Sunteți pe pagina 1din 36
1 'SOCIAT~A CRESCATORJLORDE ALBINE DW ROM~IA r)~FIFI~Imomw pP~~SWPWF~me:am/ I BUCURESTI, B-dul Ficusului nt. 42.
1 'SOCIAT~A CRESCATORJLORDE ALBINE DW ROM~IA r)~FIFI~Imomw pP~~SWPWF~me:am/ I BUCURESTI, B-dul Ficusului nt. 42.
1
'SOCIAT~A CRESCATORJLORDE ALBINE DW ROM~IA
r)~FIFI~Imomw
pP~~SWPWF~me:am/ I
BUCURESTI, B-dul Ficusului nt. 42. Tel679,55,60;213 02.87;Fax:212.02.87
i
I
I
?@y
EFECTUEAZA ACTIVIT~TI 5TIINTIFICE YN DOMENIUL
APICULTURII $I VALORIFICARII PRODUSELOR APICOLE
Ez?? ACORDA ASISTENTA TEHNICA $1 ECONOMICA
INDOMENIUL APlCULTURll PENTRU INSTlTUTll
PUBLICE SI AGENT1 ECONOMlCl CU CAPITAL PRIVAT,
DE STAT SAU MlXT
)) M5 rci sclecriorla re
ri vcrifica re preculn yi ma trrial
biologicic apicol de Inlare valoare 1_~rocl~rctiv5
)) Produse api tesaprutice, tortitian re ~i energovicalizanre
destin;ite cons~~rnrll~~irlti1;ln.
ACORDAASISTENTAMEDICA~~PRINCADINETELEW SPECIALITATE
ALE SECTORULUI pl APITIRAPIE DIN BUCURESIl sn?. C.A. ROSITTI
~1.3f,m
TBLABC);14ma1m41'
@
PREODUSELE NOASTRE SI ALTE PREPARATE RRMACEUTICE
SE GASESCi~FARMACIAAPIFARM AFLAT* LA ACEEAS
ADRESA; nznima;maw
@ PREODUSELE NOASTRE SI ALTE PREPARATE RRMACEUTICE SE GASESCi~FARMACIAAPIFARM AFLAT* LA ACEEAS ADRESA; nznima;maw
Romania apicola COLEGIUL DE REDACTIE ' ' ing. AUREL MALAIU (Presedinte de onoare), ing. ELI-
Romania apicola
COLEGIUL DE REDACTIE
'
'
ing.
AUREL
MALAIU
(Presedinte de onoare), ing. ELI- '
I
I
Revist5 lunarfi de informare tehnid si ~tiinfifid,
SEI TARTA
(Redactor sef
-
I
I
schimb de experienp $i opinii editatii de Asociatia
Crescjitorilor de Albine din Romania
, Presedinte Executiv), PETRE
MlHAl BACANU, MlHAl BESLIU
(Republics
Moldova),
SORlN
BODOLEA
(Redactor
de
ru-
(
~nulLXXWII
Nr.10
octombrie 1994
brica), NICOLAE V. ILIESIU, ing.
ION MlLOlU (Secretar general
de redactie), VICTOR NEAGU,
COSTACHE
PAIU,
MIHAEM
I
CUPRINS
I
2
Ion MILOIU: Pregatireafamiliilor de albine pentru ier-
nare'
\
SERBAN, ing. STEFAN ! SA-
VULESCU, ing. TRAIAN VOL-
ClNSCHl (Redactor sef adjunct),
ing. EUGEN ,ZORICI (Redactor
sef adjunct).
3
Traian DOBRE: Regina-mamaavea lungimea de patru
centimetri
4
x x x: Anun! important
REDACTIA $IADMINIS-
TRA7lA EDlTURll "ALBINA
5
x x x: Calendarul apicuttorului pe luna noiembrie
ROMANEASCA~
i
6
Ovidiu BOJOR: Fitoapiterapiasi dietoterapia bolilor
Str. Tomas
Masaryk nr.17,
\- .
1
aparatului digestiv (I)
11 Vaiiica Cl?CA: Cmrnetoiatrie ii rwmetologie api-
\ cola
Bucuresti, sector 2, cod 70231;
tel. 21 1.47.50, fax 21 1.80.34,
telex 11 205 apirom r; cont vir.
459601102
B.A.S.A.
.Sucursala
1
14
In memoriam: Ing. Aron Ursei
Municipiului Bucuresti
I
15 x x x: Apicultura in Africa
1.8
Vasile POPESCU:.Simpozionul Na!ional de lstorie si
RetrologieAgrara a Romani'ei, la a XIV-a edi!ie (I).
MIEREA o fi astszi lux
20
Oana GROZUTA: Cosmetic& si sanatate
sau nu mai stie RomPnul
21
Costacne PAIU: Produsele apicole in reialiile turco-ro
c.t este de bung?
mdne Cn evul mediu
'Care
sZi
fie
oare
pricina cH
, ,25Emilia si Marin POPESCU-DICULESCU:Rang si
-
nurnai
Rornlnul
rgrndne vegnic
.
mirejig in palatul fermecat (11)
slrac
intr'o
tar5
bogatl ca
27 -JindrichBOHAC: Prey1 mierii - problems principa~Ei,
t+~-~-~lnia?"~e'intreba in 1931 revista
:
.
30
Yves DONADIEU: Un medicament esen!ial: Propolisul
~~~t~~t~~~
- 0
i
I
\
mari, cl si cele rnai neputincioase
babe se jucau cu zecile de rnii de
'
,
,
.C
p e r t a 1: Toamna lungg din acest
lei. Unde sH fie oare acest nHrnol de
bani? A zburat, s'a dus ca'pe guri
de lup; a luat calea str8in&tZifii, a
.
.an.a permis,- ca urmare a vremii favorabile
. -.efectuarea'latimp si in bune condifiuni a
intrat
'in
punga
popoarelor
econoame
Vr'o
lo, 11 ani dup~
i
{Uuror lucr&-ilorde preggtire a familiilor de
'-' ~'"c'albihepentru iernare
(Discolor: Constantin'DlNA)
rkboi~crlsrnele nu s'au rnaiinchist
magaziile de tot felul nu rnai
dovedeau cu vbn?+irile,. praznicele,
cumZitriite, . colhc5riile s'au tinut.
,
.
,
lafl
I
Pe
bhuturi
spirtoase s'au dus
.
.
.
.
.
;
C :o"p e r t'a
~ancaAgricolZ S.A. -
,
;
;
I;
>.+.$: ,.
., . B'anmtuturor
(Vacheta: .art,.
:.-
'in vlnt pe fiecare an nu tqai pqin de
, m de rniliarde, iar pe lucruri de tux.
peste 5 rniliardel
f Si noi, cei de astki, ce facern?
,
F!orin STEFUREAC)
.
.
Astepttlrn, cu leharhite, sZi he pice
.
.
din cer
un
nou
'an "1938',
de,.
referin?&?
.
.LEI 200 .
.'.,
#.

I

'.

.,.

,

.

.

. din cer un nou 'an "1938', de,. referin?&? . .LEI 200 . .'., #. I
PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE Ing. Ion MI1,OIU Familia de albine, ca rezultat a1
PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE
PREGATIREA
FAMILIILOR DE ALBINE
PENTRU IERNARE
Ing. Ion MI1,OIU
Ing. Ion MI1,OIU
Familia de albine, ca rezultat a1 adaptelrii la condiliile de mediu, are capacitatea dd a
Familia de albine, ca rezultat a1 adaptelrii la condiliile de mediu, are capacitatea dd a se
adapta in tot cursulanului la varialiile temperaturiiexterioare.
Familia de albine are capacitatea de a suporta temperaturi deosebit de sc&ute. Pentru
supravietuirea ei Tn condi!iile de temperatura sc&uta sunt esentiale calitatea si cantitatea
proviziilor de hran8. Desigur, rezisten?ala conditiile nefavorabile este rnai mare la familiile
puternice.
Pregatirea in vederea supravie!uirii la temperaturi sc&ute este un instinct dobsndit la
albine in decursul vremurilor si acesta se manifests cu mult timp hainte de aparitia sezonului
friguros prin:

-

,

,- a acumularea unor proviz~iimportante de de miere necapacita si uneori capacita de pe hrana
,-
a acumularea unor proviz~iimportante de
de miere necapacita si uneori capacita de pe
hrana in cuib; , fagurii periferici in celulele eliberate de puiet. 0
a folosirea cu economicltate, in func!le de
,condi!iile exterioare, a acestor provizi~;
A
a

data cu raclrea progresiva a timpului descreste treptat si activitatea de zbor a albinelor, CnceteazB ouatul matcilor si cresterea de puiet. Familia de albine trece in perioada repausului de iarna care incepe la

micsorarea numarului de albine i6 cuib datorita uzurii albinelor culegatoare pe timpul

i6 cuib datorita uzurii albinelor culegatoare pe timpul . . ., culesurllor de vara, diminuarii treptate
. . ., culesurllor de vara, diminuarii treptate a ouatului matcilor si a cresterii de
.
.
.,
culesurllor de vara, diminuarii treptate a
ouatului matcilor si a cresterii de puiet: sfarsitul lunii octombrie si se termina in lunile
a reducerea treptata a unor activita!i (de
ianuarie-februarie, cand apare primul puiet in
crestere a puietului, de cladire a fagurilor); cuib. in aceasta perioada datorita rtlicsorarii
a izgonirea trantorilor, care fiind inlatura!i activitalii de zbor si a cresterii de puiet, scade
treptat de pe fagurii cu miere nu rnai .au
simlitor consumulde miere, dar se men!ine in
:.,
posibilitatea sa se hraneasca si sunt scosi continuare un cdnsum ridicat de polen si '
afara din stup unde mor de foame si frig. pastura, in organismul albinelor se produc
Trantorii mai sunt tolera!i doar in familiile cu modificari fiziologice caiacteristice albinelor .
I:
matci neimperecheate, in familiile orfane sau
in familiile cu matci batrane;
care vor ierna. Albinele crescute in aceasta
perioada se deosebesc de albinele crescute
a propolizarea cuibului si, rnai ales, a Pn sezon prin faptul ca pot trai 7-8 luni in loc de
I
crapaturilor perejilor, albinele izoland in felul numai 35-45 de zile cat este durata de via!& la
acesta rnai bine cuibul impotriva pierderii de albinele din sezonul activ. Longevitatea se
i.
- caldura si a patrunderii umidita!ii.
Din toate aceste aspecte trecute in revista
mai sus, rezulta ca albinele isi pot asigura
datoreste, 'pe de-o parte
faptului ' ca ele
.
, .

participa, intr-o masura rnai mica, la creqerea puietului si la culesul de nectar, iar pe de alta parte modificarilor anatomo-fiziologice

singure regimul' optim de jemperatura in interiorul cuibului pe perioadele reci: determinate de acumularea in
singure regimul' optim de jemperatura in
interiorul cuibului pe perioadele reci: determinate de acumularea in ?esutulcorpului
Pe masura ce noplile se racesc, albinele , gras (!esut de culoare albicioasa ce
.1: . +parasesc fagurii marginasi ai cuibului captuseste partea interioara a invelisului , i-r.L, j
.1:
. +parasesc
fagurii
marginasi
ai
cuibului
captuseste
partea
interioara
a
invelisului , i-r.L,
j
.
!
concentrAndu-se pe fagurii
in ca;e
se mai
chitinos) a rezervelor de proteine 9i.gAaimi p&:.j3
seama consumului intens,de p&sturi3,~7nsu$ire - . :
i
. -
,
' ' crege puiet. De asemenea, se accentueaza
.
I
.
tendinla albinelor de acumulare a rezervelor
, pe carenu . o au-,~l(s:n8souteC.prim8ivara'-I::.
i
)
.
-.
.
4 : <
. :=
.
.
,
.
.I~.
,.,:
,
,
.-. : ,
.?
,
-
.
.
.
,:,
.
.-
I
;.
'
,'
;,,,,:
.
~
'.
,
.(
.,.
.
-
,
1
. , _,_
II
.
', *'.
.
i
.
'. ,' '. ~,,
' 2
: .:
.,
~
-,
.
.
,
.
.
a,
,
,.'
-. i,
.
.
.
.
.
I-
.
,
,
.
.,
'
: .'
,
A%.,.''>
".
.
I
,.:
\
.
.". :
'
-,
, ,
I:
.
. ,
.
.
. , .,
.
.
,.
,;,.
-
:
.,
I 1.
,
<
:
'!
t ',
,.,. i
<
'.
,
,
.I
.
-
.
,, ,
,.";.r;:;
2,;;>;:;;*;;;,>,/;;.;-~.::~:::
.
. ,,;.
.
.
.
.
,,, ,
.
;
.
, -- --
''i".~.:
, ,.< ,;
'
.
>
,.,,
. , ,ly;-?::
, :; ,
,'.
-.
!
.
.
'?"
.
.
:
,
.
.
- ?,,
?~.>,
,
.
.
<
i
sau vara. Datorita acestd rezerve, albinele pot rezista intemperiilor iernii si pot produce laptisorul necesar
sau vara. Datorita acestd rezerve, albinele pot rezista intemperiilor iernii si pot produce laptisorul necesar

sau vara. Datorita acestd rezerve, albinele pot rezista intemperiilor iernii si pot produce laptisorul necesar cresterii puietului .spre sfarsitul sezonului rece. / In perioada de toamna, cand nu mai exist& puiet, se face 4ratamentul impotriva varroozei,

exist& puiet, se face 4ratamentul impotriva varroozei, , folosind pentru aceasta produsul Varachet. Acest
, folosind pentru aceasta produsul Varachet. Acest tratament se executa in felul urmator: ' Se
,
folosind pentru aceasta produsul Varachet.
Acest tratament se executa in felul urmator:
'
Se indepartewa de la marginea stupului 0.
rain8 sau hranitorul. Se .scoate din cutia
medicamentuluio bancia de hartie impregnata
cu generator de oxigen si la unul din.capete
.se infige un ac cu gamalie. Cu ajutorul pipetei
din cutia medicamentului se ia din sticlufa
substanla si se picura pe hartie, (2 picilturi
pbntru un corp de stup multietajat, 3 picaturi
pentru
un corp.Dadant 6i.4 picaturi pentru un
stup orizontal) in poqiunea de banda din
imedjata apropiere a locului in care am infipt
acul cu ghmalie. ,lmediat, cu ajutorul unui!
chitxiit, .lumanare sau bricheta, se aprinde
banda de hartie la capatul opus, avand grija
ca arderea s2 fie mocnita, fara flacara. Cu
ajutorul acului cu gamalie se fixeaz4 banda de
hartie pe .partea interioara a peretelui,&tupului -in asa fel ca distan!a dintre banda de hArtie
hartie pe .partea interioara a peretelui,&tupului
-in asa fel ca distan!a dintre banda de hArtie $i
perete sa fie de minimum 1 cm (ca sa nu ia
foc peretele stupului). Se asaza podisorul si
, capacul stupului, iar urdinisul se inchide
timp
de 15 minute. Fumigalia se repeta inca o data
sau de-doua ori la interval de 7 zile, in func!ie

de intensitatea infestarii cu Varroa jacobsoni. Este odigatoriu ca temperatura mediului, ambiant sa fie de peste +15"C atunci c&ndse . face tratamentul. Administrarea medicamentului se poate face si ,prin ,urdinis, aceasta metoda fiind obligatorie C' n cazul stupilor din pavilioane, pentru a proteja apicultorul de inhalarea voluntara a vaporilor de substan!a activa. Tratamentul prin urdinis se face cu o deosebita atenlie, asezand benzile fumigante numai pe plase de sLma sau buca!i de tabla pentru a evita contactul direct a1 b'enzii arzande cu lemnul si a incendia stupul sau chiar pavilionul. ,

cu lemnul si a incendia stupul sau chiar pavilionul. , (Din brosura: lernarea familiilor de albine)
(Din brosura: lernarea familiilor de albine) 1
(Din brosura: lernarea familiilor de albine)
1
, (Din brosura: lernarea familiilor de albine) 1 INVAZIA CONTINUAI Rdzhoi cu cdtevn sure de viespi
INVAZIA CONTINUAI Rdzhoi cu cdtevn sure de viespi - , Regina-mama avea lungimea de patru
INVAZIA CONTINUAI Rdzhoi cu cdtevn sure de viespi
-
,
Regina-mama avea lungimea de patru centimetri
~xactin ziua in care ziarul nostru anunia zaceau moarte ' sau ' in agonie,
invazia de
viespi, am descoperit la Casa, "exterminatorul" ,a fost atacat-,de un roi de
Prbsei, in balconul redaqiei noastre o
"familie" care . numara cateva sute de
exemplare. Viesparul a fost construit cu
"lucratoare", - venite ' de pe 'Yeren". Norul.
provocat de o noua declansare a spraiului
insecticid a invaluit atacatorii; facandu-i K.O.
migala intr-o cutie de carton. CAnd unul R&boiul om-insecte a luat sfarsit. in fagurele
dintre colegii nostri-de.la difuzare a vlut sa
gigant au fost descoperite peste o suta de
mute cutia, "paznlcii"I-au atacat'si I-auin!epat larve bine dezvoltate,,lungi de aproape 2 cm.
.in maE multe locuri, pe brate qi pe gat. in
replica, viespile au fost "tratate" cu insecticid,
Dupa indepartarea capacebr protectoare,
insecticidul si-a facut inca o data datoria.
de, '"extermlnatorul" Anghel Bedros, Joi sear&, vreo 20 de viespi, reintoarse
administratorul
,, tarziu dupa "mhcel", Inca mai b&Xiau
Ghnd victoria asupra insectelor era. bezemetice in locul in care fusese asezat8
ap;'!oape cenEl, au fost date la o parte cele ' cutia de carton. lnvazia de viespi, in
cateva. cartoane ,de deasupra. Asa a iesit la
Bucuresti, ia
' ,
.
.
iveala fagurele, fn care se dezvoltau larvele.
Fagurele.era lung de 42 cm si lat de
23 cm.
Traian Dobre
Printre victim8 se afla si regiria-mama, de
(Din cotidianul
"RqrnBnia liberfj"; ,6 august
doua ori mai mare decat o 'Yucr2toareM, 1994, peg. 16)
masurand 4 cm. in timp ce zeci de viespi
,6 august doua ori mai mare decat o 'Yucr2toareM, 1994, peg. 16) masurand 4 cm. in
,6 august doua ori mai mare decat o 'Yucr2toareM, 1994, peg. 16) masurand 4 cm. in
ANUMTJ IMPORTANT Cresterea alarmant5 a costurilor hfirtiei, a cheltuielilor de fabridafie ~i a taxelor de
ANUMTJ IMPORTANT
Cresterea alarmant5 a costurilor hfirtiei, a cheltuielilor de fabridafie
~i a taxelor de expediere au determinat scfiderea ingrijorgtoare a
tirajului revistei yi ca urmare a apiirut necesitatea subvenfiongrii
activitifii de editare a unicei publicafii apicole care apare in Romfinia
de peste 75 de ani.
Grafie infelegerii de ciitre factorii de decizie a importanfei
continuiirii aparifiei, a conjugiirii eforturilor de finanfare, revista $-a
urmat neschimbatii .existenfa ritmicii in condifiile in care in alte {iiri
foste socialist&,aparifiile revistelor apicole au fost sporadice si precare
sau aceste publicafii au incetat s5 rnai apar5.
Pentru anul 1995 costul unui exemplar va fi de 500 lei, sum5 care nu
acoper5 integral manopera yi materialele consumate. in atari cohdifii
un abonament anual va fi de 6000 lei. Facem un cilduros ape1 de suflet
la tofi apicultorii, la toti salariatii filialelor nc~astrejudefene, la melnbrii
birourilor filialelor si cercurilor apicole, la tofi prietenii si cdaboratorii
nogtri pentru a sprijini realizarea unui numRr cAt ~naimare de
abonamente. Este destul s5 menfion5m cR valoai-ea unui abonament
anual reprezint5 mai pufin deciit preful a doug kg de miere pe piafa
liberii. Or nu credem s5 existe un apicultor care s&aib3. retinere in a
cheltui dou2 kg de miere pentru informarea sa din surse interne'$
externe asupra a tot ce inseamnii teorie ;i practicii apicol5.
Situatia revistqi se va hotiri deci de ciitre cititorii ei fideli de la care
qtept5m s5 fie mai mult decAt piing acum alilturi de noi, alaturi de tcrfi
cei care practica aceastii nobil5 qi bilenar8 indeletnicire. -
Abonamentele se pot face la filialele judetene, magazinele apicole,
cercurile apicole cu.gestiune ~i la oficiile postale urmiind ca revistd sii fie
nominalizat5 in Catalogul presei rom8ne pe 1995.
I
Desigur am fi bucurogi s5 apar5 si sponsr~ri(persoane particulare sau
firme)' prin ale ciiror contribupi blinesti situatia financiar5 a revistei s-ar
i
putea
imBun2tiifi. Pe toti ii agteptRm cu speranta cii apelul noktru ua
g5si ecou la actualii cititori ciit si la viitorii prieteni ai publicatiei noastre.
cu speranta cii apelul noktru ua g5si ecou la actualii cititori ciit si la viitorii prieteni
CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNA NOIEMBRIE ' ~
CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNA
NOIEMBRIE
'
~
CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNA NOIEMBRIE ' ~ t I - A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne
CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNA NOIEMBRIE ' ~ t I - A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne

t

I

- A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne aminte~teprin ploile reci si deseori datorit3 burnijei c3
-
A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne aminte~teprin ploile reci si deseori
datorit3 burnijei c3 ne aflgm in ultima lung de toamn.4. Fenomenele meteorologice - impactul
intre aerul rece gi cel cald, v4ntul rece care de multe ori aduce zapada si s~arelecu din$
definesc practic o dat.4 cu cgderea ultimelor frunze uscate c& toamna este pe
Ad3postite in stupi, fn aceast3 lun3, familiile de albine se string in ghemul de iernare pe
fagurii agezafi in dreptul urdinisurilor, din care au eclozionat ultimele generafii de puiet. Astfel
organizate, albinele conviejuiesc in ghemul de iernare pe intreaga perioad3 a timpului rece
pSn3 la inceputul prim3verii urmatoare. In cazul unor zile calde si insorite, albinele mai
execut.4 sumare zboruri de cur3jire pe care le efectueaz3 de obicei ultimele contingente de
albihe eclozionate.
Avind linistea asigurat3 si flind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni,
pasFi, animale domestice si dwndtori, albinele ierneaz3 in bune conditii far3 pierderi.
In uneie cazuri pot apare in stupme si sMri necorespunz3toare care pun in pericol buna
iernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz3 de urge@ pentru inl3turarea
acestora
,
I
I

continuarea lucrarilor de pregatire a familiilor de albine in vederea iernarii in cazul ca acestea nu au fost terminate la tirnp:

-
-

supravegherea si controlul rnodului in care ierneaza fqmiliilb de albine; - hdreptarea grabnica a situaiiilor necoresp~zatoarece , se intalnesc.Tn tirnpul iernarii familiilor.& albine:

, se intalnesc.Tn tirnpul iernarii familiilor.& albine: ., ' - stimularea executarii zborurilor tarzii de
, se intalnesc.Tn tirnpul iernarii familiilor.& albine: ., ' - stimularea executarii zborurilor tarzii de

., ' - stimularea executarii zborurilor tarzii de curillire; -. contin,uarea aplicarii . rnasurilor de prateqie a st.upilor contra daunatorilor si a curen!ilor de aer rece;

Lucrirl de executat in aceasti perioadi: I i - .
Lucrirl de executat in aceasti perioadi:
I
i
-
.

- verificarea starii gratiilor de la urdinisurile stypilor pentru a evita patrunderea soarecilor; executarea de lucrari 'in atelierul stupinei privind: recondilionarea si dezinfeciia stupilor si inventarului apicol, extraciia cerii din fagurii reforma!i, pregatirea cerii pentru a fi predata la\ magazinele APICOLA ale Asociaiiei Crescatorilol de Albine in vederea obiinerii de faguri artificiali; aprovizionarea stupinei cu materiale si utllaje necesare in sezonul apicol urmator.

- -
-
-
. , Ne cerem scuze cititorilor pentru intdrzierea cu care au apdrut numerele 9 si
.
,
Ne cerem scuze cititorilor pentru intdrzierea cu care au apdrut numerele 9 si 10
ale revistei noastre. Decalajul nedorit s-a datorat unor defecriuni ale componentelor
instala!iei electronice de culegere si tehnoredactare computerizatil necesare
pregatirii formei pentru imprimare. Din cauza acestor defecfiuni, mai bine ziS in
tirnpul,remedierii lor, s-au sters din memoria calculatorului toate textele acestor
ultime doua numere ca si prograrnele de paginare, selecfia de caractere pi corpuri
de litera. Asa cd totul a Vebuit reluat de la inceput. Tehnica noud face uneori figuri
nepldcute si s-a dovedit conform legilor lui Murphy cB fiai binele este uneon'
duwnul binelui. Oricum, ntidajduind ca cititorii vor infelege necazurile prin care
am trecut, sperdm ca asemenea intlirrieri s& nu se mai repere.
ca cititorii vor infelege necazurile prin care am trecut, sperdm ca asemenea intlirrieri s& nu se
i e~gjee~a6exaalnsde3ap3awel!de3)sl"."""(s!lenoded6 'ue16a!nla:,-011se6alellnzauaueojaunqasu!iqou!ld
i e~gjee~a6exaalnsde3ap3awel!de3)sl"."""(s!lenoded6 'ue16a!nla:,-011se6alellnzauaueojaunqasu!iqou!ld
i e~gjee~a6exaalnsde3ap3awel!de3)sl"."""(s!lenoded6 'ue16a!nla:,-011se6alellnzauaueojaunqasu!iqou!ld

i

e~gjee~a6exaalnsde3ap3awel!de3)sl"."""(s!lenoded6

'ue16a!nla:,-011se6alellnzauaueojaunqasu!iqou!ld !nlniualu-u!~ej-oSnq-;91!JOad,!z
'ue16a!nla:,-011se6alellnzauaueojaunqasu!iqou!ld
!nlniualu-u!~ej-oSnq-;91!JOad,!z
Inlwwelell~ol!~oq-6asgdnaaJptyasaisaigl:,eajai!~e3~le3nqap.
eel!~aAaldip35!.uipu!sqojz!ln6u!laiueldPIo,:eupn3.~de
luajndaunds93l&ieguu!apa3ez~alsaweasg~edaldoa!znju!
ws!ue6~opugda~u?apela(a~!Jd.gugdel juns(nlue~nqle3ale3aund!ua~e3s!iu1n6a~iu? !zlnwopwnsuo~!sieluaw!~e'ap!y3!leaisa3v
ws!ue6~opugda~u?apela(a~!Jd.gugdel
juns(nlue~nqle3ale3aund!ua~e3s!iu1n6a~iu?
!zlnwopwnsuo~!sieluaw!~e'ap!y3!leaisa3v
gdn3oInsol:eal!opqeul'g~o'a~e3a!jula~wa~j
a3a~eoapednp'a!ie~!dsa~e!bunjg~!isa6!p
!ew'punqisa3videl.nuelse~ol~~dluglu!
'~!pa6!pLUOAe!3!jeuaqoapaieleugsgp~eua6
asnpoldalelnleuaienlodaus!'ajez!w!y3auul
au!indale3!w!~p!soa!ielualu!(egiezeqad
g~eo!un'IOJ.~o!ewn=)wonsolo^'!eu
'e!dwaioi!le!de~al!deS!or?la!DyieJq!l!y3a
Ipu!lsaiu!!sulal!!i~unp!pale!l!q~oleday

ea~!ua~a~dnesInluaweleJl~ol!loq!nlnielede

ea~eu!qwo3(nlnuaweieJinoalueld~CI.'la3'1

.3!inade~al!de-

aa,n@waxau?~!ledoluopo~edne-sI

.I

1

~nu!iqoaiellriza~aleluaw!~adxaaunq,n3un-

oalsaweapI3e~waap's!lodo~d'ualod1o41ldg
oalsaweapI3e~waap's!lodo~d'ualod1o41ldg
ap3g11aIninl!ysulape~ela3la3!4a!bnpo~d.: ap'93leuu!uaAapau!qp!sua6elo~lL?Jedald'-'
ap3g11aIninl!ysulape~ela3la3!4a!bnpo~d.:
ap'93leuu!uaAapau!qp!sua6elo~lL?Jedald'-'

nl~lada~niln3!dyu!p'!isa~ri3naInsnpoJd-e.;

lsojieiuaw!~adxa'n3eleilnzalaunq!sui
lsojieiuaw!~adxa'n3eleilnzalaunq!sui

dOtfdl9NI9adBmqPaPkJlxaPas!lodoJd!s

e!UWotl9noPasnpo~d~~AO~NO~VUV~!s,

ademq~oisa~euyle3~a3ne-s'aqpa~!u

alaielsawnale'!!g!Jawij

.'

alaielsawnale'!!g!Jawij . ' : /al&!unaJoaleyia!~
:
:
/al&!unaJoaleyia!~
/al&!unaJoaleyia!~

~os!idglapg3susposen3eiuepqnsaJe!l!xne,5

ad~nw!~d301asgzeenysal!JoljaplaiaSnw ul'allrr!6u16al!jeurop41asa3qeareluap awaihua!saiueqJoAejale.!!JEz!J~~~I~
ad~nw!~d301asgzeenysal!JoljaplaiaSnw
ul'allrr!6u16al!jeurop41asa3qeareluap
awaihua!saiueqJoAejale.!!JEz!J~~~I~
ezeaz!l!waiueld!sesnpoldaloqden3auntbe
ulal!un!baje!nlnwau16asue!6u!lej-o3nqas

'g3tidaqlu~'a!Joiewelju!!iue'aiua6u!~ise

, aprIU?el!!ledoluoljoled3JOU!3aa~nd!Sgod 1 '& , lo3!16ual!1a11oCI!S~JnJO13ap,'3U!ZelaSnpOJdWtlS
,
aprIU?el!!ledoluoljoled3JOU!3aa~nd!Sgod
1 '&
,
lo3!16ual!1a11oCI!S~JnJO13ap,'3U!ZelaSnpOJdWtlS
aJw!pale3iez!lo~p!~ap'ua6elo3$u!la3!6

areq!qwl

;,;

elasnpold'aA!pad~aJal16und'u~.alen!6u!6e-s
elasnpold'aA!pad~aJal16und'u~.alen!6u!6e-s

%9!JOad!znesqnsgw~o~apa4aunD

'I!JO~~J~~Oas93!ld~qnsQWJOjap!JEUO!!~~ap

sa~olj)(aell!woweq3!sal!Joljapepeo3iewaw!~adxan3aunqaie~nza~!s'(nsnpo~d1

!~I~I~~!Jossa~olj)VV!II~~OI!!(qnsgw~ojepIN~~O-IO~A-IVI~Va~e3'au!iuo3n,.;

a!znju!gie~juac~uo:,r?leJeda~du!pc!~n6u!lap's!lodo~dJo!$!idt?lapgc~aw!sapeJlxsispaluqd

eloeue5n3.eden3rqznju!pinp1g3el.aleu!o!pew

0wnulbj.u?ale3J~U!!ewewnwalueldale3nqalsa:eaJeolgwln /ugud.~pF~J!AQn~seln3!a3!Ualazopipus.
0wnulbj.u?ale3J~U!!ewewnwalueldale3nqalsa:eaJeolgwln
/ugud.~pF~J!AQn~seln3!a3!Ualazopipus.
!load!zputp~!ie!zryu!UJem6air$^enainu!w

apu!3!pau1alsa:ea~eolgu~n-,'dtl

.dtl
.dtl

,cI .a333,otaisalg13.a~eaiei!~e:,glegnqap;1-'90vilepiaie~~1epuetuo3a~aptn~!paw

1

'.!

.jie~il!aps!lodojd:,

, ,, 6 oI;~~~.,~~-~
,
,,
6
oI;~~~.,~~-~

,'.

u.'6

sw

ei!unla~eweq~e~)(ae!uou?,18vOZ~~-~~~~~~~.~~6''iua,n6un.u!lelsi~Z;ZL!!lu!.n.

qn).

,

,

azunljepa!yeswn!loj)@e1~l&o~-~~~~6a~etwn3~os!id~lap0/ole3ie.w

BO1al~adapsJnlu~ JO~!J~W!~eqla/j)(1/1Ad1es.I

u~M z.:6 M.-u
u~M
z.:6
M.-u

uoljaplaiasnyysarolj)o~""'(aell!wowey36j(nlle~i~!as,g~eda~d:lause01;6silodoid'.

-

,:.L ale:,asq~lo,z!p.US001~ulooqeql!laapLO, !woz!~aplaiua~wewozrqtjl(lagI;L""""-.6

-. eJao!unLuo3/,plueze~duiInlpeo!!loo$epBJBAepe!dw~el!dw-'k?elei!s~en!u~!PPW'eJ6e~yyeuBw1!w'
-.
eJao!unLuo3/,plueze~duiInlpeo!!loo$epBJBAepe!dw~el!dw-'k?elei!s~en!u~!PPW'eJ6e~yyeuBw1!w'
6 -. eJao!unLuo3/,plueze~duiInlpeo!!loo$epBJBAepe!dw~el!dw-'k?elei!s~en!u~!PPW'eJ6e~yyeuBw1!w'
6 -. eJao!unLuo3/,plueze~duiInlpeo!!loo$epBJBAepe!dw~el!dw-'k?elei!s~en!u~!PPW'eJ6e~yyeuBw1!w'
plus 20 ml eter. Amestecul se lass &teva zile intr-o sticla de culoare inchisa,inchis& ermetic,
plus 20 ml eter. Amestecul se lass &teva zile
intr-o sticla de culoare inchisa,inchis& ermetic,
agitdndu-~edin cand in cdnd. Dupa filtrare prin
tifon, lichidul oblinut se foloseste pentru
prepararea formulei. Amestecul se aplica
astfel: locul bolnav se cur@&cu apt4 oxigenata,
Se usu& si apoi se picyra solqa cu o pipeta
pfina la forrnarea unei pelicule unlforme. Se
repeta la fiecare 2-3 zile pang la vindecare.
Pentru stomatite severe, recidivate sau cu
tendinta de cronicizare, fiioterapia recornand2
un ceai medicinal de uz extern, ca tratament de
lung8 durata, dupa urmatoareaformula:
metilen, cu glicerina, cu rezorcina sau, acid
boric sau alte produse farmaceutice preparate
de diferite firme be bata de substanle
chimice. Se mai practica si cauterizari cu
solutie de nitrat de argint.
Un remediu fioterapeutic mai bland dar
foarte eficient, din pacateinprezent aproape uirat
care a figurat in mule farmacopeei este "Mierea
de Trandafir" (Me1 Rosatum) indicat 70 special k
tratamentul aftelor si micozelor sugarilor si
copiilor si care se prepara in felul urmator:
RP.
RP.
Flori de Trandafir (Flores Rosarum)
Glicerina (Glycerinurn)
Alcool (Spiritus)
I00g
-
:
log.
.9.'s.*)
Apa (Aqua)
Miere (Mel depuratum)
qs
.
q.s.
Flori de Muselel (Flores Chamomillae) Flori de Tei (Flores Tiliae) Frunze de Salvie (Folium Salviae)
Flori de Muselel (Flores Chamomillae)
Flori de Tei (Flores Tiliae)
Frunze de Salvie (Folium Salviae)
20g
20
g
10
g
Frunze de
Nuc (FoliumJuglandis)
30
g
TurtiIB Mare (Herba Agrimoniae)
,
20
g

Din acest amestec de plante se prepara un decoct scurt (5 minute) folosind 2 lingurl plante la o dana cu apa. Se clateste cav~tatea bucala de 5-6 ori pe zi, !inAnd decoctul in gura

chte 5 minute Pentru abcesele dentare dupa faza acuta fltoterapia recomanda cont~nuareatratamentului cu plante cu ac?iuneemolienta, antiinflamatoare si cicatrizanta dlntre care men?ion?im Nalba de cuttura sau Nalba mare (Flores et Folium

-MaIvae, Flores et FoliumAlthaeae) sub forma de , infuzie preparata din 2 lingurce flori si
-MaIvae, Flores et FoliumAlthaeae) sub forma de
, infuzie preparata din 2 lingurce flori si
frunze la o

canB cu apa. ClBirea cavita?iibucale se face de cel puiin cinci.ori pe zi. Dintre produsele apiterapeutice de uz extern pentru ulcera?iiie cavita\ii bucale utilizate in spar-ia menlionam MlLROSlNA (Lab. Carulla Vekor S.A.) care contlne pe ldnga alte, ingredlente extract fiuld de trandafirl si miere si WGORDENTA (Lab. Kessler) ca antiseptic bucal, homeostatic si bacterlcid pe baza de propolis.

Afte, amigdalite sI dezinfectante bucale generale La fel ca si ?n cazul stomatitelor $1 gingivitelor
Afte, amigdalite sI dezinfectante bucale
generale
La fel ca si ?n cazul stomatitelor $1
gingivitelor Pn aparitia aftelor bucale factoril
determinaqi pot fi foarte variati: agen!i
patogeni (bacterii sau virusuri), age@ fizici
sau chimicisau facfori alergeni.
In rnedicina alopata clasica se recurge la
badijbnari cu solqii, de bicarbonat sau
permanganat de pofasiu, cu albaswu de
*) q.s. este un termen farrnaceutic tehnic (quanhm&s) caresartraduce prin"calcuprlnde". Se prepara in felul
*) q.s. este un termen farrnaceutic tehnic
(quanhm&s) caresartraduce prin"calcuprlnde".
Se prepara in felul urmator:
Se umecteaza 100 g petale de Trandafir cu ,un amestec de 8 ml alcool de
Se umecteaza 100 g petale de Trandafir
cu
,un amestec de 8 ml alcool de 90'
si 40 ml
apa. Se pastreaza in vas inchis timp de 24 ,
ore. Se adauga apoi inca 100 ml amestec
apa-alcool in propoqie 1:l si se
pune la
macerat hca 24 ore. Dupa fikrare si stoarcere
prin tifon se adauga lichidului rezultat glicerina

de uz intern si se line pe baia de apa 36 minute. Dupa o noua filtrare, lichidului rezultat i se adauga 90 g miere. In final trebuie sa rezulte un lichid limpede, brun roscat, de consistenla siropoasa, .cu gust aromatic si usor astringent. Cu Mierea de Trandafir se fac badijonaii locale. In amigdalke se recomanda gargarti cu infuzii din flori de Musefel sau frunze deSalvie in , paqi egale, 2 iinguri amesfec la o cana cy ap& Se mai recomanda decoctul, preparat dintr-o lingura rizomi de Cereniel (Rhizoma Gei) la o cana cu apa cu care sejace gargara. In toate afec!iunile cavitatii buco-dentare . .inso?ite-deleziuni ale mucoaselor se vor evita mfincaiurile picante, iritante si condirnentele de orice fel. Pentru proprietqile emolimte in gingivite si ', stmatite se recomanda smochinele, mestecate incet, timpcFit-maiindelungat, apoiTnQhcite. in parodontopatii se recornandtiHreanul ,

apoiTnQhcite. in parodontopatii se recornandtiHreanul , masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi
apoiTnQhcite. in parodontopatii se recornandtiHreanul , masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi
apoiTnQhcite. in parodontopatii se recornandtiHreanul , masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi
apoiTnQhcite. in parodontopatii se recornandtiHreanul , masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi
apoiTnQhcite. in parodontopatii se recornandtiHreanul , masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi
masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi sulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitamina B1, emime, senevali
masticat zilnic . Hreanul con?ine.
'glicozizi
sulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitamina
B1,
emime,
senevali
?i
substante
.
,
con?ine. 'glicozizi sulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitamina B1, emime, senevali ?i substante . ,
con?ine. 'glicozizi sulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitamina B1, emime, senevali ?i substante . ,
bacteriostatice si bactericide cu un spectru destul de larg de ac!iune. Lamaile la randul lor
bacteriostatice si bactericide cu un spectru
destul de larg de ac!iune.
Lamaile la randul lor se recomandain afte,
stomatite, amigdalite sub form-a de felii sub!iri
impregnatein miere si linute in gura. ,
In laringite,. faringite, amigdalite si stomatite se recomanda gutuile rase sau sub forma de extract
In
laringite,. faringite,
amigdalite si
stomatite se recomanda gutuile rase sau sub
forma de extract apos oblinut la rece.
gutuile rase sau sub forma de extract apos oblinut la rece. BOLILE SEGMENTULUI GASTRO- INTESTINAL Plantele

BOLILE SEGMENTULUI GASTRO- INTESTINAL

Plantele medicinale, produsele stupului si
Plantele medicinale, produsele stupului si
o dieta bine echilibrata predominant
o dieta bine echilibrata predominant

lacto-vegetarian8ac!iorieaza nu numai asupra - glaydelor intestinale si a secre?iilor lor dar si asupra mucoaselor, florei microbiene patogene, a biosintezei enzimatice si a resorb?ieisubstanlelor nutritive. in anorexie (lipsa poftei de mancare)

nutritive. in anorexie (lipsa poftei de mancare) pentru stimularea secretiilor salivare si gastrice se .
pentru stimularea secretiilor salivare si gastrice se . folosesc plantele numite "tonic-amare" si cele
pentru stimularea secretiilor salivare si
gastrice se . folosesc plantele numite
"tonic-amare" si cele aromatice. in special
pentru copiii care suporta greu gustul amar,
extractele de plante se vor corecta cu miere.
Pentru adulti, la persoanele care no prezinta
intoleranja la alcoolsi nu sufera de afecliuni la
care alcoolul este contraindicat se recomanda
in cantitali mici (cca. 100 ml) asa-numitele
"vinuri tonice" care se iau cu 15-30 minute
inaintea meselor principale.
Dintre speciile amare vom menliona in
primul rand speciile de Ghin!ura (Gentiana
lutea, Gentiana punctata, si Gentiana
asclepiadea) Care cresc in lanlul Carpatic.
Prima menlionata este ocrotita si nu se va
recolta din flora spontana ci numai din culturi
care se afla in prezent in spdiul de cercetare.
Cea mai. raspandita specie in Romania este
Gentiana asclepiadea de la care se utilizeaza
radacinile fie sub forma de decoct preparat
dintr-o linguri!a de radacini uscate la o cans
cu apa, fie sub forma de tincture preparata
- prin macerare din 1,O g de radacina uscata la 90 ml alcool de 7od.
- prin macerare din 1,O g de radacina
uscata la
90 ml alcool de 7od. Din decoct se utilizeaza
cAte 113 canatinaintea meselor principale iar
din tlnctula 30-40 picaturi in pu!ina apa.
De subliniat este faptui ca preparatele pe
baza de radacina de Gentians aqioneaza nu
numai asupra organelor digestive dar stimuleaza
inmu?i~ea leucocitelor si hematiilor si prin
aceasta crqerea rezistenlei organismului la
si prin aceasta crqerea rezistenlei organismului la agresiunile externe. Gentiana aqioneaza Sji asupra S:N.C.
agresiunile externe. Gentiana aqioneaza Sji asupra S:N.C. (Sistemul nenros central) ca stimulant, are . efecte
agresiunile externe. Gentiana aqioneaza Sji
asupra S:N.C. (Sistemul nenros central) ca
stimulant, are . efecte bacteriostatice,
antihelmintice, antipiretice si antimflamatorii. Nu
este dB neglijat nici acjiunea coleretic-colagoga
a radacinii be Gentiana in restabilirea funqiei
hepaticedupa hepatitele infec!ioase.
Subliniem faptul ca depasirea dotelor
recomandate poate duce la iritarea mucoasei
gastro-intestinale.
Din aceeasi familie cu Gentiana .este si
'
specia Centaurium erythraea numita popular
in Romania Tintaura sau.Fierea pamAntului.
Se utilizeaza ca eupeptic amar in anorexii
de natura diferita, in plus, produce.stimularea
activitalii cardiace si cresterea excitabilit&!ii
sirnpaticului (parte a sistemului nervos
vegetativ). Stimuleaza activitatea uterina si
leucopoeza (inmul!irea leucocitelor) iar prin
aceasta posibila ei utilizarein leucemii.
Modul de preparare si administrare este
urmWorul:
- lnfuzia se prepara dintr-o lingurila de
planta La o cana cu apa din care se bea cate
113 cana cu o jumatate de ora inainte de
mesele principale;
- Siro~ulse prepara prin infuzarea a doua
linguri de planta la 300 ml apa, la care dupa
filtrare se adauga 112 kg zahar sau 600 g
miere. Se fierbe in contindare pAna capat8 o
consisten!a siropoasa. Pentru aduyi doza este
de trei linguri, iar pentru copii 3 lingurite luate
inaintea meselor principale. -
- Tinctura se prepara di? 30 g planta
macerata.in 100 ml alcool de 70' \imp de 7
zile; se iau cate 30-40 picaturi in pu!ina spa
sau vin, numai de catre adulli, Waintea.
meselor principale.
- Vinul toni~de Centaurium erythraea se.
.prepara din 60.g de planta usc&tF~si marun!ita
prin macerare, timp de 8 zile, .Ftr-un litru dB
vin negru vechi. Se beau cate 100 ml vin tonic
de 3 ori pe zi inainte de mesele principate.
Este contraindicat in gastritele hipera'cide, Cn
ulcerulA si in afectiuriile
In combaterea. anorexiei; tot datorita
substan!elor amare @e care le con!in Tn
principal se remmanda foarte multe plante
medicinale din flora sqontana si din wlturi.
Dintre acestea mentionam: Lichenul. de
piatra (Lichen islandicus), fnrnzele de
din flora sqontana si din wlturi. Dintre acestea mentionam: Lichenul. de piatra (Lichen islandicus), fnrnzele de
, * I ii ,I Anghinara (Foliurn Cynarae) utila .si. in insuficienp biliara, colecistite subacute
, * I ii ,I Anghinara (Foliurn Cynarae) utila .si. in insuficienp biliara, colecistite subacute
,
*
I
ii
,I
Anghinara (Foliurn Cynarae) utila .si. in
insuficienp biliara, colecistite subacute sau
cronice si in cazurile de h[percolesterolemie.
In continuare. ne vom limita numai la
enumerarea plantelor stimulante ale secretiilor
gastrice, in sindroame dispeptice datorita
anaciditti!ii si hipoaciditqii:
i/
Ungurasul (Herba Marubii), Papadia
(
(Foliurn, Herba et Radix Taraxacr], Coada.
,
I
Sorjcelului
(Herba
Millefoli~, Albastrelele
, j (Flores bani) si Conurile de Wamei (Strobuli
!!
!!

Lupuli). Dintre speciile care stimuleaza secreliile gastrice si intestinale care conlin uleiuri volatile menlionam: Anasonul (Fructus Anisi) Seniculul (Frucfus Foeniculi) si Coriandrul (Fructus Coriandri). De multe , ori anorexia este datorata sindromului dispeptic respectiv anaciditalii sau hipoaciditalii. Deoarece in acest caz ineficienta asigurare a unui nlediu acid in

in acest caz ineficienta asigurare a unui nlediu acid in !, stomac sau chiar crearea unui
!,
!,
in acest caz ineficienta asigurare a unui nlediu acid in !, stomac sau chiar crearea unui
in acest caz ineficienta asigurare a unui nlediu acid in !, stomac sau chiar crearea unui

stomac sau chiar crearea unui 'mediu alcafin favorizeaza dezvoltarea ' si inmuyirea : microbilor introdusi odata cu alimentele, se recomanda asocierea plantelor amare cu cele coniinand uleiurivolatile. Fitoterapia recomandti in acest caz urrnatoareaformula: . ,- Rp

recomandti in acest caz urrnatoareaformula: . ,- Rp Frunze de Menta (Folium Menthae) 20 g Frunze
recomandti in acest caz urrnatoareaformula: . ,- Rp Frunze de Menta (Folium Menthae) 20 g Frunze
Frunze de Menta (Folium Menthae) 20 g Frunze de ~oinili(Foliurn Melissae) g 15 Tintaura (Herba
Frunze de
Menta (Folium Menthae)
20
g
Frunze de
~oinili(Foliurn Melissae) g
15
Tintaura (Herba eentauri)
20 g
Cimbrip (Herba Serpylli)
,
15 9
-
Fructe de
Chimion (Fructus Carvi)
lenupar (Fructus Juniperi)
20
g
Fructe de
;.lo
g
Se prepara sub forma de infuzie dintr-o
liniura amestec de plante la o cana cu apa; se
beau 1-2 cani pe zi inainteameselor principale.
Una dintre speciile foarte utile atat' pentru
Una dintre speciile foarte utile atat' pentru
C , Schinelul ' ,
C
, Schinelul
'
,
foarte utile atat' pentru C , Schinelul ' , stimularea poftei de mbncare,cat si pentru cresterea
stimularea poftei de mbncare,cat si pentru cresterea aciUit4ii sucului gastric este (Cnicus benedictus). Aceasta specie
stimularea poftei de mbncare,cat si pentru
cresterea aciUit4ii sucului gastric este
(Cnicus benedictus). Aceasta
specie . se recomanda si in
insuficienla
hepato-biliara si pancreatic& Se prepara sub
forma de infuzie, o lingura de plant&-lao can&
cu spa. Se bea, ciite 113 cana cu o /urnatate
ore .inaintea meselor principale. Se
poate
I.

indulci cu Tot. din Schinel se prepara o ;tinctura foloslnd 20 g de planta care se macereaza in 100 ml alcool de 70°,timp de 8 zHe. Se iau 40-56' picaturi in apa sau pu!in vin, haintea

Se iau 40-56' picaturi in apa sau pu!in vin, haintea meselor principale. Dintre produsel6 apicole in
Se iau 40-56' picaturi in apa sau pu!in vin, haintea meselor principale. Dintre produsel6 apicole in

meselor principale. Dintre produsel6 apicole in Ipsa poftei .' de mancare ,si in anemie se remmanda produsul

.' de mancare ,si in anemie se remmanda produsul TONIC ROYAL fabricat pe baza de laptisor
TONIC ROYAL fabricat pe baza de laptisor de matca de Combinatul Apicoi din Rorn&nta. Un
TONIC ROYAL fabricat pe baza de laptisor de
matca de Combinatul Apicoi din Rorn&nta. Un
alt produs a~icolfabricat in Germania este
APIFORT/LUL, care pe I8nga laptisor de mats
are un bogat complex vitaminic si lecitina.
Pentru-combaterea unor bacterii patogene din
segmentul gastro-intestinalse utilizeaza cu bune
rezukate tinctura de propolis 20% diluata cu a@
in propoqisde
0 serie de legume frecvent utilizate in
alimentatie precum Ardeiul iute, Hreanul,
Ridichea neagra, Leusteanul (Levisticurn
officinale)
Patrunjelul, Tarhonul
(Artemisia
dracunculus) Busuiocul si Telina, au un, rol
adjuvant in combaterea anorexiei dand un
gust placut preparatelor culinare. Aceste
legume-condiment se vor eiiita insa la cei care
,
,

sufera de hiperaciditate sau ulcer gastric. , Gastrite hiperacide, ulcer gastric si duodenal In gastrita hiperacidh acuth ca prim ajutor fitbterapeutic se recomanda;comprese calde cu infuzie de Muse!el pe regiunea epigastrica si instituirea unui post alirnentar de 1-2 zile timpin

care se vor bea numai infuzii de plante (Musqel, Sunatoare, flori de Tei) neindulcite. Dupa
care se vor bea numai infuzii de plante (Musqel,
Sunatoare, flori de Tei) neindulcite. Dupa doua
zile i se permit bolnavului supe de zaizavat,',
pAine prajita si produse lactate. Urmeaza apoi
un regim cu came slaba de pasare sau de vcel
sub forma de rasol.
In boala ulceroasil de altfel ca si in alte
afec!iuni digestive principalul factor terapeutic
il constituie regimul igieno-dieteticsi .'educqia
psihica;, tratamentul medicamentos avhd "n
rol secundar.
d
Totusi fitoterapia este bazata
pe plante
care contribuie la neutralizarea aciditqii si cele
cu acliune antlinflamatorie calmante si
cicatrizante.
in faza acuta a gastitelor 'hiperacide se
recomandh: florile de Salcbm (Flores
Acaciae), florile . de Gtilbenele
(Flores
Calendulae) si frunzele dq Zmeur (Folilrm
Rubi idaei) singure sau asociate in paqi egale
sub forma de intuzie, o lingura de plante la o
chna cu a@, lnfuziile se beau neindulcite sau
usor indulcite,preferabil cu miere, cate o canh
dupa mesele principale. - ,
.
.
a@, lnfuziile se beau neindulcite sau usor indulcite,preferabil cu miere, cate o canh dupa mesele principale.
a@, lnfuziile se beau neindulcite sau usor indulcite,preferabil cu miere, cate o canh dupa mesele principale.
a@, lnfuziile se beau neindulcite sau usor indulcite,preferabil cu miere, cate o canh dupa mesele principale.
'T Ca pansament gastric se recomanda rizomul de obligean& (Rhizorna Calarni) sub forma de pulbere
'T
Ca pansament gastric se recomanda
rizomul de obligean& (Rhizorna Calarni) sub
forma de pulbere fin& cAte o jumatate de
RP.
Flori de Nalba (Flores Malvae)
,.
:
20g
Flori de
Muselel (Flores Charnomillae)
15
g .
:
-
lingurila
la o linguriia de miere Amestecul
facut si in cantita!i mai mari, fiind
Flori de Galbenele (Flores Calendulae)
20
g,
poate fi
Talpa gastii (Herba Leonuri)
10 g
coriservabil. Se ia cAte o lingurip din acest
amestec imediat inainte de mAncare.
Rezultate bune in ulcerul gastric se ob!in
.cu uleiul de Sunatoare (Oleum Hyperici) care
Radacina de Valeriana (Radix Va1erianae)lOg
Radacina Lemn dulce (Radix Liquiritiae) 10.g
"
Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli)
Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)
:
10
g
lO
g
are efect'cicatrizant. Din acest amestec de planfe se prepara o
'
Unul dintre procedeele de preparare "d
, uleiului de Sunatoare este urmatorul:
,
.
20 g de planta uscata se amesteca cu 30
ml alcool de 70' intr-un vas inchis, timp de
12
ore. Se adauga 200 ml ulei comestibil si se
!ine pe baia de apa timp de 3 ore agitand
vasul din cAnd in cAnd. Se lasa jn~repaus2-3
infuzie folosind o lingura la o can& cu apa. Se
beau 23 cani pe zi, intre mese.
Factorul antiulceros sau "~itamina'U"
descoperii in varza alba a dus la un tratament
simplu care in majoriiatea cazurilor de ulcer \
gastric a dat rezultate foarte bune. Se r
administreaza timp de 30 zile suc celular de
.-
I
zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza va~aalba obfinut la mixer, cate un pahar .'
cAte o linguri!a intre mesele principale.
impaqit
in trei paqi care se administreaza intre ; '.
0 alta planta cu un con!inut complex de mesele principele. in muite caiuri s-au cicatrizat
0 alta planta cu un con!inut complex de
mesele principele. in muite caiuri s-au cicatrizat
dupa acest tratament nise ulceroase evolutive,
nemaifiind necesara intetveqia chirurgicala.

substan!e active este Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra), care se foloseste fie sub forma de macerat rece timp de 8 ore preparat

fie sub forma de macerat rece timp de 8 ore preparat Subliniem inc2 o data ca
Subliniem inc2 o data ca in gastriiele , ,,
Subliniem inc2 o
data
ca
in gastriiele ,
,,
din 112 linguri!& radacina la o can& cu apa Care se bea in cursul unei
din 112 linguri!& radacina la o can& cu apa
Care se bea in cursul unei zile, fie sub forma
de
infuzie preparata dintr-o
lingura amestec in
paqi egale de radacina de Lemn dulce si
Muse!el la o can& cu apa. lnfuzia se .bea
hiperacide si in bcala ulceroa& regimul
igiencldietetic joac& un rol major. Se recomanda
ca alimentqia prescriia de medic sB fie repartizata '.
in cinci mese pezi (ora7, 10,13,16si 19).
Se recomanda si Tinctura de propolis
-
treptat in cursul unei zile. 20%, 40 picaturi diminea!a pe stonlacul go1 in
,
:.
' :.
0
formula mai complexa care este utila in
pujina apa.
'majoritatea ulcerelor, care,dupa cum se 9ie au
si o components rktvoasa'este urrnatoarea:'
(Continuare htr-ltn nurnilr viitor.)
.
.
I9
(Continuare htr-ltn nurnilr viitor.) . . I9 Atmosfera de, lucru la Scoala de vara de apiterapie.
(Continuare htr-ltn nurnilr viitor.) . . I9 Atmosfera de, lucru la Scoala de vara de apiterapie.

Atmosfera de, lucru la Scoala de vara de apiterapie. in prim plan de la stAnga1la dreapta: D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in ' . ,

D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in '
D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in '
D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in '

.

D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in '
D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in '
D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in '
D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in '
I' 'Farm.Vasilica CIOCA Comhinatul Apicol Bucurqti Dorinfa de a arata cat mai frumos este polen,

I'

'Farm.Vasilica CIOCA Comhinatul Apicol Bucurqti
'Farm.Vasilica CIOCA
Comhinatul Apicol Bucurqti
Dorinfa de a arata cat mai frumos este polen, propolis, ca elemente biogene. '
Dorinfa de a arata cat mai frumos este
polen, propolis, ca elemente biogene. '
comuna, din cele mai vechi timpuri attit Aceste produse au o mare putere de femeilor
comuna, din cele mai vechi timpuri attit Aceste produse au o mare putere de
femeilor catsi barba!ilor. penetra!ie si o hidratare a epidermelor. Ele
~iecare,fazaa cwlturii umane a dat .mastere stimuleaza metabolismul la nivelul celulelor si
aduc un aport insemnat printr_unproces activ- de potenlare a iegenerarii naturale a pielii.
aduc un aport insemnat printr_unproces activ-
de potenlare a iegenerarii naturale a pielii.

unor concep!ii proprii despre frumusele, care urma s8 fie atinsa si cu ajutorul mijloacelor cosmetice. in epoca modern&, cosmetica a devenit o ramura apreciata si necesara a medicinei care cauta sa fundamenteze stiin!ific activitalile

Mierea este des folosita in cosmetic&, in amestec cu alte ingrediente, la prepararea cremelor, a
Mierea este des folosita in cosmetic&, in
amestec cu alte ingrediente, la prepararea
cremelor, a lo!iunilor si a mastilor cosmetice. - '
legate de ingrijirea si de sanatatea pe care o Compozilia mierii justifica utilizarea sa datoram
legate de ingrijirea si de sanatatea pe care o Compozilia mierii justifica utilizarea sa
datoram propriului nostru organism.
tradi!ional& in,cqrnetica, mastile pe baza de
in aceasta briintare si accefliune, produsele miere erau folosite din antichitate, tot asa cum
. cosmetice si de ingrijire igienica rqionala au capatat o irnportanp deosebita, devenindf de o
. cosmetice si de ingrijire igienica rqionala au
capatat o irnportanp deosebita, devenindf de
o fac si femeile de'astiki.
' Pe Ianga con!inutul sgu in factori
utilitate cotidiana, practicate de toata popula!ia fitohorrnonali si bioactivatori, valoarea mierii in
!&rilor civilizate indiferent de varsta sau de sex. cosmetica consta in primul rand in calita!ile
Ele constitiuie astfel bunuri de larg consum si sale emoliente si in capacitatea sa de a
sunt soliciiate ca articole de stricta necesitate deterrnina prin odmoza un aflux marit de
impuse de civillza!ia corntemporana intr-o sange spre lesuturile cutanate carora le
variatB gamg de sdrtimente. ,
amelioreaza astfel nutriiia.
Se caul& acele produse care au un efect , i?atara mastilor de frumuse!e, mierea mai
real, care fara a fi medicament, sB intervina este si un ingredient tradiiional al cremelor
- asupra fiziologiei pielii si anexelor sale, pentru carora le confer& putere emollenta ' si
a compensa tulburarile si a Fntarzia o anumitB hidrat
1 evolqie ca: uscaciunea, uzura- sau
imbaranirea pielii.
P&rieta?ile hknitoare ale mierii fac ca
acest aliment s& aduca o contribulie serioasa '.
Se ,caut& mereu si se vor Cauta acele
produse care sa nu pun& nici un fel de
probleme de riscuri, de aici folosirea in
ta
catifelarea si
suplelea tenurilor
uscate, .i
devitalizate si obosite. ' formulele cosmetice Crema de fa!a cu miere - Floramin ; '
devitalizate si obosite.
'
formulele cosmetice
Crema de fa!a
cu
miere - Floramin ;
'
Produsele
stupului
a produselor naturale.
(mierea, laptisorul de
reprezinta
un
produs
care,
datorita
matc&; polenul; propolisul) isi fac loc din ce in proprieta!ilor mierii de albine, are o aqiune
ce mat mult fiind cunoscute si folosite intrucat
. emolienta yi regeneratoare asupra pielii.
- . contin substan!e active naturale care nu au
lhrodus& ' intr-un
excipient
alcatuit din
contraindica!ii sau efecte secundare adverse cetaceum, ceara de albine, -stearina, ,mierea
.
.
$,
:
'
sau nocive.
Astfel, in cadrul. Combinatului ~~icolal
Asocialiei ~Crescatorlforde Rlbine di Romania
au fost elaborate intrhd in produqie curenta
de albine confer4 'produsului Floramin
calitatea ce o recomanda pentru ingrijirea
tenurilor uscate, normale si chiar acelea grase.
Pielea grasa, cu toata secre~iaabundenth
o Eerie
de
produse cosmetic6 avand in . de grasime este de cele maj muRe ori aspra si
1
componen!a lor lhptisorul de match, , miere; ' ,
prea pqin supla.
,
'
\
I *I Comunicare prezentatH in cadrul Scolii de var& de apiterapie - Universitatea MHrii Negre, Mangalia, 1944.
\ I *I Comunicare prezentatH in cadrul Scolii de var& de apiterapie - Universitatea MHrii Negre,

I

De aceea, dupa degiesarea pielii, masura I, . care trebuie sa fie moderata, este necesara
De aceea, dupa
degiesarea pielii, masura
I, .
care trebuie sa fie moderata, este necesara
aplicarea unei creme semigrase sau pe baza
de
stearali, asa cum este crema Floramin.
Crema de fata cu miere se recomanda si
pentru ingrijireatenurilor delicate si sensibile
la
acjiunqa lanolinei.
:

L.

Demachiantul cu rniere, Floramin este un preparat cosmetic destinat indepartarii fardulu~$1a intepaturilor de pe fala.
Demachiantul cu rniere, Floramin este
un preparat cosmetic destinat indepartarii
fardulu~$1a intepaturilor de pe fala. El produce
curallre perfecta a pielii, o destinde, o
Cnvioreaza fara a o lasa grasa: Fiind bogat in
substanie nutritive,'demachiantul cu mlere are
o
o.
acliune de normalizare a gradulu~ de
hidratare a pielii.
Numeroase principii active contin ltiptisorul de matca, puternic concentrat biologic, cu mari valori nutritive.
Numeroase principii active contin
ltiptisorul de matca, puternic concentrat
biologic, cu mari valori nutritive. Hormonii,
enzimele, precum si factorii vitali specifici din
laptisorul' de matca, influen!eaza ca
biocatalizatori procesele intime din celule si
asigura mentinerea unui perfect echilibru
biologic al pielii.
Captisorul de matca se poate folosi in
cosmetics si anume in components cremelor,
emulsiilor, lo!iunilor sau a maqilor cosmetice.
Cel mai cunoscut si apreciat produs cu laptisor de matcg in compozi!ie este reprezentat prin
Cel mai cunoscut si apreciat produs cu
laptisor
de
matcg
in
compozi!ie
este
reprezentat prin crema
Apidermin.
tenului, influen!eaza tegumentele ridate pentru
a-si recapata prospqimea natural& menline
pielea neteda, supla si catifelata. Laptisorul de
mat& prin complexitatea compozi!iei sale
influenteaza circula!ia sangelui, men!ine apa in
tesuturi, regenereaza celulele pielii si
atenueaza ridurile. Nu lasa luciu si nici urme
grase pe piele, nu declan~azafemnomene
de intoleran!& fiind bine suportate de cele maj
sensibile tenuri. Crema Apidermin imprima
tenului suple!ea si prospe!imea naturala atat
de mult dorita.

I.,

1
1

!.

1:b

[I

I;.;.

,

.

, i'.

1:

I

.'I

I., 1 ! . 1:b [I I;.;. , . , i'. 1 : I .'I produs

produs menline hrdratarea tenului, ofera acestuia un aspect neted, catifelat. Este un 'bun inlocuitor de crema, se poate folosi cu succes la tenurile uscate, narmale si grase. Nu dB fenomene.de intoleran!a.

uscate, narmale si grase. Nu dB fenomene.de intoleran!a. Dar nici barba!ii nu sunt uita!i. Astfel, crerna
Dar nici barba!ii nu sunt uita!i. Astfel, crerna - Matca - cu Iaptisor de rnatcii,
Dar nici barba!ii nu sunt uita!i. Astfel,
crerna - Matca - cu Iaptisor de rnatcii, este
recomandata pentru tenul gras si dupa
barbierit. Patrunde in piele imediat, nu lass
luciu si nici urme grase. Are actiune nutritiva,
reduce formarea grasimilor si ac!ioneaza
circula!ia sangelui in piele, nu da fenomene de
intoleran!a.
!
I Lotiunea pentru piele - Tenapin. Laptisorul de matca si polenul con!inute in aceasta '
I
Lotiunea pentru piele - Tenapin.
Laptisorul de matca si polenul con!inute in
aceasta ' lo!iune ii asigura rolul 'nutritiv
si
stimulant care in acelasi timp degreseaz*
epiderma si indeparteaza toate impuritalile.
Produsul are o acliune demachianta de
ingrijire si de hranire a tenului, are un usor
efect dezinfectant, tonifica tesuturile si
improspateazaepiderma.

~ermapin - lo!iune ,pentru par cu Itiptisor de rnatc8, polen si extracte de.

plante. Destinat ingrijirii parului, combate tendinla de cadere a acestuia, seboreea si matreafa, reda,parului luciul
plante. Destinat ingrijirii parului, combate
tendinla de cadere a acestuia, seboreea si
matreafa, reda,parului luciul s&u,normal.Are si
actiune dezinfectanta si degresanta. , t
Propolisul sau cleiul-de albine cunoscut
prin efectele sale ca un produs cu acliune
bactericida, dezinfectanta .si cicatrizanta, cu o
compozitie chimica complexa ca balsamuri,
substanle aromate. etc., a stat de asemeni in
aten!ia noastra pentru valorificarea principlilor
sale active in forme cosmetice.
In acest scop a fost elaborata crerna pentru fala - Florak - in care propolisul
In acest scop a fost elaborata crerna
pentru fala - Florak - in care propolisul a fost
incorporat sub forma de extract moale.
Extractul obtinut prin epuizarea propolisului ou
alcool etilic si eliminarea solventuiui la vacuum
a fost introdusin excipientul gras.
Datorita compozi!iei sale, propolisul are s
acliune antiseptics si dezinfectanta
pronun!ata.
Posedil pretioase insusiri ca sedativ,
antiinflamator si antipruriginos. Stimuleaz8
creqterea !esuturilor de granulqie, contribuie
Stimuleaz8 creqterea !esuturilor de granulqie, contribuie crema nutritiva este indicata pentru east, n rijirea Un alt

crema nutritiva este indicata pentru east,n rijirea

Un alt produs cu lapisor de mat&: * Antirid - emulsie I&ptoasilcu gel nutritiv 1
Un alt produs cu lapisor de mat&:
*
Antirid - emulsie I&ptoasilcu gel nutritiv
1
:i
/i !
si dernachlant. Aceasta emulsie este
remediul cel mai eficace pentru intretinerea
,
<,
tenului care are tendin!e de ridare. Acest
I
.!I
L

_I1

I

:I?.;,.
:I?.;,.

-

pentru intretinerea , <, tenului care are tendin!e de ridare. Acest I .!I L _I 1
pentru intretinerea , <, tenului care are tendin!e de ridare. Acest I .!I L _I 1
pentru intretinerea , <, tenului care are tendin!e de ridare. Acest I .!I L _I 1
>,,. ,L
>,,.
,L

la exfolierea !esuturilor neorozate. Crema cu extract mogle de propolis Floral - este o crema hranitoare, emolienta, cu.efecte regeneratoare asupra pielii. Alaturi de aceste componente cu actiune binefacatoare, prezenmp propolisului confer8 produsului efecte antiseptice si bactericide. Produsul aresi o acliune calmant2 asupra tenurilor obosite. sau cu tendinla de congestionare, datorita propolisului, care a fosi studiat din punct de vedere farmacodinamic.

care a fosi studiat din punct de vedere farmacodinamic. Floral - apfi de guri cu propolis.
care a fosi studiat din punct de vedere farmacodinamic. Floral - apfi de guri cu propolis.
Floral - apfi de guri cu propolis. Este solu!ia rezultata din macerarea in solujie alcoolic~a
Floral - apfi de guri cu propolis. Este
solu!ia rezultata din macerarea in solujie
alcoolic~a urmatoareior substaqe: propolis,
scoqisoara, ciusoare la care se mai adauga
mentol, eucaliptol, zaharing. Balsamurile
confera solu!iei proprietati dezinfectante si
cicatrizante. Uleiurile eterice si ceilal!i compusi
din scoqisoara si cuisoare, precum si cele din
uleiul de menta si eucaliptul, imprima
produsului proprietafi antifermentative si
dezodorizante.
Sfimuleaza secrefia salivarg si impiedica
fermenta!iile. in contact cu procesele din carii
dentare neacoperite face . sa Cnceteze
fenonienele dureroase.
Mai nou gama acestor produse a fost completatg cu o serie de noutati prezentate intr-o
Mai nou gama acestor produse a fost
completatg cu o serie de noutati prezentate
intr-o forma mai deosebita ca
- Apidermin lux - Loliune dupa barbierit
- Apidermin lux
- Loliune dupa barbierit
' - Sarnpon cu polen . . -
' - Sarnpon cu
polen
.
.
-

Sampon cu propolis Aceste cateva produse cosmetice prezentate aici pe scurt au fost cercetate de catre specialistii Combinatului Apicol care au urmarit in primul rand stabilirea condi!iilor de calitate a materiilor prime necesare, introducerea metodelor stiin!ifice de lucru, uniformizareaproceselor tehnologice. S-au stabilit metode de purificare a unor produse apicole pentru indepartarea unor impuritZi!i sau balast (cazul propolisului,.ceara de albine, polenul). S-a urmarit stabilitatea in timp a produselor realizate fala de diversi factori sau fala de ambalaj. Produsele prezentate si care definesc gama principalelor preparate cosmetice, reprezinta un mod de valorificare superior a boga!iilor stupului. Se confirma astfel Inca o data calitatea produselor apicole, ca izvor de sanatate, frumusele si tinere!e.

stupului. Se confirma astfel Inca o data calitatea produselor apicole, ca izvor de sanatate, frumusele si
stupului. Se confirma astfel Inca o data calitatea produselor apicole, ca izvor de sanatate, frumusele si
stupului. Se confirma astfel Inca o data calitatea produselor apicole, ca izvor de sanatate, frumusele si
Ing. ARON URSEI (17 ianuarie 1948 - 18 august 1994) - P r e a
Ing. ARON URSEI (17 ianuarie 1948 - 18 august 1994) - P r e a
Ing. ARON URSEI (17 ianuarie 1948 - 18 august 1994) - P r e a
Ing. ARON URSEI (17 ianuarie 1948 - 18 august 1994) - P r e a
Ing. ARON URSEI (17 ianuarie 1948 - 18 august 1994) - P r e a
Ing. ARON URSEI (17 ianuarie 1948 - 18 august 1994)
Ing. ARON URSEI
(17 ianuarie 1948 - 18 august 1994)

- Prea des in ultima Din anul 1988 este numit secretar al Filialei

t i m a Din anul 1988 este numit secretar al Filialei vreme vorbim la trecut
t i m a Din anul 1988 este numit secretar al Filialei vreme vorbim la trecut
vreme vorbim la trecut despre plecirile pe drumul fir5 intoarcere a unor oarneni de bine,
vreme vorbim la trecut
despre plecirile pe
drumul fir5 intoarcere a
unor oarneni de bine,
judetene Timi? a Asociatlei Crescfitorilorde Albine. In
aceasti5 ultimi functie a reugit SA p&streze si si
sporeasci5 patrimoniul apicol al unui judet cu bogate
trad611in stupirit - unul dintre judetele tfirii cu cel mai
De curltid ne-a pirisit mare nurn$ir de familii de albine si implicit de
in floarea vlrste~,la 46
apigultori. In perloada de pdni la evenimentele din
de ani, dupi o indelun- decernbrie 1989 a stiut s5 intretini relatii demne,
corecte cu organele 'locale ale $erii de Stat, relyii
profiabile, evitdnd ingerintele neavenite h
problemele complicate si complexe ale apiculturii.
Desigur, ocrotirea albinelor $i ptotejarea apicultorilor,
membri ai asocia!iei, I-au preocupat $i le-a dedicat
bung parte din activitatea sa. De aceea, oarnenii Cau
iubii I-au apreciat si au fost alituri de el in
momentele grele, Clnd; dupi decembri'e1989, au
apirut 'tendinte centrifuge privind vjata si viitorul
'asociatiei, chiar din partea celor la care se-ageptacel
rnai pflin, a reuJit cu tact, cu ribdare si intelepciune
d depeeasci mornentele de crizfi si si anihileze pe

gat5 si grea suferint5 ing. ARON URSEI, secretarul Filialei jude- tene Timis, a Asociatiei Crescitorilor de Albine. N5scut in comun6 Vdrciorova, judetul Caras-Severin, localitate in care natura aspr5 si vicistitudinile istoriei au imprirnat caracterului oamenilor o anume dlrzenie $i tenacitate in invingerea greutitilor, inginerul Ursei a parcurs toate etapele unei vieti $i dweniri profesionale pe care nurnai lupta neobositi $i efortul continuu au putut sH le implineasci. Dupi absolvirea scolii generale din localitate -1copil fiind - a luat contact cu munca grea din agriculturi intr-o zoni in care natura nu este prea generoasfi cu cei care rnuncesc pimdntul sau cresc animale. A urmat apoi o scoalH profesionali doblndind califjcarea in rneseria tbmpl5riei de mobili. Angajat tdmplar de mobili la fabrica Tehnolemn din Timisoara. dupi doi ani $i-a satisfacut stagiu1,rnilitar si, in urmqorii cinci-ani - angajat la aceeasj unitate - a urmat cursurile' liceului teoretic seral. In perioada 1975-1979 a fost student al Faculti?ii de tootehnie si Medicini Veteririargdin Tirni~oara- cursuri de zi - la absolvire primind diploma de inginer zootehnist. A fost incadrat succesiv in functii mai ' intli de execwie apoi de conducere. in cadrul Directieie'Generale pentru Agriculturi si, lndustrie Alimentara a judetului Timis, director al Asociatiei Economice lntercooperatiste cu profil zootehnic din Dudegtii Noi, sef de sector la Combinatul Agroindustrial Timis (Comtim) , Coinplexul 19 Dudqtii Noi. A, fost un om optimist care,a iubit vi$a si bumneieu I-a inzestrat cu o voce plHcutfi de ' ten,or, cu un talent de autentic interpret al melodiilor populare. Acekte daruri i-au' permis si activeze ca solist intr-un angamblu folcloric cu care a efectuat turnee ce.s-au bucurat de succes in !ari

binfitene au avut 7n el un interpret care stia sfi induci in ascultitori minunatul curcubeu
binfitene au avut 7n el un interpret care stia sfi
induci in ascultitori minunatul curcubeu al stirilor
sufletegti iniltHtoare.
.,
,

aga zisii dizidenti. ,. Perioada de dupi5 decembrie 1989 a fost o : perioadi grea pentru ci -'a$ a cum in toate sectoarele economiei nafionale rezul'iatele econornico-financiare au fost si sun$. intr-o constanti descrestere - $i apicultura a inregistrat recesiuni ingrijoratoare. Totusi Fncrederea'in foqele proprii, optimismul si o munci sustinuti5 zi de zi de inginerul Ursei si colectivul ce-l conducea au ficut ca bilanturile financiare anuale ale filialel si ,fie pozitive. A demonstrat cH se pate lupta cu . greutgtile si - ceea ce este mai important - ci aceste g,reutH?ipot fi invinse, iar perspectiva bun6 poate fi conturati si atinsfi in timp scurt. Cbnd, in urm5 cu doi arli, o boa15 nemiloasi i-a micinat organismul, nu a cedat continudndu-si activitatea cu o voint5 exemplari. A iubit viapcu

incrbncenare, si-apropus s5 luptre cu boala, avdnd convingerea ci va invinge riul 'ce-l mficina. In
incrbncenare, si-apropus s5 luptre cu boala, avdnd
convingerea ci va invinge riul 'ce-l mficina. In
aceast5 lupti a fost ajutaf de distinsa sa sdtie MaFia,
% .Ursei, care I-a protejat gi incurajaf plnh in ultima
clip6 cu acea abnegatie, cu ace1 devotament al
romdncelor - sotii credincioase si duioase m8me-
fat8 dd care recunostinta noastri nu va fi niciodatfi
suficienti. Alfituri de el a fost gi fiul si5u Daniel Ursei
al prestigioasei Politehnici timisorene. Ultimile zile ale vietii i-au fost intunecate
al prestigioasei Politehnici
timisorene. Ultimile zile ale vietii i-au fost intunecate

pi in. striiMtate. Frumoasele clntece si doine ' ' .student in anul al Il-lea'

(Continuare fn pag.17)
(Continuare fn pag.17)
pi in. striiMtate. Frumoasele clntece si doine ' ' .student in anul al Il-lea' (Continuare fn
pi in. striiMtate. Frumoasele clntece si doine ' ' .student in anul al Il-lea' (Continuare fn
APICULTURA ,IN AFRICA , Continentul african are o suprafa?a de 30.307 mii km2cu o popula!ie
APICULTURA ,IN AFRICA , Continentul african are o suprafa?a de 30.307 mii km2cu o popula!ie
APICULTURA ,IN AFRICA
APICULTURA ,IN AFRICA

,

Continentul african are o suprafa?a de 30.307 mii km2cu o popula!ie de 682 milioane de
Continentul african are o suprafa?a de
30.307 mii km2cu o popula!ie de 682 milioane
de IocuitoriSi o densitate a pogula!iei de 23,O
locuitor~la km2.
o densitate a pogula!iei de 23,O locuitor~la km2. Familiile de albine din Etiopia, Republics Malgasa,precum

Familiile de albine din Etiopia, Republics Malgasa,precum si din alte Iari de pe acest continent produc insemnate cantitB!i.de ceara de buna calitate' care este in mare parte , exportata fn Europaaproape in totalitate.

I Asemenea cu apicultura din Europa, cresterea albinelor in Africa 'are tradiiii milenare si sunt
I
Asemenea cu apicultura din Europa,
cresterea albinelor in Africa 'are tradiiii milenare
si sunt nymeroase date care atesta ca Pn pile
din n~rdulcontinentului - Egipt, Maroc -
a apicultura era bine cunoscuta si practlcata de
b
popplatia acelor jinuturi tnca din cele mai
vechi timpuri.
Creqerea albinelor pe acest continent se
caracterizeaza prin aceea ca in Africa de Nord '
apicultura se practica asemanator cu
apicultura din prile mediteraneene
fol6sindu-se albina noi'd africana (Apis
mellifica intermissa), alblna egipteana (Apis
mellifica lamarkii), albina bruna europeana
Resursele nectaro-polenifere de pe
continentul africa'n sunt asigurate de padurile
cu arbori si arbusti de eucalipt (Eucaliptus
sp.), plantaliile de citrice (Citrus limon), (Citrus ,,
aurantium) si (Citrus nobilis), arborii niombo . ,
din padurile tropicale, levan!ica (Lavandula .
sp.), . rosmarin (Rosmarinus officinalis),
, ,:.,
cimbrisor (Thymus sp.), cosaci ,(~stragalus
sp.), voronic (Marrubium vulgare),:iarba mare
(Imba.viscosa), capul sarpelui (Echium sp.),
arborii de cafea (Caffea arabicaj. si sisalul
(Agave sisalama).
.'
i
{Apis mellifica mellifica) adusa din Fran!a si
albina italiana (Ap~smellifica ligustica). Se
apreciaza cB intr-un vi~tornu prea hdepsrtat
rasele de albine aduse din Europa sunt
condamnate sa dispara IasAnd loc raselor de
albine locale mai bine adaptate condi!iilor
Tarile cu apicultura dezvoltata sf mari
producatoare de miere din Africa sunt ,
urmatoarele: Angola 15.000 tone, Etiopia
, 23.700 tone, Maroc 3.164 .tone, Madagascar '
,
3.780 tone,
Kenia
19.000 tone,
Tanzania
15.600 tone, Tunisia 1.120 tone si Africa de'
Sud 900 tone. Din lipsa de date, suficiente,
referitoare la principalele {ari producatoare de
miere, ne-am opr:lt,numai asupra acelora care
pot fi mai bine reprezentate. , ,
.
,
j
' climatice din zona. in Africa Central& intre
Sahara si Desertul Kalahari, este raspandita
albina galbena africana (Apis mellifica
adansonii), apicultura se practica prin
folosirea stupilor amorsa-goi in care se
instaleaza roiurile migratoare care isi
construiesc cuibul cu faguri in timp scurt. La
recoltare, fagurii cu miere se decupeaza din
stupi, se preseaza iar mlerea scursa se
Maroc,, este
situat
in
nord-vestul
.
>
f~ltreaza.Ceara se topeste, se toarna in blocuri
si se vinde; in Africa de Sud se practica o
apicultura moderna folusindu-se albinele
locale din subspecia albina capului (Apis
mellilica capensis) precum si albinele din rasa
galbena (Apis mellifica adansonii).
Se estirneaza efectivul familiitor de albine
din'~fricaeste de peste 12.010mii iar produqia de
miere ob$nuta este de 112189tone cu o medie de
9,3 kg pe famlia de albine 98 se fobsqe h
principalpentluconswnul popula!jel.
continentului Africa, are o suprafala de 446.550
km2cu o popula!ie de 26,36milioane locuitori si ,
o densitate de 59,D locuilori pe km2.
Efectivul de familii de albine este evaluat la -
500.000 dar este foarte variabil de la un an la
altul din cauza pierderilor de familii care in
perioadele de seceta pot atinge anual 50-70% ,
din intregul efectiv dar care in anii cu umidtate
suficienta revine la normal urmare unul intens' 5 i
,
.
.
.
.
+'
a proces de inmutiire. Produc!ia,;de miere .ce se
realizeaza anual este de 3.184 tone, respectiv
I
6,2 kg pe familia de albine.
.
.
Rasele de aibine ce populeaza teritoriul
. Marocului sunt:
rasa
nord-africana (Apis
,
,
mellifica intermissa) -care cohstituie o veriga.
intre rasa Apis mellifica sahariensis si rasa
,,
(Apis , , mellifica intermissa) -care cohstituie o veriga. intre rasa Apis mellifica sahariensis si rasa
1'. , deosebita a limbii, comparabila cu a albinei caucaziene (Apis mellifica caucasica), capul si

1'.

, deosebita a limbii, comparabila cu a albinei
,
deosebita a limbii, comparabila cu a albinei

caucaziene (Apis mellifica caucasica), capul si indicele cubital mari si care o deosebesc de celelalte rase cunoscute. Produclia de miere realizata in Maroc se bazeaza pe valorificarea resurselor de nectar de la urmatoarele plante melifere: mustar ' (Sinapis sp.), lev&n?ic& (Lavandula sp.), coriandru (Coriandrum sp.), cimbrisor (Thimus sp.), floarea-soarelui (Helianthus

cimbrisor (Thimus sp.), floarea-soarelui (Helianthus I Apis mellifica iberica din peninsula lberica si !

I Apis mellifica iberica din peninsula lberica si
! totodata o noua rasa de albine - Apis mellifica i.: major care se . caracterizeS2B prin lungimea

I.

,

!.,I

f. j

>i

,,Pi

;i

;

mellifica carnica} din Europa. Se apreciaza ca efectivul. de familii de albine pe teriforiul Egiptului este de 970.000 din care 600.000 familii adapostite in stupi sistematici de tip Langstroth si 370.000 familii adapostite in stupi prirnitivi confeqionali din argila Produc!ia anuala de miere a familiilor de albine din Egipt este de 10.000 tone din care peste 8.500 tone provenind' ,din stupi sistematici iar restul de la stupii primitivi. Principalele specii melifere ce se dezvolta pe teritoriul Egiptului sunt urmatoarele:

ce se dezvolta pe teritoriul Egiptului sunt urmatoarele: ' plantatiile de ' citrice (Citrus limon) lamai,
'
'

plantatiile de ' citrice (Citrus limon) lamai, (Citrus aurantium)' portocali, (Citrus nobilis) mandarini, trifoiul egiptean (Trifolium sp.),. lucerna (Medicago sp.), bupbacul (Gossypium sp.) precum si' ,alte specii de plante mai pulin importante care contribuie totusi la dezvoltarea familiilor de.albine cum sunt: pomii fructiferi si fanetele naturale. 0.mare atentie se acorda.Cn Egipt pentru instruirea celor care doresc s.3 practice apicultuia, prin organizarea de cursuri de specialitate la diferite nivele in scoli, institute si colegii de agricultura pentru perfectionarea cunostin!elor de specialitate privind tehnologia cresterii albinelor precum si a prevenirii si cbmbaterii bolilor si daunatorilor la albine. Africa de Sud, situata in extremitatea de sud a continetului, are o suprafala de 1.221.037 km2,cu 36,88 milioane locuitori si o densitate de 30,O locuitori pe km2. Dimensiunile teritoriului, clima favorabila si resursele melifere abundente creeaza posibilita?i deosebite pentru practicarea apiculturii in condilii de tentabilitate. ~rincipala iona productlva se afla in colinele Transvaal unde se produce miere incolora (ca apa) de la fasole (Phaseolus sp.) si miere de culoare deschisa de la floarea-soarelui [Helianthus annuus) gi de eucalipt (Eucalyptus camaldulensis), (Eucaliyptus sideraxylou) si (~ucalj/ptus melliobora). Se obiin de asemenea mari cantit&i de miere in aona ' Zululand de la (Eucalyptus grandis).,La nord ' de Pretoria se afia 'o zona in care creste aloe (Aloe davyana) care constituie principala sursa de miere iar in zona Capului se oblin cantitali considerabile de miere prtmavara timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus

prtmavara timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis), I_ capul
prtmavara timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis), I_ capul
prtmavara timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis), I_ capul
prtmavara timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis), I_ capul
annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis), I_ capul sarpelui (Echium sp.), plantatiile de migdal flmigdalus sp,),
annuus),
rosmarin (Rosmarinus officinalis),
I_
capul sarpelui (Echium sp.), plantatiile de
migdal flmigdalus sp,), glantatiile de lamhi,
\.id
, , portocali si . mandarine (Citrus limon), (Citrus i aurantium) si (Citrus nobilis) precum*
,
,
portocali si . mandarine (Citrus limon), (Citrus
i
aurantium)
si
(Citrus
nobilis)
precum* si
padurile de eucalipt (Eucaliptus sp.).
I
'. I 1.:
'.
I
1.:

In ansamblul ei, practicarea apiculturii se imparte Cn doua: apicultura traditionala care

apiculturii se imparte Cn doua: apicultura traditionala care , , cuprinde marea majoritate a efectivului de
, , cuprinde marea majoritate a efectivului de . . familii de albine si realizeaza
, , cuprinde marea majoritate a efectivului de
. .
familii de albine si realizeaza o produclie de
23 kg miere pe familia de albine si apicultura
sistematica care totalizeaza cBteva mii de
stupi cu rame mobile si realizeaza anual o

i

;:I

I:[

,,

,,

produclie de 25-30 kg miere pe familia de
produclie de 25-30 kg miere pe familia de

. -albine, in ambele cazuri Cnsa tehnicile de , exploatare a albinelor sunt aproape intotdeauna extensibe, fapt ce impune

I promovarea unor importante actiuni de

I

,

, ;I instruire a producatorilor din intreagaiara. Egipt, se intinde pe o suprafa!a de 1.001.449
,
;I
instruire a producatorilor din intreagaiara.
Egipt, se intinde pe o suprafa!a de
1.001.449 km2, cu o popula?ie,de 55,16
milioane , locultori si o densitate de 55,O
;i
locuitori pe km2.'.
Primele
informatii
asupra
apiculturii in
I:
',A ;j I Egipt dateaza inca din anul 1500 1.e.q. Cartusele care conlineu numele regilor
',A
;j
I
Egipt dateaza inca din anul 1500 1.e.q.
Cartusele care conlineu numele regilor erau
precedate intotdeauna de o albina si o trestie
care reprezentau simbolic Egiptul de Sus si
.
Egiptul de Jos, iar o pictura murala de la
mormantul lui Rekh-Mi-Rece'dateaza din anul

1

1 :.

mormantul lui Rekh-Mi-Rece'dateaza din anul 1 1 : . 1 r "! l' 1450'i;e.n. prezinta recoltarea

1

r

"!

l'

1450'i;e.n. prezinta recoltarea m(erii si acesteia Cn vase de lut ars. punerea Rasa de albine
1450'i;e.n. prezinta recoltarea m(erii si
acesteia Cn vase de lut ars.
punerea
Rasa de albine locale, respectiv albina
egipteana (Apis mellifica lamarkii) este
r8s@ndita pe intreg teritoriul Egiptului. Din
anul 1933, dr. A. Z. Aboushada, pentru
ameliorarea albinelor locale a
incurajat

. irnportul de albine de fasa carnioliana (Apis

dr. A. Z. Aboushada, pentru ameliorarea albinelor locale a incurajat . irnportul de albine de fasa
raphanistrum) si o miere deschisa la culoare cu gust placut si care nu cristalizeaza de
raphanistrum) si o miere deschisa la culoare cu gust placut si care nu cristalizeaza de
raphanistrum) si o miere deschisa la culoare
cu gust placut si care nu cristalizeaza de la
(Eucalyptus cladocalyx).
Teritoriul Africii de Sud este populat cu
rasa de albine din zona Capului (&is mellifica
capensis) care are o dezvoltare mai tarzia'si
cu rasa de albine (Apis mellifica adansonii) Cu
o dezvoltare timpurie dar mult mai roitoare,
perioada ce coincide cu inflorirea principalelor
specii de eucalipt.
Efectivul de albine este 52.000 familii cu o
produc!ie anuala de miere 'de 900 tone, care in
mod obisnuit este consumata pe plan local.
In vederea valorificarii m~erii pentru
consum aceasta este achizilionata de la
producatori si apoi condilionata in centre
Speciale de prelucrare. ' Condijionarea mierii
consta in preincalzirea si decristalizarea
acesteia, filtrarea, omogenlzarea, maturarea si
in cele din urma imbutelierea in borcane sau

ambalarea in bidoane si butoaie, dupa comenzi. Se poate aprecia c8 in etapa actual& apicultura in Africa de Sud se afla in pling dezvoltare cu posibilita?i largi de a deveni in scurt timp o fndeletnicire rentabila si utila. Tanzania este sitlrata la sud de ecuator

si utila. Tanzania este sitlrata la sud de ecuator in partea de est a continentului african,
in partea de est a continentului african, are o
in partea de est a continentului african, are o

suprafqa de 945.087 km2 cu o populajie de 31,38 milioane iocuitori si o densitate de 33,O locuitori pe km2. Cresterea albinelor si consumul de miere este o activitate deosebit de veche in Tanzania si prin studierea modului de viala a triburilor in trecutulc indepartat a rezultat o intredga gama de practici apicole de la cele mai simple pan6 la cele mai complexe. - in prezent efectivul de familii de albine ede de 1,6 milioane familii care realizeaza o produgie an'uala de miere marfa de'15.600tone.

o produgie an'uala de miere marfa de'15.600tone. ' Rasa de albine cea mai raspandita in zona
' Rasa de albine cea mai raspandita in zona de coasts este rasa de albine
'
Rasa de albine cea mai raspandita in zona
de
coasts este rasa de
albine 'cu benzi
'
galbene (Apis mellifica litorea), albine cu talie
mica si foarte roitoare precum si o rasa de
albine bruna de dimensiuni mai mari si foarte -
blande, Apis mellifica monticola, raspandita in
zona Muntelui Kilimanjaro si a Muntelui Meru
la 0 altitudine de
peste 2000 m. Pe intreg
,

teritoriul Tanzaniei se gasesc de asemenea albine melipone cu precadere Trigbna togoensis fala de care se acorda o atenlie deosebita si constituie obiectul unei cregeri intensive. Flora meliferii este deosebit de variata si permite recoltarea unor cantltali de fniere de foarte buna calitate. Cele mai raspandite ' plante melifere sunt: arborii de cafea (Coffea

arabica), sisalul (Agave sisalama) si Cajanus

cajun (Pois d'Angola) reprezinta principalele surse melifere in timp de Acapia sp.,

principalele surse melifere in timp de Acapia sp., Braclujstegie sp. si Julberwrdia sp. asigura . importante

Braclujstegie sp. si Julberwrdia sp. asigura

.

importante surse de cules de intrelinere. Tehnologia de crestere a albinelor practicata in Tanzania este de tip traditional ', familiile de albine fiind adapostite in stupi primitivi confectionali din trunchiuri de copaci scobiji, agaja!i cu liane de trurichiurile copacilor din padurild'tropicalepentru a fi ferqi de atacul termitelor si animalelor. lntroducerea . stupilor sistematicilin practica apicola curenta este abia la Cnceput si ne~esitaInca o lunga perioada de timp pentru a putea fi realizata. Numeroase triburi din Tanzania sunt mari . ' consumatoare de miere,, fapt care face ca producjia de miere realizata sa fie aproape in totalitate consumata in lara, 'la. expon fiind valorificata cu prioritate dema recoltata fn mari \ oantitali din stupii tradqionah

dema recoltata fn mari \ oantitali din stupii tradqionah (Dintr-un volum de apicultu~3 ifl pr6gstire pentru
(Dintr-un volum de apicultu~3 ifl pr6gstire pentru tipar.)
(Dintr-un
volum de
apicultu~3 ifl
pr6gstire
pentru tipar.)
IN MEMORIAM- Ing. ARON URSEl I
IN MEMORIAM- Ing. ARON URSEl
I

(Continuare din pag. 14) de un sdcditor'si nedrept proces prin.care un om fgr5 suflet si o instant5 corupt5 si de aceea nedreaptg au incercat si incg mai Fncearc5 cu o persevereritg diabolic5 55-1 scoat5 din casa din Dudestii Noi de unde sufletul sau zbuciumat a .plecat in ~vesnicie, lrnpresionant5 a fost Fn localitatea b5nqeanB ' ceremonia -inrnorrndnt&rii dup& datina Sfinlei noastre Biserici Ortodoxe la

dup& datina Sfinlei noastre Biserici Ortodoxe la care o mare rnultirne de oameni au participat cu
dup& datina Sfinlei noastre Biserici Ortodoxe la care o mare rnultirne de oameni au participat cu

care o mare rnultirne de oameni au participat cu sufletele cernite, cu lacrlmi in ochi si cu o revolt6 1. greu stgpdniti fat5 de strbmbitatea condamnpbilg 'a acelui cu care urmagii decedatului inc5 se judec5 ,pentru o locuint5 ce le apaqine de drept si de fapt Fie ca bunul Durnnezeu s5 lumineze miwile judecgtorilor si acestia - neuitdnd c5 pe toti ne asteapt5 pragul dreptei judecqi vesnice - 85 dea si ei o solu!ie drepf5 pe care urrnasii unui om bun,

85 dea si ei o solu!ie drepf5 pe care urrnasii unui om bun, . . ~ntegru$icurat
. . ~ntegru$icurat o merit5 cu . , , Dumnezeu.s5-1odihneascB iq pace!
.
.
~ntegru$icurat o merit5 cu
.
, ,
Dumnezeu.s5-1odihneascB iq pace!
o solu!ie drepf5 pe care urrnasii unui om bun, . . ~ntegru$icurat o merit5 cu .
SIMPOZIONUL NATIONAL DE ISTORIE $1 RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI, LA A XIV-A EDITIE, BacBu, 23-27
SIMPOZIONUL NATIONAL DE ISTORIE $1
RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI, LA A XIV-A
EDITIE, BacBu, 23-27 august 1994 (I)

\

1

I

Vasile POPESCU Vicepre~edinreal Filialei S.I.R.A.R.Banat
Vasile POPESCU
Vicepre~edinreal Filialei S.I.R.A.R.Banat
Manifestare stiinfifica de prestigiu - intrata Tn tradifie - a fntrunit la editia sa jubiliar3
Manifestare stiinfifica de prestigiu - intrata Tn tradifie - a fntrunit la editia sa jubiliar3 - de 25
de ani - (Cluj 1969 - Bacau 1994), nurnerosi oameni de stiint3 - istorici, etnologi, arheologi -
atademicieni, cercetStori, cadre didactice gi specialisti in stiintele agricole, silvice si
economice, precum gi repfezentanti ai institutelor de profil si a1 unit3tilor de produc?ie,
ziaristi, umpland p2n8 la refuz sala "ATENEU" din BacBu.
Organizat de Societatea de lstorie si Retrologie Agrars din Romgnia, in colaborare cu:
.
Academia RornsnB, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Ministerul Agriculturii si
Alimenta?iei, Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Directia Generala a Arhivelor Statului,
Asocia?ia Cresc3torilor de Albine din Romania, Prefecturajude~uluiBacau, Consiliul judetean
Bacau, Directia General3 pentru Agricultud si Alimentarie a judetului Bacgu, lnspectoratul
pentru Cultur3 a1 jude!ului BacBu, Universitatea BacSu, Muzeul de Art3 si Etnografie Bacau,
Muzeul de lstorie "IULIANANTONESCU Badu, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Bacau,
Imprimeria "BACOVIA" Bacau, Biblioteca judetean3 "Costache Sturdza" Bacau, Filiala Bacgu
a Societ3tii de Stiinte Istorice, Statiunea de Cercetare si Productie Pomicol3 si Legumicol4
Bacau, a dezb3tut h plen si in cadrul celor 8 secfiuni de profil, pe parcursul a 4 zile, lucr3rile
simpozionului consacrate studiulqi experientei umane acumulate fn domeniul agrar, sub
aspect economic; tehnic, stiintific si social, studii concretizate fntr-un numar de 364 de
cornunic3ri ce au scos la lumin3 noi dovezi docurnentare care atesta bogatele cunostinte
dobsndite de-a , lungul secolelor de catre poporul rorngn in practicarea agriculturii,
argumente ce se pot constitui fntr-o valofoas3 sinteza de certa utilitate dezvolt3rii viitorare a
stiin!elor agrare din tara noastra.
dezvolt3rii viitorare a stiin!elor agrare din tara noastra. In contextul organizatoric de exceplie, deschiderea
dezvolt3rii viitorare a stiin!elor agrare din tara noastra. In contextul organizatoric de exceplie, deschiderea
In contextul organizatoric de exceplie, deschiderea lucrarilor simpozionului a fost facut3 de ilustrul om de
In contextul organizatoric de exceplie,
deschiderea lucrarilor simpozionului a fost
facut3 de ilustrul om de stiinla si istoric al
apiculturii medievale din Moldova:
Prof.dr.loan Ciuth - Presedintele Filialei
SlRAR Racau, artizanul incontestabil al
organizarii si desfasurarii celei de a XIV-a edilii
a Simpozionului de istorie si retrologie agtara
a Romtiniei, care dupa ce a adresat salutul de
"bun venit" participan!ilor,
a omagiat in cuvinte
calde viala si ,opera lui Ion lonescu de la
Brad - personalitate proeminenta a stiiniei si
practicii agriculturii moderne romtinesti.
Din partea organelor locale si jude!ene, participanlii au fost salutali Ue Conf.univ.dr.lng. Dumnltru Bontas -
Din partea organelor locale si jude!ene,
participanlii
au
fost
salutali
Ue
Conf.univ.dr.lng.
Dumnltru
Bontas
-
,Prefectul judqului Bacau, care a expus, in ,
Bontas - ,Prefectul judqului Bacau, care a expus, in , continuare, starea economico-social2 a jude!ului Bacau
continuare, starea economico-social2 a jude!ului Bacau in actuala etapa de tranzitie.'
continuare,
starea
economico-social2
a
jude!ului Bacau in actuala etapa de tranzitie.'

In cuvantul sau de salut adresat celor prezenli, D-nu1ing. Eugen Popa - Directorul , general al D.G.A.A. Bacau, ne-a infalisat aspectele esenliale ale agriculturii jude!ului Bacau si perspectivelede viitor ale acesteia.

jude!ului Bacau si perspectivelede viitor ale acesteia. - Despre un sfert de secol de activitate organizata
jude!ului Bacau si perspectivelede viitor ale acesteia. - Despre un sfert de secol de activitate organizata
- Despre un sfert de secol de activitate organizata a ~storiciloragrari din Romania si contrtbu!la
-
Despre un sfert de secol de activitate
organizata a ~storiciloragrari din Romania si
contrtbu!la lor la fundamenta!ea istoriel
agrare ca sJiin!a, s-a referit pe larg D-nu1
,
Dr.ing.
Eugen-Constantin
Mewes
-
Presedintele Societa!tt de lstorie si
RetrologieAgrara din RomAnia.
- ' ~n discurs fulminani asupra starii !ari3ntmii
-
'
~n discurs fulminani asupra starii !ari3ntmii
Societa!tt de lstorie si RetrologieAgrara din RomAnia. - ' ~n discurs fulminani asupra starii !ari3ntmii
i agriculturii rombnesti din perioada colectivizarii si post-revolu!ionare, a fost rostit participan!ilor de
i agriculturii rombnesti din perioada colectivizarii si post-revolu!ionare, a fost rostit participan!ilor de
i agriculturii rombnesti din perioada
colectivizarii si post-revolu!ionare, a fost rostit
participan!ilor de Prof.univ.Dr.ing.Victor Surdu
- liderul Partidului'Democrat Agrar din RomAnia.
De asemenea, au mai linut alocqiuni pe teme de profil, reprezentaqii: Academiei Rombne, Academiei de
De asemenea, au mai linut alocqiuni pe teme
de profil, reprezentaqii: Academiei Rombne,
Academiei de Stiir?e Agricole si Silvice, Direqiei
Generale a Arhivelor Statuiui, cd si al attor'
organisme de nivel nqional al Rombniei.
Dupa aceasta sumara introducere in atmosfera generala a lucri3riior Sirnpozionului, descriem, in continuare, desfayrarea
Dupa aceasta sumara introducere in
atmosfera generala a lucri3riior Sirnpozionului,
descriem, in continuare, desfayrarea acti%&ii
seqiunii: Apicultra si Sericicultura, dezbatere ce
mafcheaza . "A X-a EDlTlE JUBILIAR~ (Arcus
1978 - Ba&u 1994), compartiment condus-cu
deosebita competeqa profesionaia de
octogenarul Prof. Costache Paiu -
Vicepresedinte al Asocialiei Crescatorilor de
Albine din RoMnia, 'secondat de muzeograf
Atisfta Duma - secretar si lng. Dan Tilicl -
membru, secretarul FilialeiA.C.A. Bacau.
La lucrarile secliunii a participat, in mod activ si Dna Mihaela Serban - Director al
La lucrarile secliunii a participat, in mod activ
si Dna Mihaela Serban - Director al lntitutului
International de Tehnologie si EconomieApicok?
al APlMONDlA din Bucurqi, ale carei interveqii
asupra materialelor prezentate au fost benefice
in clarificarea unor controverse ivite h cadrul
discqiilor.
Expunerea comunicarilor a debutat cu referatele: 1/ "Sfinfllgi alblnele' si 21 "Zei daci ~i daco-roman1
Expunerea comunicarilor a debutat cu
referatele: 1/ "Sfinfllgi alblnele' si 21 "Zei daci
~i daco-roman1 {n report cu albineleu,
prezentate de Ing. Valer
Lupsan -
viceprqedinte al Filialei SlRAR Tg. Mures,
unul dintrs veteranii activi ai seciiei apiculturil,
neobosit cercetator al izvoarelor documentare ,
a istoriografieiapicole.

\

De un interes deosebit s-au bucurat comunicarile susiinute, cu lux de detalii, de catre D-nut
De un interes deosebit s-au bucurat
comunicarile susiinute, cu lux de detalii, de
catre D-nut Prof. Costache Palu, privind: 11
'Produsele apkole in relatlile turco-romine
in Evul Mediu" (comunicare publicatain acest
.:

numar a1 revistei); 21 "Noi contribufii privind terminorogia apkoii5" si 3/ "Preocuparee , producitorulul eplcol pentru calltetea produselor stupului in anumite etape seu epoci din Evul Mediu".

stupului in anumite etape seu epoci din Evul Mediu". 0 larga audienta pentru participantii sec!iunii
0 larga audienta pentru participantii sec!iunii apicultura a avut expunerea D-lui ing. Eugen Zorici ,--
0
larga
audienta
pentru
participantii
sec!iunii apicultura a avut expunerea D-lui ing.
Eugen Zorici ,-- Secretarul General al
Asocialiei Crescatorilor de Albine din
Rombnia, privind: "Aspecte generale ale
tehnologlel 'actuale in aplcultud", ca si
solu!iile date in interverqiile facute asupra
elucidarii unor ambiguita!i ivite pe parcursul
comunicarilor prezentate.
De o apreciere unanima s-a dovedit a fi comunicarea facuta de D- nu1 ing. Elisei
De o apreciere unanima s-a dovedit a fi
comunicarea facuta de D- nu1 ing. Elisei
Taqa - redactor sef al Redaqiei revistei
"Rombnia apicolF, cu privire la: "Cele ma1
importante cdrfi apicole romdnegti apgrute
in sec. XiX", precum si precizarile facute
asupra unor materiale expuse ce compohau
in!elesuri diferite. -
Distinsul profesor de istorie din Bacau - Dr. loan Ciuta, cu perseverenta si Comprehensivitatea ce-l
Distinsul profesor de istorie din Bacau -
Dr. loan Ciuta, cu perseverenta si
Comprehensivitatea ce-l caracterizeaza, ne-a
infalisat, in cuvinte pline de har d8scalesc:
"fndeletniclrl epicole in Moldova Evului
Mediu, cu privire special6 asupra Bacdului
(sec.XIV-Wln)".
D-nui ing. Dan Bucur - filiala A.C.A. Bacau, a sus!inut cu mult aplomb - grafic
D-nui ing.
Dan Bucur - filiala A.C.A.
Bacau, a sus!inut cu mult aplomb - grafic -
cornunicarea cu privire la "Perfecfionarea
centrifugii pentru extras cqam din fagurii
de alblne', lucrare ce a stbrnit mult interes din
partea apicultorilor participanii la simpozion.
Doua materiale docurnentare de mare interes au fost prezentate de Prof.lng. Octav Vitcu, de la
Doua materiale docurnentare de mare
interes au fost prezentate de Prof.lng. Octav
Vitcu,
de
la
, Scoala
Nr.
1
din
Ibanesti-Botosani,referitor'la: "Istoriculflrulul
de mfitase naturald" si "Cregterea albinelor
in fosta cepffaM a Moldovei".
Intr-un stil retrologic si-a prezenta comunicarea secretarul filiatei A.C.A. Bacau - D-nu1 ing. Dan Tilici,
Intr-un
stil
retrologic
si-a
prezenta
comunicarea secretarul filiatei A.C.A. Bacau -
D-nu1 ing. Dan Tilici, care a Fmpartasit
auditoriului: "fn~ulfireaIntenslvi a femiliilor
de aibine:
procedeu ce
a suscitat
mult
interes pe linia ext~nder!i patr'imoniulur apicol
rombnesc.
Despre "Tradifll 91 perspective in aplcultura b6n21feak6"s-8 referiicomunicarea
Despre
"Tradifll
91
perspective
in
aplcultura b6n21feak6"s-8 referiicomunicarea
apicol rombnesc. Despre "Tradifll 91 perspective in aplcultura b6n21feak6"s-8 referiicomunicarea
sus!inuta de autorul acestor relatari, lucrare ce a infa?isat evolu!ia apiculturii romdnesti din ultima jumatate
sus!inuta de autorul acestor relatari, lucrare ce a infa?isat evolu!ia apiculturii romdnesti din ultima jumatate
sus!inuta de autorul acestor relatari, lucrare ce
a infa?isat evolu!ia apiculturii romdnesti din
ultima jumatate de secol, involu!ia stuparitului
post-revolu!ionar, cat si factorii de revenire a
apicunurii la prosperjtatea pe care toti o dorim.
D-na Cornelia Popescu, de la Directia
Generala a Arhivelor Statului, a prezehtat o
eomunicare temeinic documentata: "Din
fstoria
apiculturii", lucrare ce a confirmat
existeqa, in anumite epoci, a inva!amdntul.ui
apicol ca obiect de studiu in reieaua
inva!c%rndntului liceal si superior, precum si
necesitatea arondarii de terenuri agricole
pentru amplasarea de stupini.
'~redipiiale apicultuffi h judeful Nearnf",sa ' intltulht comunicarea suqinuta de prof. Gheorghe Radu, de
'~redipiiale apicultuffi h judeful Nearnf",sa
'
intltulht comunicarea suqinuta de prof. Gheorghe
Radu, de la Filiala Arhivelor Statului din Piatra
Neamt, care a scos in wide@: posesiunile de
prieci din zona; darile m~nilstirqti,precum si
produqiile oQinute per stup.
Un subiect interesant din activitatea albinelor asupra cresterii produc!iei agro-alimentare, a constituit lucrarea
Un subiect interesant din activitatea
albinelor asupra cresterii produc!iei
agro-alimentare, a constituit lucrarea
prezentata de Mariana Aftenie de la Muzeul
de 8Biologie Umana-Ploiesti, intitulata:
"Polenizarea plantelor cultivate, cu albine
sllbafice din famllia Megachilldae", sco!dnd
in
eviden!a
interdependenja
dintre
albina
salbatica si cea semi-domestics, melifera.
i

r

Tot despre polenizatori a sustinut comunicarea si D-na Aristita Duma, de la Muzeul de Stiintele
Tot despre polenizatori a sustinut
comunicarea si D-na Aristita Duma, de la
Muzeul de Stiintele Naturii-Bacau, prezentata
sub titlul: "Principalele grupuri
de
polenizatori din judetul Baciu", lucrare
pentru a carei documentare grafica ne-a oferit
'ca expozeu intreg materialul ce constituie
zestrea Muzeului de stiinte naturale Bacau,
obiectiv ce, la inchiderea lucrarilor secjiunii, a
fost vizitat de colectivul secliunii apicuttura al
simpozionului.
.
(Continuarea in numarul urmator a1 revister)
(Continuarea in numarul urmator a1 revister)
. (Continuarea in numarul urmator a1 revister) - '\ I I 8 , , P~NTRUTEN USCAT
- '\ I I 8 , , P~NTRUTEN USCAT SE RECOMANDA MASCA DE, *. ,
-
'\
I
I
8
,
,
P~NTRUTEN USCAT SE RECOMANDA MASCA DE,
*.
,
.
,
GALBENUS
DE OU, MIERE SI ULEI
'
,!I
. .
~.
>.
!,
<
,.
.
.I
*Mastile
cosmetice
reprezinta
un
juiul ochilor
se lasa libere. pleoapele
j::.;
.
tratament activ, cu efecte imediate asupra
ungdndu-se cu crema hranitoare.
,
.
stimularii circulaliei in vasele sanguine: ddnd Dupa aplicarea mastii, pe ochi se pun
!esuturilor aspectul de prospe!ime, in urma
aplicarii lor se produce Q scadere a secreliei
:.1.',
11
:
;;;;,!
glandelor sudoripare si sebacee, se inchid
Iporii; se inbeparteaza celulele moarte *i se
tampoane de vatti Cmbibate du ulei de
masline sau musetel pentru a preveni
intinderea pielii, inlaturarea mastii se face cu
in tarpon de vata imbibat cu apg calda,
!ir
I
I,.z -.'
atenueaza' ridurile. Pentru ca sa atinge!i fara a freca. Dupa indepartarea completa a
I;
:
'L,!,
;
'Iscopul
dorit,
vom
alege
masca
ce
se
rnastii.aplicamo compresacu apa rece.
?I
'j
ce se rnastii.aplicamo compresacu apa rece. ?I 'j potrlveste tipului de ten, pe care o vom
potrlveste tipului de ten, pe care o vom Masti pentruten uscat: Cntinde pe fa!a bine
potrlveste tipului de ten, pe care o vom
Masti pentruten uscat:
Cntinde pe fa!a bine cura!ata si
vom ramdne
.I. Compozi;ie. 1 galbenus de ou, 5 g
relaxate timp de 20-30de minute, deoarece
fiecare miscare a ~ieliiDoate atenua efectul
miere de
alblnej
5
g
ulei. Se PrePara
caideiaureci se
amestecand galbenusul de OU CU 'mierea si
'dorit. Ma&le
aplica
uleiul.
folosind pensula. Pentru a mari capacitatea
de asimildre a' pielii Pnainte de aplicarea mastilor intindem pe fafa 2-3 comprese
de asimildre a' pielii Pnainte de aplicarea
mastilor intindem pe fafa 2-3 comprese
c8ldu!e cu infuzie de musejel sau nalba, pe (Din cotidianul "Evenimentul nitei', 13 sepfembrie,1994~pag. 7,
c8ldu!e cu infuzie de musejel sau nalba, pe (Din cotidianul "Evenimentul nitei', 13
sepfembrie,1994~pag. 7,
care le menlinem 10-15 minute, paqile din

OANA GROZUT~

"Evenimentul nitei', 13 sepfembrie,1994~pag. 7, care le menlinem 10-15 minute, paqile din OANA GROZUT~
"Evenimentul nitei', 13 sepfembrie,1994~pag. 7, care le menlinem 10-15 minute, paqile din OANA GROZUT~
"Evenimentul nitei', 13 sepfembrie,1994~pag. 7, care le menlinem 10-15 minute, paqile din OANA GROZUT~