Sunteți pe pagina 1din 69

Lector univ. drd.

%8 8,2$1$0$5,$


*,01$67,& 5,70,&
Curs n tehnologie IFR





























































Editura Funda iei Romnia de Mine, 2012
http://www.edituraromaniademaine.ro/

Editur recunoscut de Ministerul Eauca iei, Cercet rii, Tineretului
,i Sportului prin Consiliul Na ional al Cercet rii Stiin ifice
ain Inv mantul Superior (COD 171)



'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1D LRQDOHD5RPkQLHL
*LPQDVWLF ULWPLF /Curs n tehnologie IFR; autor: Bu u Ioana Maria -
Bucuresti, Editura Funda iei Romnia de Mine, 2012

ISBN 978-973-163-893-5




Reproducerea integral sau Iragmentar , prin orice Iorm
si prin orice mijloace tehnice,
este strict interzis si se pedepseste conIorm legii.


R spunaerea pentru con inutul ,i originalitatea textului
revine exclusiv autorului/autorilor.





















UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE EDUCA IE FIZIC SI SPORT






%8 8,2$1$0$5,$







Curs n tehnologie IFR





Realizator curs n tehnologie IFR
Lector univ. drd.

BU U IOANA MARIA






















EDITURA FUNDA IEI ROMNIA DE MINE
Bucuresti, 2012























5
CUPRINS

INTRODUCERE 7

Unitatea de nvare 1
OBIECTUL GIMNASTICII RITMICE CARACTERIZARE GENERAL

1.1. Introducere 10
1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare 10
1.3. Coninutul unitii de nvare 11
1.3. 1. Particulariti ale gimnasticii ritmice 11
1.3. 2. Ramurile gimnasticii ritmice 12
1.3. 3. Obiectivele gimnasticii ritmice de baz n coal 12
1.3.4. Acompaniamentul muzical 12
1.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare 16

Unitatea de nvare 2
NVAREA MOTRIC N GIMNASTICA RITMIC

2.1. Introducere 19
2.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare 20
2.3. Coninutul unitii de nvare 21
2.3.1. Etapa I a nvrii motrice 21
2.3.2. Etapa a II-a a nvrii motrice 22
2.3.3. Etapa a III-a a nvrii motrice 22
2.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare 24


Unitatea de nvare 3
CONINUTUL MOTRIC SPECIFIC GIMNASTICII RITMICE

3.1. Introducere 26
3.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare 26
3.3. Coninutul unitii de nvare 27
3.3.1. Metodologia nvrii tehnicii corporale 27
3.3.2. Metodologia de acionare n nvarea tehnicii de mnuire a
obiectelor portative 30
3.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare 33


Unitatea de nvare 4
PARTICULARITILE TEHNICO METODICE ALE FIECRUI TIP
DE ACIUNE CORPORAL

4.1. Introducere 36
4.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare 36
4.3. Coninutul unitii de nvare 37

6
4.3.1. Variantele de deplasare 37
4.3.2. Balansrile 45
4.3.3. Dezechilibrrile 45
4.3.4. Valurile 46
4.3.5. Elemente de echilibru 47
4.3.6. Piruetele 48
4.3.7. Sriturile artistice 49
4.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare 51

Unitatea de nvare 5
PARTICULARITILE TEHNICO METODICE ALE
OBIECTECOLOR PORTATIVE SPECIFICE GIMNASTICII RITMICE

5.1. Introducere 54
5.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare 55
5.3. Coninutul unitii de nvare 55
5.3.1. Coarda 55
5.3.2. Mingea 56
5.3.3. Cercul 57
5.3.4. Panglica 57
5.3.5. Mciucile 58
5.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare 59

Unitatea de nvare 6
ORIENTRI METODICE PRIVIND MODALITILE DE UTILIZARE
A GIMNASTICII RITMICE N LECIILE DE EDUCAIE FIZIC,
DEMONSTRAII SPORTIVE I CONCURSURI

6.1. Introducere 62
6.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare 63
6.3. Coninutul unitii de nvare 63
6.3.1. Gimnastica ritmic n leciile de educaie fizic 63
6.3.2. Modaliti de aplicare a gimnasticii ritmice n afara programului
colar 65
6.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare 66

Rspunsuri la testele de evaluare/autoevaluare 68












7


7

INTRODUCERE



Gimnastica ritmic reprezint o disciplin sportiv care se adreseaz cu prioritate persoanelor de
sex Ieminin. Multiplele ei valen e Iormativ educative se sintetizeaz n cerin ele si obiectivele
educa iei Iizice de la orice nivel, precum si n cele ale unei discipline sportive deIinitiv consacrate.
Evolu ia gimnasticii ritmice a cunoscut n a doua jum tate a secolului XX o ascensiune
spectaculoas , transIormndu-se dintr-o Iorm de expresie si ritm (adaptat si adecvat educa iei
feminine) ntr-o disciplin olimpic .
Maniera de alc tuire a exerci iilor se caracterizeaz printr-un pronun at caracter artistic, n cadrul
c ruia, Iorma si amplitudinea acesteia, plasticitatea corporal si Iluiditatea n care se realizeaz
misc rile, precizia si elegan a execu iei cap t atribute estetice deosebite si roluri esen iale n sistemul
de apreciere si evaluare a perIorman ei.
Sub raportul strict al execu iei, miscarea indiIerent de tipul de ac iune din care Iace parte, trebuie
s respecte ,stilul gimnic. Acesta presupune o succesiune de particularit i de execu ie, Iiecare dintre
ele contribuind la asigurarea unei misc ri perIormante, plastice si expresive.
n procesul instructiv-educativ se impune la nceput nsusirea bazelor generale ale tehnicii,
respectiv parcurgerea asa numitelor ,scoli pe tipuri de misc ri (scoala s riturii, scoala tura iilor,
scoala relax rii etc.). Ulterior urmeaz nv area elementelor de baz si a diIicult ilor n ordinea lor
logic , ra ional . Se va avea n vedere respectarea principiilor didactice ale nv rii de la cunoscut la
necunoscut, de la simplu la complex, de la usor la greu etc.
Obiectele prezint posibilit i de ac ionare generale, valabile pentru toate cazurile, precum si
situa ii speciIice, proprii Iiec rui obiect. Fiecare din aceste ac iuni prezint o multitudine de procedee
tehnice, care la rndul lor au mai multe variante de interpretare.
Complexitatea rezid n special din manierele de legare a misc rilor si din trecerile de la o
miscare la alta. Practicarea exerci iilor Iizice n educa ia Iizic scolar , ar trebui privit dintr-o
perspectiv mult mai larg dect dezvoltarea capacit ii motrice a elevilor, ca baz a asigur rii unei
s n t i optime si a preg tirii pentru via a social .
M reIer n principal la necesitatea de a ampliIica pu in sIera de cuprindere a unuia din
obiectivele cadru ale programei scolare, reIeritor la dezvoltarea tr s turilor de personalitate Iavorabile
integr rii sociale.
Aspectele pe care doresc s le subliniez, se reIer la inIluen ele de natur creativimaginativ si
estetic , care se traduc n miscare prin educarea la elevi a sim ului artistic, creativit ii si ritmicit ii,
precum si a capacit ii de exprimare motric .
AstIel, n contextul educa iei scolare, dezvoltarea multilateral a personalit ii elevului impune si
o anumit inIluen are Iormativ a laturii estetico-artistice. Aceast interven ie, realizat din perspectiva
motricit ii, se va asocia si va completa educa ia cultural a elevilor.
In scoal , disciplina care se va ocupa direct de latura motric a personalit ii copilului este
educa ia Iizic . Din con inutul ei bogat si variat, mijloacele care vizeaz aspectele creativ-artistice ale
educ rii motricit ii revin gimnasticii si cu prioritate gimnasticii ritmice. Aceasta, pentru c G.R.
inIluen eaz complex aspectele de coordonare, asociind permanent gestul cu particularit ile de Iorm
si con inut ale acompaniamentului muzical.
Astfel, dezvoltarea unor indici morfo-Iunc ionali, a capacit ii artistico-motrice (reprezentat
prin nsusirea de priceperi, deprinderi si cunostin e speciIice activit ilor Iizice de expresie),
dezvoltarea ritmicit ii si muzicalit ii, a capacit ii de exprimare prin gest, a suple ei si coordon rilor
plurisegmentare, inter si intramusculare, sunt tot attea direc ii de ac ionare Iormativ la care
mijloacele din gimnastica ritmic contribuie cu mare eIicien pedagogic .
Cunostin ele din gimnastica ritmic contribuie nemijlocit la rezolvarea obiectivelor cadru si de
reIerin ale programei scolare de educa ie Iizic . Totusi, n practica domeniului, se constat o pondere
sc zut a op iunilor pentru gimnastica ritmic , desi disciplina ca atare nu necesit condi ii materiale
deosebite, ea putnd Ii cu usurin adaptat la situa ia concret a bazei sportive din scoli.
8
DiIicultatea n abordarea con inutului prev zut de programa scolar pentru gimnastica ritmic
rezid ns din alte motive. Pe de o parte, este vorba de complexitatea tehnicoartistic a misc rilor si
pe de alt parte, de necesitatea si obligativitatea folosirii acompaniamentului muzical. Aceste aspecte
impun proIesorului nu numai o bun preg tire proIesional , ci si alocarea de timp si interes pentru
selec ionarea si alc tuirea programelor muzicale.

Obiectivele cursului

1. Formarea competen elor necesare pred rii mijloacelor din gimnastica ritmic de baz .
2. Formarea competen elor necesare pred rii mijloacelor din gimnastica ritmic de baz .
3. nt rirea s n t ii si men inerea condi iei Iizice prin mijloacele gimnasticii ritmice.
4. Formarea deprinderilor practico-metodice, necesare Iolosirii con inutului motric speciIic
gimnasticii ritmice n lec iile de educa ie Iizic si activit ii sportive.
5. nv area con inutului motric speciIic gimnasticii ritmice de baz prev zut n programele
scolare.

Competen e conferite
s cunoasc si s Ioloseasc no iunile speciIice disciplinei;
s explice si s realizeze mbinarea misc rilor corporale cu mnuirea obiectelor pe Iond
muzical;
s alc tuiasc , dirijeze si evalueze elementele corporale si elementele obiect specifice
disciplinei;
s Ioloseasc terminologia disciplinei;
s comunice si s colaboreze cu partenerii;
s aplice cunostin ele acumulate n situa ii proIesionale diIerite;
s oIere exemple de exerci ii.

Resurse yi mijloace de lucru

Cursul dispune de un manual scris, supus studiului individual al studen ilor, precum si de
material publicat pe Internet sub Iorm de sinteze, necesare ntregirii cunostin elor practice si teoretice
n domeniul studiat. n timpul convoc rilor, n prezentarea cursului sunt folosite echipamente audio-
vizuale, metode interactive si participative de antrenare a studen ilor pentru conceptualizarea si
vizualizarea practic a no iunilor predate.

Structura cursului

Cursul este compus din 6 unit i de nv are:

Unitatea de nv are 1. OBIECTUL GIMNASTICII RITMICE CARACTERIZARE GENERAL (2 ore)
Unitatea de nv are 2. NV AREA MOTRIC N GIMNASTICA RITMIC (2 ore)
Unitatea de nv are 3. CON INUTUL MOTRIC SPECIFIC GIMNASTICII RITMICE (2 ore)
Unitatea de nv are 4. PARTICULARIT ILE TEHNICO METODICE ALE FIEC RUI TIP DE
AC IUNE CORPORAL (4 ore)
Unitatea de nv are 5. PARTICULARIT ILE TEHNICO METODICE ALE OBIECTELOR
PORTATIVE (2 ore)
Unitatea de nv are 6. ORIENT RI METODICE PRIVIND MODALIT ILE DE UTILIZARE A
GIMNASTICII RITMICE N LEC IILE DE EDUCA IE FIZIC ,
DEMONSTRA II SPORTIVE SI CONCURSURI (2 ore)

Teme de control (TC)
DesI surarea lucr rilor practice va Ii structurat astIel: n prima parte a lec iei vor Ii aplica ii
practice pe unitatea de nv are programat , iar n a doua parte, prezent ri practice, dup tematica de
mai jos:
1. Prezenta i mijloacele de expresivitate ale muzicii, caracteristicile si importan a select rii
corespunz toare n realizarea exerci iilor (1 or ).
9
2. Care sunt criteriile alegerii Iondului melodic pentru realizarea misc rii artistice (1 or ).
3. Realiza i un algoritm pentru nv area tehnicii balans rilor la coard (1 or ).
4. Realiza i cte un algoritm pentru nv area tehnicii rul rilor la minge si cerc (1 or ).
5. Realiza i un algoritm pentru nv area tehnicii retrorul rilor la cerc (1 or ).
6. Prezenta i algoritmul nv rii pozi iei de echilibru passe, cu elemente obiect speciIice
panglicii (1 or ).
7. Realiza i un algoritm pentru nv area s riturii Iouette, cu elemente obiect speciIice corzii (1 or ).
8. Descrie i etapele nv rii pozi iilor de echilibru (1 or ).
9. Prezenta i algoritmul nv rii lans rilor la coard (1 or ).
10. Realiza i un algoritm pentru rot ri n plan orizontal la minge (1 or ).
11. Prezenta i algoritmul nv rii misc rilor n opt sagital cu cercul (1 or ).
12. Realiza i un algoritm pentru balans ri n plan Irontal la panglic (1 or ).
13. Realiza i un algoritm pentru ricos rilori la m ciuci (1 or ).
14. Realiza i o structur de 64 timpi care s con in elemente corporale si elemente obiect
speciIice panglicii (1 or ).

Bibliografie obligatorie:
Bu u, I., M., Cursul teoretic predat.
Jeleascov, C., Bu u, I., M., (2008), Gimnastic ritmic ae ba: , Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti.
Macovei, S. Butu, I., M., (2000), Gimnastica ritmic in ,coal , Editura Man-Delly, Bucuresti.
Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEFS, Bucuresti.
Manos, M., (2008), Gimnastica ritmic ae performan , Editura Bren, Bucuresti.

Metoda de evaluare:
Num rul de credite destinate studiului individual si activit ii pe parcursul semestrului se acord
n urma rezultatelor ob inute la urm toarele activit i:
1. Evaluare practico-metodic : elaborarea unei structuri cu durata de 6 x 8, care s con in cte
dou elemente corporale din Iiecare grup corporal , realizate cu si I r obiect n concordan cu
acompaniamentul muzical.
2. Redactarea unui reIerat cu urm toarele teme:
A. Descrie i tehnica de execu ie a piruetei pass.
B. Descrie i metodica nv rii rul rilor la minge.
3. Evaluarea cunostin elor teoretice Examen.
4. Prezen a la lec iile practice 70 .




10

Unitatea de nv are 1
OBIECTUL GIMNASTICII RITMICE CARACTERIZARE GENERAL



Cuprins
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele si competen ele unit ii de nv are
1.3. Con inutul unit ii de nv are
1.3.1. Particularit i ale gimnasticii ritmice
1.3.2. Ramurile gimnasticii ritmice
1.3.3. Obiectivele gimnasticii ritmice de baz n scoal
1.3.4. Acompaniamentul muzical
1.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare



1.1. Introducere

Gimnastica ritmic , ca disciplin , s-a desprins din gimnastica de
baz , si de-a lungul timpului a c p tat caracteristici si valori speciIice.
Una din acestea, care a determinat apari ia s este aceea c se adre-
seaz sexului Ieminin si inIluen eaz pregnant tr s turile si aptitu-
dinile specific feminine.
Gimnastica ritmic este ncadrat de valori artistice, avnd la
ndemn cele mai eIiciente metode instructiv educative, care
conduc la folosirea celor mai adecvate mijloace de expresivitate
artistic si care sintetizeaz cerin ele si obiectivele educa iei Iizice
scolare pentru orice nivel, precum si pentru practicarea disciplinei
specifice bine cunoscute gimnastica ritmic .
Gimnastica ritmic apar ine categoriei sporturilor de mare
complexitate motric si din acest motiv perioadele de acomodare,
preg tire si perIec ionare dureaz c iva ani. Se caracterizeaz printr-
un nalt grad de m iestrie, virtuozitate si expresivitate artistic .

1.2. Obiectivele yi competen ele unit ii de nv are

Obiectivele unit ii de nv are
Dup parcurgerea acestei unit i de nv are, ve i Ii capabil :
>S explica i care sunt particularit ile gimnasticii ritmice.
>S preciza i obiectivele gimnasticii ritmice, n concordan cu
conceptul de preg tire si educare motric a tinerilor din
nv mntul de toate gradele.

11
>S n elege i care sunt ramurile gimnasticii ritmice.
>S identiIica i metodologia de ac ionare privind misc rile
artistice n deplin concordan cu linia melodic si alegerea
acompaniamentului muzical Iolosind no iunile de teorie.

Competen ele unit ii de nv are
S constientizeze c gimnastica ritmic este una dintre disci-
plinele sportive n care activitatea este sus inut n majoritate
de c tre femei;
S aplice cerin a si condi ia de desI surare a gimnasticii
ritmice n permanen de coordonare a misc rilor corporale si a
celor obiect cu acompaniamentul muzical;
Dezvoltarea unor abilit i de a coordona miscarea corporal cu
mnuirea obiectelor;
Deprinderea unei inute artistice care implic no iuni legate de
estetica gestului;
Asimilarea formelor de organizare a gimnasticii ritmice;
Adaptarea con inutului acompaniamentului muzical n vederea
armoniz rii misc rii cu muzica.

Timpul alocat unit ii de nv are de nv are: 2 ore

1.3. Con inutul unit ii de nv are
1.3.1. Particularit i ale gimnasticii ritmice
Disciplin sportiv speciIic Ieminin .
Gimnastica ritmic este una din pu inele discipline sportive n
care activitatea este sus inut numai de c tre Iemei. Prin natura
con inutului motric si de instruire, ea este perIect adaptat speciIicului
de maniIestare al capacit ii motrice Ieminine, r spunznd totodat ,
particularit ilor si cerin elor dezvolt rii Iizice si psihice ale Iemeii.
Activitate desI surat obligatoriu n concordan cu particula-
rit ile acompaniamentului muzical (A.M).
A.M. reprezint n acelasi timp o cerin si o condi ie de
desI surare a activit ii, Iiind considerat ca parte integrant din
conceptul de gimnastica ritmic . Muzica si miscarea (corporal si cu
obiectul) se contureaz ca un tot unitar, ceea ce imprim activit ii un
pronun at caracter artistic.
Activitate motric n cadrul c reia miscarea corporal se des-
I soar simultan si n direct coordonare cu miscarea diIeri-
telor obiecte portative.
Utilizarea unor obiecte si interac iunea dintre posibilit ile lor
de manipulare si miscarea corporal , reprezint particularitatea care
diIeren iaz net gimnastica ritmic de alte discipline sportive.
Activitate motric n cadrul c reia maniera de execu ie a
gesturilor cap t un pronun at caracter de dans.
12
Misc rile speciIice gimnasticii ritmice se execut ntr-o anumit
manier care implic no iuni legate de estetica gestului. Gestul motric
cap t astIel caracter de dans, este expresiv, artistic, elegant, prezen-
tnd caracteristici speciIice de plasticitate, expresivitate si abilitate
motric .

1.3.2. Ramurile gimnasticii ritmice
n ansamblul activit ilor motrice si sportive, gimnastica ritmic
reprezint o component recunoscut valoric, care contribuie
nemijlocit la realizarea scopurilor propuse. Ea se ntlneste ntr-o
multitudine de forme de organizare, concretizndu-se prin:
lec ii de educa ie Iizic ;
ac iuni de preg tire sportiv specializat si de perIorman ;
activit i demonstrative si cultural-educative;
activit i de ntre inere.
Ramurile gimnasticii ritmice sunt:
1. GR de baz , care poate Ii: scolar ; cu caracter de loisir; cu
caracter de ntre inere.
2. GR scenic (demonstrativ )
3. GR de performan

1.3.3. Obiectivele gimnasticii ritmice de baz n ycoal
1. Asigurarea dezvolt rii Iizice armonioase speciIic Ieminine.
2. Educarea esteticii corporale si motrice.
3. Educarea capacit ii de percepere si redare prin miscare
(corporal si la nivelul obiectului) a particularit ilor de
Iorm si con inut ale acompaniamentului muzical (A.M.),
respectiv ritmicitate si muzicalitate motric .
4. Dezvoltarea unor aptitudini motrice si psihomotrice care,
adresndu-se prioritar laturilor coordinative si creativ
artistice, r spund totodat specificului feminin sub raportul
sIerei de interese si activit i.
5. nsusirea unui repertoriu motric speciIic care s mbog easc
capacitatea de miscare a executan ilor.

1.3.4. Acompaniamentul muzical
Muzica este modalitatea artistic cea mai des vrsit prin care
omul si exprim sentimente, tr iri si st ri suIletesti. Cnd Iorma de
maniIestare a acestor reac ii emo ionale este asociat cu miscarea
adecvat , coordonat si organizat , avnd drept scop mplinirea ac-
tului artistic, putem vorbi despre armonia misc rii cu muzica.
Deplina expresivitate artistic poate Ii realizat numai n mo-
mentul unei depline concordan e ntre mijloacele de expresivitate ale
muzicii (agogica si dinamica melodiei) si cele ale misc rii.
Concordan a muzicii cu miscarea se maniIest sub dou aspecte:
Caracterul muzicii;
Mijloacele de expresivitate ale muzicii.
Caracterul muzicii reIlect ntregul ansamblu de tr iri si senti-
mente ale celui care a compus muzica. Aceast ncrctur emo ional
se poate exprima prin urm toarele aspecte:
Vioi, s lt re , juc us;
Vesel, trist;
13
Eroic, solemn;
Liric, romantic.
Alegerea ac iunilor motrice se Iace n concordan cu tipul si
caracterul muzicii. Miscarea va sublinia caracterul melodiei alese.
n alegerea lucr rilor muzicale n concordan cu vrsta si
nivelul tehnico-motric trebuie avute n vedere urm toarele recomand ri
(conform tabelului 1.1).
Tabel nr. 1.1
Recomand ri metodice pentru alegerea adecvat a piesei muzicale
Vrsta
Mijloace
tehnice de
realizare
Tipul
melodiei
Obiecte folosite
M sura
muzical
Preycolar
(5-7 ani)
Misc ri libere
Jocuri muzicale
Vioi
Juc us
S lt re
Tamburine
Be isoare
Mingii mici
2/4
4/4
Scolar mic
(7-9 ani)
Misc ri libere
Jocuri muzicale
Dansuri
Vioi
Juc us
S lt re
Obiecte de percu ie
Mingi
Corzi
2/4

Scolar mare
(9-12 ani)
Misc ri libere cu
elemente tehnice
Dansuri
Elemente obiect
Vioi
Juc us
S lt re
Solemn
Eroic
Mingi
Corzi
Panglici
EsarIe
2/4
3/4
4/4


Indica ii metodice:
n alegerea liniei melodice trebuie avute n vedere urm toarele
aspecte:
particularit ile de vrst ale executantelor,
nivelul de preg tire tehnico-motric.
Pentru grupele de vrst mic se vor Iolosi melodii cu caracter
vioi, juc us, s lt re , iar misc rile vor avea acelasi caracter. Se vor
folosi jocurile muzicale, att pentru a preg ti executantele din punct
de vedere psihomotric, ct si pentru a le dezvolta sim ul muzical, dar
si bagajul (repertoriul) muzical.
Mijloacele de expresivitate ale muzicii sunt reprezentate de
agogic si dinamic .
Agogica cuprinde prezentarea particularit ilor sunetelor muzicale
si notarea lor, no iuni de ritm si tempo.
Notele sunt sunete care vibreaz cu o anumit intensitate si au o
anumit organizare pe o scal numit gam sau portativ. Sunetele
muzicale pot Ii scurte, ca o lovitur de ciocan, sau lungi, ca dang tul
unui clopot.
M sura muzical reprezint unitatea de baz n muzic si
nseamn totalitatea valorilor notelor grupate, cuprinse ntr-un inter-
val ce se marcheaz cu dou bare verticale.
M surile utilizate cel mai des pentru acompaniamentul muzical
sunt: 2/4, 3/4, 4/4, 6/8.
Redarea n scris, sub Iorma unei Irac ii va apare la nceputul
oric rei Iraze muzicale de la prima m sur , dup cheia muzical .
Num r torul Irac iei indic num rul timpilor (2, 3, 4,...). Numitorul
Irac iei indic durata, valoarea Iiec rui timp (4, 8,...).

Exemplu: M sura muzical 3/4 este compus din trei note cu
valoare muzical de p trime.
14
Tactul reprezint num r toarea timpilor (notelor) mereu egal
indiIerent de varia ia valorilor notelor Iolosite.
Accentul reprezint t ria cu care se aude un timp Ia de altul n
aceeasi m sur muzical . Acesta se noteaz cu un semn ca o virgul
sub nota respectiv .
Exemplu: M sura muzical 3/4 este alc tuit din trei timpi cu
valoare de p trime, avnd primul timp accentuat, iar al doilea si al
treilea neaccentuat.
Ritmul reprezint succesiunea timpilor accentua i (tari) si neac-
centua i (semitari, slabi) ntr-o m sur muzical si implicit ntr-o
melodie.
Tempoul reprezint succesiunea cu care se repet timpii ntr-o
Iraz muzical . n miscare, tempoul determin si dirijeaz viteza de
execu ie a diIeritelor acte motrice. Tempoul este amintit, prin semne
speciale, la nceputul Iiec rei buc i muzicale.

Tempoul apare sub urm toarele Iorme:
tempo lent (largo, adaggio);
tempo mijlociu (largheto, andante);
tempo rapid (allegretto, allegro).
Not rile de tempo n multe cazuri provin din denumiri de
dansuri:
tempo de marcia tempo de mars;
tempo di menuetto tempo de menuet;
tempo di polca tempo de polc .

Indica ii metodice privind educarea ritmicit ii motrice:
se deseneaz valorile notelor ncadrate n m suri muzicale;
folosirea mijloacelor simple de redare a acestor valori
(num rare, b t i din palme, b t i cu be isoare, Iolosirea unor
instrumente de percu ie, cum ar Ii, tamburina, tobi a);
executarea de diIerite deplas ri, n direc ii diIerite, cu b t i de
picioare (tropotiri) simultan cu b t i din palme;
deplas ri cu diIeri i pasi ritmici, de dans n concordan cu
valorile notelor muzicale ( p trimi, optimi etc);
diIerite misc ri la nivelul trenului superior pe diferite planuri,
direc ii, cu diIerite grade de amplitudine, n ac iuni simultane
simetrice sau asimetrice, alternative, succesive realizate n
durata corespunz toare a valorilor de note si impuse de
ritmurile melodiei;
recunoasterea ritmului muzicii din diIerite buc i muzicale
(ritmul de polc , galop recunoscut ntr-o melodie country,
ritmul de samb etc.);
Iiecare bucat muzical recunoscut corect se va num ra cu
voce tare; se va reda prin b t i cu palmele, be isoare sau alte
instrumente de percu ie;
schimbarea tempoului presupune si schimbarea vitezei de
execu ie, de repeti ie si accelerarea misc rii. Aceasta se va
realiza cu ajutorul jocurilor muzicale si a diIeritelor teme
ritmice;
se pot folosi tempouri lente, largi, spre cele medii si apoi se
vor ataca tempouri din ce n ce mai rapide;
secven ele motrice vor Ii la nceput simple si pe m sura
cresterii tempoului se vor realiza ct mai corect.
15
Dinamica cuprinde n l imea, culoarea, intensitatea si duritatea
sunetului muzical.
In l imea nseamn sonoritatea cu care vibreaz si este
perceput de c tre ureche sunetul. AstIel el pote Ii:
ascu it (vibra ii nalte);
mediu (vibra ii normale);
grav (vibra ii joase).
Intensitatea nseamn Ior a, puterea cu care se impune sunetul
muzical. Nuan ele sub care este cunoscut intensitatea sunetului sunt
urm toarele:
pianissimo (pp) cel mai ncet ;
piano (p) ncet;
mezzoforte (mf) intensitate mijlocie;
forte (f) puternic;
stacatto (stt) ntrerupt, etc.
Durata reprezint valoara relativ a sunetelor (notelor) muzicale:
nota ntreag (patru p trimi sau timpi);
doimea;
p trimea;
optimea;
saisprezecimea.

Indica ii metodice care vizeaz realizarea misc rii artistice
Iolosind no iunile dinamicii muzicale:
pentru sunete nalte se vor executa misc ri cu ridic ri pe
vrIuri, s rituri;
pentru sunete moderate misc rile vor Ii executate n plan
mediu, cu intensitate normal ;
pentru sunete joase, grave, misc rile vor Ii executate n
planuri joase, cu pozi ii n echilibru, marc ri de pozi ie etc;
jocurile muzicale n care se vor reg si sunete de intensit i
diIerite si mereu n schimbare, vor determina adaptarea celor
mai bune misc ri de bra e, picioare, trunchi etc;
educarea capacit ii de percep ie a intensit ii sunetelor se va
realiza prin intermediul altern rii dintre contrac ie si relaxare;
t ria contrac iei (par ial , pe segmente, sau total pe ntreg
corpul) se va realiza n Iunc ie de puterea sunetului transmis;
pentru gradarea misc rilor de contrac ie si relaxare se vor
folosi nuan ele si intensit ile sunetului cum sunt: crescendo
descrescendo;
preg tirea executantelor din punct de vedere muzical este
obligatorie, deoarece concordan a misc rii cu muzica este o
cerin a gimnasticii ritmice, care determin n Iinal expres-
sivitatea misc rii artistice;
alegerea acompaniamentului muzical presupune cteva aspecte
determinante pentru reusita n realizarea misc rii artistice.

Acompaniamentul muzical este determinant si se alege n
Iunc ie de:
1. Particularit ile ae varst :
diIeren a de greutate;
diIeren a de n l ime;
16
diIeren a de vrst ;
deosebirea de comIorma ie (somatoIunc ional , propor io-
nalitatea sau dispropor ionalitatea segmentelor).

2. Tipul temperamental:
tipul sangvinic miscare rapid ;
tipul coleric miscare energic ;
tipul melancolic miscare inexpresiv ;
tipul flegmatic miscare lipsit de culoare, semniIica ie.

3. Concoraan a cu nivelul ae preg tire tehnic : misc rile vor Ii
n asa Iel ordonate si executate din punct de vedere tehnic, nct s
poate scoate n eviden caracterul muzicii, ritmul si tempoul ei. O
executant cu nivel slab de preg tire tehnic nu poate aborda o
melodie complex grea pentru c slaba execu ie tehnic va stirbi din
Irumuse ea melodiei.


1.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare
Sinteza unit ii de nv are 1
Gimnastica ritmic apar ine categoriei sporturilor de mare complexitate motric si din acest
motiv perioadele de acomodare, preg tire si perIec ionare dureaz c iva ani. Se caracterizeaz printr-
un nalt grad de m iestrie, virtuozitate si expresivitate artistic .

Particularit i ale gimnasticii ritmice:
Disciplin sportiv speciIic Ieminin .
Activitate desI surat obligatoriu n concordan cu particularit ile acompaniamentului
muzical (A.M).
Activitate motric n cadrul c reia miscarea corporal se desI soar simultan si n direct
coordonare cu miscarea diIeritelor obiecte portative.
Activitate motric n cadrul c reia maniera de execu ie a gesturilor cap t un pronun at
caracter de dans.
Ramurile gimnasticii ritmice:
1. GR de baz , care poate Ii: scolar ; cu caracter de loisir; cu caracter de ntre inere.
2. GR scenic (demonstrativ ).
3. GR de performan .

Obiectivele gimnasticii ritmice de baz n scoal :
Asigurarea dezvolt rii Iizice armonioase speciIic Ieminine; educarea esteticii corporale si
motrice; educarea capacit ii de percepere si redare prin miscare (corporal si la nivelul obiectului) a
particularit ilor de Iorm si con inut ale acompaniamentului muzical (A.M), respectiv ritmicitate si
muzicalitate motric ; dezvoltarea unor aptitudini motrice si psihomotrice care, adresndu-se prioritar
laturilor coordinative si creativ-artistice, r spund totodat speciIicului Ieminin sub raportul sIerei de
interese si activit i; nsusirea unui repertoriu motric speciIic care s mbog easc capacitatea de
miscare a executan ilor.

17
Acompaniamentul muzical
Deplina expresivitate artistic poate Ii realizat numai n momentul unei depline concordan e
ntre mijloacele de expresivitate ale muzicii (agogica si dinamica melodiei) si cele ale misc rii.
n alegerea liniei melodice trebuie avute n vedere urm toarele aspecte:
particularit ile de vrst ale executantelor,
nivelul de preg tire tehnico-motric.

Concepte yi termeni de re inut: gimnastica ritmic , particularit ile acompaniamentului
muzical, estetica corporal si motric .
Gimnastica ritmic disciplin care apar ine categoriei sporturilor de mare complexitate
motric .
Particularit ile acompaniamentului muzical note distinctive prin care piesele muzicale se
deosebesc ntre ele.
Estetica corporal si motric eviden iaz maniera speciIic de execu ie a gesturilor Iiind
ntlnit n acele activit i motrice care au component artistic .

ntreb ri de control yi teme de dezbatere
1. Ce este gimnastica ritmic ?
2. Preciza i particularit ile gimnasticii ritmice?
3. Care sunt obiectivele gimnasticii ritmic ?
4. Care sunt ramurile gimnasticii ritmic ?















Teste de evaluare/autoevaluare
R spunde i aaev rat (dac considera i ca propozi ia este adev rat ) sau fals (dac considera i
ca propozi ia este Ials ).
1. Gimnastic ritmic este o aisciplin sportiv specific feminin . Este practicat aoar ae
reprezentatele sexului frumos?

Alege i varianta corect !
2. Ramurile gimnasticii ritmice sunt:
a) Gimnastic ritmic de baz , scenic , de perIorman si cu caracter de ntre inere.
b) Gimnastic ritmic scolar , cu caracter de loisir si cu caracter de ntre inere.
c) Gimnastic ritmic de baz , scenic si de perIorman .
d) Gimnastic ritmic cu caracter de loisir, cu caracter de ntre inere si de perIorman .

Completa i aIirma ia!
3. Concoraan a mu:icii cu mi,carea se manifest sub aou aspecte ,i anume caracterul mu:icii
.........................................................................
18

















Bibliografie
Jeleascov, C, Bu u, I., M., (2008), Gimnastic ritmic ae ba: , Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti.
Macovei, S., Bu u, I., M., (2000), Gimnastica ritmic in ,coal , Editura Man-Delly, Bucuresti.
Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEFS, Bucuresti.
Manos, M., (2008), Gimnastica ritmic ae performan , Editura Bren, Bucuresti.










19

Unitatea de nv are 2
NV AREA MOTRIC N GIMNASTICA RITMIC



Cuprins
2.1. Introducere
2.2. Obiectivele si competen ele unit ii de nv are
2.3. Con inutul unit ii de nv are
2.3.1. Etapa I a nv rii motrice
2.3.2. Etapa a II-a a nv rii motrice
2.3.3. Etapa a III-a a nv rii motrice
2.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare



2.1. Introducere
Maniera de alc tuire a exerci iilor se caracterizeaz printr-un
pronun at caracter artistic, n cadrul c ruia, Iorma si amplitudinea
acesteia, plasticitatea corporal si Iluiditatea n care se realizeaz
misc rile, precizia si elegan a execu iei cap t atribute estetice
deosebite si roluri esen iale n sistemul de apreciere si evaluare a
perIorman ei.
n con inutul disciplinei gimnastic ritmic , nv area motric
presupune nsusirea, perIec ionarea si adaptarea unui comportament
motor, caracterizat n principal, prin:
marea complexitate a coordon rilor;
specificitatea gestului;
fine ea controlului neuromuscular.
Desi se opereaz , de regul , cu elemente tehnice automatizate,
acestea nregistreaz o evolu ie continu , datorat pe de o parte,
multitudinii de combina ii care se pot realiza ntre diIeritele tipuri de
misc ri (cu implica ii variate asupra aspectelor spa io-temporale), iar
pe de alt parte modiIic rilor periodice survenite din alinierea
programelor competi ionale la cerin ele codului de punctaj.
Aceast evolu ie se maniIest n direc ia realiz rii de noi
nl n uiri de misc ri:
ct mai variate n con inut;
ct mai estetice ca Iorm ;
ct mai originale n organizarea spa io-temporal ;
ct mai artistice n maniera de interpretare a gestului si a
expresivit ii motrice.
n acest context de cerin e, nv area motric din gimnastica
ritmic ridic att proIesorului, ct si celui care nva o multitudine
de probleme legate, n principal, de logica unei activit i care s vrea
n acelasi timp, sport si art .

20
Se poate considera c nv area motric n gimnastica ritmic se
orienteaz pe dou direc ii:
spre aspectele de condi ionare cu referiri ce privesc crearea
automatismelor de miscare;
spre aspectele de natur aplicativ si creatoare, cu reIeriri ce
privesc:
* valoriIicarea no iunii de ,jonglerie si adres n ac ionarea
obiectelor portative, n direct sincronizare cu misc rile corporale
speciIice si asem n toare diIeritelor Iorme de dans;
* valoriIicarea no iunii de expresivitate n interpretarea artistic
a compozi iei de miscare.
Ca obiect de studiu, att n domeniul educa iei Iizice, ct si n
cel sportiv, gimnastica ritmic reprezint o disciplin cu puternice
valen e Iormative, speciIice educa iei Ieminine, n care latura
motricit ii vizeaz cu prec dere aspectele de coordonare si control,
iar latura intelectual pe cele creativ artistice.
Sistemul de ac ionare pentru nv area si consolidarea
con inutului motric speciIic gimnasticii ritmice, este de tip algoritmic.
Succesiunea treptelor metodice se sistematizeaz n mod ra ional,
conIorm principiilor didactice ale nv rii (de la simplu la complex,
de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut, etc.).
Gradarea seriilor de exerci ii asigur cresterea progresiv a
complexit ii si diIicult ii, sarcinile de lucru organizndu-se ntr-o
spiral ascendent .
nv area distinge trei etape metodice, n care seriile de exerci ii
sunt interdependente si ordoneaz ra ional materialul propus spre
nsusire.

2.2. Obiectivele yi competen ele unit ii de nv are

Obiectivele unit ii de nv are
Dup parcurgerea acestei unit i de nv are, ve i Ii capabil :
>S explica i care cele trei etape ale nv rii motrice.
>S preciza i con inutul Iiec rei etape de nv are.
>S n elege i care sunt cele dou trepte ale etapei I ale
nv rii motrice speciIice gimnasticii ritmice.
>S realiza i algoritmi de nv are a unor elemente corporale
din Iiecare grup de elemente.

Competen ele unit ii de nv are:
studentele se vor Iamiliariza cu un vocabular stiin iIic
modern necesar n elegerii nv rii motrice;
asimilarea exerci iilor preg titoare din cadrul etapelor
nv rii motrice;
adaptarea treptelor de nv are motric att pentru elementele
corporale, ct si pentru cele obiect.

21
Timpul alocat unit ii de nv are: 2 ore

2.3. Con inutul unit ii de nv are
2.3.1. Etapa I a nv rii
Este rezervat exerci iilor preg titoare si cuprinde dou trepte
metodice:
TREAPTA I se adreseaz sIerei calit ilor motrice. Seriile de
exerci ii urm resc dezvoltarea la nivelul optim cerut, a calit ilor
motrice direct implicate n realizarea procedeului tehnic propus.
nainte de nceperea procesului de instruire propriu-zis , se vor
stabili parametrii calitativi si cantitativi necesari sub raportul pre-
g tirii Iizice. Acestia oIer suportul Iizic pe baza c ruia se va putea
nsusi biomecanica misc rii si respectarea standardelor tehnicii.
Exerci iile din aceast prim etap au o pondere si o durat de
aplicare mai mic sau mai mare, n raport cu complexitatea si
diIicultatea misc rilor.
Totodat atingerea unor parametrii Iizici optimi, oIer posibi-
lit i pentru abordarea simultan n nv are a unor procedee din
grupe diferite de elemente.
Exemplu: ob inerea unor indici buni de echilibru static, de Ior
de sus inere si mobilitate n articula ia coxoIemural , creeaz con-
di iile necesare abord rii simultane n predare a urm toarelor procedee
tehnice:
echilibru pe un picior (pe vrf), n arabesque;
ntoarcere fouett;
piruet n arabesque;
s ritur Iouett.
TREAPTA a II-a reprezint totalitatea exerci iilor Iolosite pentru
Iormarea cunostin elor si condi iilor de realizare a biomecanicii corecte
a misc rii.
Sarcinile de lucru, precum si seriile de exerci ii nglobeaz
acele ac iuni care asigur aprecierea componentelor spa iale si
temporale ale misc rii, precum si gradul speciIic de maniIestare a
contrac iilor musculare. Ele vor ajuta la Iormarea mai rapid si
corect a reprezent rii misc rii si se bazeaz pe transIerul pozitiv al
caracteristicilor unor misc ri, la altele asem n toare ca structur .
Si n aceast treapt de nv are, ponderea acestor exerci ii este
dependent de complexitatea si diIicultatea materialului de studiu
propus.

Exerci iile afut toare ,i preg titoare utilizate, sunt reprezentate de:
structuri de misc ri special create de c tre proIesor pentru a
usura Iormarea reprezent rii;
22
repetarea n diIerite condi ii a unor variante usurate ale
procedeului tehnic ales;
exerci ii care urm resc nv area prealabil si repetarea unor
procedee tehnice din aceeasi grup de elemente, care prezint
asem n ri n structura lor biomecanic .
Exersarea acestor serii de exerci ii va Ii nso it permanent de
acompaniament muzical adecvat, care va ordona misc rile sub raport
temporal.
Exemplu: serie de exerci ii preg titoare pentru nv area piruetei
arabesque en dedans.
exerci ii la bara de perete din seriile ,grand battement si/sau
adaggio, nso ite de men ineri n pozi ia arabesque;
repetarea pozi iilor de echilibru arabesque de pe loc si n
deplasare, combinate cu variante de pasi;
realizarea n pozi ia arabesque a unor ntoarceri pe loc de 45
respectiv 90 en dedans sau en dehors, executate cu sprijin
la bar de perete sau la centru;
repetarea piruetelor ,en dedans nv ate anterior (pass en
dedans, pirueta cu piciorul liber, ridicat la 45 etc.).

2.3.2. Etapa a II-a a nv rii motrice
Se adreseaz nv rii propriu-zise a procedeului tehnic ales.

Seriile de exerci ii se organizeaz pe Iazele componente ale
misc rii respective, urm rindu-se nsusirea mecanismului de baz .
Exersarea se poate realiza n condi ii normale sau usurate (sprijin la
bara de perete, supraIa a de sprijin m rit , ajutor din partea
antrenorului etc.), n Iunc ie de nivelul de diIicultate al procedeului.
Prezen a acompaniamentului muzical va usura percep ia motric si va
respecta m sura muzical recomandat de metodica ac ion rii, pentru
diIeritele tipuri de ac iuni tehnice.
Exemplu: serie de exerci ii pentru nv area piruetei arabesque
en dedans.
prepara ie si trecere n pozi ia de arabesque, mai nti pe
talp , apoi cu ridicare n echilibru pe vrI;
acelasi exerci iu nso it de finalizare prin demie-pli si along
pe piciorul de baz ;
prepara ie si trecere n pozi ia de arabesque, simultan cu
rota ia corpului si Iinalizare.

Rota ia va Ii men inut ct mai mult, Iinalizarea intervenind
cnd piciorul liber nu mai men ine corect pozi ia (cade sub
orizontal ), aceasta binen eles n condi iile n care sunt respectate
cerin ele privind axul vertical, sus inerea trunchiului, deschiderea
labei piciorului cu men inerea pozi iei c lciului, ridicarea maxim
pe vrf etc.

2.3.3. Etapa a III-a a nv rii motrice
Este de consolidare si perIec ionare si se realizeaz tot pe mai
multe trepte metodice. Metoda Iolosit este repetarea procedeului
tehnic nsusit n cadrul unor leg ri si combina ii, a c ror complexitate
creste progresiv.
23
Treptele de exersare sunt urm toarele:
1. Repetarea procedeului tehnic n leg ri directe cu alte
procedee din con inutul aceleiasi grupe de elemente.
2. Repetarea procedeului tehnic n leg ri directe, cuprinznd
procedee tehnice din grupe diferite de elemente.
3. Repetarea procedeului tehnic, conform punctului 2, dar n
condi ii de variere a acompaniamentului muzical din punct de vedere
al tempoului, m surii muzicale, a caracterului (prin implicarea
modalit ilor de interpretare expresiv a gestului).
Varierea duratelor si a cerin elor impuse gimnastei, oIer
posibilitate de restructurare a programului motor si de adaptare la
noile condi ii impuse. Acest lucru presupune:
modificarea duratelor de realizare a gestului, prin adaptarea
vitezei de execu ie;
precizarea momentului de accelerare sau de finalizare a
misc rii;
adaptarea m rimii si a vitezei n ocuparea spa iului necesar
misc rii corporale si/sau a obiectului.
4. Repetarea procedeului tehnic n condi iile de la punctele 1, 2
si 3, dar n condi ii de realizare simultan a cooper rii corp-obiect.
Integrarea corp-obiect orienteaz sarcinile de lucru pe trei
demersuri didactice:
inIluen area prioritar a execu iei corporale;
inIluen area prioritar a tehnicii cu obiectul;
integrare tehnic corporal tehnic obiect, perIec ionarea
structurilor de antrenament si/sau a exerci iilor pentru concurs.
Aceste trei categorii de sarcini se pot realiza prin:
repet ri ale acelorasi structuri de misc ri corporale, simultan
cu adaptarea mai multor variante de ac ionare a obiectelor
portative;
repet ri ale structurilor de ac iuni cu obiectele, simultan cu
execu ia de leg ri corporale diIerite;
alc tuirea unor compozi ii individuale, n care gimnasta si
creeaz Iie structura de misc ri corporale, Iie pe cea de
ac ionare a obiectului pe baza unor indica ii precise date de
proIesor. Gimnasta poate s -si adapteze o structur de
misc ri corporale, pe o nl n uire de ac iuni cu obiectul, deja
nsusit sau invers;
alc tuirea unor compozi ii complete realizate prin colaborare
profesor-gimnast , sau doar prin crea ie proprie individual .

Con inutul motric al acestora poate Ii indicat precis de c tre
proIesor, organizarea misc rilor Iiind realizat pe baza crea iei
individuale. De asemenea, alegerea con inutului motric poate Ii liber
sub aspectul tipurilor de ac iuni (elemente din grupe de miscare, la
alegere), Iie din punct de vedere a variet ii n selec ionarea proce-
deelor tehnice, chiar din cadrul aceleiasi grupe de ac iuni tehnice.


24
2.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare

Sinteza unit ii de nv are 2
Ca obiect de studiu, att n domeniul educa iei Iizice, ct si n cel sportiv, gimnastica ritmic
reprezint o disciplin cu puternice valen e Iormative, speciIice educa iei Ieminine, n care latura
motricit ii vizeaz cu prec dere aspectele de coordonare si control, iar latura intelectual pe cele
creativ artistice.
Sistemul de ac ionare pentru nv area si consolidarea con inutului motric speciIic gimnasticii
ritmice, este de tip algoritmic. Succesiunea treptelor metodice se sistematizeaz n mod ra ional,
conIorm principiilor didactice ale nv rii (de la simplu la complex, de la usor la greu, de la cunoscut
la necunoscut etc.).

Etapa I este rezervat exerci iilor preg titoare si cuprinde dou trepte metodice:
TREAPTA I se adreseaz sIerei calit ilor motrice. Seriile de exerci ii urm resc dezvoltarea la
nivelul optim cerut, a calit ilor motrice direct implicate n realizarea procedeului tehnic propus.
TREAPTA a II-a reprezint totalitatea exerci iilor Iolosite pentru Iormarea cunostin elor si
condi iilor de realizare a biomecanicii corecte a misc rii.

Etapa a II-a se adreseaz nv rii propriu-zise a procedeului tehnic ales.

Etapa a III-a este de consolidare si perIec ionare si se realizeaz tot pe mai multe trepte
metodice. Metoda Iolosit este repetarea procedeului tehnic nsusit n cadrul unor leg ri si combina ii,
a c ror complexitate creste progresiv.

Concepte yi termeni de re inut: etape, trepte, nv are motric , algoritmi.
Etapa reprezint un stadiu n dezvoltarea nv rii motrice.
Treapta reprezint o parte din etapa nv rii motrice.
nv are motric modalitatea de a transmite sistematic si continuu cunostin e si deprinderi
motrice.
Algoritmi ansamblul de exerci ii Iolosite n gimnastica ritmic care permit ob inerea
rezultatelor n nsusirea elementelor corporale si a celor obiect.

ntreb ri de control yi teme de dezbatere
1. Care este etapa I a nv rii motrice si care este con inutul acesteia?
2. Care este etapa a II-a nv rii motrice si care este con inutul acesteia?
3. Care este etapa a III-a nv rii motrice si care este con inutul acesteia?
4. Realiza i cte un algoritm pentru Iiecare etap a nv rii motrice pentru elementele corporale
din grupa s riturilor.











25
Teste de evaluare/autoevaluare
R spunde i aaev rat (dac considera i ca propozi ia este adev rat ) sau fals (dac considera i
ca propozi ia este Ials ).
1. Etapa I a inv rii motrice cuprinae patru trepte metoaice?

Alege i varianta corect !
2. Etapa a II-a a inv rii motrice se aaresea: inv rii propriu-zise a procedeului tehnic ales.
Aceasta se refer la:
a) Elementele obiect specifice corzii.
b) Elementele obiect specifice cercului.
c) Elementele obiect.
d) Elementele corporale.
e) Att elementelor obiect, ct si celor corporale.

Completa i aIirma ia!
3. Metoaa folosit in caarul etapei a III-a a inv rii motrice este..............................., a c ror
complexitate cre,te progresiv.


















Bibliografie
Jeleascov, C, Bu u, I., M., (2008), Gimnastic ritmic ae ba: , Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti.
Macovei, S., Bu u, I., M., (2000), Gimnastica ritmic in ,coal , Editura Man-Delly, Bucuresti.
Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEFS, Bucuresti.
Manos, M., (2008), Gimnastica ritmic ae performan , Editura Bren, Bucuresti.








26

Unitatea de nv are 3
CON INUTUL MOTRIC SPECIFIC GIMNASTICII RITMICE



Cuprins
3.1. Introducere
3.2. Obiectivele si competen ele unit ii de nv are
3.3. Con inutul unit ii de nv are
3.3.1. Metodologia nv rii tehnicii corporale
3.3.2. Metodologia de ac ionare n nv area tehnicii de mnuire a obiectelor portative
3.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare


3.1. Introducere
Dezvoltarea abilit ii de ac ionare variat si diIerit a tuturor
obiectelor asigur Iormarea bazelor generale ale tehnicii. Pe Iondul
acesta, se vor putea greIa ulterior procedeele de ac ionare speciIice
Iiec rui obiect.
Formarea bazelor generale ale tehnicii obiect implic dezvol-
tarea urm toarelor capacit i:
inerea corect a Iiec rui obiect;
capacitatea de ac ionare a lui cu usurin , n condi ii de
contact permanent sau de pierdere momentan a contactului
fizic.
n con inutul tehnicii cu obiectul exist tipuri de ac iuni care
sunt comune mai multor obiecte. Altele sunt posibile numai cu unele
(spiralele si serpuirile la panglic ).
Tehnica de ac ionare a obiectelor portative respect ca
succesiune a nv rii, sistemul general de ac ionare stabilit pentru
nsusirea, consolidarea si perIec ionarea comportamentului motric
speciIic G.R, care este de tip algoritmic. Totusi complexitatea, gradul
crescut de solicitare al coordon rilor, angajarea unor aptitudini psiho-
motrice deosebite, diIicultatea reiesit din ns si Iorma si greutatea
diferitelor obiecte, impun n con inutul procesului de instruire, o
abordare gradat pe trepte metodice.

3.2. Obiectivele yi competen ele unit ii de nv are
Obiectivele unit ii de nv are
Dup parcurgerea acestei unit i de nv are, ve i Ii capabil :
>S cunoaste i tehnica de ac ionare speciIic gimnasticii ritmice.

27
>S n elege i metodologia de ac ionare pentru toate grupele
de elemente corporale (piruete, elemente de echilibru, val
de corp, s rituri).
>S diIeren ia i metodologia de ac ionare pentru Iiecare
element obiect n parte.
>S explica i care sunt elementele obiect speciIice pentru
coard , panglic , cerc, minge si m ciuci.

Competen ele unit ii de nv are
dezvoltarea unor abilit i practice pentru nsusirea tehnicii
balans rilor, dezechilibr rilor, valului de corp si de bra e, a
elementelor de echilibru, piruetelor, s riturilor;
dezvoltarea unor abilit i practice pentru nsusirea tehnicii
balans rilor, lans rilor, rul rilor, retrorul rilor, ricos rilor,
spiralelor, serpuirilor, rot rilor si nI sur rilor.

Timpul alocat unit ii de nv are: 2 ore

3.3. Con inutul unit ii de nv are

3.3.1. Metodologia nv rii tehnicii corporale

Metodologia de ac ionare pentru nv area tehnicii
balans rilor:
se vor realiza exerci ii pentru dezvoltarea senza iilor kinestezice
n vederea nv rii balans rilor pasive;
nv are tehnicii relax rii din culcat contrac ia ntregului
corp, urmat de relaxarea lui;
men inerea unor segmente sau a trunchiului aIlat n pozi ii
diIerite n contrac ie prelungit , urmat de relaxare;
balans ri active (conduse), urmate de relaxarea musculaturii
si continuarea misc rii din iner ie;
balans ri n diIerite direc ii, n arc de cerc, n ,opt n diIerite
planuri, realizate cu ambele bra e simultan;
balans ri realizate pe muzic cu oprirea segmentului aflat n
balans, n punctul cel mai nalt pe vertical , urmat de c derea
pasiv a acestuia Iolosind iner ia;
la ncep toare, m sura muzical va Ii de 2/4 (o m sur , o
balansare), iar pentru avansate m sura va Ii 3/4.

Metodologia de ac ionare pentru nv area tehnicii
dezechilibr rilor:
realizarea ncord rilor la nivelul ntregului corp;
exerci ii din ,scoala relax rii;
ridic ri pe vrIuri cu mpingerea bazinului nainte urmat de
28
o c dere n partea opus ;
exerci ii de alternare a contrac iei cu relaxarea;
nv area si consolidarea tehnicii balans rilor;
dezechilibr ri n combina ie cu balans ri de bra e, membre
inferioare, trunchi.

Metodolgia de ac iune pentru nv area tehnicii valului:
exerci ii de contrac ie si relaxare;
din ghemuit pe c lcie seznd, spate, rotund cu b rbia n
piept, extensia trunchiului, cu extensia capului si cu ridicarea
bazinului de pe c lcie si mpingerea lui mult nainte, minile
prinse napoi la spate;
nv area valului de pe genunchi;
cu Ia a la bara de perete apucat cu ambele mini, ac iuni de
coordonare a lucrului n articula ia gleznei, genunchiului si
coxoIemural (ndoiri si ntinderi);
valuri ale membrelor inferioare cu mpingerea bazinului
nainte si revenirea n sens invers, pn cnd ac iunea va Ii
nsusit bine;
val de corp realizat cu Ia a la bara de perete;
val de corp cu sprijinul unei singure mini pe bar ;
val de corp la centrul s lii I r sprijin si terminat cu o poz
Iinal pe toat talpa, apoi pe vrIuri;
executarea valului de corp n 4 timpi finalizat;
executarea valului de corp n 2 timpi Iinalizat (la bar , la
centru);
executarea valului de corp n combina ie cu alte elemente
artistice;
executarea valului de corp cu mnuirea unui obiect portativ.


Figura 3.1. Con inutul tehnic al gimnasticii ritmice

Metodologie de ac ionare pentru nv area tehnicii
elementelor de echilibru:
exerci ii sub Iorm joc pentru dezvoltarea percep ii spa iale,
temporale si tactile;
29
exerci ii libere cu obiecte, pe diIerite supraIe e de sprijin;
deplas ri pe supraIe e nguste de diIerite n l imi;
exerci ii cu elemente de echilibru;
treceri din pozi ii joase n pozi ii nalte si invers;
treceri de pe un plan pe altul;
treceri din stnd pe ambele picioare, la stnd pe un picior (pe
toat talpa, apoi pe vrf);
combina ii ntre pozi iile de echilibru cu alte elemente
(ntoarceri, s rituri, dezechilibr ri, valuri, etc.).
Metodologia de ac ionare pentru nv area tehnicii
piruetelor:
exerci ii care dezvolt sistemul echilibrului dinamic si pasiv;
jocuri de miscare, cu nvrtiri n jurul axului propriu, pasi
succesivi, ntoarceri bruste de cap la auzul unor stimuli sonori:
exerci ii pentru dezvoltarea speciIic a musculaturii mem-
brelor inferioare:
genuflexiuni;
demi-plie-uri la bar si la centru;
ridic ri si coborri de pe vrIuri executate energic;
balans ri de picioare pe toate direc iile (nainte lateral,
napoi) la diferite niveluri;
treceri din stnd pe dou picioare pe vrIuri n stnd pe un
singur vrI Iar modiIic ri ale pozi iei (pe vertical sau
lateral);
exerci ii pentru nv area celor mai simple ntoarceri (cu
pasi succesivi, cu pasi arcui i, cu nvrtire, prin Iouette);
exerci ii si pozi ii ale membrelor superioare;
realizarea piruetei passe nti la bar apoi la centru;
exerci ii pentru perIec ionarea piruetelor;
repetarea piruetelor simple, la bar si apoi la centru, cu
acompaniament muzical;
combina ii de piruete cu alte elemente artistice (valuri,
pozi ii de echilibru, dezechilibr ri cu acompaniament
muzical (2/4, 3/4, 6/8);
executarea pe muzic a unor piruete de mare diIicultate;
ntoarcerile simple si piruetele pot Ii Iolosite n orele de
gimnastic ritmic n momentul cnd mecanismul tehnic a
Iost nsusit Ioarte bine; la clasele I-IV se vor realiza
ntoarceri simple (cu pasi succesivi, cu pas arcuit, cu pas
ascu it, cu nv luire), la clasele V-VIII se pot realiza si
piruetele passe, arabesque si attitude.

Metodologia nv rii tehnicii s riturilor artistice:
exerci ii pentru realizarea b t ii, a desprinderii si a ateriz rii:
plie, demi-plie, grand-plie, la bar si la centru;
ridic ri pe vrIuri si coborri (releve-uri) pe ambele
picioare, pe un singur picior, la bar si la centru;
s rituri mici si energice (saute-uri), la bar si la centru;
s ritura deschis cu un pas de elan si n l are pe o banc ;
combina ii ntre saute-uri si releve-uri pe ambele picioare
si pe cte un picior.
30
exerci ii pentru dezvoltarea Ior ei de sus inere a segmentelor
n diIerite pozi ii:
treceri din diIerite pozi ii de echilibru pe un picior cu
cel lalt n diIerite pozi ii;
balans ri ale membrelor inIerioare pe diIerite direc ii si
men inerea lor n diIerite pozi ii (planuri variate).
exerci ii pentru nv area b t ii si ateriz rii:
jocuri cu deplas ri si b taie pe unul sau dou picioare;
treceri peste diferite obstacole si ateriz ri la puncte
marcate pe sol;
s rituri n adncime de pe diIerite n l imi cu aterizare pe
dou picioare sau pe un singur picior;
s rituri cu coarda, pe un picior sau pe dou picioare.
exerci ii care dezvolt sim ul echilibrului si al orient rii n
spa iu:
s rituri n adncime de la diIerite n l imi, cu men inerea
unei anumite pozi ii n timpul zborului;
s rituri la trambulina semielasic , cea elastic si la plasa
elastic .
exerci ii pentru nsusirea diIeritelor momente de ac iune a
bra elor:
misc ri de bra n diIerite planuri, pe diIerite direc ii,
realizate simetric sau asimetric;
exerci ii pentru nsusirea momentelor s riturii:
exerci ii pentru cresterea mobilit ii la nivelul articula iei
coxo-femurale;
exerci ii cu men inerea unor pozi ii de echilibru (ara-
besque, attitude, passe);
realizarea s riturilor artistice cele mai accesibile (s ritura
nchis , deschis , passe, Iouette);
executarea s riturii artistice n combina ie cu alte elemente
de tehnic corporal (valuri, piruete etc);
executarea s riturii artistice cu acompaniament muzical;
realizarea s riturilor artistice, simultan cu mnuirea unui
obiect portative;
combina ii artistice cu s rituri, cu schimbarea tempoului
muzicii.

3.3.2. Metodologia de ac ionare n nv area tehnicii
de mnuire a obiectelor portative
Ac iunile tehnice de mnuire a obiectelor portative sunt speciIice
gimnasticii ritmice si sunt executate n concordan si n completare
cu miscarea corporal .
Obiectele speciIice gimnasticii ritmice de baz sunt: coarda,
cercul, mingea, m ciucile, panglica, esarIa, steagul si alte obiecte
portative care pot Ii mnuite usor.
Obiectele speciIice gimnasticii ritmice competi ional sunt:
coarda, cercul, mingea, m ciucile si panglica.

Metodologia nv rii tehnicii balans rilor:
misc ri de pendulare ale bra elor (la nivelul articula iei um -
rului) cu transmiterea acestei misc ri obiectului mnuit;
31
se vor executa balans ri n arc de cerc, n cerc, n opt n toate
planurile;
se vor realiza balans ri n combina ie cu diIerite misc ri
corporale, de la cele mai simple pn la cele mai complexe;
acompaniamentul muzical va Ii n m sura 3/4;
balans rile cu obiecte portative pot Ii Ioloste n lec iile de
gimnastic , ncepnd din ciclul primar.

Metodologia nv rii tehnicii arunc rilor (lans rilor):
momentul arunc rii reprezint impulsia care i se d obiec-
tului si traiectoria acestuia pe tot parcursul lans rii;
bra ul care lanseaz obiectul are o miscare sigur , cu o
anumit vitez , pe o anumit direc ie ce determin ampli-
tudinea si lungimea traiectoriei;
se vor executa Ioarte multe repet ri pentru realizarea optim
a momentului lans rii;
momentul prelu rii obiectului dup zbor este la Iel de impor-
tant ca si cel al lans rii. Se vor executa repet ri multiple
alternativ cu ambele mini si cu continuarea execu iei cu alte
elemente de mnuire;
n timpul desI sur rii zborului obiectului, executanta va realiza
elemente de tehnic corporl (piruete, s rituri, elemente acro-
batice).

Metodologia nv rii tehnicii rul rilor yi retrorul rilor:
se vor executa rul ri cu obiectul portativ ncepnd cu cele
mai simple, pe sol, cu o singur mn , dintr-o mn n alta n
jurul corpului;
retrorul rile vor Ii realizate cu obiectul speciIic (cerc), cu o
mn si prindere cu aceeasi mn , sau prindere cu cealalt
mn ;
pentru m rirea distan ei de rulare a obiectului pe sol se pot
executa pasi ad uga i, alerga i, cu oprirea obiectului n Iinal cu
aceeasi mn , cu cealalt , sau cu un alt segment al corpului;
rul rile sunt speciIice mingii si cercului;
pentru Iormarea capacit ii de apreciere corect a distan ei si
direc iei se vor executa rul ri n perechi asezate Ia n Ia ,
m rindu-se mereu distan a dintre executante;
nv area retrorul rilor se va realiza dup consolidarea rul rilor;
acompaniamentul muzical Iolosit va Ii n m surile 2/4, 3/4.

Metodologia nv rii tehnicii ricoy rilor:
ricos rile sunt speciIice mingiei si se realizeaz pe sol si pe
oricare parte a corpului;
tehnica ricos rilor la minge presupune priza pe supraIa a
obiectului, mpingerea n sol din toate articula iile bra ului,
evitndu-se b t ile cu zgomot, si preluarea mingii cu degetele
si apoi cu podul palmei;
se vor exersa b t i n sol cu mingea alternnd o mn cu
cealalt , I r oprire ct mai mult timp, respectndu-se tehnica
men ionat ;
b t ile la m ciuci se realizeaz ntre ele, n sol si pe oricare
segment al corpului.
32
Metodologia nv rii tehnicii rot rilor:
rot rile sunt misc ri care imprim obiectului o traiectorie
circular n jurul axului diametral si n diIerite planuri (ori-
zontal, sagital si vertical), si sunt speciIice tuturor obiectelor;
rot rile se realizeaz cu ambele mini si apoi n Iiecare mn ,
n tempo moderat si rapid;
rot rile obiectelor se vor executa nainte si dup alte elemente
tehnice de mnuire ale obiectului, precum si naintea arun-
c rilor sau lans rilor obiectelor;
rot rile se pot realiza n arc de cerc, n cerc si n ,opt att n
plan sagital, n plan Irontal, dar si n plan orizontal;
pentru realizarea rot rilor este necesar dezvoltarea mobi-
lit ii articula iilor pumnului si um rului.

Metodologia nv rii tehnicii yerpuirilor yi spiralelor:
obiectele cu care se pot realiza acest tip de ac iuni sunt
panglica si coarda, Iiind speciIice doar panglicii;
execu ia acestor ac iuni necesit un grad mare de mobilitate
la nivelul articula iei pumnului si um rului;
pentru ncep tori se recomand ca lungimea panglicii s Iie
maxim de 4 metri, exerci iile de mnuire se vor Iace alter-
nativ cu ambele mini, n direc ii bine stabilite (nainte-sus,
napoi-jos, lateral sus, jos) cu b ul inut n prelungirea
bra ului orizontal Ia de sol (la serpuiri) si vertical Ia de sol
(la spirale);
tehnica corect de realizare a serpuirilor si spiralelor pre-
supune miscarea ampl de rotare sau Ilexie extensie la
nivelul articula iei pumnului (la serpuiri) si a um rului la
spirale;
se va insista ca desenul creat de panglic s aib planuri
clare: orizontal, sagital;
serpuirile si spiralele se vor nv a pe loc si apoi se vor
executa n deplasare;
pentru consolidarea tehnicii aceste misc ri vor Ii intercalate
ntre alte elemente de tehnic corporal si de mnuire ale
obiectului;
acompaniamentul muzical va Ii realizat n m sura 3/4, 4/4.

Metodologia nv rii tehnicii nf yur rilor:
sunt ac iuni speciIice obiectului coard ;
se realizeaz prin apropierea (nI surarea obiectului) pe
oricare parte a corpului: gt, bra , trunchi, membru inIerior;
se vor nv a nti pe loc, apoi se vor realiza n deplasare;
acompaniamentul muzical este n m sura 3/4 si 4/4.

33

3.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare
Sinteza unit ii de nv are 3
Metodologia de ac ionare n nv area tehnicii corporale
1. Metodologia de ac ionare pentru nv area tehnicii balans rilor:
la ncep toare, m sura muzical va Ii de 2/4 (o m sur , o balansare), iar pentru avansate
m sura va Ii 3/4 etc.
2. Metodologia de ac ionare pentru nv area tehnicii dezechilibr rilor:
exerci ii din ,scoala relax rii etc.
3. Metodolgia de ac iune pentru nv area tehnicii valului:
exerci ii de contrac ie si relaxare etc.
4. Metodologie de ac ionare pentru nv area tehnicii elementelor de echilibru:
exerci ii sub Iorm joc pentru dezvoltarea percep ii spa iale, temporale si tactile etc.
5. Metodologia de ac ionare pentru nv area tehnicii piruetelor:
exerci ii care dezvolt sistemul echilibrului dinamic si pasiv etc.
6. Metodologia nv rii tehnicii s riturilor artistice:
exerci ii pentru realizarea b t ii, a desprinderii si a ateriz rii etc.

Metodologia de ac ionare n nv area tehnicii de mnuire a obiectelor portative
1. Metodologia nv rii tehnicii balans rilor:
misc ri de pendulare ale bra elor (la nivelul articula iei um rului) cu transmiterea acestei
misc ri obiectului mnuit etc.
2. Metodologia nv rii tehnicii arunc rilor (lans rilor):
momentul arunc rii reprezint impulsia care i se d obiectului si traiectoria acestuia pe tot
parcursul lans rii etc.
3. Metodologia nv rii tehnicii rul rilor yi retrorul rilor:
se vor executa rul ri cu obiectul portativ ncepnd cu cele mai simple, pe sol, cu o singur
mn , dintr-o mn n alta n jurul corpului etc.
4. Metodologia nv rii tehnicii ricoy rilor:
ricos rile sunt speciIice mingiei si se realizeaz pe sol si pe oricare parte a corpului etc.
5. Metodologia nv rii tehnicii rot rilor:
rot rile sunt misc ri care imprim obiectului o traiectorie circular n jurul axului diametral
si n diIerite planuri (orizontal, sagital si vertical), si sunt speciIice tuturor obiectelor etc.
6. Metodologia nv rii tehnicii yerpuirilor yi spiralelor:
obiectele cu care se pot realiza acest tip de ac iuni sunt panglica si coarda, Iiind speciIice
doar panglicii etc.
7. Metodologia nv rii tehnicii nf yur rilor:
sunt ac iuni speciIice obiectului coard etc.

Concepte yi termeni de re inut: elemente corporale, balans ri, arunc ri, rul ri, retrorul ri, ricos ri.
Elementele corporale speciIice gimnasticii ritmice sunt echilibrul, s riturile, piruetele si
valurile.
Balans rile sunt elemente obiect care se pot realiza cu toate obiectele competi ionale, n plan
sagital, frontal si orizontal.
Arunc rile se pot realiza cu toate obiectele competi ionale si presupun un grad ridicat de
dificultate.
Rul rile sunt speciIice cercului si mingii, dar pot Ii realizate si cu m ciucile si panglica.
34
Retrorul rile se realizeaz doar cu cercul.
Ricos rile sunt speciIice mingii (pot Ii active sau pasive), dar pot Ii realizate si cu m ciucile,
coarda, cercul sau panglica.

ntreb ri de control yi teme de dezbatere
1. Care sunt etapele nv rii tehnicii balans rilor?
2. Care sunt etapele nv rii tehnicii dezechilibr rilor?
3. Care sunt etapele nv rii tehnicii valului?
4. Care sunt etapele nv rii elemntelor de echilibru?
5. Care sunt treptele nv rii tehnicii piruetelor?
6. Care sunt treptele nv rii tehnicii s riturilor artistice?
7. Care este metodica ac ion rii n tehnica arunc rilor pentru toate obiectele portative?
8. Care este metodica ac ion rii n tehnica ricos rilor?
9. Care este metodica ac ion rii n tehnica rot rilor pentru toate obiectele portative?
10. Care este metodica ac ion rii n tehnica serpuirior si spiralelor?






































35
Teste de evaluare/autoevaluare

R spunae i adev rat (aac consiaera i ca propo:i ia este aaev rat ) sau fals (aac consiaera i
ca propo:i ia este fals ).
1. Misc rile de balans pot Ii executate att cu obiectele, ct si la nivel corporal?

Alege i varianta corect '
2. Elementele de echilibru pot fi efectuate:
a) n pozi ii nalte.
b) n pozi ii joase.
c) Pe piciorul drept.
d) Pe piciorul stng.
e) Toate variantele sunt corecte.

3. Spiralele ,i ,erpuirile sunt elemente obiect specifice:
a) Corzii.
b) Panglicii.
c) Cercului.
d) Mingii.
e) M ciucilor.
f) Se pot realiza cu toate obiectele.

Completa i afirma ia'
4. Ricos rile sunt speciIice mingiei si se realizeaz pe sol si pe oricare parte a corpului, dar pot fi
eIectuate si cu .............................................



















Bibliografie
Jeleascov, C, Bu u, I., M., (2008), Gimnastic ritmic ae ba: , Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti.
Macovei, S., Bu u, I., M., (2000), Gimnastica ritmic in ,coal , Editura Man-Delly, Bucuresti.
Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEFS, Bucuresti.
Manos, M., (2008), Gimnastica ritmic ae performan , Editura Bren, Bucuresti.
36

Unitatea de nv are 4
PARTICULARIT ILE TEHNICOMETODICE
ALE FIEC RUI TIP DE AC IUNE CORPORAL



Cuprins
4.1. Introducere
4.2. Obiectivele si competen ele unit ii de nv are
4.3. Con inutul unit ii de nv are
4.3.1. Variantele de deplasare
4.3.2. Balans rile
4.3.3. Dezechilibr rile
4.3.4. Valurile
4.3.5. Elemente de echilibru
4.3.6. Piruetele
4.3.7. S riturile artistice
4.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare


4.1. Introducere
Sub raportul strict al execu iei, miscarea indiIerent de tipul de
ac iune din care Iace parte, trebuie s respecte ,stilul gimnic. Acesta
presupune o succesiune de particularit i de execu ie, Iiecare dintre
ele contribuind la asigurarea unei misc ri perIormante, plastice si
expresive.
n procesul instructiv-educativ se impune la nceput nsusirea
bazelor generale ale tehnicii, respectiv parcurgerea asa numitelor
,scoli pe tipuri de misc ri (scoala s riturii, scoala tura iilor, scoala
relax rii etc.). Ulterior urmeaz nv area elementelor de baz si a
diIicult ilor n ordinea lor logic , ra ional . Se va avea n vedere
respectarea principiilor didactice ale nv rii de la cunoscut la
necunoscut, de la simplu la complex, de la usor la greu, etc.

4.2. Obiectivele yi competen ele unit ii de nv are

Obiectivele unit ii de nv are
Dup parcurgerea acestei unit i de nv are, ve i Ii capabil :
>S n elege i care sunt variantele de deplasare, care este suc-
cesiunea nv rii acestora si ce greseli pot apare n realizarea lor.
>S cunoaste i care sunt etapele nv rii balans rilor.

37
>S n elege i modul de realizare al balans rilor.
>S cunoaste i algoritmi pentru realizarea piruetelor, s riturilor,
elementelor de echilibru si a valului de corp.

Competen ele unit ii de nv are
deprinderea studentelor cu succesiunea nv rii pasilor ritmici;
constientizarea studentei n ce priveste caracteristicile generale,
greselile si indica iile metodice privind nsusirea pasilor ritmici;
deprinderea studentelor cu caracteristicile balans rilor, deze-
chilibr rilor, valurilor, elementelor de echilibru, s riturilor;
dezvoltarea unor abilit i privind n elegerea etapelor nv rii
pentru balans ri, dezechilibr ri, valuri, elemente de echilibru,
s rituri.

Timpul alocat unit ii de nv are: 4 ore

4.3. Con inutul unit ii de nv are
4.3.1. Variantele de deplasare
Variantele de deplasare reprezint ac iunile n care corpul se
deplaseaz n ntregime pe supraIa a de lucru. Executarea lor pre-
supune o permanent proiectare a centrului de greutate pe o nou
supraIa de sprijin, prin echilibrarea corpului pe talp sau/si pe
vrful piciorului.
Sistematizare:
pasi de mers si alergare din gimnastica de baz ;
pasi ritmici speciIici (n variante de mers si alergare): usori,
ascu i i, arcui i, nal i, Ianda i;
pasi de baz din dansul Iolcloric romnesc: succesivi,
ad uga i, b tu i, ncrucisa i n deplasare, ncrucisa i pe loc,
s lta i, alerga i;
pasi Iolclorici stiliza i realiza i n diIerite variante usor
adaptate specificului G.R;
pasi de dans: s lta i, galop, polc , vals, mazurc , tarantel ,
polonez ;
pasi de dans modern realiza i ntr-o mare varietate de forme
si ritmuri muzicale;
pasi din con inutul gimnasticii n ritm de jazz, pisic , rula i,
pli, perie, ncrucisa i, schimba i.
Caracteristici generale:
marea varietate de dinamism sub raport:
* spa ial forme variate ale traiectoriilor de deplasare pe
orizontal ; oscila ii variate n Iunc ie de natura pasului la
nivelul centrului de greutate n ax vertical.
38
* temporal mare varietate de ritm cu durate diferite,
acordate ntregului pas sau Iiec rui moment intermediar (Iaz
de miscare) din cadrul lui.
varietate de tempou pot Ii executa i n viteze de execu ii
diferite;
solicitarea speciIic a musculaturii trenului inIerior;
contribuie la educarea mersului;
dezvoltarea echilibrului dinamic executarea lor pretinde o
permanent echilibrare a corpului pe vrIul unui picior,
majoritatea pasilor presupunnd prin structura lor, existen a
unei duble rul ri a t lpii de la vrI la c lci si invers;
inIluen eaz pozitiv mobilitatea gleznelor, a articula iilor
metatarsofalangiene;
dezvolt Ior a si elasticitatea musculaturii trenului inIerior (n
principal a labei piciorului si gambei);
asigur preg tirea de baz necesar si altor tipuri de ac iuni
tehnice cum sunt: preg tirea gleznelor pentru impuls si ateri-
zare elastic la s rituri, nt rirea gleznelor pentru men inerea
corect a pozi iilor de echilibru n ac iuni statice sau n tura ii
(piruete);
reprezint suportul pe care se bazeaz deplas rile n cadrul
coregraIiei diIeritelor exerci ii.
Gre,eli frecvente:
greutatea corpului nu este corect repartizat pe supraIa a de
sprijin n diferitele faze ale pasului;
nu sunt corect nsusite ac iunile componente ale mecanis-
mului de baz al pasului respectiv:
* ac iunea piciorului oscilant;
* ac iunea piciorului de sprijin;
* aspectele particulare ale pozi iilor si varia iilor centrului de
greutate pe orizontal si pe vertical .
rigiditate n miscare cu repercusiuni asupra cursivit ii
deplas rii, datorat lipsei de Ilexibilitate la nivelul articu-
la iilor trenului inIerior (glezne, genunchi, coxo-Iemural) si
elasticit ii musculaturii triplei extensii;
nerespectarea pe Iiecare Iaz component a duratelor de
lucru, ceea ce se repercuteaz asupra ritmului misc rii.
Inaica ii metoaice generale:
Reprezint primele ac iuni tehnice cu care debuteaz ins-
truirea n G.R.
Predarea se va Iace gradat n Iunc ie de nivelul de diIicultate
al pasilor, urm rindu-se nsusirea corect a mecanismului de
baz pe Iiecare din Iazele componente.
Pentru unii pasi, nv area are caracter global (pasul usor,
pasul s ltat), pentru al ii se lucreaz analitic, Iiind de tip algo-
ritmic.
Pentru usurarea n elegerii execu iei pasului, se ia n calcul
piciorul care preia greutatea corpului (pas cu dreptul nseamn
c sprijinul este realizat pe piciorul drept, stngul fiind picior
oscilant).
Succesiunea prea rii pa,ilor:
Pa,i ritmici:
pasul usor pasul ascu it pasul arcuit pasul nalt (pozi ia
pass si pozi ia attitude) pasul fandat.
39
Pasul uyor: variant a mersului pe vrIuri care se poate executa
din mers si alergare.
Caracteristica tehnic : cursivitate si usurin n schimbarea
sprijinului, realizat prin usoar Ilexie la nivelul articula iei genun-
chilor, care imprim deplas rii senza ia de plutire.

Exemplu de legare:
Pozi ia ini ial : stnd.
M sura muzical 2/4.
M
I
T
1
doi pasi usori ncepnd cu piciorul drept cu
arcuirea bra elor lateral;
T
2
doi pasi usori ncepnd cu piciorul stng cu
arcuirea bra elor lateral;
M
II
T
3
doi pasi usori ncepnd cu piciorul drept din aler-
gare cu ducerea bra elor nainte;
T
4
doi pasi usori ncepnd cu piciorul stng din aler-
gare cu ducerea bra elor lateral;
M
III-IV
Se repet structura.

Pasul ascu it: presupune forfecarea membrelor inferioare, rea-
lizat prin trecerea greut ii corpului pe un picior, prin rularea t lpii
de la vrI spre c lci, simultan cu proiectarea celuilalt picior nainte
cu vrIul sprijinit pe sol, cu genunchiul ntins (prima variant ) sau
ndoit (a dou variant ).
Caracteristica tehnic : simultaneitatea celor dou ac iuni de
preluare integral a greut ii corpului pe piciorul de baz si de
proiec ie nainte a piciorului oscilant (care nu preia din greutatea
corpului).
Exemplu de legare:
Pozi ia ini ial : stnd.
M sura muzical 2/4.
M
I
T
1
pas ascu it cu piciorul drept, cu bra ul drept nainte,
iar stngul sus;
T
2
pas ascu it cu piciorul stng, cu bra ul stng nainte,
iar dreptul sus;
M
II
T
3
pas ascu it cu piciorul stng ndoit, bra ul drept
nainte, iar stngul lateral;
T
4
pas ascu it cu piciorul drept ndoit, bra ul stng
nainte, iar dreptul lateral;
M
III
T
5,6
doi pasi ascu i i din alergare, cu picioarele ntinse,
bra ele execut rotare n plan Irontal;
M
IV
T
7,8
doi pasi ascu i i din alergare, cu picioarele ndoite,
bra ele execut rotare n plan Irontal.
Exemple de combina ii cu payi ritmici:
Pozi ia ini ial : stnd pe piciorul drept, piciorul stng sprijinit
pe vrI, ntins nainte, minile pe sold.
Forma ia: cerc cu um rul stng spre exterior.
M sura muzical 2/4.
M
I
T
1
pas ascu it cu piciorul stng;
T
2
pas ascu it cu piciorul drept;
M
II
T
3,4
se repet T
1,2
;
M
III,IV
T
5-8
opt pasi usori nainte ncepnd cu piciorul stng;
40
M
V,VI
T
1-4
se repet T
1-4
;
M
VII,VIII
T
5-8
opt pasi usori nainte cu deplasare n ocolire
spre stnga, descriind individual un arc de cerc si oprire pe circum-
Ierin a cercului ini ial, Ia a la centru;
M
IX,X
T
1-4
patru pasi ascu i i nainte spre interiorul
cercului, ncepnd cu piciorul stng;
M
XI,XII
T
5-8
patru pasi ad uga i lateral stnga pe vrIuri pe
circumIerin a cercului mic;
M
XIII,XIV
T
1-4
revenire pe circumIerin a mare cu patru pasi
ascu i i, ncepnd cu piciorul stng;
M
XV,XVI
T
5-8
opt pasi usori nainte spre stnga, descriind un
arc de cerc individual si oprire pe circumIerin a cercului mare cu
um rul stng orientat spre interior.
* Structura se reia identic pe partea opus , ncepnd cu piciorul drept.

Pasul arcuit: Iiecare p sire presupune o ac iune de Ilexie si
extensie la nivelul Iiec rui picior:
piciorul de baz preia greutatea corpului prin rularea t lpii de
la vrI spre c lci si Ilexia genunchiului, simultan piciorul
oscilant se ndoaie, iar vrIul se al tur gleznei piciorului de
sprijin;
urmeaz o extensie energic a ambelor picioare: piciorul de
baz se ntinde ridicndu-se pe vrf, iar cel oscilant se
proiecteaz ntins nainte la 22
o
.
Caracteristica tehnic : simultaneitatea ac iunii celor dou
membre att n timpul Ilexiei ct si al extensiei, Iinalizat n echilibru
pe vrIul piciorului de baz , ceea ce imprim pasului mari oscila ii
ale centrului de greutate n ax vertical. Accentul misc rii se pune pe
Iaza de Iinalizare n extensie a tuturor articula iilor
Exemplu de legare:
Pozi ia ini ial : stnd cu bra ele lateral.
M sura muzical 2/4.
M
I
T
1,2
pas arcuit cu piciorul drept, T
1
bra ele coboar jos,
T
2
bra ele revin prin nainte lateral;
M
II
T
3,4
pas arcuit cu piciorul stng, T
3
bra ele coboar jos,
T
4
bra ele revin prin nainte lateral;
M
III,IV
T
5-8
patru ntoarceri de 90
o
cu pasi arcui i, cu arcuiri
de bra e lateral.

Pasul nalt: p sire supl nainte prin rularea t lpii de la vrI
spre c lci si usoar Ilexie la nivelul articula iei genunchiului (demi-
pli), urmat de rularea invers si extensia articula iei n stnd pe
vrIuri (relev), simultan cu proiectarea piciorului nainte n pozi ia
pass sau attitude Ia .

Caracteristica tehnic :
oscila ia mare a centrului de greutate n ax vertical si
Iinalizarea n pozi ie de echilibru pass sau attitude;
ac iunea speciIic a bra elor presupune ridicarea oblic nainte
jos a bra ului opus piciorului oscilant si a celuilalt oblic
napoi sus, trunchiul usor r sucit spre bra ul dinapoi;
varianta de alergare presupune o succesiune de pasi s lta i,
Iinaliza i ntr-una din cele dou pozi ii;
41
durata optim a Iiec rui pas este doi timpi muzicali (o
doime): pe primul timp se realizeaz pasul suplu, iar pe al
doilea n l area n echilibru pe vrI;
m sura muzical : 2/4, 4/4 sau 3/4 (n cazul m surii 3/4 pasul
se execut pe ntreaga durat de trei timpi a m surii, acor-
dndu-se uneia din cele dou ac iuni cte doi timpi). Carac-
terul muzicii ca si al pasului este viguros, eroic, maiestuos.

Exemplu de legare:
Pozi ia ini ial : stnd cu bra ele lateral.
M sura muzical 2/4.
M
I
T
1,2
doi pasi nal i ncepnd cu piciorul drept din
alergare, bra ul opus piciorului pendulant oblic jos, cel lalt oblic sus;
M
II
T
3,4
pas nalt cu piciorul drept;
M
III
T
5,6
doi pasi nal i ncepnd cu piciorul stng, bra ul
opus piciorului pendulant oblic jos, cel lalt oblic sus;
M
IV
T
7,8
pas nalt cu piciorul stng.

Pasul fandat: presupune Iand ri succesive de pe un picior pe
cel lalt.
Caracteristica tehnic : pasul este lung si se execut printr-o
alunecare spre piciorul care preia n fandare greutatea corpului,
cel lalt r mnnd ntins napoi, sprijinit pe vrI:
ac iunea speciIic a bra elor presupune ridicarea nainte a
bra ului opus piciorului de sprijin si a celuilalt lateral;
varianta de alergare presupune s ltarea de pe un picior pe
cel lalt simultan cu ridicarea usoar napoi a piciorului
oscilant;
durata pasilor Ianda i poate Ii de o doime sau de o p trime.
Se poate lucra si pe o m sur ntreag de 3/4, caracterul
muzicii fiind viguros, maiestuos, eroic.

Exemplu de legare:
Pozi ia ini ial : stnd cu bra ele lateral.
M sura muzical 2/4.
M
I
T
1
pas fandat cu piciorul drept (varianta de alergare),
bra ul stng nainte, iar dreptul lateral;
T
2
pas Iandat cu piciorul stng (varianta de alergare), bra ul
drept nainte, iar stngul lateral;
M
II
Se repet M
I
;
M
III
T
5,6
pas Iandat cu piciorul drept, miscarea bra elor este
aceeasi;
M
IV
T
7,8
pas Iandat cu piciorul stng, miscarea bra elor este
aceeasi.

Pasul s ltat: specific mai multor tipuri de dans, se realizeaz
prin p sire pe piciorul de baz urmat de s ltare pe vertical , simultan
cu ridicarea piciorului oscilant usor ndoit nainte.
Caracteristica tehnic : s ltarea este eIectuat dup preluarea
greut ii.
durata optim este p trimea (un timp muzical), Iiecare ac iune
component realizndu-se pe cte o optime;
m sura muzical 2/4, genul muzical Iiind extrem de variat si
presupunnd un caracter juc us, s lt re si vioi.
42
Pasul schimbat: speciIic multor tipuri de dans, prezint o
structur complex .
Caracteristica tehnic : unitatea celor trei ac iuni pas cu
dreptul, al turarea piciorului stng cu preluarea greut ii si iar pas cu
piciorul drept. Se realizeaz n alternan , executndu-se n toate
direc iile, simplu sau cu ncrucisarea picioarelor.
durata total a pasului poate Ii:
de doi timpi dac se lucreaz n m sura 2/4, caz n care
ac iunile sunt inegale pentru c pasul ad ugat (drept stng)
se execut pe dou optimi, iar urm toarea p sire pe timpul
doi;
de trei timpi dac se lucreaz n m sura 3/4, Iiecare din cele
trei ac iuni Iiind egale;
caracterul pasului este juc us, vioi, s lt re .

Exemplu de legare:
Pozi ia ini ial : stnd pe piciorul stng, dreptul ndoit sprijinit
pe vrI, pe sol, minile pe sold.
M sura muzical 2/4.
M
I
T
1,2
pas schimbat cu dreptul nainte;
M
II
T
3,4
pas schimbat cu stngul nainte;
M
III
T
5,6
pas schimbat cu dreptul nainte;
M
IV
T
7,8
dou b t i n acord cu stngul, cu toat talpa.
* Structura se repet cu deplasare spre napoi, ncepnd pasul
schimbat cu piciorul stng.

Pasul de galop: speciIic dansului al c rui nume l poart , se
realizeaz printr-o p sire cu alunecare (prin pas suplu temp-li) spre
direc ia de deplasare, urmat de s ltare cu apropierea picioarelor n
faza de zbor din mpingerea n ambele picioare si aterizare pe piciorul
dinapoi.
Caracteristica tehnic : mpingerea la s ltare se Iace din ambele
picioare si aterizarea mereu pe piciorul care se al tur celui care a
ini iat pasul, astIel nct ,galopul se va lucra n succesiunea lui
mereu pe aceiasi parte. Schimbarea piciorului care atac solul se Iace
prin oprire sau prin intercalarea unui pas s ltat:
pasul se poate realiza spre nainte, spre napoi sau lateral;
durata optim este un timp muzical (o p trime);
m sura muzical 2/4, caracterul este avntat, vioi, foarte bine
marcat sau ritmat.

Pasul de polc : specific pasului care-i poart numele, este
realizat printr-o combina ie ntre un pas de galop si un pas s ltat.
Caracteristica tehnic : ac iune complex ca structur motric ,
reprezentat prin al turarea a doi pasi diIeri i n cadrul unei unit i de
miscare. Pasii cu deplasare spre nainte sau napoi se pot realiza n
succesiune, n timp ce pasul lateral se Iace alternativ spre dreapta si
spre stnga:
durata total a pasului este de o m sur de 2/4 (doi timpi
muzicali), prima p trime Iiind pasul de galop si cea de-a dou
pasul s ltat;
caracterul pasului este vioi, vesel, juc us, piesele muzicale
fiind specifice polca.
43
Exemplu de combina ie cu payi de galop, payi s lta i, ntoarceri,
s lt ri yi miyc ri conduse.
Pozi ia ini ial : stnd cu bra ele lateral.
Forma ia: cerc cu lan de bra e, Ia a spre interior.
M sura muzical 2/4 ritm de galop.
M
I,II
T
1-4
patru pasi de galop lateral dreapta;
M
III,IV
T
5-8
patru pasi de galop napoi cu piciorul stng, se d
drumul la mini si se execut simultan patru percu ii nainte cu
palmele;
M
V
T
1,2
doi pasi s lta i cu piciorul drept si piciorul stng pe loc
cu ntoarcere 90
o
dreapta, simultan cu dou percu ii napoi cu
palmele;
M
VI
T
3,4
Iandare lateral dreapta, T
3
bra ele se ridic lateral,
T
4
bra ele coboar ;
M
VII
T
5,6
Iandare lateral stnga, T
5
bra ele se ridic lateral,
T
6
bra ele coboar ;
M
VIII
T
7,8
ntoarcere 180
o
pe piciorul stng, minile pe sold,
um rul drept la centrul cercului;
M
IX,X
T
1-4
patru pasi de galop nainte pe circumIerin , ncepnd
cu piciorul stng, minile pe sold;
M
XI,XII
T
5-8
patru pasi s lta i nainte ncepnd cu piciorul drept,
minile pe sold;
M
XIII,XIV
T
1-4
patru pasi de galop lateral dreapta spre circumIerin a
cercului mic simultan cu circumduc ia bra elor n plan Irontal de la
dreapta pe sus la stnga;
M
XV,XVI
T
5-8
ntoarcere 360
o
cu patru s lt ri spre stnga pe ambele
picioare, Iinalizat n stnd cu Ia a la centrul cercului, lan de bra e
lateral.
* Structura se reia identic pe partea opus , ncepnd cu pas de
galop spre stnga.

Pasul de vals: speciIic dansului cu acelasi nume, reprezint o
structur motric alc tuit din trei ac iuni:
p sire nainte (napoi sau lateral) prin pas suplu;
doi pasi pe vrI n direc ia primului.
Caracteristica tehnic : complexitatea reiesit din asocierea
celor trei ac iuni n cadrul unei unit i de miscare n interiorul c reia
exist asimetrie.
denumirea pasului drept sau stng este dat de piciorul
care realizeaz pasul suplu;
durata total a unui pas este de o m sur 3/4, Iiecare ac iune
component realizndu-se pe cte un timp muzical astfel:
M
I
pas cu dreptul nainte:
T
1
pas suplu nainte cu piciorul drept;
T
2
pas nainte pe vrf cu piciorul stng;
T
3
pas nainte pe vrf cu piciorul drept;
M
II
pas cu stngul nainte:
T
1
pas suplu nainte cu piciorul stng;
T
2
pas nainte pe vrf cu piciorul drept;
T
3
pas nainte pe vrf cu piciorul stng.
m sura muzical a pasului de vals este numai de 3/4 sau 6/8
(o variant a m surii 3/4);
pasul napoi se execut identic cu cel nainte, schimbndu-se
doar sensul deplas rii;
44
pasul lateral este mai modiIicat n sensul c :
M
I
T
1
pas suplu lateral cu piciorul drept;
T
2
pas mic ncrucisat pe vrI napoi cu piciorul stng;
T
3
pas mic nainte pe vrf cu piciorul drept;
M
II
T
1
pas suplu lateral cu piciorul stng;
T
2
pas mic ncrucisat pe vrI napoi cu piciorul drept;
T
3
pas mic nainte pe vrf cu piciorul stng.
pasul de vals cu ntoarcere presupune o tura ie a corpului n
jurul axului vertical care se realizeaz doar n momentul
execut rii celor dou ac iuni de p sire pe vrI.

Exemplu: ntoarcere de 360
o
dreapta cu doi pasi de vals succesivi:
M
I
pas de vals nainte cu ntoarcere 180
o
dreapta:
T
1
pas suplu nainte cu piciorul drept;
T
2
pas pe vrf cu piciorul stng simultan cu ntoarcere 90
o

dreapta;
T
3
pas pe vrf cu piciorul drept simultan cu ntoarcere 90
o

dreapta;
M
II
pas de vals napoi cu ntoarcere 180
o
dreapta:
T
1
pas suplu napoi cu piciorul stng;
T
2
pas pe vrf cu piciorul drept simultan cu ntoarcere 90
o

stnga;
T
3
pas pe vrf cu piciorul stng simultan cu ntoarcere 90
o

stnga;
Pa,i ae aans in m sura 2/4:
pasul s ltat pasul de galop (lateral, nainte, napoi) pasul
de polc .
Pa,i ae aans in m sura 3/4:
pasul de vals (nainte, napoi, lateral, cu ntoarcere).
Pa,i ae ba: ain aansul folcloric romanesc:
pasul succesiv-ad ugat (lateral, nainte, napoi) alerga i,
s lta i, ncrucisa i din deplasare, ncrucisa i de pe loc, etc.
* nv area Iiec rui pas ncepe cu nsusirea ac iunilor la nivelul
trenului inIerior, I r sincronizare cu miscarea bra elor (care va Ii
predat ulterior).
nv area unei combina ii cu varia ii de pasi, care prezint
deplas ri cu Iorma ii diIerite, se pred astIel:
se nsusesc Iorma iile de lucru, traiectoriile de deplasare si
modalit ile de trecere dintr-o Iorma ie n alta;
nsusirea succesiunii pasilor n rela ie cu acompaniamentul
muzical;
nsusirea misc rilor de la nivelul trenului superior.
n lec ia de educa ie Iizic , variantele de pasi se predau n
veriga destinat temelor de nv are, consolidare si/sau perIec ionare
a deprinderilor tehnice. Consolidarea si/sau perIec ionarea se reali-
zeaz apoi n combina ii care se vor repeta n veriga exerci iilor de
preg tire a organismului pentru eIort.
Prin natura lor, pasii reprezint mijloace adecvate dezvolt rii
ritmicit ii si capacit ii de orientare spa io-temporal .
45
4.3.2. Balans rile
Balans rile sunt misc ri care Iolosesc iner ia, care ac ioneaz
asupra tuturor corpurilor din natur . Balans rile solicit cu prec dere:
mobilitatea articula iilor,
elasticitatea musculo-tendinoas ,
capacitatea neuro-muscular de relaxare a musculaturii anta-
goniste.
Balans rile, din punct de vedere al contrac iei musculare, sunt
pasive si active.
Balansarea este o miscare complex care const n :
capacitatea executantei de a Iolosi Ior ele externe (iner ia) n
strns leg tur cu Ior ele interne (contrac ia muscular ),
ob inerea altern rii anumitor grade de contrac ie cu relaxarea
muscular .

Etapele nv rii:
1. Balansarea unui singur segment: bra , cap, sau membru inIe-
rior, n plan frontal, sagital, orizontal; n arc de cerc, n cerc, n opt;
2. Balansarea a dou segmente simultan: cap-bra e, bra e-
trunchi, trunchi-membru inferior; n plan frontal, orizontal, n arc de
cerc, n cerc, n opt.;
3. Balansarea mai multor segmente simultan: cap, bra e,
trunchi, sau bra e, corp, membre inIerioare; n plan Irontal, orizontal,
n arc de cerc, n cerc, n opt;
4. Balansarea cu ntreg corpul, cu transmiterea misc rii pe
vertical .

4.3.3. Dezechilibr rile
Dezechilibr rile sunt misc ri ce se realizeaz cu ntreg corpul
ntr-o tehnic special prin pierderea momentului de echilibru din
pozi ia ini ial a corpului, c derea prin iner ia centrului de greutate
(nainte, napoi si lateral).
Dezechilibr rile sunt misc ri de o suple e si mobilitate arti-
cular deosebit .

Etapele nv rii:
1. ncord ri la nivelul Iiec rui segment al corpului si la nivelul
a dou sau mai multe segmente (bra e, trunchi, zona abdominal ,
membre inIerioare) urmate de o relaxare controlat a acestor segmente;
2. ncord ri realizate la nivelul ntregului corp, urmate de rela-
xare controlat ;
3. Men inerea unor pozi ii nalte n echilibru stabil:
stnd pe vrfuri,
pass,
arabesque,
attitude;
Urmate obligatoriu de:
relaxare controlat (decontractare muscular );
deplasarea centrului de greutate al corpului (nainte, lateral,
napoi);
ntoarcere la 180
o
sau mai mult;
combinarea dezechilibr rilor cu balans rile diIeritelor segmente
(cap, bra e, trunchi, membre inIerioare).
46
4.3.4. Valurile
Valurile sunt misc ri complexe care determin modiIicarea
,ondulat a liniei corpului.
Valul angreneaz toate articula iile segmentului n miscare sau
ale corpului.
Valul are o Iinalizare ,ntins segmentul se ntinde n toate
articula iile sale.

Valurile solicit :
mobilitatea articular ;
suple ea muscular ;
elasticitatea tendoanelor;
gradul de ncordare muscular ;
capacitatea neuro-muscular de relaxare a musculaturii anta-
goniste.
Etapele nv rii:
1. Valurile de segmente:
valul de bra e:
n toate direc iile;
n toate planurile;
n combina ie cu balans rile si rot rile de bra e;
cu un bra ;
cu ambele bra e simultan si alternativ.
valul de trunchi:
rotunjirea accentuat a spatelui, men innd b rbia n piept
urmat de extensii ale spatelui cu arcuirea napoi a capului;
misc ri de ,val de trunchi combinate cu balans ri n cerc
ale bra elor sau cu val de bra e.
2. Valul de corp nainte, lateral, napoi:
prepara ie n pozi ie ,nchis cu spatele rotunjit si cu toate
articula iile corpului (glezn , genunchi, coxoIemural, coloana
vertebral ) n Ilexie si b rbia n piept;
ntinderea succesiv de jos n sus cu proiectarea nainte a
bazinului si Iinalizare n pozi ie nalt (stnd) si ntins cu
corpul si bra ele n extensie;
val de corp cu rotarea bra elor concomitent spre nainte sau
napoi;
val de corp cu p sire nainte, pe vrI si oprire ntr-o pozi ie de
echilibru;
val de corp cu ntoarcere de 90
o
, 180
o
, 360
o
;
val de corp lateral si napoi.

Algoritm pentru inv area valului ae corp inainte:
Etapa I:
exerci ii preg titoare (la bara de perete);
exerci ii pentru dezvoltarea calit ilor motrice si Iormarea
inutei corecte;
exerci ii din scoala relax rii.
Etapa II:
exerci ii pentru nv area mecanismului tehnic de val (ntin-
derea treptat a celor trei articula ii).
47
Etapa III:
exerci ii pentru consolidare;
leg ri ale valului cu alte elemente nv ate (balans ri, pozi ii
de echilibru, ntoarceri etc.);
leg ri ale valului cu alte elemente corporale si cu acompa-
niament muzical.
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte elemente
tehnice corporale.

4.3.5. Elemente de echilibru
Elementele de echilibru sunt structuri care se caracterizeaz
prin men inerea segmentelor corpului n diIerite pozi ii, planuri si
diIerite direc ii, avnd o supraIa de sprijin redus (a t lpii, un vrI etc.).
Realizarea ct mai corect , a acestor elemente depinde de:
calitatea senza iilor propioceptive si extraceptive de miscare
kinestezice, de echilibru, tactilo-vizuale;
gradul de dezvoltare al Ior ei de sus inere si de gradul de
ncordare si men inere a unei pozi ii;
gradul de mobilitate articular si suple e muscular ;
capacitatea de consolidare a echilibrului (stabilitate) pentru
momentele de finalizare.
Etapele nv rii:
1. Momentul ae preg tire (asezarea n pozi ie) :
asigurarea unui sprijin stabil pe membrul inferior;
pozi ionarea axului longitudinal al corpului (coloana verte-
bral ) perpendicular pe piciorul de sprijin;
pozi ionarea celorlalte segmente n diIerite direc ii sau planuri;
ridicarea pe vrIuri (micsorarea supraIe ei de sprijin).
2. Momentul men inerii po:i iei in forma ei final (pe durata
unei secunde).
3. Momentul finali: rii:
se puncteaz , prin contrac ia maxim n pozi ia stabil ;
se modiIic direc ia, planul segmentelor corpului prin nce-
perea altei ac iuni motrice.

Algoritm pentru inv area po:i iei arabesque:
Etapa I
exerci ii preg titoare pentru dezvoltare Iizic general ;
exerci ii pentru dezvoltarea calit ilor motrice (Ior de
sus inere si men inere, mobilitate);
exerci ii pentru Iormarea inutei corecte (bara de perete).
Etapa II
exerci ii pentru nv area mecanismului de baz al elementului
(sus inerea piciorului liber la 90
o
si peste);
Etapa III
exerci ii pentru consolidarea si perIec ionarea mecanismului
de baz al elementului;
leg ri ale elementului cu alte ac iuni motrice din aceeasi
grup de elemente sau din grupe diferite;
leg ri si combina ii ntre elemente cu acompaniament muzical.
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte elemente
de echilibru.
48
4.3.6. Piruetele
Sunt misc ri complexe care presupun o miscare de rota ie n
jurul axului vertical, pe supraIa de sprijin redus (pe dou t lpi, pe
dou vrIuri, pe o talp , pe un vrI).
Tehnica de execu ie a piruetelor const , n mbinarea armo-
nioas a pozi iilor n diIerite planuri si direc ii a segmentelor corpului, cu
men inerea echilibrului pe o supraIa redus de sprijin, concomitent
cu men inerea vitezei de rota ie pe tot parcursul execu iei.
Tehnica piruetelor presupune:
solicitarea Ior elor interne (propioceptiv si kinestezic );
solicitarea Ior elor externe (Ior a de iner ie, de frnare, de
rota ie, centriIug si centripet );
solicitarea complex a capacit ii de echilibru printr-o coor-
donare neuro-muscular n men inerea verticalit ii;
coordonarea segmentar simultan cu men inerea vitezei de
rota ie si men inerea echilibrului dinamic.
Pentru nv area tehnicii piruetelor sunt obligatorii de ndeplinit
cteva cerin e:
stabilirea pozi iei Iiec rei axe si a Iiec rui plan de miscare:
ax vertical (a coloanei vertebrale);
axe orizontale (a bazinului si a umerilor);
planuri de ac ionare a membrelor superioare (orizontale,
sagitale, frontale).
stabilirea direc iei de deplasare a Iiec rui segment (bra e,
trunchi, picior liber);
coordonarea segmentar n momentul rota iei;
trecerea centrului de greutate pe piciorul de sprijin si ridi-
carea acestuia pe vrf;
ac iunea corpului n timpul si dup miscarea de rota ie;
pozi ionarea corect n plan si ax a piciorului liber.

Etapele nv rii:
1. Prepara ia:
pozi ionarea corpului si a segmentelor sale n planul si
direc iile corecte pentru nceperea nvrtirii.
2. Momentul elanului:
elanul bra ului din partea direc iei de rotare (se va deplasa cu
mult Ior pentru a aplica viteza de rota ie);
elanul piciorului din spate (liber).
Aceste dou momente se vor desI sura simultan.
3. Momentul impulsului:
men inerea echilibrului pe durata nvrtirii;
coordonarea segmentar (bra e, picior liber, trunchi) printr-o
contrac ie muscular sus inut si men inerea pozi iei verticale
a corpului.
4. Momentul rota iei:
ampliIicarea misc rii de rota ie;
men inerea unei viteze constante a rota iei;
coordonare segmentar (bra e, picior liber si cap).
49
5. Oprirea:
sc derea vitezei de rota ie;
pozi ionarea segmentelor ct mai departe de axul de rota ie
(ntinderea lateral a bra elor si piciorului liber);
men inerea pozi iei de echilibru stabil prin ampliIicarea con-
trac iei musculare la nivelul ntregului corp (I r momente de
relaxare muscular ).
Algoritm pentru nv area piruetei passe
Etapa I
exerci ii preg titoare pentru dezvoltare Iizic general ;
exerci ii pentru dezvoltarea calit ilor motrice (Ior de sus-
inere si men inere, mobilitate, vitez de rota ie);
exerci ii pentru Iormarea inutei corecte (bara de perete).
Etapa II
exerci ii pentru nv area mecanismului de baz al elemen-
tului (sus inerea piciorului liber n pozi ia passe).
Etapa III
exerci ii pentru consolidarea si perIec ionarea mecanismului
de baz al elementului;
leg ri ale elementului cu alte ac iuni motrice din aceeasi
grup de elemente sau din grupe diIerite;
leg ri si combina ii ntre elemente cu acompaniament muzical.
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte piruete.

4.3.7. S riturile artistice
Sunt elemente de mare spectaculozitate si diIicultate tehnic .
Se caracterizeaz prin:
dinamism si m iestrie tehnic ;
diIerite si variate, forme ale traiectoriei de zbor;
natura impulsului (b taia);
varietatea pozi iilor corpului si segmentelor sale n timpul
zborului.
S riturile artistice presupun:
contrac ie total maxim la nivelul tuturor segmentelor
corpului materializat printr-o Ior exploziv si de sus inere;
mobilitate articular crescut (articula iile coxoIemural si a
coloanei vertebrale);
capacitatea acustico-vestibular crescut pentru men inerea
echilibrului dinamic n timpul fazei de zbor;
capacitatea de orientare n spa iu (n diIerite planuri si direc ii);
controlul asupra vitezei de execu ie si accelera ia n timpul
zborului a segmentelor corpului si nvingerea Ior ei de Irecare;
Iolosirea eIicient a Ior ei de iner ie.

Etapele nv rii
1. Momentul ae preg tire:
se acumuleaz o anumit vitez anticipativ , prin realizarea
unei deplas ri n vitez crescut ;
transIormarea vitezei de deplasare pe orizontal ntr-o real
Ior de deplasare pe vertical n desprindere.

50
2. Momentul de impulsie (b taia)
n care atacul solului numai pe vrful piciorului ajutat de
tripla Ilexie (glezn , genunchi, coxoIemural);
Iaza de desprindere exploziv , scurt , puternic si sigur
(prin ntinderea celor trei articula ii si ncordarea muscular
simultan ), determin ridicarea corpului de pe sol pe vertical ;
ac iunea simultan a bra elor de avntare nainte sus, care
contribuie la desprinderea si ridicarea corpului;
n momentul exploziv se petrece o inspira ie proIund ,
urmat de apnee.

3. Momentul de zbor l reprezint drumul parcurs de corp n
aer, pn n momentul relu rii contactului cu solul (aterizarea).
Capacitatea crescut de contrac ie muscular , determin :
men inerea unei pozi ii corecte n aer a tuturor segmentelor
corpului,
prelungirea apneei contribuie la senza ia de ,usurin a
zborului,
traiectoria centrului de greutate trebuie s Iie ct mai nalt
pe vertical .

4. Momentul de aterizare:
preluarea solului cu unul sau cu ambele picioare simultan cu
tipl Ilexie a articula iilor membrelor inIerioare;
men inerea elasticit ii crescute la nivelul tendoanelor si
articula iilor membrelor inIerioare si a coloanei vertebrale;
preluarea centrului de greutate pe piciorul de sprijin cu
elasticitate si Ior n regim de rezisten (Ior de cedare);
contactul cu solul se face numai pe vrf pentru a atenua
aterizarea, duritatea impactului cu solul.

Algoritmi pentru inv area s riturilor ,inchis ,i ,aeschis :
Etapa I:
exerci ii preg titoare pentru dezvoltarea calit ilor motrice
(Ior , vitez , mobilitate, echilibru, coordonare);
exerci ii pentru Iormarea corect a reprezent rii misc rii
(memorare motric ).
Etapa II:
nv area propriu-zis a mecanismului s riturilor artistice.
Etapa III:
repetarea ac iunilor tehnice n leg tur cu ac iuni tehnice din
aceeasi grup de elemente;
repetarea ac iunilor tehnice n leg tur cu ac iuni tehnice din
grupe diferite de elemente, cu acompaniament muzical.
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte elemente
din aceeasi grup tehnic (toate s riturile artistice).

51
4.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare
Sinteza unit ii de nv are 4
Variantele de deplasare reprezint ac iunile n care corpul se deplaseaz n ntregime pe
supraIa a de lucru. Executarea lor presupune o permanent proiectare a centrului de greutate pe o nou
supraIa de sprijin, prin echilibrarea corpului pe talp sau/si pe vrIul piciorului.
Dintre pasii ritmici speciIici (n variante de mers si alergare) amintesc: pasul usor, ascu it, arcuit,
nalt, fandat.
Balans rile sunt misc ri care Iolosesc iner ia, care ac ioneaz asupra tuturor corpurilor din
natur .
Dezechilibr rile sunt misc ri ce se realizeaz cu ntreg corpul ntr-o tehnic special prin
pierderea momentului de echilibru din pozi ia ini ial a corpului, c derea prin iner ia centrului de
greutate (nainte, napoi si lateral).
Valurile sunt misc ri complexe care determin modiIicarea ,ondulat a liniei corpului.
Elementele de echilibru sunt structuri care se caracterizeaz prin men inerea segmentelor
corpului n diIerite pozi ii, planuri si diIerite direc ii, avnd o supraIa de sprijin redus (a t lpii, un
vrf, etc).
Piruetele sunt misc ri complexe care presupun o miscare de rota ie n jurul axului vertical, pe
supraIa de sprijin redus (pe dou t lpi, pe dou vrIuri, pe o talp , pe un vrI).
S riturile artistice sunt elemente de mare spectaculozitate si diIicultate tehnic .

Concepte yi termeni de re inut: pasii ritmici, balans rile, dezechilibr rile, valurile, s riturile,
piruetele, elementele de echilibru.
- Pasii ritmici cei mai utiliza i sunt pasul ascu it cu piciorul ndoit sau ntins, pasul arcuit, pasul
Iandat, pasul nalt si pasul usor.
- Balans rile se pot realiza att cu membrele inIerioare, ct si cu membrele superioare, capul
sau trunchiul.
- Dezechilibr rile sunt elemente corporale care se realizeaz spre nainte, lateral sau napoi.
- Valurile se pot realiza la nivelul membrelor superioare, dar si cu ntreg corpul, spre nainte,
lateral sau napoi.
- S riturile sunt elemente corporale care presupun parcurgerea a 4 etape: elanul, b taie,
deprinderea ntr-o anumit pozi ie si aterizarea.
- Piruetele presupun rota ia corpului minim 360
o
.
- Elementele de echilibru presupun men inerea unei pozi ii corporale minim 3 secunde.

ntreb ri de control yi teme de dezbatere
1. ExempliIica i variantele de deplasare.
2. Care sunt greselile Irecvente care pot apare n executarea pasilor ritmici?
3. Care este succesiunea metodic de nv are a variantelor de deplasare?
4. Ce Iel de misc ri sunt balans rile?
5. De ce depinde miscarea de balansare?
6. Care sunt etapele nv rii tehnicii balans rilor?
7. Ce sunt dezechilibr rile?
8. De cine depinde miscarea de dezechilibrare?
9. Care sunt etapele nv rii tehnicii dezechilibr rilor?
10. Ce este miscarea de val?
11. Care sunt componentele fizice care intr n miscarea de val?
52
12. Care sunt etapele nv rii tehnicii valului?
13. Cte feluri de val se pot realiza?
14. Care este algoritmul nv rii valului de corp nainte?
15. Prin ce se caracterizeaz pozi iile si misc rile de echilibru?
16. De cine depinde realizarea corect a pozi iilor si misc rilor de echilibru?
17. Ce Iel de misc ri sunt nvrtirile?
18. Ce Iel de misc ri sunt ntoarcerile?
19. Care sunt factorii de care depinde realizarea piruetei (nvrtire)?
20. Care sunt etapele nv rii tehnicii nvrtirii n axul vertical?
21. Care este algoritmul nv rii piruetei pass?
22. Ce Iel de misc ri sunt s riturile?
23. Care sunt caracteristicile s riturilor artistice?
24. Care sunt Iactorii care inIluen eaz s riturile artistice?
25. Care sunt etapele nv rii tehnicii s riturilor?







































53
Teste de evaluare/autoevaluare
R spunae i adev rat (aac consiaera i ca propo:i ia este aaev rat ) sau fals (aac consi-
aera i c propo:i ia este fals ).
1. Dezechilibr rile sunt elemente corporale care se realizeaz la nivelul ntregului corp?

Alege i varianta corect '
2. Elementele de echilibru pot fi:
a) Arabesque.
b) Attitude pe piciorul stng.
c) Pass pe piciorul drept.
d) Pass pe piciorul stng.
e) Toate variantele sunt corecte.

3. Valul de corp poate fi realizat:
a) Spre nainte.
b) Spre napoi.
c) Lateral.
d) Cu ntreg corpul.
e) La nivelul membrelor superioare.
f) Toate variantele sunt corecte.

Completa i afirma ia'
4. Tehnica de execu ie a piruetelor const n mbinarea armonioas a pozi iilor n diIerite planuri
si direc ii a segmentelor corpului, cu..........................., concomitent cu men inerea vitezei de rota ie pe
tot parcursul execu iei.


















Bibliografie
Jeleascov, C, Bu u, I., M., (2008), Gimnastic ritmic ae ba: , Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti.
Macovei, S., Bu u, I., M., (2000), Gimnastica ritmic in ,coal , Editura Man-Delly, Bucuresti.
Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEFS, Bucuresti.
Manos, M., (2008), Gimnastica ritmic ae performan , Editura Bren, Bucuresti.
54

Unitatea de nv are 5
PARTICULARIT ILE TEHNICO-METODICE ALE OBIECTELOR
PORTATIVE SPECIFICE GIMNASTICII RITMICE



Cuprins
5.1. Introducere
5.2. Obiectivele si competen ele unit ii de nv are
5.3. Con inutul unit ii de nv are
5.3.1. Coarda
5.3.2. Mingea
5.3.3. Cercul
5.3.4. Panglica
5.3.5. M ciucile
5.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare



5.1. Introducere
Obiectele portative sunt specifice gimnasticii ritmice. Ele mbo-
g esc con inutul si cresc diIicultatea gimnasticii ritmice, sporindu-i
valoarea artistic si m iestria motric .
Obiectele portative n gimnastica ritmic sunt: coarda, m ciucile,
mingea, panglica, cercul, esarIa si steagurile.
n spectacole, demonstra ii si alte reprezenta ii artistice, se pot
Iolosi si alte obiecte portative, care pot fi mnuite ct mai spec-
taculos: cercuri mici, discuri colorate, bastoane de diIerite m rimi si
culori, pampoane colorate, umbrele etc.
Tehnica de mnuire a obiectelor portabile este direct legat de
caracteristicile obiectului mnuit: Iorm , greutate, lungimea, diametrul,
elasticitatea, culoare si luciu.
Tehnica de mnuire presupune:
solicitarea controlului fin neuromuscular la nivelul ntregului
corp;
corelarea ac iunii Ior elor interne cu cele externe pentru men-
inerea unui echilibru n execu ie;
solicitarea maxim la nivelul percep iilor spa iotemporale,
kinestezice si tactile pentru realizarea orient rii n spa iu a
corpului si a obiectului portativ;
p strarea planurilor de lucru, a obiectelor si evitarea pierderii
involuntare a obiectului;
tehnica de ac ionare a obiectului presupune si un contact
permanent si corect cu obiectul priza obiectului.


55
5.2. Obiectivele yi competen ele unit ii de nv are
Obiectivele unit ii de nv are:
Dup parcurgerea acestei unit i de nv are, ve i Ii capabil :
>S n elege i care sunt obiectele speciIice gimnasticii ritmice
competi ionale si demonstrative.
>S cunoaste i care sunt ac iunile speciIice Iiec rui obiect
portativ.
>S n elege i etapele nv rii motrice pentru diIerite tipuri
de elemente obiect.
>S cunoaste i algoritmii de nv are a rot rilor la coard ,
rul rilor la minge, rot rilor la cerc, serpuirilor la panglic si
a rot rilor la m ciuci.

Competen ele unit ii de nv are:
dezvoltarea unor abilita i de a realiza procedeele tehnice de
mnuire speciIice pentru obiectele competi ionale si pentru
obiectele necompeti ionale;
aplicarea unor concepte noi (algoritmi) pentru nv area
elementelor obiect.

Timpul alocat unit ii de nv are: 2 ore

5.3. Con inutul unit ii de nv are
5.3.1. Coarda
Procedee tehnice de mnuire:
balans ri:
n arc de cerc;
n cerc;
n opt.
*** balans rile se pot executa n plan Irontal, orizontal si sagital.
rot ri care pot Ii executate n plan Irontal, orizontal si sagital;
nI sur ri:
pe trunchi;
pe segmente.
desprinderi cu reapucare a obiectului care pot fi executate n
plan Irontal si sagital;
56
ricos ri:
ale unui cap t al corzii;
ale mijlocului;
ale celor dou capete (cu men inerea corzii de mijloc);
serpuiri si spirale (nu sunt speciIice acestui obiect);
lans ri.
Algoritm pentru inv area rot rilor
Etapa I exerci ii preg titoare:
dezvoltarea calit ilor motrice necesare (mobilitatea articula iei
pumnului, um rului);
priza obiectului;
treceri dintr-o mn n alta a obiectului.
Etapa II nv area procedeului propriu-zis:
rot ri n diIerite planuri, direc ii;
rot ri cu ambele mini;
rot ri pe loc, n deplasare.
Etapa III consolidarea si perIec ionarea procedeului:
ac iuni tehnice simple;
ac iuni tehnice n combina ie cu elemente din aceeasi grup
tehnic ;
leg ri ale rot rilor cu elemente tehnice corporale simple;
leg ri ale rot rilor cu elemente corporale si pe acompa-
niament muzical.
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte procedee de
mnuire a obiectului coard .

5.3.2. Mingea
Procedee tehnice de mnuire:
rul ri (pe diIerite segmente ale corpului, pe sol);
ricos ri (b t i);
balans ri (n toate planurile);
purt ri si treceri;
nvrtiri (pe segmente ale corpului, pe sol, n aer);
lans ri (arunc ri).
Algoritm pentru nv area tehnicii rul rilor:
Etapa I exerci ii preg titoare:
acomodarea cu obiectul (priza);
rul ri n toate direc iile, cu Iiecare mn , pe sol si pe diIerite
segmente (pe loc si din deplasare).
Etapa II nv area procedeului propriu - zis:
rul ri pe Iiecare bra ;
rul ri pe spate, pe piept si pe alte segmente ale corpului;
rul ri cu combina ii de alte elemente corporale, pe Iond
muzical.
Etapa III consolidarea si perIec ionarea procedeului:
rul ri n combina ie cu elemente de tehnic corporal din
grupe diferite, pe fond muzical (rulare pe piept cu val de corp).
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte procedee
ale obiectului minge.
57
5.3.3. Cercul
Procedee tehnice de mnuire:
rul ri (pe sol, pe segmentele corpului);
balans ri (simple si cu desprindere a obiectului);
rot ri (n toate planurile, pe segmente, n jurul axului propriu
pe sol, n aer, cu Iiecare mn );
retrorul ri (se realizeaz numai pe sol);
ricos ri (pe sol, pe diIerite segmente);
lans ri (arunc ri);
treceri peste cerc (cu un segment, cu tot corpul);
treceri prin cerc n diferite procedee tehnice).
Algoritm pentru inv area tehnicii rot rilor
Etapa I exerci ii preg titoare:
acomodarea cu obiectul (priza);
ac iuni simple executate cu ambele mini concomitent;
ac iuni simple executate cu Iiecare mn n parte, n toate
direc iile si planurile.
Etapa II nv area propriu-zis a procedeului tehnic:
rot ri cu ambele mini n plan Irontal;
rot ri cu mna dreapt si stng n toate planurile;
rotare cu trecere dintr-o mn n cealalt (Irontal si sagital).
Etapa III consolidarea si perIec ionarea procedeului :
rot ri combinate cu elemente tehnice din aceeasi grup (rot ri
n plan sagital combinate cu rot ri n plan orizontal cu
ambele mini);
rot ri combinate cu elemente tehnice din grupe diIerite (rot ri
combinate cu arunc ri, rul ri, balans ri);
rot ri combinate cu elemente de tehnic corporal pe Iond
muzical (rotare combinat cu val de corp);
rot ri combinate cu elemente de tehnic corporal n condi ii
variate de lucru (schimb ri de tempo si ritm n m suri
muzicale diferite).
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte procedee
de mnuire ale obiectului cerc.

5.3.4. Panglica
Procedee tehnice de mnuire:
balans ri (n arc de cerc, n cerc, n opt, cu ambele mini);
serpuiri (orizontale, verticale);
spirale (orizontale si verticale);
lans ri (arunc ri);
desprinderi cu reapuc ri (cu aceeasi mn sau dintr-o mn n
alta).
Algoritm pentru inv area tehnicii ,erpuirilor:
Etapa I exerci ii preg titoare:
acomodarea cu obiectul (priza);
balans ri n toate planurile cu Iiecare bra n parte.
Etapa II nv area propriu-zis a procedeului:
serpuire orizontal (pe loc, nainte, napoi, lateral si sus cu
bra ul ntins);
serpuire vertical (de sus n jos si de jos n sus) cu ambele
mini.
58
Etapa III consolidarea si perIec ionarea procedeului:
serpuiri cu desenul panglicii nainte, napoi, lateral si depla-
sarea n sens opus serpuirii;
serpuiri combinate cu procedee tehnice din aceeasi grup de
elemente pe fond muzical;
serpuiri combinate cu elemente de tehnic corporal pe Iond
muzical (serpuire nainte, ntoarcere cu nv luire si serpuire
napoi);
serpuiri combinate cu elemente de tehnic corporal n con-
di ii variate de lucru (schimb ri de tempo si ritm n m suri
muzicale diferite).
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte procedee
de mnuire ale obiectului panglic .

5.3.5. M ciucile
Procedee tehnice de mnuire:
balans ri (n arc de cerc, n cerc, n opt);
cercuri mici (din articula ia pumnului realizate simultan sau
concomitent);
moristi (n opt);
deprinderi cu reapuc ri (cu aceeasi mn , dintr-o mn n alta);
lans ri;
misc ri asimetrice;
b t i (pe sol, ntre m ciuci);
ricos ri;
rul ri (pe segmente ale corpului, pe sol).
Algoritm pentru inv area tehnicii rot rilor:
Etapa I exerci ii preg titoare:
ac iuni simple pentru dezvoltarea mobilit ii articula iei
pumnului;
obisnuirea cu obiectul (priza);
treceri dintr-o mn n alta;
balans ri n toate planurile.
Etapa II nv area propriu-zis a procedeului:
rot ri alternative cu ambele mini n toate planurile;
rot ri alternative si simultane n planuri diIerite;.
Etapa III consolidarea si perIec ionarea procedeului:
rot ri combinate cu elemente din aceeasi grup ;
rot ri combinate cu elemente din grupe diferite;
rot ri combinate cu elemente de tehnic corporal pe Iond
muzical;
rot ri combinate cu elemente de tehnic corporal cu acom-
paniament muzical variat (tempo si ritm schimbat).
Algoritmul nv rii este acelasi pentru toate celelalte procedee
de mnuire a obiectului m ciuci.

ESARFA
Procedee tehnice de mnuire:
balans ri (n toate planurile, direc iile, n arc de cerc, n cerc,
n opt, cu ambele mini sau cu o mn );
serpuiri;
59
spirale;
arunc ri;
treceri peste esarI .
Algoritmii pentru nv area tehnicii de mnuire a esarIei,
respect aceleasi etape de desI surare ca la celelalte obiecte portative
(etapele I, II si III).

STEAGURILE
Procedee tehnice de mnuire:
balans ri (n toate planurile, direc iile, n arc de cerc, n cerc,
n opt, cu ambele mini sau cu o mn );
desprinderi si reapuc ri;
arunc ri;
rot ri (n cerc si n opt n toate planurile).
Algoritmii pentru nv area tehnicii de mnuire a steagurilor
respect aceleasi etape de desI surare ca la obiectul portativ m ciuci.



5.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare
Sinteza unit ii de nv are 5
Obiectele portative sunt speciIice gimnasticii ritmice. Ele mbog esc con inutul si cresc
dificultatea gimnasticii ritmice, sporindu-i valoarea artistic si m iestria motric .
Cu coarda pot Ii realizate urm toarele elemente obiect: balans ri (n arc de cerc, n cerc, n
opt), nI sur ri, lans ri, ricos ri, desprinderi, etc.
Elementele obiect pentru cerc sunt: balans ri (n arc de cerc, n cerc, n opt), lans ri, ricos ri,
desprinderi, rul ri, rot ri pe sol sau pe o parte corporal .
La minge se pot executa urm toarele elemente: balans ri (n arc de cerc, n cerc, n opt), lans ri,
ricos ri (active sau pasive), desprinderi, rul ri (pe corp sau pe sol), rot ri pe sol sau pe o parte
corporal .
Elementele obiect pentru m ciuci sunt: balans ri (n arc de cerc, n cerc, n opt), lans ri,
ricos ri, desprinderi, rul ri, rot ri executate n toate planurile.
Cu panglica pot Ii realizate urm toarele elemente obiect: balans ri, lans ri, spirale, serpuiri,
desprinderi, etc.

Concepte yi termeni de re inut: obiectele portative, coard , cerc, minge, m ciuci, panglic .
Obiectele portative sunt reprezentate de obiectele competi ionale si necompeti ionale cu care
sunt realizate exerci iile de gimnastic ritmic .
Coarda este conIec ionat din m tase, lungimea acesteia Iiind propor ional cu n l imea
gimnastei.
Cercul = este din plastic, cu un diametru ntre 80 90cm si greutatea 300gr.
Mingea = este din plastic, cu un diametru ntre 18 20cm si greutatea 400gr.
M ciucile sunt din material sintetic, avnd lungimea 40 50 cm, greutatea 150gr.
Panglica este alc tuit din dou p r i: bagheta (b ul) din Iibr de sticl si partea textil
conIec ionat din m tase.

60
ntreb ri de control yi teme de dezbatere
1. Care sunt obiectele portative specifice gimnasticii ritmice?
2. Prin ce se caracterizeaz tehnica de mnuire a obiectelor portative?
3. Cum inIluen eaz caracteristicile obiectelor tehnica de mnuire?
4. Care sunt procedeele tehnice de mnuire a corzii?
5. Ce exerci ii implic etapa a II-a si a III-a a nv rii tehnicii rot rilor?
6. Care sunt procedeele tehnice de mnuire a mingii?
7. Ce exerci ii implic etapa I, II si a III-a a nv rii tehnicii rul rilor?
8. Care sunt procedeele tehnice de mnuire a cercului?
9. Ce exerci ii implic etapa I, II si a III-a a nv rii tehnicii rot rilor la cerc?
10. Care sunt procedeele tehnice de mnuire a panglicii?
11. Ce exerci ii implic etapa I, II si a III-a a nv rii tehnicii serpuirilor?
12. Care sunt procedeele tehnice de mnuire a m ciucilor?
13. Ce exerci ii implic etapa I, II si a III-a a nv rii tehnicii de rotare a m ciucilor?
14. Care sunt procedeele tehnice de mnuire a esarIei?
15. Care sunt procedeele tehnice de mnuire a steagurilor?





































61
Teste de evaluare/autoevaluare
R spunae i adev rat (aac consiaera i ca propo:i ia este aaev rat ) sau fals (aac consiaera i
c propo:i ia este fals ).
1. Obiectele competi ionale sunt coarda, cercul, mingea, m ciucile, panglica, esarIa, steagurile?

Alege i varianta corect '
2. Cu coarda pot Ii realizate nI sur ri pe:
a) Membre superioare.
b) Membre inferioare.
c) Gt.
d) Regiunea abdominal .
e) Toate variantele sunt corecte.

3. Rotarea cercului n plan frontal pe mna dreapta poate fi reali:at :
a) Spre dreapta.
b) Spre stnga.
c) Spre nainte.
d) Spre napoi.
e) Variantele a si b.
I) Variantele c si d.

Completa i afirma ia'
4. Cu ajutorul stegurilor pot Ii eIectuate balans ri, desprinderi si reapuc ri......



















Bibliografie
Jeleascov, C, Bu u, I., M., (2008), Gimnastic ritmic ae ba: , Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti.
Macovei, S., Bu u, I., M., (2000), Gimnastica ritmic in ,coal , Editura Man-Delly, Bucuresti.
Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEFS, Bucuresti.
Manos, M., (2008), Gimnastica ritmic ae performan , Editura Bren, Bucuresti.



62

Unitatea de nv are 6
ORIENT RI METODICE PRIVIND MODALIT ILE
DE UTILIZARE A GIMNASTICII RITMICE N LEC IILE
DE EDUCA IE FIZIC , DEMONSTRA II SPORTIVE SI CONCURSURI



Cuprins
6.1. Introducere
6.2. Obiectivele si competen ele unit ii de nv are
6.3. Con inutul unit ii de nv are
6.3.1. Gimnastica ritmic n lec iile de educa ie Iizic
6.3.2. Modalit i de aplicare a gimnasticii ritmice n aIara programului scolar
6.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare


6.1. Introducere

Exerci iile n gimnastica ritmic sunt de dou Ieluri: exerci ii
pentru concurs si exerci ii de lucru, Iolosite n timpul antrenamen-
tului. Indiferent de natura lor, aceste exerci ii au drept caracteristic
comun no iunea de compozi ie motric , respectiv maniera de asociere
si nl n uire a misc rilor. Aceasta este expresia unei crea ii de miscare,
con inutul ei Iiind mai didactic sau mai artistic n Iunc ie de tipul
exerci iului.
Con inutul gimnasticii ritmice se adapteaz perIect cerin elor
lec iei de educa ie Iizic n scoal , el particularizndu-se prin mijloace
specifice pe fiecare din verigile acesteia.
Complexitatea motricit ii din gimnastica ritmic , bazat pe un
grad sporit de diversitate si ampliIicat de leg tura nemijlocit dintre
gest si muzic , pretinde o exersare mai ndelungat . Din aceast
cauz , programarea tematicilor de nv are, consolidare si/sau
perIec ionare a diIeritelor deprinderi tehnice este recomandabil s se
realizeze n blocuri de lec ii (cicluri de predare compact ).
Cea mai indicat perioad de planiIicare a gimnasticii ritmice
este cea de sal , lec iile Iiind de preIerin monosport. Totusi, si
lec iile cu teme din dou discipline sportive sunt eficiente pentru
nv area gimnasticii ritmice dac activitatea de exersare n grup sau
individual este bine organizat .
Desi gimnastica ritmic este un sport de sal , anumite mijloace
ale ei se preteaz si la o utilizare n aer liber. M reIer la Iolosirea
exerci iilor speciIice din gimnastica ritmic n anumite verigi ale
lec iei de educa ie Iizic , desI surate pe terenul de sport al scolii.


63
6.2. Obiectivele yi competen ele unit ii de nv are
Obiectivele unit ii de nv are:
Dup parcurgerea acestei unit i de nv are, ve i Ii capabil :
>S explica i Iormele de activitate scolar n care se pot aplica
mijloacele gimnasticii ritmice.
>S preciza i caracteristicile unei lec ii cu speciIic de gimnastic
ritmic .
>S n elege i mijloacele de ac ionare speciIice Iolosite n
acest tip de lec ie.

Competen ele unit ii de nv are:
Asimilarea cunostin elor necesare realiz rii temelor din
gimnastica ritmic n lec iile de educa ie Iizic ;
Adaptarea con inutului gimnasticii ritmice pentru a putea fi
aplicat n aIara programului scolar.

Timpul alocat unit ii de nv are: 2 ore

6.3. Con inutul unit ii de nv are
6.3.1. Gimnastica ritmic n lec iile de educa ie fizic
Practicarea exerci iilor Iizice n educa ia Iizic scolar , ar trebui
privit dintr-o perspectiv mult mai larg dect dezvoltarea capa-
cit ii motrice a elevilor, ca baz a asigur rii unei s n t i optime si a
preg tirii pentru via a social .
M reIer n principal la necesitatea de a ampliIica pu in sIera de
cuprindere a unuia din obiectivele cadru ale programei scolare, reIe-
ritor la dezvoltarea tr s turilor de personalitate Iavorabile integr rii
sociale.
Aspectele pe care doresc s le subliniez, se reIer la inIluen ele
de natur creativimaginativ si estetic , care se traduc n miscare
prin educarea la elevi a sim ului artistic, creativit ii si ritmicit ii,
precum si a capacit ii de exprimare motric .
AstIel, n contextul educa iei scolare, dezvoltarea multilateral
a personalit ii elevului impune si o anumit inIluen are Iormativ a
laturii estetico-artistice. Aceast interven ie, realizat din perspectiva
motricit ii, se va asocia si va completa educa ia cultural a elevilor.
n scoal , disciplina care se va ocupa direct de latura motric a
personalit ii copilului este educa ia Iizic . Din con inutul ei bogat si
64
variat, mijloacele care vizeaz aspectele creativ-artistice ale educ rii
motricit ii revin gimnasticii si cu prioritate gimnasticii ritmice. Aceasta,
pentru c gimnastica ritmic inIluen eaz complex aspectele de
coordonare, asociind permanent gestul cu particularit ile de Iorm si
con inut ale acompaniamentului muzical.
AstIel, dezvoltarea unor indici morIoIunc ionali, a capacit ii
artisticomotrice (reprezentat prin nsusirea de priceperi, deprinderi
si cunostin e speciIice activit ilor Iizice de expresie), dezvoltarea
ritmicit ii si muzicalit ii, a capacit ii de exprimare prin gest, a
suple ii si coordon rilor plurisegmentare, inter si intramusculare, sunt
tot attea direc ii de ac ionare Iormativ la care mijloacele din
gimnastica ritmic contribuie cu mare eIicien pedagogic .
Cunostin ele din gimnastica ritmic contribuie nemijlocit la
rezolvarea obiectivelor cadru si de reIerin ale programei scolare de
educa ie Iizic . Totusi, n practica domeniului, se constat o pondere
sc zut a op iunilor pentru gimnastica ritmic , desi disciplina ca atare
nu necesit condi ii materiale deosebite, ea putnd Ii cu usurin
adaptat la situa ia concret a bazei sportive din scoli.
Dificultatea n abordarea con inutului prev zut de programa
scolar pentru gimnastica ritmic rezid ns din alte motive. Pe de o
parte, este vorba de complexitatea tehnico-artistic a misc rilor si pe
de alt parte, de necesitatea si obligativitatea Iolosirii acompania-
mentului muzical. Aceste aspecte impun proIesorului nu numai o bun
preg tire proIesional , ci si alocarea de timp si interes pentru selec-
ionarea si alc tuirea programelor muzicale.
Aceste aspecte nu sunt la ndemna oric rui specialist n
educa ie Iizic , chiar dac studiile universitare au inclus si cursuri de
gimnastic ritmic si dans. Aceasta, pentru c particularit ile gimnasticii
si a gimnasticii ritmice n special, deranjeaz pe acei proIesori care
nu st pnesc destul de bine cunostin ele din domeniu, avnd lacune
n ceea ce priveste coordonarea, ritmul si muzica. Specializa i doar
spre anumite direc ii sportive, ei preIer o simpliIicare a programelor
motrice destinate lucrului n lec ia de educa ie Iizic .
La aceste aspecte se adaug si Iaptul c , n nv mntul
universitar romnesc de educa ie Iizic , domeniul gimnasticii ritmice
este rezervat spre studiu numai grupelor de Iete, ceea ce diminueaz
considerabil num rul celor care vor putea opta pentru mijloacele din
gimnastica ritmic n lec iile de educa ie Iizic .
Faptul nu ar Ii asa de deranjant dac n practic nu s-ar manifesta
o serie de Ienomene contradictorii, dintre care men ion m:
dorin a evident a elevilor de a Ii nso i i de muzic aproape
permanent n timpul diIeritelor activit i;
existen a unei mase mari de elevi amotrici care prezint reale
deIicien e la nivelul atitudinilor corporale n miscare, precum
si grave caren e n dezvoltarea coordon rii.
Multe din neajunsuri provin din dezinteresul pentru dezvoltarea
ritmului, component de baz a coordon rii, nso it de nensusirea
bazelor generale ale misc rii si lipsa unei corecte, consecvente si
continue practic ri a mijloacelor gimnasticii din cadrul c rora Iac
parte si cele din gimnastica ritmic .
Programa scolar de educa ie Iizic prevede pentru gimnastica
ritmic un con inut esalonat pe nivele de nv mnt si clase,
nominaliz rile de elemente Iiind obligatorii.
65
Fa de op iunile pentru diIeritele variante de con inut ale
disciplinelor sportive, se men ioneaz Iaptul c proIesorii vor preda
obligatoriu una din cele trei ramuri ale gimnasticii acrobatic ,
ritmic , aerobic .
De exemplu, la clasa a V-a este prev zut valul de corp nainte,
la clasa a VI-a valul de corp nainte si lateral, iar la clasa a VII-a
balans rile de bra e, trunchi si combinate n arc de cerc si opt.
Logica pred rii n gimnastica ritmic impune mai nti, nv -
area misc rilor de balans si apoi a celor de val.
Acelasi tip de inversare este si n cazul repartiz rii pe ani a
nv rii variantelor de pasi. Pasii speciIici, elemente cu care debu-
teaz nv area deplas rilor n G.R, sunt prev zu i n clasa a VII-a, iar
cei de dans (care ar trebui preda i ulterior) n anii anteriori clasele a
V-a si a VI-a. n schimb, ntoarcerile (cu pasi succesivi si arcui i) sunt
prev zute n clasele a V-a si a VI-a.
Totodat , Iolosirea obiectelor (competi ionale sau demonstrative)
va rezolva si sarcinile legate de ,manevrarea unor obiecte, respectiv
,coordonarea ac iunilor cu obiecte si la aparate, aspecte prev zute ca
atare n programa de educa ie Iizic .

6.3.2. Modalit i de aplicare a gimnasticii ritmice
n afara programului ycolar
n planul de nv mnt activit ile de educa ie Iizic scolar se
desI soar sub diIerite Iorme:
lec ia de educa ie Iizic cu speciIic de gimnastic ritmic ;
lec ia cu caracter sportiv (preg tire competi ional );
activit i cu caracter demonstrativ (spectacole, serb ri,
demonstra ii sportive).
La baza acestor lec ii de preg tire suplimentar si perIec ionare
a tehnicii de execu ie a executan ilor se aIl motiva ia personal si
dorin a de ntrecere a Iiec rei participante.
Con inutul tehnico-artistic n aceste lec ii de preg tire este mult
mai variat, complex si presupune un eIort sporit n direc ia perIec ion rii
tehnico motrice si tehnico muzicale, a tuturor participan ilor.
Lec iile de preg tire se vor ncadra n parametrii unei lec ii de
antrenament, care se desI soar dup urm toarele caracteristici:
1. Preg tirea fizic (analitic ), de perIec ionare a bazelor
generale a misc rii artistice.
Mijloace ae ac ionare folosite:
exerci ii cu caracter de Ior ;
exerci ii cu caracter mobilitate;
exerci iii din baletul clasic realizate la bara de perete;
exerci iii din baletul clasic realizate la centru;
exerci ii cu obiecte portative;
exerci ii de relaxare.
2. Motricitate specific :
alternarea contrac iei cu relaxarea;
redarea ritmului tempoului si caracterului muzicii prin ac iuni
motrice specifice;
sim de orientate n spa iu;
dezvoltarea capacit ilor speciIice (echilibru dinamic, static,
orientare n spa iu).
66
Mifloace ae ac ionare:
exerci ii libere si cu obiecte portative n acord cu Iondul
muzical;
teme ritmice, jocuri muzicale;
exerci ii acrobatice;
s rituri la trambulin .
3. Expresivitatea reprezint educarea capacit ii de a transmite
(comunica) mesaje, cu ajutorul misc rilor corpului (bra e, trunchi,
corp) si a expresiei Iaciale (mimica Iacial ).


6.4. ndrumar pentru verificare/autoverificare
Sinteza unit ii de nv are 6
Practicarea exerci iilor Iizice n educa ia Iizic scolar , ar trebui privit dintr-o perspectiv mult
mai larg dect dezvoltarea capacit ii motrice a elevilor, ca baz a asigur rii unei s n t i optime si a
preg tirii pentru via a social .
AstIel, n contextul educa iei scolare, dezvoltarea multilateral a personalit ii elevului impune si
o anumit inIluen are Iormativ a laturii estetico-artistice. Aceast interven ie, realizat din perspectiva
motricit ii, se va asocia si va completa educa ia cultural a elevilor.
Programa scolar de educa ie Iizic prevede pentru gimnastica ritmic un con inut esalonat pe
nivele de nv mnt si clase, nominaliz rile de elemente Iiind obligatorii.
n planul de nv mnt activit ile de educa ie Iizic scolar se desI soar sub diIerite Iorme:
lec ia de educa ie Iizic cu speciIic de gimnastic ritmic ;
lec ia cu caracter sportiv (preg tire competi ional );
activit i cu caracter demonstrativ (spectacole, serb ri, demonstra ii sportive).

Concepte yi termeni de re inut: educa ie Iizic , preg tire Iizic , motricitate speciIic , expresivitate.
Educa ie Iizic disciplina care se ocup de latura motric a personalit ii individului.
Preg tire Iizic se realizeaz n vederea dezvolt rii calit ilor motrice la nivel optim.
Motricitate speciIic presupune orientare spa io-temporal , echilibru, capacitate de percepere
si redare a ritmului si tempoului.
Expresivitate = calitatea, capacitatea de a fi expresiv.

ntreb ri de control yi teme de dezbatere
1. n ce alte Iorme de activitate scolar se pot aplica mijloacele gimnasticii ritmice?
2. Care sunt caracteristicile unei lec ii cu speciIic de gimnastic ritmic (antrenament)?
3. Care sunt mijloacele de ac ionare speciIice Iolosite n acest tip de lec ie?









67













Teste de evaluare/autoevaluare
R spunae i adev rat (aac consiaera i ca propo:i ia este aaev rat ) sau fals (aac consiaera i
ca propo:i ia este fals ).
1. Programa scolar de educa ie Iizic prevede pentru gimnastica ritmic un con inut esalonat pe
nivele de nv mnt si clase, n care sunt incluse elementele obligatorii.

Alege i varianta corect '
2. n planul de nv mnt activit ile de educa ie Iizic scolar se desI soar sub diIerite Iorme:
a) lec ia de educa ie Iizic cu speciIic de gimnastic ritmic .
b) lec ia cu caracter sportiv.
c) activit i cu caracter demonstrativ.
d) spectacole, serb ri, demonstra ii sportive.
e) variantele a, b si c.

Completa i afirma ia'
3. Expresivitatea reprezint educarea capacit ii de a transmite anumite mesaje, cu ajutorul
misc rilor corpului si a .......................................
















Bibliografie
Jeleascov, C, Bu u, I., M., (2008), Gimnastic ritmic ae ba: , Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti.
Macovei, S., Bu u, I., M., (2000), Gimnastica ritmic in ,coal , Editura Man-Delly, Bucuresti.
Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEFS, Bucuresti.
68



R SPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE




Unitatea de nv are 1: 1) fals; 2) c; 3) Mijloacele de expresivitate ale muzicii.

Unitatea de nv are 2: 1) fals; 2) e; 3) Repetarea procedeului tehnic nsusit n cadrul unor leg ri si
combina ii.

Unitatea de nv are 3: 1) adev rat; 2) e; 3) b; 4) M ciucile, coarda, cercul sau panglica.

Unitatea de nv are 4: 1) adev rat; 2) e; 3) I; 4) Men inerea echilibrului pe o supraIa redus de
sprijin.

Unitatea de nv are 5: 1) fals; 2) e; 3) e; 4) Arunc ri si rot ri.

Unitatea de nv are 6: 1) adev rat; 2) e; 3) Expresiei faciale.