Sunteți pe pagina 1din 7

Tumorile Cerebrale(procese expansive intracraniene) Tumorile primare dezvoltate din structuri cerebrale maligne sau benigne Tumorile secundare

metastaze cu punct de plecare extracranian(maligne) Tumorile primitive cerebrale 90% din cazuri nu mestazeaza Tumorile primare pot fi : Glioame (din tesut glial :glioblastom 20%, astrocitom 10%, ependimon, oligodentrocitom) Meningiom 15% Andenom hipofizar 7% Craniofaringiom Angiom Sarcom Limfom 3% Edemul cerebral in tumori = eden vasogenic: endoteliul vascular se deterioreaza si devine permeabil astfel incat proteinele din sange trec interstitiul tesutului cerebral atragand apa. Endoteliul este deteriorat de proteazele eliberate de tesutul tumoral Se dezvolta peritumoral La CT/RMN au aspect digitiform Raspunde bine la steroizi( cortizon si solumedrol) care scade permeabilitatea endoteliului vascular si reduce edemul Este diferit edemul din AVC care este cel mai citotoxic fiind iresponsiv la steroizi Angajarile intracerebrale(herniile) Datorita conurilor de presiune exercitate de tumori structurile cerebrale pot fi deplasate astfel incat sa patrunda, sa hernieze in anumite stramtori anatomointracraniene Angajarea = complicatie grava , ireversibila, terminala (NIII- midriaza) Angajarea lobului temoporal Coboara si intra intre marginile libere a cortului cerebelului si trunchiul cerebral Midriaza unilaterala, ipsilaterala comprima NIII Comprima trunchiul cerebral de marginea libera opusa corpului cerebral hemiplegie de aceeasi parte cu tumora Compresia trunchiului coma Angajarea amigdalelor cerebeloase Coboara in gaura occipitala Inclinarea capului, arcuirea gatului, redoarea de ceafa Comprimarea bulbului centrii respiratori si cardiovasculari Coma si deces(anestezicele cresc edemul cerebral din cauza asta) Nu se operaza persoanele in coma Atentie punctia lombara Unde se termina maduva lombara L2 Poate determina angajarea la cei cu tumori/HIC

Scaderea brusca a presiunii LCR determina aspirarea/coborarea lobului temporar sau amigdalelor cerebeloase si angajarea acestora Inainte de punctia lombara se face examenul fundului de ochi, CT cerebral Edemul papilei optice sau tumora pe CT se interzice punctia lombara ( punctia se face in pozitie sezanda/ decubit lateral cu genunchii flectati Sindrom HTA intracraniana Cefalee severa Edem al papilei optice, in timp atrofia N optic, cecitate periferica Varsaturi explozive, fara greata( dupa varsatura cefalee se amelioreaza) Bradipsihie , alterarea starii de constiinta , variabil pana la coma Tipuri de manifestari clinice in tumori cerebrale Pacientii cu alterarea starii starii generale , a functiei cerebrale , ceefalee, crize Pacienta cu HTA intracraniana Sindrom specific anumitor tipuri de tumori intracraniene Alterarea generala a functiilor mentale Apatie , indiferenta , somnolenta Dificultatea in activitatea cotidiana datorita iritabilitatii , labilitatii emotionale Oboseala psihica, motorie Reactii intarziate , raspunsuri verbale corecte , uneori mai inteligente , dar cu intarziere Lipsa de atentie Ameteli cu caracter de vertij Se poate confunda cu depresia Fara tratament , somnolenta se accentueaza , apare confuzia- stupor- coma Cefaleea Surda , ascutita, profunda, persistenta/ episodica, nepulsatila, uneori nocturna / la trezirea din somn Poate fi un simptom precoce De multe ori pacientii cu tumori cerebrale , daca nu este intrebat nu se plange de cefalee Asociata cu varsaturi Crizele epileptice O prima criza la un adult care nu este alcoolic , sugereaza o tumora cerebrala Poate fi cel mai precoce semn , uneori precedend chiar cu alt diagnostic, in tumorile cu crestere lenta (meningiom, astrocitom , oligodendrogliom) Pot fi crize focale (partiale) sau generalizate Raspunde la tratament cu anticonvulsivant si la rejectia tumorii Tumori cu alterarea generala a functiilor cerebrale

Cefalee si crize cunvulsive Glioblastomul multiform Ependinomul Mengingiomul

Astrocitom de gradul I sau II Oligodendrogliom Metastaze intracraniene Tumori cu HTA intracraniana

Meduloblastom( la copil cerebel) Tumori intraventriculare(ependinom, papilom, chiste de ventriculi) O tumora maligna supravietuire maxim 6 luni O tumora benigna ce determina HTI sunt grave prin localizare si pronostic prost Tumori cu sindrome particulare Neurinomul de acustic Meningiom Tumori cu alterare generala Mentala Cefalee Comvulsii Glioblastom Astrocitom Glioblastomul multiform (astrocitom grad IV) si astrocitom anaplazic ( grad III) Cel mai frecvent intalnit gliom 20% din tumorile cerebrale Apare la varsta medie Supravietuire 1-2 ani, rar mai mult Crestere rapida Dimensiuni mari la primul semn Primele semne un frust deficit motor, hemoragie, necroza in tumora Operatie este ifiltrativ si greu de scos, iradiere, citostatice, creste cu cateva luni supravietuirea Astrocit de gradul 1 2 25-30% din glioame Crestere lenta, inflitrativa, tendinta de formare de cavitati( chisturi intratumorale) si la calcificari Primul semn cel mai adesea criza focala ( I se zbate fata, mana, piciorul involuntar timp de cateva minute) care precede cu ani diagnosticul Dupa rejectia portiunii chistice a tumorii supravietuire indelungata 10-30 de ani Cel mai benign astrocitom chistic al cerebelului Oligodendrogliom Gliom rar 5-7% Varsta 30-40 ani, mai frecvent masculin Tumora cu crestere lenta, cu calcificari si fara edem Meningiomul Tuma benigna, crestere lenta, dezvoltata din meninge, bine delimitata, bine vascularizata, calcificata, rotunda

Frecventa la femei 60-70 de ani Primul semn criza convulsiva de multe ori partiala Localizare la suprafata creierului in relatie cu meningele silvian, parasagital, sant olfactiv, aripa mica de sfenoid Metastazele cerebrale Multiple/ unice rotunde au edem periferic digitiform Unele pot fi vizualizate numai cu contrast la CT Pulmonar, san, prostata, melanom malign Uneori primul semn al bolii maligne de baza Neurinomul de acustic (benigna) Se dezvolta din teaca Schwan a N VIII in unghiul ponto cerebelos Hipoacuzie , hipoestezie termoalgica la nivelul trigemenului de aceeasi parte , apoi tulburari de echilibru si vertij , pareza faciala periferica de aceeasi parte cu hipoacuzie Compresia N acustc , facial , trigemen Apare extranevraxial , dupa rezectia tumorii apare pareza faciala periferica , hipoacuzia ramane Epilepsia 1) Criza epileptica Manifestare paroxistica cerebrala , cu diverse tablouri clinice datorita descarcarii electrice hipersincrone a unui grup de neuroni, hiperexcitabile, descarcarea care se propaga la intreg creierul/numai la anumite arii ale acestuia Daca pacientul a facut cel putin 2 crize epileptice la interval de 3-4 saptamani poate fi diagnosticat cu epilepsie Este o boala caracteristica copilului Daca in 5 ani sub tratament anticonvulsivant nu a mai facut nici o criza incepi si scazi tratamentul iar pacientul se poate vindeca ( foarte rar) atunci cand regimul de viata este foarte strict 2) Manifestari clinice. Propagarea excitatiei la intreg creierul si la substanta reticulata din trunchiul cerebral determina pierderea constiintei Criza generalizata cu pierdere a constiintei insotita sau nu de alte manifestari motorii Crize posibile diverse manifestari motirii senzitive senzoriale, psihice, psihomotorii in care starea de constienta fie nu este pierduta fie este doar partial modificata. 3) Manifestari epileptice Jaksonisme motorii/ senzoriale: contractii clonice sau parestezii intr-un segment de hemicorp si apoi se extind in pata de ulei in hemicorpul respectiv Deviatii de cap si globi oculari si ridicarea unui membru superior ( crize adversive) Halucinatii auditive, vizuale si olfactive Trairi psihice cu caracter de obicei neplacut/placut senzatie de familiaritate/stranietate(dj vu, deja connu, j`aime vu) automatisme motorii: plescait, inghitit, mestecat tremor al pleoapelor, pafonarea globilor oculari manifestari psihomotorii complexe: executa activitati complexe cum ar fi calatoria la mari distante fara sa-si aminteasca ulterior aceste actiuni( automatism ambulator)

4) Criza tonicoclonica generalizata( grand mal) Debut brusc prin pierderea constientei cu caderi EEC polivarfuri urmate de desincronizare lenta de 1-3 secunde Faza tonica 10-20 secunde, contractie in flexie a trunchiului si membru superior cu abductia lor, apoi extensia puternica a trunchiului si membrului inferior, expir fortat zgomotos, manifestari vegetative importante Faza clonica aproximativ 1 minut, convulsii cronice generalizate, manifestari vegetative in regresie Faza de coma aproximativ 20 de secunde pana la 5 minute midriaza, tahicardie, polipnee, relaxare sfincteriana, ROT exagerata Faza postritica 15 minute, hipotonie musculara generalizata, incetarea tulburarilor vegetative, RCP in extensie, recaptarea progresiva a constientei Faza somnului postscriptic- inconstanta cu durata cateva ore Dupa criza cefalee astenie fizica, mialgii, amnezie completa a episodului 5) Diagnosticul diferential al crizelor tonicoclonice Sincopa - criza izolata cu transpiratii din insuficenta cardiaca, bloc AV, tulburari paroxistice ale ritmului, vasovagala AIT( boli cerebrovasculare) durata 15 minute pana la 1 ora nu isi pierde constiinta Migrena bazilara( cefalee urmata de PC) Crize de rigiditate prin decerebrare sau decorticare din starile de coma Dezechilibre metabolice hipoglicemia ( glicemie 40 intra in coma ireversibil) si hiponatremie ( deshidratare, diaree, febra. Catalepsie in cadrul narcolepsiei somnolenta excesiva, paralizii de somn Criza psihogene neepileptice si simularile 6) Criza de absenta ( petit mal) Criza fara cadere fara convulsii Apare la copii, una/mai multe crize intr-o zi Pentru cateva secunde maxim un minut copilul ramane absent, isi intrerupe activitatea, dupa care isi revine la situatia normala relunadu-si activitatea. Este confundata la scoala cu neatentia la ore EEG complexe varfunda

7) Crize partiale simple Tonicoclonica Motorii/senzitiva ( ii amorteste mana o secunda pana la 1 minut) Crize vizuale , auditive( diagnostic diferential cu migrena) Automatisme senzatie durereaoasa, gastrice

8) 8) Crize partiale complete- starea de vis de scurta durata 9) Starea de rau ? Precipitat de intreruperea tratamentului anticonvulsivant, intoxicatia Criza tonicoclonice repetate timp de cateva ore pana la 6-23 ore fara recapatarea starii de constienta Tulburari vegetative importante ce pot determina decesul, tahipnee, EPA, HTA in criza, hipertermie Coma postcritica prelungita pana la 24 de ore urmata de revenire lenta a starii de constienta EEG , unde lente si complicatii complexe varf unda 10) Clasificare sindromurilor epileptice Idiopatice plus/minus anomalie genetica epilepsie primara generalizata, epilepsie partiala benigna a copilului Criptogenica suferinta cerebrala generala dobandita pe parcurs de cauza necunoscuta Simptomatica are ca si cauza traumatism cerebral, tumora/ metastaza cerebrala, abces cerebral, hemoragie cerebrala , encefalita, droguri, alcool sau sevraj de la acestea 11) Regimul de viata Interzicerea alcoolului, cofeinei. Evitarea de privarii de somn Evitarea excitatiilor luminoase intermitente Evitarea efortului fizic cu hiperpnee 12) Tratarea crizei Pentru cuplarea convulsiilor- diazepam ( pana la 7 -8 fiole) sau medazepam( IV) Pentru prevenirea unei noi crize fenitoin ( IV) Solutii glucozate, vitamina B6, B11 Daca nu pot fi stopate convulsiile, bolnavul este anestezit si curarizat( intubatie orotraheala plus curarizare) Exista pompita cu diazepam administrare intrarectala Antiepileptice orale( carbamazepina, lamotrigina, benzodiazepine) Nicodata nu se intrerupe tratamentul

Boala PARKINSON A doua boala neurodegenerativa ca frecventa dupa alzheimer Varsta de debut a bolii intre 40-70 de ani cu un varf in decada a 6-a de varsta Prevalenta 35% la 85 de ani Clinic prezinta : * tremur de repaus cu frecventa de 4-7 cicli/secunda Bradichinezie / hipochinezie ( lentoare in activitatile cotidiene, dificultate in initierea actelor motorii) Rigiditate musculara : fenomen de roata dintata, hipertonie extrapiramidala proba noice

Posturi inflexe, mers pasi mici, nu are miscare de acompaniament a membrului superior. Fenomen de blocaj motor ( freezing) Apare si in alte boli degenerative : dementa, sindrom overlap, alzheimer, sindrom parkinsonian, SLA, dementa GUAM, atrofii) Parkinsonisumul secundar poate fi : * toxic : mangan sau monoxid de carbon Indus mecanic : neuroleptic (aroperidol), metoclopramid, blocantii canalelor de calciu Vascular, lacune multiple si ganglionu bazali, si boala BIRSWANGER Hidrocefalii TCC Infectii HIV,SIDA Etiopatogenie degenerarea celuleor dopaminergice din subsanta neagra mezencefalica, proteina alfa sinucleina