Sunteți pe pagina 1din 3

Ce este balanta contabil?

Balanta contabil este o imagine a unei firme la un moment dat. Practic, dac stim s-o interpretm, ea ne spune situatia respectivei firme. Dac avem cunostinte mai solide de a o interpreta, ne poate spune povestea respectivei companii. Pe baza balantei contabile se ntocmeste bilantul contabil semastrial si anual. n balant vom gsi o serie de conturi cu diferite sume nregistrate n dreptul fiecruia. De regul balanta contabil are 4 serii de egalitti adica 4 coloane principale, fiecare cu dou subcoloane debit si respectiv credit. Aceste serii de egalitati sunt 1. Solduri initiale (soldurile de nceput de an), 2. Rulajul curent (rulajul luni respective), 3. Total sume (rulajele lunior precedente cumulate cu soldul initial) 4. Sold final (sumele la sfrsitul perioadei la care se refer balanta respectiv). n unele balante se gseste si o a 5-a coloana cu Rulaj cumulat reprezentand rulajul total al lunilor precedente fr a include soldurile de nceput. Adic miscrile nregistrate pe respectivele conturi.

La ce s ne uitm cnd interpretm o balant contabil?


1. Firma si perioada la care se refer. De regul aceast nformatie apare n antetul balantei. De obicei balanta contabil se ntocmeste lunar. 2. S fie complet . Balanta contabil ncepe cu conturile din clasa 1 si se termin cu cele din clasa 7. Deci ar trebui ca primul cont din balanta s fie de tipul 1xx(x) (ex: 1012 Capital subscris vrsat) iar ultimul de tipul 7xx (ex: 767 Venituri din dobnzi). 3. Daca firma are activitate. Este nevoie pentru aceasta s urmrim dac exist sume nregistrate n coloana aferent rulajului curent. Dac exista sume, firma are activitate. Volumul activittii depinde de numarul de conturi care nregistreaz miscari. De exemplu o firma poate avea doar cteva facturi de utilitti n fiecare luna si se consider a avea activitate. Aceiasi firm poate avea unul sau mai multi angajati si astfel creste volumul activitatii. Mergnd mai departe aceiasi firm poate fae achizitii si vnzri, poate face plat cu numerar sau prin virament bancar s.a.m.d 4. Ce fel de firm este. Aici vorbim de domeniul de activitate al firmei care poate fi comert, productie sau servicii. Binenteles, o firma poate activa n mai multe domenii. De exemplu un productor de mobil care are si magazine de desfacere. Ca s ne d m seama de specificul firmei, ne uitm la clasa de venituri, conturile care ncep cu cifra 7. De regul obiectul principal de activitate este indicat de contul cu rulajul cel mai mare. O firm care face productie va avea rulaje pe contul 701. O firm de comert va aea rulaje pe contul 707. O firm de prestri servicii va avea rulaje ale contului 704. Pe lng aceste tipuri de venituri, firmele mai pot avea si alte tipuri de venituri cum ar fi cele din dobnzi, din diferente de curs valutar, din subventii, etc. 5. Dac firma are angajati sau nu. Acest lucru se poate urmri foarte simplu vznd dac conturile 641 si 421 nregistreaz miscare n luna curent. 6. Dac firma nregistreaz profit sau pierdere. Pentru aceasta ne uitm la soldul contului 121 (ultima coloan din dreapta, coloana de solduri finale). Dac soldul contului 121 este creditor firma nregistreaz profit. Dac soldui este debitor firma nregistreaz pierdere. 7. Dac firma e platitoare de TVA sau nu. Si dac da, are TVA de plat sau de recuperat. Companiile pot opta la infiintare pentru a fi sau a nu fi platitoare de TVA. Poti fi neplatitor de TVA dac cifra ta de afaceri este sub plafonul de 35.000 euro. Atentie! Se ia n calcul cursul de la data aderrii Romniei la UE 1 EUR= 3,3817 RON (adica 119.000 RON). Peste acest plafon trebuie s te nregistrezi ca pltitor de TVA. Pentru a vedea situatia unei firme din punctul de vedere al TVAului ne uitam la conturile 4423, 4424, 4426, 4427. Daca firma e platitoare de TVA va avea aceste conturi n balanta contabil. Poti fi pltitor de TVA lunar sau trimestrial. Te ncadrezi la pltitor de TVA trimestrial dac cifra ta de afaceri este mai mic de 100.000 euro si dac nu ai efectuat achizitii intracomunitare. Dac cifra ta de afaceri depseste 100.000 euro (la cursul din 31

decembrie anul precedent) sau dac firma a efectuat achizitii intracomunitare indiferent de cifra de afaceri, esti pltitor de TVA lunar. Conturile 4426 si 4427 nu au sold n balant ( la sfrsit de lun sau trimestru n functie de cum pltesti TVA-ul) ele se nchid transferndu-si rulajul asupra conturilor 4423 si 4424 operatiune numit regularizarea TVA-ului. Doar unul din cele doua conturi (4423 respectiv 4424) trebuie s aib sold final. Dac n balant contul 4423 nregistreaz sold final creditor atunci firma are de plata suma respectiv ctre stat. Dac ns n balant avem sold final deitor al contului 4424, atunci avem de recuperat ca si TVA suma respectiv. 8. Bunuri mobile si imobile ale firmei. Pentru aceasta ne uitm la clasa 2 de conturi dac exista n balant si au sold final. O firm poate avea diverse licente cump rate (contul 205), poate avea cldiri (contul 212), echipamente si masini (contul 213), mobilier (contul 214). 9. Numerar si conturi la b nci. Pentru a vedea numerarul disponibil sa finalul lunii respective ne uitm la soldul contulul 531 Casa n lei. Acesta trebuie s fie n mod obligatoriu debitor. Pentru a vedea situatia banilor din conturile de la bnci, ne uitm la soldurile finale de tiul 512x Conturi curente la banci. Dac soldul final al acestora este debitor, suma respectiv reprezint disponibilul din acel cont. 10. Dac firma are credite la b nci. Creditele pot fi pe termen scurt linii de credit (contul 519 are sold final creditor) si mai pot fi credite pe termen lung (contul 162 va avea sold final creditor). Sumele nscrise reprezint valoarea creditelor respectivei firme ctre bnci, uneori si firme de leasing. De avut n vedere c, dac contul 512 are sold final creditor, suma respectiv reprezinta, de asemenea, o datorie a firmei ctre banc. 11. Aporturile asociatilor. De multe ori asociatii dintr-o firm mprumuta firmei (o crediteaz) anumite sume de bani necesare desfsrrii activittii. Pentru a vedea valoarea acestor sume ne uitm la rulajele si soldul aferente contului 455. Soldul final al acestui cont trebuie s fie creditor iar suma respectiv reprezint aportul asocatilor n firm.

Cum poti simplu sa-ti dai seama de unele erori n balanta contabil?
Poti verifica cateva lucruri pentru a vedea rapid dac balanta e una cu erori. Verific finalul balantei. ntotdeauna n coloane sumele din debit trebuie s fie egale cu cele de pe credit (cum le spune si numele -serii de egalitti). Conturile de cheltuieli si de venituri (cele care ncep cu cifra 6, respectiv 7) nu au voie s aib sold final. Unele conturi nregistreaz miscrile fr a avea ns la sfrsitul lunii n balanta contabil sold final. Astfel de conturi sunt 581, 4426, 4427 ( la sfrsit de lun sau trimestru n functie de cum pltesti TVA-ul). Acestea sunt notiuni de baz care pot fi aprofundate. n functie de porgramul contabil cu care sunt fcute balantele contabile pot s difere ca form ns continutul ar trebui s fie acelasi.

Pe urmatoarea pagina este un tabel care explic foarte pe scurt semnificatia soldului final al fiecrui cont din balant.

contul
121 1621 201-207 211 212 213 214 231 280-2814 301-302 303 341 345 371 401 409 4111 4118 421 425 4311 4312 4313 4314 4477 4371 4372 43111 43131 444 4411 4411 4423 4424 4426 4427 455 457 461 462 5121 5311 5328 542 5191

sold final
creditor debitor creditor debitor debitor debitor debitor debitor debitor creditor debitor debitor debitor debitor debitor creditor debitor debitor creditor creditor debitor creditor creditor creditor creditor creditor creditor creditor creditor creditor creditor creditor debitor creditor debitor debitor creditor creditor creditor debitor creditor debitor debitor debitor debitor creditor

explicatie
reprezinta profitul societatii reprezinta pierderea societatii reprezinta credite bancare pe termen lung reprezinta imobilizarile necorporale ( licente soft,cheltuieli constituire, fond comert, brevete) reprezinta valoarea terenurilor detinute de societate reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a constructiilor, cladrililor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a masinilor, utilaje,mijloace de transport reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a mobilierului, aparatura birotica reprezinta mijloace fixe in curs de executie(constructii, amenajari, masini ,utilaje) reprezinta amortizarea imobilizarilor , a mijloacelor fixe reprezinta stocurile aflate la sfarsitul lunii in stoc reprezinta obiectele de inventar aflat la sfarsitul lunii in stoc reprezinta semifabricate la sfarsitul lunii in stoc reprezinta produsele finite aflate la sfarsitul lunii in stoc reprezinta marfa aflata la sfarsitul lunii in stoc reprezinta datoria fata de furnizori reprezinta avansurile acordate furnizorilor reprezinta valoarea clientilor de incasat reprezinta valoarea avansurilor incasate de la clienti reprezinta valoarea salariilor reprezinta valoarea avansurilor acordate salariatilor

contributii de asigurari sociale, impozit pe salarii si comision ITM de achitat

impozit pe profit de achitat impozit pe profit achitat in plus reprezinta TVA de plata reprezinta TVA de recuperat reprezinta TVA dedus (achizitii) reprezinta TVA colectat ( vanzari) reprezinta banii personali depusi de asociati reprezinta valoarea dividendelor de platit asociatilor reprezinta valoarea debitorilo de incasat reprezinta datoria fata de creditori reprezinta suma existenta in contul bancar reprezinta suma existenta in casa reprezinta valoarea tichetelor de masa neacordate salariatilor reprezinta avansurile in numerar acordate salariatilor, asociatilor pt diverse cheltuieli reprezinta soldul liniile de credit neachitate

S-ar putea să vă placă și