Sunteți pe pagina 1din 18

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

LISTA PROBLEME ALGORITMICA GRAURILOR

Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

1. Dac G = (X,U) este un graf si pentru x X, d(x) este gradul
1.
Dac
G = (X,U) este un graf si pentru
x
X, d(x) este gradul lui x atunci intre 2|U| si
avem rela ia:
a.
<
b.
=
c.
>
2.
Graful complet K n este:
a. n-regulat
b. (n+1)-regulat
c.
(n-1)-regulat
3.
Rezultatul urm tor:
Graful G este bipartit <=> nu con ine cicluri impare
se datoreaz
lui:
a.
ORE
b.
KÖNIG
c. EULER
d. KURATOWSKI
4.
Num rul muchiilor unui graf complet K n este:
a.
n
1
b.
n
2
c.
n
1
2
5.
Num rul muchiilor unui graf bipartit complet K m,n este:
a.
mn
b. (m-1)n
c. m(n-1)
d. (m-1)(n-1)
6.
Intr-un graf orientat G = (X,U) dac
not m pentru x
X cu d
x
gradul exterior al lui x
i cu
d
x gradul
s u interior atunci intre
si
avem rela ia:
a.
<
b.
=
c.
>
7.
Matricea de adiacen
a unui graf neorientat G = (X,U) este:
a.
antisimetric
b.
simetric
c.
tranzitiv
8.
Rangul matricei de inciden
nod-arc pentru un graf conex cu n noduri i m muchii este:

a. n

b. m c. n-1
b. m
c.
n-1

d. m-1

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

Rangul matricei de inciden

a. n-p+1 b. n-p
a. n-p+1
b.
n-p
Only. Rangul matricei de inciden a. n-p+1 b. n-p nod-arc pentru un graf cu n noduri

nod-arc pentru un graf cu n noduri

i p componente conexe este:

c. n+p

d. n+p-1

Un graf G are un arbore par ial dac

a. bipartit

b. regulat

c. ciclic

conexare un arbore par ial dac a. bipartit b. regulat c. ciclic i numai dac G

un arbore par ial dac a. bipartit b. regulat c. ciclic conex i numai dac G

i numai dac

ial dac a. bipartit b. regulat c. ciclic conex i numai dac G este: Orice arbore

G este:

Orice arbore cu n

a. 1 b. 2
a. 1
b.
2
conex i numai dac G este: Orice arbore cu n a. 1 b. 2 vârfuri are

vârfuri are cel pu in x vârfuri terminale, unde x =

c. 3

d. n

Orice arbore cu n vârfuri are x muchii unde x = :

a. n

b. n+1 c. n-1
b. n+1
c.
n-1

Algoritmul urm tor:

Intrare: A-matricea de adiacen

c. n-1 Algoritmul urm tor: Intrare: A-matricea de adiacen 1. Se face k=1. 2. Pentru i

1. Se face k=1.

2. Pentru i 1,

A-matricea de adiacen 1. Se face k=1. 2. Pentru i 1, a unui graf cu n

a unui graf cu n varfuri

,n

,

face k=1. 2. Pentru i 1, a unui graf cu n varfuri , n , k

k

se înlocuie elementele

a

ij

0

3.

determin

varfuri , n , k se înlocuie elementele a ij 0 3. determin prin min a

prin

min a

ik

, a

kj

.

Se repet

la iesire

ij 0 3. determin prin min a ik , a kj . Se repet la iesire

pasul 2 pentru k

2,

,n

,

a. un arbore par ial al lui G

b.

un arbore par ial de cost minim în G

matricea drumurilor lui G

c.
c.

Algoritmul lui Kruskal produce:

a. matricea drumurilor unui graf

b. un arbore par ial in G

c.
c.

un arbore par ial de cost minim in G

Algoritmul urm tor:

c. un arbore par ial de cost minim in G Algoritmul urm tor: Intrare: G =

Intrare: G = (X,U) conex cu n vârfuri

i func ia de cost c

1. Dintre muchiile nealese ale lui U se selecteaz formeze cicluri cu muchiile deja alese.

o muchie de cost minim care slui U se selecteaz formeze cicluri cu muchiile deja alese. 2. Dacã au fost alese n

2. Dacã au fost alese n

1 muchii ne oprim, altfel se repet

Dacã au fost alese n 1 muchii ne oprim, altfel se repet pasul 1, se datoreaz

pasul 1,

se datoreaz lui : a. Roy-Warshall
se datoreaz
lui :
a. Roy-Warshall

b. Prim

c. Floyd

d. Dijkstra e. Kruskal
d. Dijkstra
e.
Kruskal
: a. Roy-Warshall b. Prim c. Floyd d. Dijkstra e. Kruskal nu Complexitatea temporal a. O(m,n)

nu

Complexitatea temporal a. O(m,n) b. 2 O m log m n
Complexitatea temporal
a. O(m,n)
b.
2
O m log m
n

nu Complexitatea temporal a. O(m,n) b. 2 O m log m n a algoritmului lui Kruskal

a algoritmului lui Kruskal pentru un graf cu n vârfuri

c. m log n O d. m 2 O log n
c. m log n
O
d. m
2
O
log n

i m muchii este:

17.

Algoritmul urm tor:

17. Algoritmul urm tor: Edited by Foxit PDF Editor Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c)

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

Intrare: G = (X,U) un graf cu n varfuri, D - matricea distan elor dintre vârfuri

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

1. k 1 . 2. Pentru i 1, ,n , j 1, ,n , i
1. k
1 .
2. Pentru i
1,
,n
,
j
1,
,n
,
i
j
min d
, d
d
.
ij
ik
kj
3. Se repet
pasul 2 pentru k
2,
,n
,
produce la iesire:

a. matricea drumurilor

b. un arbore par ial de cost minim

c.
c.

matricea distan elor minime

i i, j

ial de cost minim c. matricea distan elor minime i i , j k se înlocuie

k se înlocuie elementul

d ij

prin

Complexitatea temporala a algoritmului lui Floyd pentru un graf cu n noduri este:

a. O(n)

b. O(n 2 )

c. O(1) d. O(n 3 )
c. O(1)
d.
O(n 3 )

Algoritmul lui Dijkstra determin :

a. matricea drumurilor

b. matricea distan elor minime

c. un arbore par ial de cost minim

distan elor minime c. un arbore par ial de cost minim d. drumurile minime si lungimile
d.
d.

drumurile minime si lungimile acestora de la un vârf s dat la toate celelalte vârfuri

Complexitatea temporal

s dat la toate celelalte vârfuri Complexitatea temporal a algoritmului lui Dijkstra pentru un graf orientat

a algoritmului lui Dijkstra pentru un graf orientat cu n vârfuri este:

a. liniar b. p tratic c. cubic d. exponen ial
a. liniar
b. p tratic
c. cubic
d. exponen ial

Pentru o re ea de transport, intre valoarea maxim

ial Pentru o re ea de transport, intre valoarea maxim a fluxului de ie ire i

a fluxului de ie ire i capacitatea minim

valoarea maxim a fluxului de ie ire i capacitatea minim a unei t ieturi exist a.

a unei t ieturi

a fluxului de ie ire i capacitatea minim a unei t ieturi exist a. = rela
exist a. =
exist
a.
=

rela ia:

b. <

c. >

Rezultatul urm tor:

exist a. = rela ia: b. < c. > Rezultatul urm tor: Pentru orice re ea

Pentru orice re ea de transport valoarea maxim

a unei t ieturi" se datoreaz

transport valoarea maxim a unei t ieturi " se datoreaz lui: capacitatea minim a. Roy-Warshall a

lui:transport valoarea maxim a unei t ieturi " se datoreaz capacitatea minim a. Roy-Warshall a fluxului

capacitatea minim

a. Roy-Warshall

" se datoreaz lui: capacitatea minim a. Roy-Warshall a fluxului de ie ire este egal cu

a fluxului de ie ire este egal

minim a. Roy-Warshall a fluxului de ie ire este egal cu b. Kruskal c. Ford-Fulkerson d.

cu

b. Kruskal c. Ford-Fulkerson
b. Kruskal
c.
Ford-Fulkerson

d. Dijkstra

Intr-o re ea de transport pentru orice flux

d. Dijkstra Intr-o re ea de transport pentru orice flux , intre t -fluxul de pe

, intre

Intr-o re ea de transport pentru orice flux , intre t -fluxul de pe arcele de

t -fluxul de pe arcele de iesire i capacitatea oric rei

t -fluxul de pe arcele de iesire i capacitatea oric rei t ieturi exist a. b.
t ieturi exist a. b. c. =
t ieturi exist
a.
b.
c. =

rela ia:iesire i capacitatea oric rei t ieturi exist a. b. c. = La sfâr itul aplic

La sfâr itul aplic rii algoritmului lui Ford-Fulkerson, arcele ce unesc vârfurile etichetate cu varfurile neetichetate constituie:

vârfurile etichetate cu varfurile neetichetate constituie: a. o t ietur de capacitate minim b. o component
a.
a.

o t ietur

cu varfurile neetichetate constituie: a. o t ietur de capacitate minim b. o component conex a

de capacitate minimcu varfurile neetichetate constituie: a. o t ietur b. o component conex a re elei de

neetichetate constituie: a. o t ietur de capacitate minim b. o component conex a re elei

b. o component

constituie: a. o t ietur de capacitate minim b. o component conex a re elei de

conex

constituie: a. o t ietur de capacitate minim b. o component conex a re elei de

a re elei de transport

25.

26.

27.

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

Numarul tuturor grafurilor cu n noduri este:

a. 2 n

b. n n ( 1) 2 2 c. n ( n 1) 2 2 d.
b. n
n
(
1)
2
2
c.
n
( n
1)
2
2
d.
2
C
n

Fie G=(X, U) un graf si

L=[x,

a. relatie de ordine

2 C n Fie G=(X, U) un graf si L=[x, a. relatie de ordine X x

X x X o relatie binara pe X data prin: x

relatie de ordine X x X o relatie binara pe X data prin: x este: ,y]

este:

,y]

lant in G. Atunci relatia

b.
b.

relatie de echivalenta

c. relatie de preordine

Algoritmul urmator:

de echivalenta c. relatie de preordine Algoritmul urmator: y < = > x=y sau exista intrare

y < = > x=y sau exista

intrare G=(X,U) graf si x 0 X fixat Y {x 0 }, V Ø repeat
intrare
G=(X,U) graf si x 0
X fixat
Y
{x 0 }, V
Ø
repeat
Y
Y, V
V
Y
Y U {y
X-Y
|
x
Y incat xy
U}
Y={xy
U | x, y
Y}

28.

29.

30.

until (Y=Y ) si (V=V )

determina:

a. toti vecinii lui x 0

b. daca G este conex

c.
c.

componenta conexa ce contine pe x 0

d. daca G este ciclic

Algoritmul ce raspunde la intrebarea

a. Fleury

b. Kruskal

Este un graf dat G=(X,U) ciclic?

c. Prim d. Marimont
c. Prim
d.
Marimont

se datoreaza lui:

Fie G=(X,U) un graf in care |X| = n? 3 si pentru orice x

Fie G=(X,U) un graf in care |X| = n? 3 si pentru orice x X avem

X avem

a.

eulerian

b.
b.

hamiltonian

c.

complet

Fie G=(X,U) un graf fara varfuri izolate, conex si pentru orice x este:

a. eulerian b. hamiltonian
a.
eulerian
b. hamiltonian

c. complet

orice x este: a. eulerian b. hamiltonian c. complet d ( x ) n 2 .

d

(

x

)

n

orice x este: a. eulerian b. hamiltonian c. complet d ( x ) n 2 .

2

. Atunci G este:

X, d(x) este numar par. Atunci G

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

31. Algoritmul pentru obtinerea unui ciclu eulerian intr-un graf eulerian se datoreaza lui: a. Euler
31.
Algoritmul pentru obtinerea unui ciclu eulerian intr-un graf eulerian se datoreaza lui:
a. Euler
b. Hamilton
c. Marimont
d.
Fleury
32.
Algoritmul urmator:
intrare
fie x 0
G=(X,U) graf eulerian
X arbitrar, i
0,
V
U
while d(x i )? 0 do
if
x i y
V ce nu este punte in (X, V)
then do V
V-{x i y}
i
i+1
x i
else do alege puntea x i y
y
V
V
V
{x i y}
i
i+1
x i
y ,
determina in G:
a.
o componenta conexa ce contine x 0
b.
un ciclu eulerian
c.
un lant ce porneste din x 0
33.
Fie G=(X,U) un graf. Se numeste arbore de traversare (arbore de acoperire sau arbore partial) un graf
partial H=(X,V) al lui G care este:
a. conex
b. aciclic
c.
arbore
34.
Fie G=(X,U) un graf si H=(X,V) un arbore de traversare al sau. Atunci elementele lui U-V se
numesc:
a.
punti ale lui H
b.
coarde ale lui H
c.
muchii libere in H
35.
Graful G=(X,U) contine un arbore de traversare < == > G este graf:
a.
conex
b. ciclic
c. aciclic
36.
Fie G=(X,U) un arbore cu |X| = 2 varfuri. Atunci numarul varfurilor terminale este:
a. 2
b. 1
c.
cel putin 2
d.
cel mult 2
37.
Fie G=(X,U) un graf in a carui reprezentare geometrica muchiile se intersecteaza doar in varfuri.
Atunci G este:

a. conex

b. ciclic

c. aciclic d. planar
c. aciclic
d.
planar

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

38.

Daca G=(X,U) este un graf planar conex cu f fete atunci |X|-|U|+f=n, unde n este:

 

a. 0

 

b. 1

c.
c.

2

d.

d. 3  

3

 

39.

Teorema care spune ca intr-un graf planar conex G=(X,U) cu f fete are loc relatia |X|-|U|+f=2 se datoreaza lui:

a. Kruskal

 

b. Prim

c.
c.

Euler

d.

Kuratowski

40.

Grafurile complete K 5 si K 3,3 sunt:

 

a. neconexe

 

b. aciclice

c.
c.

neplanare

41.

Teorema de caracterizare a grafurilor planare se datoreaza lui:

 

a. Euler

 

b. Kruskal

c.
c.

Kuratowski

d.

Prim

42.

Fie G=(X,U) un digraf cu |X|=n varfuri. Atunci numarul maxim de arce in G este:

 

a. n

2 -1

 

b. n

2 -n

c.
c.

n

2

d.

n 2 +1

 

43.

Fie G=(X,U) un digraf cu |X|=n varfuri si fara bucle (adica xx nu apartine lui U pentru orice x Atunci numarul maxim de arce in G este:

cu |X|=n varfuri si fara bucle (adica xx nu apartine lui U pentru orice x Atunci

X).

a.

n

2 -1

 
b.
b.

n

2 -n

c. n

2

d. n 2 +n

 

44.

Numarul tuturor digrafurilor cu n varfuri este:

 
a.
a.

2

n

2

b. 2

n

2

1

c. 2

n

2

1

d. 2

n

2

n

45.

Numarul tuturor digrafurilor G=(X,U) fara bucle (xx nu apartine lui U pentru orice x varfuri (|X|=n) este:

Numarul tuturor digrafurilor G=(X,U) fara bucle (xx nu apartine lui U pentru orice x varfuri (|X|=n)

X) si cu n

 

a. 2 n

2

b. 2 n 2 1 c. 2 n 2 1 d. 2 n n 2
b. 2
n
2 1
c. 2
n
2 1
d.
2
n
n
2

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

46.

Numarul digrafurilor complete cu n varfuri ( n = 2) este:

 

a. 1

b. 2

c.
c.

3

d.

d. 3

3

47.

Fie G=(X,U) digraf in care exista x se numeste digraf:

X caruia i se asociaza o eticheta pentru a-l identifica. Atunci G

X caruia i se asociaza o eticheta pentru a-l identifica. Atunci G

a.

marcat

b.
b.

etichetat

c.

complet

48.

Fie G=(X,U) un digraf in care pentru orice u din U lui u i se asociaza o marca m u . Atunci G se numeste digraf:

a.
a.

marcat

b. etichetat

 

c. complet

49.

Fie G=(X,U) digraf si a

Fie G=(X,U) digraf si a

X incat d - (a)? 0 si nu exista circuit in G care sa contina pe a. Atunci pentru

X baza in G avem:

 
orice A a. a A b.
orice A
a.
a
A
b.

a nu apartine lui A

50.

Fie G=(X,U) un digraf in care oricare ar fi a,b numeste:

X, b este atins prin drumuri din a. Atunci G se

X, b este atins prin drumuri din a. Atunci G se

a. conex

b. complet

c.
c.

tare conex

51.

Fie G=(X,U) un digraf si este atins din x). Atunci

X x X relatie binara data prin: x este relatie de:

X x X relatie binara data prin: x este relatie de: y
y
y

x=y sau (x este atins din y si y

a. ordine

b. preordine

c.
c.

echivalenta

52.

Digraful redus al unui digraf dat este:

 

a. conex

b. complet

c. ciclic

d.
d.

aciclic

53.

Numarul bazelor digrafului redus asociat unui digraf dat este:

 

a.

0

b.
b.

1

c.

2

d.

d. 3

3

54.

29. Fie G=(X,U) un digraf, R=(S,Q) condensarea sa si A={S 1 , S 2 , numarul bazelor lui G este:

,S

p } unica baza a lui R. Atunci

a. 1

b. p c. |S 1 |+|S 2 |+ d. |S 1 | |S 2 |
b. p
c.
|S 1 |+|S 2 |+
d.
|S 1 | |S 2 |

+|S

|S p |

p

|

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

Fie G=(X,U) un digraf cu n noduri, A matricea sa de adiacenta si Y=A m , m= 1. Atunci numarul tuturor drumurilor de la nodul x i la nodul x j care au cate m arce este:

a. a ij b. m a ij c. y ij
a. a ij
b.
m a ij
c.
y ij

d. my ij

Fie G=(X,U) un digraf cu n noduri si A matricea sa de adiacenta. Daca exista m= n incat A m = 0 atunci G este:

a. conex

b. ciclic

c. neconex

aciclicA m = 0 atunci G este: a. conex b. ciclic c. neconex Fie G=(X,U) un

Fie G=(X,U) un digraf si M o multime minimala de K formule ale lui G. Atunci nodurile principale ale K-formulelor din M constituie:

a. o componenta tare conexa a lui G

b. o componenta conexa a lui G

c.
c.

o baza a lui G

Fie A=(X,U) un d-arbore binar complet cu n noduri terminale. Atunci |U| = p , unde p este:

a. n-1

b. 2n

c. n+1 d. 2(n-1)
c. n+1
d.
2(n-1)

Fie A=(X,U) un d-arbore binar cu n noduri terminale, d 1 nivelul maxim al unui nod terminal si d 2

nivelul minim al unui nod terminal. Atunci A este d-arbore binar echilibrat

a. =0

b. =1

Atunci A este d-arbore binar echilibrat a. =0 b. =1 d 1 -d 2 este: c.

d 1 -d 2 este:

c. 1 d. 1
c. 1
d.
1

Fie A=(X,U) un d-arbore binar cu 2 m noduri terminale si d nivelul unui nod terminal. Atunci d=

a. m-1

b. m+1 c. m
b. m+1
c.
m

d. 2m

Fie A=(X,U) un d-arbore binar cu un numar de noduri terminale cuprins intre 2 m si 2 m+1 . Atunci nivelul nodurilor terminale este:

a. m

b. m-1

c. m sau m-1

d. m+1

m sau m+1 Se cunosc n metode de parcurgere a d-arborilor binari , unde n este:

e.
e.
a. 2 b. 3 c. 4
a. 2
b.
3
c. 4

In d-arborele binar complet asociat, unei expresii aritmetice in care intervin numai operatori binari, nodurile neterminale sunt etichetate cu:

a.

operanzi

b.
b.

operatori

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

Numarul arborilor de sortare-cautare asociati unei liste cu n elemente este:

a. 1

b. n

c. n!-1 d. n!
c. n!-1
d.
n!

Complexitatea temporala a algoritmului de cautare a unei valori date intr-un arbore de sortare- cautare este:

a. liniara

b. constanta

c. patratica d. logaritmica
c. patratica
d.
logaritmica

e. cubica

Intr-un arbore de decizie asociat unei tabele de decizie nodurile terminale sunt etichetate cu:

a. conditii

b. valorile 0 si 1

actiuni Fie T(n,m) o tabela de decizie si f(n) numarul arborilor de decizie asociati lui T. Atunci f(n)=sunt etichetate cu: a. conditii b. valorile 0 si 1 i i 1 b. m 2

inumarul arborilor de decizie asociati lui T. Atunci f(n)= i 1 b. m 2 n i

i 1

b. m

2

n i

2 m i i 1 c. m 2 n i i 1 d. n n
2 m
i
i 1
c. m
2 n
i
i 1
d.
n
n i
2
i

i 1

i

i

Fie R=(E, e i , e f , A, w) o retea de programare a activitatilor. Spunem ca R este ordonata topologic

oricare ar fi ij A avem: a. i=j b. i>j c. i<j
oricare ar fi ij
A avem:
a. i=j
b. i>j
c.
i<j
oricare ar fi ij A avem: a. i=j b. i>j c. i<j Algoritmul pentru ordonarea topologica

Algoritmul pentru ordonarea topologica a unei retele de programare a activitatilor se datoreaza lui:

a. Ford

b. Dijkstra

c. Ford si Fulkerson

d.
d.

Fulkerson

Fie G= (X,U) un graf conex, T=(X,V) un arbore de traversare al sau si e=xy o coarda a lui T. Atunci graful G=(X,VU{e}) contine:

a. cel putin un ciclu

b. nici un ciclu c. exact un ciclu
b. nici un ciclu
c.
exact un ciclu

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

71.

Exista n modalitati standard de reprezentare a grafurilor, unde n este:

a.
a.

b. 3

2

c. 4

72.

Exista n metode de parcurgere a unui graf oarecare, unde n este:

a.

2

b.
b.

3

c.

4

73.

Fie G=(X,U) un digraf aciclic. Atunci G are n baze, unde n este:

a.

0

b.
b.

1

c. 2

d. 3

74.

Fie G=(X,U) diraf cu n noduri, A matricea sa de adiacenta E n matricea de ordin cu toate elementele 1 si G =(X,V) complementarul lui G. Atunci matricea de adiacenta a lui G este:

a. A I n b. I n + A c. E A n
a. A
I
n
b. I n + A
c.
E
A
n

d. E n + A

Yes/No Indicate whether you agree with the sentence or statement.

no

75.

Este complet un graf G = (X,U) în care toate varfurile au acelasi grad strict mai mic decat | X | - 1

 

yes

76.

Este bipartit un graf în care orice dou

yes 76. Este bipartit un graf în care orice dou varfuri sunt adiacente?  

varfuri sunt adiacente?

 

yes

77.

Este graful icosaedrului un graf 5-regulat cu 12 varfuri?

 

no

78.

Este graful dodecaedrului graf 4-regulat cu 20 vârfuri?

 

no

79.

Este graful-stea un graf bipartit complet K p,q cu p,q>1?

 

yes

80.

Este simetric un graf orientat G=(X,U) cu proprietatea c

yes 80. Este simetric un graf orientat G= ( X,U ) cu proprietatea c oricare ar

oricare ar fi (x,y)

yes 80. Este simetric un graf orientat G= ( X,U ) cu proprietatea c oricare ar

U => (y,x)

U
U

no

81.

Pentru n

Pentru n

dat, exist

diferen

diferen

diferen

intre K n si un graf (n-1)-regulat

 

no

82.

Este matricea de adiacen

a unui graf orientat simetric ?

a unui graf orientat simetric ?

a unui graf orientat simetric ?
 

no

83.

Este adev rat

Este adev rat

afirma ia: Graful G= ( X,U ) este arbore <=> G este conex? G=(X,U) este arbore <=> G este conex?

 

no

84.

Este adev rat

Este adev rat

afirma ia: Graful G= ( X,U ) este arbore <=> G este aciclic? G=(X,U) este arbore <=> G este aciclic?

yes

85.

Este adev rat |U| = |X| - 1

Este adev rat | U | = | X | - 1

afirma ia: Graful G= ( X,U ) este arbore <=> G este conex si | U | = G=(X,U) este arbore <=> G este conex si |U| = |X| - 1 <=> G este aciclic

i

no

86.

Algoritmul lui Kruskal determin

matricea drumurilor?

matricea drumurilor?

 

no

87.

Algoritmul lui Roy-Warshall determin

un arbore par ial de cost minim într-un graf conex ?

un arbore par ial de cost minim într-un graf conex ?

 

yes

88.

Determin

Determin algoritmul lui Floyd matricea distan elor minime într-un graf dat ?

algoritmul lui Floyd matricea distan elor minime într-un graf dat ?

 

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

yes

89.

Determin

algoritmul lui Dijkstra un arbore par ial de cost minim?

algoritmul lui Dijkstra un arbore par ial de cost minim?

 

no

yes

90.

91.

Este complexitatea temporal

Dac

Este complexitatea temporal Dac a algoritmului lui Dijkstra pentru un graf orientat cu n varfuri, cubic

a algoritmului lui Dijkstra pentru un graf orientat cu n varfuri, cubic ?

lui Dijkstra pentru un graf orientat cu n varfuri, cubic ? = fluxul de pe arcele
=
=

fluxul de pe arcele de intrare

cu n varfuri, cubic ? = fluxul de pe arcele de intrare într-o re ea de

într-o re ea de transport not m pentru sursa s cu

cubic ? = fluxul de pe arcele de intrare într-o re ea de transport not m

i pentru iesirea t cu

 
fluxul de pe arcele de iesire este adev rat

fluxul de pe arcele de iesire este adev rat

fluxul de pe arcele de iesire este adev rat
  fluxul de pe arcele de iesire este adev rat rela ia ?

rela ia

?

yes

92.

Este num rul vârfurilor de grad impar într-un graf neorientat un num r par ?

Este num rul vârfurilor de grad impar într-un graf neorientat un num r par ?
Este num rul vârfurilor de grad impar într-un graf neorientat un num r par ?
 

Completion Complete each sentence or statement.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

110.

111.

112.

113.

114.

Un graf conex

Dac

capacitatea lui u, atunci pentru

Num rul tutror muchiilor incidente unui vârf x într-un graf se nume te

Un vârf de grad 1 se nume te vârf

Un vârf de grad zero se nume te vârf

In orice graf neorientat num rul vârfurilor de grad impar este

Dac

Dac

i aciclic se nume te

arbore

de grad impar este Dac Dac i aciclic se nume te arbore într-o re ea de

într-o re ea de transport G = ( X,U) pentru arcul u

(u) = c(u) spunem c

G = ( X,U ) pentru arcul u ( u ) = c ( u )
G = ( X,U ) pentru arcul u ( u ) = c ( u )
G = ( X,U ) pentru arcul u ( u ) = c ( u )
G = ( X,U ) pentru arcul u ( u ) = c ( u )

terminal

izolat

U not m cu

u ( u ) = c ( u ) spunem c terminal izolat U not m

(u) fluxul arcului u

spunem c terminal izolat U not m cu ( u ) fluxul arcului u gradul lui

gradul

lui x.

i cu c(u)

arcul este

saturat

par

dintr-un graf G = ( X,U ) elimin m anumite muchii ob inem un G = (X,U) elimin m anumite muchii ob inem un

graf G = ( X,U ) elimin m anumite muchii ob inem un dintr-un graf G

dintr-un graf G = ( X,U ) elimin m anumite vârfuri G = (X,U) elimin m anumite vârfuri

subgraf

al lui G.

G = ( X,U ) elimin m anumite vârfuri subgraf al lui G . graf partial

graf partial

al lui G.

i toate muchiile incidente acestora ob inem un

Intr-un graf G = (X,U) o succesiune finit

adiacente se nume te

lant

de vârfuri cu proprietatea cG = ( X,U ) o succesiune finit adiacente se nume te lant oricare dou Dac

oricare douadiacente se nume te lant de vârfuri cu proprietatea c Dac intr-un lan toate nodurile sunt

Dac

intr-un lan toate nodurile sunt distincte, lan ul se nume teDac

Dac

intr-un lan toate muchiile sunt distincte, lan ul se nume teDac

elementar

simplu

muchiile sunt distincte, lan ul se nume te elementar simplu vârfuri vecine sunt Un lan in

vârfuri vecine sunt

Un lan in care extremit

Un graf in care orice dou

Un subgraf conex

Un graf în care orice dou

Un graf în care toate vârfurile au acelasi grad se nume e graf

Dacã un graf este regulat

Un graf complet cu n vârfuri este (

Un graf 3-regulat se mai nume te graf

Dac

blocuri distincte graful se nume te graf

Dac

nume te graf

Un graf bipartit format dintr-un vârf central adiacent cu alte n vârfuri se nume te graf

vârf central adiacent cu alte n vârfuri se nume te graf ile coincid se nume te

ile coincid se nume te

cu alte n vârfuri se nume te graf ile coincid se nume te ciclu vârfuri sunt

ciclu

alte n vârfuri se nume te graf ile coincid se nume te ciclu vârfuri sunt conectate

vârfuri sunt conectate printr-un lan se nume te

conex

i maximal cu aceastã proprietate se nume te

vârfuri sunt adiacente se nume te graf

componenta conexa

complet

i graf

regulat

i gradul comun al vârfurilor este k, graful se mai nume te

n-1

)

regulat.

cubic

k-regulat

k , graful se mai nume te n-1 ) regulat. cubic k-regulat mul imea vârfurilor unui

mul imea vârfurilor unui graf admite o parti ie din douã blocuri încât fiecare muchie une te vârfuri din

bipartit

intr-un graf bipartit orice vârf dintr-un bloc este adiacent cu orice vârf din celalalt bloc atunci graful se

bipartit orice vârf dintr-un bloc este adiacent cu orice vârf din celalalt bloc atunci graful se

bipartit complet

stea

Edited by Foxit PDF Editor Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007 For Evaluation Only.

115. Un graf G este bipartit <=> nu con ine

116. Pentru un graf orientat G = (X,U)

i x
i x

se nume te

grad exterior

al lui x.

cicluri impare

X, num rul arcelor care au pe x extremitate ini ial

X , num rul arcelor care au pe x extremitate ini ial (care pleac 117. Pentru

(care pleacX , num rul arcelor care au pe x extremitate ini ial 117. Pentru graful orientat

rul arcelor care au pe x extremitate ini ial (care pleac 117. Pentru graful orientat G

117. Pentru graful orientat G = (X,U)

i x
i x

se nume te

grad interior

al lui x.

X, num rul arcelor care il au pe x extremitate final

x . X , num rul arcelor care il au pe x extremitate final deci care

deci care intrx . X , num rul arcelor care il au pe x extremitate final din x)

din x) în x
din x)
în x

118. Dac

x extremitate final deci care intr din x) în x 118. Dac într-un graf orientat arcele

într-un graf orientat arcele unui lan au o aceiasi orientare, de la extremitatea initial

drum

final , ob inem no iunea de

de la extremitatea initial drum final , ob inem no iunea de spre extremitatea 119. într-un

spre extremitatea

119. într-un graf orientat G = (X,U) pentru oricare (x,y)

Dac

119. într-un graf orientat G = ( X,U ) pentru oricare ( x,y ) Dac
119. într-un graf orientat G = ( X,U ) pentru oricare ( x,y ) Dac U

U => (y,x)

119. într-un graf orientat G = ( X,U ) pentru oricare ( x,y ) Dac U

U graful se nume te

120. într-un graf orientat orice dou

Dac

120. într-un graf orientat orice dou Dac vârfuri sunt conectate printr-un drum, graful se nume te
120. într-un graf orientat orice dou Dac vârfuri sunt conectate printr-un drum, graful se nume te

vârfuri sunt conectate printr-un drum, graful se nume te

simetric

tare conex

frunze

121. Vârfurile terminale într-un arbore se mai numesc si

122. Dac

123. Orice arbore cu n

124. Orice arbore cu n vârfuri are

125. Algoritmul lui Kruskal determin

126. Algoritmul lui Kruskal produce un arbore par ial de

127. Algoritmul lui Dijkstra determin

128. Algoritmul lui Roy-Warshall produce

129. Condi ia de conservare a fluxului în orice vârf x diferit de intrarea

a fluxului în orice vârf x diferit de intrarea într-un graf dat G un graf par

într-un graf dat G un graf par ial al sau este arbore, acesta se nume te

G un graf par ial al sau este arbore, acesta se nume te vârfuri are cel

vârfuri are cel pu in dou

varfuri terminaleeste arbore, acesta se nume te vârfuri are cel pu in dou n-1 muchii într-un graf

n-1

muchii

te vârfuri are cel pu in dou varfuri terminale n-1 muchii într-un graf conex ponderat un

într-un graf conex ponderat unte vârfuri are cel pu in dou varfuri terminale n-1 muchii cost minim matricea drumurilor minime

varfuri terminale n-1 muchii într-un graf conex ponderat un cost minim matricea drumurilor minime matricea drumurilor

cost minim

matricea

drumurilor minime

matricea drumurilor

arbore partial

al lui G.

arbore partial

de cost minim

ale unui graf

unui graf orientat.

i ie irea unei re ele de transport spune c

suma fluxurilor de pe arcele care intr

în x este x este

egala cu

suma fluxurilor de pe arcele care ies din x.

este egala cu suma fluxurilor de pe arcele care ies din x . 130. Condi ia

130. Condi ia de marginire a fluxului de pe arcele unor re ele de transport spune c

trebuie

sa depaseasca

capacitatea arcului respectiv.

spune c trebuie sa depaseasca capacitatea arcului respectiv. fluxul asociat unui arc nu 131. Pentru re

fluxul asociat unui arc nu

131. Pentru re eaua de transport G = (X,U) i A

afl

nu 131. Pentru re eaua de transport G = ( X,U ) i A afl în

în A dar extremitatea final

G = ( X,U ) i A afl în A dar extremitatea final X , mul
G = ( X,U ) i A afl în A dar extremitatea final X , mul

X, mul imea arcelor lui G pentru care extremitatea ini ial

taietura

de suport A

se g seste în A se nume te

132. Pentru orice re ea de transport valoarea maximã a fluxului la iesire este egala cu capacitatea unei tãieturi

minima

la iesire este egala cu capacitatea unei tãieturi minima nu se a 133. Dac = .:

nu se

a

133. Dac

=

.:

G = ( X,U ) este un graf si pentru = (X,U) este un graf si pentru

x

nu se a 133. Dac = .: G = ( X,U ) este un graf si

X, d(x) este gradul lui x atunci intre 2|U| si

pentru x X, d ( x ) este gradul lui x atunci intre 2| U |

avem rela ia

134. Graful complet K n este (

135. Rezultatul urm tor:

n-1

)-regulat:

K n este ( 135. Rezultatul urm tor: n-1 )-regulat: Graful G este bipartit <=> nu

Graful G este

bipartit

<=> nu con ine cicluri impare

136. Num

este bipartit <=> nu con ine cicluri impare 136. Num rul muchiilor unui graf complet K

rul muchiilor unui graf

complet

K n este

n 2
n
2

se datoreaz

muchiilor unui graf complet K n este n 2 se datoreaz lui KÖNIG. 137. Num rul

lui KÖNIG.

137. Num rul muchiilor unui graf bipartit complet K m,n este

rul muchiilor unui graf bipartit complet K m , n este mn : 138. Intr-un graf

mn

:

138. Intr-un graf

orientat

G = (X,U) dac

, n este mn : 138. Intr-un graf orientat G = (X,U) dac not m pentru
, n este mn : 138. Intr-un graf orientat G = (X,U) dac not m pentru

not m pentru x

X cu d x gradul exterior al lui x

dac not m pentru x X cu d x gradul exterior al lui x s u

s u interior atunci intre

dac not m pentru x X cu d x gradul exterior al lui x s u
dac not m pentru x X cu d x gradul exterior al lui x s u

si

avem rela ia =.G = (X,U) dac not m pentru x X cu d x gradul exterior al lui

i cu d xgradul

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

139. Matricea de adiacen

140. Rangul matricei de inciden

141. Rangul matricei de inciden

142. Un graf G are un arbore par ial dac

143. Orice arbore cu n

144. Orice arbore cu n vârfuri are x muchii unde x =

145. Algoritmul urm tor:

a unui graf neorientat G = ( X,U ) este G = (X,U) este

simetrica

.

nod-arc pentru un graf conex cu n noduri i m muchii este n noduri i m muchii este

nod-arc pentru un graf cu n noduri n noduri

i numai daci m muchii este nod-arc pentru un graf cu n noduri G este n-1 . i

muchii este nod-arc pentru un graf cu n noduri i numai dac G este n-1 .

G este

n-1

.

i p componente conexe este

2

conex

numai dac G este n-1 . i p componente conexe este 2 conex vârfuri are cel
numai dac G este n-1 . i p componente conexe este 2 conex vârfuri are cel

vârfuri are cel pu in x vârfuri terminale, unde x =

n-1

.

Intrare: A-matricea de adiacen

a unui graf cu n varfuri n varfuri

1. Se face k=1.

2. Pentru i 1,

,

n

,

j

1,

,

n

i

i, j

face k=1. 2. Pentru i 1 , , n , j 1 , , n i

k se înlocuie elementele

a ij

0

prin . min a , a ik kj 3. Se repet pasul 2 pentru k
prin
.
min
a
,
a
ik
kj
3. Se repet
pasul 2 pentru k

determin

min a , a ik kj 3. Se repet pasul 2 pentru k determin la iesire

la iesire

matricea drumurilor

lui G

2 ,

,

n

,

n-p

146. Algoritmul urm tor:

drumurilor lui G 2 , , n , n-p 146. Algoritmul urm tor: Intrare: G =

Intrare: G = (X,U) conex cu n vârfuri

i func ia de cost c

1. Dintre muchiile nealese ale lui U se selecteaz formeze cicluri cu muchiile deja alese.

lui U se selecteaz formeze cicluri cu muchiile deja alese. o muchie de cost minim care

o muchie de cost minim care s

2. Dacã au fost alese n 1muchii ne oprim, altfel se repet

Dacã au fost alese n 1 muchii ne oprim, altfel se repet lui Kruskal se datoreaz

lui

Kruskal

se datoreaz

1 muchii ne oprim, altfel se repet lui Kruskal se datoreaz pasul 1, nu 147. Complexitatea

pasul 1,

ne oprim, altfel se repet lui Kruskal se datoreaz pasul 1, nu 147. Complexitatea temporal O

nu

147. Complexitatea temporal

O m log m

datoreaz pasul 1, nu 147. Complexitatea temporal O m log m n 2 a algoritmului lui

n

2

a algoritmului luipasul 1, nu 147. Complexitatea temporal O m log m n 2 Kruskal . pentru un

Kruskal

. pentru un graf cu n vârfuri

i m muchii este

148. Algoritmul urm tor:

cu n vârfuri i m muchii este 148. Algoritmul urm tor: Intrare: G = ( X,U

Intrare: G = (X,U) un graf cu n varfuri, D - matricea distan elor dintre vârfuri

1.

2.

k

1 .

Pentru i

i

i , j i, j

elor dintre vârfuri 1. 2. k 1 . Pentru i i i , j k se

k se înlocuie elementul

prin

1,

,

n

,

j

1,

,

n ,

d ij

min

d

ij

,

d

ik

d

kj

.

Se repet

produce la iesire

3.

, d ij min d ij , d ik d kj . Se repet produce la

pasul 2 pentru k

2 ,

,

n

,

matricea

distan elor minime.

149. Complexitatea temporala a algoritmului lui

150. Algoritmul lui Dijkstra determin celelalte vârfuri

151. Complexitatea

152. Pentru o re ea de transport, intre valoarea maxim

Floyd

minime

pentru un graf cu n noduri este O(n 3 )

minime pentru un graf cu n noduri este O ( n 3 ) drumurile si lungimile

drumurile

si lungimile acestora de la un vârf s dat la toate

temporala

a algoritmului lui Dijkstra pentru un graf orientat cu n vârfuri este p tratic .

pentru un graf orientat cu n vârfuri este p tratic . a fluxului de ie ire
pentru un graf orientat cu n vârfuri este p tratic . a fluxului de ie ire
pentru un graf orientat cu n vârfuri este p tratic . a fluxului de ie ire

a fluxului de ie ire i capacitatea minim

a uneieste p tratic . a fluxului de ie ire i capacitatea minim taieturi exist rela ia

taieturi

exist

fluxului de ie ire i capacitatea minim a unei taieturi exist rela ia =. 153. Rezultatul

rela ia =.

153. Rezultatul urm tor:

a unei taieturi exist rela ia =. 153. Rezultatul urm tor: capacitatea minim Pentru orice re

capacitatea minim

Pentru orice re ea de transport valoarea maxim

a unei t ieturi" se datoreaz

transport valoarea maxim a unei t ieturi " se datoreaz lui Ford a fluxului de ie
transport valoarea maxim a unei t ieturi " se datoreaz lui Ford a fluxului de ie

lui

Ford

valoarea maxim a unei t ieturi " se datoreaz lui Ford a fluxului de ie ire

a fluxului de ie ire este egal

-Fulkerson.

cudatoreaz lui Ford a fluxului de ie ire este egal -Fulkerson. 154. Intr-o re ea de

154. Intr-o re ea de transport pentru orice flux

taieturi

. exist

Intr-o re ea de transport pentru orice flux taieturi . exist rela ia , intre t

rela ia

ea de transport pentru orice flux taieturi . exist rela ia , intre t -fluxul de
ea de transport pentru orice flux taieturi . exist rela ia , intre t -fluxul de

, intre

transport pentru orice flux taieturi . exist rela ia , intre t -fluxul de pe arcele

t -fluxul de pe arcele de iesire i capacitatea oric rei

transport pentru orice flux taieturi . exist rela ia , intre t -fluxul de pe arcele

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

155. La sfâr itul aplic rii algoritmului Ford-Fulkerson, arcele ce unesc vârfurile etichetate cu varfurile neetichetate

ce unesc vârfurile etichetate cu varfurile neetichetate constituie o t ietur de capacitate minima . 1

constituie o t ietur

de capacitate

minima

.

156. Fie G=(X,U) un graf in care |X| = n? 3 si pentru orice x

hamiltonian

.

un graf in care |X| = n? 3 si pentru orice x hamiltonian . X avem

X avem

d

(

x

)

n

|X| = n? 3 si pentru orice x hamiltonian . X avem d ( x )

2

. Atunci G este graf

157. Fie G=(X,U) un graf fara varfuri izolate, conex si pentru orice x

este graf

eularian

X, d(x) este numar par. Atunci Gvarfuri izolate, conex si pentru orice x este graf eularian 1 5 8 . Algoritmul pentru

158. Algoritmul pentru obtinerea unui ciclu eulerian intr-un graf eulerian se datoreaza lui

Fleury

.

159. Algoritmul urmator:

intrare fie x 0

while d(x i )? 0 do

if

G=(X,U) graf eulerian

fie x 0 while d(x i )? 0 do if G=(X,U) graf eulerian X arbitrar, i

X arbitrar, i

d(x i )? 0 do if G=(X,U) graf eulerian X arbitrar, i x i y 0,

x i y

)? 0 do if G=(X,U) graf eulerian X arbitrar, i x i y 0, V U

0,

V

0 do if G=(X,U) graf eulerian X arbitrar, i x i y 0, V U V

U

V ce nu este punte in (X, V)0 do if G=(X,U) graf eulerian X arbitrar, i x i y 0, V U determina

determina in G un ciclu

eularian

then do V

i

punte in (X, V) determina in G un ciclu eularian then do V i V -

V - {x i y}

i+1

x i else do alege puntea x i y

y

V V i i+1 x i y ,
V
V
i
i+1
x i
y ,

{x i y}

Valege puntea x i y y V V i i+1 x i y , {x i

160. Fie G=(X,U) un graf si H=(X,V) un arbore de traversare al sau. Atunci elementele lui U-V se

numesc

coarde

.ale lui H

161. Graful G=(X,U) contine un arbore de traversare < == > G este graf

162. Fie G=(X,U) un arbore cu |X| = 2 varfuri. Atunci numarul varfurilor terminale este cel putin

163. Fie G=(X,U) un graf in a carui reprezentare geometrica muchiile se intersecteaza doar in varfuri.

conex

2

.

Atunci G este graf

planar

.

164. Daca G=(X,U) este un graf planar conex cu f fete atunci |X|-|U|+f=n, unde n este

165. Teorema care spune ca intr-un graf planar conex G=(X,U) cu f fete are loc relatia |X|-|U|+f=2 se

2

datoreaza lui

Euler

.

166. Grafurile complete K 5 si K 3,3 sunt

167. Teorema de caracterizare a grafurilor planare se datoreaza lui

168. Fie G=(X,U) un digraf cu |X|=n varfuri. Atunci numarul

169. Fie G=(X,U) un digraf cu |X|=n varfuri si fara bucle (adica xx nu apartine lui U pentru orice x

neplanare

Kuratowski

maxim

de arce in G este n 2 .

Atunci numarul

maxim

de arce in G este n 2 -n.

n 2 . Atunci numarul maxim de arce in G este n 2 -n. X). 1

X).

170. Numarul tuturor

171. Numarul tuturor digrafurilor G=(X,U)

diagrafurilor

cu n varfuri este

fara bucle

2 n

2

si cu n varfuri (|X|=n) este

2 n

2

n

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

F

1. Este complet un graf G = (X,U) în care toate varfurile au acelasi grad strict mai mic decat | X | - 1

T

2. Este bipartit un graf în care orice două varfuri sunt adiacente?

T

3. Este graful icosaedrului un graf 5-regulat cu 12 varfuri?

F

4. Este graful dodecaedrului graf 4-regulat cu 20 vârfuri?

F

5. Este graful-stea un graf bipartit complet K p,q cu p,q>1?

T

6. Este simetric un graf orientat G=(X,U) cu proprietatea că oricare ar fi (x,y)U => (y,x)U

F

7. Pentru n dat, există diferenţă intre K n si un graf (n-1)-regulat

F

8. Este matricea de adiacenţă a unui graf orientat simetrică?

F

9. Este adevărată afirmaţia: Graful G=(X,U) este arbore <=> G este conex?

F

T

F

F

T

T

F

T

T

=

10. Este adevărată afirmaţia: Graful G=(X,U) este arbore <=> G este aciclic?

11. Este adevărată afirmaţia: Graful G=(X,U) este arbore <=> G este conex si |U| = |X| - 1 <=> G este aciclic şi |U| = |X| - 1

12. Algoritmul lui Kruskal determină matricea drumurilor?

13. Algoritmul lui Roy-Warshall determină un arbore parţial de cost minim într-un graf conex ?

14. Determină algoritmul lui Floyd matricea distanţelor minime într-un graf dat ?

15. Determină algoritmul lui Dijkstra un arbore parţial de cost minim?

16. Este complexitatea temporală a algoritmului lui Dijkstra pentru un graf orientat cu n varfuri, cubică?

17. Dacă într-o reţea de transport notăm pentru sursa s cu

într-o re ţ ea de transport not ă m pentru sursa s cu fluxul de pe

fluxul de pe arcele de intrare şi pentru

iesirea t cu

fluxul de pe arcele de intrare ş i pentru iesirea t cu fluxul de pe arcele

fluxul de pe arcele de iesire este adevărată relaţia

de pe arcele de iesire este adev ă rat ă rela ţ ia = ? 18.

=

de pe arcele de iesire este adev ă rat ă rela ţ ia = ? 18.

?

18. Este numărul vârfurilor de grad impar într-un graf neorientat un număr par ?

19. Dacă G = (X,U) este un graf si pentru

x X, d(x) este gradul lui x atunci ce relatie avem intre 2|U| si

x ) este gradul lui x atunci ce relatie avem intre 2| U | si n-1

n-1 regulat

KONIG

mn

=

20. Cum este graful complet K n ?

21. Cui se datoreaza rezultatul următor: “Graful G este bipartit <=> nu conţine cicluri impare”.

n 2
n
2

x

22. Indicati numărul muchiilor unui graf complet K n .

23. Indicati numărul muchiilor unui graf bipartit complet K m,n .

24.

Intr-un graf orientat G = (X,U) dacă notăm pentru xX cu d

gradul exterior al lui x şi cu

d

x

gradul său interior atunci ce relatie este intre

x  gradul s ă u interior atunci ce relatie este intre si . simetrica n-1

si

.x  gradul s ă u interior atunci ce relatie este intre si simetrica n-1 n-p

simetrica

n-1

n-p

25. Cum este matricea de adiacenţă a unui graf neorientat G = (X,U). 26. Indicati rangul matricei de incidenţă nod-arc pentru un graf conex cu n noduri şi m muchii. 27. Indicati rangul matricei de incidenţă nod-arc pentru un graf cu n noduri şi p componente conexe. Un graf G are un arbore parţial dacă şi numai dacă G este de ce tip ?



conex

2

29. Orice arbore cu n vârfuri are cel puţin x vârfuri terminale. Cit este x ?

n-1

30. Orice arbore cu n vârfuri are x muchii. Cit este x?

31. Fie algoritmul următor:

Intrare: A-matricea de adiacenţă a unui graf cu n varfuri

1. Se face k=1.

2. Pentru i 1,

prin

min a

ik

, a

kj

,n

.

,

j 1,

,n

şi i, j k se înlocuie elementele

3. Se repetă pasul 2 pentru k 2,

,n

,

Ce determină la iesire acest algoritm ?

matricea drumurilor

a

ij

0

Kruskal

32. Ce produce la iesire algoritmul lui Kruskal.

33. Fie algoritmul următor:

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

Intrare: G = (X,U) conex cu n vârfuri şi funcţia de cost c 1. Dintre muchiile nealese ale lui U se selectează o muchie de cost minim care să nu formeze cicluri cu muchiile deja alese. 2. Dacã au fost alese n 1 muchii ne oprim, altfel se repetă pasul 1, Cui se datorează acest algoritm ?

O m log m

pasul 1, Cui se datoreaz ă acest algoritm ? O m log m n 2 34.

n

2

34. Indicati complexitatea temporală a algoritmului lui Kruskal pentru un graf cu n vârfuri şi m muchii ?

35. Fie algoritmul următor:

Intrare: G = (X,U) un graf cu n varfuri, D - matricea distanţelor dintre vârfuri

1. k 1 .

2.

Pentru i 1,

min d

ij

, d

ik

,n

kj

,

.

j 1,

,n

,

i j şi i, j k se înlocuie elementul

d

ij

prin

d

3. Se repetă pasul 2 pentru k 2,

matricea distantelor minime

Ce produce la iesire acest algoritm ?

,n

,

O(n 3 )

patratica

=

36. Indicati complexitatea temporala a algoritmului lui Floyd pentru un graf cu n noduri.

37. Ce determina algoritmul lui Dijkstra ?

38. Indicati tipul de complexitate temporală a algoritmului lui Dijkstra pentru un graf orientat cu n vârfuri.

39. Ce relatie exista pentru o reţea de transport, intre valoarea maximă a fluxului de ieşire şi capacitatea minimă a unei tăieturi. Cui se datoreaza rezultatul următor: Pentru orice reţea de transport valoarea maximă a fluxului de ieşire este egală cu capacitatea minimă a unei tăieturi" ?

40.

drumurile minime si lung acestora d la un varf dat la cel varfuri

Ford-Fulkerson

2

<=

n

(

n

1)

2

41. Intr-o reţea de transport pentru orice flux , ce relatie este intre t -fluxul de pe arcele de iesire şi capacitatea oricărei tăieturi ?

42. La sfârşitul aplicării algoritmului lui Ford-Fulkerson, ce constituie arcele ce unesc vârfurile

etichetate cu varfurile neetichetate ?

taietura de capacitate minima

43. Indicati numarul tuturor grafurilor cu n noduri.

44. Fie G=(X, U) un graf si ρ X x X o relatie binara pe X data prin: x ρ y < = > x=y sau exista

L=[x,

,y]

lant in G. Cum este atunci relatia ρ ?

45. Fie algoritmul urmator:

relatie de echivalenta

intrare

G=(X,U) graf si x 0 ЄX fixat Y{x 0 }, VØ repeat

componenta conexa ce contine pe x 0

Y’ Y, V’V

Y Y’U {y ЄX-Y’ | Э xЄY’ incat xyЄU} Y={xyЄU | x, y Є Y} until (Y=Y’) si (V=V’) Ce determina acest algoritm ?

Marimont

hamiltonian

eularian

46. Cui se datoreaza algoritmul ce raspunde la intrebarea „Este un graf dat G=(X,U) ciclic?

47.

48. Fie G=(X,U) un graf fara varfuri izolate, conex si pentru orice xЄX, d(x) este numar par. Cum este G ?

. Cum este G ?

Fie G=(X,U) un graf in care |X| = n? 3 si pentru orice xЄX avem

d

(

x

)

n

2

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

Fleury

49. Cui se datoreaza algoritmul pentru obtinerea unui ciclu eulerian intr-un graf eulerian ?

50. Fie algoritmul urmator:

intrare

fie x 0 ЄX arbitrar, i0,

while d(x i )? 0 do

G=(X,U) graf eulerian

VU

if Э x i y Є V ce nu este punte in (X, V) then do V V-{x i y}

un ciclu eulerian

i

x

i+1 i y

else do alege puntea x i yЄV

V V – {x i y}

i

x

i+1 i y ,

Ce determina in G?

arbore

51. Fie G=(X,U) un graf. Se numeste arbore de traversare (arbore de acoperire sau arbore partial) un graf partial H=(X,V) al lui G. Ce proprietate are H ? 52. Fie G=(X,U) un graf si H=(X,V) un arbore de traversare al sau. Cum se numesc elementele lui U-V ?

coarde ale lui H

graf conex

53. Graful G=(X,U) contine un arbore de traversare < == > G are o anumita proprietate. Care este aceasta proprietate ?

cel putin 2

54. Fie G=(X,U) un arbore cu |X| = 2 varfuri. Care este numarul varfurilor terminale ?

planar

55. Fie G=(X,U) un graf in a carui reprezentare geometrica muchiile se intersecteaza doar in varfuri. Cum se numeste G ?

2

56. Daca G=(X,U) este un graf planar conex cu f fete atunci |X|-|U|+f=n, Cit este n ?

Euler

57. Cui se datoreaza teorema care spune ca intr-un graf planar conex G=(X,U) cu f fete are loc relatia |X|-|U|+f=2 ?

neplanare

58. Cum sunt grafurile complete K 5 si K 3,3 ?

Kuratowski

59. Cui se datoreaza teorema de caracterizare a grafurilor planare ?

n 2

n 2 -n

 

2 n

2

2

2

n

n

3

etichetat

marcat

tare conex

echivalenta

60. Fie G=(X,U) un digraf cu |X|=n varfuri. Indicati numarul maxim de arce in G .

61. Fie G=(X,U) un digraf cu |X|=n varfuri si fara bucle (adica xx nu apartine lui U pentru

orice xЄX). Indicati numarul maxim de arce in G ?

62. Indicati numarul tuturor digrafurilor cu n varfuri.

63. Indicati numarul tuturor digrafurilor G=(X,U) fara bucle (xx nu apartine lui U pentru orice x ЄX) si cu n varfuri (|X|=n).

64. Indicati numarul digrafurilor complete cu n varfuri ( n = 2).

65. Fie G=(X,U) digraf in care exista x ЄX caruia i se asociaza o eticheta pentru a-l identifica. Cum se numeste G ?

66. Fie G=(X,U) un digraf in care pentru orice u din U lui u i se asociaza o marca m u . Cum se numeste G ?

67. Fie G=(X,U) un digraf in care oricare ar fi a,bЄX, b este atins prin drumuri din a. Cum se numesteG ?

68. Fie G=(X,U) un digraf si ρ X x X relatie binara data prin: x ρ y x=y sau (x este atins din y si y este atins din x). Ce tip de relatie este ρ ?

aciclic

y ij

Edited by Foxit PDF Editor

Edited by Foxit PDF Editor

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007

For Evaluation Only.

For Evaluation Only.

69. Cum este digraful redus al unui digraf dat.

70. Fie G=(X,U) un digraf cu n noduri, A matricea sa de adiacenta si Y=A m , m= 1. Indicati numarul tuturor drumurilor de la nodul x i la nodul x j care au cate m arce.

aciclic

71. Fie G=(X,U) un digraf cu n noduri si A matricea sa de adiacenta. Daca exista m= n incat A m = 0 atunci cum este G?

2(n-1)

72. Fie A=(X,U) un d-arbore binar complet cu n noduri terminale. Atunci |U| = p. Cit este p ?

complet cu n no duri terminale. Atunci |U| = p. Cit este p ? 1 73.

1

73. Fie A=(X,U) un d-arbore binar cu n noduri terminale, d 1 nivelul maxim al unui nod terminal si d 2 nivelul minim al unui nod terminal. Atunci A este d-arbore binar echilibrat d 1 -d 2 =p. Cit este p ?

m

m sau m+1

3

i<j

74. Fie A=(X,U) un d-arbore binar cu 2 m noduri terminale si d nivelul unui nod terminal. Indicati valoarea lui d.

75. Fie A=(X,U) un d-arbore binar cu un numar de noduri terminale cuprins intre 2 m si 2 m+1 . Indicati nivelul nodurilor terminale.

76. Se cunosc n metode de parcurgere a d-arborilor binari , Cit este n ?

77. Fie R=(E, e i , e f , A, w) o retea de programare a activitatilor. Spunem ca R este ordonata topologic oricare ar fi ijЄA, care este relatia intre i si j?