Sunteți pe pagina 1din 54

Analiza comparativa a pompelor de caldura necesare incalzirii unei locuinte unifamiliale

CUPRINS

1. Pompe de cldur .......................................................................................3 1.1 Rolul pompelor de cldur .......................................................................3 1.2 Evoluia utilizrii pompelor de cldur ......................................................6 1.3 Surse de cldur.......................................................................................6 1.4 Principiul de funcionare a unei pompe de cldur .................................11 1.5 Regimuri energetice de funcionare.........................................................13 1.6 Eficiena termic a pompelor de cldur. COP .......................................14 1.7 Clasificarea pompelor de cldur ............................................................15 2. Tipuri de pompe de caldura18 2.1 Pompa de cldur aer-ap.......................................................................18 2.2 Pompa de cldur ap-ap .....................................................................19 2.3 Pompa de cldur sol-ap cu colectori orizontali.....................................21 2.4 Pompa de cldur sol-ap cu sonde........................................................24 3. Avantajele pompelor de caldura ..28 4. Prezentarea imobilului i descrierea amplasamentului .30 5. Determinarea necesarului de cldur pentru incalzire al imobilului .....34 6. Analiza tehnico-economica....42 7. Bibliografie.50

1. POMPE DE CALDURA

1.1. Rolul pompelor de cldur


Dintre diferitele forme de energie, utilizate in actuala etapa de dezvoltare a tehnicii ,energia termica are ponderea cea mai mare in balanta energetica a unei tari .Datorita acestui fapt, se depun eforturi sustinute pentru gasirea cailor optime de folosire a energiei termice ,cu scopul scopul economisirii resurselor energetice primare de combustibili. Crizele petroliere din anii 1973 si 1979, impreuna cu discutiile asupra energiei pe care le-au generat, au determinat o puternica constientizare a problemelor legate producerea si utilizarea energiei. Cateva dintre acestea sunt : -cresterea permanenta la nivel mondial a consumului de combustibili ; -puternica dependenta a unor state (in special a celor puternic dezvoltate) de importul de energie ; -poluarea mediului ambiant datorita emisiilor de substante nocive precum si prin caldura degajata. Se apreciaza ca de la inceputul erei noastre pana in 1990, s-a consumat o cantitate de energie echivalenta cu 420 miliarde tone de combustibil conventional. Aceeasi cantitate se apreciaza ca va fi consumata in perioada 1990-2018 si mai tarziu in intervale din ce in ce mai scurte. Aceasta crestere a consumului mondial de energie chiar si in conditiile scaderii consumului pe cap de locuitor se datoreaza in primul rand puternicii cresteri demografice din tarile in curs de dezvoltare. In conformitate cu ultimele rezultate ale cercetarilor din domeniul resurselor de energie, se apreciaza ca rezervele disponibile si exploatabile de combustibili fosili sunt echivalente cu 1263 miliarde tone de combustibil conventional. Aceasta cantitate este de circa trei ori mai mare decat cea care va fi consumata in perioada 1990-2018. Din analiza consumului total de energie primara din cadrul Uniunii 3

Europene, se poate vedea ca aproximativ 82% se face in domeniul rezidential si cel industrial. Din aceasta 47% este utilizata pentru incalzirea locuintelor si pentru producerea caldurii necesare diverselor procese industriale.Se estimeaza ca aproximativ 30% din energia aferenta proceselor industriale este eliberata la debite si temperature care ar permite o reutilizare a acesteia. Aceasta reprezinta 12% din consumul total de energie primara. In anumite cazuri ,de exemplu in scopuri de confort sau in anumite procese tehnologice, energia termica trebuie sa aiba un potential termic redus, corespunzator unor temperaturi care nu depasesc 100150 C. Prin arderea combustibililor clasici ,chiar si ai celor inferiori enrgia termica se obtine la un nivel termic ridicat ce corespunde unor temperaturi cuprinse intre15002000 C. La acest nivel ,exergia caldurii partea maxima care poate fi transformata in lucru mecanic - are valori insemnate ,iar utilizarea in scopuri cum ar fi incalzirea apei intr-un cazan de apa fierbinte duce la pierderi energetice insemnate si reducerea eficientei instalatiei .In aceste conditii, solutia rationala consta in valorificarea imenselor cantitati de caldura care pot fi preluate din mediul ambiant. O astfel de solutie o reprezinta utilizarea pompelor de caldura pentru incalzire si prepararea apei calde menajere. Pompele de caldura ofera posibilitati tehnice efective pentru economisirea de energie si reducerea emisiilor de CO2. Pompele de caldura ofera premisele tehnologice necesare pentru a folosi eficient energia solara inmagazinata in apa, sol si aer sub forma de caldura ecologica. Ele obtin aproximativ trei sferturi din energia necesara pentru incalzire din mediul inconjurator, iar pentru restul utilizeaza ca energie de actionare curentul electric dupa cum reiese din figura 1.1.

Figura 1.1. Schema energetica a pompei de caldura

Utilizarea pe scara larga a surselor regenerative de energie este impiedicata datorita neeconomicitatii acestora sau a suprafetelor mari necesare. Variatiile zilnice sau sezoniere la nivelul sursei de energie reprezinta o piedica suplimentara. Pompele de caldura ca sisteme de conversie a energiei sunt masini termice care pot ridica calitatea caldurii de la un nivel scazut de temperatura pana la un nivel ridicat de temperatura. Ele pot furniza in mod obisnuit caldura pana la temperaturi de 120
0

C. Pentru incalzirea cladirilor, caldura este necesara la o temperatura mai mica de 90 C, ceea ce inseamna ca pompele de caldura pot furniza pentru intreaga piata din

domeniul incalzirii cladirilor, asta reprezentand 26% din consumul total de energie primara. Datorita temperaturilor mai mari de 400 0C necesare in industrie, pompele de caldura pot furniza numai 2% din intregul necesar de caldura. Functionarea oricarei instalatii de incalzire produce emisii poluante. De exemplu cazanul pe combustibil lichid al unei instalatii de incalzire si prepararea apei calde menajere pentru casa unei singure familii produce in medie pe an: 6kg funingine, 41kg acid sulfuric, 18kg monoxide de carbon, 38 kg ozid de azot si 1200 kg dioxid de carbon. Toate aceste substante prezinta ele insele un pericol pentru mediul ambiant, contribuind totodata la cresterea efectului de sera. In cazul utilizarii energiei electrice si a termoficarii in scopul incalzirii, emisiile de substante nocive se deplaseaza catre centralele termo-electrice sau catre centrele de teroficare, astfel incat la locul de producere a caldurii nu sunt eliberate noxe poluante, contribuind la scaderea poluarii aerului in zonele dens populate mai ales in perioada de iarna. Desi majoritatea pompelor de caldura sunt actionate de energie electrica, marinduse in acest fel consumul de electricitate, tot se va reduce consumul total de combustibili fosili atunci cand sunt inlocuite sistemele conventionale de incalzire. Modul in care pompele de caldura vor reduce emisiile poluante depinde de tehnologia pe care o inlocuiesc aceste pompe si de sursa de energie de actionare. In cazul in care energia de actionare este energie electrica, reducerea depinde de modul de producere a acesteia. Daca energia electrica nu este produsa pe baza de combustibili fosili, se asteapta o reducere foarte puternica chiar si atunci cand energia electrica este produsa din combustibili fosili , pompele de caldura pot reduce emisiile de dioxid de carbon cu 30 pana la 50% in comparatie cu cazanele clasice. Reducerea se datoreaza faptului ca este nevoie de o energie mult mai mica de actionare. Activitatea de cercetare trebuie orientata in urmatoarele directii:

gasirea de noi agenti de lucru care sa posede un potential minim de distrugere a ozonului si o contributie cat mai mica la efectul de sera si sa nu prezinte toxicitate sau imflamabilitate;

ridicarea eficientei pompelor de caldura prin utilizarea de noi cicluri de lucru, de agenti termici de lucru si de componente constructive optimizate; realizarea de pompe de caldura pentru temperaturi ridicate;

determinarea echilibrului optim dintre calitatea echipamentelor ( in scopul limitarii scaparilor, a cresterii duratei de viata si a sigurantei) pe de o parte, si timpul de recuperare a investitiilor pe de alta parte.

1.2. Evolutia utilizarii pompelor de caldura


Avand in vedere ca pompele de caldura isi extrag o mare parte de energie din mediul inconjurator ( apa , pamant, aer) sunt considerate a fi o sursa de energie regenerabila in Elvetia, Olanda, Danemarca, Finlanda si Norvegia. In Uniunea Europeana, pompa de caldura ar putea contribui la onorarea unor angajamente privind furnizarea unui procent de 12% din consumul intern de energie din sursele regenerabile. In USA, pompa de caldura este din ce in ce mai folosita, iar dezvoltarea acesteia este sustinuta de Agentia de Protectie a Mediului Inconjurator din USA.Acelasi lucru se intampla si in Canada unde Ministerul Resurselor Naturale isi ofera tot sprijinul in aceste sens. In Elvetia, pompa de caldura acopera deja 40% din noua piata de desfacere avand ca obiectiv atingerea unui procent de 50% pana in 2010. Datorita sprijinului venit din partea Biroului Federal de Energie, pompa de caldura reprezinta subiectul unor campanii stimulative in continua crestere in lupta impotriva efectului de sera si a folosirii energiei regenerative. In Germania, piata pompelor de caldura a crescut cu 23% intre 1997si 1998. Suedia, deja echipata cu pompe de caldura, are ca obiectiv dublarea numarului de pompe de caldura instalate, ajungand la un numar de 620.000 pana in 2010.

1.3. Surse de caldura


Dupa cum se stie , pompele de caldura produc aproximativ trei sferturi din energia necesara pentru incalzire din energia solara acumulata in mediul ambiant , iar pentru restul folosesc energia electrica. Energia solara este ecologica si regenerativa. In figura 1.2. se prezinta distributia radiatiei solare la nivelul atmosferei si a solului astfel: 19% este absorbita de vapori, ozon si praf; 8% este disipata in atmosfera; 4% este absorbita de catre nori; 17% este reflectata de catre nori; 6% este reflectata de catre pamant; 46% este absorbita de catre pamant.

Figura 1.2. Distributia radiatiei solare

Temperatura surselor naturale ca aerul, solul, apele freatice si de suprafata, variaza in concordanta cu variatia anuala a temperaturii cu o atenuare si o defazare in timp mai mare sau mai mica. Aceasta inseamna ca tocmai atunci cand necesarul de caldura este maxim avem cel mai mic disponibil de caldura de la sursele naturale.

Prin urmare sursele naturale care depind in mica masura de temperatura exterioara sunt cele mai indicate in procesul de alimentare cu caldura al locuintelor. In figura 1.3. este prezentata variatia medie a temperaturii pentru sol, aer si apa freatica pe parcursul intregului an.

Figura 1.3. Variatia temperaturii surselor naturale pe parcursul intregului an Se observa ca apa freatica (reprezentata cu verde) are temperatura cea mai constanta pe parcursul intregului an.Solul (reprezentat cu galben inchis) are temperatura cea mai constanta pe parcursul intregului an. Solul (reprezentat cu galben inchis) prezinta o variatie mai mare de temperatura fata de apa freatica. Aerul (reprezentat cu galben deschis) prezinta cele mai mari variatii de temperatura pe parcursul intregului an de aceea nu este recomandat pentru incalzirea cladirilor. Pentru utilizarea practica a surselor de energie, pe langa o temperatura cat mai constanta pe parcursul intregului an mai trebuie respectate urmatoarele criterii: disponibilitate suficienta; capacitate cat mai mare de acumulare; nivel cat mai ridicat de temperatura; regenerare suficienta; captare economica; timp redus de asteptare; sa nu fie coroziva; 8

Pe langa sursele naturale de energie care reprezinta de fapt acumulatori de energie solara se mai poate utiliza si caldura evacuata din diferite procese tehnologice. Aerul ambient si cel evacuat din sistemele de climatizare, solul si apa freatica sunt surse de caldura pentru pompele de caldura de puteri mici, in timp ce apa de mare, lac sau rau, rocile, apa geotermala si apa tehnologica sunt utilizate pentru pompe de caldura de puteri mari. Aerul ambient este gratis si disponibil peste tot, reprezentand cea mai obisnuita sursa de caldura pentru pompele de caldura. Acele pompe de caldura care utilizeaza aerul drept sursa de caldura ating insa coeficienti de performanta sezonieri cu 10-30% mai redusi decat in cazul utilizarii apei ca sursa de caldura. Aceasta se datoreaza in special scaderii rapide a randamentului si puterii odata cu scaderea temperaturii exterioare, a diferentei relativ mari de temperatura din vaporizator si a energiei suplimentare necesare pentru degivrare si pentru functionarea ventilatoarelor. In conditii climatice blande si umede, pe suprafata vaporizatorului se acumuleaza gheata, ceea ce duce la scaderea puterii si a randamentului pompei de caldura. Degivrarea bateriilor se realizeaza prin inversarea ciclului functional al pompei de caldura sau prin intrarea in functiune a unei rezistente electrice. In acest mod creste consumul de energie, iar COP-ul total al pompei de caldura va scadea odata cu cresterea frecventei degivrarilor. Eficienta totala poate fi marita prin controlul frecventei cu care se face degivrarea mai degraba decat prin controlul timpului de functionare.Utilizarea aerului drept sursa de caldura se recomanda in special in cazul cladirilor existente, unde pompele de caldura aer-apa sau aer-aer isi pot aduce contributia la incalzire prin functionarea in sistem bivalent, completand deci incalzirea clasica bazata pe arderea unui combustibil. Puterea termica a agregatelor de pompa de caldura functionand cu aer ca sursa de caldura este stabilita de catre constructorul acestora inca din fabrica.Pompele de caldura aer-apa pot functiona pe perioada intregului an, intocmai ca si pompele de caldura ce extrag caldura din sol sau din apa freatica. Trebuie insa observat ca puterea termica de incalzire a unei astfel de pompe de caldura variaza foarte mult in functie de temperatura aerului utilizat ca sursa de caldura. Astfel, la inceputul si sfarsitul perioadei de incalzire (toamna si primavara), puterea termica de incalzire este mult mai mare decat in cea mai rece zi a anului si simtitor mai mare decat necesarul de caldura al cladirii (daca pompa de caldura a fost gandita sa functioneze in regim monovalent). Din acest motiv, un astfel de tip de pompa de caldura trebuie dotata cu un sistem de reglare a puterii termice livrate consumatorului de caldura. 9

Aerul evacuat din sistemele de climatizare reprezinta o sursa de caldura obisnuita pentru pompele de caldura din cladirile comerciale si rezidentiale. Prin recuperarea caldurii din aerul evacuat, pompele de caldura realizeaza incalzirea apei si/sau a spatiilor. In timpul perioadei de incalzire sau chiar in decursul intregului an este necesara functionarea continua a sistemului de climatizare-ventilare. Unele tipuri de pompe de caldura sunt astfel proiectate incat sa utilizeze atat aer ambiant cat si aer evacuat. In cazul cladirilor mari, pompele de caldura avand ca sursa de caldura aerul evacuat sunt de multe ori cuplate cu sisteme de recuperare a caldurii de tip aer-aer. Apa freatica prezinta o temperatura constanta (4-10 0C) in multe zone. Pentru utilizarea ei sunt folosite sisteme inchise sau deschise. In sistemele deschise, apa subterana este pompata, racita si apoi reinjectata intrun put separat sau returnata catre apa de suprafata. Sistemele de suprafata trebuiesc proiectate cu mare atentie, pentru evitarea problemelor legate de inghet, coroziune si colmatare. Sistemele inchise pot fi si sisteme cu detenta directa (in care agentul termic de lucru vaporizeaza in interiorul tevilor montate subteran), sau sisteme cu agent intermediar. Sistemele cu agent intermediar prezinta in general performante tehnice mai scazute, dar sunt mai usor de intretinut. Dezavantajul major al acestor pompe de caldura este costul ridicat al lucrarilor pentru exploatarea sursei de caldura. Exista totodata posibilitatea unor constrangeri suplimentare generate de legislatia privitoare la protectia stratului de apa freatica si la preintampinarea poluarii solului. Solul prezinta aceleasi avantaje ca si apa freatica, si anume are temperaturi medii anuale ridicate. Caldura este extrasa cu ajutorul unor conducte ingropate orizontal sau vertical in sol, iar sistemele pot fi de asemenea cu detenta directa sau sisteme cu agent intermediar. Capacitatea termica a solului depinde de umiditatea acestuia si de conditiile climatice. Datorita extragerii de caldura din sol, temperatura acestuia va scadea in decursul perioadei de incalzire. In regiunile foarte reci, cea mai mare parte a caldurii este extrasa sub forma de caldura latenta, atunci cand solul ingheata. Cu toate acestea in timpul perioadei de vara, radiatia solara incalzeste solul, iar refacerea potentialului termic este posibila in totalitate. Solul prezinta capacitatea de a inmagazina sezonier caldura provenita de la soare, lucru care conduce la obtinerea unei temperaturi relativ constante a acestei surse de caldura si la atingerea unor coeficienti sezonieri de performanta de valori ridicate. Contributia energiei geotermice adica a acelui flux de caldura indreptat de la interiorul catre exteriorul pamantului este atat de redusa incat poate fi neglijata. Rezulta deci ca energia extrasa din sol de catre acest tip de pompe de caldura provine aproape 10

exclusiv de la soare.Pompele de caldura pentru cladirile de locuit si care utilizeaza solul drept sursa de caldura sunt astazi executate sub forma de instalatii compacte, ce pot fi montate cu usurinta in cladire. Caldura preluata de la sursa de caldura este transportata cu ajutorul unui amestec antigel, al carui punct de inghet se situeaza la circa -15 0C. Prin aceasta se asigura faptul ca sonda nu va ingheta in timpul functionarii. Extragerea caldurii din sol se poate face cu ajutorul unui sistem de tevi din material sintetic, cu o mare suprafata de trasfer. Caldura geotermala poate fi utilizata ca sursa de caldura acolo unde apa freatica este foarte putina sau lipseste total. Adancimea forajelor atinge 100...200m. Atunci cand este necesara o capacitate termica ridicata, forajele se fac inclinat pentru a cuprinde un volum mai mare de stanca. Acest tip de pompa de caldura este intotdeauna conectat la un sistem de agent intermediar realizat din conducte din plastic. Unele dintre pompele de caldura de acest tip destinate cladirilor comerciale utilizeaza masivul pentru acumularea caldurii sau a frigului. Costurile ridicate ale operatiunilor de foraj impiedica insa utilizarea caldurii geotermale ca sursa pentru pompele de caldura domestice. Apa de rau si de lac este in principiu o sursa foarte buna de caldura, dar are ca principal dezavantaj o temperatura scazuta in timpul iernii (apropiata de 0 0C). Din acest motiv trebuiesc luate masuri de siguranta pentru a evita inghetatrea vaporizatorului. Apa de mare este o sursa excelenta de caldura si este utilizata in special pentru pompe de caldura de puteri medii si mari. La adancimea de 25-50m, apa de mare are temperatura constanta de 5-80C, iar formarea ghetii nu mai constituie o problema (Punctul de inghet este la -20C). Se pot folosi atat sistemele cu detenta directa cat si sistemele cu agent intermediar. Pentru preintampinarea coroziunii si a colmatarii cu substante organice trebuiesc luate masuri constructive speciale in realizarea schimbatoarelor de caldura a pompelor si a conductelor. Apa tehnologica se caracterizeaza prin temperaturi constante si relativ ridicate in tot timpul anului. Principalele probleme sunt legate de distanta pana la utilizator si de variatia fluxului de caldura transportat. Ca posibile exemple privind sursele de caldura din acesta categorie sunt: efluentii provenind din canalizare (apa de canalizare tratata si netratata), efluentii industriali, precum si apa de racire (pentru condensare) de la procese industriale sau din producerea de energie electrica.

11

1.4. Principiul de functionare al pompelor de caldura


Modul de funcionare al pompei de cldur corespunde modului de funcionare al unui frigider dup cum se vede i din figura urmatoare:

Figura 1.4. Funcionarea pompei de cldur n cazul frigiderlui, agentul de rcire scoate cldura cu ajutorul vaporizatorului, iar prin intermediul condensatorului aparatului, aceasta se transfer in ncpere. n cazul pompei de cldur, cldura se extrage din mediul nconjurtor (sol, ap, aer) i se conduce la sistemul de nclzire. Circuitul agregatului de rcire se realizeaz conform legilor fizicii. Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de fierbere la o temperatur redus, se conduce ntr-un circuit inchis i consecutiv se evapor, se comprim, se condenseaz i se destinde. n vaporizator se afl agent de lucru lichid la presiune redus. Nivelul de temperatur al cldurii ecologice din vaporizator este mai ridicat dect domeniul de temperaturi de fierbere corespunztor presiunii agentului de lucru. Aceast diferen de temperatur conduce la o transmitere a cldurii ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe i vaporizeaz. Cldura necesar se preia de la sursa 12

de cldur. Vaporii rezultai din agentul de lucru se aspir continuu din vaporizator de ctre compressor i se comprim. n timpul comprimrii cresc presiunea i temperatura vaporilor. Vaporii agentului de lucru ajung din compresor n condensator care este nconjurat de agent termic. Temperatura agentului termic este mai redus dect temperatura de condensare a agentului de lucru, astfel nct vaporii se rcesc i se lichefiaz din nou. Energia preluat n vaporizator i suplimentar, energia electric transferat prin comprimare, se elibereaz n condensator prin condensare i se transfer agentului termic.n continuare se recircul agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere n vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicat a condensatorului la presiunea redus a vaporizatorului. La intrarea n vaporizator se ating din nou presiunea i temperatura iniial , si astfel circuitul se nchide.

1.5. Regimuri energetice de functionare ale pompelor de caldura


Regimul de funcionare a pompelor de cldur, trebuie adaptat la tipul sistemului de nclzire al obiectivului pe care l deservesc, dac acesta este deja realizat, iar pompele de cldur nlocuiesc echipamente existente funcionnd cu combustibili clasici. n aceste situaii, o restricie important este reprezentat de faptul c temperatura maxim pe care o pot realiza pe tur pompele de cldur este de 55C, iar peste aceast temperatur pompele de cldur pot funciona doar n cuplaj cu alte surse de nclzire. n cldirile noi, sistemul de nclzire va fi special proiectat pentru aceste echipamente i va fi caracterizat prin nivelul redus al temperaturii agentului de nclzire. n cazul nclzirii prin pardoseal i/sau pereii laterali, temperatura agentului de nclzire, poate cobori pn la valori de cca. 35C pe tur, sau chiar sub aceast valoare. Din punct de vedere al soluiilor tehnice utilizate pentru nclzire i preparare a apei calde menajere, exist mai multe regimuri posibile de funcionare a pompelor de cldur: - Regim de functionare monovalent pompa de cldur este unica surs de cldur; - Regim de functionare bivalent pompa de cldur este utilizat n combinaie cu o alt surs de cldur care funcioneaz cu combustibil solid, lichid sau gazos, echipamente de captare a energiei solare, etc; - Regim de functionare monoenergetic pompa de cldur este utilizt n combinaie cu un alt sistem de nclzire care funcioneaz tot cu energie electric. Cea mai ntlnit situaie de acest tip, este cea n care apa cald menajer este doar prenclzit n pompa 13

de cldur, fiind utilizat i un alt dispozitiv de nclzire a apei, fie un nclzitor electric instant, fie o rezisten electric montat n boilerul pentru prepararea apei calde menajere.

n cazul utilizrii pompelor de cldur n regim monovalent sau monoenergetic, un interes deosebit este prezentat de utilizarea sistemului de tarifare difereniat a energiei electrice pe timp de zi i de noapte, sistem care n Romnia este disponibil la cerere i care poate reduce semnificativ valoarea facturilor de energie electric.Regimul de functionare conteaza foarte mult la dimensionarea PDC: - PDC supradimensionata pe langa faptul ca mareste costurile de investitii duce la o functionare defectuoasa a pompei ajungandu-se la porniri si opriri mai dese si implicit la uzura prematura a echipamentului. - PDC subdimensionata duce la marirea timpului de functionare cu aceleasi efecte de uzura a componentelor.

1.6. Eficienta termica a pompelor de caldura.Coeficientul de performanta


Cu o pomp de cldur se poate mri, prin alimentarea cu energie mecanic temperatura surselor de cldur neutilizabile ca de exemplu aerul, apa freatic sau solul. Pentru a obine un indice de putere momentan ridicat se tinde s se ajung la puterea minim pe tur de 35C, la nclzirea prin pardoseal . Cantitatea mai mare de cldur, cea cu care de exemplu se alimenteaz o instalaie de nclzire nu provine de la energia de acionare a compresorului, ci este n principal energie solar care se acumuleaz pe cale natural n sol, aer sau ap. Aceast cantitate poate fi n funcie de tipul acumulatorului de cldur, mai ales de nivelul de temperatur, de trei pn la cinci ori mai mare dect energia cu care se alimenteaz compresorul. Coeficientul de performanta COP al unei pompe de caldura , reprezinta raportul dintre puterea de incalzire a acesteia si puterea electrica absorbita de la retea. Acesta depinde de ecartul de temperature dintre sursa rece si sursa calda. Pompele de caldura functioneaza cu atat mai economic ,cu cat diferenta dintre temperatura mediului ales ca sursa energie(sursa rece) si temperatura agentului termic din circuitul de incalzire (sursa calda) este mai redusa . De aceea se vor folosi sisteme de 14

incalzire care functioneaza la temperaturi coborate : ventiloconvectoare , incalzire in pardoseala , in pereti.

15

Cu ct diferena de temperatur dintre sursa de cldur i instalaia de utilizat cldura este mai mic cu att mai mare (mai bun) este indicele de putere. Eficiena termic medie anual a instalaiei cu pompe de cldur se calculeaz ca raport dintre cldura cedat pe timp de un an de ctre instalaia de pompe de cldur i puterea electric absorbit de ctre instalaia de pompe de cldur pe timp de un an (relaia 1.2)

= QWp / W ,unde :

(1.1)

QWp- este cantitatea de caldura descarcata de catre instalatie pe parcursul unui an ,in KWh; W- este energia electrica cu care se alimenteaza instalatia pet imp de un an in KWh .

1.7. Clasificarea pompelor de caldura


Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere n conformitate cu care sunt clasificate instalaiile de pompe de cldur, o clasificare complet i riguroas fiind foarte dificil din cauza numeroaselor tipuri constructive i condiiilor de funcionare. n funcie de modul de realizare al ciclului de funcionare, precum i de forma energiei de antrenare exist urmtoarele tipuri de pompe de cldur: -Pompe de cldur cu comprimare mecanic de vapori sau gaze, prevzute cu compresoare cu piston, turbocompresoare, compresoare elicoidale antrenate de motoare electrice sau termice.n cazul acestei pompe de cldur este posibil atingerea unor temperaturi ridicate cu ajutorul sistemelor n mai multe trepte, dar acestea sunt complexe i necesit investiii mari. Problema cheie const n gsirea unor fluide capabile s condenseze la temperaturi peste 120C. Utilizarea amestecurilor non-azeotrope poate contribui la soluionarea problemei i permite chiar atingerea unei eficiene ridicate. -Pompe de cldur cu comprimare cinetic, prevzute cu compresoare cu jet (ejectoare) i care utilizeaz energia cinetic a unui jet de abur. Datorit randamentului foarte sczut al ejectoarelor i al consumului ridicat de abur de antrenare acest tip de pompe de cldur este din ce n ce mai puin utilizat. -Pompe de cldur cu comprimare termochimic sau cu absorbie care consum energie termic, electric sau solar. Ele prezint avantajul de a utiliza cldura recuperabil cu un pre sczut i nu prezint pri mobile n micare -Pompe de cldur cu compresie-resorbie se afl nc n stare experimental dar 16

sunt foarte promitoare deoarece combin avantajele sistemelor cu compresie cu cele ale sistemelor cu absorbie. Aceste pompe sunt capabile soluii binare inofensive. -Pompe de cldur termoelectrice bazate pe efectul Peltier i care consum energie electric. Dup puterea instalat pompele de cldur pot fi: -instalaii mici: folosite pentru prepararea apei calde sunt realizate n combinaie cu frigiderele avnd o putere de pn la 1 KW. -instalaii mijlocii: destinate n principal pentru climatizare i nclzire pe ntreaga durat a anului n locuine relativ mici i birouri. Puterea necesar acionrii este cuprins ntre 2 pn la 20 KW iar puterea termic poate ajunge pn la 100 KW. -instalaii mari: pentru condiionare i alimentare cu cldur. Aceste instalaii sunt cuplate de regul cu instalaii de ventilare, de multe ori avnd i sarcin frigorific servind la rcirea unor spaii de depozitare sau servind patinoare artificiale. Puterea de acionare este cuprins ntre ctiva zeci i sute de KW iar puterea termic depete n general 1000 KW. -instalaii foarte mari: folosite n industria chimic, farmaceutic pentru instalaii de vaporizare, concentrare, distilare. Puterea termic depete cteva mii de KW i din aceast cauz sunt acionate numai de compresoare. n funcie de domeniul de utilizare al pompelor de cldur se pot clasifica n: -Pompe de cldur utilizate pentru nclzirea i condiionarea aerului n cldiri. Aceste pompe de cldur utilizeaz aerul atmosferic ca surs de cldur, fiind recomandabile n regiunile cu climat temperat. -Pompe de cldur folosite ca instalaii frigorigice i pentru alimentarea cu cldur. Aceste pompe de cldur sunt utilizate succesiv pentru rcire n timpul verii i pentru nclzire n timpul iernii. -Pompe de cldur folosite ca termocompresoare. Acestea sunt utilizate n domeniul instalaiilor de distilare, rectificare, congelare, uscare, etc. -Pompe de cldur utilizate n industria alimentar ca termocompresoare precum i n scopuri de condiionare a aerului sau tratare a acestuia n cazul ntreprinderilor de produse zaharoase, respectiv cel al antrepozitelor frigorifice de carne. -Pompe de cldur destinate industriei energetice. n acest caz , ele sunt folosite pentru nclzirea camerelor de comand, sursa de cldur fiind, spre exemplu, apa de rcire a condensatoarelor sau cldura evacuat de la generatoarele i transformatoarele electrice. -Pompe de cldur utilizate pentru recuperarea cldurii din resursele energetice 17 s ating temperaturi ridicate de pn la 180 C i valori ridicate ale eficienei. Agenii termici de lucru pot fi

secundare. Se recomand valorificarea prin intermediul pompelor de cldur a caldurii evacuate prin condensatoarele instalaiilor frigorifice sau a energiei apelor geotermale. -Pompe de cldur folosite n industria de prelucrare a laptelui acestea sunt utilizate simultan pentru rcirea laptelui i prepararea apei calde. Dup felul surselor de cldur utilizate pompele de cldur pot fi: -aer-aer: au ca surs de cldur aerul atmosferic i folosesc aerul ca agent purttor de cldur n cldirile n care sunt montate. La acest tip de instalaii inversarea ciclului este deosebit de uoar astfel n sezonul rece instalaia este utilizat pentru nclzire iar n sezonul cald pentru condiionare. -ap-aer: folosesc ca surs de cldur apa de suprafa sau, de adncime apa cald evacuat din industrie, agentul purttor de cldur fiind aerul -sol-aer: folosesc ca surs de cldur solul iar agentul purttor de cldur este aerul. -soare-aer: folosesc ca surs de cldur energia termic provenit de la soare prin radiaie iar agentul purttor de cldur este aerul. -aer-ap: folosesc ca surs de cldur aerul iar ca agent purttor de cldur apa. -ap-ap: folosesc ca surs de cldur apa ,iar ca agent purttor de cldur tot apa. - sol-ap: folosesc ca surs de cldur solul iar ca agent purttor de cldur apa. -soare-ap: folosesc ca surs de cldur radiaia solar iar ca agent purttor de cldur apa.

2. TIPURI DE POMPE DE CALDURA


18

Pentru nclzirea locuinelor i prepararea apei calde menajere cele mai utilizate variante sunt: -Pompa de cldur aer-ap -Pompa de cldur ap-ap -Pompa de cldur sol-ap - cu colectori orizontali - cu sonde

2.1 Pompa de cldur aer-ap

Pompele de cldur sistem aer-ap se pot utiliza n prezent la fel ca pompele de cldur sol-ap sau ap-ap pe durata ntregului an.n cldiri construite conform standardelor n vigoare, pompa de cldur sistem aer-ap ,poate funciona monovalent sau monoenergetic n combinaie cu o rezisten electric. Sursa de cldur - aerul - este foarte uor de procurat i este disponibil peste tot n cantiti nelimitate, prin aer se nelege utilizarea aerului din exterior. Nu se accept utilizarea ca surs de cldur n cldiri de locuit a aerului din interior pentru nclzirea locuinelor. Aceasta se poate utiliza numai n cazuri speciale, ca de exemplu n cazul utilizrii de cldur recuperat n firmele de producie i n industrie. n cazul surselor de cldur pentru aer, dimensionarea sursei de cldur se stabilete n funcie de tipul constructiv i de dimensiunea aparatului. Cantitatea necesar de aer este dirijat de ctre un ventilator ncorporat n aparat, prin canale de aer ctre vaporizator, care extrage cldura din aer. Schema unei asemenea instalaii este prezentat n figura 2.1

19

Figura 2.1 Pompa de caldura aer -apa Caracteristic acestei pompe de cldur este faptul c poate funciona foarte uor att n nclzire n sezonul rece, dar i n condiionare n sezonul cald. Datorit temperaturilor sczute ale aerului n sezonul rece eficiena pompei scade considerabil fa de eficiena pompelor care folosesc ca surs de cldur solul sau apa.

2.2. Pompa de cldur apa- ap


Datorit nivelului de temperatur constant al sursei de cldur, indicele de putere al pompei de cldur se menine de-a lungul anului ridicat. Din pcate apa freatic nu se gsete n cantitate suficient n toate zonele i nu are o calitate corespunztoare, dar acolo unde condiiile permit, merit s se utilizeze acest sistem. n cazul apei freatice fr coninut de oxigen, dar cu coninut ridicat de fier i mangan se nglbenesc puurile.n acest caz apa nu trebuie s vin n contact cu aerul sau trebuie tratat corespunztor.

20

Pentru a reduce coroziunea vaporizatoarelor acestea trebuie realizate din oel inoxidabil. Lacurile i rurile sunt indicate pentru obinerea de cldur, pentru c ele funcioneaz de asemenea ca acumulatoare de cldur.Utilizarea apei freatice trebuie aprobat de ctre organele competente (Regia Apelor). Este recomandabil ca apa freatic s nu fie pompat de la adncimi mai mari de 15 m, costurile pentru instalaia de foraj ar fi mult prea ridicate. Pentru instalaii industriale sau instalaii mari se poate fora i la adncimi mai mari. Pentru utilizarea cldurii trebuie realizat un pu aspirant i un pu absorbant dup cum se vede i n figura 2.2.

Figura 2.2. Pompa de cldur ap-ap

21

Extracia i recircularea trebuie s se realizeze n direcia de curgere a apei freatice pentru a evita un aanimit scurtcircuit. ntre extracie (pu cu pomp) i recirculare (pu absorbant) trebuie s se menin o distan de circa 5m.

2.3. Pompa de cldur sol-ap cu colectori orizontali


Solul are proprietetea c poate acumula i menine energia solar pe o perioad mai lung de timp, ceea ce conduce la un nivel de temperatur al sursei de cldur aproximativ constant de-a lungul ntregului an i astfel la o funcionare a pompelor de cldur cu indice de putere momentan ridicat. Preluarea de cldur din sol se realizeaz prin intermediul tuburilor din material plastic cu suprafa mare montate n sol ca i n figura 2.3.

Figura 2.3. Pompa de cldur sol-ap cu colectori orizontali

Tuburile din material plastic (PE) se amplaseaz paralel, n sol, la o adncime de 1,2...1,5m i n funcie de diametrul ales al tubului, la o distan de 0,5...0,7m astfel nct pe fiecare metru ptrat de suprafa de absorbie s fie montat 1,43 pn la 2 m de tub (figura 2.4)

Figura 2.4. Aezarea colectorilor orizontali Lungimea tuburilor nu trebuie s depeasc o lungime de 100m deoarece n caz contrar cresc pierderile de presiune.Capetele tuburilor sunt introduse n colectoare pe tur i pe retur, care trebuie amplasate la un nivel mai ridicat dect tuburile, pentru a se putea aerisi ntregul sistem de tuburi. Fiecare tub se poate bloca separat. Apa srat se pompeaz prin tuburile din material plastic cu ajutorul unei pompe de circulaie, astfel aceasta preia cldura acumulat n sol. Prin intermediul pompei de cldur se utilizeaz cldura pentru nclzirea ncperilor. ngherea temporar a solului n zona din jurul tuburilor de obicei n a doua jumtate a perioadei de nclzire nu are efecte secundare asupre funcionrii instalaiei i asupra creterii plantelor. Dar totui nu trebuie plantate plante cu rdcini foarte adnci n jurul tuburilor pentru ap srat. Regenerarea solului nclzit se realizeaz ncepnd cu a doua jumtate a perioadei de nclzire prin radiaie solar precipitaii mai puternice, astfel nct se poate asigura faptul c pentru perioada urmtoare de inclzire acumulatorul sol este pregtit din nou pentru nclzire. Lucrrile de spturi necesare, se realizeaz n cazul construciilor noi fr costuri suplimentare foarte mari dar n cazul construciilor deja existente, costurile sunt de regul att de ridicate nct de cele mai multe ori se renun la aceast variant.

Spatul anurilor se poate face mecanizat cu excavatoare dup cum se poate vedea i din figura 2.5.

Figura 2.5. Sparea anurilor Cldura din sol determinant pentru preluarea de cldur este energia solar acumulat prin radiaie direct , prin transfer de cldur din aer sau din precipitaii se transmite solului. Aceasta este i sursa de cldur care este responsabil de regenerarea relativ rapid a solului rcit dup o perioad de nclzire. Cantitatea de cldur care se poate utiliza i prin aceasta mrimea suprafeei necesare depinde foarte mult de proprietile termofizice ale solului i de energia radiat adic de condiiile climatice. Proprietile termice cum ar fi capacitatea volumetric de cldur i conductibilitatea termic, depind foarte mult de compoziia i de proprietile solului. Aceste valori mici ale puterii de extragere a cldurii din sol conduc la suprafee foarte mari ale colectoarelor dup cum se poate vedea i din figura 2.6:

Figura 2.6. Suprafaa mare a colectorului

2.4. Pompa de cldur sol-ap cu sonde


Datorit suprafeei mari necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru sol, este dificil realizarea chiar i n cazul locuinelor noi din motive de spaiu. n special n oraele aglomerate, cu suprafee foarte mici spaiul este limitat. Din acest motiv n prezent se monteaz cu preponderen sonde verticale de cldur pentru sol, care se pot introduce la adncime de 50 pn la 150m. O astfel de instalaie este prezentat n figura 2.7.

Figura 2.7. Pompa de cldur sol-ap cu sonde

Se utilizeaz diferite modele tehnice i modaliti de instalare. Sondele sunt fabricate de obicei din tuburi de polietilen.De regul se monteaz patru tuburi paralele, (sond cu tub dublu cu profil U). Apa srat curge n jos din distribuitor n dou tuburi i este recirculat n sus, prin celelalte dou tuburi spre colector. Toate golurile dintre tuburi se vor umple cu un material termoconductor numit betonit. O astfel de sond este prezentat n figura 2.8. Distana dintre dou sonde pentru sol trebuie s fie de 5...6 m. O alt variant este format din tuburi coaxiale cu un tub interior din material plastic pentru alimentare i un tub exterior din material plastic pentru recircularea apei srate. Sondele de cldur pentru sol se monteaz n funcie de model, cu utilaje de foraj sau cu utilaje de nfingere. .

Figura 2.8 Sonda

n acele regiuni cu soluri ce pot fi uor forate sondele din polietilen sunt puse n oper cu ajutorul unor instalaii de foraj cu splare cu ap. Pentru aceasta se utilizeaz o sap de foraj cu diametrul de cel puin 90mm. Apa este pompat cu mare presiune prin aceast sap de foraj i aduce la suprafa materialul dislocat. Materialul dislocat este depozitat ntr-o groap n apropierea forajului. Apa n exces este preluat de la partea superioar a acestei gropi i reutilizat n procesul de forare. n momentul atingerii adncimii de foraj prevzute se introduce n gaura de foraj o sond deja pregtit verificat la presiune i plin cu ap. Apoi sonda de foraj este ridicat i demontat bucat cu bucat. n final gaura forat se umple din nou cu pmnt. Ca material de umplere se poate folosi betonitul. Dac n timpul forajului au fost perforate straturile impermeabile, acestea trebuiesc refcute la umplere. Pentru procedeul mai sus amintit costurile estimate pentru condiii geologice forabile sunt apreciate la 35-40$ pe fiecare metru de sond.

Aceste costuri sunt ns puternic dependente de structura subsolului i de procedeul de foraj utilizat.Pentru aceste tipuri de instalaii este necesar o aprobare de la organele competente. Numeroase instalaii cu pompe pentru sonde de cldur, pentru sol funcioneaz de muli ani fr a prezenta vreo defeciune i sunt preferate de utilizatori. Conform msurtorilor efectuate n condiii hidrogeologice bune, mai ales n cazul n care exist ap freatic curgtoare, este posibil funcionarea monovalent a pompelor de cldur fr rcirea pe timp ndelungat a solului.

3. AVANTAJELE POMPELOR DE CALDURA


Avantajele pe care le prezinta pompele de caldura sunt : Sunt cele mai sigure si curate sisteme de incalzire si preparare apa calda; nu prezinta risc de explozie sau foc; Functioneaza fr flacr, fara cos de fum, nu ard nici un combustibil si nu produc reziduri, sunt complet ecologice; In exploatare, realizeaza economii de pana la 75% fata de centralele termice obisnuite, fapt ce permite amortizarea investitiei initiale intr-o perioada scurta de timp; Datorita tehnologiei folosite pentru executie, a materialelor utilizate si a modului de functionare durata de viata este foarte mare, de peste 20 ani; Economia pe care o realizeaza un sistem de incalzire cu pompa de caldura, dupa amortizare, comparativ cu sistemele clasice cu combustibili fosili sau gazosi, este demna de luat in calcul; Sunt reversibile : iarna incalzesc locuinta iar vara o pot climatiza, fara investitii suplimentare in alte dispozitive, cu consumuri de energie electrica foarte mici, circuland apa racita prin sistemul de incalzire in pardoseala sau prin ventiloconvectoare. Vara, caldura preluata din casa este folosita pentru prepararea gratuita a apei menajere sau pentru incalzirea piscinei; Intretinerea instalatiilor este foarte simpla si deloc costisitoare, neexistand materiale consumabile ce presupun intetinere frecventa; Automatizarea pompei de caldura printre care : - coordonarea incalzirii in functie de temperatura de afara si setarile efectuate de beneficiar pentru temperatura din locuinta, temperatura apei calde; - monitorizarea functionarii incalzirii si prepararii apei calde, a incalzirii piscinelor; - controlarea functionarii pompelor de circulatie pentru incalzire, apa calda menajera sau apa pentru piscine; - functiuni de diagnoza pentru determinarea temperaturilor de functionare, - monitorizarea si optimizarea racirii, vara, in functie de temperatura exterioara si setarile dorite; - comada si monitorizeaza functionarea unei a doua centrale termice, acolo unde este cazul, in functie de temperatura de afara si setarile beneficiarului, - functiunea de protectie la inghet; prezinta o serie larga de avantaje si functiuni

- permite montarea unei intefete pentru statie de operare la distanta cu meniu identic; - permite monarea unui modem si a unui soft pentru operare prin internet de la mare distanta.

4. PREZENTATREA IMOBILULUI SI DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI


Imobilul pentru care se va proiecta instalaia de nclzire este o locuin unifamiliar, n care locuiesc 4 persoane, situat n judeul Cluj. Locuina compus din 3 camere, buctrie, baie, hol o cmar i omagazie,avnd mpreun o suprafata de 154 m 2 . Pereii exteriori - reprezentai cu culoarea gri n schema urmtoare, sunt realizai din crmid cu o grosime de 25 cm avnd aplicat pe partea exterioar o termoizolaie din polistiren extrudat. Pe ambele fee ale peretelui se aplica un strat de tencuial de 1 cm. Pereii interiori - reprezentai cu culoarea roie, sunt realizai din crmid. Pereii care despart cmara de buctrie i de baie i peretele care desparte magazia de baie au o grosime de 25 cm, ceilali perei interiori avnd o grosime de 20 cm. Podeaua - reprezentat cu galben, este realizat dintr-un strat de 30 cm de beton peste care se monteaz termoizolaie din polistiren extrudat. Peste izolaie se aplic un parchet de lemn de brad cu o grosime de 4 cm. Tavanul - realizat din beton armat, avnd o grosime de 20 cm este izolat cu polistiren extrudat peste care se monteaz scnduri de brad cu o grosime de 3 cm. Pe partea interioar se aplica un strat de tencuial cu o grosime de 1 cm. Geamurile i uile care comunic cu exteriorul sunt realizate din termopan . Schema locuinei este reprezentat n figura 4.1(figura 4.1.a vedere frontala, figura 4.1.b vedere din spate, figura 4.1.c dimensiunile casei ). Tabel 4.1. Dimensiunile camerelor Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Camera Camera I Camera II Camera III Bucatarie Hol Camara Magazie Baie Lungime [m] 4,5 5,5 5,5 5,5 10 3 5,5 2,5 Latime [m] 3,9 5 5 3,7 1,6 2,6 2,4 4 2,4 Inaltime [m] 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 Dim. Geamuri [m] 2 x 1,2 (S) 1,5 x 1,2 (V) 2 x 1,2 (S) 2,5 x 1,2 (E) 2,5 x 1,2 (E) 1,5 x 1,2 (V) 1 x1 (V) 1 x 1 (N) Dim. Usi [m] 1,2 x 2 (E) 1 x 2 (V) 1 x 2 (V) 1,2 x 2 (E) 1,2 x 2 (S) 1 x 2 (N) 0,8 x 2 (S) 1 x 2 (E) 1 x 2 (E) este

Figura 4.1.a Vedere frontal

Figura 4.1.b Vedere din spate

Figura 4.1.c Dimensiunile casei

5. DETERMINAREA NECESARULUI DE CALDURA


Pentru determinarea puterii sistemului de incalzire ,se alcatuieste bilantul termic pentru timpul de iarna: Qnec=Qpar+Qfer-usi+Qinfiltr+Qper+Qtavan-Qdc ; [W] ,in care: Qpar - pierderile de caldura prin pardoseala , [W]; Qfer-usi - pierderile de caldura prin ferestre si usi , [W]; Qinfiltr - pierderile de caldura prin infiltrari , [W]; Qper - pierderile de caldura prin pereti , [W]; Qtavan - pierderile de caldura prin tavan , [W]; Qdc degajarile de caldura de la iluminat ,aparate de uz casnic ,oameni , [W];

5.1 Pierderile de caldura prin pardoseala


Calculul pierderilor de caldura prin pardoseala se realizeaza cu formula: Qpar = kpar F (taint - taext) ,[W] ,in care: kpar coeficient global de transfer termic ,[W/(m 2k)]; F suprafata podelei ,[m2]; taint temperatura interioara a aerului ,[C]; taext - temperatura exterioara a aerului ,[C] Se adopta un k = 0,4 W/(m2k) Exemplu de calcul pentru o camera: Camera I : 4,5 x 3,9 x 0,4 x (20-(-10)) = 210 W (5.1)

Tabel 5.1. Valori ale pierderilor de caldura prin podea pentru fiecare incapere Nr. crt. Incapere Suprafata [m2] Camera 1 Camera 2 Camera 3 Bucatarie Hol Camara Magazie Baie 17,55 27,5 27,5 20,35 19,9 7,2 22 6 taerint-taerext [0C] 30 30 30 30 30 28 26 25 Qpod [W] 210,6 330 330 244,2 238,8 80,64 228,8 60 1723,04

1 2 3 4 5 6 7 8 Total

5.2. Pierderi de caldura prin ferestre si usi


Pierderile de caldura prin ferestre si usi se calculeaza cu relatia: Qf.u.= kf.u. F (taint - taext), [W], unde: Kf.u. valoarea coeficientului global de transfer termic prin ferestre si usi; pentru ferestre cu sticla dubla: K= 2,91 W/(m2K) pentru usi: K=4,652 W/(m2K) (5.2)

F suprafata usii sau a ferestrei, (m2); Exemplu de calcul pentru camera 1: Camera I: 2,4 x 2,900 x 30 = 209,52 [W] 1,8 x 2,910 x 30 = 157,14 [W] 2.0 x 4,652 x 30 = 279,12 [W] Total = 645,78 [W]

Tabel 5.2. Valori ale pierderilor de caldura prin ferestre si usi pentru fiecare incapere: Dim. Fereastra [m] 2,0 x 1,2 1,5 x 1,2 2,0 x 1,2 2,5 x 1,2 2,5 x 1,2 1,5 x 1,2 1,0 x 1,0 2,0 x 1,2 Dim. usa [m] 1x2 1x2 1x2 1x2 1,2 x 2 1x2 0,8 x 2 1x2 1x2 Qf.u. [W]

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8

Incapere

Supraf. [m2] 2,4 1,8 2,4 3,0 3,0 1,8 1,0 2,4 Total

Supraf. [m2] 2 2 2 2 2,4 2 1,6 2 2

[ C] 30 30 30 30 30 28 26 25

t 0

Camera 1 Camera 2 Camera 3 Bucatarie Hol Camara Magazie Baie

645,78 750,54 541,02 436,26 614,06 289,89 423,48 232,60 7262,59

5.3. Pierderi de caldura prin tavan


Pierderea de caldura prin tavan se calculeaza cu relatia: Qtavan = ktav F (taint - taext), [W], , unde: Ktav coeficient global de transfer termic prin tavan, [W/(m 2K)]; F - suprafata tavanului, [m2]; Tavanul este format din urmatoarele straturi: strat de beton armat 100mm strat de izolatie termica 100mm (5.3)

Se adopta: K= 1,686W/(m2K)

Exemplu de calcul pentru o camera: Camera I: 17,55 x 30 x1,686 = 887,67 W Tabel 5.3 Valori ale pierderilor de caldura prin tavan pentru fiecare incapere: Nr. crt. Incapere Suprafata [m2]
t

[0C]

Qtav [W]

1 2 3 4 5 6 7 8

Camera 1 Camera 2 Camera 3 Bucatarie Hol Camara Magazie Baie Total

17,55 27,5 27,5 20,35 19,9 7,2 22 6

30 30 30 30 30 28 26 25

887,67 1390,95 1390,95 1029,30 1006,54 339,89 964,39 252,9 7262,59

5.4. Pierderi de caldura prin infiltrari


Pierderile de caldura prin infiltrari se calculeaza cu relatia: Qinf = k F (taint - taext), [W], ,in care: k corectia coeficientului global de transfer termic , [W/(m2K)]; F suprafata ferestrelor si usilor , [m 2]; Se considera : - k = 2,95 W/(m2K); - viteza medie a aerului : 5m/s - taext = -10 0C (5.4)

Exemplu de calcul pt camera I: 2,4 x 2,95 x 30 = 212,4 1,8 x 2,95 x 30 = 159,3 Total: 371,7 W Tabel 5.4 Valori ale pierderilor de caldura prin infiltrari pentru fiecare incapere: Nr. crt. Incapere Suprafata [m2] Qinf [W] 371,7 477,9 265,5 159,3 82,6 62,4 1419.4

[ C]

t 0

1 2 3 4 5 6

Camera 1 Camera 2 Camera 3 Bucatarie Camara Magazie Total

2,4 ; 1,8 2,4;3 3 1,8 1 2,4

30 30 30 30 28 26

5.5. Pierderi de caldura prin pereti

Pierderile de caldura prin pereti se calculeaza cu relatia:


k=
1 int

1 2 iz p 1 , [W/(m K)]; + + + ext iz p

(5.5)

,in care: int , ext coeficienti partriali de transfer termic la suprafata interioara si respectiv exterioara a peretilor, [W/(m2K)]; p grosimea peretelui ,[m]; p conductivitatea termica a peretelui [W/(mK)]; iz grosimea izolatiei ,[m]; iz conductivitatea termica a peretelui [W/(mK)];

Pentru conditiile climaterice ale orasului Iasi se adopta: int = 8,7 W/(m2K) ; ext = 23 W/(m2K); caramida = 0,814 W/(mK); tencuiala = 0,7 W/(mK); polistiren = 0,045 W/(mK);
1 1

k = 0,115 + 0,043 + 0,368 + 0,0285 + 2,222 = 2,7765 = 0,36 [W/(m2K)] In functie de orientarea geografica a peretilor se calculeaza urmatoarea relatie: Qper = kper F (taint - taext) n , [W] (5.6), ,in care n este coefficient ce tine cont de orientarea peretilor; - pt. perete orientat spre S : n = 1; - pt. perete orientat spre V si E : n = 1,05; - pt. perete orientat spre N : n = 1,1 Exemplu de calcul pentru Camera I : Qper S = 0,36 ((4,5 x 2,5) 2,4) 30 1 = 95,98 W Qper V = 0,36 ((3,9 x 2,5) 1,8) 30 1,05 = 90,153 W

(5.6)

Tabel 5.5 Valori ale pierderilor de caldura prin pereti pentru fiecare incapere:

Nr. crt.

Incapere

Suprafata perete [m2]

[ C]

t 0

Orientare geografic a

Qper
,[W]

1 2 3 4 5 6 7

Camera 1 Camera 2 Camera 3 Hol Camara Bucatarie Magazie

8,85 7,95 11,35 9,5 9,5 13,75 4,1 2 5 7,45 10 11,35 8 Total

30 30 30 30 30 30 30 30 28 30 26 26 26

S V S E E N S N V V V N E

1 1,05 1 1,05 1,05 1,1 1 1,1 1,05 1,05 1,05 1,1 1.05

95,58 90,153 122,58 107,73 107,73 163,35 44,28 23,76 52,92 84,48 98,28 116,86 78,624 1186,327

5.6. Calculul degajarilor de caldura


Degajarile de caldura provin de la oameni ,becuri electrice ,aparate de uz casnic. Degajarile de caldura totale se calculeaza cu formula : Qdc = Qoameni + Qbecuri + Qap. casnice , [W]; In cladire sunt urmatoarele eliminari de caldura: 1 plita electrica : 300 W 2 combine musicale : 2 x 100 = 200 W 3 televizoare : 3 x 50 = 150 W 2 calculatoare : 2x 200 = 400 W 2 frigidere : 2 x 500 = 1000 W (5.7.)

1 masina de spalat : 1 x 300 W Qdc = 2950 W

QTotal nec. = 1723,04+3933,63+7262,59+1419,4+1186,33 - 2950 = 12574,99 [W] =

QTotal necesar = 12,575 [KW]

(5.8)

Pentru aceasta putere se pot alege urmatoarele tipuri de pompe de caldura : De la MasterTherm:

Pompa Aqua Master tip 37Z (pompa de caldura sol-apa) de 13,5 KW ; Pompa Box Air tip 37Z (pompa de caldura aer-apa) de 15,2 KW; De la Thermia: Pompa Thermia Robust tip 38U/M (apa-apa , aer-apa sau sol-apa) de 14KW (vezi fisele tehnice)

6. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA
6.1 Analiz comparativ a consumurilor i costurilor
Rentabilitatea unei pompe de cldur depinde de diveri parametri cum ar fi : - coeficientul de performana al pompe de cldur - numrul de ore de funcionare din timpul unui an - cheltuieli de investiie - costul combustibilului - alte cheltuieli suplimentare

Influena diverilor parametri asupra rentabilitii unei pompe de cldur acionat cu electromotor n comparaie cu nclzirea electric pe de o parte i nclzirea cu cazan cu combustibili fosili pe de alt parte este prezentat n figura 6.1. La baza realizrii acestei diagrame stau anumite ipoteze referitoare la cheltuielile de investiie i la preurile pentru combustibili fosili.

Figura 6.1 Domeniul de rentabilitate pentru diverse sisteme de nclzire

Diagrama prezint domeniul de rentabilitate ordonat este raportul dintre preul energiei electrice

pentru diverse sisteme de i cel al energiei provenite din

nclzire: mrimea din abscis este durata relativ anual de utilizare, iar mrimea din combustibilii fosili. Din figur se observ c, n condiiile unor anumite preuri pentru energia electric i pentru combustibilul gazos sau lichid, rentabilitatea unei pompe de cldur crete pe msur ce durata anual de funcionare este mai mare.

Rentabilitatea

poate

creasc

simitor

atunci

cnd

coeficientul

de

performan al pompei de cldur crete, ca de exemplu de la 3 la 4 dup cum se poate vedea din figura 6.2. Diversele zone din cmpul diagramei se schimb i la modificarea cheltuielilor de investiii sau ale costurilor energiei.

Figura 6.2 Influena coeficientului de performan al pompei de cldur asupra rentabilitii

Din pcate nu sunt posibile prognoze cu caracter general. Din aceast cauz, fiecare caz n care se dorete utilizarea unei pompe de cldur trebuie analizat separat, prin compararea cheltuielilor pe care le implic diversele sisteme de nclzire. Aceste cheltuieli pot fi grupate n patru mari categorii, i anume: 1.Cheltuieli legate de utilizare n aceast categorie intr n primul rnd cheltuielile pentru combustibili i energie. Tot aici trebuie ns incluse i cheltuielile pentru energia suplimentar, i pentru materialele necesare n funcionare, cheltuielile pentru transport i depozitarea combustibililor, mpreun cu plate dobnzilor aferente. 2.Cheltuieli legate de investiii n aceast categorie intr cheltuielile propriu-zise de investiie, precum i cele de reparaii. 3.Cheltuielile legate de ntreinere n aceast categorie intr n principal cheltuielile pentru ntreinere, supraveghere i curire. 4.Alte cheltuieli n aceast categorie intr toate cheltuielile suplimentare, ca de exemplu cele pentru asigurri, piverse pli etc. Pentru calculul cheltuielilor n scopul nclzirii se prezint n continuare un procedeu simplificat.

Punctul de plecare n

stabilirea necesarului de energie l constituie calculul

necesarului de cldur pentru nclzire al cldirii, care depinde n primul rnd de izolarea termic a acesteia i de condiiile climatice. Necesarul de cldur se stabilete n conformitate cu normativele n vigoare i reprezint puterea termic nominal pe care trebuie s o asigure instalaia de nclzire. Se consider c instalaia funcioneaz n permanen numai n condiiile nominale, deci la puterea maxim- astfel c timpul (fictiv) de funcionare se poate aprecia prin numrul total de ore de funcionare la capacitate nominal. Consumul anual de energie reprezint cantitatea de energie ce trebuie furnizat unei instalaii de nclzire, n decursul unui an cu scopul acoperirii necesarului anual de cldur i se calculeaz cu relaia (6.1): Qanual = Qnecesar n functionare = 1 3 2160= 28080 [KWh/an] (6.1)

- Qnecesar = 12,575 KW reprezint necesarul de cldur pentru incalzire - n functionare =2160 reprezint numrul orelor de funcionare pe an Consumul anual de energie nu este egal pentru toate sistemele de nclzire. Eficiena cu care este produs cldura este exprimat prin intermediul randamentului anual pentru cazanele clasice sau prin eficiena termic pentru pompele de cldur. Consumul anual de energie se calculeaz cu relaiile (6.2) n cazul cazanelor pe combustibili fosili i cu (6.3) n cazul pompelor de cldur:

Banual = Qanual / anual

( 6.2)

Banual = Qanual / anual ,unde: Banual este eficiena cu care este produs cldura; Qanual = 28080 [KWh/an] (din 6.1) este consumul annual de energie; anual este eficiena termic a pompei de cldur; anual este randamentul anual mediu al cazanelor Pentru cazane cu combustibil lichid anual este de 0,81...0,83 Pentru cazane pe combustibil gazos anual este de 0,81...0,85

( 6.3)

Cheltuielile anuale pentru energie se obin prin multiplicarea consumului anual de energie cu preurile corespunztoare pentru energia electric respectiv combustibil gazos.

C= Banual P ,unde:

[RON]

(6.4)

C-reprezint cheltuielile anuale pentru energie in lei noi Banual -reprezint eficiena cu care este produs cldura n KWh/an P-reprezint preul unui KW de energie n RON Un litru de combustibil lichid GPL este echivalentul a 15 KW, preul unui litru de GPL este de 3,0 RON, deci preul P al unui KW produs din combustibil lichid este de 0,2 RON. Un metru cub de gaz metan are preul de 1,26 RON i este echivalentul a 10.999 KWh, prin urmare preul P al unui KW produs din gaz metan este de 0,115 RON. Preul P al unui KW electric este de 0,37 RON Pentru cazane cu combustibil lichid : -consumul anual de energie se calculeaza cu relatia: Banual = Qanual / anual = 28080 / 0,82 = 34244 [KWh/ an] -cheltuelile anuale pentru energie se calculeaza cu relatia: C = Banual P = 34244 0,2 = 6849 [KWh/ an] (6.6) (6.5)

Pentru cazane cu combustibil gazos: -consumul anual de energie se calculeaza cu relatia: Banual = Qanual / anual = 28080 / 0,83 = 33831 [KWh/ an] -cheltuelile anuale pentru energie se calculeaza cu relatia: C = Banual P = 33831 0,115 = 3891 [KWh/ an] (6.8) (6.7)

Pentru pompa de caldura aer-apa : -consumul anual de energie este: Banual = Qanual / anual = 28080 / 2,6 = 10800 [KWh/ an] (6.9)

-cheltuelile anuale pentru energie se calculeaza cu relatia: C = Banual P = 10800 0,37 = 3996 [KWh/ an] (6.10)

Pentru pompa de caldura apa-apa: -consumul anual de energie este: Banual = Qanual / anual = 28080 / 4,15 = 6766 [KWh/ an] -cheltuelile anuale pentru energie sunt : C = Banual P = 6766 0,37 = 2503 [KWh/ an] (6.12) (6.11)

Pentru pompa de caldura sol-apa cu colectori : -consumul anual de energie este: Banual = Qanual / anual = 28080 / 3,83 = 7332 [KWh/ an] -cheltuelile anuale pentru energie sunt : C = Banual P = 7332 0,37 = 2713 [KWh/ an] (6.14) (6.13)

Pentru pompa de caldura sol-apa cu sonde : -consumul anual de energie este: Banual = Qanual / anual = 28080 / 4.03 = 6968 [KWh/ an] -cheltuelile anuale pentru energie sunt : C = Banual P = 6968 0,37 = 2578 [KWh/ an] (6.16) (6.15)

Pentru incalzire electrica cu radiatoare si aeroterme : -consumul anual de energie este: Banual = Qanual = 28080 [KWh/ an] -cheltuelile anuale pentru energie sunt : C = Banual P = 28080 0,37 = 10389 [KWh/ an] (6.18) (6.17)

n figura 6.3 este reprezentat variaia consumului anual de energie n funcie de instalaia utilizata.

Figura 6.3 Variaia consumului anual de energie n funcie de tipul instalaiei Din diagram se observ c, cazanul pe combustibil lichid i cel pe combustibil gazos au cel mai mare consum anual de energie. Acest lucru se datoreaz randamentelor sczute ale cazanelor, randamente care sunt subunitare. O uoar scdere a consumului se sesizeaz n cazul nclzirii electrice. Concluzii: Cea mai bun soluie din punct de vedere al consumului anual de energie o reprezint utilizarea pompelor de cldur, caz n care consumul de energie se poate reduce de pn la cinci ori.

Se observ o cretere mai pronunat n cazul pompei aer-ap a consumului de energie faa de celelalte variante de pompe de cldur. Pompa cu consumul de energie cel mai sczut este pompa de cldur ap-ap, urmat ndeaproape de pompa de cldur sol-ap cu sonde. Se observ deasemenea o scdere a consumului anual de energie n cazul utilizrii unei subrciri avansate dect n cazul unei subrciri normale. n figura 5.4 sunt prezentate cheltuielile anuale pentru energie n funcie de tipul variantei de nclzire.

Figura 6.4 Cheltuieli anuale pentru energie n funcie de tipul instalaiei Din diagrama de mai sus se observ c cele mai mari cheltuieli pentru nclzire sunt n cazul nclzirii electrice cu aeroterme sau radiatoare electrice. Aceste cheltuieli mari (de patru ori mai mari dect n cazul pompelor de cldur ap-ap i sol-ap) se

datoreaz preului mai ridicat a unui KW electric (0,37 RON) fa de cel produs din combustibili fosili ( 0,115 RON n cazul gazului metan i 0,2 RON n cazul utilizrii GPLului ). Dintre variantele care utilizeaz combustibili fosili cea mai rentabil soluie este utilizarea cazanului pe combustibil gazos, caz n care se reduc cheltuielile la jumtate dect n cazul cazanului pe combustibil lichid. Cheltuieli nsemnate se nregistreaz i n cazul utilizrii pompei de cldur aer-ap datorit eficienei termice sczute a acesteia. Cheltuielile cele mai reduse se nregistreaz n cazul pompelor de cldur apap i a celor sol-ap cu sonde, urmate de cazanul pe combustibil gazos i de pompele de cldur sol- ap cu colectori.

BIBLIOGRAFIE

1. Blan M. Instalaii frigorifice Edit Todesco Cluj-Napoca, 2000 2.Tofan I. Tehnologia frigului si climatizari in industria alimentara 3.Blan M Utilizarea frigului artificial 4. Blan M, Plea A. Instalaii frigorifice Construcie, funcionare i calcul. Cluj Napoca 2002 5.Cane D. Geoexchange heating/cooling sistems 2002- internet 6. Gavriliuc R. Pompe de cldur de la teorie la practic Edit Matrix Buc. 1999 7. Macovescu S Camere i instalaii frigorifice Casa crii de tiin Cluj 2004 8. Popa B. Termotehnic,maini i instalaii termice Edit Didactic i pedagogic Bucureti 1971 9. Radcenco V. Instalaii de pompe de cldur Edit Tehnic Bucureti 1985 10. *** Comercial earth energy systems -internet 11. *** Earth Energy Canada 2002 internet 12. *** Ground Source Heat Pomp Project Model internet 13. *** Mole Hill Community Housing Society Project internet 14. *** Residential earth energy systems-internet 15. *** STAS 1907/1,2 Calculul Necesarului de cldur 16. *** STAS 6648/1,2 Parametri climatici exteriori, calculul aporturilor de cldur din exterior 17. *** www.pompedecaldurageotermale.ro 18. *** www.metacor-europe.com 19. *** www.ecomagazin.ro 20. *** www.danfoss.com 21. *** www.sondex.com 22. *** www.viessmann.de