Sunteți pe pagina 1din 195

MiháitaToma

,

APn,

nriracohrl victii

Terapíi írr;terne. cu a;páL

Edifia a2-a, revizuitá ¡i adáugitá

r&

Editura Dharana

Bucureqti

2010

@ Miháifá Toma

O 2009 Editura DHARANA

Eúana Afrardtw Eucure sti

Str. SfantalEcaterirw nr.15, sect.4, O.Q. 53

rfe[ ozl-xz zq z¿

e -r.nal [. e litura @ g mai I c om

www.sufletdecarte.ro

Coperta cotecyiei : fuLifrai fularinescu

Domnul Miháifá Toma poate fi contactat

la tel. 0745715036

e-mail: mihaitatoma@yahoo.com rvww.tm-holistic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romániei

TOMA, nnIIrÁITÁ

Apa - miracolul üe{ii : terapii interne cu apá / Toma Mihái}á. -

Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010 ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7

615.8

Avertisment:

Terapiile prezentate in aceastá lucrare au caracter in-

formativ. Autorul gi editura nu iqi asumá responsabilita-

tea in caztl realizárli unor terapii fárá supravegherea

medicului de specialitate.

MULTUMIRI

,

tn primul ránd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru

toate darurile pe care mi le-a fácut qi pentru incercárile

viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe dru- mul cátre SINE.

Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilor

Doru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor.

Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele

Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi

cunoa¡terea dáruitá.

Prietenilor mei preofilor Tiberiu Vigan, Ieronim

Stoican gi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de

iubire gi putere in momentele de cumpáná ale viefii.

Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tánase,

Johan Müller Dragoman, Aurica Borcea, Traian

Stánciulescu, Michael Szellner, Sorinel Bálan, Rodica

Costicá, Mircea Stefea, etc

...

pentru dáruirea gi iubirea

cu care iqi fac misiunea asumatá, aceea de a-i ajuta qi

armonízape cei din jur. Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru cá a fácut po-

sibilá apat'rfia acestei cár[i.

Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNo§TINTÁ qi

ARMONIE !

Autorul

,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín

care plutegte este cel care degenereazd. Re-

ínnoifi acest lichid din timp ín timp, dali-le celulelor ceea ce au nevoie pentru a se hrdni Si pulsul vielii poate continua la infi-

nit"

Alexis Carrel

Apa, míracolul vielii

CUVANTINAINTE

Tráim intr-o perioadá de mari schimbári. Schimbári fundamentale in viafa noastrá gi in viala Mamei Pámánt.

Schimbári care se petrec mai ales in plan spiritual, qi ca- re vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desfá-

§urarea VIETII pe planeta albastrá.

Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de

vibralie al Planetei Pámánt, a crescut de la 7,8 Hzla 13

Hz, iar noi, oamenii, trebuie sá ne aliniem acestui nou

nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pámánt. De aceea se spune cá secolul )O(I va fi un secol al spiri-

tualit¿ifii sau nu va mai fi deloc. Pentru cá cine nu se va

trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru

ridicarea nivelului sáu de vibrafle, va avea mari proble-

me pe toate planurile ¡i chiar va dispare de pe planetá.

De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observá un cu-

rent extraordinar la nivel mondial, cátre spiritualitate,

cátre CUNOA§TEREA DE SINE, pentm ridicarea de-

asnpra materialitáfii care ne-a subjugatatáteamii de ani.

Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele,

indiferent de culturá sau religie, sunt in postura de cáu-

tátori ai ADEVÁRULUI gi IUBIRII.

MiháiÍá Toma

DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !esá-

tura universului, FORTA care

{ine

qi conduce totul, fi-

ind OMNIPREZENTÁ, OMNIPOTENTÁ, qi OM-

NISCIENTÁ.

in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa este normal apará dezechilibre qi boli. Dupá cum bine

spunea prietenul nostru Johann Müller Dragoman, cau-

zele principale ale bolilor sunt:

  • a. Pretenliile prea manfa!á de lume;

  • b. Dependenfa de valorile materiale;

  • c. Nerespe ctarea legilor spirituale;

  • d. Lipsa iubirii necondifionate.

E bine ne oprim din alergátura zllnicá, dupá má-

runtele lucruri care constituie viala noastrá qi care cre- dem cá sunt foarte importante, qi sá ne tntrebám:

Ce vreau eu fac cu viafa mea ? Care sunt prioritá1ile mele aici ¡i acum ?

Tráiesc eu oare in AICI qi ACUM ?

bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau

nu mai qtiu gi nu mai pot bucur ?

Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ?

8

Apa, miracolul vie¡ii imi asum eu responsabilitatea pentru PROPRIA

VIATÁ qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna caut vinovafi in afará pentru problemele gi suferinfe- le mele ?

Congtientizez cá sunt o fiin{á de Luminá in interco- nexiune permanentá cu toate fiinfele de pe pámánt gi chiar din univers ?

Am uitat sá IUBESC, IERT 9i AJUT, sau mai

qtiu incá ?

Ar trebui sá ne menlinem spiritul deschis, nu re-

fazám nimic apriori, sá practicám discernámántul (foar-

te grea virtute !), ascultám, ALEGEM ce credem

cá e bun gi ni se potriveqte

qi sá FIM. Sá schimbám or-

dinea celor trei verbe:

a Avea, a Face gi a Fi

in

A FI, A FACE qi A AVEA

Faptul cá dimensiunea spiritualá este dimensiunea

principalá a fiinlei umane se regásegte si in afirmalia

medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilor

care ar fi:

 

Miháüá Toma

a.

TGNORANTA

  • b. LÁCOMIA

  • c. tNcÁmanpa

analizám pufin aceste cauze.

Prima gi se pare cea mai importantii este IGNO-

RANTA dar nu ignoranfa totalá, pentru cá majoritatea oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n dome-

niul lor de activit¿te. Ci ignoranla in privinla fiinlei

noastre. Adicá nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebám:

Cine suntem?

Ce suntem?

De unde venim? incotro mergem?

Care este scopul viefli?

Dacá ne-am intreba, am incepe cáutám ráspunsu- rile (qi cei care o fac le qi gásesc!), ¡i viala noastrá" ar cápáta sens, ar deveni mai armonioasá gi mai fericitii.

Adicá am risipi o parte insemnatá a IGNORANTEI.

Pentru aceasta ne impinge in pácatul de a incálca

legile divine ale iubirii, armoniei, adevárului, dreptá1ii, másurii (echilibrului) gi respectului de sine gi ne aduce

inevitabil suferin!á, boalá, denñdejde. Majoritatea oa-

menilor au impresia derivatá din ignoranfá cá sunt sepa-

rati de Dumnezeu. Au uitat cá TOATE sunt UNA, cá Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, cá ne

iubegte necondif;onat, qi nu ne dá niciodatií mai mult

l0

Apa, miracolul vie{ii

decát putem duce, toate ?ncercárile prin care trecem fi- ind lecf,i din care trebuie sá ?nváfám.

Ce anume sá invátám?

Cá nu suntem numai trup fizic, sufletul 9i spiritul

determiná trupul fizic cu care trebuie sá fie in armonie, cá trebuie sá in{elegem qi sá respectám legile universale

ale iubirii, iertárii, adevárului qi dreptiitii- Iar scopul fi-

nal al vielilor noastre este sá ne tntoarcem acolo de unde

am plecat - la Tatiil Ceresc.

Risipirea ignoranlei ne stii la indemáná" trebuie nu-

mai sá VREM gi sá ALEGEM sá facem acest lucn¡

pentru cá viafa noastrá este o SUMÁ DE ALEGERI. A doua cauzá, LÁCOMIA, este ptezentá la fiecare pas in viala noastrá. incepánd de la lácomia pentru mán-

care qi báuturá existentá aproape páná la moatte, conti-

nuánd cu lácomia pentru bunuri materiale (bani, case maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi faimá qi terminánd cu lácomia pentru putere care este

deosebit de periculoasá atát pentru propria persoaná cát

mai ales pentru cei din jur. Lácomia pentru bani gi goa-

na petmanentá dupá profit au condus la poluarea accele-

ratá a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bi-

neinleles cauzeazÁ dezechilibre 9i boli.

Cánd omul este dominat de lácomie (qi dacá se aflá qi in ignoran{á, cu atát mai ráu) fiinla lui este dezechili-

bratá, tot ceea ce face gi gándeqte este orientat cátre pla-

nul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape

11

Miháiló Toma

total gi bolile apar inevitabil. Iar odatá apárute nu se

vindecá decát prin schimbarea radicalá a omului, printr- un efort susfinut, prin intoarcerea la valorile sufletului gi spiritului care sunt legile divine. intotdeauna existá qan- se de vindecare qi de miracole, pentru cá vindecarea este o necesitate scrisá in stráfundurile fiin,tei noastre. De-

pinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru cá LIBERUL ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare

dar de la Dumnezeu cátre om.

A treia cauzá, iNCÁir¿faREA, aÍe ca sinonime or-

goliul nemásurat, mándria exageratá (slava degartá).

Omul crede cá le poate face pe toate singur, EGOUL lui

personal creqte la cote inimaginabile, pierde legátura cu

Dumnezeu qi cu semenii qi evident cá fiinfa se dezechi-

libreazá. Pentru aflat in aceastá stare omul uitá de obicei mai dáruiascá, voind numai sá primeascá (doar

i se cuvine !), devine disprefuitor fa!á de semeni qi de

Dumnezeu, coboará la o stare de vibrafie foarte joasá qi iaráqi fiinfa lui se dezechilibreazá. Sfrnfii Párin1i soco-

teau MÁNDRIA (slava deqafá) pácatul cel mai mare

(este pácatul ?ngerilor cánrfi care s-au crezut dumnezei)

din el derivánd o mulfime de alte pácate ce produc páná la urmá pierzania omului. Dacá ALEGEM nu mai fim ignoranfi in ceea ce priveqte fiinfa noastrá, atunci sigur vom gási mentori, profesori, duhovnici, maeqtri, cáfii, etc., care ne vor in-

druma pe calea regásirii armoniei si echilibrului fiintei

t2

Apa, miracolul vielii

noastre, qi astfel vom scápa gi de lácomie qi de ingámfa-

re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem in

adáncul fiinfei noastre: IUBIRE SI BUCURIE. Prin informa{iile aduse de aceastá lucrare dorim sá

contribuim ¡i noi la risipirea pa\ialá a IGNORANIEI,

intr-un domeniu care fine fundamental de VIAIA fiin1ei

noastre qi a planetei Pámánt gi anume APA. Aceastá

APÁ atát de comuná, de ráspánditá, de ignoratá, de ne-

cesará, de nerespectatá gi de pulin cunoscutá.

Vom incerca facem o trecere in revistá a tipurilor

de apá, a calitálilor gi parametrilor acestora, a ultimelor cercetári asupra proprietáfilor apei qi rolului acesteia in

organismul uman, precum gi utilizarea diverselor tipuri de apá in terapii, pentru dezintoxicarea gi echilibrarea

fiin,tei umane.

l3

Mihdilá Toma

Capitohrl l

APA, MTRACOLULVTE!'II

Motto:

Iisus, ín Evaghelia dupó Toma:

,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli

trái ín sárdcie"

APA este o substantá miraculoasá. Unirea enigmati- cului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezintá secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei

uniri a apárut marele laborator de producere gi reprodu-

cere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie

din univers qi o transmite in organismul uman. Apa este matricea vielii, creatá de Dumnezeu inain-

tea luminii. Aqa cum se spune fir Genezá (1.2):,,Pámán- tul era pustiu qi gol; peste fa{a adáncului de ape era tn-

tuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-

lor"

Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit

lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost

o seara, apoi a fost o diminea{á; aceast¿ a fost ziua in-

14

Apa, miracolul vie¡ii

¡at-"

§i Apostolul Petru in a doua Epistolá Soborniceascá

spune: ,,Cáci inadins se fac cá nu qtiu odinioará erau

ceruri gi un pámánt scos prin cuvántul lui Dumnezeu din

apá si cu ajutorul apei"

Este singura substan!á de pe Pámánt ce are 4 faze:

solidá, lichidá, gazoasá qi cristal lichid. Aceastá stare

deosebitá de cristal lichid, in care se gáseqte apa in celu-

le, este cea care permite primirea qi circulalia Luminii qi

a Informaliei in trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun solvent de pe Pámánt. Este flamabilá (arde). B,et:zina

uscatá (ftrá apá) nu arde !! Apa adeváratá, purá, este cea

care ne dá PUTERE. Ftuá APÁ nu ar exista VIATÁ PE

TERRA. APA este deci cea mai mare bogáfie a UMA-

NITÁTII.

Suprafala acoperitá de apá a planetei este de 510 mi- lioane km2 : 70,8o/o din suprafala totalá. Conform date-

lor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de apá de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-

tente pe pámánt este de 1400 milioane km3 din care vo-

lumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adicá 2,7oA din

cantitatea totalá de apá. Din aceasta numai 0,46Yo poate

fi utllizatá direct, restul de 99,54oA se sustrage utilizárii

directe de cátre oameni deoarece este reprezentatá de:

  • - ghelari gi calote glaciare - 77 ,2yo

  • - apadin lacuri qi mlaqtini - A35o/o

  • - apele subterane qi umiditatea solului

15

Miháitá Toma

22,47yo

  • - cursuri de apá - 0,01o/o

  • - vapori de apá din atmosferá- 0,0404

in total, apa dulce care poate fi folositá este numai 0,009o/o din intreaga cantitate de apá de pe Pámánt!!

Problema apei va deveni in acest secol XXI o pro-

blemá capitalá, mai importantá decát cea a combustibili-

lor fosili (!ilei, gaze), de calitatea qi cantitatea acesteia

depinzánd continuarea vie{ii pe pámánt. in procesul complex al viefii pe pámánt nu degeaba

apa sáratá din mári gi oceane are o pondere asa de mare

in volumul total al apei. Márile qi oceanele au un ro1 ca-

pital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei

pámántului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2,

bioxidul de carbon din apele de suprafalá qi degajá 02 in atmosferá. Dacá viala in ocean nu ar mai exista, cantita- tea de CO2 din atmosferá s-ar tripla fafá de cea actualá!!

Din cele peste 90 de elemente care se aflá pe pámánt,62

le gásim qi in ape. Clorura de sodiu, adicá sarea obignui-

tá, reprezitrtáL 75o/o din cantitatea totalá de minerale din

oceane adicá 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea

o substan{á indispensabilá viefii.

Apa este un material debazá al celulelor vii, deoare-

ce in interiorul membranei celulare plutesc componente-

le celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Ma- tricea intercelulará este qi ea in cea mai mare másurá

compusá din apá. Din acest punct de vedere cele mai

16

,,nuide,, paai aretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra.

Aceste fluide pot dizolva qi transporta diferitele substan- fe din organism datoritá asimetriei qi constituliei bipola- re a moleculelor de apá. Volumul total al apei corpului

poate fi impár,tit in trei compartimente: intracelular,

transcelular, extracelular. Apa intracelulará este reprezentatá de volumul de lichid conlinut de protoplasma celulará, qi este 40Yo din

greutatea totalá a corpului

.. Apa transcelulará este formatá din mai multe volu- me mici de lichid, confinute in canalele glandelor exo-

crine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea

apoasá a ochilor, endolimfa utriculará, lichidul cefalora- hidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractul

gastrointestinal (aceste lichide reprezintá l% din

greutatea totalá a corpului).

Apa extracelulará constá din apa plasmei, lichidul

interstilial, limfá Si faza extracelulará a fesutului con-

junctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea totalá

a organismului.

Apa este compusá din oxigen, element din grupa a

§asea a tabelului lui Mendeleev, qi hidrogen, cel mai

mic element chimic. Molecula de apá are formá de V iar tipul de molecu-

1á este AX2E2, ceea ce inseamná cá la atomul central de

oxigen sunt conectate 2 legáturi de hidrogen qi douá pe-

rechi de electroni. in ceea ce privegte structura electro-

t7

MiháiÍd Toma

nicá a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni de pe stratul de valenle formeazá, o legáturá cu fiecare

atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rámaqi

formeazá douá perechi nelegate de electroni. Cele douá perechi nelegate formeazá la rándul lor douá cái mole- culare. Structura moleculei de apá este de tetraedru per-

fect (unghi de legáturá de 109,5o) in cazul apei 4,,obiec- te" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datoritá incárcáturii negative) se resping una pe alta, pretinzánd un spafiu mai larg. Polaritatea legáturilor de apá rcnrJtá din doi factori:

  • a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi

hidrogenului;

  • b) forma de V a moleculei.

Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legá-

turá decát hidrogenul, iar dacá molecula ar fi dreaptá,

cele douá efecte direcfionate unul spre altul s-ar elimina reciproc. in mod similar, schimbul de incárcáturá in cele

douá legáturi O-H, atribuie o anumitá sarciná (polaritate) gi moleculei ?n sine. Distanfa legáturilor covalente pola- rizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datoritá carac- terului asimetric bipolar al moleculei de apá, aceasta are

un capát pozitiv gi unul negativ. Carcn¡ltat, componen-

tele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), o

mullime de substanfe sunt disociate in molecula de apá.

Apa dizolvá orice substan{á care poate sá facá parte din

18

miracolul vie¡ii

legárura o"n o*rlrJ

Densitatea apei este maximá la 4oC, iar la 20oC este de 998,2 kg/m3. in procesul de inghe! al apei se formea-

o structurá tetraedricá cu ajutorul legáturilor de hi-

drogen, ttllizarea spafiului fiind oarecum ingreunatá,

deoarece existá multe goluri gi cavitá{i. Din aceastá cau-

densitatea ghefii este mai micá decát a apei, iar vo-

lumul mai mare cu aproximatív 9oA. De aceea ghea{a

plutegte pe apá. ln starea de vapori moleculele sunt sin- gure. in starea lichidá apar grupuri de molecule - 6 sau

12 sau 18. Explicafia fenomenului o gásim in polaritatea moleculei de apá.

in ultimi 20 de ani s-a descoperit apapoate exista

gi intr-o a patra stare numitá starea de cristal lichid intre

0 - 60oC, aceasta fiind forma structuralá ce caracterizea-

zá márile ¡i oceanele gi fiecare fiin{á vie. in aceastá sta-

re apa posedá o incárcáturá magneticá specialá care este

baza comunicárii moleculare qi parte a complexului ,,

fosfat - apá - oxigen legat" ce explicá Biofotonica - teo-

ria laserilor biologici. Acest complex in care este pre-

zentá apa structuratá sub formá de cristal lichid, este cel

care asigurá circulafia LUMINII (a biofotonilor) in or-

ganism, in special noaptea, asa cum vom vedea intr-un capitol viitor. Apa existentá in corpul uman actioneazá

ca o moleculá bipolará care inconjoará fiecare anion ¡i

cation cu o matrice structuralá unicá rezultánd aqa numi-

{ii ,,clusteri"(grupuri) de molecule de apá, care ocupá un

19

Miháild Toma spaliu mult mai mare decát particulele dizolvate pro-

priu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanfá.

Dacá se aclioneazá asupra organismului adicá asupra

apei din organism, adicá asupra clusterilor cu o frecven-

fá potrivitá, clusterii pot fi descompugi gi substanlele

dáunátoare pot fi eliminate din corp. Este interesant fap-

tul cá aceqti clusteri de apá rezistá chiar dacá particulele in jurul cárora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa de- vine un fel de purtátor de informafie. Memorarea sub- stanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a dezvoltárii alergiei. Nu este deci suficientá indepártarca

alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei tre-

buie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realiza cu ajutorul terapiei prin biorezonanfá. Perturbarea elec-

tronilor, adicápozilionarea lor in corp, este esenla f,recá-

rei terapii, in timpul cáreia ordinea qi aqezarea molecu-

lelor finalizeazá condilia patologicá sau non patologicá

(boalá sau sánátate).

Cercetátorii au stabilit apareprezintá, aproximativ

70Yo din corpul uman, iar:

  • - la 7 sáptámáni embrionul esfe 95oA apá;

  • - bebeluqul de 7 sáptámáni este 75- 80 oA apá;

  • - adultul are 70 - 75 % apá;

  • - várstnicul 50 - 60 Yo apá;

  • - bátránul de 81 de ani are 49,8oA apá

  • - creierul are 85%o apá;

  • - ficatul are 80Yo apá;

20

Apa, miracolul vielii

  • - sángele are 83oA apá.

intre 35 - 42C structura e instabilá (gheafá + apá li-

chidá +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile bio-

chimice care genereazá qi intrelin viala.

§i

asta la o

temperaturá de 37"C gi o presiune de I atmosferá !!

Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au

loc in celulá qi in corp la 37"C gi la p :

I atm, este ne-

voie de sute de grade gi sute de atmosfere !!!

Iatá de ce APA este parte esenlialá a marelui MIS-

TER al VIETII !

in organismul uman apa arc urmátoarele funclii:

1. Regleazá temperatura corpului;

  • 2. Asigurá sánátatea pielii;

  • 3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii;

  • 4. Ajúá la absorbfia nutrienlilor;

  • 5. Transportá nutrienfii in interiorul organismului;

  • 6. Indepárt eazá toxinele din organism;

  • 7. AjrÍá la digestie qi la toate reacliile chimice;

  • 8. Este esenlialá pentru circulafia gi flexibilitatea va-

selor sanguine;

  • 9. Umidificá aerul pe care il respirám;

10. Creeazá un strat de proteclie in jurul organelor vitale; I 1. Regleazá nivelul electronilor gi protonilor din ce- lule;

12. Ne protejeazá impotriva radiafiilor cosmice ¡i a

altor tipuri de radiafii;

2t

Miháilá Toma

13. Este principalul purtátor de Informalie qi Luminá

in organismul uman. Ce face omenirea pentru a ingriji aceastá bogáfie ex- traordinará ñrá de care viata asa cum o cunoastem nu ar

putea exista?

Ce facá? Deverseazá in apele planetei anual 250 milioane de tone de contaminan{i din care 10 milioane tone de pe-

trol !

Aruncá in mare degeurile radioactive rezultate din

industria nucleará, in oceane strángándu-se páná in pre-

zent peste 90 de mii de containere cu deqeuri radioactive. Aruncá tot ce nu ii mai trebuie in ape, numárulpolu- anlilor ridicándu-se la peste 80 de mii!! Partea civiLizatá a omenirii face risipá de apá, deqi

pe glob existá peste I

miliard de oameni care nu au ac-

ces la apa potabilá qi zilnic mor 4.000 copii din cavza

calitá{ii sau lipsei apei, in total 5 milioane persoane pe

an, de l0 ori mai mult decát in diversele rázboaie.

Mai mult, in special in partea aceasta civllizatá a

omenirii, se cresc pásári gi animale pentru carne de con-

sum, in sistem intensiv, pentru care se consumá cantitáfi

imense de apá gi care constituie o sursá de poluare a apelor extrem de serioasá. Pentru cá pe Glob se cresc

anual peste 13 miliarde de gáini, 1 miliard de porci, 1,4

miliarde bovine qi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecfiile lor polueazá apele mai mult decát toatá industria ¡i ca-

22

narere de evacuar:::;;:::i*!^,,^ue ra un roc!!

(conform raportului World Watch Institute 2008).

Este neapárat necesar sá devenim cu tolii mai re-

sponsabili fafá de APA planetei, sá o RESPECTÁM qi

s-o IUBIM!

Dacá wem ca VIAIA sá continue pe TERRA!

in urmátorul capitol vom vedea cum ar trebui fie

apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sánátate.

23

MiháiÍá Toma

Capitolul2

CALITATILE §I PARAMETRII APEI

Motto:

« Apa este leagánul vielii »

Pentru echilibrarea noastrá, vindecarea sau menline- rea unei stári de sánátate, este foarte importantá calítatea apei pe care o bem, nu numai cantitatea.

in primul ránd apa potabilá ar trebui fie lipsitá de

impuritá1i - metale grele, clor qi compugi organici ai

acestuia, nitrifi, nitrali, uleiuri, fenoli, substanfe organi-

ce, bacterii, parazili, virusuri. Aceste condilii sunt stabi-

lite in fiecare fará prin legi sau noÍne pentru apa potabi- lá. in Románia aceste reglementári sunt: Stas l342ll99l

qi Legea 45812002. Aceste reglementári stabilesc con-

centra{iile admise de substanfe chimice, metale, bacterii,

etc., pentru apa potabilá liwatá in refea de instala{iile

centrale sau locale de tratare a apei. Prezentám mai jos tabelele cu aceste reglementári.

24

Apa, miracolul vielii

Parametrii microbiologici

Parametru/Unitatea de

Valoarea

Metodá de

másurá

admisá

analizá

Eschirichia coli (Ecoli)

0

rso 938-1

/100m1

Entercoci (Streptococi fe-

0

STAS

cali) /100m1

300y1991

ISO 7899-2

Parametrii indicatori

Parametru/ Unitatea de másurá

Valoarea CMA

Aluminiu (uell)

2A0

Amoniu (me/l)

0,5

Bacterii

colifbrme

0

lnumár/l00ml)

Carbon organic total

Nici o modificare anormalá

(cor)

Cloruri (mg/l)

250

Clostridium perfringens

0

(numár/l00m1)

Clor rezidual liber

(ms/l)

0.50

25

MiháiÍá Toma

-la intrarea in refea

-la caoát de retea

Conductivitate (uScm-tla 20'C)

Culoare

Duritate totalá (grade

sermane) minim

0,25

2sa0

Acceptabilá consumatorilor qi nici o modificare anormalá

5

Fier (¡rgll)

200

Gust

Acceptabil consumatorilor nici o modificare anormalá

gi

Mangan (pgll)

50

Miros

Acceptabil consumatorilor gi

Numár de colonii la

nici o modificare anormalá Nedetectabili la 100 de ml

22.Clml\

Oxidabilitate (mg Oxi-

een/l)

pH (unitáli de p)

Sodiu (me/l)

Substanfe tensioactive

Total (us.ll).

Sulfat (mdl)

Sulfuri si hidroeen sul-

5,0

):6,5

(:Q

5

200

200

2s0

100

26

Apa, miracolul vielii

furat (uell)

Turbiditate ([INT)

<:5

Zinc (us.ll\

Tritiu lBo/l)

Doza efectivá totalá de

referin!á

lmSv/an)

Activitatea alfa globalá (Bq/l)

Activitatea beta globalá

lBo/l)

5000

100

0,10

0,1

I

Parametrii Chimici

Parametru / Unitatea de másurá

Valoarea CMA

Acrilamida (pdl)

0,10

Arsen (pell)

10

Benzen (uell)

1.0

Benz(a)piren

0.01

Bor lmell)

1.0

Bromati @e/l)

10

Cadmiu (peil)

5,0

27

MihdiÍá Toma

Clorurá de vinil fus.ll\

 

0.5

Crom (total) (uell)

50

Cupru (mgll)

0,1

Cianuri (totale) (pgll)

50

Cianuri (libere) (pell)

t0

Dicloretan (pell)

3,0

Epiclorhidrina (pgll)

0,10

Fluor (mgll)

1,2

Hidrocarburi policiclice aroma-

0,10

tice (pgll)

Mercur (pgll)

 

1,0

Nichel (pgll)

20

Nitrali (mg/l)

50

Nitriti (mell)

0,50

Pesticide (uell)/clasa

0,1

Pesticide

(Vg/l) I total

0,5

Plumb (uell)

 

10

Seleniu (pgll)

10

Stibiu (us/l)

s,0

Tetracloretan qi

Tricloretena

l0

Gg/l) (suma concentraliilor

compusilor specificati)

28

Apa, miracolul vielii

Trihalometani (pgll) Total (suma concentrafiilor compu¡ilor speci-

ficafi)

100

La o analizá sumará a acestor tabele se observa in

apa potabilá liwatá in relea sunt permise anumite con-

centralii mici de diferite substanfe periculoase pentru

sánátate. Acest fapt se datoreazá metodei de tratare a

apei cu clor (cea mai ráspánditá pe plan mondial) qi fil-

trárii cu straturi succesive de nisip qi cárbune activ, me-

tode care nu reusesc ducá la oblinerea unei ape foarte curate qi sánátoase. Situafia este generalá pe plan mon- dial, mai ales in marile aglomerári urbane de la cámpie, unde fluviile gi ráurile care ajung au apa pliná de polu-

anfi, cu concentrafii de zeci sau sute de ori peste limita normalá, poluanfi care nu pot fi relinuti in stafiile de fil- trare gi tratare a apei. Mai mult, datoritá folosirii cloru-

lui la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi in con- tinuare) permis este peste 6,5, adicá este permis sá bem

apá acidá (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a

avea o apá mai curatá gi sánátoasá atát la intrare, cát qi la ieqirea din stafiile de tratare, unele mari oraqe care au

fonduri igi aduc apa potabilá prin sisteme de conducte, din zonele muntoase, unde este mult mai pulin poluatá.

De exemplu: Pentru New York apa este adusá de la

29

Miháild Toma 190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru

San Francisco de la 500 km!! in afara acestora existá o serie de parametri de care

trebuie sá linem seama (sá ne informám) pentru a folosi o apá adeváratá, care sá hidrateze celulele qi elimine

toxinele. Ace¡ti parametri sunt :

  • 2.1. Indicele acido-bazic - pH

PH-ul se referá la concentra{ia de ioni pozitivi de

hidrogen dintr-o solufie oarecare. Un pH scázut (sub 7- valoarea neutrá) indicá o cantitate mare de ioni de hi-

drogen, solufia este acidá, iar un pH ridicat (mai mare de 7), ?nseamná o cantitate micá de ioni de hidrogen, so- lulia fiind alcaliná. Acest parametru indicá energia hi-

drogenului qi a activitáfii sale in medii lichide.

I

neci dacá apa are pH-ul mai mic decát 7