Prize si Derivatii Note de curs

141

Capitolul 5

CONDUCTE METALICE
5.1 Alcatuire constructiva generala
Domeniul de utilizare al conductelor metalice este cel al presiunilor mari, fiind preferate de aceea in multe situatii in locul conductelor de beton. Conductele metalice se folosesc in amenajarile hidroenergetice, in alimentari cu apa si canalizari, la sistemele de irigatie si drenaj. Preferinta constructorilor pentru acest tip de conducta este motivata si de fiabilitatea ridicata si usurinta de montare. Durata de viata insa este mai redusa in comparatie cu cea a conductelor din beton armat din cauza coroziunii la care sunt supuse si care poate fi incetinita dar nu si inlaturata. In cadrul amenajarilor hidroenergetice, domeniul predominant de aplicare a conductelor metalice este cel al conductelor fortate. In functie de pozitia fata de teren, conductele pot fi ingropate sau descoperite. Ingroparea conductelor este avantajoasa prin faptul ca umplutura de pamant asigura izolatia impotriva variatiilor de temperatura si a inghetului. La diametre mari insa, realizarea conductei ingropate nu mai este avantajoasa economic. Un alt dezavantaj este faptul ca umplutura impiedica controlul comportarii conductei in timp si ingreuneaza lucrarile de intretinere si reparatii.

142

Conducte metalice

In functie de marimea debitului conductele pot fi formate din unul sau mai multe fire. Tendinta este de a realiza conducte cu un singur fir, chiar la debite importante. Traseul conductelor in profil urmareste linia de cea mai mare panta a terenului. Adaptndu-se la conditiile topografice si geologice traseul este frnt in plan orizontal sau vertical. Conducta este alcatuita din tuburi executate in uzina sau confectionate pe santier, si imbinate la locul de montaj. In punctele de frngere ale traseului, in plan vertical sau orizontal, se prevad masive de ancoraj. Distanta intre doua masive de ancoraj este de 150200 m (fig 5-1).

Fig. 5-1 Profil caracteristic printr-o conducta fortata

Intre masivele de ancoraj conducta este simplu rezemata pe suporti, dispusi la distante egale cu lungimea virolelor sau cu un multiplu al acesteia. Aceste reazeme intermediare preiau numai incarcarile normale pe directia conductei si le transmit terenului prin sisteme constructive specifice. Reazemele permit deplasarile in lungul conductei

Prize si Derivatii Note de curs

143

datorate variatiilor de temperatura. Acest lucru este posibil prin reducerea fortelor de frecare ce apar intre conducta si reazemul intermediar. De obicei in aval de masivele de ancoraj sunt prevazute compensatoare termice (mansoane de dilatatie) ce reduc solicitarile termice la marimea maxima a fortelor de frecare ce apar intre compensator si masivul de ancoraj. Sunt situatii in care aceste compensatoare pot fi amplasate si la mijlocul distantei intre masive sau in amonte de masiv. La conductele ingropate se poate renunta la aceste compensatoare. In acest caz eforturile longitudinale ce apar din solicitarile termice vor fi considerate in calcul la valoarea lor integrala.

5.2 Rezemarea conductelor

Masivele de ancoraj sunt blocuri de beton in care se incastreaza conducta la punctele de frngere ale traseului in plan sau in elevatie. Forma si lungimea masivului rezulta din lungimea cotului conductei. Latimea lui depinde de diametrul conductei, iar in cazul conductelor cu mai multe fire, si de distanta dintre conducte. In aceste situatii forma masivului de ancoraj poate rezulta mult mai complicata (fig. 5-2). Masivele de ancoraj sunt de doua tipuri: masive de tip inchis (fig. 53 a), la care conducta este complet inglobata in beton si masive de tip deschis (fig 5-3 b), la care conducta este fixata la partea inferioara cu ancore, dar nu este propriu-zis incastrata. Uzuale sunt masivele inchise, desi masivele de tip deschis au avantajul ca permit accesul la conducta pentru reparatii, vopsire si control.

144

Conducte metalice

Fig. 5-2 Masiv de ancoraj pentru conducte cu mai multe fire: a-vedere in plan a primei faze de betonare; b-sectiune in lungul conductei.

Fig. 5-3 Tipuri de masive de ancoraj: a-cu conducta inglobata in beton; b-cu conducta fixata prin ancore; 1-manson de dilatatie; 2-profil laminat; 3-armatura; 4-profil sudat de conducta; 5-ancoraj; 6-capac de vizitare.

Prize si Derivatii Note de curs

145

Masivul se poate executa din beton simplu sau zidarie de piatra cu mortar de ciment daca nu este solicitat de eforturi de intindere in nici o ipoteza de incarcare. In mod curent masivele se executa din beton marca B100B150. Daca apar eforturi de intindere se utilizeaza beton armat de marca B150B200. Pentru o legatura intima intre conducta si masiv se prevad ancore, din corniere sau bare din otel-beton, sudate de conducta si inglobate in beton pe o lungime suficienta pentru a putea transmite masivului fortele care actioneaza asupra cotului conductei. In cazul conductelor fretate sunt necesare profile metalice speciale pe care reazema conducta pentru a se evita transmiterea fortelor longitudinale prin frete. Masivele de ancoraj se fundeaza pe roca. Daca terenul are o inclinare redusa talpa fundatiei poate fi orizontala. Pe versanti masivele au fundatia profilata in trepte. Pentru proiectarea masivelor trebuie sa se dispuna de studii geologice care sa verifice daca exista sau nu pericolul de pierdere a stabilitatii de ansamblu a terenului. Stabilitatea masivelor de ancoraj conditioneaza siguranta intregului traseu al conductei fortate. Tehnologia de executie cuprinde urmatoarele faze: profilarea treptelor si turnarea betonului in faza I pna la nivelul extradosului conductei montarea pe esafodaje metalice a conductelor in pozitia din proiect in aceasta faza se fac si probele de presiune si receptia; turnarea betonului in faza a II a in care conducta va fi inglobata sunt prevazute mustati Reazemele intermediare pot fi realizate sub forma de sei (fig. 5-4) care sunt cel mai simplu reazem alunecator, sau cu role. Reazemele pe sei se aplica la conducte cu diametrul pna la 1.50 m. Alunecarea

146

Conducte metalice

conductei este facilitata printr-un sistem de ungere al suprafetelor in contact.

Fig. 5-4 Sea de rezemare pentru conducte fretate: 1-virola; 2-freta; 3-platbanda profilata; 4-bulon de scelment; 5-masiv de beton

Fig. 5-5 Reazem cu role la conducta fortata de la U.H. Sadu V: 1-virola; 2-inel de rezemare; 3-rola; 4-beton de montaj; 5-soclu de beton; 6-captuseala de protectie a rocii.

Prize si Derivatii Note de curs

147

Reazemele cu role inlatura neajunsurile reazemelor alunecatoare, eliminnd aproape complet fortele de frecare. Rolele se deplaseaza pe niste placute metalice, inglobate in constructia de beton. Un sistem special de reazem cu role il constituie inelele (bratarile) care se folosesc la conductele cu diametru mare si cu o grosime mica a peretelui, acestea avnd si rolul de ridigizare. In figura 5-5 se prezinta unul din reazemele intermediare ale conductei fortate de la U. H. Sadu V. Inelele de rezemare sunt uneori sustinute de montanti pendulari prevazuti cu lagare cilindrice care permit deplasarea longitudinala. Reazemele de acest tip sunt dispuse la distante mai mari decat in cazul seilor, distanta dintre ele putand depasi 20 m.

5.2 Incarcari care actioneaza asupra conductelor

Incarcarile ce actioneaza asupra conductelor metalice pot fi grupate astfel: 1. incarcari principale: greutatea proprie presiunea apei forte de frecare forte din variatiile de temperatura forte datorate contractiei transversale greutatea umpluturii forte ce apar la schimbarile de directie 2. incarcari accidentale: suprapresiunile dinamice forte datorate depresiunilor din conducta la golirea acesteia

148

Conducte metalice

actiunea vntului si a zapezii solicitari de montaj (forte remanente) 3. incarcari exceptionale: actiunea seismica forte produse de spargerea conductei solicitari datorate tasarii reazemelor Greutatea proprie se considera ca o sarcina verticala uniform distribuita de-a lungul conductei. Prin descompunerea fortei G dupa cele doua directii ortogonale (fig. 5-6), se obtine:

Fig. 5-6 Forte provocate de greutatea proprie

componenta normala:

F1' = G cos

(5.1)

Prize si Derivatii Note de curs

149

componenta axiala
F1 = G sin

(5.2)

unde este unghiul de inclinare al conductei fata de orizontala. Componenta normala este transmisa reazemelor intermediare prin fortele individuale:
N 1 = g l ' cos

(5.3)

unde: l- distanta intre reazeme g- greutatea unui metru liniar de conducta. Asupra masivului de ancoraj din avalul unui tronson va actiona forta:
F = g l sin

(5.4)

unde l este distanta dintre mansonul de dilatatie si axul masivului. Presiunea apei. In cazul existentei unei vane, la inchidere, asupra acesteia actioneaza o forta axiala egala cu:

F2 =

D 2
4

p=

D 2
4

(5.5)

unde: D-diametrul conductei; H-inaltimea piezometrica

150

Conducte metalice

Daca in amonte de vana exista un masiv de ancoraj, care nu permite deplasarea libera a conductei in sens axial, forta de presiune ce actioneaza asupra vanei va fi preluata de acest masiv, iar in peretele conductei vor In aparea cotul eforturi (fig. de 5-8) intindere(fig. 5-7 a )
Fig. 5-7 Forte longitudinale provocate de prezenta unei vane inchise: a-pe un tronson fara manson de dilatatie; b-pe un tronson cu manson de dilatatie aval de masiv

conductei

datorita schimbarii de directie apar doua forte din presiunea apei F3 si F3. Se aplica principiul

solidificarii si se determina fortele hidrostatice care actioneaza in lungul conductei la intrarea si iesirea ei din masivul de ancoraj: F3 =
2 D1

H1 F3' =

2 D 2

H 2 (5.6)

Rezultanta indreptata catre (exteriorul) cotului.

lor

este

convexitatea

Intr-o reductie (fig. 5-9) apare o

Fig. 5-8 Forte din presiunea apei in cotul conductei

forta axiala din cauza schimbarii diametrului de la valoarea D1 la

D2 cu D1 > D2. Valoarea fortei se poate exprima:

2 2 H 1 + H 2 D1 D2 F4 = 2 4

(5.7)

Prize si Derivatii Note de curs

151

Fig. 5-10 Notatii pentru fortele dintr-un manson de dilatatie

Fig. 5-9 Schema pentru calculul fortei intr-o reductie: 1-linia piezometrica; 2-axul conductei

Intr-un manson de dilatatie apare o forta axiala care actioneaza pe aria inelara a tronsonului ce patrunde in manson (fig. 5-10). Expresia fortei este:

F5 = unde: D D

(D 4

'2

D 2 H

(5.8)

-diametrul interior al mansonului; -diametrul curent al conductei.

Greutatea apei din interiorul conductei se poate descompune intr-o forta normala pe axul conductei:

F6' = Ga cos

(5.9)

si o forta axiala: F6 = Ga sin

(5.10)

Componenta normala F6' se transmite reazemelor intermediare.

152

Conducte metalice

Forte de frecare. Conductele sunt supuse fortelor de frecare care apar intre apa si conducta in mansoanele de dilatatie, intre conducta si reazeme, intre conducta si pamntul de umplutura si intre pamantul de deasupra conductei si cel lateral. Frecarea intre apa si conducta apare pe conturul interior al conductei. Rezultanta eforturilor tangentiale de frecare de pe un tronson este dirijata in sensul curgerii si are expresia: F7 = hr (5.11)

unde: =

D 2
4

-aria conductei;

hr =

l v 2
D 2g

-pierderea liniara de sarcina pe tronsonul de lungime l;

-viteza medie de curgere; -coeficientul de rezistenta,

rezulta:

F7 =

D 2
4

l v2 v2 = PD D 2g 4 2g

(5.12)

Unde P este perimetrul udat al conductei. Frecarea in mansoanele de dilatatie apare din cauza presarii garniturii de etansare a mansonului pe conducta (fig. 5-10 ) si are expresia:
F8 = HD e b

(5.13)

Prize si Derivatii Note de curs

153

unde:

De b

- coeficientul de frecare intre conducta si garnitura, cu valori

curente de 0,2 0,3; - diametrul exterior al conductei; - lungimea etansarii

Frecarea intre conducta si reazeme se opune deplasarilor conductei produse de variatiile de temperatura. Expresia fortei de frecare este data de:

F9 = F1' + F6'

(5.14)

unde:

r
F1' F6'

- coeficientul de frecare intre conducta si reazem - componenta normala a greutatii conductei - componenta normala a greutatii apei

Valorile coeficientului de frecare r depind de natura materialelor in contact si de modul de ungere a suprafetei si anume:

sea metalica cu ungere cu ulei gras idem cu ungere cu grafit idem cu ungere defectuasa idem fara ungere pat de beton

r = 0,12 r =0,19 r = 0,30 r = 0,50 r = 0,60

0,15 0,20 0,45

0,75

Frecarea intre conducta si pamntul de umplutura apare ca urmare a tendintei de deplasare a conductei. Forta de frecare este data de relatia:

F10 = pGp cos

(5.15)

154

Conducte metalice

unde: Gp - greutatea pamantului de deasupra conductei; - coeficient de frecare intre pamant si metal egal cu 0.5 0.7.

Frecarea intre pamntul de umplutura si cel lateral apare atunci cnd pamntul de deasupra conductei tinde sa fie antrenat odata cu aceasta. Eforturile de frecare se dezvolta in planurile verticale tangente la conducta. Valoarea fortei este data de relatia: F11 = o E a (5.16)

unde: Ea - impingerea activa a pamntului de umplutura; - coeficient de frecare, dependent de natura umpluturii si

anume: pamnt afnat saturat cu apa nisip uscat sau putin umed pamnt afnat uscat sau putin umed

0 = 0,60 0 = 0,70 0 = 0,80

0,70; 0,80; 0,90.

Fortele din variatiile de temperatura apar la conductele metalice incastrate in masivele de ancoraj si fara manson de dilatatie intre doua masive. Impiedicarea dilatarii, respectiv a contractiei conductei, la variatiile de temperatura produce in peretele conductei eforturi longitudinale. Forta care apare este data de expresia: F12 = A = EtD s unde: (5.17)

Prize si Derivatii Note de curs

155

s
t

- efortul unitar longitudinal (axial); - grosimea peretelui conductei; - variatia de temperatura; - coeficientul de dilatare a metalului; - modulul de elasticitate a metalului.

La cresteri de temperatura forta F12 produce compresiuni, iar la scaderi de temperaturi produce intinderi. Se recomanda ca terminarea montajului sa se faca la o temperatura ct mai scazuta, in anotimpul rece sau in timpul noptii. Variatia maxima de temperatura recomandata in multe tari este de 20 C fata de temperatura de montaj. Fortele datorate contractiei transversale (efectul lui Poisson). Conducta sufera o alungire in plan transversal sub actiunea presiunii interioare a apei. Ca urmare apare o contractie pe directie axiala care de obicei este impiedicata conducnd la o forta longitudinala:
2 De D i2 i 4

F13 =

(5.18)

unde: De Di - diametrul exterior al conductei; - diametrul interior al conductei; - efortul inelar unitar; - coeficientul lui Poisson ( pentru otel =

1 1 ... iar pentru 3.3 3.6

fonta =

1 . 4

Forta centrifuga in coturi este dirijata dupa bisectoarea unghiului la

centru al cotului spre exteriorul curbei (fig. 5-11).

156

Conducte metalice

Expresia fortei se deduce prin teorema impulsului:

F14 = Qv c =

Q
g

2 2 v1 +v2 2v 1v 2 cos

(5.19) Daca D1 = D2 = D formula devine:

F14 =

Q 2 2 sin 2 D 2
4

(5.20)

Fig. 5-11 Forta centrifuga intr-un cot de conducta

5.3 Calcule de rezistenta la conducte metalice

Ca urmare a solicitarilor la care este supusa conducta in pereti apar eforturi unitare: inelare si longitudinale (axiale). Eforturile inelare sunt produse de presiunea apei si se pot calcula cu formula cazanelor (fig. 5-12):

Fig. 5-12 Eforturi inelare din presiunea interioara a apei

i =

HD
2s

(5.21)

Prize si Derivatii Note de curs

157

Eforturile longitudinale pot fi produse de rezultanta F a fortelor

longitudinale:

l =

F
Ds

(5.22)

sau de fortele transversale ce actioneaza intre reazeme:

l' =

M w

(5.23)

Inlocuind in relatia (5.23) modulul de rezistenta minim la extremitatile diametrului vertical cu expresia:

w=

I sD 3 / 8 sD 2 = = 4 D /2 D /2

se obtine:

l' =

4M sD 2 incovoietor

(5.24) Momentul care intervine in expresia (5.24) se calculeaza considernd conducta ca o grinda tubulara

Fig. 5-13 Schema statica a rezemarii conductei

continuua, simplu rezemata pe reazemele intermediare (fig. 5-13).

158

Conducte metalice

Daca N este sarcina transversala uniform distribuita, rezultata din insumarea sarcinii din greutatea proprie cu sarcina din greutatea apei din conducta, momentul pe un reazem intermediar are valoarea aproximativa:

M=

Nl 10

(5.25)

iar momentul de incastrare in masivul de ancoraj este:

M=

Nl 12

(5.26)

5.4 Calculul masivelor de ancoraj

Pentru a asigura stabilitatea traseului conductei masivul de ancoraj trebuie sa fie stabil la alunecare si la rasturnare. De asemenea, eforturile transmise terenului trebuie sa fie in limita eforturilor admisibile. Dimensionarea masivului de ancoraj consta in determinarea valorilor minime ale dimensiunilor geometrice care asigura stabilitatea la alunecare in lungul versantului si care asigura o distributie ct mai uniforma a eforturilor pe teren. Geometria trebuie astfel realizata inct rezultanta tuturor incarcarilor, att cele transmise de conducta fortata ct si cele date de greutatea proprie, sa cada in treimea mijlocie a suprafetei de fundare.

Prize si Derivatii Note de curs

159

Fig. 5-14 Fortele care actioneaza asupra unui masiv de ancoraj cu mansoane de dilatatie dispuse amonte si aval: d-la dilatare; c-la contractie

Combinatia de forte cea mai defavorabila depinde de rezolvarea constructiva a masivului. In cazul unei conducte prevazute cu mansoane de dilatatie amonte si aval fortele ce actioneaza asupra masivului pot fi reprezentate schematic ca in figura 5-14. Combinatia de forte pentru un masiv de ancoraj prevazut cu manson aval la care functionarea este normala se prezinta in figura 5-15.

Fig. 5-15 Fortele care actioneaza asupra unui masiv de ancoraj cu manson de dilatatie in aval: d-la dilatare; cla contractie

160

Conducte metalice

Gruparile uzuale de forte considerate in calcul sunt: gruparea normala corespunde conductei pline functionnd la debitul maxim instalat; se considera toate fortele enumerate, mai putin cele din temperatura; grupari extraordinare se considera mansoanele blocate si ca urmare se inlocuiesc fortele de frecare pe reazeme cu fortele din variatiile de temperatura.

Fig. 5-16 Schema de calcul pentru un masiv de ancoraj in trepte

Prize si Derivatii Note de curs

161

Datorita inclinarii versantului, suprafata de fundare a masivului se amenajeaza in trepte (fig. 5-16). Directia generala a suprafetei, determinata orientativ de dreapta care uneste baza treptei amonte cu baza treptei aval, trebuie sa aiba inclinarea ct mai redusa fata de orizontala. In cazul terenurilor stncoase cu coeficient de frecare betonroca f = 0.60.7, pentru asigurarea unui coeficient de siguranta la alunecare ct mai bun se aleg inclinari de 2030. Conditia de stabilitate la alunecare se verifica pentru o suprafata de alunecare paralela cu suprafata de rezemare (care face unghiul cu orizontala. Fortele transmise de conducta se descompun in forte orizontale si verticale care se grupeaza apoi in H si V. La rndul lor aceste sume impreuna cu greutatea proprie a masivului se descompun in forte normale si tangentiale fata de suprafata de alunecare, rezultnd coeficientul de siguranta la alunecare:
f [(G + V )cos H sin ]

c=

(G + V )sin + H cos

(5.27)

Greutatea necesara a masivului de ancoraj, pentru un coeficient de siguranta dat c, se determina cu relatia: c (V sin + H cos ) + f ( H sin V cos ) f cos c sin

G=

(5.28)

Coeficientul de siguranta se admite de obicei 1.82.0 pentru gruparea incarcarilor normale si 1.3 pentru gruparea incarcarilor extraordinare. Pe baza greutatii se determina volumul de beton Vb al masivului.

162

Conducte metalice

Pentru calculul eforturilor pe teren se considera ca suprafata de fundare proiectia suprafetei reale de contact pe un plan perpendicular pe rezultanta tuturor fortelor (notata cu R in figura 5-16). Notnd cu : B lungimea dreptunghiului de fundare A aria fundatiei e excentricitatea rezultantei fata de centrul de greutate al fundatie eforturile pe teren se calculeaza cu formula compresiunii excentrice: R 6e 1 A B

(5.29)

Daca eforturile de compresiune depasesc eforturile admisibile pe terenul de fundare, ad, suprafata de fundare trebuie marita. Eforturile de intindere moderate care in anumite ipoteze de incarcare pot sa apara la piciorul amonte, vor fi preluate cu ancore capabile sa reziste la forta totala de intindere din zona respectiva. In cazul in care masivul nu este simetric fata de axul conductei sau schimbarea de directie se produce att in plan orizontal ct si in plan vertical se va face un calcul spatial, dupa cele trei axe. Forma finala a masivului se obtine prin corectii iterative pna la satisfacerea optima a tuturor restrictiilor.