Sunteți pe pagina 1din 17

ICS 93.080.

40
ASRO
STANDARD ROMAN
SR 13433
Martie 1999
APROBARE
CORESPONDENT A
DESCRIPTOR! TIT
lndice de clasificare F 61
ILUMINA TUL CAlL OR DE CIRCULATIE
'
Condi1ii de iluminat pentru cai de circulatie destinate
traficului rutier, pietonal i/sau ciclitilor i
tunelurilor/pasajelor subterane rutiere
Road lighting
Conditions for the lighting of roads for motor, pedestrian
traffic and/or for cyclists and road tunnels/underpasses
L'eclairage des voies publiques
Conditions pour l'eclairage des voies publiques destinees au
trafic routier, pietonnier et/ou des cyclistes et aux
tunnels/passages souterrains routiers
I Aprobat de Directorul General al IRS Ia 30 octombrie1998
La data aprobarii prezentului standard nu exista mc1 un
standard international sau european care sa se refere Ia
subiect
At the date of this standard approval there is no International
or European Standard refering to the same subject
A Ia date d'approbation de Ia presents norme il n'existe pas
de Norme internationale au europeene traitant du meme sujet
jlluminat, conditie, conditie de iluminat, cafe de circulatie
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13-70201,
2, Romania, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833
IRS
Reproducerea sau ulilizarea integrala sau partial<'! a prezentului standard in orice publica!ii prin orice procedeu (electronic,
mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis<'l dac<'l nu exista acordul scris aiiRS.
Ref.: SR 13433:1999 Editia 1
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software



SR 13433
1 GENERALITATI
'
1.1 Obiect i domeniu de aplicare
1.1.1 Prezentul standard stabile:;;te conditiile pentru iluminatul cailor de circulatie destinate traficului rutier,
pietonal:;;i/sau cicli:;;tilor, inclusiv al zonelor de rise (intersectii. treceri Ia nivel cu o cale terata sau o linie de
tramvai), tunelurilor/pasajelor subterane rutiere :;;i podurilor.
NOTA- Toate valorile din prezentul standard sunt in conditii de imbracaminte rutiera uscata.
1.1.2 Prevederile standardului nu se aplica sistemelor de iluminat destinate parcarilor, drumurilor din
. incinte industriale :;;i proprieHiti particulare.
1.2 Referinte
SR ISO 31 - 6:1995
ST AS 2849/6 - 86
STAS 3687/2- 73
ST AS 4032/1 - 90
ST AS 4032/2 - 92
1.3 Terminologie
1.3.1 Termeni generali
Marimi $i unitati. Partea 6: Lumina :;;i radiatii
electromagnetice conexe
lluminat. Marimi energetice, fotometrice.
Terminologie
lluminat. Lampi :;;i corpuri de iluminat. Terminologie
Lucrari de drumuri. Terminologie
Tehnica trafirului rutier. Terminologie
Se folosesc termenii din SR ISO 31 - 6 : 1995, STAS 2849/6 - 86, STAS 3687/2 - 73, STAS 4032/1 - 90,
STAS 4032/2 - 92.
1.3.2 Termeni specifici
1.3.2.1 camp vizual al obseNatorului: Zona unghiulara spalialll in care un obiect poate fi perceput cand
. observatorul prive$te pe directia de deplasare. Este delimitat de un unghi orizontal de 2 x 9 0 ~ :;;1 vertical
superior de so ... so, respectiv vertical inferior de 60" ... 70".
1.3.2.2 camp vizual central: Zona unghiulara spatiala delimitata de un unghi orizontal de 2 x 2s $i vertical
2 x 20" in care un obiect poate fi perceput cnd observatorul prive:;;te pe directia de deplasare.
1.3.2.3 camp vizual conic de 20: Portiune din campul vizual al unui conducator auto aflat inaintea intrarii in
tune! sau pasaj subteran rutier Ia o distanta egala cu distanta de oprire in siguranta. constand dintr-un camp
conic de 2 x 1 o centrat in deschiderea tunelului, respectiv a pasajului subteran rutier, Ia o patrime din
fnaltimea sa (a se vedea figura 1). lmaginea este determinaUl de pozitia observatorului Ia volan .
- 1 -
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
----
-
I
I
I
I
I
I
I
-
I
Figura 1 - Campul vizual conic de 20

I
/ t'onl'l de: :?oo
1.3.2.4 distanta de oprire in siguranta: Spatiu parcurs de autovehicul pana Ia oprirea completa in
siguranta. atunci cand acesta se deplaseaza cu viteza indicata include spatiul parcurs In timpul necesar
reactiei conduciUorului auto distanta de franare.
1.3.2.5 clasa sistemului de iluminat: sistemul de iluminat in functie de caracteristicile de trafic
rutier de categoria de circulatie.
1.3.2.6 uniformitate generala a iluminarii, Uo (E): Raport intre iluminarea minima, Em
1
n iluminarea medie,
E, ambele considerate pe toata suprafata de calcul:
U
0
(E)=Emin /E
(1)
1.3.2.7 uniformitate generala a luminantei, U
0
(L): Raport Tntre luminanta minima, Lmin luminan1a medie,
L , ambele considerate pe toata suprafata de calcul:
(2)
1.3.2.8 raport de zona alaturata, SR: Raport intre iluminarea medie de pe o poftiune de 5 m latime (sau
mai putin, daca spatiul nu o permite) de o parte de alta a sensurilor de circulatie iluminarea medie a
de circulatie de pe o latime de 5 m (sau jumatate din latimea fiecarui sens de circulatie - care dintre ele este
mai mica).
NOTA- Pentru doua sensuri de circulatie, acestea sunt considerate ca unul singur dace'!! nu sunt separate de mai mult
de 10m unul de altul.
- 2-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
1.3.2.9 uniformitate longitudinala a luminantei, U1 (L): Rapor:t intre luminanta minima, Lmin,1 luminanta
Lmax,
1
ambele considerate pe axul benzii de circulatie al zonei de calcul in directia de
a traficului rutier:
(3)
1.3.2.1 0 in dice de prag: pragului perceptiei vizuale, Tl care conduce Ia orbirea inconfortabila
(perturbatoare): conform anexei B. Caracterizeaza aprecierea orbirii provocate de sursele de lumina aflate in
campul vizual, in raport cu luminanta medie a caii de circulatie.
1.3.2.11 efect de grota alba (stralucitoare): Senzatie vizuala realizata Ia trecerea de Ia o valoare mica a
luminantei Ia alta foarte mare (de Axemplu: din sau pasaj subteran rutier, ziua).
1.3.2.12 etect de grota neagra: Senzatie vizuala realizata Ia trecerea de Ia o valoare foarte mare a
luminantei Ia alta mult mai mica (de exemplu: intrarca !ntr-un tunel sau pasaj subteran rutier, ziua).
1.3.2.13 iluminare medie, E: Medie aritmetica a iluminarilor pe suprafata de calcul.
1.3.2.14 iluminare minima, Cea mai mica valoare a iluminarii punctuale pe suprafata de calcul.
1.3.2.15 1uminan1a maxima pe axul benzii, Lmax,1: Cea mai mare valoare a luminantei pe axul benzii de
circulatie al zonei de calcul directia de desfa$urare a traficului rutier.
1.3.2.16 luminanta medie, L : Medie aritmetica a luminantelor de pe suprafata de calcul.
1.3.2.171uminantaminima pe axul benzii de circulatie, lmin,1: Cea mai mica valoare a luminantei pe axul
benzii de circula\ie al zonei de calcul ;;i In direqia de a traficului rutier.
1.3.2.18 luminanla minima pe suprafata de calcul, Lmin: Cea mai mica valoare a luminan1ei de pe
suprafata de cl:llcul.
1.3.2.19 reflectanta, factor de reflexie, r: Raport intre fluxul luminos reflectat, fluxulluminos incident.
1.3.2.20 sistem de iluminat destinat unei cai de circulatie:. Ansamblu realizat de corpuri de iluminat
speciale (echipate cu surse de lumina adecvate) ampiasate lntr-o dispunere specifics, in scopul realizarii
unui mediu luminos confortabil pentru In sigurantfl a traficului rutier.
1.3.2.21 suprafata de calcul: Conform anexei A.
1.3.2.22 zona alaturata: Suprafa{a din vecinatatea irnediata a caii de circulatie aflata in campul vizual al
observatorului.
1.3.2.23 zone ale unui tunel sau pasaj subteran rutier:
a zona de acces: Zona a caii de circulatie, situata in afara intrarii in tunel, respectiv in afara pasajului
subteran rutier, de unde privirea conducatorului autovehicului trebuie sa aiba posibilitatea detectarii
eventualelor obstacole aflate in interiorul tunelului, respectiv, in interiorul pasajului subteran rutier. Lungimea
acestei zone este egala cu distanta de oprire in siguranta a autovehiculului.
b zona de prag: Prima zona din interiorul tunelului, respectiv din interiorul pasajului subteran rutier.
Lungimea acestei zone depinde de viteza de circulatie indicata se recomanda sa fie aproximativ egala cu
distanta de oprire in siguranta.
c zona de tranzitie: Zona din tunel, respectiv din pasajul subteran rutier cuprinsa intre zona de prag cea
interioara. Lungimea acestei zone se poate calcula in func\ie de viteza indicata Ia intrarea in tunel, respectiv
in pasajul subteran rutier de timpul necesar ca valoarea luminantei sa scad a de Ia valoarea aferenta zonei
de prag Ia valoarea corespunzatoare inceputului zonei interioare.
d zona interioara: Zona din tunel, respectiv din pasajul subteran rutier, cuprinsa intre zona de tranzitie
zona de Lungimea acestei zone este variabila, in functie de valorile lungimilor celor trei zone din
interiorul tunelului.
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
e zoni de ieire: Zona din tunel, respectiv din pasajul subteran rutier, care lncepe atune! cand vederea
conducatorului autovehlculului este influentata de Juminanta exterioara.
zoni de rise: Zona a cail de care, din cauza elementelor geometrice i ale traficului
rut1er, necesitA o tratare particulara din punct de vedere al iluminatului. Exemple de zone de rise:
- tunel pasaj subteran rutier;
- intersectie Ia nivel intre doua sau mal multe cai de circulatie;
- rampa/panta;
- intersectie Ia nivel a unei cal de circulatie cu o cale terata sau o linie de tramvai;
- intersectle giratorie fara semnalizare rutlerA;
-zonA aglomerata (Tn care traficul rutier se greu);
- treceri de pietonl.
2 CONDITII DE ILUMINAT
2.1 Conditii de iluminat pentru cai de circulatie destinate traficului rutier
a Clasa sistemului de iluminat pentru o cale de circulatie este determlnata de traflcul rutier de categoria
caii de circulatie, conform tabelului 1.
Tabelul1
Categoria clii de circulatie destinate traficului rutier Clasa sistemului de iluminat
Cal de circulatie cu trafic rutier de mare viteza, cu sensuri de
circulatle separate prin zone de protectie, fara intersectii l}i cu un
control complet al accesului (autostrazi, drumuri expres).
intensitatea traficului rutler l}i complexitatea configuratiei call de
circulatle (a se vedea Nota 1)
Rldicate M1
Medii M2
Scazute M3
CAl de circulatie cu trafic rutier de mare vitezA, cu doua sensuri
de circula\ie
Dirijarea circulatiei rutiere (a se vedea Nota 2) l}i separarea (a se
vedea Nota 3) diferitelor categorii de utlllzatori ai caii de circulatie
(a se vedea Nota 4):
M1
Slabe
Bune
M2
Cal de circulatie urbane cu trafic important
Cal de circulatie radiale
Dirijarea circula\iel rutiere (a se vedea Nota 2) separarea
(a se vedea Nota 3) diferitelor categorii de utillzatori ai caii de
circulatie (a se vedea Nota 4}:
M2
Slabe
Bune
M3
CAl de clrculatie urbane cu trafic mai putin important
Cai de acces Tn zone rezlden\iale .
Dirijarea circulatiei rutiere (a se vedea Nota 2) separarea (a
vedea Nota 3) diferiteior categorii de utilizatori ai caii de circulate
(a se vedea Nota 4):
M4
Slabe
Bune
MS.
NOTA 1 - Complexitatea configuratiei cclii de circulatie se referA Ia infrastructura ciiii, modificiirile de trafic zonele
aliiturate.
Factorli care trebule luati Tn considerare sunt :
- numiirul de benzi de circulatie;
- deniveUirile;
indicatoarele panourile de rutierii;
-4-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
- semafoarele.
NOT A 2 - Dirijarea circula(iei rutiere se refera Ia:
- prezenta indicatoarelor panourilor de semnalizare rutiera; .
- prezenta semafoarelor;
- existenta reglementarilor de trafic rutier.
NOTA 3 - Separarea se refera Ia benzi speciale destinate unei anumite categorii de utilizatori ai caii de circula\ie (de
exemplu:
NOT A 4 - Diferitele categorii de uti/izatori ai caii de circula\ie sunt, de exemplu: autoturisme, autocamioane,
turbotrailere, autodube, pietoni.
b lluminatul unei cai de circulatie destinate traficului rutier trebuie sa lndeplineasca condi\iile din tabelul 2.
NOTA- Valorile indicate in tabelul 2 sunt valori raportate Ia intreaga durata de via\8 a sistemului de iluminat.
Tabelul2
Cate_g_oria diii de circulatie destinate traficului rutier
Clasa Toate tipurile Toate tipurile Toate tipurile Cili de
sistemului de cai de de cai de de cai de circulatie cu
de iluminat circulatie circulatie circulatie intersectii
putine sau
tara
intersectii
L
Uo (L) Tl u1 (L)
cdfm
2
%
min. min. max. min.
M1 2 00 0,4 10 0,7
M2 1 50 0,4 10 07
M3 1 00 0,4 10 05
M4 0,75 0,4 15 fara valoare
imp_usa
M5 0,50 0,4 15 fara valoare
imp usA
L
Uo(L)
U1(L)
Tl
SR
- luminanta medie pe suprafata de calcul, In candele pe metru patrat;
- uniformitate generals a luminantei;
- uniformitate tongitudinala a luminantei;
- indice de prag: pragului perceptiei vizuale, In procente;
- raport de zona alaturata.
2.2 Conditii de iluminat pentru zone de rise
2.2.1 Zone de rise (diferite tune/uri i pasaje subterane rutiere)
Cai de circulatie
cu trotuare
neiluminate
conform clasei
P1 + P4 (a se
vedea tabelul 9)
SR
min.
0,5
05
05
tara valoare
imp usa
fara valoare
impusa
a Clasa sistemului de iluminat pentru o zona de rise este determinata de tipul zonei, conform tabelului 3.
NOTA- Pentru ozona de rise, clasa sistemului de iluminat, C (i - 1) este superioara clasei sistemului de iluminat al
celei mai importante cai de circula\ie incidente, Mi.
- 5-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
Tabelul3
Cateaoria zonei de rise
Clasa sistemului de iluminat
lnterseclii de douA sau mal multe cAl de circulatie,
rampe, zone cu benzi restrictive
C(i -1) = Mi
Treceri de oietoni
lntersectii Ia nivel a unei cAl de clrculatie cu o cale
ferata sau o llnie de tramvai:
simple
Ci=Mi
comolexe
C(i -11 = Mi
lntersectli giratoril fArA semnalizare rutierA:
complexe sau marl
C1
de compfexitate medle
C2
simple sau mici
C3
Zone aglomerate (in care traflcul se deruleazA greu)
complexe sau marl
C1
de complexltate medie
C2
simple sau mlci
C3
I - numArul clasei slstemului de iluminat
'
b lluminatul destinat unei zone de rise trebuie sA indeplineasca condifiile din tabelul 4.
Valorlle indicate tn tabelu14 sunt valori Ia intreaga duratEI de viata a sistemului de iluminat.
Tabelu14
E
Uo (E)
Clasa sistemului de iluminat IX
min. min.
co 50 0 0,4
C1 30 0 04
C2 20,0 04
C3 15 0 0,4
C4 10 0 0,4
C5 7,5 04
E - llumlnarea medie pe suprafata de calcul, fn lux;
U
0
(E) - uniformitatea generaiA a iluminArii.
c tn cazul intersec\lei Ia nivel a unei cAl de cu o cale ferata sau o linie de tramvai, in condi\iile in
care calea nu este iluminata, trebuie prevazut un iluminat pe calea de circulatie (respectand condi\lile din
tabelele 1, i 2) pe o distantA de 40 m de o de alta a intersecfiei.
2.2.2 Tuneluri 91 pasaje subterane rutiere
2.2.2.1 lluminat pe timp de zi
a Alegerea nivelurllor de Juminanta corespunzatoare iluminatului pe timp de zi al tunelurilor, respectiv
pasajelor subterane rutlere se face 'in func\ie de condi\iile prezentate tn figura 2.
- 6-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
..



Lungimea tunelului, respectiv
a pasajului.subteran, m
este vizibilli in intregime
cand se incepand de Ia
distanta de franare in fata intrarii
in tunel, respectiv in pasajul
subteran rutier ?
Patrunderea luminii naturale este
bunii sau slaba ?
Reflectanta peretilor este ridicaHi
( > 0,4 ) sau scazuta ( < 0,2 ) ?
Traficul rutier este greu ( include
sau pietoni ) sau '?
Fara iluminat
pe zilei
50% din nivelul
normal de
luminanta al
al zonei de ra
Nivelul normal
de luminanta
al zonei de prag
Figura 2 - lncadrarea tunelurilor/pasajelor subterane rutiere dupa lungime
alegerea nivelurilor de luminanta corespunzatoare
SR 13433
b Tunelurile pasajele subterane rutiere de pfma Ia 75 m lungime, care nu trebuie iluminate pe timpul
zilei, trebuie iluminate eel putin 1 h dupa rasiiritul inainte de apusul soarelui, Ia nivelul de luminanta al
zonei interioare.
c Luminanta in zona de acces
Luminan(a zonei de acces, L
20
depinde de anotimp de condi\iile climatice. Pentru evaluarea sa se folosesc
schi\e ale intrarii tunelului, respectiv ale pasajului subteran rutier (a se vedea figura 3) se pot aplica doua
metod e.
c.1 Prima metoda de determinare a lumioantei zonei de acces, L20 .
Luminan(a zonei de acces, L
20
este in func,ie de distanta de oprire in siguran'a de procentajul de cer in
cadrul campului vizual conic de 20, conform tabelului 5.
NOTA- Valorile indicate In tabelul 5 sunt valori raportate Ia Tntreaga durata de a sistemului de iluminat.
- 7-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
Tabelul 5
Distanta dE Procentaj din cer din cadrul campului vizual conic de 20
in
siguranta
5 10 25
Strilucire in camoul vizual
fara zapadal cu zapada fara zapada cu zapada fara zapadal cu zaoada
L2o
x10
3
cd/m
2
m v ... I VM Vm f VM Vm I VM Vm I VM Vm I VM
Vm VM
Nota 1 Nota 2 Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 3
60 1 5 I 3 1.51 4 2 5 I 3 5 3 I 3,5 4 I 5 4 l
100 ... 160 2 5 I 5 2 5 i 5 3 I 45 3 I 5 4 T 6 4 1
L20 luminanta zonei de acces, in candele pe metru patrat;
Vm - cea mai micii valoare;
VM cea mai mare valoare.
NOTA 1 referitor Ia zonei alaturate:
- cea mai micli valoare
- cea mai mare valoare
reflectante scazute ale zonei alaturate
ridicate ale zonei alaturate
NOTA 2- referitor Ia orientarea tunelului, respectiv a pasajului subteran rutier:
- cea mai mica valoare in emisfera nordica, intrarea nordica
(autovehiculele circula dinspre nord spre sud)
- cea mai mare valoare in emisfera nordica, intrarea sudica
(autovehiculele circula dinspre sud spre nord)
- va/oare medie Tntre cea mai micli valoare i cea mai mare va/oare:
intrare estica (autovehiculele circula dinspre est
spre vest) sau vestica (autovehiculele circula
dinspre vest spre est)
. 8-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
5
6
35
fara zaoadat cu zapada
Vm J VM Vm I VM
Nota3 Nota 3
Nota 1 Nota 2
4 I 6 4 J 6
..

,.
/
""'";--;" ..... --:: .. ,(.,., .... ,Z'
....
,.
160m <:er :\5'7.
60m ccr 14 ":!..
-
-- 160m ccr 14 o/..
1110 m rn II:\ ...
/
--
lOOm tcr 2i %
I OOn, ecr 18 %
--- I 00 m c ~ : r 3 o/o
SR 13433
_...
--
--
j
/
... , , ~ .... , ... __ ,_,
I (HI \1\ (Cf -1 ... ;,
Figura 3 - Exemple de incadrare ale intrarii in tunel
- 9-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
NOT A 3 referitor Ia orientarea tunelului, respectiv a pasajulul subteran rutier:
cea mai micil valoare: in emisfera nordica, intrarea sudica
(autovehiculele circuli dinspre sud spre nord)
- cea mai mare valoare: in emisfera nordica, intrarea nordicA
(autovehlculele clrcula dinspre nord spre sud)
- valoare medle Tntfl3 cea mal mic/1 va/oare i cea mai mare valoare:
intrare esticc1 {autovehiculele circula dinspre est
spre vest) sau vestica (autovehlculele circuli
dinspre vest spre est)
NOTA 4- sltuatle neTnbllnitA Tn practici
c.2 Metoda a de determinare a luminantei zonei de acces, L:zo
Luminanfa zone/ de acces, Lzo se deterrnina in functie de luminantele cerului, caii de circulatie, LR
zonel alaturate, Le intrarii tunelului, respectiv pasajului subteran rutier in functle de procentele de cer, 'Y,
de drum, p de zona alaturata, s, aferente intrarii tunelului, respectiv pasajului subteran rutier (a se vedea
figura 1).
Directia de
Lc
deplasare
. kcd/m
2
N
E-W
s
NOTA- (V) zone muntoase;
(H) zone de es.
8
12
16
d Luminanta in zona de prag
LR
'
kcdfm
2
3
4
5
{4)
Tabelu16
LE, kcdlm"
zoni clidiri
pietroasa
dpadii verdeall
3 8 16 (V) 2
15 (H)
2 6 10 (V) 2
15(HJ
1 4
5M 2
15 (H)
d.1 Pentru evitarea efectului de grota neagra, luminanta Ia Tnceputul zone; de prag, l.th depinde de
distants de oprire in slguranti, de tipul slstemului de ilumlnat de luminanta zonei de acces, L20. Valorile
raportului I< = Lu/L
20
sunt indicate in tabelul 7.
NOTA - Valorile indicate tn tabelul 7 sunt valori minime raportate Ia intreaga duratA de vlatll a sistemului de iluminat.
Distanta de oprire in siguranta
simetric
m
60 o.os
100 0,06
160 010
L
1
h - luminanta zonei de prag, in candele pe metru plltrat;
L
20
- luminanta zonei de acces, in candela pe metru piUrat.
Tabelul7
Sistem de iluminat
asimetric
k=ltt./L:zo
0,04
0 05
007
d.2 Luminanta zonei de prag, Lttr trebuie mentinuta pe prima jumi1tate a zonei de prag (a se
vedea figura 4).
- 1 (\ -
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
d.3 Luminanta zonei de prag, Lth Ia sfaritul zonei de prag trebuie sa fie 40 % din valoarea de Ia intrare in
zona de prag (a se vedea figura 4).
d.4 luminanfei fn a doua a zonei de prag se face liniar (a se vedea figura 4) sau in
trepte. Daca variatia luminantei se face in trepte, raportul dintre o treapta urmatoarea nu trebuie sa fie mai
mare de 3 : 1 luminanta nu trebuie sa scada sub curba limita din figura 4.
Ltl
100
80
60
40
20
'
J
l
"
"
""'
"'
l.tr = l.tli( 1,9 1 )-
1

4
'\

v
L
1
h = lllO%
10
8
6
4
Lin
1--------
I
.......
..........

--
1---
-- f- --
.
4 6 8
zcna t:c tranzilic
"'...::::...

--
k....:
-- -- ---
-
-:--__
r--
10 12 14 16 18
Figura 4 - Variatia luminantei in zonele de prag ii de tranzitie ale tunelului/pasajului
subteran rutier
L111 - luminanta zonei de prag, in candela pe metru patrat;
Lin- luminanta zonei interioare, in candele pe metru patrat;
Ltr - luminanta zonei de tranzitie, in candele pe metru patrat;
t - timpul, in secunde.
e Luminanta zonei de tranzitie
1 (s]
Luminan(a zonei de tranzifie, Ltr depinde de luminanta zonei de prag, L111 de timpul, t in care se deplaseaza
un autovehicul prin zona (a se vedea figura 4).
Ltr = L111 (1,9 + t)"
1

4
L111 = 100%
f Luminanta zonei interioare
(5)
Luminanfa zonei interioare, L
111
depinde de distants de oprire in siguranta a autovehiculului de intensitatea
traficului rutier, conform tabelului 8.
NOTA- Valorile indicate in tabelul 8 sunt valori minime raportate Ia intreaga durata de a sistemului de iluminat.
Tabelu18
Distan1a de oprire in traficului rutier, autovehicule/h
siguranta
<= 100 >100, <1000 >=1000
m Ltn. cd/m<!
60 1 2 3
100 2 4 6
160 5 10 15
- 11 -
Pagina extrasa din aplicatia Standard Fui\TextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
Lin - luminanta zonei interioare, in candele pe patrat
g Luminan1a zonei de
Pentru evitarea efectului de grata alba (stralucitoare) se recomanda ca tuminan(a zonei de ieire sa creasca
gradat de Ia. luminanta zonei interioare Ia luminanta caii de circula\ie adiacente tunelului, respectiv pasajului
subteran rut1er.
h Luminan1a medie a pere1ilor
Luminanta medie a peretilor, pana Ia fnal\imea de 2 m, nu trebuie sa fie mai mica decat luminanta medie a
drumului, L , in fiecare zona.
i Uniformitatea generala a luminantei Uo {L) trebuie sa fie minimum 0,4, atflt pentru calea de circulatie
cat pentru pereti (in condi\ii de curatenie) pana Ia inaltimea de 2 m, in fiecare zona.
Uniformitatea longitudinala a luminantei U1 (L) trebuie sa fie minimum 0,7, in fiecare zona.
k lndicele de prag: pragului perceptiei vizuale, Tl trebuie sa fie mai mic de 15% In fiecare
zona.
Dadi iluminatul tunelului, respectiv al pasajului subteran rutier se realizeaza cu luminoase
discontinue, trebuie sa se evite efectul de pfllpaire (flicker).
NOTA- Efectul de palpaire depinde de viteza de deplasare a autovehiculelor prin tunel, respectiv prin pasajul subteran
rutier, de distan\a dintre corpurile de iluminat, de caracterlsticile optice i de dimensiunile corpurilor de iluminat.
m Frecven1a de palpaire se calculeaza prin raportul dintre viteza de deplasare a autovehiculelor prin
tunel, respectiv prin pasajul subteran rutier, exprimata in metri pe secunda l?i distanta dintre corpurile de
iluminat, exprimata in metri.
NOTA- Efectul de palpaire este neglijabilla frecventa sub 2,5 Hz i peste 15Hz.
2.2.2.2 lluminat pe timp de noapte
a Daca tunelul rutier, respectiv pasajul subteran rutier, se afta pe o cale de clrculaVe iluminata, in tunel,
respectiv in pasajul subteran rutier trebuie sa se asigure eel putin luminanta medie l?i uniformitatile aferente
caii de circulatie.
b Daca tunelul rutier, respectiv pasajul subteran rutier, are sub 25 m lungime sau este pe o cale de circulatie
neiluminata, in tunel, respectiv in pasajul subteran rutier trebuie sa se asigure urmatorii parametrii:
- luminanta medie, L : 1 cd I m
2
;
- uniformitatea generala a luminantei, Uo (L) : 0,4;
- uniformitatea longitudinaiA a luminantei, U1 (L) : 0,6.
Dupa ie!?irea din tune!, respectiv din pasajul subteran rutier, calea de circula\ie trebuie sa fie iluminata pe o
distanta corespunzatoare cu eel pu\in 5 s de mers cu viteza maxima permisa in tunel, respectiv in pasajul
subteran rutier. Pe aceasta distanta. luminanta medie, L trebuie sa fie egala eel putin cu o treime din
luminanta de Ia iel?irea din tunel, respectiv din pasajul subteran rutier.
2.2.2.3 lluminat de siguranta
a fn eventualitatea unei intreruperi a alimentarii cu energie electrica a sistemului de iluminat, trebuie
prevazut un sistem de alimentare de siguranta pentru a se asigura ramflnerea in functiune eel putin a unei
paf\i a sistemului de iluminat.
b intreruperea alimentarii cu energie electrica a sistemului de iluminat trebuie semnalizata cu minimum (100
... 150) m inainte de intra rea in tunel I pasaj subteran rutier. Nivelul de luminanta realizat trebuie corelat cu
reducerea vitezei de circulatie.
' - 1?-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software

SR 13433
c in zona interioara a tunelului, respectiv pasajului subteran rutier, alimentarea de siguranta trebuie sa
asigure valori ale luminantei corespunzatoare luminan\ei din zona interioara pe timp de noapte.
2.2.3 Poduri
Pentru iluminatul podurilor se utilizeaza un sistem de iluminat adecvat, astfel incat luminanta medie, L sa fie
cu eel putin 50 % mai mare decat luminanta medie a caii de circulatie pe care se ami podul.
2.3 Conditii de iluminat pentru cai de circulatie destinate traficului pietonal i/sau
ciclitilor
2.3.1 Clasa sistemului de iluminat pentru o cale de circula\ie destinata traficului pietonal
este determinata in functie de gradul de utilizare a caii de circulatie respective de catre pietoni
de zona in care aceasta se de ansamblul urbanistic in care se fncadreaza sistemul de iluminat,
conform tabelului 9.
Tabelul9
Categoria caii de circulatie destinate traficului
Clasa sistemului de iluminat
pietonal cicli$tilor
Cai de circulatie situate in zone importante P1
Cai de circulatie intens utilizate de pietoni sau P2
cicli$ti pe timpul noptii
Cai de circulatie moderat utilizate pe timpul noptii P3
de pietoni sau ciclisti
Cai de circulatie aflate in zone rezidentiale rar
utilizate pe timpul noptii de pietoni sau ciclisti P4
Cai de circulalie aflate in zone rezidentiale rar
utilizate pe timpul de pietoni sau P5
unde este importanta pastrarea arhitecturii zonei.
Cai de circulatie aflate in zone foarte
rar utilizate pe timpul noptii de pietoni sau cicliti P6
unde este importanta pastrarea arhitecturii zonei
cai de circula1ie unde este necesar, pentru P7
deplasare doar ghidajul vizual.
2.3.2 lluminatul unei cai de circulatie destinata traficului pietonal 9i/sau CiCii9tilor trebuie sa tndeplineasca
din tabelul10.
NOTA- Valorile indicate in tabelul10 sunt raportate Ia intreaga durata de viata a sistemului de iluminat.
Tabelul10
E
Em1n
Clasa sistemului de iluminat IX lx
'
min. min.
P1 20 0 75
P2 10 0 30
P3 75 1 5
P4 50 1 0
P5 30 06
P6 1 5 02
P7 fara valoare impusa fara valoare impusa
E - iluminare medie pe suprafata analizata, in lux;
Emin - iluminare minima pe suprafata analizata, in lux.
2.3.3 lncadrarea In clasele P5, P6 P7 se face doar pentru caile de circula,ie destinate traficului pietonal
aflate in zone in care pericolul comiterii de infractiuni este minim.
2.3.4 lncadrarea sistemului de iluminat aferent unei cai de circulatie aflate intr-o zona in care pericolul
comiterii de infractiuni este mai mare se va face intr-o clasa superioara cu una sau doua trepte clasei de
incadrare determinatEj inifia/ de categoria caii de destinatEj traficu/ui pietonal ilsau cicliti/or (a se
vedea tabelul 9). .
De exemplu: P4 sau P3 in loc de P5.
- 1 ..
Pagina extrasa din aplicatia Standard Fui\TextCD View (c) 20032004 ASRO & Blue Project Software
SR 13433
ANEXAA
DEFINIREA SUPRAFETEI DE CALCUL A LUMINANTEI/ILUMINARII
' '
Suprafata in care se vor situa punctele In care este necesar sa se efectueze calculul luminantelor punctuale
este suprafata privita de observator, considerata a fi situata intre 60 m i 160m in fa(a acestuia.
c
"1.
-
r:
I -..
~
~
..,
(::>
GOm
I

110m
IGOm
Figura 5 - Pozilia observatorului in raport cu suprafala privita a caii de circulalie
Parametrii geometrici ai sistemului de iluminat necesari calculului luminantei punctuale sunt definiti precum
urmeaza:
Figura 6 - Calculul luminantei punctuate: definirea parametrilor geometrici ai
sistemului de iluminat
a. = unghiul Uicut de directia privirii cu directia de deplasare (avand In vedere variatia acesteia intre
a.m
1
n = 0,5Ia 60 mIn fata conducatorului auto !?i a.max = 1,5Ia 160 min fata conducatorului auto,
sa poate considera a. = 1 o = constant);
p = unghiul dintre planul de observatie !?i planul de incidenta a luminii;
y = unghiul dintre directia intensitajii luminoase !?i verticala prin centrul fotometric al corpului de iluminat;
B = unghiul facut de planul de observa\ie cu paralela Ia marginea OSelei, care trece prin punctul "P"
(are valoare constanta);
c = unghiul facut de planul de incidenta a luminii cu marginea !?Oselei.
- 14-
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
INDICE DE PRAG: CRE:;;TEREA PRAGULUI PERCEPTIEI VIZUALE, Tl
8.1 PENTRU 0 CALE DE CIRCULA TIE
Relatia de calcul este:
Tl = 65 Lvoaj}l
0

8
[%] (6)
in care:
-
L - luminanta medie pe suprafata de calcul, in candele pe metru patrat;
L\'Oal - luminanta de voal, in candele pe metru patrat.
SR 13433
ANEXAB
Luminartta de v.oal tine coi'\t de 'luminart\a tuturor surselor perturbatoare din carnpul viz.ual al observatorului 0
(conducatorului unui autovehitul) (a se vedea figi.Jra 7).
DirccHa de pri,;ire
Figura 7 - Oeterminarea luminantei de voal pe retina observatorului 0
Lvoat ==k l [E; I (8;)
2
]
1"1
(7)
(formula empirica)
in care:
E
1
- iluminarea pe retina ochiului, i'n plan vertical pe axa de privire data de surl?a perturbatoare, S1 din
campul vizual, in lux;
e
2
- unghiul dintre directia intensitatii luminoase h date de sursa Si !]i axa de privire a observatorului 0 catre
punctul P, in grade sexagesimale;
n numarul de surse perturbatoare din campul vizual de 20;
k - coeficient ce tine seama de viirsta; se ia in calcul, in mod curent, valoarea k = 10.
8.2 PENTRU UN TUNEL SAU PASAJ SUBTERAN RUTIER
Relatia empirica de calcul este:
in care:
Tl :: 65 Lvoatll
0

8
Tl:: 95 L ~ a a ~ I L
1
'
05
[%]
[%]
pentru L < 5 cd I m
2
pentru L ?.: 5 cxl I m
2
(8)
(9)
L - luminan'a medie pe suprafata de calcul, 'in ca.ndele pe metru patrat;
Lvoat.ro - luminar:ta de voal creata de toate sursele perturbatoare aflate in campul vizual de 20
deasupra axei de privire a observatorului 0 (conducatorul unui autovehicul), in candele
pe rnetru patrat.
NOT A - Luminanta de voai Lvoat, <O"se calculeaza cu relatia (7), considerand toate sursele perturbatoare aflate Tn
campul vizual d.e 20deasupra axei de privire a observ'atorului 0 (conducatorul unui autcvehicul).
- 15.
Pagina extrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software
Membrii Comitetului Tehnic CT 240, Tehnica 1/uminatului, care au participat Ia elaborarea
prezentului standard:
dna Eugenia Sufrim
Secretar: dna Gabriela Chirigiu
Reprezentant IRS: dna Sanda Dicu
Membri: dna Nita Greta
dna Anca Barbuneanu
dna Mihaela
dl Nicolas Cucoli
dl Florea lliescu
dl Cornel Bianchi
dna Hrisia Moroldo
dnul Giotec Corneliu
- lnstitutul de Cercetari
$tiintifice pentru Protectia Muncii
- lnstitutul de lgiena Sanatate Publica
- lnstitutul de Cercetari
pentru Echipamente i Tehnologii
pentru Constructii
- lnstitutul de Cercetari i
Modernizari Energetics
- lnstitutul de Studii i
Proiectari Energetics
- lnstitutul de Studii Proiectari
de Constructii pentru Agricultura
Industria Alimentara
- Comitetul National Roman de lluminat
. .
- Universitatea Tehnica de Constructii
- lnstitutul de Proiectari i Constructii
de Maini
Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii
standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia.
Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt In posesia ultimei editii a tuturor
modificarilor.
lnformatiile referitoare Ia standardele romane (termenul de incepere a aplicarii, modificarile etc) sunt
publicate In Catalogul standardelor romane in Buletinul Standardizarii.
Modificari dupa publicare
Nr. modificarii Buletinul Standardizarii Punctele modificate
Nr/An
Pagina exlrasa din aplicatia Standard FuiiTextCD View (c) 2003-2004 ASRO & Blue Project Software