Sunteți pe pagina 1din 25

STIINTA ADMINISTRATIEI 1. Pentru prima dat principiul separaiei puterilor n stat a fost conceput de: a. Montesquieu b.

John Locke c. Jean Rivero 2. Administratia public este o activitate de organizare a executrii si de executare n concret a legii, prin activitti cu caracter dispozitiv si prestator, activitate care se realizeaz, n principal, prin: a) sistemul organelor administratiei publice b) prin organe aflate in alte sisiteme de organizare a puterii statului c) prin unele organizatii particulare care indeplinesc activitati de interes public a. a+b+c b. a+b c. a+c d. b+c 3. n sens general, executivul sau puterea executiv desemneaz acea functie a statului care organizeaz si asigur executarea legii. Aceast functie statal nglobeaz astzi activitti extrem de diverse: a) exercitarea functiei de sef al statului b) coordonarea actiunii administratiei publice pentru punerea in aplicare a legii c) desfasurarea unei actiuni directe de aplicare a legii sau de organizare a aplicarii legii d) exercitarea unor atributii care privesc impulsionare procesului legislative e) conducerea generala a statului a. a+b+c+d+e b. a+b+d+e c. b+c+d+e d. a+c+d+e 4. n limbajul curent termenul administratie este utilizat n mai multe sensuri: a) continutul principal al activitatii puterii executive a statului b) oamenii care infaptuiesc prin functiile detinute putereaexecutiva c) conducerea unui agent economic sau institutii social- culturale d) un compartiment (directie, sectie, sector, service, birou) din unitatile direct productive sau institutiile social-culturale, care nu desfasaora o activitate direct productive a. a+c+d b. a+b+c c. a+b+d d. b+c+d 5. Necesitatea administratiei pleac de la complexitatea vietii sociale. Societatea cunoaste un complex de nevoi care se diversifica. Administratia presupune si cuprinde imperativele : a) a prevedea b) a initia legi c) a studia d) a organiza e) a aduce profit la buget f) a controla g) a decide h) a sanctiona a. a+c+d+f+g+h b. a+c+d+e+g+h c. a+b+d+f+g+h d. a+b+d+e+g+h 6. Organizarea administratiei n Stat poate lua forme diferite, n functie de interese majore politice ori sociale, de traditie, de gradul de democratizare al Trii. Aceste forme de organizare a administratiei desemneaz notiunea de:

a. regimuri administrative b. forma de guvernament c. organizare statala 7. n procesul decizional de organizare a executrii si executarea n concret a legii se gsesc mai multe tipuri de actiuni: a) activitati de informare si documentare care constituie administratia consultative si de documentare b) activitati de deliberare, prin care se dezbat problemele referitoare la deciziile care urmeaza a fi luate, acestea formand administratia deliberative c) activitati de executarea a legii, prin acte juridice si prin operatiuni materiale, care formeaza administratia activa, prin care se realizeaza in mod direct organizarea executarii si executarea in concret a legii d) activitati e aplicare a legii in cadrul solutionarii unor litigii date in competenta unor autoritati care emot sau adopta acte administrative de jurisdictie, activitati care formeaza administratia jurisdictionala a. a+b+c+d b. b+c+d c. a+b+c d. a+c+d 8. Activittile executive cu caracter de prestatie se realizeaz a) pe baza si in executarea legii b) din oficiu sau la cererea persoanelor fizice sau juridice c) cu character de dispozitie a. a+b+c b. b+c c. a+b d. a+c 9. Sunt trsturi ale faptului administrativ: a) faptul administrativ este un fapt social care nu poate exista decat in cadrul unei colectivitati sociale, organizate aparand ca necesar pentru organizarea respectivei colectivitati b) faptul administrativ reprezinta actiunea unor institutii din cadrul unei colectivitati sociale organizate in vederea atingerii unui anumit scop care justifica si determina organizarea colectivitatii sociale date c) faptul administrativ statal are intotdeauna de realizat un scop politic, spre deosebire de cel nestatal care are de realizat un scop particular a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 10. Rapoartelor de drept administrativ, indiferent de modalittile de concretizare, le sunt caracteristice urmtoarele trsturi: a) din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au un mod obligatoriu un purtator al autoritatii publice b) continutul, particularizeaza raporturile de drept adminstrativ prin aceea ca ele sunt formate din obligatiile partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei, respective executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii c) trasatura generala a raporturilor de drept administrativ prin prisma obiectului lor este aceea ca actiunea sau inactiunea lor, in general conduita partilor, se realizeaza intr-un regim de putere publica, raporturile de drept administrativ fiind raporturi de putere a. a+b b. b+c c. a+c

11. Principiul legalittii n administratia public presupune: a) initiativa obligatorie pentu aplicare legii b) o activitate directioara si control jurisdictional permanent pentru respectarea legii c) existenta imperativa a unor mecanisme de restabilire a situatiei de legalitate a. a+b b. a+c c. b+c 12. Proportionalitatea ca principiu fundamental al administratiei publice implic: a. depasirea libertatii de actiune pentru atingerea obiectivelor stabilite atat la nivel central cat si local b. permanenta activitatii de organizare a executarii si de executare in concret a legii c. adaptarea mijloacelor utilizate la finalitatea urmarita prin actul de administratie publica 13. Administrtia public: a. are o sfera larga b. se bucura de un regim juridic special c. se modeleaza structural in functie de modificarile politice

14. Activittile executive cu caracter de dispozitie sunt acele actiuni: a. prin care se executa legea b. prin care se organizeaza executarea legii c. prin care se impun norme de conduita administrativa 15. Este principiu general al stiintei administratiei: a) cunoasterea cerintelor sociale actuale si prevederea celor viitoare b) respectarea normelor de drept in infaptuirea administratiei publice c) asigurarea profesionalizarii functiunii publice d) cresterea eficientei administratiei prin imbunatatirea permanenta a activitatii si structurii administrative a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+d d. a+b+c+d 16. Este principiu general al stiintei administratiei: a) administratia publica este in serviciul cetateanului b) administratia publica se subordoneaza interesului public c) adaptarea administratiei trebuie sa se raporteze la mediul in care isi desfasaora activitatea d) cunoasterea cerintelor sociale actuale si prevederea celor viitoare a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+c+d d. a+c+d 17. Faptul c cetteanul poate fi convins de obligatiile pe care le are n comunitate, prin metode de constrngere sau dimpotriv, constientizeaz singur acest lucru, tine de principiul: a. administratia publica se subordoneaza interesului public b. administratia publica este in serviciul cetateanului c. adaptarea administratiei trebuie sa se raporteze la mediul in care isi desfasaora activitatea d. cunoasterea cerintelor sociale actuale si prevederea celor viitoare

18. Exist o obligatie a administratiei publice de a gestiona si acoperi, cu resursele disponibile, necesittile mereu crescnde ale vietii sociale. Aceast obligatie decurge din principiul: a) administratia publica se subordoneaza interesului public b) cunoasterea cerintelor sociale actuale si prevederea celor viitoare c) respectarea normelor de drept in infaptuirea administratiei publice d) asigurarea profesionalizarii functiunii publice e) adaptarea administratiei trebuie sa se raporteze la mediul in care isi desfasaora activitatea f) cresterea eficientei administratiei prin imbunatatirea permanenta a activitatii si structurii administrative a. a+b+c+d+e+f b. b+c+d+e c. a+e+f d. e 19. Principiul Cresterea eficientei administratiei prin mbunttirea permanent a activittii si structurii administrative arat c toate obiectivele administratiei publice nu pot fi concepute si materializate dect n conditii de: a. eficienta si legalitate b. eficienta si rationalitate c. eficienta si normalitate 20. Este principiu specific al stiintei administratiei: a) organizarea unitara a administratiei publice b) legalitatea actelor organelor administratiei publice c) autonomia organizatorica d) conducerea unitara e) managementul eficient al institutiilor publice f) participarea functionarilor publici la conducerea institutiilor a. a+c+d+f b. a+c+e+f c. a+c+d+e d.a+b+d+f 21. Este principiu specific al stiintei administratiei: a) conducerea unitara b) participarea functionarilor publici la conducerea institutiilor c) comunicarea directa dintre nivelurile ierarhic superioare si cele inferioare d) recunoasterea meritelor functionarilor e) simplitatea activitatii si structurii administratiei a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+c+d+e d. a+b+d+f 22. Diversitatea formelor n activitatea de organizare a determinat cerinta elaborrii unei conceptii de ................................n acest domeniu. Utilitatea acestui principiu decurge din faptul c evit tendintele divergente care pot aprea n domeniul organizrii, datorit numrului mare de institutii publice a. management modern b. organizare puternic ierarhizata c. organizare unitara 23. Sistemul organizatoric al unei institutii si/sau autoritti publice reuneste ansamblul elementelor cu caracter organizatoric prin intermediul crora acestea si realizeaz obiectul de activitate si misiunea contribuind, n egal msur, la cresterea gradului de satisfacere a intereselor publice ale altor institutii sau autoritti publice si ale cettenilor. a. politica

b. culturala c. social-economica 24. Cele mai importante tehnici si metode de cercetare ale stiintei administratiei sunt: a) cercetarea documentara b) cercetarea indirecta c) utilizarea chestionarelor si anchetelor a. a+b b. a+c c. b+c 25. Simularea, ca metod de cercetare, contribuie la realizarea unor importante clarificri metodologice: a) clarificarea formei legaturii dintre variabile b) estimarea parametrilor legaturilor c) reverificarea ipotezelor d) testarea diferitelor cai de actiune practica e) stabilirea intervalului variabilelor controlate f) comportamentul modelului in raport cu variatia factorilor a. a+b+d+f b. a+b+d+e c. a+b+c+f d. a+c+d+e 26. Principiul conducerii unitare se afl n concordant cu cel al ....................si reprezint o cerint obligatorie n orice conditii si la toate nivelurile activittii sociale. a. legalitatii b. ierarhizarii c. organizarii unitare d. recunoasterea meritelor functionarilor 27. Aplicarea principiului participrii functionarilor la activitatea de conducere necesit respectarea anumitor reguli: a) dupa elaborarea unei decizii, ultimul cuvant trebuie sa-l aiba seful institutiei/compartimentului, care urmeaza sa-si asume direct raspunderea b) colaboratorii trebuie moderati, pentru a nu aduce puncte de vedere partiale care sa pejudicieze viziunea unitara realizata si pentru a elimina gradul de influenta asupra celorlalti functionari c) daca colectivul de functionari nu poate aduce o contributie reala la luarea deciziei, este inutil sa i se ceara parerea, mai ales, in anumite probleme care-i depasesc competenta d) este recomandabila, ori de cate ori se ia o decizie la care unii functionari au avut un rol deosebit, sa se mentioneze numele si contributia lor. In acest mod se incurajeaza spiritul de colaborare cu efecte favorabile pentru viitor, ce si spiritul de solidaritate pentru atiunile effectuate in comun a. a+b+c+d b. a+b+c c. b+c+d d. a+c+d

28. n cele dou componente ale structurii organizatorice exist urmtoarele componente principale: a) relatiile politice b) relatiile administrative

c) ponderea ierarhica a. a+b b. a+c c. b+c d. a+b+c 29. Experimentul: a. dezvaluie informatii pretioase asupra: starii fenomenului studiat, modului de functionare, interdependentei dintre componente si paliere b. este o metoda de cunoastere in care subiectul cunoscator obliga obiectul de cunoscut sa se manifeste acolo unde vrea el, in conditiile pe care i le impune, cu scopul prcis al descrierii si sesizarii esentelor si legilor lui c. este o proiectie a unui process( fenomen) juridic pornind de la premise extrase din realitate si de la una sau mai multe ipoteze successive de comportament al diferitilor factori sau agenti, in scopul de a formula decizii si strategii juridice 30. n cele dou componente ale structurii organizatorice exist urmtoarele componente principale: a) postul b) functia publica c) functia economica a. b+c b. a+c c. a+b d. a+b+c 31. Exist mai multe forme de experiment: a) naturale- din sistemele micro, mezo, macro b) artificiale- create de cercetator, numite si modele c) de teren- care, in raport cu manipularea variabilelor, pot fi passive sau active d) de laborator- ajuta la izolarea variabilelor si verificaea ipotezelor ca, de pilda:teste, simulari(imitative-analoage), anchete, sondaje a. a+b+c+d b. b+c+d c. a+b+d d. a+c+d 32. n vederea realizrii obiectivelor prevzute n planul de activitate al institutiei administrative,se utilizeaz anumite metode de organizare cum ar fi: a) metoda utilizarii de formulare adecvate activitatii institutiilor din administratie b) metoda colectarii datelor necesare pentru swolutionarea cererilor c) metoda statistica a. a+c b. a+b+c c. a+b 33. ntr-un stat democratic institutiile publice au urmtoarele functiuni: a) pregatirea si adoptarea de acte normative b) punerea in executare a legilor c) supravegherea punerii in executare a hotararilor judecatoresti a. a+c b. a+b+c c. b+c d. a+b

34. Administratia public reprezint un ..................... al societtii, iar institutiile publice sunt ansambluri concrete, capabile s solutioneze problemele legate de activitatea si structura lor. a. subsistem b. sistem c. ansamblu 35. Prin structur organizatoric se ntelege configuratia intern a unei institutii sau autoritti publice format din ...................................................astfel determinate nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor managementului public. a. persoane, subdiviziuni organizatorice si relatii b. persoane, ierarhii si institutii c. persoane, subdiviziuni organizatorice si institutii 36. Principiile de restrictionare sunt: a) legalitatea b) egalitatea c) obiectivitatea d) transparenta e) continuitatea a. a+b+c+e b. b+c+d+e c. a+b+c+d d. a+c+d+e 37. Conform modelului traditional, o administratie functioneaz sub controlul ..al elitei politice. a. formal b. informal c. ierarhic 38. Postul este componenta de baz alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilittilor desemnate pe anumite perioade fiecrui functionar public. a. organizatorica b. structurala c. fizica 39. Functia public ca si concept poate fi abordat din dou perspective: cea . si cea managerial. a. politica b. sociala c. legislativa 40. Exist trei nivele principale de benchmarking, printre care: a) benchmarking-ul organizational b) benchmarking-ul managerial c) benchmarking-ul conditiilor a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 41. Decizia politic reprezint actul de optiune si de voint politic pentru un anumit mod de actiune, din mai multe alternative disponibile, n abordarea unei probleme de interes .. a. public b. privat c. public sau privat

42. Decizia trebuie s fie caracterizat de urmtoarele principii generale: a) sa fie fundamentata politic b) sa fie luata de decidentul legal c) sa fie in concordanta cu tendintele imprimate dezvoltarii societatii in ansamblu a. b+c b. a+b+c c. a+c d. a+b 43. Decizia trebuie s fie caracterizat de urmtoarele principii generale: a) sa asigure eficienta minima b) sa aiba succesiune logica c) sa fie in concordanta cu conditiile concrete ale perioadei la care se refera aplicarea a. b+c b. a+c c. a+b+c d. a+b 44. Decizia trebuie s fie caracterizat de urmtoarele principii generale: a) sa stimuleze initiative oamenilor b) sa fie luata opertiv c) sa genereze interpretari a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 45. Principalul fapt care caracterizeaz decizia administrativ este realizarea . . a. puterii economice b. puterii publice c. puterii statului 46. Obiectul deciziei administrative const n realizarea vointei publice, asa cum este ea determinat n .. a. legile speciale b. constitutie c. codul civil 47. Dup situatia concret la care se refer, deciziile administrative se clasific n: a) decizii normative b) decizii individuale c) decizii integrale a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 48. Din punct de vedere al continutului si al modificrilor pe care le aduc n ordinea juridic se disting: a) decizii generale b) decizii determinate de oferta de service publice c) decizii specifice a. a+c

b. a+b+c c. a+b d. b+c 49. Din punct de vedere al competentei decidentului, deciziile administrative se clasific n: a) decizii executorii b) decizii de administrare c) decizii avizate a. a+b b. a+c c. a+b+c d. b+c 50. Dup frecventa adoptrii, deciziile administrative se clasific n: a) decizii periodice b) decizii unice c) decizii temporare a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 51. n sens restrns, controlul deciziei administrative vizeaz numai respectarea conditiilor de legalitate si . a. forma b. oportunitate c. mobilitate 52. .............este instrumentul care pune n evident evolutia probabil, ntr-un domeniu, nu numai pentru intervalul de plan, ci pentru o perioad mai lung, definit de orizontul acesteia. a. predictia b. proiectia c. previziunea 53. .... constituie evaluarea evolutiei viitoare n domeniul studiat afectat de un grad de ncredere absolut, deci bazat pe o cunoastere sigur a dinamicii si comportamentului proceselor examinate. a. predictia b. previziunea c. prospectiva 54. . constituie studiul evolutiei viitorului pornind de la premiza c acesta poate fii orientat, ceea ce presupune ca deciziile actuale s fie luate n functie de ideea ce se formeaz despre viitor. a. proiectia b. planul c. prospectiva 55. ... este o previziune sub form cantitativ. Fondat pe ipoteza c aceasta se va desfsura ca o simpl prelungire a tendintelor din trecut. Ea constituie o extrapolare mecanic a evolutiei trecute, care coincide rareori cu realitatea economic. a. predictia b. proiectia c. previziunea 56. Variabilele de prognoz pot fi: a.) valori determinate b.) valori discrete

c.) dependente a. b+c b. a+c c. a+b d. a+b+c 57. Relatiile ntre variabilele de prognoz pot fi: a. relatii de definitie, care sunt dependente de loc si de timp b. relatii statistice, in care legaturile calitative se stabilesc numai pe baza datelor statistice c. relatii de saturatie in care dinamica este bine stabilita 58. Relatiile ntre variabilele de prognoz pot fi: a. relatii dinamice, in care istoria nu influenteaza valorile actuale ale variabilelor b. relatii statice, in care variabilele lor la un moment dat depend de marimile lor la momentele precedente c. relatii econometrice, in care timpul apare ca variabila independenta 59. Din punct de vedere al domeniului abordat, exist prognoze: a.) sociale b.) economice c.) politice a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 60. Din punct de vedere al modului de elaborare metodele de prognoz pot fi: a) metode rationale b) metode empirice c) metode explorative a. a+b b. a+c c. a+b+c d. b+c 61. Din punct de vedere al criteriului de determinare al variabilelor metodele de prognoz pot fi: a) metode normative b) metode empirice c) metode intuitive a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 62. Metoda vizeaz obtinerea pe calea experimentelor, prin simulare a realizrilor unei variabile aleatoare repartizate uniform. a. Electre b. Monte Carlo c. explorativa 63. Operationalizarea conduce la decizii ce pot fi caracterizate astfel: a) de densitate medie b) puternice c) slabe

a. b+c b. a+b+c c. a+c d. a+b 64. Aplicarea . se concretizeaz prin nfiintarea unor servicii publice n comune sau orase, concomitent cu renuntarea la cele similare amplasate la nivel judeean sau central. a. principiului autonomiei locale b. principiul descentralizarii serviciilor publice c. principiul desconcentrarii serviciilor publice 65. Aplicarea .., presupune posibilitatea exercitrii doar a unei tutele administrative din partea centrului , implic reducerea activittilor administrative concentrate la centru si dispersarea lor la nivel teritorial, respective configurarea unei zone de autonomie pentru aceste servicii, n functie de nevoile existente. a. principiului autonomiei locale b. principiul descentralizarii serviciilor publice c. principiul desconcentrarii serviciilor publice 66. Dezvoltarea rural ocup un loc distinct n cadrul politicilor regionale si se refer la urmtoarele aspecte: a) inlaturarea sau diminuarea saraciei in zonele rurale b) echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural c) stimularea initiativelor locale d) pastratrea patrimoniului spiritual si cultural a. a+b+c+d b. a+b+c c. a+b+d d. a+c+d 67. Conditiile minime necesare realizrii descentralizrii teritoriale pot fi considerate: a.) Colectivitatea local s beneficieze de personalitate juridic b.) Autorittile locale sunt cele care solutioneaz n unittile administrativteritoriale, problemele specifice colectivittilor locale c.) Guvernul supravegheaz modul cum se desfsoar activitatea autorittilor locale autonome, existnd situatia tutelei administrative a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 68. reprezint un mod de administrare a treburilor publice locale preferabil n perioade de tranzitie, deoarece lipsa de experient a autorittilor locale poate conduce la prejudicierea intereselor colectivittilor pe care le reprezint dar si a interesului general. a. Descentralizarea b. Centralizarea c. Deconcentrarea 69. Autonomia local apare n administratia public din Romnia, pentru prima dat, n , dar cu referire numai la orase. a. Constitutie b. Regulamentele Organice c. Codul civil 70. . este un mod de organizare administrativ care permite colectivittilor umane sau serviciilor publice s se administreze singure sub autoritatea Statului, care le confer personalitate juridic, le permite constituirea unor autoritti proprii si le doteaz cu resursele necesare.

a. Descentralizarea b. Deconcentrarea c. Centralizarea 71. ., stabilit pe baz de norme legale imperative preia n sarcina autorittilor publice centrale o serie de sarcini specifice nu numai ntregii colectivitti nationale ci chiar specifice colectivittilor locale ceea ce conduce la degrevarea acestora din urm de activitatea de "a decide", ele neavnd altceva de fcut dect s execute. a. Descentralizarea b. Centralizarea c. Deconcentrarea 72. .. este organismul regional deliberativ, fr personalitate juridic, care este constituit si functioneaz pe principii parteneriale la nivelul fiecrei Regiuni de Dezvoltare, n scopul coordonrii activittilor de elaborare si monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regional. a. Agentia pentru Dezvoltare Regionala b. Consiliul pentru Dezvoltare Regionala 73. Autonomia local n comune si orase (municipii) se realizeaz prin: a) primarul b) consiliul local c) consiliul judetean a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 74. Aplicarea .. urmreste s asigure independent decizional, spirit de initiativ si responsabilitate sporit organelor administrativ-teritoriale. a. principiului autonomiei locale b. principiul descentralizarii serviciilor publice c. principiul desconcentrarii serviciilor publice 75. Prin .. se ntelege n general crearea unui nou nivel n organizarea teritorial a statului cu tot ceea ce presupune acest lucru: crearea institutiilor regionale si transfer de competente administrative la nivel regional. a. regionalizare b. regionalism 76. ., porneste de la ideea c regiunea este definit de un ansamblu de caracteristici umane, culturale, lingvistice care justific crearea unui organism politic cruia s-i fie recunoscut o autonomie mai mult sau mai putin extins. a. Regionalizarea b. Regionalismul 77. este un concept nou ce urmreste impulsionarea si diversificarea activittilor economice, stimularea investitiilor n sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu n cele din urm s conduc la o mbunttirea nivelului de trai. a. Dezvoltarea regionala b. Descentralizarea c. Centralizarea 78. n principiu, regionalizarea poate fi de mai multe tipuri, si anume: a) regionalizare politica b) regionalizare functionala c) regionalizare economica a. a+b

b. a+b+c c. a+c d. b+c 79. n principiu, regionalizarea poate fi de mai multe tipuri, si anume: a) regionalizare administrative clasica b) regionalizare diversificata c) regionalizare operationala a. a+b b. a+c c. b+c d. a+b+c 80. .. este un organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate public, cu personalitate juridic, care actioneaz n domeniul specific dezvoltrii regionale. a. Agentia pentru Dezvoltare Regionala b. Consiliul pentru Dezvoltare Regionala 81. n analizele asupra impactului regionalizarii trebuie s se tin seama de actiunea mai multor factori, dintre care se disting: a) factori istorici b) factori politici c) factori demografici a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 82. Potrivit art. 2(1) al Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, administratia public n unittile administrativ-teritoriale se realizeaz pe baza urmtoarelor principii: a) autonomie locala b) descentralizarea serviciilor publice de interes local c) alegerea autoritatilor administratiei publice locale d) legalitatii e) consultarea cetatenilor in problemele locale de interes deosebit a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+d+e d. a+c+d+e 83. .., exercitnd conducerea prin buget a treburilor publice locale, este cel care aprob bugetul local, corelnd veniturile si cheltuielile acestuia, n functie de posibilittile pe care le are la dispozitie. a. Consiliul local b. Consiliul judetean c. Primarul 84. Masa veniturilor publice se poate clasifica n functie de : a) regularitatea perceptiei b) continutul economic al veniturilor c) natura cheltuielilor a. a+b b. a+c c. b+c d. a+b+c

85. Dup natura veniturilor acestea se impart n : a) venituri curente(obtinute din impozite, taxe etc) b) venituri din capital c) venituri extraordinare a. a+b b. b+c c. a+c d. a+b+c 86. Potrivit noii Legi cadru a descentralizrii nr. 195 din 22 mai 2006, principiile care guverneaz descentralizarea la nivelul Romniei sunt urmtoarele: a) principiul subsidiaritatii b) principiul legalitatii c) principiul echitatii a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 87. reprezint cheltuielile totale de personal din care se scad cheltuielile de personal didactic din nvtmnt. a. Cheltuielile de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala b. Cheltuielile de personal autoname c. Cheltuielile totale de personal 88. Printre obiectivele principale ale programului Modinis se numr: a) monitorizarea si compararea performantelor pe baza unor indicatori definiti de Rezolutia CE din data de 20.02.2004 b) diseminarea bunelor practice prin initoerea de studii, seminarii, conferinte c) imbunatatirea sigurantei retelei si a informatiilor a. b+c b. a+c c. a+b d. a+b+c 89. Exist trei obiective principale ale Planului i2010: a) crearea unei piete unice deschise pentru societatea informationala si serviciile media la nivel European b) cresterea investitiilor in cercetare din domeniul TIC cu 70% c) promovarea unei societati informationale europene care sa integreze toti membri societatii a. a+c b. a+b+c c. b+c d. a+b 90. Suportul tehnologic al noii societti informationale se constituie prin convergenta a trei sectoare: a) tehnologia informatiei b) tehnologia comunicatiilor c) tehnologia cunoasterii a. a+b b. a+b+c

c. a+c d. b+c 91. Nu constituie servicii ale societtii informationale, n sensul Legii 365/2002, activittile care ntrunesc oricare dintre urmtoarele elemente: a. oferta de servicii care nu necesita prezenta fizica a furnizorului si a destinatarului, chiar daca prestarea serviciilor respective implica utilizarea de echipamente electronice b. oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de catre destinatar, chiar daca prestarea serviciilor respective implica utilizarea de echipamente electronice c. oferta de bunuri sau servicii care este prezentata destinatarului prin transmiterea informatiei la cererea individuala a acestuia si care este destinata receptiei simultane de catre un numar nelimitat de personae( punct-multi punct) 92. Nu constituie servicii ale societtii informationale, n sensul Legii 365/2002, activittile care ntrunesc oricare dintre urmtoarele elemente: a) oferta de servicii care nu necesita prezenta fizica a furnizorului si a destinatarului, chiar daca prestarea serviciilor respective implica utilizarea de echipamente electronice b) serviciile de telefonie vocala, telefax sau telex c) schimbul de informatii prin posta electronica sau prin alte mijloace de comunicare individuala echivalente, intre persoanele care actioneaza in scopuri straine activitatii lor comercialesau profesionale a. b+c b. a+b+c c. a+b d. a+c 93. Legea 365/2002 prevede n mod expres o serie de activitti care nu se supun regimului su juridic : a) activitatea avocatilor, in masura in care aceasta presupune o participare directa si specifica la exercitarea prerogativelor autoritatii publice b) activitatile de reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie si de urmarire penala c) jocurile de noroc cu castigurile in bani, loteriile si pariurile a. b+c b. a+b+c c. a+c d. a+b 94. Semntura electronic, ndeplineste cumulativ urmtoarele conditii: a) este legata in mod unic de semnatar b) asigura identificarea semnatarului c) este create prin mijloace controlate exclusive de semnatar a. a+b+c b. a+b c. b+c d. a+b 95. Dispozitivul securizat de creare a semnturii electronice reprezint acel dispozitiv care ndeplineste cumulativ urmtoarele conditii: a. datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai de trei ori si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata b. datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata fi deduse c. semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloace tehnice disponibile la momentul generarii acesteia 96. Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achizitie public n procedura electronic sunt:

a) principiul eficientei utilizarii fondurilor publice b) principiul transparentei c) principiul legalitatii si oportunitatii a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 97. Pentru a putea face obiectul prelucrrii, datele personale trebuie s fie conforme urmtoarelor reguli: a) sa fie prelucrate cu buna-credinta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare b) sa fie colectate in scopuri determinate, explicite si legitime; prelucrarea ulterioara a datelor cu character personal in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica nu va fi considerata incompatibila cu scopul colectarii daca se efectueaza cu respectarea dispozitiilor legale c) sa fie adecvate, pertinente si excessive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate a. a+b b. a+b+c c. a+c d. b+c 98. Consimtmntul persoanei vizate nu este cerut pentru prelucrarea datelor cu character personal n urmtoarele cazuri: a) prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana vizata sau o ruda a acesteia de gradul I este parte b) prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte personae amenintate c) prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului a. b+c b. a+c c. a+b+c d. a+b 99. Necesitatea reformei administratiei publice este impus de patru categorii principale de motive: a) motive economice b) motive tehnologice c) motive sociologice d) motive culturale a. a+b+c b. a+b c. b+c d. a+c 100. Obiectivele principale ale strategiei de reform n administratia public central si local, urmresc: a) militarizarea treptata a unor servicii comunitare b) depolitizarea structurilor administratiei publice si eliminarea clientelismului politic c) stoparea birocratiei in administratia publica a. b+c b. a+b+c c. a+c d. a+b

101. Obiectivele principale ale strategiei de reform n administratia public central si local, urmresc: a) proiectarea unui model organizational general al structurilor administrative din cadrul puterii executive b) dezvoltarea capacitatii de gestionare a autoritatilor locale c) deconcentrarea serviciilor publice si consolidarea autonamiei locale administrative si financiare a. a+b b. a+c c. b+c d. a+b+c 102. Sunt factori de blocaj n demararea reformei administratiei publice: a) factori strategici b) factori culturali c) factori economici a. a+b b. a+c c. a+b+c d. b+c 103. Folosirea tehnologiilor informationale n procesul de realizare a serviciilor publice prezint o serie de avantaje: a) imbunatatirea calitatii serviciilor publice oferite b) imbunatatirea imaginei institutiei din punctul de vedere al celor cu care interactioneaza si ineficientizarea procesului de comunicare c) celeritatea exercitarii serviciilor publice a. a+c b. b+c c. a+b d. a+b+c 104. Aplicarea principiului conform cruia administratia public este n serviciul cetteanului, necesit solutionarea unor probleme diverse si genereaz totodat nevoia de a rspunde la ntrebri, cum sunt: a) daca activitatea administratiei dintr-o tara sau alta se sprijina intotdeauna pe acest principiu b) care metode si tehnici administrative corespund cel mai bine conceptiei democratice c) cetteanul poate fi convins de obligatiile pe care le are n comunitate, prin metode de constrngere sau dimpotriv, constientizeaz singur acest lucru a. a+b b. b+c c. a+c d.a+b+c 105. Principalele avantaje pe care informatizarea le va produce n societate, pot fi structurate astfel: a. cresterea cheltuielilor publice b. combaterea birocratiei si a coruptiei la nivelul institutiilor publice c. reducerea si eficientizarea contactului indirect intre funcionarul de la ghiseu si cetateanul sau agentul economic 106. Principalele tinte ale informatizrii administratiei publice pot fi sintetizate dup astfel: a) accesul si utilizarea de catre cetateni a internetului b) accesul si utilizarea de catre mediul ambient a tehnologiilor informatiei si de comunicatii c) optimizarea costurilor legate de accesul la reteaua internet

a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 107. ................ defineste statul ca fiind gruparea oamenilor supusi regulilor de drept. a) Kant b) Bonnard c) John Locke 108. Filozoful englez ........(1632-1704), a conceput pentru prima data principiul separatiei puterilor n stat, n cartea sa Eseu asupra guvernrii civile, unde a mprtit puterile statului n: puterea legiuitoare, executiv si federativ. a) Kant b) Bonnard c) John Locke 109. Sunt principii generale ale stiintei administratiei: a) principiul suveranittii nationale b) separatia puterilor statului c) publicitatea actelor normative a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 110. Sunt principii speciale, specifice stiintei administratiei: a)organizarea si conducerea unitar b) autonomia de organizare c) administratia public este n serviciul cetteanului a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 111. Adevratul ntemeietor al principiului separatiei puterilor n stat a fost . care a formulat clar acest principiu, inspirat att de anticul Aristotel, ct si de filozoful englez Locke. a) Jean de Rivero b) Gumplair c) Montesque 112. Principiul separatiei puterilor n stat a fost pentru prima data consacrat n: a) Constitutia Americana b) Constitutia franceza c) Constitutia britanica 113. Administratia public este obligat s satisfac interesele....GENERALE............., aprarea societtii si a ordinii publice, mergnd pn la a sacrifica interesele individuale. 114. Participarea functionarilor la activitatea de ..CONDUCERE.............. presupune consultarea sistematic a acestora asupra stabilirii sarcinilor care le revin, ntruct de efortul lor depind n ultim instant, realizrile n plan administrativ. 115. Stiinta administratiei a fost caracterizat si ca o stiint a principiilor rationale ale administratiei, iar administratia public este privit si ca stiinta...EFICIENTEI

ADMINISTRATIVE......,deoarece eficienta apare ca un deziderat, fundamental ce vizeaz ndeplinirea sarcinilor cu rezultate pozitive maxime, dar cu un consum minim de resurse. 116. Conform principiului de autonomie n organizare, institutiile administrative beneficiaz de autonomie ..SPECIALA........ si sunt capabile s se autoregleze. 117. Principiul simplificrii activittii si structurii administratiei se opune SUPRADIMENSIONARII.....aparatului de stat, functionrii unor structuri paralele cu atributii similare, birocratiei inutile, solutiilor complicate si formularisticii voluminoase. 118. Realizarea conducerii unitare n administratia central este compatibil cu asigurarea....AUTONOMIEI.......... locale n unittile teritorial-administrative, care trebuie s satisfac cerintele colectivittilor locale, dar s nu contravin principiului unittii. 119. Aplicarea principiului participrii functionarilor la activitatea de conducere necesit respectarea anumitor reguli, dintre care: a) dupa elaborarea unei decizii ultimul cuvant trebuie s ail aiba b) colaboratorii trebuiesc moderati pt a nu aduce puncte de vedere partiale c) daca colectivul de functionari nu poate aduce o contribuie, este inutil sa I se mai ceara parerea a.a+b b. a+c c. a+b+c d.c+b 120. Una din modalittile cele mai simple, dar eficiente de a stimula functionarii si a le mbuntti activitatea, const n a-i aprecia si a-i premia. Conductorul institutiei publice obtine de la functionari rezultate superioare, n msura n care el manifest interes si pentru realizarea aspiratiilor: a) colective ale acestora b) personale ale acestora c) generale 121. Egalitatea, ca principiu de restrictionare urmreste promovarea echittii cu privire la accesul..LA SERVICIILE PUBLICE., att din punct de vedere geografic, ct si din cel al diferitelor categorii de utilizatori:

122. Participarea, ca principiu proactiv, statueaz conceptia potrivit creia: c)cetateanul este in acelasi timp utilizator si proprietar al sreviciilor publice private, in calitatea sa de contribuabil. 123. Principiul simplificrii activittii si structurii administratiei se opune supradimensionrii aparatului de stat, functionrii unor structuri paralele cu atributii similare, birocratiei inutile, solutiilor complicate si formularisticii voluminoase. n acest sens, se disting dou directii principale de actiune: a) o simplificare interna realizata din interiorul organelor si institutiilor publice care se refera la structura lor b) o simplificare externa realizata din interiorul organelor si institutiilor publice care se refera la structura lor c) o simplificare externa care se refera la activitatea si structura si de realizeaza la nivelul ministerelor a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c

124. Principiile de restrictionare se caracterizeaz prin: a) obligativitatea indeplinirii lor de catre puterile publiceiar in caz contrar, cetateanul poate b) se intalnesc in textele Constitutie intr-o forma explicita cu caracter relativ 125. Sunt dimensiuni ale institutiilor birocratice: a) pun accentual pe cuantificare b) opereaza intr-un mod imprevizibil c) pun accentual pe controlul asupra celor angrenati in sistemul institutiilor a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c

126. ntr-un stat democratic institutiile birocratice au urmtoarele functiuni: a) supravegherea punerii in executare a hotararilor luate la nivel politic b) pregatirea si adoptarea de acte normative c) punerea in executare a legilor a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 127. Max Weber are n vedere sase principii ale sistemului birocratic modern printre care: a. principiul teoriilor stabile aflate sub o jurisdictie specifica b. principiul ierarhiei oficiale si a nivelelor de autoritate c. managementul birocratiei moderne a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 128. Modelul rational este modelul propus de: a) Weber b) Lewis c) Gullick 129. Modelul stiintific este modelul propus de: a) Weber b) Lewis c) Gullick 130. Modelul birocratic presupune: a) regulamente clare b) evaloarea angajatilor dupa rezultate c) leadership conjunctural 131. Modelul birocratic presupune: a) atentie mare la coordonare b) manager performant c) conducere unipersonala 132. Modelul stiintific presupune: a) atentie mare la coordonare, comunicare si conducere b) leadership conjunctural c) valorificare potential creativ suboronat

133. Modelul rational presupune: a) atentie mare la coordonare, comunicare si conducere b) ierarhie clar definite c) rigiditate in comunicare, manager subordonat 134. In componentele structurii organizatorice exist urmtoarele componente principale: a) relatii administrative b) relatii organizatorice c) relatii economice a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 135.... este componenta structural de baz alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilittilor desemnate pe anumite perioade fiecrui functionar public. a) postul b) functia publica c) compartimentul 136. . reprezint ansamblul atributiilor si responsabilittilor stabilite de autoritatea sau institutia public, n temeiul legii, n scopul realizrii competentelor sale. a) postul b) functia publica c) compartimentul 137.. sunt componente rezultate din agregarea unor posturi si functii publice cu continut similar si/sau complementar. a) posturile b) compartimentele c) functiile publice 138. ........ reprezint legturile care se stabilesc prin reglementri oficiale ntre componentele structurii organizatorice din cadrul institutiilor si autorittilor publice. a) relatiile organizatorice b) relatiile administrative c) relatiile economice 139. .. reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit de un titular de functie public sau de un reprezentant politic ales ntr-o functie public. a) postul b) nivelul ierarhic c) ponderea ierarhica 140. . se defineste ca ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale, la aceeasi distant fat de managementul de vrf al institutiei sau autorittii publice a) nivelul ierarhic b) postul c) compartimentul 141. ................. considera c birocratia este superioar tuturor celorlalte forme de organizare si c se poate compara cu nlocuirea muncii omului cu masini pentru munci nemecanice, care au dus la o mare crestere a capacittii productive a omului. a) Lewis b) Weber c)Gulick

142. Sistemul organizatoric al unei institutii si/sau autoritti publice reuneste ansamblul elementelor cu caracter organizatoric prin intermediul crora acestea si realizeaz obiectul de activitate si ..contribuind, n egal msur, la cresterea gradului de satisfacere a intereselor publice ale altor institutii sau autoritti publice si ale cettenilor. a) politica b) culturala c) social-economica 143. Prin structur organizatoric se ntelege configuratia intern a unei institutii sau autoritti publice format din .astfel determinate nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor managementului public. a) persoane, subdiviziuni organizatorice si relatii b) personae, ierarhii si institutii c) personae, subdiviziuni organizatorice si institutii 144. n cele dou componente ale structurii organizatorice exist urmtoarele componente principale: a) postul b) functia publica c) functia economica a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 145. n cele dou componente ale structurii organizatorice exist urmtoarele componente principale: a) relatiile politice b) relatiile administrative c) ponderea ierarhica a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 146. Postul este componenta de baz alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilittilor desemnate pe anumite perioade fiecrui functionar public. a) organizatorica b) structurala c) fizica 147. Functia public ca si concept poate fi abordat din dou perspective: cea ..si cea managerial. a) politica b) sociala c) legislativa 148. Conform modelului traditional, o administratie functioneaz sub controlul al elitei politice. a) formal b) informal c) ierarhic 149. ntr-un stat democratic institutiile publice au urmtoarele functiuni: a) pregatirea si adoptatrea de acte normative b) punerea in executare a legii c) supravegherea punerii in executare a hotararilor judecatoresti a. a+c b. a+b c. b+c

d. a+b+c 150. Benchmarking-ul reprezint un proces de .. a unor elemente din entitti distincte de pe piat. a) analiza si control b) organizare si implementare c) analiza si implementare 151. Exista trei nivele principale de benchmarking printre care: a) benchmarking-ul organizational b) benchmarking-ul conditiilor c) benchmarking-ul managerial a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 152. Exista trei nivele principale de benchmarking printre care: a) benchmarking-ul organizational b) benchmarking-ul conditiilor c) benchmarking-ul sectorial a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 153. . reprezinta un instrument al calittii destinat mbunttirii continue a proceselor de conducere ntr-o organizatie. a) benchmarking-ul organizational b) benchmarking-ul conditiilor c) benchmarking-ul sectorial 154. Benchmarking-ul organizational presupune: a) definirea proceselor ce trebuie imunatatite b) identificarea celor mai bune practice c) evaluarea misiunilor de performanta prin comparative cu cele mai bune practice a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 155. se aplic acelor elemente cheie care influenteaz activitatea regiunilor, Statelor Membre sau Uniunii Europene. a) benchmarking-ul organizational b) benchmarking-ul conditiilor c) benchmarking-ul sectorial 156. . reprezint extensia natural a celui organizational, respective aceleasi principii pot fi aplicate unui grup de organizaii, cum ar fi administratia public. a) benchmarking-ul sectorial b) benchmarking-ul conditiilor c) benchmarking-ul organizational 157. Managementul strategic se refer la atitudinea competitiv a organizatiei, concentrndu-se .. ale organizatiei ntr-un mediu n schimbare. a) pe punctele tari si pe punctele slabe b) pe punctele slabe c) pe punctele tari

158. Din categoria principala de decizii, face parte si: a. decizii politice b. decizii economice c. decizii organizatorice 159. Sunt categorii principale de decizii: a) decizia politica b) decizia administrativa c) decizia sociala a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 160. Sunt categorii principale de decizii: a) decizia politica b) decizia administrativa c) decizia manageriala a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 161. reprezint actul de optiune si de voint politic pentru un anumit mod de actiune, din mai multe alternative disponibile, n abordarea unei probleme de interes public. a) decizia manageriala b)decizia administrative c) decizia politica 162. .. este o specie a deciziei umane, care constituie elementul central al activittii desfsurate de organele administratiei publice n realizarea sarcinilor de conducere si organizare. a) decizia manageriala b)decizia administrative c) decizia politica 163. . reprezint un produs si instrument al activittii de conducere, act constient al factorilor de conducere de stabilire a unui scop, obiectiv, a anumitor directii de actionare si modalitti de realizare a acestuia a) decizia manageriala b)decizia administrative c) decizia politica 164. Decizia politic reprezint actul de optiune si de voint politic pentru un anumit mod de actiune, din mai multe alternative disponibile, n abordarea unei probleme de interes . a) privat b) public c) public si privat 165. Decizia trebuie s fie caracterizat de urmtoarele principii generale: a) sa fie fundamentata politic b) sa fie luata de decidentul legal c) sa fi in concordanta cu tendintele imprimate dezvoltarii societatii in ansamblu a. a+c b. a+b c. b+c

d. a+b+c 166. Decizia trebuie s fie caracterizat de urmtoarele principii generale: a) sa asigure un minim de eficienta b) sa aiba succesiune logica c) sa fie in concordanta cu conditiile concrete ale perioadei la care se refera aplicarea a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 167. Decizia trebuie s fie caracterizat de urmtoarele principii generale: a) sa stimuleze initiative oamenilor b)sa fie luata operativ c) sa genereze interpretari a. a+c b. a+b c. b+c d. a+b+c 168. Principalul fapt care caracterizeaz decizia administrativ este realizarea a) puterea economica b) puterea politica c) puterea statului