UNIVERSITATEA DIN PITETI FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX SPECIALIZAREA ASISTEN SOCIAL

LUCRARE DE LICEN

IMPACTUL VIOLENEI MEDIATICE ASUPRA COMPORTAMENTULUI ADOLESCENILOR

Coordonator tiinific: Prof. Univ. Dr. CONSTANTINESCU MARIA

Absolvent: SNDULESCU MARIA OTILIA

PITETI, 2010 CUPRINS Argument.. .pag. 1

1

I. Violena si agresivitatea: definire si caracterizare general.....3

Agresivitatea: innascut sau dobandit?............................................3 Violena manifestare a agresivitii......5 Adolescena si comportamentul violent......7

II.Principalele teoriii ale influenei mediatice..10

Teoria cultivrii....10 Teoria modelrii......16

III. Mass Media i violena-modele culturale ale adolescenilor

Televiziunea si efectele expunerii la violena televizat.....................21 Presa scris i violena ....................................................................27 Internetul-factor de risc pentru dezvoltarea comportamentului violent .35 Radio-ul i muzica- mijloc pentru captarea publicului adolescentin ..36

IV.Cercetare de teren focus grup............43

Metodologie;Obiective;Ipoteze;Eantion;Interpretare.43 Colegiul Naional Gib Mihescu Drgani44 Grupul colar I.C.Brtianu Drgani.51

Concluzii....53 Anexe:Fenomenul Happy Slapping55 Ghid de interviu....58 Bibliografie....63

Argument
Violena uman este o tem a prezentului de pretutindeni: lideri de opinie, jurnaliti, alturi de cercettori din diferite domenii trag semnale de alarm asupra extinderii criminalitii la diferite niveluri ale societii. Violena social, ca i cea interpersonal, reprezint argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educaionale care s duc la contientizarea acestui fenomen i s pledeze pentru manifestarea unor mijloace nonviolente de interaciune i de reglare a vieii sociale. Aceast situaie generalizat ingrijoreaz, pentru c violena a devenit o problem cu care se confrunt toate societile, fiind, astfel, imperativ nevoia de luare de atitudine la nivelul intregului corp social i dezvoltarea unor strategii de investigaie, de prevenire si control. Familia este mult discutat, fiind unanim acceptat faptul c structurile i valorile ei s-au schimbat, lsnd loc degradrii climatului de securitate i refugiu cu care este asociat, in general, familia. Modernitatea i condiia urban au generat noi forme de violen i au provocat schimbri la nivelul valorilor i aspiraiilor indivizilor. Conflictele datorate srciei, dar i lipsei de educaie i informaie, genereaz contexte de via in care violena este un comportament nu numai tolerat sau chiar acceptat, dar mai ales reprodus ca modalitate fireasc i frecvent de comportament interpersonal. Violena este o realitate multidimensional care poate fi abordat din perspective diferite: istoric, sociologic, biologic, antropologic i psihologic. Din perspectiva psiho-sociologic, violena se manifest cu diferene culturale, in toate societtile. Cum am afirmat deja, violena a devenit una dintre marile probleme ale lumii contemporane; nu exist zi in care intreaga mass-media (presa scris, audiovizualul) s nu informeze cu privire la diverse manifestri ale acestui fenomen: de la formele cele mai agresive rzboaie, crime terifiante, violuri p n la cele mai puin ocante (dar la fel de nocive), cum ar fi violenele verbale; toate acestea, susinute de o abunden de imagini, se perind zilnic in faa ochilor notri. n acest context, apariia diferitelor forme de violen in mediul colar, in special la nivelul adolescenilor, pare aproape o fatalitate i devine adesea un lucru obinuit, cu care semenii coexist, fr a mai sesiza asupra pericolului. Luarea in stp nire a

fenomenului violenei nu se poate face dec t dac ii sunt identificate cauzele, originile, formele de manifestare si posibilitile de prevenire. n acelai timp se vorbete despre cultura de mas i despre efectele ei asupra societii; se vorbete despre o generaie crescut i educat la televizor, o generaie cu valori proprii, adesea radical diferite de cele promovate de instituiile tradiionale care se ocup de educaia tinerilor. Se vorbete de noi idoli ai adolescenilor: rzboinici cu muchi umflai i minte puin, politicieni corupi, maneliti, fotomodele ce ii etaleaz "talentele" la emisiunile pentru gospodine. Acestea sunt valorile promovate de aproape toate posturile de televiziune, de ziare. Aceasta este ceea ce vrea piaa. Av nd in vedere c tinerii au tendina de a se raporta i de a imita ceea ce vd pe ecranele televizoarelor sau paginile ziarelor, nu e greu de imaginat cum ar putea arta societatea de m ine. Pornind de la aceste premise voi incerca, in lucrarea de fat, s identific dac exist o manifestare exagerat fenomenului violenei in spaiul rom nesc i, mai ales, dac mediatizarea acestei violene are impact asupra adolescenilor. n acest demers al meu, am pornit de la identificarea limitelor comportamentului violent, al rdcinilor lui in personalitatea uman, prin comparaia cu comportamentul agresiv (capitolul I). Apoi am descris pe scurt teorii valabile si astzi( capitolul III). Pornind de la aceste torii: teoria cultivrii i teoria modelrii, am incercat o caracterizare a spaiului mediatic actual i a tuturor produselor acestuia: filme, tiri, emisiuni de divertisment, ziare, internet, radio. Ultima parte o reprezint cercetarea de teren, care const intr-un interviu de grup( focus grup) realizat la doua licee din Drgani. Si bineneles, concluziile finale, ce susin necesitatea unor msuri privind organizarea mass media romneti.

Capitolul I
Violena i agresivitatea: definire i caracterizare general

1. Agresivitatea: innscuta sau dobndit ? ntotdeauna, definirea termenului de violen s-a dovedit o incercare extrem de dificil; iar acest lucru se explic prin faptul c avem de-a face cu un fenomen de maxim complexitate, dar i prin marea diversitate a formelor prin care se manifest. Una din dificulti provine i din asocierea cu, chiar confundarea violenei cu agresivitatea. Termenul de agresivitate vine din latinescul ''agradior'', care inseamn ''a merge ctre'' si a evoluat spre; ''agrediere'', care inseamn ''a merge ctre ...cu un spirit belicos, cu tendina de a ataca''. Etimologic, noiunea de agresivitate trimite la o potenialitate individual, la capacitatea de a infrunta un obstacol, de a se confrunta cu altul i a nu da inapoi in caz de dificultate. n acest sens, agresivitatea devine necesar, chiar util pentru desfaurarea i finalizarea unei activiti. Ea reprezint o instan profund, ce permite individului s se afirme, sa nu dea inapoi in faa dificultilor i nici s ocoleasc lupta in vederea atingerii propriilor performane. Treptat ins, termenul de agresivitate dob ndete un nou inteles, acela de ''comportament distructiv, orientat spre persoane, obiecte sau spre sine'' (PopescuNeveanu, 1978). O explicaie mai pertinent este dat de J. Laplanche i J. B.Pontalis ambii psihiatri. Acetia definesc agresivitatea drept ''tendina sau ansamblul de tendine ce se actualizeaz in conduite reale sau fantasmatice, care intesc s fac ru altuia, s-l distrug, s-l constr ng, s-l umileasc; nu exist conduit pozitiv, negativ, simbolic sau efectiv realizat care s nu poat funciona ca agresiune''. Practic este foarte dificil de formulat o definiie cuprinztoare a noiunii de agresivitate; exist o serie de autori francezi care au propus inlocuirea cuv ntului "agresivitate" - considerat prea vag cu sintagma ''comportamente agresive''; se pune, astfel problema de a opta intre tendin i comportament, intre intenie i actul

agresiv in sine. Majoritatea autorilor subliniaz caracterul intenional, atunci c nd definesc agresivitatea; astfel, R. A. Barron (1977) definete agresivitatea ''drept orice act ce are ca intenie producerea unui prejudiciu intei vizate''. O problem de maxim interes este aceea dac agresivitatea este o trstur innascut sau dobndit; cu alte cuvinte, un individ este agresiv din natere sau prin fora imprejurrilor. Partizanii teoriei caracterului innscut al agresivitii vorbesc de un '' instinct al agresiunii''. De exemplu, pentru Sigmund Freud, agresivitatea este o fora endogen, pulsional, innscut: agresivitatea este, aadar, un instinct. Autorul face distincie intre dou categorii de instincte: al vieii-Eros si al morii-Thanatos i include agresivitatea in cel de-al doilea instinct - al morii - care este responsabil de conduitele distructive ale individului. Pentru c aceast presiune ereditara s nu aib consecine nefaste asupra individului i mai ales asupra celorlali, trebuie gsite modaliti nedistructive, care s canalizeze tendinele agresive. Soluia pe care o gsete Sigmund Freud este ceea ce se numete ''mecanismul sublimrii'', prin care impulsurile agresive sunt satisfcute in activiti sportive. Pe aceeai poziie se afl i etologul Konrad Lorenz; in 1963 acesta lanseaz teza conform creia comportamentul agresiv este supus conservrii speciilor, accentund, astfel, natura biologic-instinctual a comportamentului agresiv, regsit i la nivel infrauman. Ideea central a tezei este aceea c agresivitatea intre specii este esential pentru supravieuire: animalele ii apr teritoriul, disponibilitile pentru hran i, indeprtndu-i pe alii, se previne supraaglomerarea. De reinut este afirmaia lui Konrad Lorenz: ''omul ine in m na arma atomic, iar in inima instinctul agresiunii pe care raiunea nu il poate controla''. Dei intens criticat, aceast teorie a naturii instinctuale a agresivitii umane implic i elemente imposibil de combtut: influena structurilor neuronale, a hormonilor i a altor parametri de natur biologic in producerea agresivitii; prin anii '60 s-a vorbit foarte mult despre un cromozom Y suplimentar, numit ''cromozom al crimei'', ce ar fi responsabil de actele agresive. Nu s-a dovedit ins, c ar exista diferene intre oameni, in privina agresivitii, care s se datoreze prezenei unui cromozom Y. De cealalt parte a baricadei, se afl partizanii caracterului dob ndit al agresivitii; ideea de baz a teoriei lor este c agresivitatea survine in funcie de
6

context si este un rspuns al individului la mediu. Cea mai cunoscut teorie este cea a cercettorului american John Dollard, care explic natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. In acest context, agresivitatea este intotdeauna o consecin a frustrrii i orice frustrare antreneaz o forma de agresivitate: intensitatea rspunsului este proportional cu cea a frustrrii. Dac rspunsul direct nu este posibil, reacia poate imbrca alte forme: inhibitia, redirectionarea, ctre o alt int, catharsisul. i aceast teorie a fost intens criticat c exagereaz legtura frustrare-agresivitate; cu toate acestea, rm ne incontestabil faptul c frustrarea este una dintre cele mai importante surse ale agresivitii. O alt perspectiv a aceleai poziii este dat de teoria invrii sociale: agresivitatea este dobndit fie prin invare direct acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente, fie prin observarea i imitarea unor comportamente ale altora. Astfel, agresivitatea se afl printre comportamentele sociale pe care individul le achiziioneaz i care sunt meninute i actualizate atunci c nd condiiile o impun. Aadar, analiza comportamentului agresiv se imparte in dou mari teorii: cea care consider agresivitatea ca o trstur intern, inaccesibil, ce ine mai mult de instinct, o potenialitate de a infrunta dificultile i asupra creia nu se poate aciona; i cea care susine dimensiunea extern a agresivitii, ce ine de invare, se construiete, se elaboreaz i poate fi controlat. Dup cum se poate vedea nu se poate traa o grani foarte distinct intre noiunea de agresivitate i cea de violen, sau intre comportamentul agresiv i cel violent: unde se termin agresivitatea i incepe violena?; care e mai periculos: comportamentul agresiv sau cel violent? Pentru a putea rspunde la aceste intrebri este necesar i o definire / caracterizare a comportamentului violent

2. Violena - manifestare a agresivitii Dup cum am artat mai sus, noiunea de violen este discutat in str ns relaie cu cea de agresivitate. Etimologic, rdcina latin a termenului este 'vis', care inseamn ''fora'' i care trimite la ideea de putere, de dominaie, de utilizare a superioritii fizice, a forei asupra altuia. La fel
7

ca la orice noiune de maxim

complexitate, i la violen vom gasi o serie de incercri de definire c t mai exact. Astfel, Eric Debarbieux specialist in problematica violenei in mediul colar, ofer o definiie mai de ansamblu:"Violena este dezorganizarea brutal sau continu a unui sistem personal, colectiv sau social i care se traduce printr-o pierdere a integritii, ce poate fi fizic, psihic sau material. Aceast dezorganizare poate s se opereze prin agresiune, prin utilizarea forei, contient sau incontient, ins poate exista i violen doar din punctul de vedere al victimei, fr ca agresorul s aib intenia de a face ru". Y.A. Michaud construiete o definiie mai subtil, av nd la baz trei categorii de factori: "Exist violen c nd, intr-o situaie de interaciune, unul sau mai muli actori acioneaz de o manier direct sau indirect, masat sau distribuit, aducnd prejudicii altora in grade variabile, fie in integritatea lor fizic fie in integritatea lor moral, fie in posesiunile lor, fie in participrile lor simbolice i culturale"; cele trei elemente care susin definiia sunt: a) violena este o situaie de interaciune (intre unul sau mai muli actori); b) este o aciune prin care se aduc prejudicii altora (corporale, morale, etc.); c) aceste prejudicii se manifest prin diferite modalitti (directe sau indirecte). La rndul su, F.Dardel Jaouadi accentueaz c elemente definitorii ale violenei: tipul de relaie (abuzul de putere), actorul (un individ, un grup) i cauza (nesatisfacerea unei nevoi). O incercare de rspuns la intrebrile de mai sus, privind int ietatea comportamentului agresiv sau a celui violent, o realizeaz Michel Floro, in baza a trei criterii: 1 un criteriu de ordin topologic: agresivitatea este mai ales intern, in timp ce violena este mai ales extern; A.Schutzenberger descrie agresivitatea ca o tendin intern, care se actualizeaz in violen extern; 2 un criteriu funcional: agresivitatea este o potenialitate ce permite dirijarea aciunii; ea ine mai mult de gndire, de proiect, de analiz, in timp ce violena este de ordinul aciunii noastre, o aciune adaptat obiectivului ce trebuie atins. Este un raport intre g ndire i aciune, care asigur funcia adaptrii la circumstane, la constr ngeri, la probleme puse de mediu; 3 un criteriu etic, ce trimite la distincia dintre acceptabil si inacceptabil. n timp ce agresivitatea, ineleas ca potenialitate care ii permite individului s infrunte problemele, poate fi acceptabil, violena, in calitatea ei de aciune ce produce

durere, suferin, este inacceptabil (chiar dac este o aciune efectiv sau una simbolic, precum violena verbal). Astfel, opinia majoritar este aceea care privilegiaz natura instinctual a agresivitii i subliniaz faptul c violena ine mai mult de cultur, de educaie, de context. n acelai timp, se susine i ideea c nu poate exista un discurs universal valabil al violenei, intruct fiecare societate se confrun cu propriile forme i manifestri ale violenei fa de care au dezvoltat (sau incearc s dezvolte) mecanisme de combatere, i ele diferite de la un context la altul.

3. Adolescena si comportamentul violent Plecnd de la scopul lucrrii identificarea i explicarea factorilor media ce influeneaz comportamentul adolescenilor, consider c e foarte necesar o scurt descriere a acestei vrste, pentru a intelege mult mai bine fondul emoional, social si intelectual asupra crora acioneaz aceti factori media.

Astfel, in lucrarea sa, "Istorie a adolescenei i adolescenilor" (1850-1914), Agnes Thierce definete adolescena ca o v rst de ''tranziie'', fiind o invenie relativ recent, ceea ce duce la concluzia c adolescena este un construct social. In literatura de specialitate, francezii il citeaz pe J.J.Rousseau, care a inspirat ''inelegerea adolescenei si conturarea ei ca un concept autonom, art nd c metamorfoza pubertar este un moment critic, ca o a doua natere a individului". Chataubriand o asociaz cu o furtun, cu o dezlnuire, adolescentul fiind fiina uman in care natura este fie contradictorie, fie ezit. "Ignor nd pe Dumnezeu, i mai ales, uitnd de printi, adolescentul este la cheremul unor nevoi si dorine obscure. Esena acestei vrste este excesul, un plin interior si o nestul nevoie de a simi". Adolescena este vrsta sentimentului care invadeaz viaa, periclit nd nevoia i obinuina de ordine i stabilitate a vrstei adulte. Depind stadiul de definire i caracterizare a noiunii de adolescen, sociologii i psihologii susin existena unui raport de putere intre generaii, i mai ales de necesitatea controlului parental. Ei afirm c autoritatea legitim a adultului s-a erodat in timp; mai mult, se presupune c adolescenii ''au pus piciorul in prag", c exist o conspiraie invizibil a adolescenilor i tinerilor, bazat pe un sentiment de
9

apartenen la o categorie bine definit. Astfel, tinerii au transformat loialitatea fa de familie in loialitatea fa de grupul de apartenen, devenit i grup de referin. S-a constatat c ei ctig din ce in ce mai mult legitimitate, fiind considerabil sprijinii i de societatea de consum, care le intrete autonomia: moda, ocupaiile, drepturile nu sunt dect elemente care nu fac altceva dect s intreasc linia de demarcaie intre vrste. Se vorbete din ce in ce mai mult de o aa zis subcultur a adolescenilor, despre realiti emblematice, coduri vestimentare si lingvistice, care fac ca un adult s fie ct mai outsider. Ca niciodat in istorie, adolescenii au resurse psihologice, uneori si economice (alocaia) de independen personal ajung nd s afirme c ii ajunge siei. Astfel, adultul pierde din ce in ce mai mult funcia referenial pe care o avea, modelul adultului dispare, ls nd loc modelului "unuia dintre ei". Mai mult, adolescentul manifest ostilitate fa de incercrile prinilor de a sftui sau de a invoca valori perene. Un mare c tig al adolescenilor contemporani este dezinhibiia: au pierdut ruinea, bunul sim. Societatea de consum, publicitatea, mass media imping copilria ct mai jos, asfel inct ea sfrete la vrste din ce in ce mai mici. Exist o imagine a adolescentului global, imagine cel mai bine conturat in lucrarea relativ recent "Logo", care ii dedic un intreg capitol. Astfel, adolescentul apare ca fiind un consumator perfect, dezinhibat, sigur pe sine, cu preferine bine conturate; triete i simte in grup, caut tririle i experienele extreme, este atras de excese; este egoist, indiferent la cei din afara grupului (band), are un puternic sentiment de ataament si apartenena la grup, e supus i dependent de imagine, de lumea imaginilor; e depersonalizat de grup, dar securizat afectiv de ctre acesta. Adolescenii intrebuineaz i dezvolt un vocabular argotic comun, special, foarte schimbtor, in scopul meninerii unei compliciti secrete, poart imbrcminte specific, devenit aproape uniform, podoabe, coafuri pentru a provoca lipsa de inelegere, dezaprobarea, reproul; tot acum se dezvolt i gustul pentru gadgeturi"(cuite, walkman-uri, diferite accesorii), sexualitatea fr limite, alcool peste msur i foarte repede, drogul. In mod evident, acest model al adolescentului global il "inghite"i pe adolescentul roman. Anii '90 au dezgheat intreaga societate: categoriile sociale i

10

biologice s-au raportat i racordat diferit la schimbare. Reflexele cele mai rapide le-au avut tinerii, chiar dac purtau motenirea trecutului. Dup intense perioade de rtciri, de cutri contradictorii, de false identificri cu false modele, se poate afirma c adolescentul romn al inceputului de secol i-a cristalizat elurile, art nd c se identific foarte bine cu adolescentul de pretutindeni; astfel, el vrea celebritate, divertisment, i, mai mult dect orice, bani. Fetele viseaz formaii i s devin topmodele, iar bieii se indreapt spre preocupri mai virile: bodyguard, poliist, reporter, dar cea care primeaz este cea de fotbalist sau membru intr-o formaie. Revenind la tema pus in discuie, caracteristicile descrise mai sus ne ajut s rspundem la o parte din intrebare: adolescenii au un potenial agresiv, evideniat tocmai de atitudinea potrivnic i negarea normelor i valorilor tradiionale. Acest potenial este innscut, ins prin interaciunea cu grupul de apartenen i insuirea normelor acestuia, se accentueaz; in acelai timp, el este expus la un complex de influene, genernd consecine dintre cele mai diverse: creatoare (din dorina adolescenilor de a fi altfel i de a-i exprima tririle in moduri diferite, nonconformiste), distructive fa de sine (consumul de alcool, droguri) sau fa de alii (batai, crime, violuri,etc.) La inceput de secol XXI, unul din factorii cei mai prezeni i mai controversai care influeneaz comportamentul adolescenilor este mass media, cu toate formele ei: audio-vizualul, presa scris, computerul. Dei acum se inregistreaz apogeul dezvoltrii mass media, studiile privind manifestarea i influena lor dateaz de la inceputurile sec. XX.

11

CAPITOLUL II
Principalele teorii ale influenei mediatice

1. Teoria cultivrii ( "Cultivation Analysis") Este o teorie relativ recent, care ia in discuie influena realitii mediatice; a luat natere intre anii 1967 i 1979, ca rezultat al cercetrilor efectuate de George Gerbner i colegii si de la Annenberg School of Communication i prilejuiete o noua interpretare a efectelor televiziunii. A fost creat un cadru teoretic i o strategie empiric pentru studierea impactului violenei mediatice asupra convingerilor oamenilor. Grupul lui George Grebner a inventat noi termeni in abordarea ideii c realitatea mediatic influeneaz concepiile i, prin urmare, comportamentul: se folosete noiunea de"tendin principal". n studiul lor despre "efectele cultivrii", efortul s-a concentrat pe modul in care violena prezentat la televiziune exagereaz ingrojorarea oamenilor in legatura cu crima. Predicia teoriei era: "dac convingerile telespectatorului au fost 'cultivate' prin violena televizat, el va alege influentat de televiziune". Punctul de plecare l-au constituit dou idei mai vechi in legtura cu funciile i efectele mass-media: este vorba de predominana efectului de ''intrire'' i a funciei socio-culturale conservatoare a televiziunii, i ''atotputernicia'' media. Elementul nou este reprezentat de abordarea empirica a tezei ''efectului pe termen lung" i mai ales de identificarea mecanismului prin care mass media ii exercit influena asupra societii i a indivizilor. Considerat "arm absolut", televiziunea realizeaz un proces numit 'cultivation', demonstr ndu-i capacitatea de a realiza o influen pe termen lung asupra percepiei realitii. Mai mult, mass media realitii. Televiziunea este investit cu o funcie social, in virtutea creia se constituie ca factor al ordinii stabilite, avnd rol in special de a menine, dec t de a schimba ideile, obiceiurile, atitudinile i comportamentele; astfel, televiziunea contribuie la stabilizarea modelelor socio-culturale existente i la consolidarea rezistenei la in special televiziunea are o putere creatoare: ea construiete concepia i atitudinea asupra rspunsul

schimbare. n acest sens, ea propune acel proces de socializare care e fundamentat

12

pe diviziunea tradiional a rolurilor sociale i modelelor culturale. No iunea de "cultivation" pe care o utilizeaz G.Gerbner se refer, dup cum am precizat, la procesul prin care mass media "cultiv" opinii, convingeri, atitudini; printr-o analogie cu "agricultorul care isi cultiva pm ntul" se ilustreaz mecanismul prin care mass media- televiziunea- realizeaz efectul pe termen lung in formarea contiinei oamenilor. Funcia sociala este, i ea, reconsiderat, in sensul c se depete stadiul in care televiziunea este considerat a avea doar rolul de a informa i de a distra. Dimpotriv, in condiiile expunerii intense i continue la lumea ideal prezentat la TV, oamenii ii construiesc atitudinile, preferinele, gusturile in stricta concordan cu reprezentarea idealizat a lumii. Cu aceast ocazie, autorul insist s sublinieze c lumea prezentat de mass-media este o lume iluzorie: "mesajele TV nu numai c sunt diferite de realitate, dar chiar sunt i in divergen cu aceasta". n acelai context, G.Gerbner accentueaz rolul televiziunii i puterea ei de a influena, incomparabil cu a celorlalte media. Eficacitatea i superioritatea acesteia este demonstrat prin cteva caracteristici eseniale: capacitatea de a menine i consolida valorile i normele convenionale se datoreaz modului repetitiv i continuu de a transmite mesajele; amploarea de care se bucur televiziunea contribuie la cuprinderea unei pri ct mai mari a populaiei; mesajele TV se bucur de o mare credibilitate, datorit ''realismului artificial'' de care dispun; centralizarea producerii i difuzrii mesajelor determin standardizarea i uniformizarea reprezentrilor in ceea ce privete cultura, morala, educaia; aceeai uniformizare a reprezentrilor se datoreaz i consumului aproape ritualic al mesajelor TV, care genereaz i o serie de automatisme in receptarea lor. Practic, se poate afirma c televiziunea are o influen globala, prin aciunea de ansamblu asupra spiritului uman. Meritul i caracterul inedit, original, al colii "culturaliste"a lui G.Gerbner este de natura metodologic i const in combinarea unei metode de analiz a mesajelor cu o investigaie empiric a audienei, urmrindu-se identificarea exact a procesului de "cultivare" a lumii simbolice in r ndul receptorilor. Aciunea a luat forma unui proiect

13

numit "Indicatori culturali" i s-a focalizat pe natur i funciile violenei prezentate la TV; ins nu a ignorat i celelalte aspecte. Violena este interpretat intr-un cadru mai general, drept o demonstraie de putere, prezent nd consecine deosebite pentru controlul social, pentru consolidarea i perpetuarea statutului de minoritate, precum i pentru problemele legate de turbulen. De asemenea, cercettorii au studiat i modul in care televiziunea influeneaz concepiile i comportamentul receptorului in ceea ce privete relaiile dintre sexe, relaiile dintre generaii, relaiile familiale, problemele de sntate, de educaie, politic, religie: "mass media cultiv atitudinile i valorile care sunt deja prezente intr-o cultur, le menin i le propag intre membrii unei culturi, contribuind asfel la inchegarea acesteia" (D. Chandler "Cultivation Theory"). In demersul su evaluativ, George Gerbner a introdus o variabil explicativ, semnificativ pentru consumul TV: compararea concepiilor, reprezentrilor i conduitelor sociale intre marii consumatori ( heavy users) care dedic peste patru ore, zilnic, televizorului i micii consumatori ( light users) care urmresc cel mult dou ore pe zi. Scopul era de a stabili poteniala diferena intre aceste dou categorii de consumatori in ceea ce privete atitudinea fa de diferite teme i probleme de actualitate, sub influena mesajului. Indicatorul folosit a fost "diferenialul de cultivare"(sau de percepie) i a msurat distana/diferena intre concepiile i c reprezentrile despre realitate ale utilizatorilor fideli i a celor moderai i, implicit, gradul de "alienare" a acestora in raport cu realitatea; de menionat este faptul receptorii aveau acelai profil demografic. Corelaiile care s-au descoperit intre timpul petrecut in faa televizorului i tendina de a rspunde la intrebri in termenii oferii de faptele, valorile, ideologiile dominante ale lumii prezentate prin TV, au fost considerate dovezi ale contribuiei pe care o are mass media/TV la formarea concepiilor (distorsionate) despre realitatea social. De exemplu, cercetarea a indicat c btrnii sunt in mod constant subreprezentati in naraiunile TV (tiri, programe de divertisment, filme), chiar dac cei peste 65 de ani reprezentau, in acea perioad, segmentul cel mai numeros. Utilizatorii fideli au avut tendina s rspund c btrnii reprezint o categorie pe cale de dispariie, c sunt mai puini, c triesc mai puin; utilizatorii supraestimeaz i numrul persoanelor implicate in acte de violen i a celor care comit acte de violen.

14

O a doua variabil explicativ, introdus in analiz, a fost apartenena sociocultural a receptorilor: cei care imprtesc aceleai experiene sociale i au concepii asemntoare vor fi influenati, in mod similar, de expunerea lor la lumea simbolic a media. n mare, scopul explicit al acestui demers metodologic l-a reprezentat evaluarea relaiei dintre ''universul simbolic'' al mass-media i realitile sociale i modul cum sunt reprezentate problemele de larg interes: educaia, sntatea, violena, infracionalitatea. n acelai timp, cercetarea i-a propus s identifice i semnificaiile profunde ale acestor reprezentri deformate, ajung ndu-se la concluzia c massmedia tind s impun o imagine dominant a valorilor i ideilor stabilittii sociale. n msurarea impactului programelor TV asupra audienei s-au utilizat ca variabile: durata expunerii i consumul TV, evalu ndu-se efectele difereniale intre micii i marii consumatori. Rezultatul a confirmat predicia: expunerea masiv, necontrolat la mass media are efecte foarte puternice, inregistr ndu-se diferene semnificative: marii consumatori (cu un consum de peste patru ore pe zi) au tendina de a supraestima riscul de a fi victima unei violene, de a supraestima numrul poliitilor, in comparaie cu micii consumatori (cu un consum de maxim dou ore pe zi). Ct privete anchetele asupra copiilor i adolescenilor, lucrurile stau aproximativ la fel: marii consumatori manifest tendina de a avea o precepie televizual asupra lumii: acetia consider c triesc intr-o lume violena, fiind mai tematori: supraestimeaz numrul persoanelor implicate in acte de violen i ale celor care comit astfel de acte; " in aceast categorie se regsesc majoritatea biei, provenii din mediul social modest, cu rezultate colare slabe, ins care nu au fost vreodat implicai in acte de violent"(I.Dragan,''Paradigme ale comunicrii de mas", pag. 217). Cercetarea se remarc prin faptul c realizeaz o tranziie de la cercetarea efectelor la cercetarea "cultivrii", urmrind testarea empiric a influenelor pe termen lung ale mass media, ale televiziunii in special. Un astfel de interes a pornit de la premis c trsturile distinctive ale televiziunii, rolul acesteia de "preot i profesor" al societii nu pot fi inelese intr-un cadru conceptual care pune accent pe efecte directe, de scurt durat, pe efecte la nivel individual. Trsturile televiziunii pot fi
15

surprinse numai dac se are in vedere expunerea masiv a unor audiene mari i eterogene, de-a lungul unei perioade lungi de timp, la un mesaj care are un inalt grad de repetitivitate, este produs centralizat i distribuit pe scar larg (G.Gerbner et. al., "Growing Up with Television: The Cultivation Perspective", p.20). Termenul "cultivare" nu este doar un alt cuvnt pentru "efecte"; i nici nu implic un proces monolitic si unidirecional. Influenele exercitate de ctre un mijloc de comunicare nu se focalizeaz asupra persoanelor ca atare, ci mai ales asupra mediului simbolic in care acetia triesc; de aceea, influenele sunt subtile, conduc la rezultate doar pe perioade mari de timp i, in orice caz, se interfereaz cu alte influene venite din direcii diferite. Interaciunea dintre mijlocul de informare i publicul sau prezint o premis de baz a cultivrii. Elementele efectului de cultivare nu apar o dat cu televiziunea i nici nu iau natere din nimic. Procesul de cultivare a avut loc i p n la apariia televiziunii i chiar a celorlalte mijloace de comunicare, numai c el era susinut de alte mijloace i deinea alt amploare. Ceea ce aduc nou media, in special televiziunea, este c procesul de interaciune devine mai cuprinztor i continuu:"de la leagn pn la mormnt". Televiziunea nici nu creeaz, nici nu reflect, simplu, imagini, opinii, credine. Nevoile i obiectivele instituionale influeneaz crearea i distribuia mesajelor produse de ctre media, care, la rndul lor, creeaz i susin nevoile, valorile i ideologiile diferitelor publicuri. La r ndul lor, publicurile dobndesc identiti distincte ca urmare a expunerii la fluxul neintrerupt de mesaje. Teoria cultivrii nu ii propune s inlocuiasc sau s contrazic total cercetrile tradiionale cu privire la efecte, ci s le completeze i s le nuaneze. n timp ce cercetarea tradiional a efectelor pune accentul pe schimbare, nu pe stabilitate, teoria cultivrii pune accentul pe consecinele de a tri intr-o epoc a televiziunii, pe formarea corpului comun de imagini, concepii, presupoziii care exprim interesele instituionale ale mediului ca atare: "televiziunea are efecte de lung durat care sunt mici, graduale, indirecte, dar, cumulate, prezint o semnificaie deosebit" (D.Chandler, "Cultivation Theory"). Accentuarea acestor trsturi ale media (cu precdere ale televiziunii) nu inseamn ignorarea programelor specializate pentru diferite categorii de public, tot mai numeroase, sau subestimarea diferenelor sociale i individuale intre membrii audienei. Dar dac sunt luate in calcul numai aceste aspecte, se pierde din vedere trstura cea mai important a televiziunii, aceea de a
16

fi sursa principal de informare i de naraiuni a timpurilor noastre, precum i capacitatea acesteia de a cultiva concepii comune despre realitate in r ndul unor categorii de public foarte diverse. Rezultatele cercetrii lui George Grebner cu privire la cultivare au st rnit imediat critici; Doob i MacDonald au artat c, intr-adevr, persoanele care triesc in cartierele unde nivelul de infracionalitate este ridicat sunt mai preocupate de violen i se uit mai mult la programele TV cu acest profil, dar acesta nu este un efect de cultivare, de impregnare cu o viziune distorsionat asupra realitii, ci pentru astfel de persoane este o aciune fireasc, de a rspunde in mod realist la un mediu violent in realitate. Mediul de existen este ostil, agresiv; prin urmare, ei stau in cas i se uit mai mult la televizor (Leo Jeffres, ''Mass Media Processes and Effects", p.211). Cei doi analiti au artat c se pot obine dovezi in sprijinul efectului de cultivare atunci cnd intrebrile au un caracter mai general, de genul "C te atacuri au avut loc in cartierul dumneavoastr anul trecut?", dar nu atunci c nd intrebrile capat o not personal: "V este team c vei fi atacat?"(D.Chandler, Cultivation Theory). n susinerea poziiei lor ei aduc drept argument acea categorie de oameni care triesc in medii in care problema securitii a fost soluionat i sunt mai puin marcate de acest eveniment, chiar dac se expun masiv la TV. Cum am afirmat deja, efectul de cultivare nu este un flux unidirecional de la televiziune la audien, prin intermediul cruia, aceasta din urma este orientat, influenat, transformat. Mai degrab este vorba de un " proces permanent i dinamic de interaciune intre mesaje i contexte, prin context ineleg nd mediul simbolic, mediul de valori in care trim. ntotdeauna, cei care privesc mai mult la televizor vor da, cu mai mare probabilitate, un rspuns "ca la televizor". Totui, sunt mai multe elemente prezente in acest proces de interaciune, care ii modific impactul. Efectul de cultivare este mai puternic acolo unde televiziunea reuete s instituie un fel de monopol asupra surselor de infomare ale telespectatorului. Factorul de contrabalansare, in aceast situaie, il constituie legturile interpersonale, coeziunea grupurilor crora le aparine respectiva persoan; de exemplu, dac adolescenii triesc intr-o familie unit, cu puternice legturi intrafamiliale, rezistent la influena televiziunii este mai mare.

17

Un rol foarte mare este jucat de experiena direct a audienei: dac mesajul transmis la TV i mesajul "transmis" de realitatea imediat se apropie sau chiar coincid, atunci efectul este mult mai mare. n acest moment se manifest fenomenul de "rezonan": aceeai audien este supusa unei "doze duble de mesaje"- dinspre televiziune i cea dinspre realitatea propriu-zisa. Importana este nu numai doza dubl, ci i faptul c mesajele se int lnesc, vorbesc de acelai lucru, gener nd un efect de rezonan. S-a dovedit c emisiunile i filmele infi nd diverse acte de delicven au un mai mare ecou atunci c nd audiena triete intr-un mediu in care nivelul de infracionalitate este ridicat. Autorii vorbesc de o "vulnerabilitate difereniat" fa de efectul de cultivare al televiziunii, aflat in legtur cu elementele ce in de contextul cultural i social, de trsturile individuale ale telespectatorilor, de influenele ce se exercit asupra lor din alte direcii dec t cele provenite din mass media. Telespectatorii se nasc in aceast lume simbolic i nu au cum s ocoleasc expunerea la mesaje transmise in mod regulat i cu un inalt grad de repetabilitate; mai ales c expunerea se realizeaz de mai multe ori pe zi , iar utilizarea este, pentru cea mai mare parte a telespectatorilor, non-selectiv, aproape ritualic (G.Gerbner et. al., "Growing Up With Television"). Televiziunea aduce in fiecare cas un sistem relativ coerent de imagini i mesaje; acest sistem cultiva predispoziiile i preferinele care odinioar erau formate ca urmare a surselor primare de socializare. In zilele noastre, televiziunea reprezint principal surs de socializare pentru populaii extrem de eterogene. Rolul de "preot i profesor" este mai pregnant i poate s nasc o mai mare infrijorare in momentul in care mesajele sale sunt divergente, chiar contradictorii fa de ceea ce transmit ali ageni de socializare: coal, biseric, familia. 2. Teoria modelrii Este teoria construit ca urmare a rezultatelor experimentelor realizate de Albert Bandura, experimente prezentate in capitolul anterior; relu nd, ea reprezint o incercare de a identifica modul in care oamenii ii insuesc noi forme de comportament, prezentndu-le apoi ca modalitti personale de aciune. Se mai numete i "teoria invrii sociale", i nu const intr-o simpl descriere a procesului de invare in urma expunerii la mijloacele de comunicare in mas; este mai cur nd

18

o explicaie general a mecanismului prin care oamenii dob ndesc noi forme de comportament. Termenul de "social" se refer la faptul c incearc s explice modul in care indivizii observ aciunile altor oameni i modul in care ajung s adopte acele pattern-uri comportamentale ca moduri personale de reacie la diverse probleme, condiii sau evenimente din viaa lor social. La baza teoriei st ideea unui comportament de "imitaie"; nu este vorba de o imitare automat a conduitelor (in cazul nostrum conduite violente), ci este o adevarat "ucenicie", ce produce efecte pe termen lung intr-o situaie propice. Se insist chiar asupra acestei noiuni de ucenicie, care presupune c in funcie de recompens sau pedeaps modelul vzut la televizor este insuit mai mult sau mai puin; astfel, dac o persoan (un copil) vede o alta folosind o anumit tehnic de a rezolva cu succes o problem, este posibil c, intr-o situaie similar el/ea s incerce acel comportament, ca o potenial soluie personal. Aa s-ar putea explica, in mare, insuirea comportamentului de consum de buturi alcoolice: tinerii dornici s inceap s se considere brbati caut modele in aduli, pentru a se identifica cu comportamentul "brbtesc". Albert Bandura identific, chiar i etapele acestui proces de "modelare": in primul r nd, o persoan observ/citete, vizioneaz comportamentul alteia (care devine model); observatorul consider modelul ca fiind atractiv, se identific cu acesta i, mai mult, ii dorete s fie ca modelul; contient sau nu, observatorul cosider acel comportament ca fiind funcional, adic s duc la un rezultat dorit; ulterior, cnd individul se gsete intr-o situatie asemntoare, el ii amintete aciunile modelului i incearc s le reproduc (drept reacie personal la acea situaie); realizarea cu succes a aciunii ii aduce individului uurare, consolidnd legtura dintre stimuli i reacie; aceast consolidare marete probabilitatea ca individul s foloseasc in mod repetat activitatea imitat, ca mijloc de a reaciona la situaii similare. Mass media constituie o surs de modele accesibil i atractiv, furniz nd modele simbolice pentru aproape orice form de comportament.S-a demonstrat c att copiii, ct i adulii imprumut atitudini, reacii emoionale i stiluri noi de conduit din mass media, in special din televiziune (filme, muzic, etc.).

19

CAPITOLUL III
MASS MEDIA I VIOLENA-MODELE CULTURALE ALE ADOLESCENILOR

Conform teoriilor deja prezentate se poate evidenia faptul c, dintre toate formele de manifestare a mass media, televiziunea e considerat "o lume in sine" prin excelen. Tocmai de aceea, toate demersurile tiinifice i mai ales criticile, s-au orientat asupra ei. Fondate sau nu, aceste critici au generat o serie de cercetri indelungate; aceast i in contextul in care lua amploare fenomenul violenei, pus pe seama influenei mediatizate. Din cele aproximativ 2.500 de studii realizate, s-au conturat cteva teze fundamentale, care vor orienta cercetrile de mai t rziu (dar care nu au ajuns la amploarea celor dou teorii descrise mai sus). O prim abordare este cea catartic; conform acestei perspective, in viaa de zi cu zi, oamenii se confrunt cu diferite situaii frustrante, care pot uor degenera in scene agresive. Catarsisul reprezint acel sentiment de "uurare" de aceast frustrare i se realizeaz prin participarea la o scena agresiv bineinteles, o participare "simbolic". Aadar, televiziunea servete drept suport i mijloc in acelai timp, de uurare a agresivitii indivizilor. Investigaiile au artat c acest efect catartic caracterizeaz, in general, oamenii din mediile sociale modeste. Se consider c cei din clasele sociale superioare beneficiaz de o gam mai variat de mijloace de a-i petrece timpul liber i de a-i elibera frustrrile i pornirile agresive. Ins, contrar succesului de care s-a bucurat in anii '60, aceast abordare nu i-a convins pe oamenii de tiin, care au afirmat c "nu se poate stabili o corelaie intre spectacolul violenei oferit de media i comportamentele agresive" (I.Dragan, "Paradigme ale comunicrii de masa"). Cea de a doua abordare este opus celei catartice i este iniiat de L.Berkowitzs; din aceast perspectiv mass media este vazut ca o surs de stimuli agresivi, capabili s amplifice comportamentul violent: "expunerea la stimuli agresivi va amplifica tensiunea emoional a individului, care, la probabilitatea unui comportament agresiv" (A.Neculau, r ndul su, va crete "Violena. Aspecte

contemporane"). Modul de a prezenta o scena agresiv constituie o variabil determinant pentru reacia spectatorului: dac actul agresiv este prezentat ca "

20

justificat", atunci va crete i probabilitatea unui rspuns agresiv; de exemplu, un meci din gala K 1 (cum sunt in ultima perioad la televizor) va mri emoia telespectatorului i va putea accentua inclinaiile agresive. Din acest context reiese c esenial este modul in care este prezentat violena. Cele mai "periculoase situaii sunt acelea in care violena este prezentat ca fiind "justificat" (legitim aprare) sau cnd e pus pe seama unui personaj preferat (Jackie Chan, de exemplu). Se fac, ins, dou precizri foarte importante: aceast agresivitate, stimulat "mediatic", nu se manifest dac nu exist situaii care s-i permit individului s-i demonstreze "capacitile". i, mai mult dect att, stimularea agresivitii se realizeaz in str ns legtura cu caracteristicile psiho-sociale ale receptorului, de grupurile din care face parte, de relaiile lui sociale. Spre deosebire de celelalte teorii i abordri, aceasta e considerat mai pertinent i e acceptat de majoritatea psihologilor. A treia abordare important este cea care susine ,,efectul de intrire" al pulsiunilor agresive => agresiunea mediatizat intrete agresivitatea natural a indivizilor (se bazeaz, implicit, pe teoria agresivitii innscute a individului uman). Unul din susintorii tezei J.Klapper susine c perceperea mesajului agresiv variaz de la un individ la altul, in funcie de msura in care normele i valorile culturale, rolurile sociale i caracteristicile personale sunt determinante pentru comportamentul violent; astfel, o persoan mai puin violenta va efectua o selecie a mesajelor i nu le va percepe dec t pe acelea care sunt in concordan cu srtuctura personalitii sale. Dup cum se poate vedea, i aceast abordare evideniaz importana trsturilor i diferenelor individuale, pe relaiile sociale; drept urmare, indivizii acelorai categorii sociale ind s imprteasc aceleai valori, atitudini, comportamente; la fel, indivizii care au relaii sociale bine inchegate, stabile, nu se las influenai de scenele violente vizionate. Nu ne rm ne dect s deducem c aceste mult discutate scene violente au efect doar asupra comportamentelor acelor indivizi mai puin echilibrai, instabili, slab integrai in societate. Aceste abordri i teorii ii pstreaz i astzi valabilitatea, ghid nd cercetrile actuale privind impactul mass media asupra tinerilor (i identificarea unei relaii de cauzalitate intre violen mediatic i manifestrile violente din ce in ce mai dese ale adolescenilor). Avnd ca reper contextul anilor '60, cnd au luat natere (extinderea manifestrilor violente: lupte de strad, revolte ale tinerilor, inceputul terorismului, i mai ales oglindirea lor in structura mass media), se constat, cu stupoare, c
21

aceleai fenomene i-au atins apogeul la inceput de secol XXI. n lumea contemporan, mass-media ptrund in viaa omului inc de la natere, devenind element constitutiv al mediului lui de dezvoltare. n acest mod ele exercit o influen covritoare asupra capacitii de cunoatere care definete personalitatea t nrului. Ele exercit o atracie deosebit in special asupra tinerilor, oferindu-le experiena pe care nu o pot dobndi in mod direct, dar mai ales determin interese individuale i de grup, consolideaz baza motivaional care st la originea opiunilor, dezvolt i intresc atitudini i comportamente. ns reversul medaliei nu a int rziat s apar: libertatea de circulatie a informaiilor, prost ineleas, a fcut ca mass-media s devin un izvor de informaii periculoase, de idei false i ireale, in lipsa unui sistem coerent de valori autentice. Concurena intre diferite canale mediatice si dorina de ctigare a unei audiene ct mai largi duce la difuzarea unor mesaje tot mai nocive, prin exaltarea violenei i a erotismului, cultivarea orgoliului i a lcomiei, a derizoriului i a lipsei de sens. Se promoveaz mitul vedetelor, idolii lumii contemporane fiind propuse ca modele universale; omul ajunge s nu mai traiasc el insusi, ci s cedeze tririle modelelor, incadr ndu-se in cliee. Efectul este distrugtor, mai ales asupra tinerilor aflai la v rsta cutarii modelelor i a identificrii cu acestea, putnd fi constatat in intreaga atitudine a adolescenilor, de la imbrcminte pn la comportament. nc din 1989, Ursula chiopu si E.Verza, cu o intuiie vizionar,scriau:Cu c t societatea in care crete i se dezvolt adolescentul este mai complex,cu at t dezvoltarea va fi mai complex i implicit mai dificil(1989,p.9). i nu putem nega c societatea noastr este una complex, dar i complicat, pun nd in faa adolescenilor, aflai deja in tranziia de la copilrie la maturitate, sarcina de a face fa cel puin altor dou tranziii:aceea de la comunism la capitalism , dar i aceea de la tradiional la modern.(P.Ilu, 2001,p.60). Mass-media romneasc a suferit poate cele mai radicale transformri prin trecerea destul de brusc de la propaganda regimului comunist la etalarea, fr prea mult discernmnt si reinere a tuturor felurilor de imagini.O schimbare ce poate fi observat empiric este aceea c televiziunile au contribuit la pervertirea gustului pentru lectur al multor adolesceni pui in situaia de a prelua totul de-a gata,informaii pe care altdat le treceau in mai mare masur prin filtrul g ndirii

22

personale.n goana dup ctigarea audienei cu orice pre, diferitele canale TV se intrec parc in a oferi tinerilor cele mai diverse modele de via care deformeaz-in mintea lor-imaginea omului normal, obinuit.Aici nu fac referire numai la modelele evident negative transmise prin scenele de o violen ieit din comun , ci i la modelele aparent pozitive, cum ar fi vedetele diferitelor genuri muzicale(pop, hip-hop) care,uneori, nu au depsit pragul pubertaii. n mod paradoxal, unii tineri pot converti in comportamente duntoare sau periculoase chiar modelele unor oameni ilutri. O concluzie s-ar putea constitui aici din cuvintele psihologului N.Radu care explic:De fapt, adolescena apare ca o imagine a societtii in care triete, produs i consecin e ei.Incapacitatea de a dirija, contient i clar dezvoltarea este impus de dezordinea social, de criz i anxietatea acesteia(1995, p.29) 1. TELEVIZIUNEA SI EFECTELE EXPUNERII LA VIOLEN A TELEVIZAT Dintre toate mijloacele de comunicare in mas, impactul cel mai puternic l-a avut i il are, inc, televiziunea. Aceasta se adreseaz simului cel mai sensibil, dar i cel mai coruptibil al omului, adic vzului: prin ochi, omul ia, in primul r nd, contact cu lumea i cu realitatea exterioar. Karl Popper - unul dintre teoreticienii"societtii deschise" - consider c "televiziunea a devenit o putere politic colosal; s-ar putea spune chiar cea mai mare dintre toate, ca i cum ar fi insusi Cuv ntul Lui Dumnezeu". S-au conturat o serie de elemente care fac impactul TV at t de puternic. Mai inti de toate, televiziunea transform evenimentul, realitatea, in spectacol, ieind in intmpinarea nevoii de spectacol a omului i cre nd, astfel, plcere; vizeaz ineditul si agreabilul, in raport cu complexitatea i profunzimea vieii. n acelai timp, televiziunea urmrete crearea imaginarului confortabil, schimb sensul realitii, inlocuind-o cu ficiunea: ne ofer o lume iluzorie, in care trirea plcerii suprim responsabilitatea; ne ofer plcerea consensului general prin intoarcerea la un anumit primitivism, dar i plcerea stabilit in ambide iluzii, prin ieirea din realitate; in acest sens, serialele au un rol important in a ne menine intr-o realitate iluzorie dar stabil, oferindu-ne i modele de comportament. Televiziunea se face, de obicei, un propagator fidel al ideologiei societii moderne care susine permisivitatea total i

23

relativitatea valorilor. Ca urmare, nu mai uimete frecvena pe ecrane a erotismului exacerbat i a violenei extreme care, in acelai timp fascineaz i pervertete. Specialitii vorbesc de un adevarat efect hipnotic pe care televizorul il are asupra privitorului. n orice caz, este clar c televiziunea creeaz dependen, comport nduse ca un adevrat drog. Atitudinea omului fa de ea devine de multe ori vicioas: realizeaz nocivitatea, o urte i totui se las prada ei de bunvoie. Dei pare o cale uoar de alungare a singurtii, televizorul nu rezolv aceast problem, ci, din contra, contribuie la izolare, oferindu-ne doar soluia iluzorie a fugii de realitate. Ispita manipulrii prin televiziune in domeniul informaiilor este deosebit de mare, deoarece are un puternic efect emoional datorit prezentrii de imagini, permite trucaje desesizabile i permite utilizarea mesajelor subliminale. "Eu mor, dar nimeni nu m va desprti de iubitul meu televizor", a scris un t nr de 16 ani, inainte de a se sinucide pentru c ii fusese interzis accesul la obiectul care ii era cel mai drag din lume. Statisticile arat c, p n la vrsta de 65 de ani, un individ i-a petrecut 9 ani numai in faa televizorului, absorbind o cantitate colosal de imagini i sunete, menite s-i infrumuseeze i s-i imbogeasca viaa. Aceast legtur extrem de puternic intre omul modern i ceea ce ar trebui s fie doar un mijloc de comunicare ca oricare altul, poate fi explicat in mai multe moduri: fie prin hipnoza pe care televiziunea o provoac - hipnoz incomplet, intruc t subiectului nu i se spune ce trebuie s fac mai departe, fie prin schimbarea complet (care necesit un timp mai indelungat) a modului in care individul g ndete. Imaginea televizat subjuga spectatorul, il face sclav al fotoliului, interzic ndu-i practic orice alt aciune; imaginea este adevarat, ea dezvluie, in timp, c aceste cuvinte bine alese pot ascunde att de multe i att de bine. Nu exist nici cea mai vag bnuial c ceea ce se vede este obinut in urma unor procedee de montare: tierea i recompunerea realitii dup regulile unui individ care se ocup cu acest lucru. Filmarea din anumite unghiuri favorabile producerii unui anumit efect, alegerea unor anumite subiecte toate acestea nu atrag atenia, nu dau de g ndit. Aceste aseriuni ii capt adevarata importan dac inem seama de faptul c televiziunea este prezent in toate domeniile vieii umane; politicul, socialul, culturalul, economicul, toate se supun acelorai reguli de infuzare televiziv. Toate au subiectele lor ocante, i aceste subiecte, ca s fie in atenia tuturor, trebuie s

24

rmn ocante. Ceteanul are dreptul de a fi informat, dar mai ales, de a fi corect informat. ns, prin reguli stabilite de ctre concuren pe piaa audio-vizualului, pentru a supravieui, un post de televiziune trebuie s prezinte ceea ce ii intereseaz pe spectatorii si, iar acest lucru poate vicia calitatea informaiei. De exemplu, se tie c evenimentele spectaculoase au mai mult trecere la public dec t unele cu coninut ideatic mai mare, dar mult mai srace in senzaional: publicul va prefera s vad sinuciderea in direct a unui protestatar, dec t semnarea unui tratat al crui coninut nu il cunoate. Diferena de prezentare a unor astfel de materiale este colosal: dac tratatului i se acorda cteva zeci de secunde in buletinul de tiri, protestatarul se va bucura de numeroase urmriri ale gestului su. Motivaia acestui fenomen este relativ simpl: in virtutea legilor economice care reglementeaz piaa audio-vizualului, agenii economici din acest domeniu susin un punct de vedere propriu, conform cruia clientul este rege, iar piaa hotrte, in ultima instan, ceea ce spectatorul prefer din noianul de oferte. Dac programatorii, directorii de programe ai televiziunii stabilesc, cu ajutorul testelor i al cotelor de audien, c unele filme nepretenioase sunt la mare pre, atunci aceast parte a programului se marete corespunztor. Mass media, i in special televiziunile private, se supun legilor economiei de pia i "aprovizioneaz" publicul. Explicaia pentru aceast preferin a maselor fa de senzaionalul violent nu este prea greu de aflat. Dintotdeauna masele au fost deosebit de interesate de spectacolele violente: in Evul Mediu distracia favorit era fie un turnir, fie o execuie. Astzi, nemaiputnd s aib "the real thing", oamenii sunt nevoiti sa rm n fixati in fata posturilor de televiziune i s se multumeasc cu surogatul de violen oferit de aceasta; spre deosebire de strmoii lor, ins, ei se pot bucura de o violen la nivel generalizat, extins la toate nivelurile vieii cotidiene. Nu exist sptm n in care mass media s nu relateze un incident mai mult sau mai puin grav, semnal nd asfel o agresiune violenta. Uneori, victima - profesor sau elev - moare; din fericire, astfel de cazuri sunt rare; a-l rni fizic sau psihic pe cellalt, ajung nd pn la a-l omori din greeal sau din prostie, ca urmare a unui impuls nebunesc- s devin acestea nite acte obinuite? Avnd in vedere c tinerii au tendina de a se raporta i de a imita ceea ce vd pe ecranele televizoarelor sau paginile ziarelor, nu e greu de imaginat cum ar putea arata societatea de m ine. Dar efectele negative se resimt in infraciunile comise adesea cu o violen feroce, de puti de 17-18 ani, care

25

acioneaz astfel pentru c aa au vzut la televizor: in aprilie 1999, oraul Litleton, din Colorado, era zguduit de o tragedie fr precedent in SUA, ai cror protagoniti erau doi adolesceni, elevi la liceul Columbine. Pe 20 aprilie, c nd se implineau 110 ani de la moartea lui Adolf Hitler, Eric Harris, de 18 ani i Dylan Klebord, de 17 ani, incepeau o curs a morii in liceul pe care il frecventau. Cu prul lins, dat cu gel, imbrcai cu trench-uri lungi, de mafioi, cei doi au intrat, inarmai cu dou mitraliere de calibru mare, in cantina liceului i au inceput s secere la int mplare, elevi i profesori, prieteni i rivali. Dup ce s-au convins c in cantina nu mai mica nimeni, cei doi au continuat vntoarea de oameni in bibliotec i in coal. n busculada creat, elevii se clcau in picioare, incercau s se salveze; ori de c te ori nimereau in plin cte un coleg, cei doi ovaionau i se felicitau. Ultimele impucturi din coala sau auzit la ora 12,30, c nd Eric Harris si Dylan Klebold s-au sinucis. Bilanul a fost incredibil: 15 mori i 23 rnii grav. n urma anchetei ulterioare, s-a stabilit c cei doi adolesceni ii petreceau cea mai mare parte a timpului in faa televizorului, prefer nd filmele violente i emisiunile despre infractori. De asemenea, cei doi erau fani declarai ai jocului pe calculator "Doom", in care un lupttor ptrunde in interiorul unui obiectiv militar, cu misiunea de a ucide c t mai muli inamici. Prin atenia acordat tragediei, mass media i-a transformat in vedete. La dou luni mai t rziu, din admiraie pentru cei doi, un adolescent, inarmat cu o puca mitraliera, incepea o curs a morii in coala din cartierul su. Dup primul foc, ingrozit de privelitea s ngelui i a agoniei colegului impucat, adolescentul s-a oprit i s-a predat poliiei. Din pcate, asemenea evenimente se intampl i in spaiul rom nesc: un bieel de 10 ani din Braov i-a sufocat un coleg de joac cu o pung de plastic, declar nd ulterior c vzuse acest tip de execuie intr-un film cu mafioi. Violena la televiziune influeneaz neindoielnic atitudinile , valorile i comportamentul celor care urmresc emisiunile TV segmentul populaiei tinere. Cercettorii au incercat s rspund la intrebarea : n ce msur expunerea la mesajele mass-media cu un pronunat coninut violent stimuleaz comportamentul agresiv?.Studiile au artat c efectele principale ale vizionrii violenei la televiziune sunt: invarea unei atitudini i a unui comportament violent , desensibilizarea la violen i creterea fricii de a nu deveni o victima a violenei. , fiind afectat in special

26

Efectele expunerii la violena televizat Dei efectul social al violenei televizate este un subiect controversat,studiile i dovezile tiinifice din ultimele decenii contureaz trei efecte principale: Creterea agresivitii.Multe studii arat c violena la televiziune conduce la comportamente agresive,violente,de cele mai multe ori prin imitaie.Cei care privesc fenomenul violenei la televizor pot avea schimbri in sistemul propriu de valori,prefernd folosirea agresiunii in rezolvarea unor conflicte. Desensibilizarea i nepsarea.Privitul excesiv al violenei poate duce la o scdere a sensibilitii la o violen i la o acceptare/toleran a unor niveluri crescute de violen in societate.Aceasta include i o atitudine de nepsare fa de persoanele care au fost victime ale violenei. Frica.Oamenii devin mai temtori.Copiii pot avea falsa impresie c violena i abuzurile sunt pretutindeni i c nu exist bine in aceast lume.Chiar dac uneori putem fi parial de acord cu enunul anterior,aceasta este o concepiie fals i poate cauza unele dificulti in diferitele stadii ale dezvoltrii umane prin valorizarea negativ a lumii in care trim. Prin oferirea unor programe in care violena este prezent,televiziunea desensibilizeaz copiii relativ la comportamentele violente i ii determin pe unii dintre ei s cread c violena face parte din viaa obinuit,c este ceva normal(19%),chiar s valorizeze uneori.Efectul emisiunilor ce prezint acte violente ,fie c sunt la tiri sau in programe ficionale,este clar perceput de ctre aduli. O parte a prinilor consider c violena din programele de televiziune este responsabil de anumite comportamente i atitudini ale copiilor,influent nd procesul de socializare a acestora.Aproape o treime dintre prini consider c deseori copiii lor sunt tulburai/afectai de violena mediatica.Ca urmare a vizionarii unor acte de violen,o parte a copiilor (17%)acioneaza imitativ,efectul de imitare a comportamentelor violente fiind remarcat la copiii mai mici.

27

O mare parte a prinilor (42%) sunt ingrijorai de influena negativ pe care progamele de televiziune ce conin scene de violen fizic,verbal sau sexual o au asupra copiilor.ntr-un clasament al posibilelor motive de ingrijorare,motivul violenei se situeaz pe locul al doilea,dup grija pentru viitorul profesional i la egalitate cu siguran stradal.Gradul de ingrijorare a prinilor e mai mare in cazul celor care au fete,copii mai mici i sunt din mediul urban. Comportamentul violent poate avea cauze multiple: biologice, psihologice, sociale sau economice. De aceea este dificil s separm efectele violenei media de influena celorlali factori. Totui, sutele de studii publicate in ultimii 40 de ani in statele dezvoltate au demonstrat urmtoarele: copiii care privesc prea mult la televizor( peste 4 ore zilnic) tind s-i rezolve conflictele mai agresiv decat ceilali; mai mult, cu c t copiii incep s priveasc la televizor de la o vrst mai fraged, cu att sunt mai predispui s comit acte de violen mai tarziu. Studiile arat c, atunci cnd actele de violen sunt comise de personajele principale ale produciei, impactul i influena asupra telespectatorilor este i mai mare.Adulii, dar mai ales copiii sunt atrai de personajele principale, cu care se identific i ale cror comportamente le rein i le imita.Astfel, eroii sau personajele percepute ca pozitive i care comit acte de violen constituie situaii de risc pentru audien, in comparaie cu personajele negative. n medie, pe fiecare canal TV , zilnic sunt ase personaje principale care comit acte de violen.Media scenelor de violen comise de personajele principale variaz intre trei i cinci. Este evident c scenele de violen au apariii diferite in emisiuni distincte.S-a observat c emisiunile cu cea mai mare frecvent a scenelor de violen sunt filmele, serialele i tirile, urmate la mare distan de dezbateri, divertisment i emisiuni sportive. n general, s-a remarcat tendina canalelor de televiziune de a reduce cantitatea de violen prezentat pe micul ecran in intervalul orar 19-23, interval care este accesibil att adulilor, ct i copiilor.Acest efort este mai vizibil in cazul violenei ficionale.

28

Chiar dac tim c violena TV poate duce la o cretere a comportamentului agresiv sau la fric i la atitudini i valori modificate despre rolul violenei in societate, cercettorii consider c este necesar s cunoatem mai mult despre cum au loc aceste schimbri, care se exprim prin comportamente sociale indezirabile.Dei violena face parte din via i nu poate fi eradicat complet, mass-media trebuie s in seama de efectele pe care le poate avea expunerea exagerat la scenele violente asupra dezvoltrii copiilor i adolescenilor.

"Produse" ale televiziunii 1. Filmele Din intreaga mass-media, televiziunea e considerat principalul propagator de violen, cu apel prin vizual; aceast caracteristic se datoreaz faptului c in fiecare din produsele ei se regsete violena, in diferite forme i manifestri. Principalele caracteristici ale universului simbolic prezentat de televiziune sunt spectacularul i artificialul: totul trebuie s se supun acestor dou imperative. Se constata, astfel, ca s-a depasit stadiul tripticului initial, conform caruia televiziunea avea trei functii esentiale: de informare, de educare si de divertisment. Acum totul se concentreaz in jurul funciei de divertisment (televiziunea este redus la aceast funcie): suntem scldati intr-o ambian de relaxare general, in special la orele de maxim audien, dar nu numai. Ficiunea, filmele formeaz o lume simbolic i special, inventat sut la sut; este populat de indivizi, perfeci, splenzizi; in aceast lume totul plesnete de fericire, de bun dispozitie, de bucuria de a tri: orice s-ar intampla, oricare ar fi neplcerile, binele triumfa totdeauna. n aceast lume de basm, singura valoare este banul. i nu este vorba neaprat de bani ctigai prin munc, ci de banii pe care ii ai (scopul fiind s ai mai mult dect cellalt); orice mijloc de a-i obine este bun. i-atunci, nu se poate sa nu-ti doresti aceasta lume: cum sa nu te simti frustrat de condiia in care te afli, fa de cea care i se arat i la care visezi? Cum s ceri unui copil s nu se lase acaparat de aceast lume, s se detaeze? Dac banul a devenit etalonul societilor occidentale, e pentru c televiziunea a contribuit din plin la universalizarea acestui mit.

29

Pe lng aceast categorie de filme, care infieaz o lume perfect, mai exist o categorie aparte, care face i obiectul lucrrii de fa: este vorba de acele ficiuni in care este prezentat un personaj - erou, ce intruchipeaz toate calitile umane dezirabile, o personificare a dreptii i a perfeciunii. Bineineles, acest erou ii dedic viaa pentru invingerea rului i pentru instaurarea legilor dreptii (sunt bine cunoscute filmele cu Jackie Chan, Silvester Stallone, Arnold ). n aceast categorie este infiat violena ficional care, din modul in care este prezentat, nu mai apare ca ceva scandalos; dimpotriv, ea este integrat in logica naraiunii, apr nd ca un fapt logic, dezirabil. De aici decurge i ingrijorarea criticilor i educatorilor: statutul integrat al violenei, care o i legitimeaz, poate determina transformarea violenei intro valoare (pe care doreti s i-o insueti). Nu este de mirare c fa de un asemenea model de civilizaie, copiii i adolescenii manifest un comportament de imitaie. Pulsiunile agresive sunt "linitite" sau stimulate prin identificarea cu eroul din film: "imbibai de spectacolul violenei, tinerii pot ajunge s cread c violena este singurul mijloc de a rezolva conflicte. George Grebner ii exprim i el ingrijorarea fa de acest fenomen, afirmnd c: " industria cinematografic ucide, ficional, 1.000 de persoane pe zi; violena a devenit un limbaj universal i atractiv, care nu mai are nevoie de cuvinte. La r ndul su, George Comstock afirm "am creat o cultur a violenei"; adolescenii expui continuu la violena televizat se comport in mod agresiv, mai ales datorit violenei normative, eficiente, care faciliteaz identificarea tinerilor cu personajele violente.Cei mai sensibili la asemenea influene sunt cei cu o rezisten psihologic, moral i social mai slab sau cei care se gsesc intr-o situaie de discordan cu mediul in care triesc. i cine se caracterizeaz cel mai bine prin aceste stri, dac nu adolescenii? Din pcate, se exprim ineficient i doar declarativ preocuparea pentru stigmatizarea violenei sau a prevenirii influenei ei directe, prin dezbateri televizate sau prin unele avertizri ( "film nerecomandat copiilor sub 12 ani" sau "pentru vizionarea acestui film de ctre minori este recomandat acordul prinilor"). nsi televiziunea naional (TVR 1), pltit din bani publici i singura care se recepteaz in toate colurile, pare a "selecta" filmele violente. Se difuzeaz sear de sear, la ore de maxim audien, cel puin un film care exprim foarte mult violen: impucturi, tlhrii, crime, asasinate, violuri, interjecii triviale, invective, ameninri vulgare, in general "limbaj suburban", toate pe un fond muzical adecvat temei violente; se

30

intmpl ca injurturile, ameninrile, invectivele americane au un evantai redus i sunt cu uurin invate pe de rost. Imaginile exprim nd o extrem violen sunt abundente, iar recomandrile prinilor, de cele mai multe ori, nu pot avea loc (familia nu poate ti intotdeauna ce va aprea pe ecran, ori e plecat de acas); i imaginile statice, de "analiz" a unor trupuri asasinate, sau acelea dinamice, de insisten asupra goanei frenetice in urmriri sau a impactelor violente de incendiere a unor maini, de incrncenate lupte corporale, de impucare, sunt cele mai sugestive i incitante la imitarea lor detaliat.

2. tirile Dincolo de violena "ficionala", exist violen real, care este reprodus de media prin tiri, reportaje, i care, in mod firesc, apare mai periculoas, mai scandaloas i mai distructiv. ns programele informative trebuie i ele s asculte de aceleai reguli ale "divertismentului". Nu se pretinde c singura misiune a televiziunii este de a infisa latura "murdar" a realitii; i nici nu e de dorit, mai ales c se tie c marea majoritate a oamenilor se uit la TV pentru a se relaxa. Dar nu trebuie s se uite faptul c televiziunea este un mijloc de comunicare in mas, deci, se adreseaz maselor; practic, publicul popular este cel care se uit la televizor in orice moment al zilei. Clasa de mijloc i cea superioara nu constituie neaprat un public int; exist un numr relativ mic de emisiuni adresate publicului "cultivat". Copiii din clasele defavorizate sunt aceia care se regsesc cel mai adesea singuri in faa micului ecran: televiziunea este sursa principal de obinere a cunotinelor din diferite domenii. Asfel, raportat la o lume ideal, unde se va situa un copil inconjurat numai de aduli a cror situaie este precar? Care vor fi modelele, reperele lui? Cu ajutorul micului ecran, copilul va intelege rapid c, in spatele oraului, exist o alt lume, o lume "mai bun", lipsit de probleme, de omaj, de srcie. Dar problema este ce va gndi el despre aceast diferen? Cum va putea el s fac legtura intre cele dou lumi? n mecanismul de construire a tirilor, Ray Funkhouser descoper c, intre evaluarea publicului cu privire la importana unui subiect i reflectarea lui in massmedia, exist o corespondena puternic, dar identific o coresponden slab intre aceste dou apecte i indicativele statistice despre realitate. Autorul sugereaz c,
31

pe lng fluxul evenimentelor normale, mai exist i alte mecanisme care influeneaz atenia pe care o problem o primete din partea media. n primul rnd, media se adapteaz unui sir de evenimente, av nd o logic bazat pe valori ca: noutatea, senzaionalul, imprevizibilul; de exemplu, dac un ir de evenimente continu, chiar dac ii menin importana, se intampl ca media s nu le mai considere neaprat ca "tiri"sau ca evenimente proaspete i fie public mai puin despre ele, fie chiar nu le mai reflect. Excesul de relatri despre evenimente ieite din comun duce, de cele mai multe ori, la formarea unor discrepane intre semnificaia real a evenimentului i relatarea lui in virtutea faptului c este senzaional. O alt modalitate este relatarea dup criteriile jurnalistice a unor situaii care nu respect intocmai standardele de actualitate, prin selectarea unor anumite detalii, a unor anumite cadre: evenimentul ajunge s par mai senzaional dec t este. Se ajunge chiar la crearea de evenimente, dup standardele de actualitate pseudoevenimentele (W.J.Severin, James W.Tankard "Communication Theories:Origins, Methods and Uses in the Mass Media"). Media "dilat" evenimentul pentru a-l impune ateniei; media "creeaz" evenimentul pentru a atrage atenia asupra unor probleme pe care evenimentul respectiv le simbolizeaz. In cazul in care sunt interesate - din perspective profesionale - media ridic un amnunt sau un lucru obinuit la rang de eveniment i il prezint ca atare. Prin urmare, importana real a unui eveniment i importana acordat de media, de proeminena de care se bucur el in diferite mijloace de mas, sunt dou lucruri distincte. Aproximativ acelai mecanism este folosit i de ctre relatarea celor mai mass-media romneti, mai ales de televiziuni. Cele mai evidente sunt mult controversatele "tiri de la ora 5": acestea s-au "profilat" pe neobinuite tiri, dar, in acelai timp, i cele mai violente. Cele mai odioase crime, violuri sunt ridicate la rangul de senzaional. Nu este greu de imaginat care ar putea fi efectul imediat. Am avut nefericita ocazie de a vedea un caz in care o adolescent de la un centru de plasament i-a ucis prietena (coleg de liceu) pentru c avea familie i o stare material mai buna ("haine la moda, telefon mobil, bani de buzunar"), inspirndu-se de la o tire de la televizor: "aa am vzut la televizor" a afirmat tnra.

32

3. Publicitatea Omniprezena mass-media face ca nimeni s nu poat scapa de influena publicitii. Rod al unei intense studii demografice, psihografice, comportamentale, publicitatea modeleaz modul de a intelege viaa, lumea, propria existen, in special in privina motivaiilor criteriilor de selectare i a comportamentului av nd un impact indirect, dar puternic, asupra societii. Funciile publicitii sunt de a informa i a convinge potenialul client s achiziioneze. Dar in condiiile concurenei acerbe, reclama incearc tot mai mult s seduc, aduc nd argumente amgitoare, cultivnd orgoliul, exploatnd pornirile josnice, stimul nd nevoi artificiale i prezent nd deformat realitatea. n general, publicitatea promoveaz ideea c fericirea i deplina realizare de sine se dobndete prin consumul unor produse sau servicii. Ca urmare, ierarhia valorilor este falsificat, cultiv ndu-se euforia, hedonismul, narcisismul i individualismul, tulburnd raportarea la lumea real prin oferirea unei lumi iluzorii din care au disprut valorile reale. Este promovat tipul individului care nu tie s triasc dect apropiindu-i totul: a poseda, a consuma, a infca in loc de a contempla. Principalele manevre publicitare constau in: a reduce aspiraiile individului la lucruri; a frustra, prin deteptarea unor nostalgii a cror implinire este promis prin consum; a erotiza produsele, prezent ndu-le ca adjuvant, mijlocitor sau obiect sexual promovnd ideea c nu existm dect sexualicete, iar experiena sexuala se triete in consum; a aliena prin conformarea fiinei umane la produse; a infantiliza consumatorul.

Limbajul publicitar ocolete sistemul nostru raional de aprare prin anestezierea inteligenei prin procedee retorice, abandonarea principiului rationalitii, pierderea principiului rationalitii, confuzia valorilor, supradezvoltarea automatismelor cerebrale, a comportamentelor neg ndite, reflexe, dar mai ales prin manipularea emoiilor publicului. Copiii care, inc de la natere, triesc intr-un astfel de mediu cultural artificial, sunt obinuiti cu o solicitare constant. Reclamele le propun de-a lungul intregii zile

33

diferite produse, iar ei nu tiu c respectivele minunii au un pre, pre din cauza cruia acele produse devin, uneori inaccesibile pentru ei. Solicitarea este permanent. Nimic surprinztor, deci, in a vedea cum copilul, de la cea mai fraged vrst, ii dorete sa dobndeasc mrfurile minunate ce sunt ludate pe micul ecran. Universul simbolic - acest comer al fericirii - se definete, inainte de orice, prin voina de a vinde ceva spectatorilor-consumatori. ntr-adevr, televiziunea este un mijloc de comunicare in mas care nu caut s rspund unei nevoi a publicului; ea se strduiete, mai curnd, s creeze nevoi. Teza formulat de George Grebner (descris anterior) se inscrie in perspectiva de mai sus. Autorul repune in discuie argumentul ce pretinde c "televiziunea ofer publicului ceea ce aceasta cere". Realitatea este c "televiziunea cultiv gusturile, opiniile i concepiile care vor ghida alegerile viitoare ale telespectatorilor". Astfel se explic v nzrile excepionale la care ajung produsele prezentate pe micul ecran. Totodat ins, fenomenul st la originea sentimentului de insecuritate i a unei percepii amplificate a violenei in r ndul marilor consumatori de televiziune. Cum era de ateptat, efectul cel mai puternic al acestui fenomen este resimit in rndul adolescenilor; aceast v rst a rtcirilor i a marilor contradicii este supus la o gam nesf rit de alegeri, care nu fac altceva dect s amplifice sentimentele i tririle adolescenilor; acestea pot degenera foarte uor in porniri agresive datorit imposibilitii de a-i satisface nevoile "dob ndite".

4. Desenele animate Este cunoscut faptul c aceste produse TV se adreseaz in special copiilor, dar nu numai. Ele au scopul declarat de a provoca i intreine o stare de bun-dispoziie i de veselie copiilor. ns, din pcate, aceast funcie mai este doar parial indeplinit; desenele animate au inregistrat, in general, aceeai evoluie ca celelalte produse media, fapt care a avut numai urmri negative. Astfel, au ptruns elemente de violen mascat (probabil pentru a st rni i "mai tare" hazul celor mici) i de vulgaritate. n acest mod s-a ajuns ca desenele animate s se afle printre cele mai brutale programe ale televiziunii, "cu o medie de 24 de manifestri violente pe or". De parc nu era de ajuns acest lucru, se int mpl ca spaiul romnesc s prezinte o particularitate in plus: desenele animate sunt traduse; tocmai aceast traducere le face mult mai nocive, prin limbajul violent i vulgar pe care il folosesc. Iar

34

receptivitatea extraordinar a copiilor i adolescenilor face din acetia, practic, nite victime sigure ale mass media (nu este normal ca un copil de 3 ani s-i strige prietenii de joac "animalule" sau "ratatule"). Evident, vina este deopotriv a mass mediei, dar i a prinilor, care se intreab " dac trebuie s le ingrdeasc accesul la vizionarea desenelor animate, atunci ce modaliti le mai rm n pentru a-i distra copiii?" n cadrul unor contracte de cercetare cu Consiliul Naional al Audiovizualului, Centrul de Studii Media i Noi Tehnologii de Comunicare(Facultatea de Sociologie i Asisten Social din Bucureti) a realizat in 2004 i 2005 , in calitate de contractant unic sau de asociat cu Centrul de Sociologie Urban i Regional SA, dou proiecte: primul ar constitui o premier in ara noastr prin tema i metodologia de studiu avnd ca obiect :Evaluarea reprezentrii violenei in programele de televiziune(iulie i noiembrie 2004), iar al doilea:Analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale ale elevilor(7-10 ani,11-14 ani i 15-18 ani, in iulie i noiembrie 2005).Cele dou proiecte-diferite ca tem i ca metodologie sunt complementare i integrate intr-un program unitar de cercetare viz nd evaluarea modului in care televiziunea restructureaz tripticul marilor ageni ai socializrii:coala, familia i mass-media.Bilanul ideatic al celor dou proiecte-unul av nd ca obiect evaluarea coninuturilor violente ale programelor de televiziune , iar cellalt analiza audienei i receptrii programelor audiovizuale i impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor il constituie inelesul unui fenomen istoric inedit : copiii i adolescenii devin i la noi prima generaie care,fizic i simbolic, crete cu televizorul, care s-a instalat deja ca membru central al familiei i ca furnizor de stiluri de viata i de modele culturale.Acesta tinde s preia , succesiv sau simultan, rolul de doic, de printe,de educator,de univers mirific i bolta instelat pe care se rotesc sclipitor , dar i amgitor noii luceferi i noii idoli ai adolescenilor. Mai mult dect pentru aduli i, in orice caz, in alt mod dec t pentru acetia, pentru adolesceni lumea i marile repere ale existenei i conduitei se definesc prin conceptele aproape banalizate de teleprezentai telerealitate: copilul, t nrul i chiar adultul din zilele noastre dar fiecare in felul su ii raporteaz opiniile, atitudinile, comportamentele la lumea simbolic generat de tubul catodic al televiziunii.

35

Reprezentarea violenei prezentate la televiziune este tributar unor specificiti i repetitiv i constrngeri ale mediului televizual: dispozitiv televizual, coduri banalizat, spectacularizant i simplificator al discursului narative,de scenarizare, vizualizare, care comport ca note dominante caracterul televizual.Schemele, codurile i semnificaiile prezentrii coninuturilor de televiziune sunt puse in eviden in cercetri de referin americane i europene, cercetri efectuate prin analize de coninut, analize de imagine, analize naratologice, aplicate, pe de o parte, emisiunilor de ficiune, iar pe de alt parte, emisiunilor informative(tiri, magazine de informare). Studiile conchid c violena televiziunii este un factor de risc serios pentru creterea comportamentelor violente ale tinerilor. Mecanismul relaiei dintre virtual, serie, repetiie, ireversibilitate(moartea i rnile sunt ireversibile), spectacol i imagini oc care suscit emoia i oculteaz mecansimele de aprare psihologic fac din violena din programele de televiziune un scop in sine, unilateral i reducionsit, aparent inevitabil, intruc t este reprezentat doar procesul derulrii interaciunii violente(Meigs-Jehel,1997,p.71).Este i semnificaia dominant a scenelor de violen din programele de televiziune din ara noastr, indeosebi din ficiuni i desene animate.

2. Presa scris i violena Unii cititori utilizeaz ziarul drept surs indispensabil de informaii despre ce se intmpl, ca instrument de sprijin in interpretarea evenimentelor. Pentru astfel de cititori, ziarul nu indeplinete doar funcia de a le pune la dispoziie informaii; comentariile. Analizele, editorialele sunt folosite ca punct de plecare pentru formarea opiniilor. Ali cititori utilizeaz ziarul in scopuri practice: pentru a afla programul cinematografelor, informaii despre burs, despre mod, despre vreme. O alt funcie indeplinit de ziar este cea de a oferi cititorului posibilitatea de a "evada" din mediul sau imediat, de a evita rutina i plictiseala zilnic. n acest sens, ziarul este citit pentru relaxare i divertisment. Oamenii citesc ziarul i pentru a prea informai, pentru a putea participa la conversaii, in general pentru a dob ndi prestigiu i a fi acceptai in societate. n strnsa legtur cu aceast intrebuinare, ziarul este citit

36

pentru contactele sociale indirecte, constituind o modalitate prin care oamenii dobndesc o experien comuna pe baza creia ii formeaz sau ii verific standardele sociale i morale. n ultima vreme, presa i-a cam depit funcia pur informativ; s-a "subordonat", treptat, necesitii imperative de senzaional, iniial pentru a supravieui, i apoi pentru a-i mri tirajul. Diverse ziare i reviste incearc s reziste concurenei, mrindu-i tirajul prin semnalarea actelor de violen(t lhrii. violuri, crime), cu descrierea amnunit a corpurilor masacrate, cu descrierea armelor i procedeelor. Prin aceasta se rspunde curiozitii unor cititori, dar se contribuie i la crearea obsesiei fa de teroarea violenei, totodat stimul nd-o prin imitaie. Desigur, acelai rol il indeplinesc i numeroasele cri poliiste aprute in avalana dup 1989; dar impactul presei ca atare atinge o mai extins arie de cititori i prin frecvent apariiei zilnice, ceea ce amplific efectul. Imit nd stilul occidental, cu texte i imagini porno, din diverse publicaii, presa din Romnia s-a dezlnuit in acest sens, oferind unor ochi inc neobinuii cu asemenea provocri la "sex", o brutal i nelimitate afiare a tot ce poate stimula ctre violen un psihic fragil. Produciile porno au progresat, au fost acceptate ca normale in societatea rom neasc dornic de "liberalizare" i in curs de "europenizare"; pe lng reviste relatnd "realizri delicvente", au aprut in curnd publicaii cu aureola "autoritii" Occidentului: versiunea rom neasc a revistei Playboy, Hustler, sau chiar o revist autohton Plai cu boi. Aceasta este presa la care au acces copiii i mai ales adolescenii. n aceste condiii, nu e greu de identificat cauzele comportamentului dezinhibat, vulgar i chiar violent al adolescentului romn. ntr-un mediu "controlat " in totalitate i mai ales "hrnit" de mass-media, tinerii nu au, practic, nici o ans de a-i construi o personalitate bazat pe valori i norme tradiionale, cu mult mai sntoase. Mai mult, au aprut i s-au dezvoltat foarte repede numeroase reviste pentru adolesceni, care-i propun s racordeze adolescenii la realitatea care-i privete: la noile tendine in mod, muzic, accesorii; sunt redate chiar i ultimele apariii in materie de vocabular, de expresii, fiind, in continuare, preferate cele in limba englez (se presupune c exprim cel mai bine tririle adolescenilor).

3. Internetul-factor de risc pentru dezvoltarea comportamentului violent

37

Internetul are un impact tot mai puternic, tinz nd s monopolizeze atenia tinerei generaii prin posibilitile nebnuite pe care le deschide. Atractivitatea sa deosebit vine din faptul c deschide posibilitatea participrii active a utilizatorului la preluarea informaiei. S-a constatat, statistic, c cele mai vizitate site-uri sunt cele care incit la violen, fie c e vorba de site-uri sataniste sau neo-fasciste sau pagini de web care conin imagini pornografice. Nici piaa jocurilor de calculator nu face excepie de la regul; cele mai populare jocuri sunt cele de tipul "shooting", in care eroul are o misiune ce implic eliminarea c t mai multor adversari virtuali, intr-un timp ct mai scurt. Un alt joc ce se bucura de mare succes este "Roadkiller", ce are ca subiect o curs de maini, pe strzile super-aglomerate ale unui ora; oferul primete bonusuri pentru fiecare pieton zdrobit, cu suplimentri in cazul copiilor i a femeilor; tot un bonus primete i pentru "impresia artistic", reprezentat de cantitatea de snge imprtiat pe autostrad sau in cazul in care m na sau un picior al pietonului zdrobit rmn agate de main. S-au fcut nenumrate demersuri pentru protejarea copiilor de aceste imagini, pentru selectarea programelor la care pot avea acces minorii.

4. Radio-ul i muzica- mijloc pentru captarea publicului adolescentin Canalul auditiv, dei acioneaz mai puin contient, este mai insidios, puternic, crend starea propice oricrei violene. Este evident conturarea, in ultima perioad, in peisajul muzical romnesc, a unui curent al muzicii pentru tineri, al crui public int il consituie pre-adolescenii i adolescenii. Reprezentanii acestui curent, in care sunt incluse mai multe genuri muzicale - hip-hop, R&B, rap, ei inii tineri intre 14-20 de ani, au devenit, pentru milioane de asculttori de v rste apropiate lor, adevrai idoli. De aceea ei sunt cei care fac mod, propun nd un anumit stil i tot ei modeleaz, prin mesajele pe care le transmit, atitudini, comportamente. Acest "status" este intrit de intensa mediatizare a detaliilor privind cariera i preocuprile acestora, gndurile i proiectele lor, de prezentarea unui aprins dialog cu fanii prin intermediul mass media. Identificarea este puternic, deoarece evoluia lor a pornit din cartier, din strad, unii tot elevi ca i cei care ascult, dar ei constituie imaginea celor care au reuit: apar la televizor, in reviste, au maini, se imbrac bine, dau

38

concerte unde vin mii de fani, sunt vedetele "din r ndul nostru". Imaginea lor atrage ca un magnet, are puterea de seducie generat de fora "modelului". Este interesant de analizat, din punctul de vedere al structurrii atitudinii i inducerii unor comportamente, care sunt temele frecvente, modelele promovate i ce s-ar ascunde in spatele mesajului adresat asculttorilor pentru care aceast muzic este un adevrat manifest. Din analiza mai multor melodii (de diferite genuri) aflate in topuri, s-au identificat dou direcii principale ce pot antrena i consolida atitudini i comportamente cu evidenta predispoziie spre deviant. Prima direcie se refer la ritualul de iniiere in viaa adult, care presupune: ruperea de familie i de valorile copilriei prin renunarea la simbolurile acesteia (Mo Crciun devine "un tinerel, are in ureche un cercel", ''am renuntat de mult la bilue i fundie/ am crescut, nu mai suntem tot fetie"); dobndirea independenei ("liber la mare / stau cu tine la soare / ne iubim pe nisipul fierbinte / nu mai sunt o fat cuminte"; "sunt rebel, rebel / i sunt de lume izolat / n-ascult de prini, de prieteni, de frai"); ptrunderea in universul celor ce preuiesc i practic o via uoar, plin de iluzii i desftri aflate la indemna oricui. Chiar titlurile pieselor contureaz sugestiv universul tematic abordat: Voi fi rea, Dac m vrei, Liber la mare, Butur i femei, Imi fac de cap. Sexualitatea e privit prin prisma unor roluri clar delimitate, primitive: brbatul e adevrat dac are bani i femei ("banii i femeile / ne mn nc zilele"), bea i tie s se distreze; femeia-obiect e de cumprat, pentru folosit, aruncat. Totul e at t de simplu: e de ajuns s priveti pentru a fi prta i tu la asta. Mesajul insidios se contureaz intr-un model al valorilor pe care universul acestor produse il promoveaz: dragostea este o marf, femeia este un obiect, banul d putere i atractivitate brbatului, consumul de alcool este elementul de recunoatere a brbailor "adevrati", ofer prestana in faa "tovarilor". Formula de adresare in aceste melodii este direct, la persoana a doua, de multe ori imperativ, dnd sentimentul participrii efective, a identificrii receptorului cu atmosfera creat. Linia melodic ritmat, dinamic, incit i asigur receptarea optima a mesajului. Prin simplitate, ritmicitate i repetarea unor cuvinte-

39

cheie, textele sunt uor reinute, induc nd aderarea la mesaj i invitaia transpunerii lui in comportamente curente. A doua direcie in care se inscriu numeroase trupe, trateaz viaa mizer, de cartier aflat la periferia societii ( BUG Mafia, Paraziii, La Familia); i titlurile melodiilor sunt sugestive: "Nscut i crescut in Pantelimon", "Legea strzii", "Borfa pe via". Este muzica "bieilor de cartier", de "dup blocuri", unde lumea e populat cu "borfai", "menari", "bagaboni", unde se desfoar ilegaliti i se rezolv "problemele de familie"; ei sunt cei de la periferia societii, din cartierele mizere ale oraului. De aceea, muzica lor exprim revolt impotriva societii, a celor care "n-au cunoscut viaa de strad", a celor care "nu tiu ce inseamn s te nati in cartier". Modelul comportamental conturat de acest tip de muzic este unul ce ine de domeniul infracionalitii: instigare la violen, la crim ("eu flutur cuitul / i lama ii lucete in fa" BUG Mafia); la aciuni sataniste ("vreau s mor m n-n mn cu diavolul"; "in locul sta bntuit / sunt indemnat s-omor / m simt chinuit"). Consumul de alcool - una din temele preferate - este insemn al brbiei celor din cartier; el devine un mod de via i de apreciere a celorlali ("alcoolul este viaa i viaa e alcool"). Predilecia este pentru injurturi, limbaj trivial, obsceniti ce denumesc perversiuni sexuale. Acestea dau o coloratur specific muzicii de cartier in care cu ct injuri mai mult i mai dur, cu at t eti "mai adevrat". Aadar, se contureaz un tablou al valorilor specifice acestei lumi, in care individul ii poate permite tot, de la consumul de droguri la crima, pentru c este protejat de clanul mafiot ce se bucur de susinerea celor din cartier pentru care nu exist legi, opreliti; legea este dictat de bani: ii dau puterea de a te impune in cartier. Compoziia, in intregul ei, eludeaz zona cognitivului. Nimic nu invit la reflecie, ci, dimpotriv, predispune la aciune. Totul se adreseaz afectului, instinctivului, se incit sentimentele celor care nu fac parte din lumea lor i se cultiv sentimentul apartenenei pentru cei din interior. Dac uneori suntem inclinai s acordm circumstane atenuante prin prisma teribilismului v rstei, de cele mai multe ori se depete cadrul revoltei adolescentine i se intr in sfera infractionalitii. Generat de cultura anumitor grupuri informale de adolesceni i devenit valoare de nivel naional prin promovarea ei pe canalele mediatice, acest tip de muzica determin ea insi gruparea indivizilor pe criteriul aderrii la valorile promovate. Dei aceast

40

muzic este mai putin difuzat la Televiziune i Radio-ul "de stat", ele sunt rsp ndite prin posturile particulare. n aceste condiii, se pune problema msurilor pe care le pot lua instituiile educative, pentru a preveni manifestarea i extinderea acestui fenomen i, de asemenea, a responsabilitilor pe care le au prinii in acest sens. De la bun inceput, se susine faptul c, in ciuda influenei total negative asupra copiilor, nu se recomand, totui, interzicerea complet a vizionrii televizorului: acesta ar deveni fructul oprit, dar mult rvnit. Ideea de la care se pleac este aceea c responsabilitatea controlului revine at t organismului de control al mass media CNA ct i persoanelor implicate in procese de educare a tinerilor: prinii, profesorii. La intrebarea "Care este poziia Consiliului Naional al Audiovizualului fa de violena in mass media", domnul Rzvan Popescu - membru al acestui consiliu afirm c "Aceast violen exacerbat de pe micile ecrane sunt ca o boal a copilriei audiovizualului din Romania; tocmai de aceea este tratat ca atare i nu prin metode de for, nu intervenind brutal asupra ei. Violena pe ecran, at t timp ct exist violena in via, nu poate fi eradicat, dar poate fi temperat, adus in limitele in care ea exist i in viaa reala. Poziia CNA-ului nu este de a interveni pentru a terge secvenele de violen, ci pentru a mai balansa, a echilibra peisajul audiovizual, in sensul de a determina prin metode de influen i nu de for, televiziunile s pun in prim plan tirile de interes naional, general, problemele sociale, lucrurile care ii privesc pe toi i s lase undeva intr-un plan secund dramele de interes individual, lucruri care pot fi nprasnice in viaa unui om, dar care in planul comunitii inseamn mai puin. Exist o serie intreag de reglementri care s limiteze sau s interzic difuzarea de scene i imagini violente: in cazul copiilor, btrnilor i victimelor accidentelor, filmrile se fac cu precauii. n ceea ce privete influena violenei mediatice asupra copiilor, trebuie s se recunoasc faptul c exist o asemenea influen: "dup cum se tie, copiii inva prin a repeta modelul prinilor i atunci in funcie de ce vd, cam asta fac. De aceea exist nite msuri de protecie a minorilor, luate de C.N.A , astfel inc t filmele cu un pronunat grad de violen sau erotism, sunt prevzute cu un sistem de avertizare, care pune prinii in gard c ar fi bine s nu-i lase copiii s se uite. Nu se merge pe interdicie, ci pe atenionare i pe plasarea la ore la care copiii de regul nu se mai uit la televizor.
41

Rmne sperana c, dup civa ani, publicul se va educa singur, va fi in stare s fac o selecie i s-i dea seama de pericolul neputinei de a face diferena intre lumea real i cea fictiv, fabricat de mass media. Nici mcar buletinele de tiri nu prezint o imagine justa a realitii. E greu de crezut c majoritatea populaiei se regsete in criminalii i violatorii prezeni, sear de sear, pe toate canalele de televiziune". La rndul su, senatorul George Pruteanu declara: " n opinia mea, situaia este total scpat de sub control. Cantitatea de violen i vulgaritate pe care o int lnim pe toate posturile romneti de televiziune are efecte negative nu numai asupra copiilor i adolescenilor. Soluia violenei fizice se infige in creier in perioada adolescenei i anevoie mai poate fi scoasa. Trebuie s existe alte metode de divertisment dect privitul la oamenii care se impuc pe micul ecran. Televizorul a ajuns s fie un drog pentru majoritatea romnilor". n ceea ce-i privete pe prini, i ei sunt sftuii s urmeze o serie de sfaturi: s fie ateni la ce programe se uit copiii lor, poate chiar s vizioneze impreun cu ei diferite programe; s stabileasc limite de timp in vizionarea televiziunii; s explice, atunci cnd e nevoie, c actorii nu sunt intr-adevr rniti; s nu permit vizionarea emisiunilor despre care se tie c sunt violente sau s schimbe canalul c nd apare vreo scena violent; s condamne deschis comportamentul violent al actorilor, fa de copiii lor, argumentnd c astfel de atitudini nu reprezint cea mai bun metod de a rezolva problemele. n cazul colii, situaia este mai complicat. n mod tradiional, coala este locul de producere i transmitere a cunoaterii, de formare a competenelor cognitive, de intelegere a sensului vieii i a lumii care ne inconjoar, de inelegere a raporturilor cu ceilali i cu noi inine. coala trebiue s profileze caractere, s-i educe t nrului plcerea de a inva, dorina de a reui i de a face fa schimbrilor de pe piaa muncii. n acest context, a vorbi de violen acolo unde ne ateptm sa gsim cele mai bune condiii pentru formarea i dezvoltarea armonioas a personalitii poate prea un fapt cel puin neverosimil. n ultimii ani, violena in rndul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Se poate vorbi de o cretere a violenei in rndul elevilor? Care sunt faptele care pot fi incadrate in violena colara? Exist coli mai predispuse la violen? Ce poate face coala pentru prevenirea

42

violenei juvenile? Cum deja am afirmat, fenomenul violenei colare este extrem de complex, iar la originea lui se afl o multitudine de factori. De aceea, nu ne putem opri asupra concepiei conform creia violena este un fapt de societate, iar rdcinile i cauzele ei trebuie cutate exclusiv in exteriorul colii. coala insi poate reprezenta o sursa a unor forme de violen colara i acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire i stp nire a violenei. coala este un loc in care elevii se instruiesc, inva, dar este i un loc unde se stabilesc relaii, se promoveaz modele, valori, se creeaz condiii pentru dezvoltarea cognitiv, afectiv i moral a copilului. Clasa colar constituie un grup ai crui membrii depind unii de alii, fiind supui unei micri de influenare reciproc ce determin echilibrul funcional al cmpului educaional. Fiecare grup cere de la membrii si diferite forme de comportament. nsui actul predrii - invrii este un proces relaional, iar gestiunea acestor relaii se inscrie in ceea ce unii autori numesc managementul clasei colare. W. Weber definete managementul clasei drept "setul de activiti prin intermediul crora profesorul promoveaz comportamentul adecvat al elevului i elimin comportamentul inadecvat, dezvolt relaii personale bune i un climat socio- emoional pozitiv in clas, stabilete i menine o organizare eficient i productiv a clasei". Comportamentele violente ale elevului pot avea originea i intr-un management defectuos al clasei colare, mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educaionale la o populaie colar considerabil schimbat. Potrivit unor autori, prima dorin a formatorului este aceea de a exercita o putere; d nd curs acestei dorine incontiente, profesorul poate influena negativ relaia cu elevul, deoarece va cuta s-l menin intr-o situaie de dependen, de subordonare necondiionat. Pentru aceasta, profesorul poate recurge la diferite modaliti de coerciie, impiedic nd astfel formarea unor personaliti autonome independente. Aceeai relaie de autoritate afecteaz i tipul de comunicare: de cele mai multe ori comunicarea este lateralizat, adic doar profesorul este cel care emite i care monopolizeaz comunicarea, iar elevul rmne doar un receptor pasiv. Nevoia de expresie i de comunicare e o nevoie fundamental a oricrui individ, iar grupul colar este un loc privilegiat de satisfacere a acestei nevoi; nesatisfacerea lor antreneaz inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive.

43

G. Weil vorbete despre sindromul eecului colar ca un factor de risc important in privina creterii violenei colare. Autorul este convins c sentimentul de eec interiorizat antreneaz sechele psihologice profunde i durabile ce se exprim adesea prin comportamente violente. Este exemplificat situaie de invare: elevul aflat in situaia de eec i care este pus de nenumrate ori in faa unor sarcini de invare pe care nu le poate rezolva, triete o angoas profund; elevul sufer pentru c i-a decepionat prinii i profesorii, pentru c este dispreuit de colegi, ii pierde stima de sine, incredera in capacitatea de a reui chiar i in domeniile in care nu se afla in situaia de eec. Acesta este momentul in care pot s apar conduitele violente ce se traduc prin: depresie, spirit de revan i revalorizare, manifestri de provocare, dispre reorientat ctre alii lipsa de interes fa de via in general. n contextul actual, eecul colar devine foarte repede sinonim cu eecul in via. Aceast situaie il rnete pe individ, ii afecteaz imaginea pe care o are despre propria valoare i, de aceea, el incearc sa-i ia revana intr-un fel. Personal, consider ca printr-o aciune conjugat a instanelor de control: prini, coala i supravegherea C.N.A.-ului se poate ajunge la eliminarea, mcar parial, a influenelor violenei mediatice i ca, intr-o buna zi, adolescenii s aib acea maturitate care s-i ajute s fac cele mai raionale alegeri in ceea ce privete mass media.

44

CAPITOLUL IV.
Cercetare de teren Focus grup Pentru a realiza o reprezentare c t mai cuprinztoare a acestui fenomen, am realizat o cercetare, relativ restr ns, pentru a verifica ipoteza care se desprinde din expunerea teoretic: "violena mediatizat influeneaz / determin comportamentul agresiv al adolescenilor". Aceast ipoteza a fcut subiectul a numeroase cercetri, care au dus fie la confirmarea, fie la infirmarea ei. Astfel, in demersul meu am optat pentru o cercetare de tip calitativ, bazat pe metoda anchetei sociologice, iar tehnica aplicat a fost cea a interviului de grup = focus grup. Motivul alegerii mele e c acest tip de investigaie imi permite obinerea de date sociale de profunzime, adic informaii care in de ceea ce s-ar putea numi "infrastructura" atitudinilor i opiniilor exprimabile de ctre subiec i. Fiind o metod calitativ, mi-a permis utilizarea unui ghid de intervievare relativ flexibil, care s-a adaptat la evoluia discuiilor; mai mult, am avut i posibilitatea observrii comportamentelor nonverbale i a unor jocuri de rol. Fr a avea pretenia unui moderator specializat, am considerat c aceast comunicare direct cu adolescenii imi va permite stabilirea unui dialog "de la egal la egal"( diferena de vrst nefiind foarte mare intre mine i ei) i prin urmare, obinerea unor informaii ct mai exacte. Un alt argument in alegerea acestui tip de
45

interviu a fost acela c oamenii comunic mult mai bine i mai natural c nd sunt in grupuri, adic atunci cnd care loc o comunicare de tip orizontal. Primul pas a fost cel al eantionrii = selectarea subiecilor participani; este vorba de o eantionare de tip teoretic: modelul teoretic pe baza cruia se desfoar cercetarea st i la baza metodologiei de selecie a participanilor => eantionul este ales in funcie de ceea ce se dorete s se cerceteze, ca i in funcie de ceea ce se consider a fi relevant; altfel spus, alegerea subiecilor se face din perspectiva informaiilor relevante pe care ei le pot oferi. O caracteristic esenial a acestui tip de eantion este omogenitatea, care permite un nivel mai inalt al compatibilitii dintre membrii grupului; ei se pot stimula reciproc, genernd unele efecte de complementaritate. Aadar, pentru investigaia mea, am selectat elevii din dou licee din Drgani: 12 elevi din Colegiu Naional "Gib Mihiescu", cu care am realizat un focus-grup, i ali 12 elevi de la Grupul colar I.C.Brtianu, pentru cellalt focus-grup. n primul caz, eantionul e format din ase elevi de clasa a X a ( trei fete i trei biei): c te un elev din fiecare clas (A,B,C,D,E,F) i ase elevi de clasa a XI a (in mod similar). Cei de clasa a XII-a m-au refuzat politicos, motiv ndu-i atitudinea prin lipsa de timp (din cauza apropierii bacalaureatului) pentru alte activiti dec t cea de invat. Chiar dac, in mod ideal, participanii la interviu nu trebuie s se cunoasc in prealabil, nu am putut indeplini in totalitate aceast condiie, intruc t e aproape imposibil ca elevii aceluiai liceu s nu se cunoasc, cel puin"din vedere". Pe de alt parte, ins, acest lucru m-a ajutat: cunoscndu-se, cum am spus, din vedere, elevii au fost mai relaxai, mai dispui s coopereze i s-i exprime liber atitudinile; de asemenea, i sentimentul de securitate a fost mai puternic, evit nd inhibiiile. Cum deja am evideniat, variabilele socio-demografice avute in vedere pentru construcia eantionului au fost: vrsta (16-17 ani), sexul (6 biei i 6 fete) i nivelul educaional (clasele a-X-a i a-XI-a); astfel, se constat c eantionarea mea se bazeaz pe sistemul 3 ori 3: pentru fiecare categorie construit, exist trei persoane (3 fete de 16 ani, 3 biei de 16 ani, 3 fete de 18 ani, 3 biei de 18 ani). Trebuie menionat un amnunt: activitatea propriu-zis s-a desfurat in sala de consiliu ( in cazul ambelor licee), prevzut cu o mas rotund ( care a facilitat un contact direct intre participani). Intruct s-au identificat unele diferene intre adolescenii celor dou licee, am considerat potrivit expunerea discuiilor separat.

46

Colegiul Naional Gib Mihiescu Pentru a intra in atmosfera specific unei discuii deschise, libere, am inceput cu un mic dialog cu cei prezeni: le-am spus c teva cuvinte despre mine (c sunt i eu din Drgani i studiez Asistena Sociala la Universitatea din Piteti), care este scopul acestei lucrri - c este lucrarea mea de licen, dar am atras atenia, in special, asupra importanei fenomenului pe care urma s il dezbatem. Cum era i firesc, a urmat fiecare dintre participani s fac acelai lucru: s se prezinte, s spun cteva lucruri despre el, ce vrea s fac dup ce termin liceul, dac vrea s-i continue studiile i ce anume. Aproape insesizabil am fcut trecerea la intrebrile generale ale ghidului meu de interviu, intrebri care se refer la activitile zilnice ale elevilor, la moduri de petrecere a timpului liber, hobby-uri, activiti culturale, etc. 1. La intrebarea: "Care sunt activitile, preocuprile voastre zilnice? ce program aveti la coala: de diminea sau de dup-amiaz?", rspunsurile au fost destul de diferite: avnd program de coala numai dimineaa, se bucur de o dupamiaz liber; dup coal, fetele, in marea lor majoritate, merg acas, unde se "relaxeaz" cu o telenovela (oricare ar fi ea la acea or); se mai intampl, uneori, s se distrag de la acest program i s mearg, impreun cu colegele ( care sunt i prietene), prin ora, s vad "ce a mai aprut nou (haine, reviste, inclminte)"; ins, oricum,"trebuie s fie acas p n la ora 16, inainte de a veni prinii". n ceea ce-i privete, bieii au un program mai variat: fie merg acas i joac c teva jocuri la calculator sau pe internet; au fost i biei care au afirmat c, dup coal, se intlnesc cu prietenii lor (fie din acelai liceu, dar de la alte clase, fie din alte licee) i merg la un suc, sau, dup caz, la o bere. i in cazul unora dintre ei exist unele limite de timp (ore la care s ajung acas). i in ceea ce privete programul de acas, acesta difer intre fete i biei: astfel c dup o perioad de odihn / relaxare, fetele incep s se pregteasc pentru materiile de a doua zi, i de-abia dup ce termin, "ii permit" un film sau o emisiune de divertisment. Interesant este c cea mai mare parte dintre respondeni studiaz pe un fond muzical, in general de radio. ns programul de studiu nu este specific pentru toate fetele intervievate; acestea se bazeaza pe norocul de moment
47

in cazul unei verificri sau ascultri la coal, i prefer s ias la plimbare, cel mai adesea cu rolele. Bieii, doar caiva dintre ei, reduc acest program de studiu la o trecere succint prin temele de rezolvat la materiile de a doua zi, ls nd rezolvarea propriu-zis pe a doua zi la coala, in timpul pauzelor. Cei mai muli, ins, ii fac un adevrat program din vizionatul televizorului, sau din jocul pe calculator (unde e cazul). Doar unul dintre biei a afirmat ca dup-amiaz ii place foarte mult s se plimbe cu skateboard-ul, i c are doar cteva emisiuni i filme preferate. 2.ntruct ei inii au fcut legtura cu consumul de mass media, am trecut la cea de a doua intrebare: "Ce inseamn mass media pentru voi?" Definiiile au fost dintre cele mai diverse, ins nici una completa; definiia general acceptat a fost cea c mass media este reprezentat de radio i televiziune; ins nu au fost prea surprini cnd au aflat ca mass media cuprinde, pe l ng audio-vizual, i presa scris. Stabilind exact sfera de cuprindere a mass media, am putut trece la urmtoarea intrebare. 3. "Ce forme ale mass media utilizai in mod frecvent?". Bineneles, primeaz televiziunea, care inregistreaz un consum de 4-5 ore/ zi, mai ales in cazul bieilor, i 2-3 ore in cazul fetelor. Urmtorul in ierarhie este radio-ul, care este ascultat de mai toi adolescenii: aproape toi au in camera lor un radio pe care il ascult, fie c nd studiaz, fie inainte de a adormi. n ceea ce privete presa, consumul este mai redus: ziarele locale Curierul de V lcea, Realitatea, Monitorul - le citesc doar ocazional, c nd le gsesc prin cas (cumprate de prini); iar revistele adresate lor Bravo, Popcorn, Cool Girl, 20 de ani - le citesc cu mai mare interes: unii i le achiziioneaz, alii le imprumut de la prieteni, pentru c nu-i permit s le cumpere. Muzica preferat este i ea diferit de la un adolescent la altul: cei mai muli prefer hip hop -ul, alii muzica rock; foarte puini au fost cei care prefer jazz-ul sau alt gen muzical. n funcie de muzica preferat, fiecare incearc sa fie la curent cu noutile de la radio sau de la posturile de muzic (KissTv, MTV,Utv). O intrebare care a necesitat puin timp de gndire a fost cea care a avut in vedere motivaiile unui astfel de consum de media. 4. "Care sunt motivaiile pentru care optai pentru diferite mijloace media?" s-a dovedit o intrebare mai complexa. Numai dup ce le-am enumerat variantele de
48

rspuns, au putut formula i ei rspunsurile care-i carecterizau. Rspunsul majoritar a fost c vizioneaz TV doar ca s-i petreac timpul liber; dar sunt i alte posturi de televiziune care ii ajut s afle noi informaii i s traiasc noi experiene pe care nu le-ar putea avea in mod direct (Discovery, National Geographic, Animal Planet), acestea fiind i posturile cele mai preferate. Radio-ul este utilizat pentru aflarea noutilor muzicale sau ca "zgomot de fond" pentru alte activiti rutiniere (de exemplu, invatul); sunt i situaii in care radio-ul este deschis permanent, deci ajung s-l asculte involuntar. Revistele adresate adolescenilor sunt cutate pentru a afla informaii "mai picante despre idolii lor, despre utimele tendine in materie de imbrcminte, de inclminte, etc. Rspunsul la intrebarea urmtoare se afl in rspunsurile de p n acum. 5."A vrea s-mi spunei ct de frecvent: a)vizionai TV - pe zi - pe sptmn - in weekend b) ascultai radio c) citii ziare/reviste. Deja am evideniat rspunsul: consumul variaz undeva intre 2-3 ore i 4-5 ore pe zi pentru televiziune; acest consum se mrete in weekend, c nd timpul liber mai mare permite i un consum mai mare; pentru radio, consumul difer in funcie de scopul in care e folosit: fie este ascultat in permanen, fie este folosit ca "zgomot de fond " in activitatea de invare; iar "consumul" de reviste se rezum la numrul de apariii lunare ale revistelor preferate (fetele prefer mai mult revistele CoolGirl si 20 de ani, iar baieii Popcorn si Bravo). Mai departe, au urmat intrebri referitoare la produsele propriu-zise ale media preferate de adolesceni. 6. La intrebarea: "Ce tipuri de emisiuni obisnuii s urmrii/ preferai?, rspunsul a fost parial dat: astfel, sunt preferate emisiunile din care se pot afla lucruri i cunotine noi, cum ar fi documentarele in toate domeniile: istorie, biologie,
49

geografie, etc.; urmeaz, apoi, emisiunile de divertisment - in acest moment, pe primul loc se afl "MondeniiTv", filmele, emisiunile sportive. Foarte puini (doar dou fete) i-au exprimat preferina pentru unele emisiuni culturale (in special, de arte plastice). tirile nu se afl printre preferinele adolescenilor, acestea fiind urmrite, in general, in compania prinilor (acesta fiind i momentul din zi cel mai oportun de conversaie cu prinii). Am ajuns, astfel, in punctul care m interesa cel mai mult: dac adolescenii percep vreun element de violen in produsele mediatice, iar dac le percep - ii influeneaz?; dac da - cum se realizeaz aceast influen? i multe alte intrebri. 7. "Considerai c exist emisiuni ce includ elemente de violen? Care ar fi acestea?" n funcie de rspunsurile de la intrebarea anterioar - ce produse mediatice consum - adolescenii i-au exprimat destul de clar prerile: despre renumitele " tiri de la ora 17" toi tiu c prezint "ultimele" crime, violuri, bti, conflicte, accidente. Chiar dac nu au fcut o obinuint din vizionarea acestor tiri, adolescenii consider c sunt printre cele mai nocive produse mediatice. Opinia le-a fost intarit de o povestire extrem de mediatizat in urm cu c iva ani: o adolescent de la un centru de plasament i-a omorat cea mai buna prieten, pentru c avea o situaie material mai bun, dar mai ales, pentru a-i lua hainele ("care erau mai la mod dect ale mele"); intrebat cum i-a venit ideea s-o omoare cu o earf, inculpata a afirmat "aa am vzut la televizor". Aceste tiri sunt cu at t mai nocive, cu c t ele prezint nite situaii concrete de via, nite int mplri absolut reale, care pot servi drept exemplu pentru rezolvarea unor situaii similare: modul de rezolvare poate fi repetat pan la ultimul amnunt, sau chiar amplificat. n cazul filmelor, situaia e puin mai complicat: violena este identificat, dar nu e perceput ca fiind neaprat nociv, dat fiind faptul c este pus in slujba infr ngerii rului; dar tocmai faptul c se manifest impotriva rului i reflect unele situaii mai puin reale, le face mai acceptabile i mai puin nocive. Acest lucru mi-a atras atenia foarte mult: faptul c se face oarecum distincia intre violena real i cea fictional; aparent, adolescenii se arat neinfluenai de aceast violen real, iar faptul c o accept pe cea ficional, m face s cred c vizionarea unor filme de acest gen nu face altceva dec t s hrneasc pulsiunile agresive ale tinerilor. n acest sens, am discutat despre filmul

50

dat in reluare de ProTV "Oz- Inchisoarea federal", pentru c este o situaie cu totul special: filmul prezint nite scene de o violen de neimaginat, ins nu este o violen pus in slujba rului, ci este una de manifestare a supremaiei sau de supravieuire a deinuilor dintr-o inchisoare. Doar ideea c vizioneaz un astfel de film poate fi ingrijortor, dar faptul c il i apreciaz, este de-a dreptul alarmant: dup ce l-au vazut o dat, adolescenii arat aceeai plcere de a-l viziona ca prima dat. Aceast acceptare a violenei se poate transforma uor in moduri proprii de aciune. Unii dintre adolesceni au afirmat c au discutat despre acest film cu printii, dar, in contradicie cu acetia, nu consider filmul at t de nociv, sau c i-ar putea insusi vreo forma de violen. Tinerii recunosc violena atroce prezent in film, dar resping posibilitatea ca aceasta sa ii influeneze, chiar i la nivel subcontient. n ceea ce privete limbajul utilizat in filme, se consider c poate fi uor de insuit, adolescenii afirmnd c se intampl s memoreze unele expresii fie c depun efort, fie c se intipresc in minte involuntar. 8. "n ceea ce privete muzica, ai putea identifica situaii de violen comportamental sau de limbaj? Violena exprimat prin muzic v-ar putea influena comportamentul? n ce mod?" Aceast intrebare a generat un oarecare "conflict" intre susintorii muzicii hiphop i ai muzicii rock; argumentele au fost dintre cele mai naive, dar considerate de ei cele mai reale. Fiecare dintre tineri sunt de prere c muzica lor e cea care reflect cel mai bine realitate, este mai profund, fiecare melodie av nd un mesaj de transmis. Bineinteles c nu s-a ajuns la un consens, dar argumentele fiecreia dintre prile conturate in discuie au demonstrat c muzica pe care o ascult le influeneaz limbajul, dar mai ales comportamentul i viziunea asupra lucrurilor. Mai mult, este invidiat modul de viat al cntreilor preferai, al idolilor. 9. "S-a constatat c spoturile publicitare la buturi alcoolice stimuleaz consumul acestor buturi in rndul tinerilor. Care e prerea voastr?" Rspunsul a exprimat prerea majoritar, care neag un astfel de efect al publicitii: "dac prezint ultimele produse alcoolice aprute pe piaa, asta nu inseamn c determin i consumul imediat al acestor produse". Ins recunosc faptul c, in cazul unor petreceri, publicitatea este cea care le ofer idei in ceea ce privete consumul unor astfel de buturi. Ei consider c mai degrab muzica ar putea avea
51

un astfel de efect: unele versuri ascultate in momente oportune (la petreceri, in grup) pot determina consumul de buturi alcoolice ( "alcoolul este viaa i viaa e alcool", "ridicai minile in aer / cine nu bea cu noi e fraier"). Trecnd de la o extrem la alta, am ajuns la intrebarea urmtoare: 10. "Chiar dac se adreseaz unui segment de varst mai mic, v plac desenele animate? Considerai c pot fi identificate elemente de violen? Pot fi acestea nocive pentru copii?" Chiar dac se consider puin cam mari pentru astfel de produse, adolescenii afirm c urmresc cu plcere desenele animate, chiar ii relaxeaz, dar nu consider c ar putea avea vreun efect negativ asupra lor sau mai ales asupra copiilor. Singura care ar putea atrage atenia este traducerea care se face diferitelor texte din englez i care ar putea influena insuirea vocabularului de ctre copii mici (a cror vocabular este in formare): s auzi un copil de trei ani c spune "ratatule!" cred c este prea mult; deci conluzia este c traducerile sunt puin cam exagerate. 11. Toi adolescenii sunt de prere c internetul este "o unealt" indispensabil de utilizare a informaiei la nivel mondial, ins admit faptul c exist c teva site-uri care prezint poze, secvene porno sau violente, care ar putea afecta dezvoltarea copiilor i chiar a utilizatorilor mai mari (de exemplu, executarea prizonierului american, in Irak). Mult mai periculoase se consider a fi jocurile pe calculator, ins i in acest caz, cei mai afectai sunt tot copiii p n in 13-14 ani, care sunt adesea surprini a transpune in realitate scene din joc, care i-au impresionat: este i cazul unui adolescent de 14 ani care, impresionat de impuscturile din timpul unui joc este surprins inarmat cu un pistol mitralier, incep nd o curs a morii in scoala din cartierul sau; dup primul foc, ingrozit de privelistea s ngelui i a agoniei colegului impuscat, adolescentul s-a oprit si s-a predat Poliiei. 12. n ultima instan, revistele adresate adolescenilor: Popcorn, Bravo, Cool Girl, 20 de ani sunt utilizate drept indrumare pentru stilurile vestimentare ale adolescenilor, modele de comportament ale cantreilor devenii idoli. Adevratele publicaii periculoase pentru tineri sunt cele de genul: Infractoarea, Infractorul i altele de acelai tip, care se gsesc la indemana oricui, deci i a adolescenilor, care

52

nu ezit s le frunzreasc; i acestea cuprind diverse descrieri ale crimelor, violurilor, tlhariilor, descrieri care pot deveni modele de comportament. n final, dup toate cele afirmate, le-am cerut elevilor s-mi spuna dac, in opinia lor, exist vreo legatur real intre fenomenul violenei mediatizate i comportamentul din ce in ce mai agresiv al adolescenilor (care deja vin cu arme albe la coal, agresndu-i colegii, sau care cer taxe de protecie la poarta colii elevilor mai mici, etc.).

Grupul colar I.C.Brtianu n cazul celui de-al doilea liceu Gr. c.I.C.Brtianu, nu s-au inregistrat

diferene semnificative in ceea ce-i privete pe adolesceni in general. Doar in cazul a trei elevi din mediul rural, situaia a fost puin altfel: acetia locuiesc la internatul liceului, unde au un program diferit de ceilali colegi care locuiesc in ora. Astfel, dup cursuri, ei merg la cantina internatului, care e i motiv de int lnire cu toi colegii (din acelai internat), dup care au dou ore de odihn i, apoi, de studiu in biblioteca liceului. La televizor au acces numai seara, 3 ore, c nd au ocazia s vad un film, i chiar emisiunea preferat de toi "MondeniiTv". Radio, ins au in camera lor, unde il ascult in permanen. De reviste nu au prut prea interesai, ci doar de ziarele de sport. n plus, dat fiind faptul c internatul (c t i liceul) este situat aproape de stadionul oraului, ei merg adesea la antrenamentele i la meciurile echipei locale de fotbal. Sunt, insa, i elevi care se sustrag de la acest program impus, aleg nd s hoinareasc prin ora, pe la jocuri mecanice, sau pe calculator, dar i la interneturi, unde au ocazia s corespondeze cu adolesceni de v rsta lor (in general cu fete). Calculatoare exist i la internat, dar le pot utiliza doar in scopuri didactice. Aceti adolesceni prefer ca in weekend s mearg in discotecile din ora, dac nu se duc acas. Binenteles, preferinele muzicale constau in hip hop si manele. Chiar dac nu sunt suficient de reprezentative pentru categoria de varst investigat, concluziile care se pot extrage din aceast cercetare sunt destul de

53

importante, pentru ca ofer o imagine de ansamblu al adolescentului; este vorba, mai ales, de adolescentul provincial, dintr-un ora foarte mic i care nu dispune de foarte multe posibiliti de petrecere a timpului liber - spre deosebire de adolescentul din orasele mai mari. Singurul teatru din ora (de altfel renumit) reuete foarte rar s se afle printre opiunile tinerilor drgseneni, i aceasta, pentru c sunt destul de puine piese, repetate la anumite intervale de timp. C t despre cinematograf, el reuete s atrag atenia doar cnd sunt premierele filmelor. n aceste condiii, ce le rmne adolescenilor din Drgani s fac in timpul liber? Cu siguran, aa se explic preferinele lor pentru televizor, jocuri pe calculator, i mai ales pentru grupul de prieteni, cu care imprtsesc aceleai neajunsuri, dar i aceleai bucurii si triri ale adolescenei. Frustrrile acumulate de lipsurile materiale, de lipsa unor opiuni accesibile (in comparaie cu cei care au) duc adesea la comportamente agresive individuale sau de grup - comportamente ce sunt stimulate i susinute de mass media.

54

CONCLUZII Violena i frumusee - tot ce poate fi redus la imagine este folosit de televiziune. Folosind combinaia potrivit, ea reuete s atrag, aa cum tipriturile nu au fcuto niciodat, actionnd la niveluri de v rst dintre cele mai diferite. Copii s-au dovedit a fi publicul cel mai fidel i mai pregtit s vada c t mai mult i ct mai variat; pentru ei, televizorul ine loc de jucrie favorit, uneori de prieteni i de prini. Pentru cei mai muli, televizorul este prima coal - copiii de v rsta precolara petrec in faa televizorului cam trei ore pe zi - este coala cea atrgtoare i vesela inainte de a fi obligai s o frecventeze pe cea adevrat, plin de reguli i foarte plictisitoare. De fapt, copiii de astzi se uit la televizor inainte de a incepe s vorbeasc, inainte de a ti cine sunt. Acest fapt a dus la concluzia c aceti copii sunt "viciai" (Giovanni Sartori), avnd o capacitate de abstractizare mult mai slaba dec t in condiiile in care accesul la micul ecran nu le-ar fi fost permis. Ei nu vor ti s aprecieze o carte bun, atunci cnd vor avea ocazia, nu vor ti s guste viaa din plin - vor fi o categorie de indivizi pentru care butoanele telecomenzii vor fi cei mai buni prieteni. Toate cercetrile sociologice dedicate influenei exercitate de violen mediatic s-au dovedit extrem de dificile, nici una nereuind s formuleze concluzii valide; acest lucru se explica prin faptul c izolarea fenomenului - ca variabil independena - este aproape imposibil. S-a demonstrat, deseori, c in formarea unui comportament intervin i se combin o serie intreag de factori; prin urmare, pe plan

55

empiric, este problematica izolarea "efectului de televiziune" ( A.Neculau, "Violenta. Aspecte contemporane", p. 182 ) de restul fenomenelor care structureaz conduit. Se afirm deseori convingerea c televiziunea nu inventeaz violen, ci doar o pune in scen i o ajut s ptrund in casele oamenilor. Nu se poate, ins, stabili o relaie cauzal intre violena real i violena televizual. Dac se accept argumentul conform cruia "privarea relativ" este cauza determinant a televiziunii, atunci ar trebui analizat mai serios coninutul televiziunii. i nu neaprat din cauz c difuzeaz scene violente, ci pentru c, pun nd in valoare o lume sclipitoare, ea ar putea intri o stare de disconfort a tinerilor care sunt deosebit de vulnerabili la mesajul ei. Mai mult dect orice alt mijloc de comunicare in mas, televiziunea red imaginea unei lumi divizate intre cei care consum i cei care ii privesc pe ceilali cum consum. Alte opinii susin c violena televizual ine mai puin de actele de violen propriu-zis i, mai curnd, de caracterul anumitor emisiuni i de dezinvoltur afiat in abordarea problemelor vieii cotidiene. Altfel spus, decalajul dintre lumea simbolic (realitatea aa cum e redat pe ecran) i realitatea cotidiana este la originea unui disconfort din care va rezulta reacia violent. La fel, coninutul unor emisiuni pare foarte indeprtat de cotidianul spectatorilor. n aceste condiii, se poate presupune c tinerii sunt dezorientai, chiar agresai de astfel de emisiuni. n scopul evitrii unor astfel de consecine, se apeleaz la instituiile educative. Acestea trebuie mobilizate imperativ spre a genera acel c mp de influene educative care s pstreze i dincolo de spaiul colii, prin efectele pe care le produc. Grupul int - dup cum s-a constatat - il reprezint elevii, i de aceea, se impune protecia acestora prin introducerea educaiei pentru receptare in programa colara. Se recomand unele practici care s pun bazele unor deprinderi eseniale, intre care i acelea de a decodifica i recepta mesajele intr-un mod corespunztor, de a fi participant contient la diverse acte de comunicare, de a opta in cunotin de cauz pentru acele surse de formare i informare de natur s contribuie la dezvoltarea nivelului de cunoatere, de intelegere a lumii. Un rol la fel de important ii revine i C.N.A.-ului : i el trebuie s se implice activ, prin evaluri i coerciii constante, normative asupra mass media, in scopul proteciei

56

sntii morale a tinerilor, ridicrii nivelului general de cultura, promovrii adevratelor valori umane universale. ns, in ceea ce privete spaiul socio-cultural rom nesc actual, mai exact in spaiul valorilor mediatice domnete, inc, confuzia. Dac in domeniul cinematografic criticii de film pot stabili, pe baza unor criterii unanim acceptate, ierarhii valorice, pot forma gusturile i ridica nivelul ateptrilor publicului, in cazul produselor mediatice, in spaiul video-clipului, al divertismentului TV, adesea completat cu jocuri i c tiguri, prezena criticilor, a profesionitilor se las ateptat. Pe l ng supravegherea aplicrii reglementrilor generale, C.N.A.-ul ar trebui s se implice i in constituirea i respectarea codului deontologic al productorilor de media i, mai ales, de elaborarea unei "estetici" a domeniului.

ANEXE FENOMENUL HAPPY SLAPPING Mesaje agresive,videoclipuri umilitoare,furturi de identitate: pentru adolesceni internetul se transform intr-o jungl unde pot fi acuzate,defimate i chinuite victimele sub masca anonimatului. Fenomenul de abuz care apare poate fi imprit in diferite forme: mesaje defimatoare pe My Space i Facebook, mailuri ofensive,bti de joc in timpul convorbirilor pe chat,fotografii jenante-traficate sau noncirculante pe web,distribuire de sms-uri care rspndesc zvonuri. Unul dintre fenomenele cele mai spectaculoase i stranii este numit happy slapping i const in agresarea colectiv a unei victime,totul film ndu-se cu ajutorul unui telefon mobil apoi difuzat filmul umilitor cu aceast agresiune care,ca un virus poate ajunge la maximum de persoane in minimum de timp. n timpul stagiului de practic efectuat in Frana,la Asociaia le Val de Crene din Saint Pierre de Curtille,regiunea Savoia asupra unui grup de adolesceni un t nr instituionalizat in cadrul asociaiei, in timpul unei pauze la coala a fost agresat de unul dintre colegii si, administr ndu-i-se o palma.Apoi a fost pus s ingenuncheze in mijlocul curii, toate acestea in timp ce se filma umilitoarea scena.

57

Prin acest subcapitol incerc s informez viitorii studeni cu aceast nou form de violen in cazul adolescenilor. Acest fenomen este astzi evocat i depl ns in mod episodic cu ocazia unor fapte marcate de actualitate.n primul rnd voi face o scurta autopsie a happy slappingului,apoi voi incerca s identific care sunt autorii i motivaiile lor.Voi pune in egal msur punctul pe violen i publicul la care se refera,in acest caz adolescenii,fcnd in aceast parte o reamintire a funcionrii grupurilor i fenomenelor de grup.n cele din urma voi studia rspunsurile societii de manifestrile adolescenilor precum i cadrul juridic in care se inscriu. 1. Apariia happy-slappingului Traducerea literar a expresiei happy-slapping este a da palme cu bucurie.In limba romn poate echivala i cu un linaj video.Acesta face trimitere la originea lingvistic a fotorafiei,la socialbilitate i violena in r ndul adolescenilor.Dicionarul bilingv Larousse Chambers definete expresia happy slapping ca fiind o expresie a unei obraznicii impertinente.Happy slap evoc un atac de o intensitate variabil contra unui strin al unui grup de adolesceni filmat cu un telefon echipat cu camera video de ctre un alt membru al grupului.Videoclipul este pus in circulaie de pe telefon pe alte telefoane sau cu ajutorul internetului (Youtube,Google). Din punct de vedere statistic, cazurile de happy-slapping sunt foarte puin numeroase,relateaz Graham Barnfield, profesor la Universitatea de Est din Marea Britanie i specialist in domeniu. Totui,insist c in ciuda absenei cantitative a acestui subiect trebuie s fim foarte ateni la semnificaie,aceast practic fiind destul de ciudat: Exist o afeciune corporal: agresare fizic; Vulnerabilitatea persoanei: in general sunt vizate persoane slabe; O situaie fa in fa: int lnirea cu cellalt,rutine legate de comunicarea cu el; O relaie interpersonal cu ceilali;

58

Aceste 4 aspecte se fac intr-un mod extraordinar, efemer, fragmentar si indestructibil.

2. Abordarea psihologic Violena Organizaia Mondial de Sntate a propus o definiie a violenei ca fiind ameninarea sau utilizarea intenionat a forei fizice sau a puterii impotriva propriei persoane, impotriva altuia, impotriva unui grup sau a unei comuniti care cauzeaz sau risc puternic s provoace un traumatism, un deces, daune psihologice, o proast dezvoltare sau privaiuni.(Definiia OMS,2002). Aceast definiie global pune accentul pe noiunea de intenionalitate i nu implic in mod necesar on intenie de a rni, dar care este un loc in contextul cultural in care ea se manifest. Tema foarte mediatizat, violena in r ndul adolescenilor este prezentat ca un fenomen din ce in ce mai frecvent.Problema creterii cazurilor de violen este o problem delicat i controversat.Pentru unele persoane, creterea numrului de cazuri de violen de-a lungul ultimelor decenii este foarte real.Totui, violena evolueaz i nepoliteea constituie astzi o form de violen al crei caracter cotidian hrnete sentimentul de insecuritate.Violena nu este numai fizic, ea poate aciona mai insidios i mai intens in cadrul grupurilor de hruire, de intimidare, de ameninare sau de umilire.

59

GHID DE INTERVIU

I. Introducere ( 3-5 minute) M numesc Sndulescu Maria Otilia i sunt studenta la Facultatea de Teologie Ortodoxa,Specializarea Asisten Social, in ultimul an. nainte de toate, in s v multumesc foarte mult pentru amabilitatea asistrii la aceast discuie, care va constitui partea practic a lucrrii mele de licen; lucrarea are ca subiect central violena mediatizat i modul cum aceasta influeneaz comportamentul adolescenilor. Iar scopul proiectului de cercetare este de a incerca stabilirea unei relaii cauzale intre violena mediatic i comportamentul agresiv al tinerilor i eventuale modaliti de prevenire a unei astfel de influene. Rolul meu este de a media aceast discuie, de a o antrena, astfel inc t fiecare dintre voi s-i exprime liber i deschis opiniile. Este foarte important s spunei exact ce g ndii: nu exist rspunsuri corecte sau greite, ci doar opinii personale. La fel de important este ca toi s participai la discuie, s v imprtii opiniile i convingerile. Rugmintea mea este s nu vorbii prea incet, toi deodat sau s v intrerupei unii pe alii, pentru c imi va fi greu s v urmresc i s inregistrez rspunsurile voastre. Trebuie s specific c numele voastre nu vor fi menionate i c e necesar ca discuia noastr s fie inregistrat in scris - de ctre persoana care m insoete pentru a nu fi nevoit s iau notie in timp ce voi vorbii, risc nd s pierd din

60

informaie. Toate rspunsurile rm n strict confideniale. Consider c, pentru a avea o conversaie ct mai placut i mai relaxant, este necesar s ne cunoatem; de aceea, v-a ruga s v prezentai.

II. Activiti zilnice ( 15 minute) 1. Pentru inceput, a vrea s-mi spunei care sunt activitile voastre zilnice, rutiniere, care e programul zilnic? - ce program avei la coala: de diminea sau de dup-amiaz? - ce facei dup coal: a. v intlnii cu prietenii la un suc; b. mergei acas s v odihnii; c. ieii cu rolele; d. mergei la internet; e. v mai plimbai puin in ora cu prietena/prietenul; f. mergei acas i v uitai la televizor/ ascultai muzic?

III. MASS MEDIA ( 60 minute)

2. Ce inseamn pentru voi mass media?

3. Care dintre formele mass media le utilizai cel mai frecvent, sau la care avei acces mai uor?

4. Obinuii s citii ziarele locale / cotidiene? care?

61

5. tii care sunt revistele dedicate adolescenilor? Le cumprai sau le imprumutati de la prieteni?

6. Ce fel de muzic ascultai? Suntei la curent cu ultimele nouti in muzic?

7. Ai putea s-mi spunei care ar fi motivaiile voastre pentru care optai pentru o form sau alta a mass media: - s v petrecei timpul liber; - din curiozitate; - pentru a v relaxa; -pentru c aflai lucruri noi ; - pentru a tri experiene noi; - pentru emoiile pe care le triti.

8. Unde este localizat televizorul in locuina voastr? Avei televizor in camer voastr? Dar radio?

9. Spunei-mi, v rog, ct de frecvent: a. vizionai televizorul - pe zi; - pe sptmn; - in weekend. b. ascultai radio/ muzica. c. citii ziare, reviste.

10. Ce tipuri de emisiuni obinuii s urmrii/ preferai: de tiri, de divertisment, de sport, de cultura, filme, talk show-uri?

62

11. Considerai c exist emisiuni ce includ elemente de violen? Care ar fi acestea?

12. Ce prere avei despre renumitele " tiri de la ora 5"? Subscriei opiniei generale c sunt nite tiri violente?

13. V plac filmele de aciune? Ce prere avei despre filmul "Oz - inchisoarea federal"? Ai putea spune c este un film violent? Sau secventele violente din film v-ar putea influena in vreun fel ? S v stimuleze, ori s v "inspire" soluii de rezolvare a conflictelor?

14. inei cont de semnele de avertizare impuse de C.N.A.?

15.n ceea ce privete muzica, suntei de prere c aceasta ar putea avea vreo influen negativ asupra asculttorilor ei? Produsele muzicale "ascund" elemente de violen comportamental sau de limbaj?

16. In general, avei tendine s v identificai sau s imitai comportamentul actorilor/ cntreilor preferai?

17. S-a constatat c spoturile publicitare la buturi alcoolice a determinat o cretere a consumului acestor buturi din partea adolescenilor. Care e prerea voastr?

18. Chiar dac se adreseaz unui segment de v rst mai mic, v plac desenele animate? Ele conin elemente de violen? Cum considerai traducerile in rom n?

63

19. Utilizai internetul? Il considerai un instrument necesar, indispensabil pentru sec.XXI? Ct timp alocai internetului?

20. Avei calculator? V place s jucai jocuri (pe calculator)? Ce jocuri preferai: de strategie, shooting?

21. Revistele voastre ( Popcorn, Bravo, Cool Girl, 20 de ani, Fan hits) v in la curent cu tot ce inseamn noile tendine vestimentare, ultimele nouti muzicale, informaii despre vedetele preferate? Obinuii s le cumprai regulat sau doar le imprumutai?

22. n final, a dori s tiu prerea voastr in legtur cu subiectul pe care lam discutat: exist vreo relaie cauzal intre violena mediatizat i comportamentele violente din ce in ce mai frecvente ale tinerilor? Dac da, ce msuri ar trebui luate?

64

Bibliografie

1.Bulai, Alfred (2000). Focus-grup, Bucureti: Editura Paidea 2.Chelcea Septimiu, Margineanu Ioan, Cauc Ion (1998). sociologic.Metode i tehnici,Bucuresti: Editura Destin 3.Chelcea Septimiu, Marginean Ioan, Cauc Ion (1998) : Cercetarea sociologic.Metode i tehnici,Bucureti,editura Destin 4.Constantinescu,Maria (2004),Competena profesional,editura Economic,Bucureti 5.Cuilenburg, van J.J.,O. Scholten, G. comunicrii , editura Humanitas, Bucureti W. social Noomen i competena : tiina Cercetarea

(2000)

6.Chandler, Daniel (1995) :Cultivation Theory,online:http://www.aber.ac.uk/ -dgc/cultiv.html

65

7.DeFleur, Melvin L., Sandra Ball- Rokeach (2000) : Teorii ale comunicrii de mas editura Polirom, Iasi 8.Constantinescu,Maria (2008),Dezvoltare uman i asisten social ,editura Universitii din Piteti 9.Dobrescu Paul, Brguanu Alina (2001) : Mass-media i societatea ,editura SNSPA, Bucuresti 10.Dodd H. Carley:Dynamics of intercultural Communication editura Brown and Benchmark Publishers 11.Constantinescu ,Maria(2004),Familia romneasc-ntre tradiie i

modernitate-Studii i cercetri,editura Universitii din Piteti 12.Drgan, Ioan (1996) :Paradigme ale comunicrii de mas ,partea I, Casa de Editur i Presa "ansa", Bucureti 13.Goddard, Angela (2002),Limbajul publicitii,editura Polirom,Iai Constantinescu,Maria,Pia,Cristina(2007),Tehnici de asisten social a

familiei in Buletinul tiinific nr.1(17),editura Universitii din Piteti 14.Hartley, John (1999) :Discursul tirilor , editura Polirom, Iai 15. Lull, James (1999) :Mass media-Comunicare, editura Polity Press, Oradea 16. Mieje, Bernard (2000) :Societatea cucerit de comunicare Polirom, Iasi 17. McQuail, Denis (1999) :Comunicarea, editura Institutul European, Iai Constantinescu,Maria,Constantinescu,Cornel (2006), Socializare i educaie in Buletinul tiinific nr.2(16),editura Universitii din Piteti 18. Neculau, Adrian (2003) :Manual de psihologie social, editura Polirom, Iai 19. Neculau, Adrian (2000) : Psihologie social.Aspecte contemporane ,editura Polirom, Iai, , editura

66

20.Neculau, Adrian (2001) :Violena.Aspect psihosociale, editura Polirom, Iai 21.Revista Dilema, nr. 498/2002, 520, 530/2003 22.Revista Psihologia, nr. 3-4/2002 23.Revista Romn de comunicare i relaii publice, nr. 2-3/2000, Editura SNSPA 24.Revista Sfera Politicii,nr.64/1998 Mass media azi 25.Constantinescu,Maria(2004),Sociologia familiei- Probleme teoretice i aplicaii practice,editura Universitii din Piteti 26.Revista de asisten social nr.3-4/2005,articolul elevii,intre familie,coal televizor 27.Ioan ,Radu,Petru,Ilu,Liviu,Matei (1994) , Psihologia social,editura Exe Srl,Cluj-Napoca 28.Baton-Herve,Elisabeth, (1999),Les enfants telespectateurs.Pregnance des representation mediatiques et amnesie de la recherche ,Reseaux nr 9293,Cent/Hermes,Sciens Publications Hermes 29. Odile,Dot (2005),Agresivite adolcescent,editura Marabout et violence chez l`enfant et

30. J.A. Hadfield (2003),L`enfance el l`adolescence psychologie normale et pathologique,editura Petite Bibiliotheque Payot,Paris 31. Legea 504 din 11 iulie 2002;Legea audio-vizualului (www.cna.ro) 32. National Television Violence Study (1999),Center for communication and Social Policy,University of California,Santa Barbara.

67

Declaraie de autenticitate

Subsemnata Sndulescu

Maria Otilia, declar pe propria rspundere i

cunoscnd saNciunile, c in prezenta lucrare de licen nu am alte izvoare bibliografice in afara celor mentionate in lucrare,c nu este un plagiat i imi aparine in intregime.

68

Data: 13.07.2010 :

Semntura:

69