Sunteți pe pagina 1din 55

Analiza matematica

An 1 sem 2

TRUE/FALSE

A 1. Fie functia f:X → òm ,X ⊂ òn . Daca f este continua in punctul a, exista o vecinatate a punctului a in
care functia este marginita.

2. Fie functiile f,g:X → òm ,X ⊂ òn . Daca f si g sunt continue in punctul a atunci f + g este continua in
A
a.

F 3. Fie functia f :X → ò , X ⊂ ò . Daca f este continua in punctul a si λ ∈ ò, atunci λf nu este continua


m n

in a.

A 4. Fie functia f :X → ò , X ⊂ ò . Daca exista lim f(x) in ò si f nu este definita in punctul a, atunci f se
m n m

x→a

poate prelungi prin continuitate in punctul a, punand f(a) = lim f(x)


x→a

F 5. Fie functia f:X → ò,X ⊂ ò . Daca exista lim f(x) in ò si f nu este definita in punctul a, atunci f se
n

x→a
prelungeste prin continuitate in punctul a, punand f(a) = 0.

F 6. Fie functia f:X → ò,X ⊂ ò . Daca exista lim f(x) in ò si f nu este definita in punctul a, atunci f se
n

x→a
prelungeste prin continuitate in punctul a, punand f(a) = ∞.

p
A 7. Fie functiile f:X → Y ⊂ ò , g:Y → ò , X ⊂ ò . Daca functia f este continua in punctul a ∈ X , iar
m n

p
functia g este continua in punctul b = f(a) ∈ Y , atunci functia compusa g(f):X → ò este continua in
punctul a ∈ X

p
F 8. Fie functiile f:X → Y ⊂ òm , g:Y → ò , X ⊂ òn . Daca functia f este continua in punctul a ∈ X , iar
p
functia g este continua in punctul b = f(a) ∈ Y , atunci functia compusa g(f):X → ò este discontinua
in punctul a ∈ X

F 9. Fie functia reala f:X → ò, X ⊂ òn ; daca in punctul a ∈ X , f este continua si f(a) ≠ 0, exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V ∩ X sa avem f(x) ⋅ f(a) > 0.

1
F 10. Fie functia reala f:X → ò, X ⊂ òn ; daca in punctul a ∈ X , f este continua si f(a) ≠ 0, exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V ∩ X sa avem f(x) ⋅ f(a) < 0.

A 11. Daca functia vectoriala f:X → òm , X ⊂ òn este continua in punctul a ∈ X si f(a) ≠ 0, atunci exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V ∩ X sa avem f(x) ≠ 0.

ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔÔ 3xy 4
ÔÔ (x,y) ≠ (0,0)
F 12. Functia f(x,y) = ÌÔ 2x 2 + 7y 8 este continua in origine.
ÔÔ
ÔÔ (x,y) = (0,0)
ÔÔ 0
ÔÓ

A 13. O functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ ò , este marginita pe I.


n

14. O functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ òn , este uniform continua pe I.


F

F 15. Orice functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ òn , este diferentiabila pe I.

A 16. O functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ òn , isi atinge efectiv marginile pe I.

F 17. Fie f :X → ò, X ⊂ ò . Cand derivam partial in raport cu variabila x, aceasta (variabila x) este
2

considerata constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila: y.

A 18. Fie f :X → ò, X ⊂ ò2 . Cand derivam partial in raport cu variabila y, variabila x este considerata
constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila y.

A 19. Daca f(x,y) = sin(x 2 + y 2 ), (x,y) ∈ ò2 , atunci f x ' (x, y) = 2x cos(x 2 + y 2 ).

F 20. Daca f(x,y) = sin(x 2 + y 2 ), (x,y) ∈ ò2 , atunci f y ' (x,y) = −2y cos(x 2 + y 2 ).

A 21. Daca functia reala f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x n ) este continua partial in raport cu variabila x k in punctul
a = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a n ), atunci f este derivabila partial in raport cu x k in punctul a

2
A 22. Daca functia reala f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x n ) este derivabila partial in raport cu variabila x k in punctul
a = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a n ), atunci f este continua partial in raport cu x k in punctul a.

A 23. Daca functia reala f(x 1 ,x 2 ,. . . x n ) este derivabila partial in raport cu fiecare variabila x 1 ,x 2 ,. . . x n in
punctul a, atunci f este continua in raport cu fiecare variabila in parte in punctul a.

A 24. Fie f :X → ò, X ⊂ òn . Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila x k este de fapt derivarea
functiei in raport cu x k , celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca regulile de derivare
stabilite pentru functiile de o variabila se mentin si pentru derivarea partiala.

A 25. Fie f :X → ò, X ⊂ ò . Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila x k este de fapt derivarea
n

functiei in raport cu x k , celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca operatiile algebrice
efectuate asupra functiilor derivabile partial conduc tot la functii derivabile partial, adica suma,
diferenta, produsul, catul a doua functii derivabile partial reprezinta tot o functie derivabila partial.

A 26. Dacă funcŃia f e diferenŃiabilă în (x0, y0) atunci ea este continuă în acest punct.

A 27. Dacă funcŃia f are derivate parŃiale f’x, f’y într-o vecinătate V a lui (x0,y0) şi dacă aceste
derivate parŃiale sunt continue în (x0, y0) atunci funcŃia f este diferenŃiabilă în (x0, y0).

F 28. Se considera functia f(x,y) = x + 2y. Atunci f' x (x,y) = f' y (x,y)

F 29. Se considera functia f(x,y) = x 2 − xy + 3y 2 . Atunci f " 2 (x,y) = f " 2 (x,y).


x y

A 30. Se considera functia f(x,y) = x 2 − xy + 3y 2 . Atunci derivatele mixte f "xy (x,y) si f "yx (x,y) sunt egale.

A 31. Se considera functia f(x,y) = x 3 + y 3 . Atunci derivatele mixte f "xy (x,y) si f "yx (x,y) sunt egale.

A 32. Se considera functia f(x,y) = x + 2xy + y + 4. Atunci derivatele mixte f xy


2 3 "
(x,y) si f "yx (x,y) sunt egale.

F 33. Orice functie f:ò → ò are puncte stationare.


2

3
F 34. Orice functie f:ò2 → ò are cel mult 1 punct de extrem.

F 35. Orice functie f:ò → ò are cel mult 2 puncte stationare.


2

A 36. Daca functia f are derivate partiale mixte de ordinul doi f "xy si f "yx intr-o vecinatate V a unui punct
(a,b) si daca f "xy si f "yx sunt continue in (a, b), atunci f "xy (a,b) = f "yx (a,b).

A 37. Se considera functia f(x,y) = 2x + y. Atunci f nu are puncte stationare.

A 38. Daca functia f:ò2 → ò are derivate partiale intr-un punct de extrem (a,b), atunci derivatele partiale
de anuleaza in acest punct f x '(a, b) = f y '( a, b) = 0 .

F 39. Daca (a,b) este un punct de extrem local al functiei f:ò2 → ò si daca f " 2 (a,b) < 0, atunci (a,b) este
x
punct de minim.

F 40. Daca (a,b) este un punct de extrem local al functiei f:ò2 → ò si daca f " 2 (a,b) > 0, atunci (a,b) este
x
punct de maxim.

A 41. Daca functia f:X → ò,X ⊂ ò2 are derivate partiale mixte de ordinul doi intr-o vecinatate V a lui
(x,y) ∈ X si daca f xy ' ' este continua in (x, y), atunci f xy ' ' (x,y) = f yx ' ' (x,y)

F 42. Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile, derivabila partial de doua ori pe X, cu toate
derivatele partiale de ordinul doi continue. Diferentiala sa de ordinul al doilea este
∂2f ∂2f ∂2f
d f(x,y) = 2 dx − 2
2 2
dxdy + 2 dy 2
∂x ∂x∂y ∂y

A 43. Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile, care are in X toate derivatele partiale de ordinul n si
toate aceste derivate partiale sunt continue. Diferentiala sa de ordinul n este
∂nf ∂nf ∂nf ∂nf
d n f(x,y) = n dx n + C1n n − 1 dx n − 1 dy +. . .+ C kn n − k k dx n − k dy k +. . .+ n dy n
∂x ∂x ∂y ∂x ∂y ∂y

4
F 44. Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile. Daca (a,b) ∈ X este punct stationar pentru f, atunci
(a,b) este punct de extrem al lui f.

A 45. Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile. Daca (a,b) ∈ X este punct de extrem pentru f,
atunci (a,b) este punct stationar pentru f.

p
A 46. Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A12 | |A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆1 = A11 , ∆2 = | 11 | ,..., ∆ = | 21 , unde
|A
p
| |
| 21 A22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un minim.

p
F 47. Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A12 | |A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆1 = A11 , ∆2 = | 11 | ,..., ∆ = | 21 , unde
|A
p
| |
| 21 A22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un maxim.

5
p
A 48. Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A12 | |
p A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆*1 = −A11 , ∆*2 = | 11 | ,..., ∆*p = (−1) | 21 , unde
|A | |
| 21 A22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un minim.

p
F 49. Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A12 | |
p A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆*1 = −A11 , ∆*2 = | 11 | ,..., ∆*p = (−1) | 21 , unde
|A | |
| 21 A22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un maxim.

A 50. Integrala curbilinie de primul tip nu depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.

A 51. Integrala curbilinie de primul tip depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.

F
52. Integrala curbilinie de al doilea tip isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere a
drumului de integrare.

A 53. Integrala curbilinie de al doilea tip nu isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere
a drumului de integrare.

6
MULTIPLE CHOICE

1. Alege raspunsul care completeaza cel mai bine spatiul liber din enuntul urmator.
Fie I ⊂ ò un interval necompact si functia f:I → ò. Spunem ca functia f este ..................... daca
∀ [a, b] ⊂ I , f| [a,b] este integrabila.
a. liber integrabila;
b. local integrabila;
c. global integrabila;
d. continua.

2. Un drum cu lungime finita se numeste


a. juxtapozabil;
b. inversabil;
c. rectificabil;
d. poligonal.

3. Fie drumul d:[a,b] → X . Drumul (−d):[a,b] → X , definit prin (−d)(t) = d(a + b − t) se numeste
a. inversul lui d;
b. concatenatul lui d;
c. imaginea lui d;
d. alt raspuns.

4. Fie (X, τ) un spatiu topologic. O functie continua d:[a,b] → X astfel incat d([a,b]) este multime
compacta si conexa se numeste
a. bijectie in X;
b. drum in X;
c. homeomorfism in X;
d. alt raspuns.

7
5. Sa se completeze urmatoarea teorema cu concluzia corecta.
Fie M ⊂ ò2 , un domeniu simplu in raport cu una din axe si fie ∂M un drum simplu, inchis, de clasa
C 1 pe portiuni, pozitiv orientat (sensul de parcurgere pe ∂M lasa domeniul M in stanga), a carui
imagine este frontiera topologica a lui M.
Fie D o multime deschisa astfel incat M ⊂ D si fie functiile P, Q:D → ò, derivabile cu derivatele
continue. Atunci
ÊÁ ∂Q ∂P ˆ˜
ÁÁÁ ÿ ˜˜˜ dxdy = Pdx + Qdy ;
a. ∫∫ ÁÁ
ÁË ∂x ∂y ˜˜¯
+ ˜
M ∂M

ÊÁ ∂Q ∂P ˆ˜
ÁÁ ˜˜
b. ∫∫ ÁÁ ÿ
ÁÁ ∂x − ∂y ˜˜˜ dxdy = Pdx + Qdy ;
˜
M Ë ¯ ∂M

ÊÁ ∂P ∂Q ˆ˜
ÁÁ ˜˜
c. ∫∫ ÁÁ ÿ
ÁÁ ∂x − ∂y ˜˜˜ dxdy = Pdx − Qdy ;
˜
M Ë ¯ ∂M

ÊÁ ∂Q ∂P ˆ˜
ÁÁ ˜˜
d. ∫∫ ÁÁ −ÿ
ÁÁË ∂y ∂x ˜˜¯
˜˜ dxdy = Pdx + Qdy .
M ∂M

6. Fie f:[a,b] → ò,g:[a,b] → ò doua functii integrabile Riemann. Atunci:


a. functia fg este continua;
b. functia fg este integrabila Riemann;
c. functia fg este derivabila.

7. Fie f:[a,b] → ò o functie integrabila Riemann. Atunci


a. f are proprietatea lui Darboux;
b. f este continua;
c. f este marginita.

8. Fie f:[0,∞) → ò si g:[0,∞) → ò functii continue cu proprietatea ca | f(x)| ≤| g(x)| pentru orice

x ∈ [0,∞) si ∫ | g(x)| dx este convergenta. Atunci:


0

a. ∫ | f(x)| dx este convergenta;


0

b. ∫ | g(x)| dx este convergenta;


0

c. ∫ | f(x)| dx este convergenta.


0

8
9. Fie functia f:X → òm ,X ⊂ òn si a un ....................... al multimii de definitie X. Se spune ca un vector
b ∈ òm este limita functiei f in punctul a daca pentru orice ε > 0 exista η > 0 astfel incat oricare ar fi
x ≠ a,x ∈ X si Äx − aÄ < η sa avem Ä f(x) − bÄ < ε .
a. punct izolat
b. punct de acumulare
c. punct aderent

10. Fie functia f:X → òm ,X ⊂ òn si a ∈ X . Se spune ca functia f este ..................... in punctul a, daca
pentru orice ε > 0 exista ηε > 0 astfel incat oricare x ∈ X sa avem Ä f(x) − f(a)Ä < ε daca Äx − aÄ < ηε
a. constanta
b. derivabila
c. continua


11. Fie f :[a, b] → ò o functie continua. Expresia π f 2 (x)dx ne da
a
a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 = f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 ≤| f(x)| }

12. Fie f :[a, b] → ò o functie derivabila cu derivata continua. Expresia ∫ 1 + (f '(x)) 2 dx ne da


a
a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 = f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 ≤| f(x)| }

13. Fie f:[a,b] → ò+ o functie derivabila cu derivata continua. Expresia 2π f(x) ∫ 1 + (f '(x)) 2 dx ne da
a
a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 = f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 ≤| f(x)| }

9
AM: lungimea unui drum, integrale curbilinii
An 1 sem 2

MULTIPLE CHOICE

1. Fie functia f:[0,1] → ò, f(x) = x 2 + 1. Lungimea graficului lui f este


1 ÊÁ ˆ
a. ÁÁ 2 + ln(1 + 2) ˜˜˜ ;
2 Ë ¯
b. 2 + ln(1 + 2);
Ê
1 ÁÁÁ 1 ˆ˜
˜
c. ÁÁ ln(2 + 5) + 5 ˜˜˜˜ ;
2 ÁÁË 2 ˜¯
4
d. .
3

2. Lungimea curbei y = x 3 / 2 , unde x ∈ [0,4], este


8
a. (10 10 − 1);
27
4
b. ( 10 − 1);
9
c. 2.

ÏÔÔ
ÔÔ x = 3cos t
ÔÔÔ π
3. Fie curba data de ÔÌÔ y = 3sint , unde t ∈ [0, ]. Lungimea acestei curbe este
ÔÔ 2
ÔÔ
ÔÔÓ z = 4t
π
a. ;
2
b. 5;

c. ;
2
π
d. .
2

1
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔÔ t
ÔÔÔ cos x
ÔÔÔ x =
ÔÔ
∫ x
dx
ÍÈÍ π ˙˘˙
ÍÍ ˙
4. Lungimea curbei data de ÔÌ 1
,t∈ ÍÍ 1, ˙˙˙ este
ÔÔÔ ÍÍ 2 ˙˙
ÔÔ t ÍÎ ˙˚
ÔÔÔ sinx

ÔÔÔ y =
ÔÔÔ x
dx
Ó 1

π2
a. ;
4
π
b. ln ;
2
π
c. − 1.
2

ÏÔ
ÔÔ
Ô x = a(t − sint)
5. Lungimea curbei data de ÌÔ , t ∈ [0,2π] este
ÔÔÔ
ÔÓ y = a(1 − cos t)
a. a;
b. 2a;
c. 4a;
d. 8a.

ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x = a ⋅ cos 3 t
6. Lungimea curbei data de ÌÔ , t ∈ [0,2π], a > 0 este
ÔÔ
ÔÔ y = a ⋅ sin3 t
Ó
a. 3a;
b. 6a;
3a
c. .
2

ÏÔ ÈÍ ˘
ÔÔ ÍÍ π ˙˙˙
Ô x = 2sint ÍÍ 0, ˙˙ este
7. Lungimea curbei data de ÌÔ ,t∈ ÍÍ ˙
ÔÔÔ
y = 2cos t ÍÍÎ 3 ˙˙˙˚
ÔÓ
π
a. ;
6

b. ;
3
c. 1.

2
ÏÔ
ÔÔ
Ô x = a(cos t + t sint)
8. Lungimea curbei data de ÌÔ , t ∈ [0,2π],a > 0 este
ÔÔÔ
ÔÓ y = a(sint − t cos t)
a. 2π ;
b. π 2 − 1;
c. 2π 2 a;
d. 4πa.


9. Fie I = xy dl, unde C: x = t, y = t 2 , t ∈ [−1,1]. Valoarea lui I este
C
a. 0;
b. 2 − 1;
1
c. ;
3
d. 2.

ÔÏÔÔ
ÔÔ a
ÔÔ
ÔÔ x = cos θ ÈÍ
ÍÍ π ˙˙˙
˘
Ô

10. Fie I = xy dl unde C:ÔÌÔ
ÔÔ
2 ,θ∈ ÍÍ 0, ˙˙ . Valoarea lui I este
ÍÍ ˙
ÍÍÎ 2 ˙˙˙˚
C Ô a
ÔÔÔ y = sin θ
ÔÔÔ 2
Ó
a. 0;
a 3 ÁÁÁÊ π ˜˜
ˆ
b. ÁÁ − 1˜˜˜ ;
16 ÁÁË 2 ˜˜
¯
3
a
c. .
16

dl
11. Fie I = ∫x 2
+ y2 + z2
, unde C este prima spira a elicei x = acos t, y = asint, z = bt, t ∈ [0,2π] .
C
Valoarea acestei integrale este
a2 + b2 2πb
a. arctan ;
ab a
a2 + b2 2πa
b. arctan ;
ab b
a2 + b2 2πb
c. ln ;
ab a
a 2πb
d. arctan .
2πb a

3
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÔ x = t
ÔÔÔ

12. Fie I = xyz dl, unde C:ÔÌÔ y = t 2 , t ∈ [0,1]. Valoarea lui I este
ÔÔ
C ÔÔ
ÔÔÔ 2
ÔÔ z = t 3
ÔÔÓ 3
2
a. ;
21
4
b. ;
27
46
c. ;
189
6
d. .
27

x2 y2

13. Fie I = xy dl, C fiind sfertul din elipsa
a2
+
b2
= 1 situat in primul cadran. Valoarea lui I este
C

ab(a 2 + ab + b 2 )
a. ;
3(a + b)
b. ab(a + b);
ab(a 3 + b 3 )
c. ;
3
d. 1.

ÔÏÔÔ
ÔÔ x = t
ÔÔ
ÔÔÔ 3
ÔÔÔ 4
14. Fie I = ∫ xyz(x 2 + y 2 + z 2 ) dl, C = ÔÌ y = t , t ∈ [0,1] . Valoarea lui I este
2
ÔÔÔ 3
C ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÔ z = t 2
ÔÔÔ
Ó
13935
a. ;
1875
13936
b. ;
1875
13937
c. .
1875

4
ÏÔÔ ÈÍ ˘
ÔÔÔ x = t − sint ÍÍ π ˙˙˙
15. Fie I = ∫ y(2 − y) dl, C = ÌÔ
ÔÔ
,t∈ ÍÍ 0, ˙˙ . Valoarea lui I este
ÍÍ ˙
ÍÍÎ 2 ˙˙˙˚
C ÔÓÔ y = 1 − cos t

2 2
a. ;
3
2 3
b. ;
2
2 5
c. .
2


16. Fie I = (x 2 + y 2 ) dl, unde C este segmentul de dreapta AB, A(a,a), B(b,b), b>a. Valoarea lui I este
C

2 2
a. (b − a);
3
2 2
b. (b 2 − a 2 );
3
2 2
c. (b 3 − a 3 );
3
2 2
d. (b 3 + a 3 ).
3


17. Fie I = (x + y) dl, unde C este segmentul OA; O(0,0), A(1,2). Valoarea lui I este
C

3 3
a. ;
2
3 5
b. ;
2
3 7
c. ;
2
3 6
d. .
2

5

18. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea 3xy dx − y 2 dy , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 | y = 2x 2 , x ∈ [0,2] ˝Ô este
Ó ˛
110
a. − ;
3
440
b. ;
3
440
c. − ;
3
d. 0.


19. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea (3x 2 + 6y) dx − 14yz dy + 20xz 2 dz , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÔÌ (x,y,z) ∈ ò3 | x = t, y = t 2 , z = t 3 , t ∈ [0,1] Ô˝ este
Ó ˛
a. 5;
b. 10;
c. 15;
d. 20.


20. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = xy dx − y 2 dy , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÔÌ (x,y) ∈ ò2 | x = t 2 , y = t 3 , t ∈ [0,1] Ô˝ este
Ó ˛
a. 0;
1
b. ;
21
1
c. − ;
21
2
d. .
21

6

21. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = x dy , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 | x = e t , y = ln(1 + e t ), t ∈ [0,ln2] ˝Ô este
Ó ˛
3
a. 1 + ln ;
2
2
b. 1 + ln ;
3
2
c. 2 + ln ;
3
2
d. 2 − ln .
3

22. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = ∫ yz dx + xz dy + xy dz , unde


Γ
ÔÏ Ô¸
Γ = ÌÔ (x,y,z) ∈ ò3 | x = t, y = t 2 , z = t 3 , t ∈ [0,1] ˝Ô este
Ó ˛
59
a. ;
42
60
b. ;
42
61
c. ;
42
62
d. .
42

23. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = ∫ x dx + xy dy + xyz dz , unde


Γ
ÔÏ Ô¸
Γ = ÔÌÔ (x,y,z) ∈ ò3 | x = e t , y = e −t , z = 2t, t ∈ [0,1] Ô˝Ô este
Ó ˛
e2 1 1
a. + − ;
2 e 2
e3 1 1
b. + − ;
3 e 2
e2 1 1
c. + − ;
2 e2 2
e2 1 1
d. + + .
2 e2 2

7

24. Fie integrala curbilinie de tipul al doilea I = (y + 1) dx + x 2 dy, unde C este curba simpla si
C

rectificabila care are ca imagine portiunea din parabola y = x 2 − 1, cuprinsa intre punctele A(−1,0) si
B(1,0), care are primul capat in B. Valoarea ei este
2
a. ;
3
2
b. − ;
3
c. 2;
d. π.

dl 1
25. Fie I = ∫C x −y
unde C este segmentul de dreapta y =
2
x − 2 cuprins intre punctele A(0,− 2) si

B(4,0). Valoarea lui I este


a. 5 ln2
b. 5 ln3
c. 5 ln8

26. Fie I = ∫C
xydl unde C este conturul dreptunghiului ale carui varfuri sunt
A(0,0),B(4,0),C(4,2),D(0,2). Valoarea lui I este
a. 22
b. 23
c. 24

27. Calculeaza ∫ C
(x − y)dl unde C este circumferinta x 2 + y 2 = ax.

πa 2
a.
2
πa 2
b.
3
πa 2
c.
4

28. Calculeaza ∫ C
2y dl , unde C este primul arc al cicloidei x = a(t − sint), y = a(1 − cos t)
( t ∈ [0,2π] )
a. 0
b. 4a a π
c. sina

8
29. Calculeaza ∫
C
(x 2 + y 2 ) n dl , unde C este circumferinta x = acos t, y = asint.

a. 2πa 2n + 1
b. 2πa 2n
c. 2π 2 a 2n + 1

z2
30. Calculeaza integrala ∫
C x2 + y2
dl unde C este prima spira a elicei x = acos t, y = asint, z = at, a > 0.

8π 3 a 2
a.
3
π a 2
3

b.
3
8π 3
2
c.
3

31. Calculeaza ∫
C
(2z − x 2 + y 2 )dl unde C este prima spira a spiralei conice x = t cos t, y = t sint, z=t.
Indicatie: se ia t ∈ [0,2π]
ÊÁ 3 ˆ˜
Á ˜˜
2 2 ÁÁÁ 2 ˜˜
a. ÁÁÁ (2π 2 + 1) − 1˜˜˜
3 ÁÁÁ ˜˜
˜˜
Á
Ë ¯
ÊÁ 3 ˆ˜
Á ˜˜
2 2 ÁÁÁ 2 ˜˜
Á ˜
ÁÁÁ (2π + 1) + 1˜˜˜
2
b.
3 ÁÁ ˜˜
Á ˜
Ë ¯
2 2
c.
3


32. Calculeaza integrala xydl unde C este conturul patratului | x|+| y| = a, a > 0.
C
a. 0
b. 1000
c. a 2008

9
dl
33. Calculeaza integrala ∫ unde C este segmentul AB A(0,0), B(1,2).
C
x2 + y2 + 4

5 +3
a. ln
2
5 −3
b. ln
2
5 +3
c. ln
254
34. Sa se determine lungimea curbei date prin parametrizarea , , .
35. Sa se determine lungimea curbei date prin parametrizarea , , .
36. Sa se scrie integrala care reprezinta lungimea curbei data prin parametrizarea

Sa se scrie integrala care reprezinta lungimea curbei data prin parametrizarea


37.
38. Sa se evalueze integrala curbilinie unde C este curba data prin parametrizarea

39. Sa se evalueze integrala curbilinie unde C este curba data prin parametrizarea

40. Sa se evalueze integrala curbilinie unde C este jumatatea dreapta a cercului .

41. Sa se evalueze integrala curbilinie , unde C este segmentul de dreapta care uneste (1,2) cu (4,7).

10
AM: integrale euleriene
An 1 sem 2

MULTIPLE CHOICE


1. Daca Γ(a) = ∫ 0 +0
x a − 1 e −x dx , pentru a>0, atunci
a. Γ(2) = 0;
b. Γ(2) = 1;
c. Γ(2) = 2;
d. Γ(2) = 3.

1−0
2. Daca Β(a,b) = ∫ 0+0
x a − 1 (1 − x) b − 1 dx , cu a,b>0, atunci
ÊÁ 1 1 ˆ˜
Á ˜
a. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ = e;
ÁË 2 2 ˜¯
ÁÊÁ 1 1 ˜ˆ˜
b. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ = π;
ÁË 2 2 ˜¯
ÁÊÁ 1 1 ˜ˆ˜
c. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ = π;
ÁË 2 2 ˜¯
ÊÁ 1 1 ˜ˆ π
Á ˜
d. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ =
ÁË 2 2 ˜¯ 2

1−0 ∞
3. Stiind ca Β(a,b) = ∫ 0+0
x a − 1 (1 − x) b − 1 dx , cu a,b>0, si ca Γ(a) = ∫
0 +0
x a − 1 e −x dx , pentru a>0, sa se
ÊÁ 1 ˆ˜
Á ˜
calculeze ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ (eventual se poate folosi legatura dintre Β si Γ).
ÁË 2 ˜¯
a. π ;
b. π;
c. π ;2

d. π 2 π .

1
1−0
4. Daca Β(a, b) = ∫ 0+0
x a − 1 (1 − x) b − 1 dx , cu a,b>0, atunci

1
a. Β(3,4) = ;
120
π
b. Β(3,4) = ;
2
1
c. Β(3,4) = ;
60
π2
d. Β(3,4) = .
6

∞ ÊÁ 1 ˆ˜
Á ˜
5. Daca Γ(a) = ∫
0 +0
x a − 1 e −x dx , pentru a>0, atunci (folosind eventual faptul ca ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ =
ÁË 2 ˜¯
π ) rezulta ca

ÁÊÁ 3 ˜˜ˆ π
a. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = ;
ÁË 2 ˜¯ 2
ÊÁ 3 ˜ˆ π
Á ˜
b. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = ;
ÁË 2 ˜¯ 4
ÊÁ 3 ˜ˆ π
Á ˜
c. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = ;
ÁË 2 ˜¯ 8
ÊÁ 3 ˜ˆ π
Á ˜
d. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = .
ÁË 2 ˜¯ 16

∫ x 4 e −2 x dx este
5
6. Valoarea integralei de tip Gamma
0

1 9 4
a. ⋅ Γ 
2 16 5  5 
5

1 4 9
b. ⋅ Γ 
2 16 5  5 
5

1 9 9
c. ⋅ Γ 
2 16 5  5 
5

ÁÊÁ 9 ˜ˆ˜
1
d. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜
2 24 ÁË 5 ˜¯
5

2
1

∫ x 3 (1 − x ) dx este
2
7. Valoarea integralei de tip Beta
0

5
Γ   Γ ( 3)
a. 2
9
Γ 
2
 5   12 
Γ Γ 
b.
 3  7 
 92 
Γ 
 21 
16
c.
693
5
Γ   Γ ( 3)
d. 2
5 
Γ + 2
2 

∫x e
7 −x
8. Folosind proprietatile integralei Gamma, obtinem ca dx este egala cu
0

a. 8!
b. 7!
c. 6!
d. 9!

3
1

∫ x 5 ⋅ 7 (1 − x ) dx este egala cu
3 5
9. Folosind proprietatile integralei Beta, obtinem ca
0

8 5
Γ Γ 
a. 3 7
 71 
Γ 
 21 
 5   12 
Γ Γ 
b.
 3  7 
 71 
Γ 
 21 
 8   12 
Γ Γ 
c.  3  7 
 92 
Γ 
 21 
5 8
Γ Γ 
d. 3 7
 59 
Γ 
 21 

10. Daca , pentru a>0, atunci Γ(9 ) = ... ?

3 3
11. Daca , cu a,b>0, atunci B ,  = ... ?
2 2
12. Daca , cu a,b>0, atunci B(3,7)=…?

13. Valoarea integralei de tip Beta este…?

4
AM: integrala dubla
An 1 sem 2

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera I = ∫∫ xy dxdy , unde D este domeniul limitat de parabola y = x 2


si de dreapta y = 2x + 3.
D
Valoarea lui I este
160
a. ;
3
161
b. ;
3
162
c. ;
3
163
d. .
3

2. Aria domeniului plan marginit de curbele y = x si y = x 2 , este:


a. 1;
1
b. ;
2
1
c. ;
3
1
d. .
6

ÔÏ Ô¸
3. Se considera I = ∫∫ (1 − y) dxdy unde D = ÔÌÔÓ (x,y) ∈ ò | x
3 2
+ (y − 1) 2 ≤ 1, y ≤ x 2 ,x ≥ 0˝Ô . Valoarea lui I
˛
D
este:
1
a. ;
13
1
b. ;
14
1
c. ;
15
1
d. .
16

1
ÏÔ ¸Ô
4. Valoarea integralei duble I = ∫∫ 2(x + y) dxdy , unde D = ÔÔÌÓ (x,y) ∈ ò | 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1ÔÔ˝˛ , este
2

D
a. 1;
b. 2;
c. 3;
d. 4.


5. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala (1 − x 2 )y dx + x(1 + y 2 ) dy unde
γ
γ(t) = (r cos t,r sint), cu r > 0 si t ∈ [0, π] este egala cu
πr 4
a. ;
2
πr 4
b. ;
3
πr 4
c. ;
4
πr 4
d. .
5

6. Valoarea integralei duble ∫∫ (x 2


+ y) dxdy , unde D este domeniul plan marginit de curbele y = x 2 si
D

y = x, este
2

31
a. ;
140
32
b. ;
140
33
c. ;
140
34
d. .
140

ÔÏ Ô¸
∫∫ x ye
xy
7. Valoarea integralei 2
dxdy , unde D = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 |0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 2˝Ô este
Ó ˛
D
a. 0;
b. 1;
c. 2;
d. 3.

2
x2
8. Fie integrala dubla I = ∫∫ y 2
dxdy , unde D este domeniul marginit de dreptele x = 2, y = x si de
D
hiperbola xy = 1. Valoarea lui I este
9
a. ;
4

b. ;
4
9π 2
c. ;
4
9π 3
d. .
4

9. Sa se calculeze integrala dubla ∫∫ xy 2


dxdy , D fiind domeniul marginit de curbele y = x 2 si y = x.
D

π
a. ;
3
b. e 2 − 1;
c. ln2;
1
d. .
40

10. Sa se calculeze integrala dubla ∫∫ xy dxdy , D fiind domeniul marginit de curbele y = x 2 si y = x,


D
x ∈ [0,1].
e
a. ;
27
4
b. ;
27
c. e 2 − ln3;
d. 5.

3
ÏÔÔ
ÔÔ 2
ÔÔ x + y 2 ≤ 4
11. Sa se calculeze integrala dubla ∫∫ y dxdy , unde D:ÔÌ
ÔÔ
.
D ÔÔ 3y ≥ x 2
Ó
12 3
a. ;
5
13 3
b. ;
5
14 3
c. ;
5
d. 3 3.

12. Folosind o schimbare de variabila adecvata, calculati integrala dubla ∫∫ (x + y) 2


dxdy , unde
D
ÏÔ ¸Ô
D = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 | x 2 + y 2 ≤ 1˝Ô .
Ó ˛
π
a. ;
6
π
b. ;
4
π
c. ;
3
π
d. .
2

13. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla ∫∫ x y 2 2


dxdy , unde D este
D

x2 y2
domeniul marginit de elipsa + = 1.
a2 b2
a3b3
a. ;
24
a3b3
b. π;
24
a3b3
c. π2;
24
a3b3
d. π3.
24

4
14. Calculeaza integrala dubla ∫∫ xy dxdy , unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 2.
D
a. 0;
b. 1;
c. 2;
d. 3.

∫∫ e
x+y
15. Calculeaza integrala dubla dxdy , unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 1.
D
a. 0;
b. (e − 1) 2 ;
c. (e − 1)(e − 2);
d. e 2 − 1.

x2
16. Calculeaza integrala dubla ∫∫ 1 + y 2
dxdy , unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1.
D

π
a. ;
2
π
b. ;
3
π
c. ;
4
π
d. .
12

1
17. Calculeaza integrala dubla ∫∫ ÊÁ x + y + 1ˆ˜ 2
dxdy , unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1,0 ≤ y ≤ 1.
D Ë ¯
2
a. e ;
b. ln2 − ln1;
c. ln2 − ln3;
4
d. ln .
3

5
a x

∫ ∫
18. Calculeaza integrala dx dy.
0 0
1/3
3a
a. ;
2
3a
b. ;
2
2a 3 / 2
c. ;
3
2a 2 / 3
d. .
3

4 2x
y
19. Calculeaza integrala dx ∫ ∫ x dy.
2 x
a. 5;
b. 7;
c. 9;
d. 11.

2 ln y

∫ ∫
20. Calculeaza integrala dy e x dx
1 0

1
a. ;
4
1
b. ;
3
1
c. ;
2
3
d. .
2

6
21. Calculeaza integrala ∫∫ (x 2
+ y) dxdy , unde D este domeniul marginit de parabolele y = x 2 si y 2 = x.
D

75
a. ;
140
42
b. ;
140
c. 1;
33
d. .
140

x2
22. Calculeaza integrala dubla ∫∫ y 2
dxdy unde D este domeniul marginit de dreptele x = 0,y = π si de
D
hiperbola xy = 1.
9
a. ;
4
9 π
b. ;
4
e
c. ;
7
d. 1.

1 2 3

∫ ∫ ∫
23. Calculeaza integrala dx dy dz .
0 0 0
a. 1;
b. 2;
c. 3;
d. 6.

a b c

∫ ∫ ∫
24. Calculeaza integrala dx dy (x + y + z)dz .
0 0 0

abc
a. ;
2
a +b+c
b. ;
3
abc(a + b + c)
c. ;
2
abc(a + b + c)
d.
3

7
a x y

∫ ∫ ∫
25. Calculeaza integrala dx dy xyz dz .
0 0 0

a +1
a. ;
a −3
a8
b. ;
94
324
c. ;
a2
a6
d. .
48

26. Calculeaza integrala ∫∫∫ x y z dxdydz , unde domeniul V este definit de inegalitatile
3 2

V
0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ x, 0 ≤ z ≤ xy.
1
a. ;
110
3
b. ;
19
πe 2
c. ;
3
d. ln5 − ln2.

27. Trecand la coordonate sferice, calculeaza integrala ∫∫∫ x 2 + y 2 + z 2 dxdydz , unde V este bila
V
centrata in origine de raza R.
a. πR3 ;
πR 3
b. ;
3
c. πR4 ;
πR 5
d. .
5

8
28. Să se evalueze integrala dublă: ∫ ∫ ( x + 2 y)dxdy, D= [1,4] × [ 2,5]
D

171
a.
2
153
b.
2
c. alt răspuns
91
d.
2

29. Să se calculeze valoarea integralei duble:


∫ ∫ ( x − y)dxdy D= {(x,y) ∈ ℜ2 / 0 ≤ x ≤ 2, 0 ≤ y ≤ x + 1}
D

2
a.
3
1
b.
3
1
c. −
6
d. alt răspuns

30. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫ (x + y)dxdy unde D este domeniul marginit de curbele
D
x = 0,x = 1,y = x,y = 2x

2
a.
3
b. alt răspuns
5
c.
6
1
d.
6

9
31. Să se calculeze integrala dublă:
xy
∫∫ dxdy , D= [ 0,1] × [1, 2]
D x2 + y2
2
a.
3
5
b.
3
c. alt răspuns
1
d.
3

32. EvaluaŃi integrala dublă: ∫∫ xydxdy unde D este domeniul marginit de curbele
D

x = 0,x = 3,y = x ,y = 2x + 3
2

a. 52
b. 53
c. 54
d. alt răspuns

33. Să se calculeze: ∫∫ ( x
2
+ y )dxdy, D= {( x,y ) ∈ℜ2 | 1 ≤ x ≤ 3, 1 ≤ y ≤ 2 x + 1 }
D

a. Alt răspuns
783
b.
20
183
c.
20
103
d.
20

∫∫ ( x + y )dxdy, D= [0,1] × [1,3]


2
34. Să se calculeze:
D

19
a.
3
25
b.
3
29
c.
3
d. Alt răspuns

10
∫∫ ( x + y )dxdy, D= [ 0,1] × [1,3]
2
35. Să se calculeze :
D
a. Alt răspuns
4
b.
3
7
c.
3
14
d.
3

∫∫ ( x y + xy 2 )dxdy, D = [ −1,1] × [ 0,3]


2
36. Să se calculeze :
D
a. 3
b. Alt răspuns
c. -1
d. 12

37. Să se calculeze : ∫∫ xydxdy, D este mărginit de dreptele:


D
y = x, y = 0, x = 1 .

1
a.
5
1
b.
8
c. Alt răspuns
1
d.
5

38. Să se calculeze : ∫∫ xdxdy, unde D = {( x, y ) ∈ ℜ 2 , x 2 + y 2 ≤ 1, x ≥ 0}


D
1
a.
3
5
b.
3
2
c.
3
d. Alt răspuns

11
∫∫ ydxdy, D = {( x, y ) ∈ℜ , x + y 2 ≤ 1, y ≥ 0}
2 2
39. Să se calculeze:
D
a. Alt răspuns
1
b.
3
5
c.
3
2
d.
3

∫∫ dxdy, D = {( x, y ) ∈ℜ , 0 ≤ x ≤ 3, 2 − x ≤ y ≤ 2}
2
40. Să se calculeze:
D
9
a.
2
b. 5
c. 0
d. Alt răspuns

41. Să se calculeze: ∫∫ 1 − x 2 − y 2 dxdy , D = {( x, y ) ∈ ℜ 2 , x 2 + y 2 ≤ 1}


D


a.
3
π
b.
3
c. Alt răspuns

d.
3

42. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
2 2 −y

∫−6
dy ∫ y
2

−1
f(x,y)dx sunt
4

y2
a. y= − 1,y = 2 − y,x = −6,x = 2
4
y2
b. x= + 1,x = 2 + y,y = −6,y = 2
4
y2
c. x= − 1,x = 2 − y,y = −6,y = 2
4

12
3 2x
43. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla ∫
1
dx ∫ x f(x,y)dy
3

sunt
x
a. y= ,y = 2x,x = 1,x = 3
3
x
b. y= ,y = 2x,x = 100,x = 3
3
x
c. x= ,x = 2x,y = 1,y = 3
3

3 x+9
44. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla ∫
1
dx ∫ 2
x
f(x,y)dy

sunt
x
a. y= ,y = 2x,x = 1,x = 3
3
x
b. y= ,y = 2x,x = 100,x = 3
3
c. y = x 2 ,y = x + 9,x = 1,x = 3

45. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
3 2
25 − x
∫0
dx ∫
0
f(x,y)dy sunt

x
a. y= ,y = 2x,x = 1,x = 3
3
b. y = 0,y = 25 − x 2 ,x = 0,x = 3
c. y = x 2 ,y = x + 9,x = 1,x = 3

46. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
4 10 − y

∫0
dy ∫
y
f(x,y)dx sunt
a. y = 4,y = 0,x = y,x = 10 − y
b. y = 4,y = 0,x = y,x = 0
y2
c. x= − 1,x = 2 − y,y = −6,y = 2
4

13
2 x+2
47. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla ∫−1
dx ∫ 2
x
f(x,y)dy

sunt
a. y = x 2 ,y = 2 + x,x = −1,x = 2
b. y = x,y = 2 + x,x = −1,x = 2
c. y = x 2 ,y = 2 + x,y = −1,y = 2

4 12x
48. Schimbati ordinea de integrare in integrala dubla ∫0
dx ∫
3x
2
f(x,y)dy
4 12x
a. ∫0
dy ∫
3x
2
f(x,y)dx

y
48
∫ ∫
3
b. dx y f(x,y)dy
0
12

c. alt raspuns

49. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este paralelogramul ale carui laturi sunt
D
x = 3,x = 5,3x − 2y + 1 = 0,3x − 2y + 4 = 0.
3x + 4
5
∫ dx ∫ 3x + 1 f(x,y)dy
2
a.
3
2

3x + 4
5
∫ dy ∫ 3x + 1 f(x,y)dx
2
b.
3
2

c. alt raspuns

50. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este triunghiul ale carui laturi sunt
D
x = 0,y = 0,x + y = 2
2 2−x
a. ∫0
dy ∫
0
f(x,y)dx
2 2−x
b. ∫0
dx ∫
0
f(x,y)dy
c. alt raspuns

14
51. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este domeniul marginit de
D

x + y ≤ 1,x ≥ 0,y ≥ 0
2 2

1 2
1−y
a. ∫0
dy ∫
0
f(x,y)dx
2
1 1−y
b. ∫0
dy ∫
0
f(x,y)dx
c. alt raspuns

52. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este domeniul marginit de
D

y ≥ x ,y ≤ 4 − x
2 2

2
1 4−x
a. ∫0
dy ∫
x
2
f(x,y)dx
2
1 4−x
b. ∫0
dx ∫
x
2
f(x,y)dy
2
2 4−x
c. ∫− 2
dx ∫ x
2
f(x,y)dy

53. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este domeniul marginit de parabolele
D

y = x ,y =
2
x
x
a. ∫x
2
f(x,y)dxdy

1 x
b. ∫0
dx ∫
x
2
f(x,y)dy
2
2 4−x
c. ∫− 2
dx ∫ x
2
f(x,y)dy

15
54. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este triunghiul ale carui laturi au suport
D
dreptele de ecuatii y = x,y = 2x,x + y = 6
2 2x 3 6 −x

a. ∫ dx ∫ f(x,y)dy + ∫ dx ∫ f(x,y)dy
0 x 2 x
2 2x 3 6 −x

b. ∫ dy ∫ f(x,y)dx + ∫ dx ∫ f(x,y)dy
0 x 2 x
3 2x 2 6 −x

c. ∫ dx ∫ f(x,y)dy + ∫ dx ∫ f(x,y)dy
2 x 0 x

55. Sa se evalueze integrala


.
56. Sa se evalueze integrala dubla , unde
.

Sa se calculeze integrala dubla , unde .


57.

58. Sa se calculeze integrala , unde S este domeniul marginit de si .

59. Sa se calculeze integrala , unde D este regiunea din semiplanul superior marginita de

cercurile si .

60. Sa se calculeze integrala , unde


.

Sa se calculeze integrala , unde


61. .

Sa se calculeze integrala tripla , unde


62. .

16
Analiza matematica
Continuitate, derivate partiale puncte de extrem

MULTIPLE CHOICE

1. Derivata partiala a lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila x este egala cu


2

a. 2x + y c. 2x + y 2
b. 2x + y + 1 d. x +y

2. Derivata partiala la lui f(x,y) = x + xy + y in raport cu variabila x este egala cu


2

a. 2x + y c. 2x + y 2
b. 2x + y + 1 d. x +y

3. Derivata partiala la lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila y este egala cu


2

a. 2x c. xy
b. 2x + y d. x

4. Derivata partiala a lui f(x,y) = x y + xy + 1 in raport cu variabila y este egala cu


2

a. x2 + x c. 2x + y 2
b. 2x + y + 1 d. x +y

5. Derivata partiala a lui f(x,y) = x + xy + y in raport cu variabila y este egala cu


2 2

a. x + 2y c. 2x + y 2
b. 2x + y + 1 d. x +y

6. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila y, notata


2
f ' ' 2 este egala
y
cu
a. 2x c. xy
b. 2x + y d. 0

7. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila x este egala cu


3

a. 6x c. xy
b. 2x + y d. 0

1
8. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + xy + y in raport cu variabila y este egala cu
3 3

a. 6x c. xy
b. 2x + y d. 6y

9. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + 2xy + y in raport cu variabila y este egala cu
3 3

a. 6x c. xy
b. 2x + y d. 6y

10. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de


3 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y d. 6y

11. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de


3 2 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y d. 2y

12. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de


3 2 3
f 'yx
'
(x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y d. 2y

13. Se considera functia f(x,y) = x + xy + 7y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de


3 2 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y d. 2y

14. Se considera functia f(x,y) = 5x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de


3 2 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y d. 2y

2
15. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte
2 2

critice) ale lui f(x,y)


sunt
a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare

16. Se considera functia f(x,y) = x − 2x + y − 4y + 11 . Atunci punctele stationare(numite


2 2

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt


a. (0,0) c. (1,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare

17. Se considera functia f(x,y) = x − 4x + y − 6y − 10 . Atunci punctele stationare(numite


2 2

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt


a. (0,0) c. (2,3)
b. (2,3),(0,0) d. nu exista puncte stationare

18. Se considera functia f(x,y) = x − 10x + y − 4y + 11 . Atunci punctele stationare(numite


2 2

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt


a. (0,0) c. (5,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare

19. Se considera functia f(x,y) = x + 2x + y − 4y + 11 . Atunci


2 2

punctul (-1,2) este un punct


a. de minim local pentru f(x,y) c. nu e punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

20. Se considera functia f(x,y) = x + 4x − y − 4y + 11 . Atunci


2 2

punctul (-2,-2) este un punct


a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

21. Se considera functia f(x,y) = −x + 2x − y − 4y + 11 . Atunci


2 2

punctul (1,-2) este un punct


a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

22. Se considera functia f(x,y) = x + y . Atunci


2 4

punctul (0,0) este un punct


a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

3
23. Care din urmatoarele functii are o o infinitate de puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b. f(x,y)=sin(x) d. f(x, y) = x2 + y2

24. Care din urmatoarele functii are exact 2 doua puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b. f(x, y) = x3 − 3x + y2 d. f(x, y) = x2 + y2

25. Se considera functia f(x,y) = x + 10x − y − 4y + 11 . Atunci


2 2

punctul (-5,-2) este un punct


a. de minim local pentru f(x,y)
b. de maxim local pentru f(x,y)
c. nu este puncte de extrem local

26. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:


f(x, y) = x2 + y2 – 10x – 10y + 5 (x, y) ∈ R2

a. P(5,5) punct de maxim c. P(5,-5) punct de maxim

b. P(5,5) punct de minim d. M(5,-5) punct de maxim

,'
27. Se da functia f(x,y) = 2xy + y . Cat este
3
f x (1,2)
a. 4 c. 6
b. 5 d. 7

,'
28. Se da functia f(x,y) = 2xy + x . Cat este
3
f y (1,2)
a. 2 c. 4
b. 3 d. 5

,'
29. Se da functia f(x,y) = 4xy + 5x . Cat este
3
f y (1,2)
a. 4 c. 6
b. 5 d. 7

4
30. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:
f ( x, y ) = x 2 + 2 xy − y 2

/
a. f x ( x, y ) = 2 ( x + y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x − y )

/
b. f x ( x, y ) = 2 ( x − 2 y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x + y )
/

/
c. f x ( x , y ) = 2 ( x + 2 y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x − y )
d. alt răspuns.

31. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:


f ( x, y ) = ( x 2 + y 2 ) 2
/

a. f x ( x, y) = x( x 2 + y 2 ); f y ( x, y) = y( x 2 + y 2 )
/

b. f x ( x, y) = 4 x( x 2 + y 2 ); f y ( x, y) = 4 y ( x 2 + y 2 )
/

c. f x ( x, y) = 2 x( x2 + y 2 ); f y ( x, y ) = y( x2 + y 2 )
d. alt răspuns.

32. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul al doilea pentru următoarea funcŃie:


x
f ( x, y ) = ln = ln x − ln( x + y )
x+ y
1 1 1 1
a. f " 2 ÊÁË x,y ˆ˜¯ = − 2 + c. f x′′2 ( x, y ) = +
x x ÊÁ x + y ˆ˜ 2 x 2
( x + y )2
Ë ¯
1
1 ′′ ( x, y ) = −
f yx
′′ ( x, y ) =
f yx ( x + y )2
( x + y)2
−1
1 f y′′2 ( x, y ) = ,
f y′′2 ( x, y ) = , ( x + y )2
( x + y) 2

1 1
b. f x′′2 ( x, y ) = − d. alt răspuns.
x 2
( x + y)2
1
′′ ( x, y ) =
f yx
( x + y)2
1
f y′′2 ( x, y ) = − ,
( x + y )2

5
33. Să se găsească punctele staŃionare ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R2

a. M(2,1) c. M(-2,1)

b. M(2,-1) d. M(-1,2)

34. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:


f(x, y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R2

a. M(2,1) punct de maxim c. M(-2,1) punct de maxim

b. M(2,1) punct de minim d. M(-1,2) punct de maxim

35. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare


1 1
f ( x , y) = + cu condiŃia x+y=1 definit pe R2\{(0,0)
x y

ÊÁ 1 1 ˆ˜
Á ˜
a. PÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ pentru λ = 4 punct de minim
ÁË 2 2 ˜¯

1 1 1
b. P  ,  pentru λ = − punct de maxim
 2 2  4

 1 1 1
c. P  − , −  pentru λ = punct de minim
 2 2  4

d) P  , −  pentru λ = punct de maxim


1 1 1
d.
2 2 4

36. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei


f(x,y) = x+3y+2(x2+y2-5)

a. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = (4x + 1)dx + ÊÁË 4y + 3ˆ˜¯ dy c. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = (x + 1)dx + ÊÁË 4y + 3ˆ˜¯ dy
b. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = (4x − 1)dx + ÊÁË y + 3ˆ˜¯ dy d. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = (x + 1)dx + ÊÁË y + 3ˆ˜¯ dy

6
37. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei
1 1
f ( x, y ) = + + 2( x + y − 1)
x y

ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜ ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜ ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜ ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜


a. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ − 2 + 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ − 2 + 2˜˜˜˜ dy c. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ 2 + 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ 2 + 2˜˜˜˜ dy
ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯ ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯
ÊÁ 1 ˆ˜ ÊÁ 1 ˆ˜ ÊÁ 1 ˆ˜ ÊÁ 1 ˆ˜
Á ˜ Á ˜ Á ˜ Á ˜
b. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ 2 + 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ − 2 + 2˜˜˜˜ dy d. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ 2 − 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ − 2 − 2˜˜˜˜ dy
ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯ ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯

38. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y


Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:

a. f ′x = 2x − y c. f ′x = 2x − y − 3
b. f ′x = −y d. f ′x = 2x

39. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y


Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:

a. f ′y ÁÊË x,y ˜ˆ¯ = −x + 2y + 3 c. f ′y ÁÊË x,y ˜ˆ¯ = −x + 3


b. f ′y ÊÁË x,y ˆ˜¯ = 2y + 3 d. f ′y ÊÁË x,y ˆ˜¯ = −x + y

40. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y . f are punct stationar pe:

a. M(1,-1) c. M(0,0)

b. M(-1,1) d. M(3,0)

41. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y .Derivata parŃială de ordinul


al doilea a lui f în raport cu x este:
/
/

/
/

a. f
x2
( x, y ) = 2 c. f
x2
( x, y ) = 0
/
/

/
/

b. f
x2
( x, y ) = −1 d. f
x2
( x, y ) = −2 x

7
42. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y . Derivata parŃială de ordinul
al doilea a lui f în raport cu y este:

/
/

/
/
a. f
y2
( x , y ) = −1 c. f
y2
( x, y ) = − y
/
/

/
/
b. f
y2
( x, y ) = 2 d. f
y2
( x, y ) = x

43. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y .Alege valoarea corectă pentru


/
/

f xy ( x, y )
/
/

/
/
a. f xy ( x, y ) = 0 c. f xy ( x, y ) = xy
/
/

/
/
b. f xy ( x, y ) nu există d. f xy ( x, y ) = −1

44. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y . Estimând valoarea expresiei

/
/
/
/

/
/

/
/

( )
2
f 2 (1, −1) f (1, −1) − f xy (1, −1) şi Ńinând cont de valoarea f x2 (1, −1) , stabileşte natura punctului
x y2

critic M(1,-1):

a. punct de minim local c. nu se poate spune nimic despre


natura punctului M(1,-1)

b. punct de maxim local d. nu este punct de extrem local

45. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2


Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
/

a. f x ( x, y ) = 2 x − 1 c. f x ( x, y ) = 2 x
/

b. f x ( x, y ) = y + 6 d. f x ( x, y ) = 2 ( x − 1)

46. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 .


Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
/

a. f y ( x, y ) = y + 6 c. f y ( x, y ) = 2 y
/

b. f y ( x, y ) = 2 ( y + 6 ) d. f y ( x, y ) = x − 1

8
47. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 .
FuncŃia f ÊÁË x,y ˆ˜¯ are punct stationar pe:

a. M(1,-6) c. M(0,0)

b. M(-1,6) d. M(1,0)

48. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Derivata parŃială de ordinul al


doilea a lui f în raport cu x este:
/
/

/
/
a. f
x2
( x, y ) = 1 c. f
x2
( x, y ) = 0
/
/

/
/
b. f
x2
( x, y ) = 2 d. f
x2
( x, y ) = 2 x

49. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Derivata parŃială de ordinul al


doilea a lui f în raport cu y este:
/
/

a. f
y2
( x , y ) = −1 c. f /
/
y2
( x, y ) = − y
/
/

/
/

b. f
y2
( x, y ) = 2 d. f
y2
( x, y ) = x

50. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Alege valoarea corectă pentru


/
/

f xy ( x, y )
/
/

/
/

a. f xy ( x, y ) = 0 c. f xy ( x, y ) = 2
/
/

/
/

b. f xy ( x, y ) nu există d. f xy ( x, y ) = 1

51. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Estimând valoarea expresiei


/
/
/
/

/
/

/
/

( )
2
f 2 (1, −6) f (1, −6) − f xy (1, −6) şi Ńinând cont de valoarea f x 2 (1, −6) , stabileşte natura punctului
x y2

critic M(1,-6):

a. punct de maxim local c. punct de minim local

b. nu este punct de extrem local d. nu se poate spune nimic despre natura


punctului (1,-6)

9
52. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:

/
a. f x ( x, y ) = 1 c. f x ( x, y ) = y

/
b. f x ( x, y ) = x d. f x ( x, y ) = 0

53.
400
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + , x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:
xy

 ' 400  ' 400


 f x ( x, y ) = 10 + 2 y − x 2 y  f x ( x, y ) = 10 + 2 y + x 2 y 2
a.  400
c.  400
 f y' ( x, y ) = 4 + 2 x − 2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2 2
 xy  x y
 ' 400
 f x' ( x, y ) = 10 x + 4 y + 2
  f x ( x, y ) = 10 + 2 y + xy 2
b.  f ' ( x, y ) = 10 x + 2 y + 400 d.  400
 y x2 y2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2
 xy

54.
Punctul stationar pentru functia:
400
f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0, y >0 este
xy

a. M(2, 5) c. M(-2, -5)


b. M(2, 3) d. nu exista

400
55. Functia f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0, y >0 admite
xy

a. punct de maxim local M(2, 5) c. nu admite puncte de extreme local

b. punct de minim local M(2, 5) d. punct de minim local M(2, 3)

10
56. Rezolvand sistemul obtinut prin anularea derivatelor de ordin I rezulta:

a. puncte de maxim local c. puncte stationare

b. puncte de minim local d. matricea hessiana

57. Diferentiala de ordin I pentru functia f(x, y, z) = x 2 + y 2 + z 2 – xy + x - 2z,


(x, y, z) ∈ R 3 este

a. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y – x)dy + (2z – 2)dz

b. d f(x, y, z) = (2x 2 - xy + x)dx + y 2 dy + (z 2 -2z)dz

c. d f(x, y, z) = (x 2 + y 2 + z 2 )dx + (1-xy)dy + (x-2z)dz

d. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y - xy)dy+(2z - 2)dz

58. Functia f (x,y)= arctg(x 2 + y 2 ) verifica

a. y f 'x (x ,y) + xf 'y (x ,y) = 0

b. y f 'x (x ,y) - xf 'y (x ,y) = 0

c. f 'x (x ,y) + f 'y (x ,y) = 0

d. 2x f 'x (x ,y) - 2yf 'y (x ,y) = 0

59. Functia f (x,y) = x 3 + y 3 - 3xy definita pe R2

a. admite punct de minim local M(1, 1)


b. admite punct de maxim local M(-1, 1)
c. nu admite puncte de extrem
d. admite punct de minim local M(1, 1)si N(-1, 1)

11
60. Functia f (x,y) = x 3 + y 3 - 3xy definita pe R2

a. are valoarea minimului egala cu -1 c. are 3 puncte stationare


b. are valoarea maximului egala cu 1 d. nu are puncte de extreme local

61.
Functia f(x, y, z) = x 2 + y 2 + z 2 - 2x – 4y – 6z definita pe R 3 are:

a. toate derivatele de ordin 2 nule c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2


b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule d. toate derivatele de ordin 2 strict
pozitive

62. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy


Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
/

/
a. f y ( x, y ) = 1 c. f y ( x, y ) = y
/

/
b. f y ( x, y ) = x d. f y ( x, y ) = 0

63. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy .


DiferenŃiala de ordinul I a lui f este

a. df = dx + dy c. df = ydx + dy
b. df = dx + xdy d. df = ydx + xdy

64. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 + y 2


Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
/

a. f x ( x, y ) = y 2 c. f x ( x, y ) = 2 y
/

b. f x ( x, y ) = 2 x d. f x ( x, y ) = x 2

65. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 + y 2


Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
/

a. f y ( x, y ) = x2 c. f y ( x, y ) = 2 y
/

b. f y ( x, y ) = 2 x d. f y ( x, y ) = y 2

12
66. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 + y 2
DiferenŃiala de ordinul I a lui f este

a. df = x 2 dx + y 2 dy c. df = 0
b. df = dx + dy d. df = 2 xdx + 2 ydy

67. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei f ÁÊË x,y ˜ˆ¯ = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3y


a. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË 2x − y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË −x + 2y + 3ˆ˜¯ dy
b. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË x − y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË −x + 2y − 3ˆ˜¯ dy
c. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË 2x − y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË x + y + 3ˆ¯˜ dy
d. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË x + 2y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË x + 2y − 3ˆ˜¯ dy

68. Punctele de extrem local ale functiei f:ò2 → ò, f(x,y) = x 3 + 3xy 2 − 15x − 12y sunt
a. (2,1) punct de maxim local, (-2,-1) punct de minim local;
b. (2,1) punct de minim local, (-2,-1) punct de maxim local;
c. (-2,1) punct de maxim local, (2,-1) punct de minim local;
d. (2,-1) punct de maxim local, (-2,1) punct de minim local.

ÁÊÁ 9 ˜ˆ˜
69. Pentru functia f:ò2 → ò, f(x,y) = 2x 2 + y 3 − 6xy + 1, AÁÁÁÁ ,3˜˜˜˜ este
ÁË 2 ˜¯
a. punct de maxim local;
b. punct de minim local;
c. punct sa.

70. Pentru functia f:ò2 → ò, f(x,y) = (x − 1) 2 + 2y 2 , punctul A(1,0) este


a. punct de minim local;
b. punct de maxim local;
c. punct sa;

50 20
71. Pentru functia f:(0,∞) 2 → ò, f(x,y) = xy + + , punctul M(5,2) este
x y
a. punct sa;
b. punct de maxim local;
c. punct de minim local.

13
72. Functia f:ò2 → ò, f(x,y) = x 2 − xy + y 2 − 2x − y
ÊÁ 5 4 ˆ˜
Á ˜
a. are punctul de minim local M ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ ;
ÁË 3 3 ˜¯
ÊÁ 5 4 ˆ˜
Á ˜
b. are punctul de maxim local M ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ ;
ÁË 3 3 ˜¯
ÊÁ 5 4 ˆ˜
Á ˜
c. are punctul sa M ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ ;
ÁË 3 3 ˜¯
d. nu are puncte de extrem.

73. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = 4(x − y) − x 2 − y 2 . Determinati punctele stationare ale lui f.
a. (-2,2);
b. (2,2);
c. (-2,-2);
d. (2,-2).

74. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = x 2 + xy + y 2 + x − y + 1. Determinati punctele stationare
ale lui f.
a. (-1,-1);
b. (-1,1);
c. (1,-1);
d. (1,1).

75. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = 2x 3 + xy 2 + 5x 2 + y 2 . Determinati punctele stationare ale
lui f.
ÊÁ 5 ˆ˜
Á ˜
a. (-1,2), (-1,-2), (0,0) si ÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯
ÊÁ 5 ˆ˜
Á ˜
b. (1,2), (-1,-2), (0,0) si ÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯
ÁÊÁ 5 ˜ˆ˜
c. (-1,2), (1,-2), (0,0) si ÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯
ÊÁ 5 ˆ˜
Á ˜
d. (1,0) si ÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯

76. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = x 3 + y 3 − 3xy. Pentru functia f
a. (0,0) este punct de maxim;
b. (0,0) este punct de minim;
c. (0,0) este punct sa.

14
77. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = x 3 + y 2 − 6xy − 39x + 18y + 20. Functia f
a. are (1,-6) punct de maxim si (5,6) punct de minim;
b. are (1,-6) punct de minim si (5,6) punct de maxim;
c. are (1,-6) si (5,6) puncte de minim;
d. are (5,6) punct de minim;

78. lim
( x , y )→(1,2 )
( 4 xy + 3)

a. exista si este egala cu 1


b. exista si este egala cu 10
c. nu exista
d. exista si este egala cu 11

xy 3
79. lim
( x , y )→( 0,0 ) x 2 + y 2

a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 2

1
80. lim y ⋅ sin
( x , y )→( 0,1) x
a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 1

1 1
81. lim x ⋅ sin + y ⋅ cos
( x , y )→( 0,0) y x

a. nu exista
b. exista si este egala cu 1
c. exista si este egala cu 2
d. exista si este egala cu 0

y ⋅ sin 2 x
82. lim
( x , y )→( 0,0 ) x2 + 4 y 2

a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 2
d. exista si este egala cu 0

15
83. Fie f ( x, y , z ) = x 2 y + yz + 32 x − z 2 , ( x,y,z ) ∈ ℜ3 . Atunci:

a. M(2,-8,-4) nu este punct de extrem


b. M(2,-8,-4) este punct de maxim local
c. functia are doua puncte critice
d. alta varianta

84. Fie f ( x, y ) = x 4 − 8 x 3 + 18 x 2 − 8 x + y 3 − 3 y 2 − 3 y, ( x, y ) ∈ ℜ 2 si fie punctele


M1 ( 2 − 3,1 − 2 ) , M 2 ( 2 − 3,1 + 2 ) , M 3 ( 2 + 3,1 − 2 )
M 4 ( 2 + 3,1 + 2 ) , M 5 ( 2,1 − 2 ) , M 6 ( 2,1 + 2 ) . Atunci
a. M1 este punct sa, M 5 este punct de minim local
b. M 3 este punct de minim local, M 5 este punct de minim local
c. M 1 este punct sa, M 5 este punct de maxim local
d. alt raspuns

f ( x, y , z ) = xy 2 z 3 ( a − x − 2 y − 3 z ) , ( x, y , z ) ∈ ℜ3 . si a > 0. Daca M  , ,  este


a a a
85. Fie
7 7 7
punct critic pentru functia data, atunci:
a. M este punct de minim local
b. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
∆1 = 2   ∆ 2 = 8   ∆3 = 18  
a a a
7 7 7
si deci punctul M este punct de minim local
c. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
∆1 = −2   ∆ 2 = 8   ∆ 3 = −18  
a a a
7 7  7  si deci punctul M este punct de maxim
local.

86. Se considera functia de doua variabile , . Sa se calculeze derivatele partiale si


diferentialele de ordinal 1 si 2 ale lui f.
87. Se considera functia de doua variabile , . Sa se calculeze derivatele sale
partiale de ordinul 1.
88. Se considera functia de doua variabile , . Diferentiala de ordinul al doilea a lui
este… ?
89. Se considera functia de trei variabile , . Ce se poate spune despre
numarul de puncte de extrem ale lui f ?
90. Se considera functia de trei variabile , . Diferentiala de ordinul al doilea
a lui este…?
91. Fie , . Ce fel de punct este M(2,-8,-4) pentru f?
92. Sa se gaseasca punctele de extrem ale functiei f(x, y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 .

16