturale. Apa izvoarelor captata este imbuteliata pentru a fi data in consum.

3.2.2 BAUTURI ALCOOLICE

Bauturile alcoolice frecvent intalnite sunt:vinul,vinurile speciale,produse pe baza de vin,bauturi pe baza de alcool rafinat si berea. Sunt produse lichide in componenta carora se gaseste alcoolul etilic,rezultat din: -fermentatia alcoolica a mustului de struguri; -fermentatia si distilarea fructelor:prune,caise,visine,cirese etc.; -amidonul diferitelor cereale,radacini:orz,porumb cartofi etc.; -distilarea lichidelor care contin alcool. Vinul Vinul reprezinta una dintre cele mai vechi bauturi cunoscute de omenire,raspandita azi pe intreaga planeta. Vinurile se clasific dup:

40

culoare, (la vinul alb, fermentaia mustului are loc separat de pielie i semine, cu unele excepii, la cele roii i n mai mic msur la cele ros, se practic maceraia pelicular),

coninut n alcool (vinul are ntre 8,5-15% alcool) , coninut n zahr (vin sec, vin demisec, vin demidulce, vin dulce), efervescent (se realizeaz adugnd (nainte de mbuteliere) licoare de tirajzahr i levuri selecionate (la Champagne, vin spumant), sau bioxid de carbon (la vin spumos).

Cele mai importante tipuri de vinuri de la noi sunt: Muscat-Ottonel, Pinot alb, Riesling, Sauvignon Blanc, Feteasc Neagr, Feteasc Alb, Feteasc Regal, Gras, Tmioas Romneasca.

41

Bauturi pe baza de alcool rafinat

Sunt cunoscute in comert sub denumirea de bauturi alcoolice industriale sau bauturi spirtoase. Vodca:bautura alcoolica preparata pe baza de alcool alimentar(obtinut din cereale sau cartofi),cu aroma neutral,este incolora sau usor galbuie,cu gust placut.Ca sortimente mentionam:vodka speciala 40,vodka extra 40,vodka crystal 42. Romul:bautura alcoolica obtinuta din alcool rafinat cu adios de esente alimentare,zahar si caramel pentru culoare.Sortimente:romul Jamaica,romul Felix etc. Ginul:bautura alcoolica preparata din alcool rafinat,apa potabila,macerat alcoholic cu fructe de ienupar,este limpede,fara sedimente,fara particule in suspensie,incolor,cu mirosul si gustul placut alcoholic. Whisky-ul:produs alcoholic rezultat din distilarea plamezilor fermentate de cereale malificate si nemalificate,prin aplicarea unei tehnologii specifice,este un lichid limpede,fara particule in suspensie,culoare galben-inchis,cu gust alcoholic usor fumigen. Lichiorul:bautura alcoolica preparata din alcool rafinat,zahar,glucoza,sucuri si distillate din fructe,uleiuri din fructe,extracte si macerate din fructe,coloranti alimentary si alte ingrediente.Au aspect de lichid siropos ,cu un gust placut,dulce ,alcoolic cu aroma caracteristica sortimentului. Berea Berea,lichid limpede,fara sedimente sau impuritati(cu exceptia berii caramel,cu aspect opalescent,cu sedimente,datorita depunerilor drojdiilor din suspensie) constitue una dintre cele mai vechi bauturii alcoolice,descoperirile arheologice atestand existenta ei inca de acum aproape 8000 de ani.

42

3.2.3 Prepararea bauturilor amestec-Cocktaliluri

Cocktailul este o bautura preparata,putin dura,fara agresivitate,usor amaruie si dulceaga,savuroasa,aromatizata,racoritoare,aperitiv sau digestive,care deschide apetitul,presupune o adevarata arta a pregatirii lui,arta a cunoasterii temeinice a retetelor si combinarea optima a bauturilor. Barmanul preparator are rol hotarator in realizarea unui cocteil apreciat si competitive in recomandarea acestuia cu competenta profesionala la consumatori in functie de ocazie. COCKTAIL CHERRY BLOODY MARY GRAND COCKTAIL CAMPARI COCKTAIL PINA COLADA MARGUERITA

3.2.4 Gustari specifice oferite in bar


Alaturi de gama variata de bauturi prezentata, in baruri se ofera, in functie de categoria si specificul acestuia, un sortiment mai bogat sau mai restrans de gustari, produse de patiserie, bombonerie, fructe etc. La jardiniera, in plus fata de sortimentul de patiserie-bombonerie prezentat, se adauga : migdale sarate, alune, miez de nuca sarat, fistic, baton sau tablete de cicolata, bucati de portocala sau cuburi de ananas, glasate in caramel.

43

3.2.5 EFECTUAREA SERVICIULUI PROPRIU-ZIS


Servirea bauturilor nealcoolice Aducerea si servirea ceaiului se pot efectua in trei feluri asa cum este prezentat in continuare. Ceainicul in care a fost turnat ceaiul preparat se aseaza pe o farfurie-suport prinsa cu degetul mare deasupra si celelalte degete de la mana stanga dedesupt acoperite cu ancarul desfasurat si se aduce pe umarul drept inainte , putin fandat , apropie farfuria cu ceainicul de ceasca ce se gaseste pe blatul mesei , prinde cu degetele mainii drepte toarta ceainicului , avand grija ca degetul aratator sa fie aszat peste capacul acestuia si incepe turnarea ceaiului aplecand ceainicul , pentru a evita producerea stropilor Se preia in ceinic numai apa fiarta , iar pe farfurioare ceaiul si zaharul , preambalate in ambalaje speciale . Farfurioarele se aseaza pe o tava iar ceainicul pe o farfurie cu ceainic cu degetul mare deasupra si celelalte degete de la mana dreapta dedesupt . In sala , farfuria cu ceainic se lasa la consola sau se inmaneaza altui lucrator . Se poate insa ca mai intai sa fie adusa tava si apoi farfuria cu ceainic , evitandu-se astfel eventuala racier a apei . Farfurioarele cu ceai si zahar preambalat se aseaza pe blatul mesei la o distanta accesibila clientiilor iar apa fierbinte din ceainic se toarna in cesti , efectunadu-se operatiunile descries mai in sus urmand ca fiecare client sa introduca in apa mai intai zaharul si apoi pachetelele cu ceai , pe care le lasa mai mult sau mai putin timp , dupa cum prefera sa fie ceaiul , mai concentrat sau mai slab. Se preiau doua ceinice , unul cu capacitate mai mica in care se gaseste esenta de ceai si altul mai mare in care se gaseste apa fierbinte . Fiecare se aseaza pe cate o farfurie-suport si se transporta in sala cu ajutorul tavii asezate pe antebratul sip alma stanga acoperite cu ancarul . La masa se solicita fiecarui consummator preferinta consumarii ceiului ( mai concentrat sau mai slab ) prin formula cum doriti ceaiul? mai concentrat sau mai slab ? si in funtie de raspunsul primit se toarna in ceasca , mai intai esenta de ceai in cantitatea apreciata ca ar corespunde cu preferinta clientului si apoi apa fierbinte , efectuandu-se acelasi operatiuni descrise mai sus . Pentru indulcirea ceaiului se aduce fie farfurioara cu zahar preambalat , fie zaharnita. 44

Aducerea si servirea cafelei se efectueaza in mod direct , in functie de felul cafelei si modul de preparare a acesteia. Cafeaua pregatita la sectie se aduce in cesti asezate pe o tava , insotite de farfurioarelesuport respective. Farfurioarele sunt asezate unele sub altele , cu emblemele indreptate spre stanga in apropierea marginii tavii de langa brat , iar cestile cu cafea cu toartele indreptate spre dreapta . Pe farfurioara de deasupra setului se poate aseza o ceasca cu cafea . Tava se transport ape bratul si pe plama stanga acoperita cu ancarul impaturit . Ajuns la masa , chelnerul se apropie de partea dreapta a consumatorului cu urmeaza sa fie servit , prinde cu mana dreapta ( degetul mare deaspura si celelalte dedesupt ) farfurioara cu ceasca si o aseaza in fata clientului , in asa fel incat ceasca sa aiba toarta spre dreapta si emblema spre client , iar farfurioara sa aiba emblema spre mijlocul blatului mesei . Se retrage si trece spre stanga , prin spatele clientului servit pana la celalalt client . Prinde cu mana dreapta o ceasca de pe o tava si o aseaza pe farfurioara , procedand ca la primul client . Repeta operatiunile pan ace vor fi serviti toti de la masa . In cazul in care farfurioara este mai mare decat ceasca , pentru a se evita alunecarea acesteia se recomanda ca pe farfurioara sa se aseze , inainte de a fi asezate cestile , un servetel. Aducerea si servirea apei minerale . Sticlele cu apa minerala se aseaza in frapierele cu gheata la barul de serviciu . Chelnerul acopera frapiera cu un servetel , o prinde de toarte cu ambele maini si o transporta in sala pentru servirea clientilor , asezand-o pe support. De regula , suporturile se aseaza in partea dreapta a unui barbat . Pentru respectarea acestei reguli , chelenrul va lua suportul cu frapiera si le va aseza , daca este cazul in acest fel . Ridica sticla di frapiera cu mana stanga , o sterge cu ancarul ce se gaseste pe mana dreapta . Trece ancarul pe antebratul stang , iar sticla o fixeaza bine in palma stanga . Cu mana dreapta ia din buzunarul din partea dreapta a bluzei cheia si desface capsula . Sticla va fi tinuta in acest timp in mana stanga . Nu este permis sa se desfaca capsula tinadu-se sticla intre genunchi sau rezemata de bustul chelnerului. Din mana stanga , sticla este trecuta in palma dreapta , se prinde de la mijloc cu degetul mare de o parte si de cealalta parte opusa , cu degetul aratator indreptat spre gatul sticlei , pe partea dreapta a clientului ce urmeaza sa fie servit , cu piciorul drept fandat putin inainte , apropie gura sticlei de marginea paharului ce se gaseste pe blatul mesei , fara sa-l atinga si toarna incet lichidul din sticla , pe marginea interioara a paharului

45

pentru a evita sarirea stropilor . Dupa incetarea operatinuii de turnare , sticla se rasuceste putin spre dreapta pentru evitarea prelingerii lichidului pe sticla si de aici pe fata de masa . Paharele raman neumplute circa 1-3 cm . Se trece apoi in stanga pentru a se continua servirea celorlalti clienti . In timp ce chelnerul se afla in spatele clientului servit , sterge cu ancarul picaturile de apa ce se scurg pe gura sticlei. Aducerea si servirea sucului de fructe. Aceste operatiuni se pot efectua in doua feluri: -aducerea mai intai a paharelor cu ajutorul unei tavi si asezarea lor pe blatul maesei , in dreapta paharului pentru apa , respecatandu-se aceleasi reguli descrise la aducerea si asezarea paharelor pentru apa minerala , dupa care se aduce frapiera cu sucul de fructe imbuteliat , servirea lui facandu-se in acelasi mod cu apa minerala; -preluarea de la barul de serviciu a paharelor cu sucul de fructe si transportarea lor cu ajutorul unei tavi la masa clientilor , unde chelnerul prinde cu trei degete de la mana dreapta mare , aratator si inelar baza , sau piciorul paharului ce se gaseste in apropierea marginii tavii de langa palma , il ridica si il aseaza pe blatul mesei in dreapta paharului pentru apa minerala. Servirea buturilor alcoolice Servirea se efectueaza in mai multe sisteme , in functie de felul bauturii , de numarul si de preferintele clientilor. Servirea la pahar a bauturilor aperitiv . Chelnerul aduce bauturile de la sectia bar , in pahare de 50-100 ml puse pe o tava acoperita cu un servet din panza . Tava se aseaza pe antebratul si palma stanga acoperite cu ancarul si se transoprta la masa. Servirea vinurilor imbuteliate . Bauturile imbuteliate se ridica de la sectia bar si se aduc in salon pentru a fi prezentate . Sticla se aseaza pe ancar , pe mana dreapta , astefel ca eticheta de pe sticla sa poata si vazuta si se prezinta pe partea dreapta a clientului . Dupa alagerea vinului de catre client , acesta se aduce de la sectie la masa astfel : vinurile albe imbuteliate consumandu-se racite , se aduc la masa in frapiere cu gheata , insotite de apa minerala sau apa gazoasa , acoperite cu un servet din panza . Frapiera adusa la masa se aseaza pe suport langa unul din colturile mesei , de preferinta in partea dreapta a clientului care conduce masa.

46

Vinurile rosii , consumandu-se la temperature camerei , se pot aduce in frapiere specialae , acoperite cu servet de panza care se poate aseza direct pe masa. Sampania se serveste bine racita , folosindu-se o frapiera speciala in care au fost asezate , pe langa , straturi de gheata marunta si sare . Pentru a se raci mai bine m sticla se invarteste inainte si inapoi cu ajutorul unei sfori , sau se raceste gatul sticlei intre maini . Sampania se aduce la masa in frapiera speciala , acoperita cu un ancar sau servet. Servirea berii prin debitare la halba . Aparatul pentru servirea berii din butoi sau tanc , ce se continua cu serpentine de racier a lichidului instalata sub tejgheaua bar , trebuie spalat cu apa rece dupa fiecare zi de lucru pentru pastrarea calitatii berii si a da posibilitatea dezvolatarii microorganismelor , de process ce conduce la imbolanavirea berii si indirect a consumatorilor . De asemenea , saptamanal se demonteaza sonda aparatului racordata la furtunul de evacuare a berii la canea , canalele de debitat bere se inmoaie in apa cu soda calcinata 2% dupa care se spala cu peria toate orificiile si accesoriile aparatului . Dupa spalare se sterg toate accesoriile aparatului , sonda , canalele , apoi se remonteaza aparatul , la intreaga instalatie ; se introduce apa calda intr-un butoi de bere , se introduce presiunea obisnuita de 1,88 atm si se spala serpentine repetand operatia pana rezulta apa evacuata curate , limpezind in final cu apa rece . Berea servita din butoi trebuie sa aiba asigurata o temperature cuprinsa intre 5-80C si o presiune permanenta de 1,8 atm. Presiunea continua in butoiul cu bere , se asigura cu ajutorul tuburilor de dioxid de carbon , prevazute cu redactor de presiune si manometru. Recomandarea si servirea vinurilor in structura meniurilor . Pentru educarea gustului consumatorilor in consumul de vinuri la masa , lucratorii din procesul servirii au un rol deosebit de important in cunosterea calitatii vinului si in functie de imprejurare , sa recomande pe cel mai potrivit vin . Aceasta munca este dificila , cu rezultate care se botin intr-un timp mai indelungat , insa este absolute necesara ; consumatorii isi vor educa gustul , devenind consumatori cunoscutori si exigenti ai unui produs bun si util. Avand in vedere conditiile care determina consumul unui anumit sortiment de vin , se recomanda in principal in functie de trei factori : ocazia care genereaza consumul de vin la masa ; preparatele culinare struncturate in meniu la masa ; orele de consum in etapele zilei si servirea vinului la masa.

47

Servirea vinului la masa de catre ospatar se face prin prezentarea sortimentului ( sticlei ) preferat de consumatori si recomandat de ospatar . El tine sticla pe palma si antebratul stang si face o prezentare a caracteristicilor sortimentului de vin , pe partea dreapta a consumatorului care a efectuat comanda la masa . Vinurile albe ( galben pai ) se aduc racite de la sectia bar , iar viurile rosii se aduc neracite , pastrate la temperature camerei , 16-180C . Pentru racirea vinurilor albe ( galben pai ) in sectia bar sunt prevazute dulapuri ( camere ) frigorifice , ce asigura o temperature de 2-40 . Racirea se poate realize si in sectorul fiecarui ospatar , prin asigurarea cu frigider sau racier la masa consumatorilor , prin intermediul frapierelor cu gheata . Dupa prezentarea sticlei si acceptarea sortimentului de catre consumatori la masa , ospatarul se retrage la masa gheridon pentru debusonarea sticlei . Debusonarea se face prin taierea si indepartarea capisonului de hartie ( staniol ) , apoi se introduce tirbusonul la mijlocul dopului fara a-l perfora si se scoate dopul folosind parghia tirbusonului; apoi se sterge gatul sticlei cu ancarul . Daca la debusonarea sticlei se sfarma dopul si in vin cad particolele de pluta , se umple sticla cu vin din acelasi sortiment , astfel ca particolele de pluta sa iasa la suprafata , dupa care acestea se inlatura prin miscarea energica a sticlei deasupra cuvei spalatorului . Daca dopul cade in sticla sau se sparge gatul sticlei , in aceasta situatie se transfera continutul ei in alta sticla curate cu aceasi eticheta , prin strecurare cu tifon.

LEGISLATIE
* Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vanzarecumparare Art. 5 (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vanzare-cumparare. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vanzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator si au aceleasi calitati ca si produsele pe care

48

vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model; b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator, scop facut cunoscut vanzatorului si acceptat de acesta la incheierea contractului de vanzare-cumparare; c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelasi tip; d) fiind de acelasi tip, prezinta parametri de calitate si performante normale, la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil, date fiind natura produsului si declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia, facute de vanzator, de producator sau de reprezentantul acestuia, in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. Art. 6 Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea, in mod rezonabil, sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate isi are originea in materialele furnizate de consumator. Art. 7 Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. 5 alin. (2) lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii, daca probeaza ca: a) nu a cunoscut si nu ar fi putut, in mod rezonabil, sa cunoasca declaratiile in cauza; b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare; c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. Art. 8 (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor, daca instalarea face parte din contractul de vanzare a produselor si produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta si instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare.

49

Drepturile consumatorului Art. 9 Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. Art. 10 In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate, fara plata, prin reparare sau inlocuire, in functie de optiunea consumatorului, conform art. 11, sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse, in conditiile art. 13 si 14. Art. 11 (1) In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului, ca masura reparatorie, inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa, in fiecare caz fara plata, cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata, daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie, luandu-se in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate; b) importanta lipsei de conformitate; c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord intre vanzator si consumator, si fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, luandu-se in considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a solicitat produsele. Art. 12 Termenul fara plata, prevazut la art. 10 si 11, se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate, inclusiv costurile postale, manopera si materialele. Art. 13

50

Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea, nici de inlocuirea produsului; b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila; c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie, conform art. 11 alin. (4), fara inconveniente semnificative pentru consumator. Art. 14 Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului, daca lipsa conformitatii este minora. Termene Art. 16 Raspunderea vanzatorului, conform prevederilor art. 9-14, este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea produsului. Art. 17 Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. Art. 18 Pana la proba contrara, lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia, cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. Garantii Art. 19 Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant, in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie si in publicitatea aferenta. Art. 20 (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului si sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului, termenul de

51

garantie, modalitatile de asigurare a garantiei - intretinere, reparare, inlocuire -, inclusiv denumirea si adresa vanzatorului si ale unitatii specializate de service. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli si usor de inteles. Art. 21 (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil, disponibil si accesibil acestuia. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. (1) si ale art. 20, valabilitatea acesteia nu este afectata, consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. Art. 22 (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator si consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator si comunicata vanzatorului, care limiteaza sau inlatura, direct ori indirect, drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege, sunt nule de drept. (2) In cazul produselor folosite, consumatorul si vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. 16, dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. Sanctiuni Art. 23 (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art. 20 si 21, cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei*); b) nerespectarea prevederilor art. 9 si 19, cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei*). (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. *) Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 24 Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

52

4. Exploatarea intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor

REGULILE I NORMATIVELE sanitaro-epidemiologice de stat pentru unitile de alimentaie public

4.1.Dispoziii generale 1. Prezentele reguli i normative sanitaro-epidemiologice de stat (n continuare reguli sanitare) stabilesc cerinele sanitare i de igien pentru unitile de alimentaie public (n continuare - uniti) care prepar i comercializeaz produse culinare, produse de cofetrie-patiserie, buturi i alte produse alimentare, n care vnzarea i consumul se face pe loc sau la locurile de munc i studii, n locurile de agrement ori la domiciliu. Prezentele reguli sanitare se aplic, de asemenea, localurilor de alimentaie din coli, grdinie, aziluri pentru btrni, cantine sociale, uniti militare, penitenciare, complexe turistice, instituii medico-sanitare i alte localuri de alimentaie similare. 2. Prezentele reguli sanitare nu se aplic produselor alimentare fabricate industrial. 3.Activitile i serviciile de alimentaie public se vor desfura n uniti autorizate sanitar n acest scop. 4. n scopul prezentelor reguli sanitare urmtorii termeni se definesc dup cum urmeaz: buctrie spaiile n care hrana este preparat, tratat termic sau renclzit pentru a fi servit i nu includ spaiile de prelucrare preliminar a materiilor prime i de depozitare a produselor alimentare;

53

produs culinar rcit produs culinar destinat a fi pstrat la temperaturi ce nu depesc +4C n orice parte a produsului pentru o perioad de maximum 5 zile; curare ndeprtarea solului, resturilor de produse alimentare, prafului, grsimilor sau a altor substane indezirabile, inclusiv de pe suprafeele de lucru, vesel, utilaj, inventar; contaminare prezena sau ptrunderea substanelor indezirabile n produs; produs culinar tratat termic (cooked) produs culinar tratat termic i pstrat fierbinte sau renclzit i pstrat fierbinte pentru servire consumatorului, sau produse culinare preparate reci i pstrate la rece pn la servirea consumatorului; produs culinar preparat cu grad nalt de finisare produs culinar tratat termic, rcit rapid i pstrat refrigerat sau congelat; manipulare a produselor culinare orice operaiune de preparare, procesare, ambalare, depozitare, transportare, distribuire i servire a produselor culinare; manipulator al produselor culinare persoan care manipuleaz sau vine n contact cu produsele culinare ori cu echipamentul sau ustensilele folosite la pregtirea produselor culinare; igien a produselor alimentare toate msurile necesare pentru asigurarea siguranei (inofensivitii), integritii i valorii nutritive a produsului culinar la toate etapele de obinere a hranei de la cretere, producere sau preparare pn la servirea ei final indivizilor; produs culinar congelat produs culinar meninut la temperatura egal cu sau sub minus 18C n orice parte a produsului; lot cantitatea total a produselor culinare, produse n aceleai condiii eseniale i n acelai interval de timp; duntori insecte, psri, roztoare i orice alte animale, capabile s contamineze hrana direct sau indirect; porionare divizarea hranei nainte sau dup preparare n una sau mai multe porii; produse culinare potenial periculoase produse culinare capabile s susin creterea rapid i progresiv a microorganismelor toxinogene i celor provocatoare de toxiinfecii alimentare i/sau boli diareice acute.

54

4.2.Cerine privind asigurarea cu ap i canalizarea 30. Unitile trebuie s dispun i s foloseasc permanent n activitatea lor ap potabil curent, rece i cald, sub presiune i temperatur adecvat, n cantitate suficient i corespunztoare din punctul de vedere al calitii i inofensivitii prevederilor actelor normative n vigoare privind apa potabil, cu instalaii adecvate pentru pstrare i, n caz de necesitate, pentru distribuire, i cu protecie adecvat contra contaminrii. 31. n localitile sau zonele lipsite de reele publice de distribuire a apei potabile este permis folosirea apei de fntn prin instalaii proprii, corespunztoare din punct de vedere sanitaro-igienic, cu obligativitatea ca aceasta s ndeplineasc condiiile de potabilitate. 32. Unitile care folosesc surse proprii de ap potabil vor asigura protecia sanitar a acestora i controlul calitii apei utilizate. 33. Folosirea gheii naturale n uniti este permis numai pentru rcirea buturilor mbuteliate. Gheaa va proveni numai din gherii autorizate sanitar. 34. Gheaa va fi preparat numai din ap potabil i va fi manipulat i depozitat, astfel, nct s fie protejat de contaminare. 35. Aburii utilizai pentru contactul direct cu produsele culinare sau suprafeele de contact cu produsele culinare nu trebuie s conin substane care s prezinte pericol pentru sntate sau s contamineze produsele alimentare. 36. Apa nepotabil utilizat pentru producerea de aburi, refrigerare, stingerea incendiilor sau alte scopuri similare nelegate de produsele culinare, va fi transportat prin reele complet separate, identificabile prin culoare, fr conectri ncruciate cu evi de transportare a apei potabile. 37. Pe tot fluxul tehnologic de producere, conform necesitilor, vor fi instalate convenabil chiuvete i robinete cu amestector pentru apa cald i rece pentru splarea, dezinfectarea i uscarea minilor. Usctoarele electrice sau erveelele i recipientele pentru erveelele utilizate vor fi amplasate lng chiuvet. Instalaiile vor fi asigurate cu evi prevzute adecvat cu sifon, racordate la canalele de scurgere. 38. Pentru curarea i dezinfectarea instalaiilor, instrumentelor i a ustensilelor de lucru vor fi asigurate utilaje adecvate, confecionate din materiale rezistente la coroziune, care

55

pot fi uor curate, dotate cu mijloace de asigurare cu ap cald i rece n cantiti suficiente. 39. Reelele de evacuare a apelor uzate, inclusiv sistemele de canalizare, vor fi construite astfel, nct s se exclud contaminarea apei potabile. evile de scurgere vor fi dotate corespunztor cu sifon i vor duce la canalele de scurgere. 40. Trecerea coloanelor de canalizare prin ncperile de preparare, depozitare i servire a produselor culinare este permis numai cu condiia izolrii lor, astfel, nct s se previn orice posibilitate de infiltraie i impurificare a spaiilor i produselor. 41. n localitile fr reea de canalizare a apelor uzate colectarea i ndeprtarea reziduurilor lichide vor fi adaptate la condiiile locale, asigurndu-se amenajarea, exploatarea i ntreinerea instalaiilor respective n permanent stare de funcionare, astfel, nct s se previn contaminarea spaiilor alimentare cu ape uzate, precum i poluarea mediului nconjurtor. 4.3.Cerine privind curarea i igiena spaiilor, utilajelor, instalaiilor i ustensilelor 123. Toate ncperile, utilajele, instalaiile, inclusiv canalele de scurgere, ustensilele vor fi ntreinute permanent n stare de curenie i bun funcionare. ncperile vor fi ntreinute libere de condensat, vapori i surplus de ap, iar periodic vor fi curate i reparate. 124. Curarea i dezinfecia se vor efectua n conformitate cu prevederile prezentelor reguli sanitare. 125. Pentru prevenirea contaminrii produselor culinare, toate utilajele, instalaiile i ustensilele vor fi curate i dezinfectate dup necesitate. 126. Unitile vor fi dotate i aprovizionate, conform necesitilor i n cantitate suficient, cu utilaje, ustensile i produse, substane specifice pentru ntreinerea igienic corespunztoare (splare, dezinfectare). 127. Utilajele, instalaiile i ustensilele, care vin n contact cu produsele alimentare vor fi curate, inclusiv prin demontare, pe parcursul zilei, la trecerea de la un produs la altul, iar la sfritul fiecrei zile vor fi suplimentar supuse i dezinfeciei. Aceste operaiuni vor fi monitorizate prin inspecii sistematice.

56

128. Substanele detergente i dezinfectante trebuie s corespund destinaiei, s fie folosite n concentraiile corespunztoare i s fie autorizate sanitar pentru utilizare n aceste scopuri. 129. Pe parcursul currii i dezinfectrii ncperilor, utilajelor, instalaiilor i a ustensilelor se vor lua msurile precaute adecvate pentru a preveni contaminarea produselor culinare cu apa de splat, detergeni i substane dezinfectante. 130. Soluiile de curare vor fi depozitate n recipiente nealimentare corespunztor marcate. Orice reziduuri de detergeni sau substane dezinfectante de pe suprafaa care poate veni n contact cu produsele alimentare vor fi ndeprtate prin splare minuioas cu ap potabil nainte de folosirea suprafeei sau a instalaiei pentru manipularea produselor culinare. 131. Utilizarea furtunurilor sub presiune nalt se va face cu grij pentru a nu contamina suprafeele care vin n contact cu produsele culinare, cu microorganismele de pe paviment, canalele de scurgere. n timpul preparrii sau manipulrii produselor culinare nu vor fi utilizate furtunuri sub presiune nalt. Instalaiile i pavimentul vor fi meninute uscate. 132. Zilnic, imediat dup terminarea lucrului sau n alt perioad potrivit de timp, pavimentul, inclusiv canalele de scurgere, structurile auxiliare i pereii n zonele de manipulare a produselor culinare, vor fi minuios curate. 133. Unitile vor efectua periodic - n funcie de necesitate sau la recomandarea instituiilor Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat - lucrri de igienizare i de revizuire a instalaiilor i utilajelor, operaiuni care se execut numai n afara perioadei de activitate a unitii. 134. Instrumentele i echipamentele de ntreinere i curare, chimicalele, mturile, spltoarele, aspiratoarele, detergenii i dezinfectantele i alte substane i instrumente similare vor fi pstrate i depozitate separat, astfel nct s nu contamineze produsele alimentare, ustensilele, instalaiile sau lenjeria. 135. Pentru curarea i igienizarea grupurilor sanitare vor fi folosite utilaje i ustensile special destinate acestor scopuri, care vor fi marcate corespunztor i se vor pstra separat, n spaii special destinate. 136. Camerele-vestiar i toaletele vor fi meninute n permanent stare de curenie.

57

137. Drumurile, trecerile i curtea n imediata vecintate cu unitatea i ncperile pentru servire vor fi meninute n stare curat. 138. Fiecare unitate va dispune de programe procedurale orar scrise pentru proceduri de curare i dezinfectare, asigurnd c toate suprafeele snt corespunztor curate i c zonele critice, instalaiile i materialele snt marcate pentru a li se atrage atenie special. 139. n fiecare unitate va fi numit prin ordin o persoan responsabil de curarea unitii, a crei responsabiliti s fie independente de producere. Persoana respectiv trebuie s cunoasc i s contientizeze perfect nsemntatea contaminrii produselor alimentare i pericolele pe care aceasta le implic. 140. Tot personalul antrenat n operaii de curare va fi bine instruit n tehnicile i regimurile de curare. Cerine privind igiena personalului i cerine de sntate 164. Conductorul unitii trebuie s asigure instruirea igienic corespunztoare i continu a fiecrui manipulator de produse culinare n manipularea igienic a acestora i n igiena personal, astfel nct manipulatorii s neleag i s contientizeze precauiile necesare pentru prevenirea contaminrii produselor culinare. Instruirea igienic se va efectua n condiiile stabilite de Ministerul Sntii i va include prile relevante ale prezentelor reguli sanitare. 165. Toate persoanele care lucreaz la manipularea, transportarea, prepararea i servirea produselor culinare snt obligate s nsueasc i s perfecioneze cunotinele n igiena produselor culinare i igien personal, necesare n activitatea lor, i s susin examene de minim sanitar la angajare i periodic ulterior, nu mai rar dect o dat la doi ani, n condiiile stabilite de Ministerul Sntii. 166. Toate operaiunile de manipulare, preparare, transportare, servire i de desfacere a produselor culinare vor fi executate numai de persoane care au fost supuse examenelor medicale la angajare i periodic ulterior, n instituiile medico-sanitare i n condiiile stabilite de Ministerul Sntii. 167. Persoanele care lucreaz la prepararea, manipularea, transportarea i servirea produselor culinare snt obligate:

58

s poarte n timpul lucrului, n funcie de specificul locului de munc i n conformitate cu actele normative n vigoare, vestimentaie de protecie sanitar a produselor alimentare, alb sau de culoare deschis, curat, care s acopere mbrcmintea personal i prul capului i s fie impermeabil n prile care vin n contact cu umezeala. Persoanele care execut operaiuni de curare vor purta vestimentaie de protecie sanitar diferit de vestimentaia de protecie a produselor alimentare; s nu intre n WC cu vestimentaia sanitar de protecie a produselor alimentare; s-i spele minile cu ap cald curgtoare i cu spun nainte de nceperea lucrului i ori de cte ori, n special dup folosirea WC, este necesar n cursul activitii i la trecerea de la un proces la altul. 168. n fiecare unitate va exista evidena controlului medical pentru tot personalul din subordine. 169. Conductorul unitii, sau persoana din unitate special desemnat, are obligaia s verifice zilnic starea de igien individual a personalului i s depisteze persoanele care prezint febr, diaree sau infecii acute ale nasului, gtului sau ale pielii, rni infectate pe suprafeele corpului, care vin sau pot s vin n contact cu produsele alimentare. Aceste persoane, precum i persoanele cunoscute ca purttoare de germeni patogeni, care pot fi transmii prin intermediul produselor alimentare, nu vor fi primite n unitate, dect cu avizul medical. 170. Toate persoanele care lucreaz la manipularea, transportarea, prepararea i servirea produselor culinare snt obligate: s se supun vaccinrilor n condiiile stabilite de Ministerul Sntii; s raporteze imediat conducerii unitii despre mbolnvirile indicate n punctul 169 al prezentelor reguli sanitare sau c au fost depistate ca purttoare de germeni patogeni; s se prezinte (sau s anune) la instituia medico-sanitar n cazul n care au febr, tulburri digestive acute sau infecii ale pielii i s nu reia activitatea dect dup primirea certificatului medical favorabil. 171. Persoanele angajate n zona de manipulare a produselor culinare trebuie s-i spele minile frecvent i minuios cu spun sau alte preparate adecvate de curare sub jet de ap cald curgtoare pe durata aflrii la serviciu. Minile vor fi splate ntotdeauna nainte

59

de nceperea lucrului, imediat dup WC, dup manipularea materialului contaminat i ori de cte ori este necesar. 172. Persoanele care s-au tiat ori s-au rnit nu vor continua s manipuleze produsele alimentare sau suprafeele care vin n contact cu produsele alimentare pn cnd leziunea nu va fi complet protejat prin acoperirea ei cu materiale bine nchise, impermeabile pentru ap, i care snt remarcabile prin culoare. Pentru aceste scopuri unitatea va fi asigurat cu mijloace adecvate pentru primul ajutor. 173. Splarea i dezinfectarea minilor se va efectua imediat dup manipularea materialului care poate s transmit boli ori s contamineze produsele culinare sau instalaiile. n spaiile de manipulare a produselor alimentare, la ieirea din WC vor fi afiate avertismente privind necesitatea splrii minilor. Conductorul unitii este obligat s asigure supravegherea adecvat a ndeplinirii cerinelor menionate. 174. Persoanele angajate n zonele de manipulare a produselor alimentare snt obligate s menin un grad nalt de curenie personal pe toat perioada serviciului, s poarte vestimentaie sanitar de protecie care s acopere inclusiv capul i picioarele. Articolele vestimentaiei trebuie s fie uor de curat (cu excepia celor de unic folosin), s se pstreze n locuri speciale. 175. Splarea i uscarea vestimentaiei sanitare de protecie, inclusiv a orurilor i articolelor similare n spaiile de manipulare sau preparare a produselor culinare nu se permite. Bijuteriile (inele, cercei i medalioane) vor fi scoase i nu vor fi purtate pe durata manipulrii produselor alimentare. 176. Orice comportament care poate conduce la contaminarea produselor culinare, asemenea ca mncatul, fumatul, mestecarea (gumei, a sticsurilor, nucilor sau a altor produse similare) sau practicile neigienice, asemenea ca scuipatul, snt interzise n zonele de manipulare a produselor alimentare. 177. Mnuile utilizate la manipularea produselor alimentare trebuie s fie confecionate din materiale corespunztoare i sigure, permise pentru contactul cu produsele alimentare. Ele se vor menine n condiii sigure, curate i igienice. Purtarea mnuilor nu l elibereaz pe angajat de splatul minuios al minilor. Mnuile rupte sau gurite vor fi nlturate.

60

5 CALCULUL ECONOMIC

5.1 PREURILE DE VNZARE I APROVIZIONARE


Determinarea preurilor de vnzare constituie un obiectiv important din cadrul politicii comerciale abarului de noapte, cu influen direct asupra gestiunii i rentabilitii. Trebuie avute n vedere o mare constrngere: rentabilizarea activitii barului n condiiile actuale de concuren i de buget ale clientelei, sau cu alte cuvinte, stabilirea unui echilibru ntre cerinele economice i cele comerciale. n privina cerinelor economice, pot aprea mai multe situaii: -pentru unii clieni cu o anumit putere economic, preul poate aprea ca un element secundar, ei cutnd confortul i serviciile la un standard foarte ridicat; -pentru alii n schimb, preul este elementul definitoriu, ns, indiferent de opiunea acestora, trebuie avut grij ca raportul calitate pre s aib o valoare just. Rentabilitatea capitalului investit se asigur prin respectarea unor pai bine definii: stabilirea marjelor brute,

politica preurilor de vnzare i abordarea metodologic. Marja brut este egal cu preul de vnzare fr taxe, diminuat cu costurile

mrfurilor (materiilor prime) utilizate; nivelul lor nu poate fi unic ci se stabilete n mod diferit pentru fiecare unitate de alimentaie public. Politica preurilor de vnzare se refer la stabilirea preurilor n corelaie direct cu calitatea serviciilor oferite i cu oferta fcut prin liste. Abordarea metodologic se refer fie la calcularea i aplicarea unui coeficient multiplicator al costurilor preparrii fiecrui produs n parte, fie la calcularea preului de vnzare pe baza marjei brute descris anterior.

61

Referitor la cerinele comerciale, politica preurilor trebuie s in seama de evoluia listelor de preparate i de buturi care vor fi adaptate permanent la cererea clientelei.

Calculul preturilor de vanzare In baruri preturile de vanzare pentru preparate, produse si bauturi se stabilesc prin adaugarea la preturile cu amanuntul a unor cote de adaos prevazute prin ordine ale Ministerului Comertului Interior. Daca unele baruri practica preturi majorate potrivit reglementarilor in vigoare, la preturile stabilite se adauga si sporurile respective. Preturile fructelor proaspete servite ca atare in baruri sau utilizate pentru extragerea diferitelor sucuri proaspete se determina pornind de la pretul cu amanuntul de stat, indiferent de sursa de aprovizionare si pretul de cumparare la care se adauga cotele stabilite. De exemplu daca aprovizionam barul cu mere de calitate extra a caror pret cu amanuntul este de 7,50 lei/kg atunci preturile fructelor proaspete servite ca atare in baruri este de 11,80 lei/kg (pret amanunt * cota medie de adaos = 7,50 * 57% = 11,77 lei , rotunjit 11,80 lei).Daca din merele respective se pregatesc sucuri pentru obtinerea de bauturi in amestec, pretul sucului se calculeaza astfel:

pretul _ de _ vanzare _ al _ merelor _ din _ bar cantitatea _ de _ suc _ rezultata


Sa presupunem ca in cazul de fata dintr-un kg de mere au rezultat 350 ml suc. Pretul de vanzare pt 100ml suc mere

62

pretul _ de _ vanzare _ al _ merelor 11.80 *100 1180 *100 = = = 3.35lei cantitatea _ de _ suc _ rezultata 350 350

Pretul citricelor-lamai,portocale,grappe-fruit etc.-utilizate pentru decor sau la pregatirea bauturilor in amestec este diferentiat,pe categorii de unitati,prin ordine ale Ministerului Comertului Interior. In cazul cand sunt folosite pentru decor ,pretul accestora se determina inmultind cantitatea intrebuintata cu pretul de vanzare din bar. Daca pretul lamailor in unitate este de 27 lei,iar o rondea pentru decor are 10 grame,atunci pretul rondelei va fi:

pretul _ de _ vanzare _ al _ lamaiilor * greutatea _ rondelei 27 *10 = = 0.27lei 1000 1000


Pretul astfel determinat nu se rotunjeste,el introducandu-se in calculul retetei unde,in final,se face rotunjirea. In cazul lamailor utilizate pentru obtinerea de sucuri,valoarea acestora se determina impartind valoarea lamaiilor*100 la cantitatea de suc rezultata dintr-un kilogram de lamaii s-au obtinut 550 ml suc.
27 * 1000 27000 = = 49.1lei /litru 550 550

Pretul astfel determinat va fi corelat cu pretul sucurilor stabilite prin ordin al Ministerului Comertului Interior,intocmirea procesului-verbal de transformare si evidentierea lui in raportul de gestiune fiind obligatorie. Pretul bauturilor in amestec se determina de intreprinderi potrivit metodologiei in vigoare prin inmultirea cantitatilor fiecarei componente din reteta cu pretul de vanzare al materiilor prime prevazute:cocktailul Sportivilor pregatit in bar

63

75ml suc de portocale*18 lei litru =1350/1000=1.35 lei 25ml suc de lamaie*18lei litru 30g miere de albine 4 lei 30 15g portocala(decor)*31 lei kg =450/1000=0.45lei =4 lei = 465/1000=0.46lei 6.26 lei 6.30 lei rotunjit la care se adauga cota de adaos In concluzie subliniem fatul ca problemei preturilor trebuie sa i se acorde importanta cuvenita,barmanul fiind direct raspunzator pentru preturile practicate in gestiunea sa. Pentru aceasta fiecare barman trebuie sa-si procure cataloagele cu preturile aprobate,aplicarea unor preturi noi sau recalcularea celor existente facandu-se numai pe baza comunicarii de pret,sub semnatura conducerii unitatiilor. Principala problema cu care se confrunta majoritatea fondatorilor de baruri,este calculul probabilitatii de castig sau de pierdere. Spre exemplu vom face un studiu in ceea ce priveste amortizarea costurilor de aprovizionare si amenajarea a unui bar de 70 de persoane. In cele ce urmeaza sunt prezentate exemple de costuri necesare amenajarii unui bar. Utilaje- exemple de calcule -Masina spalat pahare-3815 ron -Blender-690 ron -aparat macinat cafea-159.90 ron --Expresso-8486 ron --Masina gheata-5239.9 ron -Spargator gheata-180 ron -Storcator fructe si legume-433 ron -Casa marcaj-2870 ron -Dulap frigorific pentru bauturi-4546.9 ron -Distribuitor bauturi calde-451 ron

64

Ustensile -Tava pahare -65 ron -Shaker-77.76 ron -Strecuratoare-25 ron -Razatoare-35 ron -Latiera 750 ml-123.6 ron -Latiera 250 ml-108.29 ron -Lingurita spirala-22.61 ron -Bar blade inox-14.99 ron -Organizator de bar-39.27 ron -Cutit bar simplu-10.71 ron -Cutit bar cu zester-22.61 ron -Cutit bar cu varf despicat-13.99 ron -Pahar inox-Tin mic 57mm-21.42 ron -Pahar inox-Tin mic cu Vinyl 52mm-34.51 ron -Pahar inox-Tin mare-22.61 ron -Pahar inox-Tin mare cu Vinyl-47.48 ron -Strecuratoare cocktail-14.99 ron -Sticla Flair-130.9 ron -Scafa gheata Aluminiu24 oz(24*28.5=684g)-47.5 ron -Masura bar 20/40ml-25/50ml-13.99 ron -Covoras de bar-zona servire-95.2 ron -Dop picurator-plastic-1,5 ron -metal-8.21 ron -Tirbuson clasic-31 ron -Dop sampanie 27.3 ron -Pahare-aperitive-94ron(6 buc) -vin alb,rosu-110 ron(6 buc) -lichior,cocktail-94 ron(6 buc) -bere-110 ron(6 buc) -racoritoare-120 ron(6 buc)

65

-sampanie-140 ron(6 buc) Alte dotari -scaune bar-208.35 ron -Fotolii bar-241.9 ron -Masa patrata-523 ron -Masa ovala-1350 ron -Raft bar+tejghea bar 5000 euro(20500 ron) In total investita ajunge la un cost de 36000-40.000 euro. Amortizarea investitie Se calculeaza cu formula T=
a d

Unde: T =durata amortizarii a =cheltuiala necesara la momentul t=0(momentul investitiei) d =surplusul mediu al vanzarilor Si avem 2 situatii : 1.Daca se impune o consumatie obligatorie de 40 ron si unitatea este deschisa vineri(cand avem 100 clienti) si sambata(200 clienti) 100 pers*30=3000 200pers*30=6000 Total 9000 ron/saptamana incasari

9000*4 saptamai=36000 ron/luna incasari Cheltuieli pe luna : Plata angajati=(12*1000)+(2*700)=13.400 ron Aprovizionare=10.000 ron

66

Reinvestitii=5.000 ron Utilitati=2000 ron Total 30.400 ron

Profit=Venituri-Cheltuieli=36.000-30.400=5.600 ron De aici rezulta ca durata de amortizare este de aproximativ 1 an. 2.Daca se impune o consumatie obligatorie de 30 ron si unitatea este deschisa vineri(cand avem 70 clienti) si sambata(150clienti). 70pers*30=2100 ron 150pers*30=4500 ron Total 6600 ron/saptamana incasari

6600*4=26400ron/luna incasari Cheltuieli pe luna :Plata angajati=(12*1000)+(2*700)=13.400 ron Aprovizionare 10.000 ron Utilitati 2000 ron Total 25.400 ron

Profit=Venituri-Cheltuieli=26400-25.400=1000ron De aici rezulta ca durata de amortizare este de aproximativ 13 ani. In concluzie putem spune ca durata de amortizare a investitiei depinde atat de consumatia care se impune cat si de numarul de clienti. Pentru o durata cat mai scurta a amortizarii se propune impunerea unei consumatii obligatorie de minim 40 ron,dar si gospodarirea cu cat mai mare atentie a cheltuielilor.Si de asemenea trebuie sa stim sa atragem clientela.

67

6. CONCLUZII
Un bar aflat in zona centrala a orasului va vinde mult mai mult spre deosebire de un bar aflat la periferia orasului. Avand in vedere exigentele de functionare si de dotare a barurilor moderne, felul (destinatia), marimea, amplasarea si tipul de clientela vizat reprezinta factori cruciali in analiza pe care un investitor si firmele la care apeleaza pentru constructie si echipare o vor efectua inainte de a dimensiona intregul ansamblu de bar si necesarul de echipamente si dotari. In consecinta, configurarea si dimensionarea zonelor de preparare si vanzare, a zonelor de depozitare si a celor de expunere (vitrine, retrobar), incepand cu structura de bar si terminand cu diversele dotari tehnice, trebuie sa asigure fluxul optim de vanzare, in orice moment, inclusiv in cele de varf, fiind proiectata in functie de toate elementele de baza luate in calcul, incepand cu marimea, capacitatea locatiei si destinatia ei. Si, ca sa nu aruncati banii pe fereastra, echipand un bar peste nevoile reale ale sale, dar nici sa rezulte un subdimensionat, iar clientii sa astepte prea mult sa fie serviti, este indicat sa apelati la specialisti, la firmele de profil, care vor lua in calcul la dimensionarea barului toate elementele necesare, cu experienta pe care o au in domeniu cat si la specialisti care vor putea stabili un mod cat mai sigur de a obtine profit cat si un echilibru intre pierderi si profit.

68

7. BIBLIOGRAFIE

1. Albu , N.Costea I., Baruri de zi, Editura tehnica, Bucuresti ,2008; 2. Constantin F., ndrumar pentru unitile de alimentaie public, Editura Tehnica, 1988; 3. Dimitru M. , Radu N. , Ghidul barmanului, Editura Sport Turism, Bucureti, 1985; 4. Radu N. , Tehnologia activitii n restaurant i bar, Editura Sport Turism, 1981; 5. Stere,S.,Ghid professional in Alimentatie publica,Editura Tehnica,Bucuresti,1990; 6. Stere,S.,Practica serviciilor in restaurante si baruri,Editura Tehnica,Bucuresti,1994;
7. www.barmani-ospatari.blogspot.com .

69