Le Corbusier-Catre o Noua Arhitectura

CTRE O NOU ARHITECTUR
CLDIREA TELEFOANELOR, NEW YORK

de
LE CORBUSIER
Tradus n englez din cea de-a treisprezecea ediie francez avnd o introducere de FREDERICK ETCHELLS Tradus n romn prin bunvoina unui grup de studeni ai anului II din cadrul Facultii de Arhitectur i Urbanism Cluj (vezi pag. 305)
DOVER PUBLICATIONS, INC. New York
Aceasta ediie Dover, publicat pentru prima dat n 1986, este o republicare nealterat i necenzurat a lucrrii originale publicate de ctre John Rodker, Londra, n 1931, aa cum a fost tradus de cea de-a trisprezecea ediie francez creia i s-a adugat o introducere n englez de ctre Frederick Etchells. Creat n Statele Unite ale Americii Dover Publications, Inc., 31 East 2nd Street, Mineola, N.Y. 11501
Catalogul Bibliotecii Congresului Le Corbusier, 1887-1965 Ctre o nou arhitectur
Reimprimare. Publicat la origine: Londra: J. Rodker, 1931. 1. Arhitectur. NA2520.L3613 ISBN 0-486-25023-7 2. Functionalism (Arhitectur). 1986 720 85-20468 I. Titlu
INTRODUCERE
Spune, tu, Care este motivul pentru care vremurile ndeprtate au fost mai bune dect cele de acum? -Eccles vii. Ro. UN OM al secolului XVIII, plonjat din senin n civilizaia noastr, ar trebui s aib o impresie asemntoare unui comar. Un om al anilor 90, admirnd majoritatea tablourilor moderne europene, ar avea o impresie asemntoare unui comar. Un om al zilelor noastre, citind aceast carte ar avea o impresie asemntoare unui comar. Multe din ideile noastre ndrgite n legtura cu Englishmans castle (Castelul englezului) - acoperiul mpnzit cu licheni, casa zdrenuit i patina - sunt tratate precum jucrii care trebuie s fie eliminate, iar nou ni se ofer cuti pentru oameni de 60 de etaje, casa de beton solid i curat, comoditi tot att de eficiente precum este cabina unui vapor sau a unui automobil i, prin ele, produsele standardizate ale produciei de mas. Nu trebuie s ne alarmm excesiv. Toate inveniile care au stat la baza civilizaiei noastre moderne, pn n momentul de fa, au cauzat aceleai comaruri. Calea ferat, s-a prezis, c ar distruge mediul rural, automobilele ar distruge drumurile i avioanele mediul aerian. Toate aceste lucruri s-au ntmplat, i critica s-a adeverit n mare msur. i totui omul supravieuiete i i continu existena, iar fericirea sau nefericirea se prezint n viaa oamenilor n aceeai masur ca i pn acum. Adevarul este c omul are o abilitate inexplicabil de a se adapta
la condiii noi. nva s accepte i chiar, n unele condiii, s preuiasc forme noi i ciudate. Noua form la prima vedere este repulsiv, dar dac deine o vitalitate real i se justific prin forma ei, devine un prieten. Fantasticul pur, moare n curnd. Astzi, n ingineria mecanic modern, formele par sa fie dezvoltate n mare masur conform funciei. Designerul sau inventatorul nu este preocupat n mod direct cu privire la imaginea final i probabil c nici nu i pas n mod contient. Oamenii sunt nzestrai n msur diferit cu un instinct propriu al ordinii, care se poate activa chiar i atunci cnd ne ateptm cel mai puin. Automobilul obinuit este un exemplu observabil al acestei idei. Unele sunt dezordonate si neplcute n aranjare; altele sunt bine structurate i curat organizate. n ingineria construciilor se ntampl acelai lucru. Podul sau barajul modern din beton este o treab rece i dizgraioas, sau poate posed propria apariie monumental i o frumusee de neclintit; structura fiind bun i funcional n egal msur n ambele cazuri. Este inevitabil ca inginerul, preocupat de funcionalitate i cutnd un rspuns imediat la noi cereri, s produc forme noi i ciudate, adesea surprinztoare, bizare i controversate la nceput. Unele din aceste forme nu merit s reluate n mod constant i dispar curnd n abisul lucrurilor uitate. Celelalte rezist testului de folosin i standardizare, ne devin apropiate i i ocup locul ca parte a echipamentului nostru de zi cu zi. i aceste forme noi, care sunt bune, att de strine i deranjante la nceput, sunt vzute dup o anumit perioad ca avnd un avantaj fa de cele care prezint aceeai funcie, lucru valabil n orice perioad din decursul istoriei.
Inginerul i arhitectul sunt obligai s lucreze cu banii altora. Ei trebuie s ia n considerare doleanele clienilor i, precum politicieni, nu pot s fie cu mult nainte perioadei lor. Artistul, pe de alta parte, mai ales pictorul, poate gasi acest lucru aproape imposibil; dar dac el este capabil s stabileasc unul din acele curioase compromisuri n urma caruia s i poat continua existena, este liber (uneori) cel puin s-i proiecteze gndurile pe hrtie sau pnz fr o referin, fa de ceva sau cineva; i s experimenteze i s cerceteze pentru propria plcere. Aceast pasiune, rennoit n zilele noastre, ntr-adevar, de un numar mic de artiti a dus la aceea supartoare ns extraordinar form de lucru care impacienteaz fr motiv att de muli oameni. Inginerul modern, urmrete apoi, funcia n primul rnd i forma n al doilea rnd, dar i este dificil s evite rezultate care sunt bune din punct de vedere stilistic. Pictorul modern de calitate, urmrete forma plastic de dragul ei, iar dac are calitile necesare rezultatele sunt satisfctoare din punct de vedere stilistic. Aceste lucruri sunt adevarate n cazul inginerului modern i pictorului. Sunt ele oare adevrate i n cazul arhitectului, care ntr-o anumit msur combin ambele funcii?
10
LIVERPOOL. POARTA DE INTRARE SPRE NOUA ECLUZA
Fotografia arata o fasie a noii intrari ale ecluzei care a fost mutate pe niste punti de lemn. Portile sunt inchise prin atasarea unei funie din cablu. Numai aceasta fasie cantareste ea insasi 500 de tone si portile sale vor fi cele mai mari din lume.
11
D-l Le Corbusier ne-ar spune clar i rspicat Nu! Cartea sa este o provocare pentru practicanii aceleiai profesii. El scrie, trebuie menionat, ca un architect pentru arhiteci, i precum un nvcel ntotdeauna atent la capodoperele marilor perioade; scriind mai mult din tristee dect din mnie! El nu este un fauve i nici un revoluionar, ci doar un gnditor cu minte luminat inspirat de o cumptare bine pus la punct. Ctre o nou arhitectur a fost scris, desigur, iniial pentru cititorii francezi, i binenteles are anumite idei care nu au aceeasi for aplicate condiiilor din Anglia sau America; dar cartea este cel mai de pre lucru care a fost lansat pn acum, chiar dac doar pentru c ne foreaza pe noi arhitecii sau pe oamenii simpli deopotriv s facem bilanul, pentru a ncerca s descoperim n ce direcie ne indreptm
MATERIALE MODERNE STIINTIFICE MEWES & DAVIS F.F.R.I.B.A., ARHITECTI
12
i s ne dm seama ntr-un mod vag care vor fi drumurile ciudate pe care trebuie sa le urmm chiar dac vrem sau nu vrem. Arhitectul obinuit de astzi, n concluzie, D-l Le Curbisier ne-ar spune, c este o creatur timid i fricoas, fiindu-i team s priveasc faptele n fa. El folosete trucurile sale mrunte oscilnd ntre diferitele stiluri istorice i poate s treac uor de la gotic la clasic, Tudor, bizantin sau la orice alt stil. Concentrndu-i pregtirea att de mult pe aceste aspecte superficiale, Le Corbusier adaug faptul c toate stilurile pot fi exploatate de architect n egal msur. ns nu aa se produce arhitectura bun sau marea, ar mai spune el. Dar se va spune c nu putem scapa de trecut i nici nu putem ignora locul originii noastre. Adevrat; i aceasta fiind exact originalitatea carii lui Le Curbisier, prin faptul ca el ia lucrri precum Parthenonul sau apsidele lui Michelangelo de la Sf. Petru i ne face s le vedem precum vede orice om simplu o main sau un pod cu ine de cale ferata. Aceste cldiri, studiate n aspectele lor funcionale i plastice - tot ce este accidental sau stilistic fiind retrogradat la locul su potrivit puin important - apar sub o nou nfiare i sunt mult mai apropiate i n mod ciudat mai potrivite cu o cldire din beton sau de un automobil Rolls Royce dect imitaiile lor groteti, pe care noi le-am ntrit. Aceast carte, n concluzie, este o contribuie important pentru studiul modern al arhitecturii i pentru studiul arhitecturii moderne; ar putea s irite, dar va stimula cu siguran. D-l Le Corbusier nu a pierdut timp i spaiu cu un catalog raisonn al cl[dirilor moderne; el s-a rezumat la enunul a cteva din problemele cu care se confrunt omul modern ct i arhitectul modern, i a menionat soluii pentru cldiri antice dar i pentru cele moderne.
13
Aceste probleme apar n principal din cauza scrii ample la care sunt conduse n general construciile moderne. Trust sau Combine
O FABRICA MODERNA. SMART & STEWART, ARHITECTI
(ncredere sau Combinaie) a ameliorat foarte mult aceste probleme n ultimii ani, i pare a fi o caracteristic permanent a afacerilor importante; Magazinul a inlocuit micul comerciant; locuitorii urbani se gsesc din ce n ce mai des adpostii n blocurile uriae de apartamente; problemele de trafic i transport n final vor impune mai devreme sau mai trziu o schimbare radical a strzilor noastre - toate aceste probleme ridicnd noi ntrebari i noi soluii i este datoria noastr s folosim materialele i metodele de construcie pe care le avem la ndemn, nu orbete, desigur, ci cu o ndrzneal constant pentru a le mbunati.
14
i acest proces se petrece cu siguran n continuare, indiferent ce am gndi despre rezultate. O arhitectur caracteristic erei noastre prinde uor contur; liniile ei caracteristice devin din ce in ce mai evidente. Folosirea oelului i construciilor din beton; de arii extinse de sticl plat; de uniti standardizate (precum, spre exemplu de ferestre metalice); a acoperiului plat; de materiale sintetice noi i tratamente speciale a metalelor pe care mainriile le-au fcut posibile; cu exemple luate de la avioane, de la maini sau de la vapoarele cu aburi, unde niciodata nu a fost posibil, de la nceput, s atacm problema din punct de vedere academic - toate aceste lucruri ajut, n orice msur, s produc o arhitectur a secolului XX, ale crei forme sunt deja destul de evidente. O anumit perpendicularitate a masei i conturului, o un tratament ncruciat sau "gril de metal", cu un accent pe orizontale, o goliciune extrem a suprafeei peretelui, o austeritate aspr, penetrant i economic i un minimum de ornament; toate acestea se afl printre caracteristicile sale. Evolueaz, am putea presupune, o arhitectur grav i clasic, a crei expresie, dezvoltat n totalitate, ar putea atinge o frumusee nobil. Este o ncntare s notm primele indicii slabe asupra interesului spontan i neforat n problemele de estetic a omului modern. A avut o colarizare incontient de admirat prin eficiena aranjrii i finisarea mainriilor i a aparaturii care nconjoar i guverneaz viaa sa cotidian. Unui posesor mediu al unei maini ncepe s gseasc o plcere deosebit n formele reuite, n acurateea liniilor i designului de ansamblu. Trebuie s fie deja foarte muli ani de cnd nu s-a mai acordat o astfel de atenie fa de problema estetica de un numar att de
15
mare de oameni. Este de ateptat ca n curnd acest interes s nglobeze i arhitectura modern, trecnd de la ea, fiind o apreciere de munc, a unui caracter de funcionalitate pentru a demara lucrri de o nsemntate mai mare.
USI MODERNE. W. A. PITE, SON & FAIRWEATHER, ARHITECTI
Voi da mai jos unul sau dou citate care par s descrie tendina gndirii n aceast direcie. Nu sunt luate, se va observa, din surse revoluionare: educaia a atins grupuri de afaceri, companii i conglomerate, care merg sub motto-ul unei mai bune construiri i contribuie la
16
facilitile estetice a oraelor prin oferirea arhitecilor libertatea de a se ndeprta de idei stereotip, astfel permind sclipiri ale spiritului secolului XX n construcii Cldirile industriale sunt acceptate ca necesiti deplorabile de unii critici ... termenii ca utilitar i brut sunt considerate sinonime D-l. John Cloag, cel care scrie asta n Jurnalul Arhitecilor din 12 ianuarie 1927, crede ca noua imagine este exasperant i continu prin a spune c:Utilitatea neorganizat de o nevoie imaginat a unui oarecare "stil deghizant nu sufer de lipsa unui efect pozitiv asupra formei unei cldiri industriale. Mr. R. A. S. Paget, ntr-o scrisoare ctre The Times, rezumat n Jurnalul Arhitecilor din 7 aprilie, 1926, crede c Regent Street ar fi trebuit s fie proiectat ca dou mari magazine continue cu vitrinele fa n fa n volume separate care sa le compun, fiind conectate prin trasee, tuneluri, sau poduri acoperite situate la intervale potrivite, astfel nct clienii s poat trece de la un bloc la cellalt protejai de vremea de afar. El ar fi adugat i o comunicaie direct de la staia Tube ctre magazine i ctre staiile pasagerilor omnibus, astfel nct publicul s se adposteasc i mbarce sub protecia acoperiului. Pavajele aflate n faa magazinelor ar fi fost gndite sub form de arcade, n timp ce iluminatul fronturilor magazinelor de la parter ar fi asigurat prin ferestre situate peste nivelul acoperiului arcadei, pentru a evita obieciile care au fost fatale proiectului original al lui Nash. Pe acoperiul arcadelor ar fi format o promenad deschis atractiv pentru zilele n care vremea este bun, cu pasarele suspendate care ar trece pe latura strzilor. Dintro publicitate din Spital unul din numerele Jurnalului arhitecilor, 24 iunie 1925. Spitalul modern este un triumf, prin
17
eliminarea neesenialului si deranjantului. Datorit potrivirii sale perfecte s corespund teatrului de operaii - precum camera motoarelor unui vapor de linie - este una dintre cele mai bune ncperi din lume. (Aceasta este intr-adevar vocea lui Iacob). n legtur cu producia de mas, acesta nu este un lucru nou. ntreaga folosin a mainriilor, desigur, a tins ctre o producie de mas. Dar procesul pornete cu mult mai n urm. Planul dulgherului deine cam aceeai relaie cu tesla sa, precum o face briciul cu protecie cu obrazul peste care au trecut anii (marturisesc c nca sunt suficient de conservator ca s-l folosesc nc), dar n ambele cazuri, instrumentalul
UN AMFITEATRU DE OPERATII . WALSH & MADDOCK, ARHITECTI
mai modern atinge ceea ce noi am putea numi o suprafa produs n mas. Chiar i imprimarea a pornit doar ca scriere produs n mas. Noi
18
am fost mpovrai, n aceast ar, cu o micare timid a Arts and Crafts, care, inevitabil, a ajutat la minimalizarea i negarea adevratelor avantaje ale produciei n mas; ns acest sentiment, dei persist, este neglijabil, chiar i oamenii "artiti" pot savura n prezent fr scuze admirabilele produse ale produciei de mas. Mai presus de toate, innd cont de ideile centrale fixate n aceast carte, trebuie s evitm orice fel de snobism. Pentru a lua un caz minor i neimportant, nverunarea mpotriva pompei de petrol moderne de la marginea drumului este un bun exemplu de acest tip, fiind n acelai timp cea mai pur prostie. Eu, desigur, nu pretind faptul c pompele dein o frumusee sau interes nemaintlnite; dar probabil sunt mai plcute dect cutiile noastre potale, i cu siguran mai plcute dect majoritatea stlpilor de iluminat. Sunt pictate n culori curate, care scot n eviden adevratul scop a blazonului, i ofer puin via i culoare suburbiilor noastre mizerabile sau satelor noastre muribunde. Aceast carte, astfel, mbrcat n englez, este publicat cu scopul de a stimula gndirea i de a ridica interesul n legtur cu problemele serioase cu care se ocup. Nu m ndoiesc c multe lucrri moderne franceze ilustrate n aceste pagini vor prea neplcute multora dintre noi, dar acest lucru s-ar putea aplica la orice lucrri individuale de arhitectur de la orice coala. Noi pretindem, i eu cred c pe bun dreptate, c am mers destul de departe n aceast ar,ctre a rezolva problema casei de marime mic sau medie care va fi organizat, bine i economic planificat, i placut n liniile sale generale. Nu putem ns s prertindem c am mers la fel de departe n ceea ce ine de planificarea oraelor pe o scara larg, sau n dispoziia imenselor structuri moderne de care va fi nevoie mai mult n viitorul apropiat. O citire a acestei cari ar putea deschide unele ci de gndire ctre aceast direcie.
19
Este nevoie de cteva scuze pentru traducere. D-l Le Corbusier scrie ntr-un anume stil de tip staccato (fragmentat) care este putin deconcertant chiar i n francez; i cartea lui este de natura unui manifest. Obiectivul meu a fost s redau o imagine ct mai fidel i mai precis cu putin, chiar i cu preul unor exprimri ciudate i reinerea a unui anumit numr de expresii galice. Frederick Etchells
Nota-Conform celor scrise mai sus, eu am citit cu mare placere, precum presupun c au fcut-o i ceilali cititori, raportul admirabilei citiri a lucrrii n faa Royal Institute of Brittish Architects (Institutul regal al arhitecilor britanici), n ziua de luni, 14 martie 1927, de domnul Howard Robertson despre arhitectura modern francez. Tonul, att al lucrrii ct i a discuiilor care au urmat, a fost att de natural i sntos nct sftuiesc pe orice cititor al acestei carti s cumpere o copie a Jurnalului Institutului Roial al arhitectilor britanici, numrul din 19 martie 1927, unde un raport ntreg va fi gasit. F. E.
O TIGLA DE ACOPERIS
20
MULTUMIRI
MULTUMIRILE SUNT CATRE URMATORII, CEI CARE AU PERMIS UTILIZAREA ILUSTRATIILOR CARE SUNT PROPRIETATEA LOR:
DOMNILOR DE LA CROSSLEY SI CO. LTD., DOMNILOR DE LA INDENTED BAR SI CONSTRUCTII BETON CO. LTD., DOMNILOR DE LA JOHN P. WHITE AND SONS LTD., DOMNILOR DE LA LANGLEY LONDON LTD.; SI CATRE ARHITECTII ALE CAROR NUME APAR SUB IMAGINI.
21
CUPRINS
Introducere Argument: Estetica inginerului si arhitectura Trei memento-uri pentru arhitecti: I. Masa II. Suprafata III. Plan Linii regulatoare: Ochii care nu vad I. Vase de linie II. Avioane III. Automobile Arhitectura: I. Lectia despre Roma II. Iluzia planurilor III. Creatia pura a mintii Case produse in masa Arhitectura sau revolutie
7 24 31 43 43 55 64 85 104 104 123 147 167 167 193 217 243 282
22
23
24
ARGUMENT
ESTETICA INGINERULUI SI ARHITECTURA

Estetica ingineriiei si arhitectura sunt dou lucruri care se completeaz reciproc i se urmeaza una pe alta: una fiind acum la adevarata ei putere, iar cealalt aflndu-se ntr-o nefericit stare de regresiune. Ingineria inspirat de legile economiei i condus de calcule matematice, ne pune in legtur cu legile universului. Ea atinge armonia. Arhitectul, prin aranjarea formelor, realizeaz o ordine ce reprezint creaia pur a spiritului su; prin modele i forme el ne influeneaza simurile intr-un grad ridicat si ne produce emoii plastice; prin relaiile pe care le creaz el creaz ecouri profunde in noi, el ne d msura unui ordin pe care il simim ca fiind in concordan cu cel al lumii noastre, el determin varietatea tempo-urilor inimi si inelegerii noastre; este atunci cand experimentm sensul frumuseii.
25
TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI

MAS
Ochii notrii sunt construii s ne permit s vedem formele in lumin. Formele primare sunt forme frumoase deoarece pot fi apreciate cu acuratete. Arhitecii din zilele noastre nu mai ating aceste forme simple. Lucrand dupa calcule, inginerii se ocup de formele geometrice, mulumind ochii prin geometrie i inelegerea abilitilor matematice; munca lor este pe linie directa cu arta buna.
SUPRAFAA
O mas este inconjrata in propria suprafa, o suprafa care este imparit n concordan cu conducerea i generarea liniilor de suprafa; i asta i d suprafeei individualitate. Arhitecilor din zilele noastre le este frica de constitutivele geometrice ale suprafeelor. Marile probleme ale construciilor moderne trebuie s aib o soluie geometric. Forai s munceasc in concordan cu nevoile stricte ale determinrii condiiilor exacte,inginerii fac uz de generare si acuz liniile in ceea ce priveste formele. Ei creaz clar i emoionant realitatea plastic.
PLAN
Proiectul este creatorul. Fr un plan ai o lips a ordinii i intentiei.
26
Planul deine esena emoiei. Marea problema a zilei de maine,dictat de necesitile colective, pun problema planului sub o nou form. Cerinele vieii moderne, i ateapt un nou model de plan, att pentru case ct i pentru ora.
LINII REGULATOARE
Un element inevitabil al arhitecturii. Necesitatea unei ordini. Liniile regulatoare garanteaz mpotriva premeditrii. Aceasta aduce satisfacie intelegerii. Reglementarea liniilor este un mod ctre un sfarit; nu este o reet. Alegerea sa si modalitile de exprimare, sunt o parte integrant a creaiei arhitecturale.
OCHII CARE NU VAD

GARNITURI
O epoc important a inceput. Exist un nou spirit. Aparut o noua mas de munca concepui in noul spirit; este intlnita in special n producia industrial. Arhitectura este sufocat de obiceiuri. Stilu rile sunt o minciun. Stilul este o unitate de principiu animnd toat activitatea unei epoci, rezultatul strii de spirit care are propriul caracter special. Epoca noastr isi determin n fiecare zi propriul stil. Ochii nostrii, din nefericire nu l pot distinge nc.
27 AVIOANE
Avioanele sunt produsul unei selecii atente. Tema avioanelor const n logica ce reglementeaz enunul problemelor si realizrilor sale. Problema casei nu a fost inc stabilit. Totui exist standarde pentru interiorul locuinelor. Mecanismele contin factori economici care fac selecia. Casa este o structura de locuit.
AUTOMOBILELE
Trebuie s tindem la fixarea standardelor, pentru a face fa problemei perfeciunii. Parthenon-ul este un produs de selectie aplicat unui standard. Arhitectura lucreaza in concordant cu standardele. Standardele sunt probleme de logic,analiz si studiu minutios; se bazeaz pe o problem care a fost bine declarat. Un standard este stabilit definitiv prin experiment.
ARHITECTURA
LECTIA DE LA ROMA
Scopul arhitecturii este acela de a stabili o relaie emotional prin intermediul unor materiale brute. Arhitectura merge dincolo de nevoile utilitare. Arhitectura este un lucru plastic. Spiritul ordini, o unitate a inteniei. Sensul relaiilor; arhitectura se confrunt cu cantitatea. Pasiunea poate crea dram din piatr inert.
28
ILUZIA UNUI PLAN
Planul pornete de la cadru pn dincolo de el,exteriorul este rezultatul unui interior. Elementele arhitecturii sunt lumina i umbra,perei si spaiu. Aranjamentele reprezinta gradarea scopurilor, clasificare cu privire la intenii. Omul se uita la creaiile arhitecturale cu ochii lui care au 5 picioare , 6 inch de la pmant. se poate face numai cu obiective pe care ochiul le poate aprecia,i intenii care iau in considerare elementele arhitecturale. Dac intr in joc inentii care nu cunosc limbajul arhitectural, ajungi la iluzia unui plan, depeti regulile planului printr-o eroare de concepie sau inclini spre ideea unui spectacol gol.
CREAIA PURA A MINII
Conturul si profilul sunt piatra de temelie a arhitectului. Aici se dezvaluie ca artist sau ca simplu inginer. Conturul este liber de orice constrangere. Aici nu mai exista nici o intrebare de obicei, nici de traditie, nici de constructie sau adaptarea la nevoile utiliatre. Conturul si profilul sunt o pur creatie a minii; ele cer un artist plastic.
29
PRODUCTIA IN MASA A CASELOR

A inceput o importanta epoca. Exista un nou spirit. Industria , ce ne-a coplesit ca o napadire ce ne conduce spre capatul destinatiei, ne-a mobilat cu noi unelte, adaptate la aceasta noua epoca, animata de noul sau spirit. Legile economice ne guverneaza inevitabil actiunile si gandurile. Problema casei e o problema a epocii. Echilibrul societatii de azi depinde de ea. Arhitectura are ca prima datorie,in aceasta epoca a reinoirii, aceea de a aduce o revizuire a valorilor, o revizuire a elementelor componente a unei case. Producerea in masa e bazata pe analiza si experiment. Industria la scara mare trebuie ocupata insasi cu cladiri si sa stabileasca elementele unei cladiri pt baza producerii in masa. Trebuie sa creem spiritul productiei in masa. Spiritul constructiei caselor in serie. Spiritul locuirii caselor produse in serie. Spiritual conceperii caselor in serie. Daca eliminam din inimi si din minti, toate conceptele moarte cu privire la case, si ne uitam la intrebare dintr-un punct de vedere critic si obiectiv, ar trebui sa ajungem lacasa-masina, casa produsa in serie, sanatoasa (si deasemenea morala) i frumoasa uneltele frumoase. Deasemenea frumoasa cu toata animatia pe care sensibilitatea artistului o poate adauga in folosul puerei functiuni a elementului. in acelasi fel in care
si instrumentele de lucru ce ne acompaniaza existenta sunt
30
ARHITECTURA SAU REVOLUTIE

In orice domeniu al industriei, noi probleme au aparut si au fost create noi instrumente capabile sa le rezolve. Daca acest nou fapt se aseaza dincolo de trecut ,atunci ai o revolutie. n construcii producerea in masa deja a inceput; in fata unor noi nevoi economice,unitatile producerii in masa au fost create atat in masa cat si in detaliu; iar rezultate precise au fost dobandite atat in masa cat si in detaliu. Daca acest lucru ar fi pus dincolo de trecut,atunci ai revolutie, atat in metoda angajata cat si la scara mare la care a fost scoasa. Istoria arhitecturii se desfasoara insasi incet, de-a-lungul deceniilor ,ca o modificare a structurii si ornamentului, insa in ultimii cincizeci de ani otelul si betonul au adus noi cerinte, ce reprezinta indexul unei mai mari capacitate pt constructii si ale unei arhitecturi in care vechile coduri au fost reintoarse. Daca provocam trecutul ar trebui sa invatam ca stilurile nu mai exista pentru noi si ca un stil apartinand perioadei noastre e trecut si ca a fost o revolutie. Mintile noastre au inteles constient sau inconstient aceste
evenimentele si noile nevoi au aparut constient sau inconstient. Masinaria societatii profund iesita din viteza oscileaza intre o ameliorare a importantei istoricesi o catastrofa. Instinctul primordial al oricarei fine umane este acela de a-si asigura un adapost. Varietatea claselor de muncitori in societatea de azi nu mai au locuine adaptate nevoilor lor; nici atizanul cat si nici intelectulalul. E o intrebare a cladirii, care este la radacina socilalului neodihnit de azi: arhitectura sau revolutie.
31
PODUL GARABIT
Proiectat de inginerul Turnului Eiffel
ESTETICA INGINERULUI SI ARHITECTURA
32
33
Estetica inginerului si arhitectura sunt doua lucruri care se completeaza reciproc si se urmeaza un pe alta: una fiind acum la adevarata ei putere iar cealalt in nefericita situatie de regresiune. Iginerul inspirit de legea economiei si guvernat de calcule matematice ne pune in legatura cu legea universala. Ea atinge armonia. Arhitectul, prin aranjamentul lui de forme realizeaza o ordine ce e creatia pura a spiritului sau; prin formele si suprafetele sale ne afecteaza simturile la un grad ridicat,si provoaca emotii plastice; prin relatiile pe care le creeaza trezeste in noi ecouri profunde;ne da o masura a ordinii pe care o simtim in concordanta cu cea a lumii noastre; determina variate miscari ale inimii experimentam sensul frumusetii. si intelegerii noastre; abia atunci
34
35
Estetica inginerului si Arhitectura-doua lucruri ce se completeaza reciproc si se urmeaza una pe alta-una la potentia maxim iar cealalt intro nefericita stare de regresiune.
Intrebare a moralitatii; lipsa adevaraului e intolerabil, ne prabusim in neadevar. Arhitectura e una din cele mai urgente nevoi ale omului,deoarece casa a fost mereu indispensabila si prima unelta care si-a furit-o. Cantitatea de unelte a omului marcheaza stagiile civilizatiei.epoca de piatra,epoca de bronz,epoca de fier. Uneltele sunt rezultatul unei imbunatairi successive; efortul tuturor generatiilor e incarnat in ele. Unealta e expresia directa si imediata a progresului; ii da omului asistenta esentiala si de asemenea libertatea esentiala. Aruncam uneltele demodate la gramada de gunoi:carabina ,rigola si vechea locomotive. Aceasta actiune e o
manifestare a sanatatii,a sanatatii morale si mai ales a moralei,nu e drept sa producem lucruri rele din cauza unui instrument rau; nu e correct insa nici sa consumam energia, sanatatea si curajul din cauza unei unelte proaste ; trebuie sa fie aruncat si inlocuit.
Oamenii insa locuiesc in case vechi si nu s-au gandit inca la case construite adaptate lor insisi. Vizuina le-a fost draga inimilor lor din totdeauna. La un asa grad si la o asa rezistenta au consacrat cultul casei.iUn acoperis! Apoi alte bunuri gospodaresti. Religiile s-au fundat pe baza unor dogme, dogmele nu se schimba; dar civilizatiile se schimba iar din
36
religii se alege praful. Casele nu s-au schimbat. Dar cultul caselor a ramas acelasi de secole. Casele de asemenea vor cad in neant.
Un om care practica o religie si nu crede in ea e un sarac mizerabil; este demn de mil. Si noi suntem demni de mila pt ca locuim n locuirea in case nevrednice din moment ce ele ne ruineaza sanatatea si
moralitatea. E treaba noastra sa devenim creaturi sedentare. Casele noastre ne macin in trandavia noastra ca un bun consumabil. vom avea nevoie curand de prea multe sanatorii. Noi suntem demni de mila. Casele noastre ne dezgusta; ne indepartam de ele si frecventam restaurante si cluburi de noapte; sau ne adunam impreuna in casele noastre posomorati si in secret precum niste animale ranite. Devenim demoralizati.
Inginerii fabrica instrumentele timpului lor. Totul ,in afara de case si a budoarelor roase de molii.
Exista in Franta o grozava scoala nationala de arhitectura si exista in fiecare tara o varietate de scoli de arhitectura pentru a induce n eroare tinerile minti si a le invaa disimularea si slugarnicia de azi. Scolile Nationale! Inginerii nostrii sunt sanatosi si virili ,activi si folositori ,echilibrati si fericiti cu munca lor.arhitectii nostii sunt deziluzionati si someri ,laudarosi si irascibili. Asta pentru ca in curand nu va mai fi nimic de facut pt ei. Nu mai avem bani pt a ridica suveniruri istorice. In acelasi timp trebuie sa le spalam!
37
Inginerii nostri se aprovizioneaza pentru astfel de lucruri si ei vor fi constructorii nostrii.
Exista totusi acest lucru numit arhitectura, un lucru admirabil, cel mai pretuit dintre toate. Un produs al oamenilor fericiti si un lucru care el insusi produce oameni fericiti. Orasele fericite cunt cele care au o arhitectura. Arhitectura poate fi gasita in telefon si in Parthenon. Ce usor poate fi acasa in casele noastre! Casele determina strada iar strazile determina orasul iar orasul e o personalitate ce ia asupra sa un suflet, care poate simtii, suferii sau intreba. Precum acasa arhitectura poate fi in strada si oras!
Diagnosticul e clar. Inginerii nostri produc arhitectura, pentru ei lucreaza calculele matematice ce deriva din legea naturala, si munca lor ne da sentimentul de armonie . Inginerii deci au esteticul lor, pt el trebuie ,in facerea calculelor sa calculeze niste termini ai ecuatiei; si e aici gustul acela care intervine. Acum in manevrarea unei probleme matematice,un om o
priveste pur si simplu abstract si intr-o astfel de pozitie gustul sau trebuie sa urmeze o carare certa si sigura. Arhitectii, iesiti din scoli, aceste case-fierbinti unde hortensiile albastre si crizantemele verzi sunt fortate si unde orhidee murdare sunt cultivate, intr in oras in spiritul unui laptar, care ar trebui, asa cum e sa isi vanda laptele amestecat cu vitriol sau otrava.
38
Unii oameni inca cred in arhitecti,asa cum ei cred orbeste in toti doctorii .Desigur este necesar ca locuintele sa ramana in picioare! E necesar sa se faca recurs la omul artei! Arta potrivit lui Larousse e aplicatia cunostintelor pentru realizarea a unui concept. Acum , astazi,inginerii sunt cei care stiu ,care stiu cel mai bun mod de a construii, de a incalzi, de a ventila,de a lumina. Nu e adevarat? Diagnosticul nostru, ca sa incep cu inceputul, e acela ca inginerul, care procedeaza din buna-stiinta arata calea si deine adevarul. De aceea arhitectura, cea care un subiect al emotiei plastice, ar trebui sa inceapa de asemenea cu inceputul in propriul ei domeniu; si ar trebui sa utilizeze acele elemente care sunt capabile sa afecteze simturile ; si s ne rasplateasca dorintele ochilor, si ar trebui sa le dispuna in asa fel incat privirea lor sa ne afecteze imediat prin delicatee sau brutal, prin
tulburarea sau seninatatea,prin indiferenta sau interesul; aceste elemente sunt elemente plastice, forme pe care ochii nostrii le vad clar si pe care mintea noastra le poate masura. Aceste forme, elementare sau subtile, maleabile sau brutale, lucreaza psihologic asupra simturile noastre(sfera ,cub ,cilindru,orizontal,vertical,oblic,etc) si le incanta. Fiind miscati ,suntem capabili sa patrundem dincolo de brutalitatea senzatiilor, anumite relatii sunt cele nacute sa functioneze dincolo de perceptiile noastre si care ne pun intr-o stare de satisfactie( in armonie cu legile universului ce ne guverneaza si pentru care toate actiunile noastre sunt subjugate) , in care omul poate angaja in totalitate, darurile memoriei sale ,al analizei sale al ratiunii si al creatiei.
39
Arhitectura astazi nu mai e constienta de inceputurile sale! Arhitectii astazi lucreaza in stiluri sau discuta chestiuni de structura in timpul sau in afara sezonului; clientii lor ,publicul gandesc inca in termenii aparitiei conventionale si rationeaza pe baza unei transformata enorm din
educatie insuficienta .Lumea noastra a fost
prisma infatisarii exterioare si a modului de folosire datorita masinii. Am castigat o noua perspective si o noua viata personala dar inca nu ne-am adaptat casele.
A venit timpul sa punem in fa problema casei, a strazii, a orasului si sa avem de-a face cum amandoi, arhitectul si inginerul.
Pentru architect am scris TREI MEMENTO-URI

MASA care e elementul prin care simturile noastre
percep si
masoara si prin care sunt cel mai mult afectate.

SUPRAFATA- care e invelisul masei si care poate diminua sau marii
senzatia pe care cea din urma ti-a dat-o.

PLANUL-care e generatorul atat al masei cat si al suprafetei si este
acela priin care intregul se fixeaza in mod irevocabil.
Atunci, tot pentru architect,LINIILE REGULATOARE aratand prin acestea unul din mijloacele prin care arhitectura dobandeste acea forma tangibila a matematicii care ne da o recunoscatoare perceptie a ordinii. Am dorit sa punem in fata fapte de o valoare mai mare decat cele din multe dizertatii asupra sufletului pietrelor. Ne-am limitat dincolo de noi la filosofia naturala a problemei, la lucruri care pot fi stiute.
40
Nu am uitat locuitorul din casa si multimea de oameni din oras. Suntem constienti de faptul c in mare parte prezenta stare proasta a arhitecturii se datoreaza clientului,a omului care da ordine,care isi face alegerile si le altereaza, si care plateste. Pentru el am scris OCHII CARE
NU VAD.
Suntem toti familiarizati cu prea multi mari oameni de afaceri bancheri si comerciali care ne spun:A, sunt numai un om al aventurilor,traiesc complet inafara lumii artei,sunt un Filistean. Protestam si le spunem:toate energiile tale sunt directionate dincolo de acest magnific sfarsit care e o forjare a uneltelor unei epoci si care creeaza dincolo de aceasta intreaga lume aceasta acumulare de lucruri frumoase, in care legea economiei are dominanta suprema, si exactitatea matematicii e imbinata cu indrazneala si imaginatie. asta e ceea ce faci. Asta ca sa fiu exact e Frumusetea! Cineva ii poate vedea pe acesti oameni de afaceri,bancheri si comercianti departe de afacerile lor,in casele lor ,unde totul pare a fi in contradictie cu existenta lor reala, camere prea mici, un conglomerat de obiecte inutile, si cu un spirit dezgustator dominand peste atat de multe falsuri -Aubusson, Salon dAutomne stiluri le tot felul si absurde bric-abrac-uri. Pretenii industriei noastre par asa de timizi si scorojiti ca niste tigrii in cusca; e foarte clar ca ei sunt mai fericiti la fabrica sau in bancile lor. Revendicam in numele vapoarului cu aburi, a avioanelor si a masinii, dreptul la sanatate, logica, profunzime, armonie, perfectie. Vom fi intelesi. Astea sunt adevaruri evidente. Nu e prostie sa grabesti o clarificare a lucrurilor. In final va fi o adevarata placere sa vorbim despre arhitectura dupa atat de multe depozite, worksopuri, masini si zgarie nori. Arhitectura e un lucru al artei, un fenomen al emotiilor, intrebari exterioare mincinoase despre constructi si dincolo de
41
ele. Scopul constructiei este de a face lucrurile sa stea in picioare.a arhitecturii de a ne misca. Emotiile arhitecturale exista atunci cand opera este in acord cu tonul unui universului a carui legi le respectam, recunoastem si in fata carora ne supunem. Cand o anumita armonie a fost atinsa munca ne capteaza. Arhitectura e o problema a armoniei e o creatie pura a spiritului.
Astazi pictura a intrecut celelalte arte. E prima care a obtinut concordanta cu epoca. Pictura moderna a lasat pe de o parte picturile pe pereti, tapiseria si urna ornamentala si s-a sechestrat intr-o rama-prospera, plina de intelesuri, foarte indepartat de un realism care distrage, a recurs insesi la meditatie. Arta nu mai e anecdotica, e o sursa a meditatiei; dupa o zi de munca e bine sa meditezi. Pe de o parte marea masa a populatiei cauta o locuire decenta,si aceasta intrebare e de o importanta mistuitoare. Pe de alta parte ,omul initiativelor al actiunilor, al gandurilor, LIDERUL cere un adapost pentru a medita intr-un loc sigur si linistit; o problem indispensabila sanatatii oamenilor specializati. Pictori si sculptori, campioni ai artei de azi, voi care ai avut de indurat atat de multe batjocoriri si care ai suferit atat de multa indiferenta, lasati-ne sa purificam casele noastre , dati-ne ajutorul pentru a ne putea reconstrui orasele. Munca voastra va fi capabila atunci sa-si ia locul ei in ramele perioadei si atunci ve-ti fi pretutindeni
acceptati si intelesi. spuneti-va insiva ca arhitectura are intradevar nevoie de atentia voastra. Nu uita problema arhitecturii!
42
PISA
43
LIFT PENTRU CEREALE
I MAS
44
45
Ochii nostri sunt construiti ca sa ne permita sa vedem formele in lumina. Formele primare sunt frumoase pentru ca pot fi clar apreciate. In ziua de azi arhitectilor nu mai obtin aceste forme simple. Lucrand dupa calcule, ingineri folosesc forme simple, satifacandu-ne ochii cu geometria lor si intelegerea prin matematica lor; munca lor este in linie directa cu arta de calitate.
46
47
LIFT PENTRU CEREALE
Arhitectura nu are nimic de a face cu diversele "stiluri". Stilurile lui Louis XIV, XV, XVI sau goticului, sunt pentru arhitectura ceea ce este o pana pentru capul unei femei; este ceva dragut, desi nu intotdeauna, si niciodata ceva mai mult. Arhitectura are scopuri mai serioase; capabile de sublim,
impresioneaza cele mai brutale instincte prin obiectivitate; cheama la joc cele mai mari minti prin propria abstractivitate. Abstractivitatea arhitecturala are aceasta
48
atributie magnifica si proprie, care desi isi are radacinile in fapte clare le spiritualizeaza, pentru ca adevarul gol golut nu este nimic mai mult decar materializarea unei posibile idei. Faptele mediaza ideile din cauza ordinii care li se aplica. Emotiile pe care arhitectura le trezeste izvorasc din canditii fizice care sunt inevitabile, irefutabile si azi uitate. Masa si suprafata sunt elementele prin care arhitectura se manifesta. Masa si suprafata sunt determinate de plan. Planul este generatorul. Cu atat mai rau pentru cei carora le lipseste imaginatia!
49
DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.CANADA
50
DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.AMERICA
51 PRIMUL MEMENTO: MASA
Arhitectura este un mod corect si magnific jocul maselor aduse inpreuna in lumina. Ochii nostri vad forme in lumina; lumina si umbra dezvaluie aceste forme; curbe, conuri, sfere, cilindri sau piramide sunt formele primare pe care lumina le dezvaluie; imaginea acestora este distincta si tangibila pentru noi fara ambiguitate. Din acest motiv acestea sunt forme frumoase, cele mai frumoase forme. Toata lumea este de acord cu asta, copilul, salbaticul si metafizicianul. Este insasi natura artelor plastice. Arhitectura egipteana, greaca sau romana este o arhitectura de prisme, cuburi, cilindri, piramide sau sfere: Piramidele, Templul de la Luxor, Parthenon-ul, Colosseum-ul, Villa lui Hadrian.
52
Arhitectura gotica nu este fundamental bazata pe sfere conuri si cilindri. Doar nava este o expresie a unei forme simple, dar totusi releva o geometrie complexa de ordinul doi: intersectii de arce. Din acest motiv o catedrala nu este foarte frumoasa si cautam in ea o compensatie subiectiva in afara artelor plastice. O catedrala este interesanta ca fiind o solutie ingenioasa pentru o probleme dificila, dar o problema pentru care premisele au fost prost puse pentru ca nu pleaca de la formele primare. Catedrala nu este o lucrare plastica; e o drama; o lupta impotriva gravitatiei, care este o senzatie de natura sentimentala. Piramidele, Turnul din Babylon, Portile din Samarkand, Parthenon-ul, Colosseum-ul, Pantheon-ul, Pont du Gard, Santa Sofia, Moschea din Stamboul, Turnul din Pisa, Cupolele lui Brunelleschi si lui Michael Angelo, Pont-Royal, Invalides - toate aceste apartin arhitecturii.
53
Gare du Quai d'Orsay, Grand Palais nu apartin arhitecturii. Arhitectii de azi, pierduti in planurile lor sterile, in pilastrii si in acoperisurile lor, nu au capatat niciodata conceptia formelor primare. Nu au fost niciodat invatati acest lucru la scoala. Nu in cautarea unei idei arhitecturale, ci ghidati de rezultatul unor calcule (derivate din principiile ce guverneaza universul nostru) si din conceptia unui organism viu, inginerii de azi folosesc elementele primare si prin coordonarea lor in acord cu regulile, provoaca in noi emotie arhitecturala si deci fac ca lucrul omului sa rezoneze la unison cu ordinea universala. Asadar avem elevatoarele de grane si fabricile americane, magnificele fructe ale noii ere. INGINERII AMERICANI DEPASESC CU CALCULE
ARHITECTURA NOASTRA CARE EXPIRA.
54
55
CURTE INTERIOARA: BRAMANTE SI RAPHAEL
II SUPRAFATA
56
57
O masa este infasurata in suprafata, o suprafata care este impartita dupa liniile masei; si asa da masei individualitatea. Arhitectii din ziua de azi se tem de constituentii geometrici ai suprafetelor. Problemele mari ale constructiilor moderne trebuie sa aiba solutii geometrice. Fortati sa lucreze in acord cu nevoile stricte si conditile determinate, inginerii folosesc linile generate in relatie cu formele. Ei creaza o realitate plastica clara si emotionanta.
58
59
Arhitectura nu are nimic de-a face cu diversele "stiluri". Stilurile lui Louis XIV, XV, XVI sau goticului, sunt pentru arhitectura ceea ce este o pana pentru capul unei femei; este ceva dragut, desi nu intotdeauna, si niciodata ceva mai mult.
AL DOILEA MEMENTO: SUPRAFATA
Arhitectura fiind maiestrousul, corectul si magnificul jocul al maselor aduse impreuna in lumina, sarcina arhitectului este sa vitalizeze suprafata ce imbraca masa, dar in asa masura incat suprafata sa nu devina parazita, sa manance masa si sa o absoarba in propriul avantaj: povestea trista a muncii noastre din prezent. Pentru a lasa o masa intacta in splendoarea formei ei in lumina, dar sa atribuie suprafetei nevoile aproape utilitare, reprezinta fortarea de a
60
61
descoperii in inevitabila scufundare in suprafata, liniile generate de forma. In alte cuvinte o structura arhitecturala este o casa, un templu sau o fabrica. Suprafata templului sau fabricii este in cele mai multe cazuri un zid cu goluri
pentru usi si ferestre; aceste goluri de regula distrug forma; trebuie sa accentueze forma. daca esentialul arhitecturii sta in sfere, conuri si cilindrii, liniile generate de aceste forme se bazeaza pe o geometrie pura. Dar aceasta
62
geometrie ingrozeste arhitectii de azi. Arhitectii de azi nu indraznesc sa construiasca un Palat Pitti sau o cale Rivioli; ei construiesc bulevardul Raspail. Bazez observatiile pe seama nevoilor: avem nevoie de orase dispuse intr-o maniera utila a carei masa generala sa fie nobila (planificarea oraselor). Avem nevoie de strazi cu linii clare, aplicatia spiritului de productie in masa si organizare industriala, maretia ideii, serenitatea efectului, vor ravasi spiritul si vor aduce o conceptie fericita. A modela suprafata unei forme primare si simple este a aduce in joc automat un rival pentru masa: aici o contraditie in intentie - bulevardul Raspail. A modela suprafata maselor care sun ele insele complicate este a modela si a ramane in masa: o problema rara - Invalides din Mansard. O problema a erei noastre a esteticii contemporane: totul tinde spre restaurarea maselor simple: strazi, fabrici, magazine, toate problemele care se vor prezenta maine sub o forma sintetica si sub aspecte generale care nu au fost cunoscute pana acum. Suprafetele gaurite conform
63
necesitatilor functiunii, ar trebui sa imprumute liniile generatoare ale formelor simple. Aceste linii reprezinta o grila - fabricile americane. Dar aceasta geometrie e o sursa de teroare. Nu in cautarea unei idei arhitecturale, dar ghidat dupa necesitatile cererii, tendinta inginerilor de azi spre liniile generatoare a maselor; ei ne arata felul de a crea realitati plastice, clare si curate; lasand la odihna ochii si mintea fata de placerea geometriei simple. Asa sunt fabricile, primele fructe ale erei noi. Inginerii de azi se gasesc in acord cu principiile pe care Bramante si Raphael le-au aplicat acum mult timp.
N:B. Haideti sa ascultam sfaturile inginerilor americani. Dar sa ne ferim de arhitectii americani. Ca dovada:
64
TREI MEMENTO-URI CTRE ARHITECI III PLAN
ACROPOLA O privelite ce cuprinde Partenonul, Erehcteionul i statuia Atenei in faa Propileelor. Nu trebuie omis faptul c Acropola are variaii considerabile de nivel, care au fost utilizate pentru a mobila postamente impuntoare sau socluri de coloane la cldire. Totul fiind ieit din ordine, furnizeaz vederi deosebit de variate cu un ton subtil, diferitele cantiti ale cldirilor, fiind aranjate asimetric, creeaz un ritm intens. ntreaga compoziie este masiv, elastic, vie, foarte ptrunztoare, doritoare i dominant.
65
66
Planul este generator. Fr un plan, lipsete ordinea i dorina. Planul deine esena senzaiilor. Marile probleme ale zilei de mine, dictate de necesiti colective, pun problema planului ntr-o nou form. Viaa modern cere, i ateapt, un nou tip de plan att pentru cas ct i pentru ora.
67
68
Arhitectura nu are nimic de a face cu stilurile. Aduce n joc cele mai nalte daruri prin simpla ei abstracie. Abstracia arhitectural are aceast nsuire de sine care este extraordinar de specific, n timp ce caut n fapte solide, se spiritualizeaz. Adevrul este un intermediu pentru o idee doar din motivul ordinii aplicate acesteia. Masa i suprafaa sunt elementele prin care se manifest arhitectura. Masa i suprafaa sunt determinate de plan. Planul este generatorul. Ru pentru cei care au lips de imaginaie!
AL TREILEA MEMENTO: PLANUL
Planul este generatorul. Ochiul spectatorul se gsete n poziia din care privete la un sit compus din strzi i case. Primete impactul maselor ce cresc n jurul su. Dac masele acestea sunt de natur formal i nc nu au fost stricate de variaii dizgraioase, dac dispunerea gruprii lor exprim un ritm clar i nu o aglomerare incoerent, dac relaia mas spaiu se afl ntr-o proporie just, ochiul transmite creierului senzaii coordonate i mintea deriv din aceste satisfacii de ordin superior: aceasta este arhitectura. ntr-un interior imens, ochiul observ numeroasele suprafee de perei i boli; cupolele determin spaiile mari; bolile i arat propriile
suprafee; pilatrii i pereii se ajusteaz singuri n concordan cu motive
69
comprehensibile. ntreaga structur se nal de la baz i se dezvolt n concordan cu o regul ce este scris la sol, n plan: forme nobile, varietate de forme, unitatea principiului geometric. O proiecie profund a armoniei: aceasta este arhitectura.
TIP DE TEMPLU HINDUS
Turnurile creeaz un ritm n spaiu
Planul este la baza sa. Fr plan nu poate s existe nici grandoare a scopului i expresiei, nici ritm, nici mas, nici coeren. Fr plan avem senzaia, att de insuportabil de ctre om, c nu exist form, senzaia de srcie, de dezordine, de nedorire. Un plan are nevoie de cea mai activ imaginaie. Are nevoie i de cea mai sever disciplin. Planul este cel ce determin totul; este momentul decisiv. Un plan nu este un lucru frumos pe care l desenezi, ca i un chip de
70
Madonna; este o abstracie auster; nu este nimic mai mult dect o algebrizare. Munca unui matematician rmne fr ndoial una dintre cele mai nobile activiti ale spiritului uman.
SFANTA SOFIA, CONSTANTINOPOL
Planul influeneaz ntreaga structur: legile geometrice care i stau la baz i modulaiile variate sunt dezvoltate n toate prile cldirii.
Aranjarea este un ritm apreciabil la care orice fiin uman reacioneaz la fel. Planul cuprinde un ritm primar i predeterminat: munca se dezvolt n extensie i n nlime, urmnd prescripia planului, cu rezultate care pot varia de la cele mai simple la cele mai complexe, toate venind din aceeai lege. Unitatea legii este legea unui plan bun: o lege simpl este capabil de modulaii infinite.
71
Ritmul este o stare de echilibru care rezult ori din simetrii, simple sau complexe, ori din balans delicat. Ritmul este o ecuaie; egalizarea (simetria, repetiia) (templele Egiptene i Hinduse); compensaia (micarea prilor contrare) (Acropola din Atena); modulaia (dezvoltarea unei invenii plastice originale) (Sfnta Sofia).
TEMPLUL LA THEBES
Planul este organizat n concordan cu axul intrrii principale: Aleea Sfincilor, pilonii, curtea i peristilul, sanctuarul.
Att de multe reacii diferite in principiu pentru fiecare individ, n ciuda unitii scopului care d ritm i echilibru. n acest mod apare incredibila diversitate din alte epoci, o diversitate care este rezultatul unui principiu arhitectural i nu a unui joc de decoraie.
72
Planul poart cu sine esena senzaiei.
PALAT IN AMAN (SIRIA)
Dar semnificaia planului s-a pierdut n ultima sut de ani. Marile probleme ale zilei de mine, dictate de necesiti colective, bazate pe statistic i nelese de calcule matematice, renvie din nou problema planului. Atunci cnd, o dat indispensabila larg viziune care trebuie adus n urbanism se va realiza, vom intra ntr-o perioad pe care nici o alt epoc nu a cunoscut-o. Oraele trebuie s fie gndite i planificate pe ntreaga perioad a vieii lor n acelai mod n care erau planificate templele Orientului i cum au fost expuse Domul Ivalizilor sau Palatul Versailles a lui Louis al XIV-lea.
73
ACROPOLA, ATENA
Aparenta dezordine a planului i poate pcli doar pe cei ce nu sunt nvai. Echilibrul prilor nu este nicidecum nensemnat. Este determinat de faimosul peisaj ce se ntinde din Piraeus pn la Muntele Pentelicus. Schema a fost gndit s fie vzut de la distan: axele urmeaz valea i falsele unghiuri drepte sunt gndite cu priceperea unui manager de scen de prim clas. Vzut de departe, Acropola fixat pe piatra sa i pe pereii de susinere, pare un bloc solid. Cldirile sunt ca un tot unitar aflat n concordan cu incidena planurilor lor variabile.
74
Echipamentul tehnic al acestei epoci Tehnica finanrilor i tehnica de construcie sunt gata s realizeze aceast sarcin.
TONY GARNIER. O SCHEMA DE CASA LUATA DIN ORASUL INDUSTRIAL
n importantele sale studii asupra Oraului Manufacturilor, Tony Garnier a crezut n anumite posibiliti de dezvoltare social, care puteau permite metode de extindere normal a oraelor. Publicul ar deine controlul complet asupra siturilor construite. O cas pentru fiecare familie: numai o jumtate din spaiu ar fi ocupat de cldiri, cealalt jumtate fiind rezervat folosului public i plantat cu copaci: limitrile i gardurile nu sunt permise. n acest fel, oraul ar putea fi traversat n orice direcie, independent de strzi, de care un pieton nu ar mai avea nevoie. Oraul ar fi ntradevr ca un mare parc.
Tony Garnier, sprijinit de Herriot la Lyon, i-a planificat cartierul industrial (citat). Este o ncercare la o schem ordonat i o fuziune ntre soluii utilitare i plastice. O regul fix ce guverneaz unitile angajate, n toate cartierele oraului, este aceeai alegere a maselor eseniale ce determin spaiile de intervenie n legtur direct cu necesitile practice ce stau la baza unui sim poetic specific arhitectului. Dei am putea s fim rezervai n ceea ce privete judecata noastr despre relaia diferitelor zone ale oraului industrial, cel care locuiete aici beneficiaz de rezultatele ordinii. Unde domin ordinea, bunstarea
75
ncepe. Prin fericita creare a unui aranjament de parcele variate, chiar i cartierele rezideniale pentru artizani primesc un nalt neles arhitectural. Asemanator rezultatului unui plan. n stadiul prezent de marcare a timpului (cci urbanismul modern nc nu s-a nscut), cele mai nobile cartiere ale oraelor noastre sunt inevitabil cele ale manufacturierilor, unde baza granadorii, a stilului, a geometriei, rezult chiar din problem. Planul a fost o trstur slab, i aa este i astzi. Este adevrat c n interiorul pieelor i a atelierelor exist o ordine admirabil, care a dictat structura mainilor i guverneaz micrile acestora, i condiioneaz orice gest al unui grup de muncitori; dar noroiul infecteaz proximitatea lor, i incoerena a pornit o revolt cnd regula i piaa au dictat plasarea cldirilor, mprtiindu-le ntr-o manier haotic, costisitoare i periculoas. Ar fi fost destul dac ar fi existat un plan. i ntr-o bun zi vom avea un plan pentru nevoile noastre. Extinderea rului ne va aduce la aceasta. ntr-o zi, Auguste Perret a rostit fraza: Oraul Turnurilor. Un epitet grandios care a trezit poetul din noi toi. Un cuvnt ce a subliniat momentul pentru c faptul n sine este iminent! Aproape necunoscut de noi, marele ora i produce singur planul. Acest plan ar putea fi o treab gigantic deoarece marele ora este n cretere. Este timpul ca noi s renegm aranjarea prezent a oraelor noastre, n care congestia cldirilor este tot mai mare, fiind legate cu strzi nguste i glgioase, gaze de eapament i praf; i unde la fiecare etaj ferestrele se deschid larg ctre aceast poluant confuzie. Marile orae au devenit prea dense pentru securitatea locuitorilor lor i totui nu sunt suficient de dense pentru a accepta noua nevoie a afacerilor moderne.
76
TONY GARNIER. DESEN CE ARATA PASAJELE PRINTRE CASE
TONY GARNIER. O STRADA INTR-O INSULA DE CASE
77
LE CORBUSIER, 1920. UN ORAS AL TURNURILOR
Un proiect pentru Apartamente n Blocuri, construit cu turnuri de 60 de etaje i care se ridic la nlimi de 200 m; distana ntre turnuri ar fi de 150-180 m. n ciuda alocrii unui spaiu imens pentru parcurile din jur, densitatea unui ora normal de astzi este oricum mai mare. Este evident c aceste cldiri ar fi dedicate exclusiv birourilor de afaceri i c locul lor ar fi, n consecin, n centrul marilor orae, cu o persp ectiv de eliminare a congestiei ngrozitoarede pe marile artere. Viaa de familie sigur nu ar fi acas n aceste orae, cu enormele lor mecanisme de lifturi. Imaginile sunt terifiante, fara mil, dar minunate: dndu -i fiecrui angajat un spaiu superficial de 9 mp, un zgrie-nori ca lime ar gzdui 40.000 de oameni.
UN ORAS AL TURNURILOR
n partea stng a acestei seciuni se observ cum praful, mirosurile i glgia sufoc oraele de astzi. Turnurile, pe de alt parte, sunt cu mult ndeprtate de a ceste probleme i stau n aer curat printre copaci i iarb. ntr-adevr, tot oraul este mbrcat n verdea.
78
LE CORBUSUIER, 1923. UN ORAS AL TURNURILOR
Turnurile sunt plasate printre grdini i spaii de joac. Arterele principale, cu benzile lor pentru maini, permit circulaia normal, rapid sau foarte rapid a mainilor.
Dac lum ca punct de pornire evenimentul vital de construcie pe care zgrie-norul american l-a demonstrat, va fi suficient s aducem mpreun, la anumite momente (destul de distante), marea densitate a populaiei moderne i s construim cldiri enorme de 60 de etaje. Betonul armat i oelul permit aceast ndrzneal i se preteaz la o anumit dezvoltare a faadei prin care toate ferestrele au o perspectiv nentrerupt: n acest fel, pe viitor, curile interioare i fntnile nu vor mai exista. ncepnd cu etajul 14, va fi un calm absolut la cel mai curat aer. n aceste turnuri ce vor adposti muncitorul, care pn acum a fost sufocat n cartiere i strzi foarte congestionate, toate serviciile necesare, urmnd practica admirabil din America, vor fi mpreun, aducnd eficien i economie de timp i efort, i evident avnd ca rezultat calmul att de mult dorit. Aceste turnuri, ce vor avea mari distane ntre ele, vor
79
oferi datorit nlimii lor aceai cazare care pn acum a fost mprtiat pe arii superficiale; vor lsa libere spaii enorme pe unde vor trece, destul de departe de turnuri, artere glgioase i pline de un trafic ce va deveni tot mai rapid. La baza turnurilor se vor afla parcurile: copacii vor acoperi ntreg oraul. Dispunerea turnurilor va forma bulevarde impuntoare; ntr-adevr o arhitectur meritat pentru perioada noastr. Auguste Perret a formulat principiul Oraului cu Turnuri; dar nu a produs nici o schi. Pe de alt parte, a acceptat un interviu cu un reporter de la Intransigeant i a ajuns s se laude cu conceptul su peste limitele rezonabile. n acest fel, a artat un futurism periculos asupra unei simple idei. Reporterul a notat c poduri imense vor lega turnurile: pentru ce motiv? Arterele de trafic se vor afla foarte departe de case; i locuitorii, liberi s se plimbe prin parcurile cu copaci plantai ordonat, sau pe iarb, sau n zonele de joac, nu ar avea niciodat cea mai mic dorin de a trece pe poduri ameitoare, pe care nu le-ar putea ocoli n alt mod! Reporterul a observat de asemenea c oraul ar fi ridicat pe piloni inumerabili de beton armat, purtnd strzile la o nlime de 20 m (6 etaje!) legnd turnurile ntre ele. Aceti piloni ar lsa un spaiu imens sub ora, unde ar fi poziionate apa, gazul i canalele, utilitile principale ale oraului. Perret nu i-a desenat niciodat planul, aa c idea lui nu a putu fi dezvoltat mai mult fr un plan.
80
LE CORBUSIER, 1915. ORASE CONSTRUITE PE PILONI
Nivelul la sol al oraului este ridicat de la 4 m la 5 m din cauza pilonilor de beton ce reprezint fundaiile caselor. Adevratul pmnt al oraului este defapt un fel de etaj, strzile i pavajele ca i cum ar fi poduri. Sub acest etaj sunt direct accesibile toate serviciile de baz, n prezent ngropate n pmnt i neaccesbile ap, gaz, electricitate, linii de telefon, canale, etc.
Eu personal mi-am dezvluit aceast idee de a folosi piloni cu mult naintea lui Auguste Perret, i a fost o concepie mult mai puin grandioas n caracter; dar capabil s ntlneasc o nevoie autentic. Am aplicat-o tipului existent de ora, cum ar fi Parisul de astzi. n loc de a forma fundaii prin excavare i construcie de perei groi, n loc de a spa i a spa iari traseul drumurilor pentru a ngropa n ele (o munc de Sisif) gazul i apa, canalele i tuburile, care ar cere reparaii constante, ar fi fost hotrt ca orice nou cartier s fie construit la nivelul solului, fundaiile fiind nlocuite de numrul necesar de piloni de beton; acetia ar fi reprezentat nivelul solului pentru case, i printr-un sistem de nie i console ar fi suinut pavajele i drumurile. n acest spaiu ctigat, de o nlime ntre 4 i 6 m, ar merge camioane grele i tramvaiele ar fi nlocuite, i aa mai departe, cu un
81
serviciu direct ctre puncte aflate imediat sub cldiri. Aceast reea complet de trafic, funcionnd independent de cea pentru pietoni i vehicule rapide, ar fi un ctig mare i ar avea propria geografie independent de orice obstacole date de case: o pdure ordonat de piloni n mijlocul creia oraul ar face schimb de mrfuri, i-ar aduce proviziile de mncare i ar executa toate sarcinile lente i stngace care astzi mpiedic viteza traficului. Cafenelele i locurile de recreere nu ar mai fi acea ciuperc ce mnnc pavajele Parisului: ar fi transferate pe acoperiuri teras, aa cum ar fi tot comerul de lux (pentru c nu este ilogic ca superficialitile unui ora s fie nefolosite i rezervate pentru flirtul dintre igle i stele?). Scurte pasaje n form de poduri deasupra strzilor simple ar determina pietonii s se descurce n aceste noi cartiere s se relaxeze printre flori i vegetaie. Rezultatul acestei gndiri nu ar fi nimic mai puin dect o triplicaie a zonei de trafic dintr-un ora; era capabil s se realizeze deoarece corespundea unei nevoi, era mai puin costisitoare i mai raional dect aberaiile de astzi. Era o noiune rezonabil, dat fiind vechiul cadru al oraelor noastre, aa cum conceptul Oraului cu Turnuri se va dovedi a fi o idee rezonabil, aa cum se consider a fi oraul de mine. Atunci aici am avea o dispunere a strzilor care ar aduce cu sine un sistem complet nou de urbanism i ar da o reform radical pentru case sau apartamente;aceast reform iminent, necesar datorit transformrii economiei domestice, cere un nou tip de plan pentru casele de locuit i o cu totul nou organizare a serviciilor ce corespund vieii moderne dintrun mare ora. i aici planul este generatorul; fr el srcia, dezordinea, nedorina ar domina. n loc ca oraele noastre s fie aranjate n cadrane masive, cu strzile trecnd prin tranee nguste i delimitate de cldiri de 7 etaje aezate
82
perpendicular pe pavaj i nchiznd curi nesntoase, fr aer i soare, ar fi noua noastr dispunere ce are aceleai spaii i cazeaz acelai numr de oameni, ar fi mari blocuri de locuine ce s-ar ntinde de-a lungul bulevardelor principale. Nu ar mai exista curi interioare, ci doar apartamente ce s-ar deschide n fiecare parte ctre aer i lumin, i care nu s-ar uita la copacii firavi ai bulevardelor de astzi, ci s-ar uita la ntinderi verzi, spaii sportive i plantaii abundente de copaci. Vitejia evident a acestor mari blocuri ar rupe lungile bulevarde la intervale regulate. Variatele dispuneri ar avansa joaca luminii i a umbrei, att de necesare expresiei arhitecturale. Betonul armat a adus cu sine o revoluie n estetica construciilor. nlocuind acoperiul nclinat cu terase , betonul armat ne conduce ctre o nou estetic a planului, pn acum necunoscut. Aceste dispuneri i retrageri sunt foarte posibile i vor conduce n viitor la o joac a jumtii de lumin i a umbrelor puternice, cu accentul cznd orizontal de la stnga la dreapta i nu vertical de sus n jos.
83
LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU RETRAGERI
Spaii vaste cu circulaie de aer i soarectre care se vor deschide toate ferestrele. Grdini i spaii de joac n jurul cldirilor. Faade simple cu spaii imense. Proieciile succesive dau joaca de lumin i umbr i o senzaie de bogie apare datorit scrii liniilor principale i vegetaiei vzute lng fundalul geometric al faadelor. Evident aici exist, ca n cazul Oraului cu Turnuri, o ntrebare curajoas pe o scar financiar imens, capabil s preia construirea unui cartier ntreg. O strad ca aceasta ar fi gndit de un singur arhitectpentru a obine unitate, grandoare, demnitate i a face economie.
LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU RETRAGERI
84
Aceasta este o modificare a primei importane n estetica planului; nc nu a fost realizat; dar va trebui s inem minte i s ne gndim la proiecte pentru extinderea oraelor noastre. * * *
Trim ntr-o perioad a reconstruciei i adaptrii la noi condiii sociale i economice. Noile orizonturi dinaintea noastr vor recupera doar linia tradiiei printr-o revizie complet a metodelor n vog i prin fixarea unei noi baze de construcie stabilit pe logic. n arhitectur, vechile baze ale construciei sunt moarte. Nu vom redescoperi adevrurile arhitecturii pn cnd noi baze nu vor stabili un teren logic pentru fiecare manifestatie arhitectural. O perioad de 20 de ani ncepe i se va ocupa de crearea acestor baze. O perioad de mari probleme, de analiz, de experimentare, o perioad i de mare estetic, n care noua estetic va fi elaborat. Trebuie s studiem planul, cheia acestei evoluii.
LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET. O GRADINA-ACOPERIS A UNEI CASE PRIVATE LA AUTEUIL
85
POARTA SAINT-DENIS (BLONDEL)
LINII REGULATOARE
86
87
Un element inevitabil de Arhitectur. Necesitatea pentru ordine. Linia regulatoare este o garanie mpotriva premeditrii. Aduce satisfacie nelegerii. Linia regulatoare este un mijloc spre un sfrit, nu este o reet. Alegerea sa i modalitile de exprimare date ei sunt o parte integrant a creaiei arhitecturale.
88
89
LINIILE REGULATOARE
Omul primitiv i-a adus carul la o oprire, el hotrte c aici va fi pmntul lui natal. El alege un lumini, taie copacii care sunt prea apropiai, niveleaz pmntul mprejur; deschide drumul ce l va purta la ru sau la cei din tribul lui pe care tocmai i-a prsit; aduce parii pentru susinerea cortului. i nconjoar cortul cu un gard n care aranjeaz o intrare. Drumul e pe-att de drept pe ct poate el sa l asezoneze cu uneltele, cu minile i cu timpul su. Cuiele cortului su descriu un ptrat, un hexagon sau un octogon. Gardul formeaz un dreptunghi al crui patru unghiuri sunt egale. Ua colibei sale este pe axa mprejmuirii i ua mprejmuirii este fa n fa cu ua colibei. Oamenii tribului au decis s formeze un adpost pentru zeul lor. l aeaz ntr-un loc unde au fcut un lumini, aezat cum trebuie, l pun sub acoperi ntr-o colib substanial i aduc parii colibei pentru a forma un ptrat, un hexagon sau un octogon. Protejeaz coliba cu un gard solid i aduc parii pentru a susine valul de frnghii prinse de stlpii nali ai gardului. Delimiteaz locul care este rezervat pentru preoi i ridic altarul cu vasele de sacrificiu. Deschid o intrare n gard i o aeaz pe axa uii sanctuarului. Se poate vedea, n unele lucrri arheologice, reprezentarea acestei colibe, reprezentarea acestui sanctuar: este planul unei case sau planul unui templu. Este acelai spirit pe care l regsim n casa Pompeiana. Este intradevr spiritul Templului Luxor. Nu exist conceptul de om primitiv, exist resurse primitive. Ideea este constant, n plin stpnire de la nceput.
90
Observai n aceste planuri c sunt dominate de calcule matematice elementare. Ele sunt produsul unei msurtori. Pentru a construi bine i a distribui eforturile spre un avantaj, pentru a obine soliditate i utilitate n munc, unitile de masur sunt prima condiie. Cel care construiete ia drept msur ceea ce este cel mai uor i mai constant, unealta pe care este cel mai putin probabil s o piard: pasul lui, piciorul lui, cotul lui, degetul lui. Pentru a construi bine i a-i distribui eforturile spre un avantaj, pentru a obine soliditate i utilitate n munc, el a luat msuri, a adoptat o unitate de msur, i-a reglementat munca, a adus ordine. Deoarece, peste tot n jurul lui, pdurea este n dezordine cu toate trtoarele ei, blriile ei i trunchiurile copacilor care l mpiedic i l paralizeaz n eforturile lui.
91
El a impus ordine prin metoda msurrii. Pentru a obine aceast msurtoare el i-a folosit pasul, piciorul, cotul sau degetul. Prin impunerea ordinii piciorului lui sau braului lui, el a creat o unitate care reglementeaz ntreaga munc, i aceasta munc este la scara lui, n proporia lui, comfortabil pentru el, pe msura lui. Este la scara umana. Este n armonie cu el: acesta este punctul cel mai important. ns n form decisiv mprejmuirii, forma colibei, situarea altarului i a accesoriilor lui, el a recurs din instinct la unghiuri drepte axe, ptratul, cercul. Deoarece nu putea crea nimic altfel care s-i dea senzaia c creeaz. Pentru c toate aceste lucruri axele, cercurile, unghiurile drepte sunt adevruri geometrice i dau rezultate pe care ochiul nostru le poate msura i recunoate, altfel ar exista doar ansa, iregularitatea i capriciul. Geometria este limba omului.
92
nsa n decizia n legatur cu distanele relative ale diverselor obiecte, el a descoperit ritmuri, ritmuri vizibile ochiului si clare in relaia lor reciproc. i aceste ritmuri sunt la radacina activitilor umane. Rsun n om cu o inevitabilitate organic, aceeai inevitabilitate fin care cauzeaz trasarea seciunii de aur de ctre copii, btrni, primitivi sau invai. O unitate ofera msur i unitate, o linie regulatoare este o baz a construciei i a satisfaciei.
Nu este adevrat c majoritatea arhitecilor de azi au uitat c marea arhitectur ii are rdcinile n nsui nceputul umanitii i c este o funcie direct a instinctului uman? Dac privim micile case a suburbiilor Parisului, vilele de pe dunele Normandiei, bulevardele moderne i expoziiile internaionale, nu ne conving acestea c arhitecii sunt creaturi inumane, n afara ordinii comune, scoi din propria noastr natur i muncind poate pentru o alta planet? Aceasta deoarece au fost nvai de ctre o chemare stranie care const n a face pe ali oameni pietrari, tmplari i dulgheri s fac minuni de perseveren, grija i abilitate pentru a construi i lipi elemente (acoperiuri, perei, ferestre, ui, etc.) care nu au nimic n comun i care au elul i consecina de a fi destinate pentru nici un scop anume. * * *
Din aceast cauz, lumea este unanim n a-i considera drept incapabili, plictisitori i caractere incuiate pe acei oameni care au nvat lecia omului primitiv i care susin c exist acele lucruri care se numesc linii regulatoare: Cu liniile voastre regulatoare ucidei imaginaia, facei un dumnezeu dintr-o reet.
93
ns toate epocile de dinainte au folosit acest instrument necesar. Nu este adevrat, tu l-ai inventat, eti un maniac. Dar trecutul ne-a lsat dovezi, documente iconografice, dale, pietre gravate, pergamente, manuscrise, materii imprimate... * * *
Arhitectura este prima manifestatie a omului crendu-i propriul univers, crendu-l n imaginea naturii, supunndu-se legilor naturii, legile care domin propria noastr natur, universul nostru. Legile gravitaiei, ale staticii i ale dinamicii se impun printr-o reducie la absurd: totul trebuie s se susin sau se va prbui. Un determinism suprem ilumineaz pentru noi creaiile naturii i ne d sigurana a unui lucru echilibrat i creat ntr-un mod rezonabil, a unui lucru modulat la infinit, evoluat, variat i unificat. Legile fizicii primordiale sunt simple i puine la numr. Legile morale sunt simple i puine la numr. Omul de azi plnuiete la perfeciune o scndur cu o main de plnuit, n cteva secunde. Omul de ieri a plnuit o scndur relativ bine cu o suprafa plan. Omul foarte primitiv a fcut o scndur foarte proast cu un cremene sau un cuit. Omul foarte primitiv a adoptat o unitate de msura i linii regulatoare pentru a-i face sarcina mai uoar. Grecii, egiptenii, Michaelangelo sau Blondel au folosit liniile regulatoare pentru a-i corecta munca i pentru satisfacerea simului lor artistic i gndirii lor matematice. Omul de azi nu foloseste nimic si rezultatul e bulevardul Raspail. Dar el susine c este un poet liber i c instinctele lui i sunt de ajuns, nsa acestea se pot exprima doar prin trucuri nvate n scoli. Un poet liric lsat liber cu un treang n jurul gtului, un om care tie lucruri, ns doar lucruri pe care nu el le-a descoperit i nici mcar verificat, un om care a pierdut, prin tot
94
invmntul pe care l-a primit, energia vital i ingenioas a copilului care niciodat nu obosete s ntrebe De ce? O linie regulatoare este o asigurare mpotriva capriciului: este un mod de verificare care poate ratifica toata munca creata intr-o fervoare, regula de nou a colarului, Q.E.D.-ul matematicianului.Linia regulatoare este o satisfacie a ordinii spirituale care duce la cutarea relaiilor ingenioase i armonioase. i aduce lucrrii calitatea ritmului. Linia regulatoare aduce aceasta form tangibil a matematicii care confer o percepie reasiguratoare de ordine. Alegerea unei linii regulatoare fixeaz geometria fundamental a lucrrii, fixeaz aadar una dintre caracterele fundamentale. Alegerea liniei regulatoare este una dintre momentele decisive ale inspiraiei, este una dintre operaiile vitale ale arhitecturii. * * *
Aici sunt cteva linii regulatoare care au servit la crearea unor lucruri frumoase i sunt nsui motivul pentru care aceste lucruri sunt frumoase.
DIN LESPEDEA DE MARMUR GSIT 1882:
FATADA ARSENALULUI DIN PIRAEUS
95
Faada Arsenanulului din Piraeus este reglementat de cteva diviziuni simple care dau proporiile suprafeei cu nlimea i fixeaz aezarea uilor i dimensiunea lor ntr-o relaie intim cu proporiile actuale ale fadei.
EXTRAS DINTR-O CARTE SCRIS DE DIEULAFOY:
CUPOLE ACHAEMENIANE
Marile cupole Achaemeniane sunt una dintre cele mai ingenioase concluzii ale geometriei. Odat ce concepia cupolelor a fost stabilit n concordan cu nevoile poetice ale rasei i epocii, i n conformitate cu
96
datele fixe ale principiilor constructive aplicate, linia regulatoare vine s rectifice, s corecteze, sa i dea sens i s adune toate prile ale aceluiai principiu unifiant, cel al triunghiului 3, 4, 5, care dezvolt efectele de la portic pn n vrful boltei.
LINII REGULATOARE APLICATE LA CATEDRALA NOTRE DAME, PARIS:
NOTRE DAME, PARIS
Aparenta determinant a Catedralei se bazeaz pe ptrat i cerc.
97 LINII REGULATOARE PREZENTE PE O FOTOGRAFIE A CAPITOLIULUI:
CAPITOLIUL, ROMA
Aezarea colului drept a intrat n joc ca s determine inteniile lui Michelangelo, cauznd aceleai prncipii , care hotrsc diviziunile principale ale aripilor i a cldirii principale, reglementeaz detaliul aripilor, nclinaia scrilor, aezarea ferestrelor, nlimea subsolului, etc. Munca este conceput cu privire la amplasarea ei, i masa total a fost adus n asociaie cu volumul i spaiul mprejurimilor; se ine mpreun, este concentrat, este o unitate, exprim aceai lege complet i devine un lucru masiv.
EXTRAS DIN NOTITELE LUI BLONDEL DESPRE
98 POARTA SAINT DENIS:
(Vezi ilustrarea de la inceputul acestei sectiuni):
Aspectul principal este fixat, deschiderea arcadei este schiat. O linie regulatoare ingroata pe unitatea de 3 mparte ansamblul arcului i numeroase alte pri ale lucrrii cum ar fi nlime i lime i reglementeaz tot cu aceai unitate de 3.
MICUL TRIANON:
MICUL TRIANON, VERSAILLES
Aezarea colului drept.
99
CONSTRUCIA UNEI VILE. 1916:
Aspectul general al faadelor, att frontale ct i posterioare , se bazeaz pe acelai unghi care determin o diagonal al crei multe paralele i perpendiculare dau msura pentru a corecta elemenetele secundare, ui, ferestre, panouri, etc., pn la cel mai mic detaliu.
LE CORBUSIER, 1916. O VILA
Aceast vil de mici dimensiuni, vzut n mijlocul altor cldiri construite fr vre-o regul, ofer efectul de a fi mai monumental i de o alt categorie.
100
LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET 1923. O CASA
101
LE CORBUSIER I PIERRE JEANNERET, 1924. DOU CASE LA AUTEUIL
LE CORBUSIER,1926. O VILA, FATADA DIN SPATE
102
103
FLANDRE (TRANSATLANTIC)
OCHI CARE NU VD
I VASE DE LINIE
104
105
O mare epoc a inceput. Exist un nou spirit. Exist o mas de munc conceput in acest spirit nou; este intalnit in special in producia industrial. Arhitectura este sufocat de tradiie. "Stilurile" sunt o minciun. Stilul este o unitate de principii care anim toata munca unei epoci, rezultatul unei stri de spirit care are o trstur special. Epoca noastr isi determin, zi de zi, stilul prop riu. Ochii nostri, nefericii, nu sunt capabili inca sa o discearn.
106
107
OCHI CARE NU VD
Exist un nou spirit: este spiritul construirii si al sintezei ghidat de o concepie clar. Orice s-ar crede despre el, el anim astzi cea mai mare parte a activitii umane.
O MARE EPOC NCEPE
Programul "Spiritului Nou" Nr. 1 Octombrie 1920, Nimeni din ziua de azi nu poate nega estetica care se desprinde din creaia industriei moderne. Din ce in ce mai multe cldiri si masinrii se dezvolt, in acestea proporiile, jocul masei lor si al materialelor folosite sunt de o natur ce le face sa arate ca adevarate opere de art, pentru c sunt bazate pe "numr", adic o ordine. Acum oamenii specializai care au creat aceast lume a industriei si afacerilor si care triesc, deci, in aceast atmosfer viril unde indubitabil aceste minunate lucrri sunt create, vor spune ca sunt foarte distante de orice activitate estetic. Se inseal, deoarece ei sunt printre cei mai activi creatori ai esteticii contemporane. Nici artistii, nici oamenii de afaceri nu iau acest lucru in considerare. In general, stilul unei epoci se gseste in producia artistica si nu, asa cum prea des se presupune, in anumite producii de un stil ornamental, pure superfluu care supraincarc sistemul de gandire, care de unul singur defineste elementele unui stil. Munca "grotto" nu il defineste pe Louis Quinze, lotusul nu apartine stilului egiptean, etc, etc. Dintr-un extract publicat de "Spiritul Nou" (l'Esprit Nouveau")
108
"Artele decorative" se tin tare! Dupa 30 de ani de munc "underground" acum sunt la apogeu. Critici entuziasti vorbesc despre "regeneratoarea art francez". Tot ce trebuie sa tinem minte din aceasta aventur ( care se va termina ru) este faptul c ea este mai mult decat o renastere a decoraiunilor: a noua epoc inlocuieste una pe moarte. Masinria, un nou factor in afacerile umane, a instaurat un nou spirit. O epoc isi creeaz propria arhitectur, si aceasta este imaginea clar a unui sistem de gandire. Pan aceast perioad isi pune in ordine ideile, clare si lucide, si cu dorinele definite, arta decorativ a fost ca un pai de care oamenii care se ineac se aga intr-o furtuna. Un refugiu in van! Sa ne amintim totusi c in aceast aventur, artele decorative mcar au adus o oportunitate bun de a descrca trecutul si sa ne indreptm inc o dat spre un spirit al arhitecturii. Spriritul arhitecturii poate rezulta doar dintro anumite condiie de lucruri materiale si spirituale. S-ar prea c evenimentele s-au succedat unele pe celelalte destul de rapid pentru ca o stare de spirit aparinand contemporaneitii sa se afirme si pentru ca spiritul arhitecturii s-si gaseasca o formul. Chiar daca artele decorative se afl acum la o inaltime periculoas care precede decaderea, am putea inc spune ca minile oamenilor de azi au fost rscolite s-si aminteasc spre ce aspira. Putem foarte bine crede c timpul alocat arhitecturii a venit.
109
M.PAUL VRA: PIES DIN COAD
Grecii, romanii, Pascal si Descartes, au susinut gresit arta decorativ, ne-au luminat judecata si acum suntem umplui de arhitectur; arhitectur care este totul - dar nu este "arta decorativ". Ghirlandele, ovaluri excepionale unde porumbei triunghiulari se ingrijesc reciproc, toate nu sunt mai mult decat martorii unui spirit mort. Sanctuarurile umplute cu elegan, sau pe de alta parte cu "art rneasc", sunt o ofens. Am adoptat un gust pentru aer curat si lumin natural. * * *
Ingineri necunoscui de lumea larg, mecanici in magazine si ateliere au construit aceste incredibile construcii numite vapoare cu aburi. Noi, oameni de rand , nu avem puterea de apreciere si ar fi un lucru bun, ca sa ne dam jos plria in fata acestor lucrari de "regenerare", sa parcurgem pe jos milele pe
110
VAPORUL AQUITANIA CARE TRANSPORT 3600 DE PERSOANE, COMPARAT CU DIVERSE CLDIRI
care aceste vapoare le fac intr-un tur. * * *
Arhitecii traiesc tot mai mult in limitele inguste ale cerintelor academice si in ignorana noilor metode de construcie, si sunt chiar convinsi ca doi porumbei pupandu-se ar trebui sa rman concepia lor. Dar indrzneala si miestria constructorilor nostri de vapoare cu aburi produce palate in comparaie cu catedralele care par niste lucruri minuscule si ei le mai si arunc pe mare! Arhitectura este sufocat de obisnuint. Folosirea zidurilor groase, care in vremurile de demult erau o necesitate, persist, desi mici partitii de geam si crmid pot foarte bine sa inchid un parter cu 50 de etaje deasupra lui.
111
VAPORUL AQUITANIA
Intr-un oras ca Praga, de exemplu, o veche ordonan impune grosimea peretilor de 35 cm la ultimul etaj al unei case, cu o adugare de 10 cm la fiecare nivel de sub el ceea ce inseamn c grosimea peretilor la parter ar putea foarte bine sa aib 150 cm. Astzi, construirea faadelor in care piatra usoar este folosit in blocuri masive duce spre un rezultat absurd acela c geamurile, care trebuie sa aduc lumina inuntru, sunt flancate de ambrazuri adanci care anuleaz intenia iniial. Pe terenul valoros al marilor noastre orase, inca poi vedea masa de zidarie ce se ridic ca fundaie pentru o cldire, desi simple pile de beton ar fi la fel de eficiente. Acoperisurile, blestematele de acoperisuri, inca persist, un paradox nescuzabil. Pivnitele inc sunt umede si inghesuite si serviciile principale ale oraselor inca sunt ingropate sub pietrrie ca organe atrofiate, desi o rezolvare logic, usor de realizat, ar produce soluia corect.
112
LAMORICIRE ( TRANSATLANTIC)
Pentru arhiteci: o frumusee de un ordin mai degrab tehnic. O estetic mai aproape de originile ei reale.
"Stilurile"- pentru ca trebuie intr-adevar ca el sa aibe ceva de oferitvin ca si marea contribuie a arhitectului. Ei intervin in suprafaa decoratiei de faade si in camerele de desenat; aceasta este degenerarea "stilului", vechile haine a unei epoci trecute; este un salut respectuos si servil trecutului: modestie deranganta! Este o minciun; pentru c in "marile perioade" faadele erau fine, penetrate la intervale regulate si de proporii umane. Zidurile erau cat de subiri indrzneau sa le faca. Palatele? Foarte bune pentru Marii Duci a acelori timpuri. Dar imita cineva Marii Duci? Compiegne, Chantilly, Versailles sunt bune de admirat dintr-un anumit unghi, dar ... sunt multe de spus.
113
O cas este o masina de locuit. Bi, soare, ap cald, ap rece, cldura la discreie, conservare de mancare, igiena, frumusee in sensul unei bune proportii. Un fotoliu este o masin de sezut si asa mai departe. Viata noastr modern, cand suntem activi (lsand la o parte momentele cand zburm spre terci si aspirina) si-a creat propriile obiecte: costumul, stiloul, mereu ascutitul creion, masina de scris, telefonul,
minunata mobila de birou, farfuriile de sticla, cufrele de "inovatie", lama ei de ras si pipa de maracini, plria de popicar, limuzina ei, vaporul cu aburi si avionul. Epoca noastr isi fixeaza propriul stil in fiecare zi. Este aici sub ochii nostri. Ochi care nu vad.
Trebuie sa clarificm o neinelegere: ne aflm intr-o stare de boal pentru c amestecm arta cu o atitudine respectabil ctre decoraie. Aceasta, pentru a inlocui sentimentul natural fa de art si pentru a amesteca cu o uurina condamnabil totul, care pur si simplu lucreaz in avantajul teoriilor i campanilor conduse de catre decoratori care nu i ineleg propria perioad.
114
VAPORUL AQUITANIA
Aceasi estetic ca cea a unui birou sau a unei limuzine
AQUITANIA
Pentru architeci: un perete ntreg de geamuri, un salon plin de lumin. Ct contrast faa de ferestrele din casele noastre, care fac guri n perei i formeaz cte o pat de umbr pe fiecare parte. Rezultatul este o camer ntunecat, iar lumina pare att de dur i n dezacord, nct perdelele sunt indispensabile pentru a o mai mblnzi
115
VASUL DE LINIE FRANA
Construit in docurile Saint- Nazaire. Proportii bune. Uitai-v la ea si apoi ganditi-v la niste cldiri mrete.
116
VAPORUL AQUITANIA ( LINIA CUNARD)
Nota Arhitectului: o vil la malul mrii, cu aspectul unui vapor ar fi mult mai potrivit decat ce vedem acum. Dar probabil poate fi spus c nu este in stil "maritim"!
VAPORUL AQUITANIA ( LINIA CUNARD)
Valoarea unei "galerii lungi" sau promenade - satisfacatoare si volum interesant; unitate in materiale; o bun grupare a elementelor de construcii; expuse normal si asamblate raional.
LAMORICIERE ( TRANSATLANTIC)
117
Nota arhitectului: forme arhitecturale noi; elemente si vaste si intime dar la scare umana; libertate de la "stilurile" care ne sufoca; constrast bun intre plin-gol; mase puternice si elemente zvelte.
118
MPRTEASA FRANEI (OCEANUL PACIFIC CANADIAN)
O arhitectur pur, clar, curat si sntoas. Constrastai asta cu covoarele, perniele, tapetul, mobila sculptat, culorile palide "artistice" ; Sumbrul nostru bazar vestic.
Arta este un lucru auster care are momentele ei sacre. Noi le profanm. O arta frivol priveste asupra unei lumii care are nevoie mai degraba de organizare, de implementri si metode si care cu efort tinde spre stabilirea unei noi ordini. O societate trieste in primul rand prin paine, soare si prin confortul ei esential. Totul ramane sa fie facut! Cerina imens! Si este atat de imperativ, atat de urgent incat intreaga lume este absorbit de dominanta ei necesitate. Masinriile vor conduce la o nou ordine si pentru
119
"MPRTEASA ASIEI" (OCEANUL PACIFIC CANADIAN)
Arhitectura este miastrul, corectul si magnificul joc al maselor adus impreuna in lumina.
munc si pentru placere. Orase intregi trebuie sa fie construite, sau reconstruite, ca sa aducem minimul de confort, deoarece acest lucru a fost amanat destul, exista o disturbare in balana societaii. Societatea este un lucru instabil si crap sub confuzia cauzat de 50 de ani de progres care au schimbat viaa lumii mai mult decat au facut-o ultimele 6 secole. E timpul pentru construire, nu pentru prostii.
120
Arta perioadei noastre isi produce propriile funciuni cand se adreseaz la puinii alesi. Arta nu este un lucru popular, cu atat mai putin o jucarie mai putin scump pentru cei bogati. Arta nu este o banalitate cu exceptie pentru cei alesi care au nevoie de meditatie pentru a conduce. Arta este in esenta ei arogant. * * *
In dureroasa gestaie a acestei vremi in care se formeaza, o nevoie de armonie devine evident. Fie ca ochii nostri s fie deschisi: aceast armonie exist deja, este rezultatul unei munci guvernate de economie si condiionat de nevoi fizice. Aceast armonie are cauzele ei; nu este in nici un caz efectul capriciului, ci a unei constructii logice si congruenta cu lumea din jurul ei. In transpoziie indrzneata a muncii umane care a avut loc, natura a fost inc prezent cu rigoarea ei mare cand problema a devenit dificil. Creaiile tehnicilor mecanice sunt organisme care tind spre o pur funcionalitate si se supun la aceleasi teorii evoluioniste la care se supun obiectele din natura care ne trezesc admiraia. Exista armonie in performan care vine din fabrici si ateliere. Nu este Arta; nu este Capela Sixtin sau Erehteionul; acestea sunt meseriile de zi cu zi a unei intregi lumi care lucreaz cu percepie, inteligen si precizie, cu imaginaie, indrzneal si severitate. Dac uitm un moment c un vapor cu aburi este o masinrie de transport si ne uitm la ea cu un ochi proaspat, vom simti ca ne aflm in faa unei importante manifestri de temeritate, de disciplin, de armonie, de frumusee care e calm, vital si puternic.
121
Un arhitect serios uitandu-se la el prin ochii unui arhitect (creator de organisme) va gasii intr-un vapor cu aburi propriia eliberare de la o lunga sclavie vrednica de dispre a trecutului. El va prefera un respect pentru forele naturii in locul unuia pentru tradiie; in locul ingustelor conceptii obisnuite, el va prefera maiestria soluiilor care sar dintr-o problem care a fost clar spus - soluiile necesare acestei epoci de mari eforturi care a facut un asemenea pas gigantic inainte. Casa omului pamantean este expresia unei lumi circumscrise. Vaporul cu aburi este primul stadiu in realizarea unei lumi organizate in noul spirit. Pentru arhiteci: un perete numai geamuri, un salon plin de lumin. Ce contrast cu geamurile din casele noastre care fac gauri in casele noastre si produc un petec de umbra pe fiecare parte. Rezultatul este o camera sumbr, unde lumina pare atat de tare si neprtinitoare, incat perdele sunt indispensabile pentru a o mai ameliora.
122
123
OCHI CARE NU VAD

II AVIOANE
124
125
Avionul este produsul unei selectii amanuntite. Invatatura avionului se gaseste in logica care a guvernat formularea problemei si realizarea acesteia. Problema casei nu a fost inca formulata. Cu toate acestea, exista standarde pentru locuinta. Mecanismul contine in sine factorul economic, care se indreapta spre selectie. Casa este o masina destinat locuirii.
126
127 AVIOANE
Exista un spirit nou: este un spirit al constructiei si al sintezei ghidat de o conceptie clara. Orice s-ar putea crede despre el,acesta animeaza astazi cea mai mare parte a activitatii omenesti. O MARE EPOCA A INCEPUT. Programul lEsprit Nouveau Nr. 1, octombrie, 1920
Exista o singura profesie, si anume arhitectura, in care progresul nu este considerat necesar, unde lenea este intronata, si unde de referinta este intotdeauna ziua de ieri. Oriunde altundeva, grija zilei de maine este o febra care aduce cu sine inevitabila solutie: daca un om nu progreseaza ajunge ruinat. Dar in arhitectura nimeni nu ajunge ruinat. Ah, o profesie privilegiata! * * *
Avionul este indubitabil unul din produsele celei mai intense selectii din cadrul industriei moderne. Razboiul a fost un client nesatios, niciodata satisfacut, care vroia tot timpul ceva mai bun. Ordinele au fost sa reuseasca cu orice pret si moartea a urmat, o greseala nemiloasa. Putem sa afirmam atunci ca avionul a mobilizat inventia, inteligenta si indrazneala: imaginatia si gandirea la rece. Este acelasi spirit care a construit Partenonul. Sa ne uitam la lucruri din punctul de vedere al arhitecturii, dar din acea stare de spirit al unui inventator de avioane.
128
Lectia despre avion nu este in primul rand in formele pe care le-a creat, si mai presus de toate trebuie sa invatam sa vedem in avion nu o pasare sau o libelula, ci un mecanism pentru zbor; invatatura avionului se gaseste in logica care a guvernat enuntarea problemei si care a dus la realizarea acesteia cu succes.In epoca noastra, atunci cand o problema este in mod corespunzator formulata isi gaseste inevitabil solutia. Problema casei nu a fost inca formulata.
O conceptie comuna printre arhitecti (printre cei mai tineri): constructia trebuie sa fie prezentata. O alta conceptie comuna printre acestia: cand un lucru raspunde unei nevoi, acesta este frumos. DarA prezenta o constructie este foarte bine pentru un student la Arte si Meserii care este nerabdator sa isi dovedeasca abilitatile. Atotputernicul ne-a aratat in mod clar incheieturile si gleznele noastre, dar ramane in continuare tot restul. Cand un lucru raspunde unei nevoi, nu este frumos; satisface o parte a mintii noastre, partea primara, fara de care nu exista posibilitatea unor satisfactii mai bogate, sa ne reamintim ordinea corecta a evenimentelor. Arhitectura are alte intelesuri si alte mijloace pentru a continua, altele decat a face cunoscuta constructia si a raspunde unor cerinte (si prin cerinte ma refer la utilitate, comfort si aranjamente practice.)
ARHITECTURA este o arta deasupra tuturor celorlalte care reuseste sa
obtina o stare de grandoare platonica, ordine matematica, speculatie, perceptia armoniei care se gaseste in relatiile emotionale. Acesta este SCOPUL arhitecturii.
129
Sa ne intoarcem insa la cronologia noastra. Daca simtim nevoia unei arhitecturi noi, unui organism clar si asezat,este din cauza modului de a fi a lucrurilor, senzatia ordinii matematice nu ne poate impresiona din moment ce lucrurile nu mai raspund unei nevoi, si din cauza ca nu mai exista o reala constructie in arhitectura. Domneste o confuzie extrema. Modul in care a fost practicata arhitectura pana acum, nu ofera nici o solutie la problema locuintei si nu are intelegere in ceea ce priveste structura lucrurilor. Nu indeplineste nici macar conditiile de baza, in acest fel nefiind posibil sa mai intre in discutie si alti factori precum armonia si frumusetea.
AIR EXPRESS
130
FARMAN
Arhitectura de azi nu indeplineste conditiile necesare si suficiente ale problemei. Motivul este ca problema nu a fost formulata cu privire la arhitectura. Nu a existat nici un razboi folositor precum in cazul avionului. Dar vei putea zice, Pacea si-a pus problema in reconstruirea Frantei de Nord. Dar atunci suntem total dezarmati, nu stim sa construim intr-un
131
SPAD 33 BLEROT. AVION DE PASAGERI
(Design de Herbemont)
mod modern-materiale, sisteme de constructie, CONCEPTUL DE LOCUINTA, toate lipsesc. Inginerii au fost ocupati cu baraje, cu poduri, cu treceri transatlantice, cu mine, cu cai ferate. Arhitectii au dormit. Avionul ne arata ca o problema bine formulata isi gaseste solutia. A dori sa zbori ca o pasare este un mod gresit de a pune problema, tocmai de aceea Liliacul lui Ader nu a parasit niciodata solul. A inventa un mcanism zburator avand in minte doar mecanica pura,este sa zicem, cautarea unor moduri de suspensie in aer si a unor moduri de propulsie, a fost stabilirea corecta a problemei: in mai putin de zece ani intreaga lume a putut sa zboare.
132
TRIPLU HIDROAVION CAPRONI
Capabil sa transporte 100 de pasageri
SA STABILIM PROBLEMA
Sa inchidem ochii in fata a ceea ce exista. O casa: un adapost impotriva caldurii, frigului, ploii, hotilor si a curiosilor. Un receptor pentru lumina si soare. Un anumit numar de celule potrivite gatitului, muncii si a vietii personale. O camera: o suprafata pe care cineva poate calca linistit, un pat pe care sa te intinzi, un scaun in care sa te odihnesti sau sa muncesti, o masa de lucru, recipiente in care fiecare lucru poate fi pus indata la locul potrivit. Numarul de camere: una pentru gatit si una pentru mancat. Una pentru munca, una pentru a te spala si una pentru a dormi.
133
TRIPLUAVION CAPRONI
2.000 h.p. Capabil sa transporte 30 de pasageri
Acestea sunt standardele locuintei. Atunci de ce avem acoperisuri enorme si nefolositoare deasupra vilelor din suburbii? De ce ferestre inguste cu geamuri mici; de ce case asa de mari cu asa de multe camere incuiate? De ce sifoniere cu oglinzi, lavoare, scrine? Si apoi, de ce elaboratele biblioteci? Console, dulapuri cu portelanuri, bufete? De ce enormele candelabre din sticla? Caminele? De ce perdelele drapate? De ce tapetelede damasc pline de culoare, cu designul lor pestrit? Lumina zilei de abia intra in casele voastre. Ferestrele voastre sunt greu de deschis. Nu exista ventilatoare care sa schimbe aerul precum
134
AIR EPRESS
Acesta face drumul Londra-Paris in dou ore
exista in orice vagon de luat masa. Candelabrele voastre dauneaza ochilor. Imitatiile voastre structurale din piatra si tapetele voastre sunt o impertinenta, nici un lucrare moderna nu ar putea fi atarnata vroedata pe peretii vostrii deoarece s-ar pierde in aglomerarea voastra de mobilier. De ce nu cereti de la proprietar: 1. Accesorii care se iau pe sub haine, costume si rochii in dormitoare, toate de aceeasi profunzime, de o inalime confortabila inaltime, si la fel de practice cat un cufar de inovatie; 2. In zona de luat masa dulapuri in care sa incapa portelanurile, argintaria si sticlaria, care se inchid ermetic, cu suficiente sertare , in asa fel incat aranjarea lor sa fie facuta intr-o clipa si toate aceste
135
FARMAN MOSQUITO
accesorii sa fie construite in perete, astfel incat in jurul mesei si scaunelor sa ai destul loc pentru a te putea misca si acel sentiment de spatiu care iti va da calmul necesar unei bune digestii. 3. In living-urile voastre dulapuri inzidite care sa tina cartile voastre si sa le protejeze de praf si sa tina colectia voastra de tablouri si opere de arta. In asa fel incat peretii camerei sa nu fie restrictionati. Ati putea apoi sa scoateti cate o pictura pe rand. Cat despre dulapurile cu oglinzi si cele pentru farfurii, ati putea sa le vindeti unei natiuni tinere care tocmai a aparut pe harta. Acolo progresul urla, iar ei renunta la casele traditionale pentru a locui intr-o casa in stil european, cu imitatiile ei structurale de piatra si cu caminele ei. Sa recapitulam cateva axiome fundamentale: (a) Scaunele sunt facute pentru a sta pe ele. Exista scaune de biserica
136
AIR EXPRESS Capable of 140 m.p.b
137
FARMAN GOLIATH. AVION PENTRU BOMBARDAMENT
la 5s, fotolii luxoase capitonate la 20 si scaune ajustabile, cu un birou functional pentru citit, un raft pentru ceasca de cafea, o extensie pentru ati odihni picioarele, un spatar care se ridica sau se coboara cu ajutorul unei manete, si care iti ofera pozitia necesara, pentru munca sau pentru un somn, intr-un mod bun, sanatos si confortabil. Bergeres-urile tale, mobilierul tau in stil Louis XVI, cu umflaturile in tapiterie, se pot numi aceste masini pentru sezut? Intre noi fie vorba, te simti mai confortabil in club, la banca, sau la birou. (b) Electricitatea face lumina. Putem avea lumina ascunsa, sau putem avea lumina difuza sau proiectata. Se poate vedea la fel de clar ca in lumina zilei, dar fara ca acest lucru sa dauneze ochilor.
138
O lampa de puterea a o suta de lumanari cantareste mai putin decat doua uncii, dar sunt candelabre care cantaresc de aproape doua sute de ori aceasta greutate, cu elaborari din bronz sau lemn, atat de mari incat umplu mijlocul incaperii; intretinerea acestor terori este teribila din cauza mustelor. Aceste candelabre sunt si foarte daunatoare ochilor pe timpul noptii (c) Ferestrele servesc patrunderii luminii, un pic, mult, sau deloc, sau pentru a vedea afara. Exista ferestrele de la vagoanele de dormit care se inchid ermetic sau care pot fi deschise in voie; exista marile vitrine ale cafenelelor moderne care sunt inchise ermetic, sau pot fi deschise in totalitate cu ajutorul unui maner care le face sa dispara sub pamant; exista ferestre in vagoanele de luat masa care lasa aerul sa intre un pic, mult, sau deloc; exista sticla moderna turnata care a inlocuit sticla verzuie si geamurile mici, exista jaluzele care pot fi coborate gradual si tin lumina la distanta in voie, in functie de dimensiunea sipcilor. Dar arhitectii folosesc in continuare ferestre precum cele de la Versailles sau Compiegne, Louis X , Y sau Z care se inchid greu, au geamuri mici, sunt dificil de deschis si au jaluzelele in exterior; daca ploua in timpul serii, incercand sa le inchida persoana respectiva se va uda. (d) Tablourile sunt facute pentru a fi privite si pentru a medita asupra lor. Pentru a admira un tablou, acestra trebuie sa fie atarnat intr-o atmosfera corespunzatoare. Un adevarat colectionar de tablouri isi aranjeaza picturile in cabinetul sau si pune pe perete doar acea pictura pe care vrea sa o priveasca; dar peretii vostri sunt o rascoala de tot felul de lucruri. (e) O casa este contruita petru a locui in ea. -Nu! - Dar desigur! Apoi esti un Utopist!
139
AIR EXPRES. UN FARMAN GOLIATH
Sa spunem adevarul omul modern se plictiseste pana la lacrimi in casa; de aceea merge la club. Femeia moderna se plictiseste in afara budoarului ei; de aceea merge la petreceri de ceai. Barbatul si femeia
140
moderna se plictisesc acasa de aceea merg in cluburi de noapte. Dar cei mai putini dintre ei care nu au cluburi la care sa mearga se strang seara sub candelabru si de abia indraznesc sa paseasca prin labirintul de mobila, care ocupa intreaga camera si reprezinta intreaga avere si intreaga lor mandrie. Planul existent al unei locuinte nu ia deloc in considerare omul si e conceput ca un magazin de mobila. Aceasta schema de lucruri destul de favorabila Curtii Strazii Tottenham, este un semn de boala pentru societate. Omoara spiritul familiei, casei; nu exista case, familii si copii deoarece acest mod de trai este dificil, asemenea unei afaceri. Societatile cumpatate si anti-Malthusiene ar trebui sa adreseze un apel de urgenta arhitectilor; ar trebui sa aiba MANUALUL DE LOCUIRE tiparit si distribuit mamelor familiilor si ar trebui sa ceara demisia tuturor profesorilor din scolile de arhitectura.
MANUALUL LOCUINTEI
Cereti o baie orientata spre sud,una din cea mai mare camera a casei sau apartamentului,vechea camera de desen de pilda. Un perete sa fie vitrat in totalitate, care sa se deschida daca se poate inspre un balcon pentru bai de lumina, ultimele instalatii, o baie cu dus si aparate pentru gimanstica. O camera invecinata sa fie dressing-room folosita pentru a te imbraca si dezbraca. Nu te dezbraca niciodata in dormitor. Nu este un lucru igienic de facut si face dprmitorul ingrozitor de dezordonata. In aceasta camera cereti dulapuri inzidite pentru lenjerie si imbracaminte, nu mai inalte de 5 picioare, cu sertare, umerase, rafturi, etc.
141
Cereti o camera foarte mare pe post de living room in loc de o multitudine de camere micute. Cereti pereti goi in dormitor, living si in locul de luat masa.
Dulapuri inzidite care sa inlocuiasca marea parte a mobilei, care este scumpa de achizitionat, ocupa prea mult spatiu si necesita ingrijire. Daca puteti puneti bucataria la ultimul etaj pentru a evita mirosurile. Cereti lumina ascunsa sau difuza. Cereti un aspirator. Cumparati doar mobila practica si nu achizitionati niciodata piese decorative. Daca vreti sa vedeti prost gust vizitati casele celor bogati. Puneti doar cateva picturi pe perete si doar cele de calitate. Pastrati-va maruntisurile in sertare sau cabinete. Patefonul sau pianola fara fir va reda interpretari exacte a muzicii de prima clasa, evitand astfel sa va raciti in salile de concerte, si frenezia virtuosului. Cereti geamuri care sa ventileze aerul in fiecare camera. Invatati-va copii ca o casa este locuibila doar atunci cand este plina de lumina si de aer, si cand podelele si peretii sunt curati. Pentru a va mentine podelele in ordine eliminati mobila greoaie si covoarele groase. Cereti un garaj separat de locuinta. Cereti ca incaperea femeii de servici sa nu fie podul. Nu iti caza servitorii sub acoperis. Cumpara un apartament care este un pic mai mic decat cel cu care te-au obisnuit parintii tai. Ai in vedere economia actiunilor tale si a intretinerii locuintei. Concluzie. Orice om modern are un simt mecanic. Simtul pentru mecanica exista si este justificat de activitatile noastre zilnice. Acest sentiment in raport cu masinariile este unul de respect, gratitudine si stima.
142
FARMAN GOLIATH
999
De la Paris la Praga n ase ore. De la Pris la Varovia n nou ore.
143
PROBLEMA GRESIT ABORDATA:
OCHII CARE NU VAD
144
FARMAN
145
Masinariile includ economia ca un factor esential care conduce selectia. Exista un sentiment moral in simtamantul pentru mecanica. Omul care este inteligent, rece si calm si-a crescut aripi siesi. Oamenii-inteligenti, reci si calmi- sunt necesari pentru a construi casa si pentru a aseza orasul.
146
147
DELAGE. FRAN A ROTII DIN FAT
Aceast precizie, acuratee in execuie, dateaz de dinaintea erei mecanicii. Phidias afirma astfel: antablamentul Partenonului st ca martor al acestui fapt. La fel i Egiptenii i piramidele lor. Toate acestea la vremea cnd Pitagora i Euclid ii propovduiau cunoaterea.
OCHII CARE NU VAD III AUTOMOBILE
148
149
nainte de toate, trebuie s intim spre fixarea de standarde, pentru ca, abia apoi s putem pune problema perfeciunii. Parthenonul este rezultatul selectiei aplicate unui standard. Arhitectura functioneaz in concordan cu anumite standarde. Standardele sunt bazate pe logic, analiz i studiu minuios: pornesc de la o problem. Un standard este, fr ndoial, stabilit prin experiment.
150
151
DELAGE, 1921
Dac problema locuinei sau a apartamentului ar fi fost studiat precum cea a asiurilor, am fi vzut mari progrese in locuinele noastre. Dac locuinele ar fi produse la scar industrial, precum asiurile, atunci s-ar fi observat apariia unor noi forme neateptate si o nou estetic , de mare precizie, s-ar fi format.
Este un nou spirit: un spirit al construciei i al sintezei ghidat de o concepie clar. Programa LEsprit Nouveau Nr. 1, octombrie, 1920
152
Este necesar rezolvarea problemei de a stabili standarde pentru a putea pune problema perfeciunii. Partenonul este un produs al seleciei aplicate la un standard stabilit. Deja de un secol, templul grecesc era standardizat in toate componentele sale.
PAESUM, 600-550 B.C.
Odat un standard stabilit, violent, competiia ii face simit prezenta. Este o lupta; pentru a catiga este important s te descurci mai
HUMBER,1907
153
PARTHENONUL, 447-434 B.C.
bine dect adversarul tu, in cel mai mic detaliu, in modul de funcionare i in toate detaliile. Apoi, ducem la limit testarea in fiecare detaliu. Progres. Un standard este necesar pentru a orienta efortul uman.
DELAGE, GRAND-SPORT, 1921
154
HISPANO SUIZA, 1911. OZENFANT COACHWORK
Un standard este stabilit pe date concrete, nu aleatoriu, ci bazat pe sigurana unui act intenionat i pe o logic controlat de analiz si experiment. Toi oamenii au acelai organism, aceleai funciuni. Toi oamenii au aceleai nevoi. Contactul social care a evoluat de-a lungul timpului, fixeaz clasele standardizate, funciunile i nevoile ce produc produse standardizate. Locuina este esenial omului. Pictura este un lucru esenial omului, pentru c rspunde unor nevoi de natur spiritual, determinate de anumite standarde ale emoiilor. Toate marile lucrri de art se bazeaz pe una din marile stri spirituale: Oedipus, Phandra, LEnfant Prodigue, Madonele, Paul et Virginie, Philemon si Baucis, le Pauvre Pecheur, La Marseillaise, Madelon vient vous verser a boire
155
BIGNAN-SPORT 1921
Stabilirea
unui
anumit
standard
implic
epuizarea
tuturor
posibilitilor practice i rezonabile, i extragerea unei tipologii conform functiunilor sale, cu un rezultat maxim obinut cu un minim de efort, munc fizic, material, cuvinte, forme, culori, sunete. Maina este un obiect cu o funciune simpl(cea de transport), dar cu un el complicat(confort, rezisten, aspect) care a determinat necesitatea standardizrii in industrie. Toate mainile au aceleai elemente de baz. Dar, din cauza nesfritei competene dintre nenumratele firme care le fabric, fiecare productor s-a vazut obligat s fie primul inaintea competitorilor si, depaind standardele practice, s caute dincolo de perfeciunea i armonia practic, o manifestare nu numai a perfeciunii i armoniei, ci i a frumuseii. Aici se nate stilul care este produsul general valabil al unei stri de perfeciune universal i absolut. Stabilirea unui standard se face prin organizarea elementelor rationale folosind o direcie, de asemenea, raional. Forma i imaginea nu sunt nicidecum preconcepute, ele sunt un rezultat; pot avea un aspect ciudat la
156
prima vedere. Ader a facut un Bat(liliac), dar acesta nu a
zburat;
Wright i Farman i-au pus problema meninerii corpurilor solide in aer, rezultatul a fost discordant si bizar, dar a zburat. Standardul fusese fixat. Rezultatele practice au urmat. Primele maini erau fabricate, cu caroseriile construite pe vechile linii de construcie. Asta era contrar ideii de deplasare i penetrare rapid a materialului solid. Studiul legilor de penetrare a fixat standardul, standard care s-a dezvoltat in conformitate cu 2 scopuri: viteza, partea anterioar a caroseriei (aerodinamicitatea ei) si confortul, sau partea din spate a mainii. Indifferent de caz, nu mai este nici o asemnare cu inceata trasur antica. Civilizatiile avanseaz. Ele trec de perioada ranului, a soldatului i a preotului si dobndesc cultura. Cultura este evoluia efortului de a selecta. Selecia inseamn respingere, taiere, curire, purificare; o pur revelaie a esenialului. D e la primitivii cretini din capel, trecem la Notre Dame din Paris, Domul Invalizilor, Place de la Concorde. Trirea i senzaia au fost clarificate i rafinate, decoraiile au fost lsate la o parte iar scara i proporiile, rafinate, astfel s-a avansat; s-a trecut de la satisfactiile elementare (decoratia) la satisfactii mai mari (matematica).
157
PARTHENONUL
Puin cte puin templul grec s-a definitivat, din simpla construcie, devenind arhitectur. O sut de ani mai trziu, Parthenonul a marcat climaxul curbei ascendente a evolutiei.
Dulapurile Breton ramn in Marea Britanie, pentru c Bretonii au continuat sa locuiasc acolo, foarte distant dar foarte stabili, ocupai cu pescuitul i cu pstoritul. Nu este de bun sim ca un domn cu stare s doarm pe un pat Breton in vila sa din Paris; nu se cade ca un deintor de berlin s doarm intr-un pat Breton, etc. De aici tragem concluziile. Din pcate, nu e ieit din comun ca un deintor de berlin s aib un pat Breton.
158
PARTHENONUL
Fiecare component este important, evideniindu-se prin precizie i execuie: proporia joac un rol important in compoziie.
Toat lumea afirm cu convingere si entuziasm: Automobilul marcheaz stilul epocii noastre! dar patul Breton este vndut i confecionat in fiecare zi de comercianii de antichiti. Sa comparm atunci Parthenonul i automobilul, aa inct s fie clar c sunt dou obiecte din arii de selecie diferite, dintre care una i-a atins apogeul iar cealalt inc mai evolueaz. Asta innobileaz automobilul. i apoi? Apoi nu ne rmne dect s folosim automobilul ca o provocare pentru locuinele i cldirile noastre maree. Odat ajunsi aici, ne aflm intr-un impas. Rien ne va plus. Aici nu mai avem Parthenoane.
159
TRIPLU HIDROAVION CAPRONI
Demonstrnd cum plasticul este folosit eficient in problema aeronauticii.
Standardul locuinelor este o chestiune de ordin practic si constructiv. Am incercat s prezint acest fapt in capitolul urmtor despre avioane. Standardul la care este construit mobila este in plin avnt de experimentare printre constructorii de mobil, cufere, ceasuri, etc. Totul se reduce la asta: o sarcin pentru inginer. Toat plvrgeala despre unicitatea obiectului, originalitatea piesei sun fals i denot o foarte proast cunoatere i inelegere a nevoilor din zilele noastre: un simplu scaun, nu poate fi, sub nici o form, o opera de art; un scaun nu are suflet; este o simpl unealt pentru ezut.
160
CAPRONI-EXPLORATION
Poezia nu se gsete doar in cuvntul scris sau spus. Poezia se gsete i in fapte. Obiectele, cu o anumit semnifica ie, aranjate cu talent i tact, pot da natere la ceva poetic.
Arta, in rile cultivate, ii gsete modul de exprimare in arta pur, concentrat, lipsit de ingrdirile funcionale-pictura, literatura, muzica.
161
Fiecare manifestare uman implic un anumit aport de interes, in special, in domeniul estetic; un interes de natur intelectual. Decoraia este de natur elementar, la fel ca i culoarea, i e pentru cei inferiori, ca ranii sau slbaticii. Armonia i proporia incit intelectul i captiveaz omul cult. ranului ii plac ornamentele i decoraia pe pereti. Omul civilizat poart haine bine croite i este deintorul unei variate colecii de cari i picturi. Decoraia este surplusul definitoriu pentru omul de rnd; iar proporia este ceea ce caracterizeaz omul cult. In arhitectur, interesul este atras prin proporiile i aranjarea mobilei i a incperilor; o sarcin care ii revine arhitectului. i frumuseea? Aceast variabil] nu poate functiona dect dac sunt indeplinite cerinele de baz: utilitate, economie; dup aceea, cuburi, sfere, cilindrii, conuri(senzorial). Apoi, relaiile interumane, care creeaz
imponderabilul: geniul, geniul plastic, geniul inventiv, geniul matematic, capacitatea de a obtine ordine si unitate prin msuratori, i pentru organizare, in concordant cu legi evidente, toate pentru a excita si a satisface simul vizual pn la cel mai inalt grad. Apoi apar senzatiile felurite care ii amintesc omului cultivat de tot ceea ce a vazut, auzit i simtit, din vasta sa experienta, care, elibereaz, inevitabil, senzatii de care nu poate scpa, vibratii deja trite in drama vieii: natura, omul, lumea.
162
BELLANGER. SALOON
In aceast perioad plin de stiint, rzvrtire i dram in care indivitul este violent aruncat dintr-o parte in alta, Parthenonul apare ca o opera marea, plin de o marea armonie. Suma tuturor ienvitabilelor sale elemente, ne d gradul de perfeciune pe care omul poate s-l obin cnd e pus in faa unei asemenea situaii. Perfeciunea, in acest caz, este att de iesit din comun inct, in zilele de azi, perceptia noastr asupra Parthenonului nu poate fi raportat dect la o gam restrans de sentimente i simiri, i neateptat, cu simiri de natur mecanic; el poate fi asemnat mai degrab cu mainriile uriae cu care suntem obisnui i care pot fi considerate cel mai bun rezultat al civilzaiei noastre, rezultatul activitailor noastre din ziua de azi care chiar au reusit s se impun.
163
VOISIN. SPORTS TORPEDO, 1921
Este mult mai simplu s ii formezi o prere despre imbrcmintea unui domn bine imbract dect despre cea a unei doamne bine imbrcate, de vreme ce costumul brbtesc este unul standardizat. Se stie c Phidias a participat alturi de Ictions si Kallicrates la construirea Parthenonului, i c i-a dominat pe acetia avnd in vedere faptul c toate templele construite la acea vreme seamn intre ele, Parthenonul depindu-le pe toate fr indoial.
Lui Phidias i-ar fi placut s traiasc in aceast er a standardizarii. El i-ar fi admis posibilitatea dar nu i reuita de success. Viziunea sa s-ar fi regsit perfect in epoca noastr. Nu mult, i experiena construirii Parthenonului s-ar fi repetat. Arhitectura este guvernat de standarde. Standardele se bazeaz pe
logic, analiz si un studiu minuios. Punerea unei probleme este punctul de pornire care st la baza apariiei unui standard. Arhitectura inseamn
164
invenie
plastic,
speculatie
intelectual,
matematici
superioare.
Arhitectura este o art nobil.
Sectiuni la unghi drept fata de directie Sfera
Rezistenta 0.085 0.0135 0.109
Semisfera concave
Semisfera (deschisa in spate)
convexa
0.033
Corp ovoid masa mare in fata 0.002
Corpul cu rezistena cea mai mare este rezultatul studilor si calculelor amanunite, care sunt confirmate de regsirea acestor forme in natur: petele, pasrea, etc. Aplicaii experimentale: dirijabilul, maina de curse, etc.
165
PARTHENONUL
Phidias, in construirea Parthenonului nu a muncit ca designer, constructor sau inginer. Aceste elemente existau deja. El a perfecionat opera i i-a conferit o spiritualitate nobil.
166
Standardizarea este impus de legea seleciei i este o necesitate social i economic. Armonia este in conformitate cu normele universale. Frumuseea guverneaz tot; este de pur creaie omeneasc; este un surplus necersar doar oamenilor cu cuntine superioare, nu se adreseaz omului de rnd. Dar, inainte de toate, trebuie s intim spre fixarea de standarde, pentru ca, abia apoi s putem pune problema perfeciunii.
167
VILA LUI ADRIAN DE LAGNDA TIVOLI, 130 D. HR.
ARHITECTURA
I LECTIA DESPRE ROMA
168
169
Scopul arhitecturii este de a stabili rela ii emoionale cu ajutorul materiilor brute. Arhitectura merge dincolo de necesitile utilitare. Arhitectura este un lucru plastic. Spiritul ordinii, o unitate a inteniei. Sensul relatilor (de dragoste); Arhitectura are de-a face cu cantitile. Pasiunea poate crea dram dintr-o piatr inert.
170
171 Utilizezi piatra, lemnul i betonul, i cu aceste materiale construieti case i palate. Aceasta este construcia. Ingeniozitatea este la lucru. Dar pe neateptate mi atingi sufletul, mi faci bine, sunt fericit i spun: Aceasta este frumoas. Aceea este Arhitectura. Intervine arta. Casa mea este practic. Mulumesc, aa cum a putea mulumi inginerilor de la Calea Ferat sau de la serviciile telefonice. Voi nu mi-ai atins inima. Dar s presupunem c pereii se ridic pn la ceruri n aa mod nct sunt impresionat. Percep inteniile tale. Starea ta de a fi blnd, brutal, ncnttor ori nobil. Pietrele pe care le-ai nlat mi spun asta. M fixezi n spaiu iar ochii mei l privesc. Ei percep ceva ce exprim un gnd. Un gnd ce se dezvluie fr un cuvnt sau sunet, doar singur cu ajutorul formelor ce stau ntr-o oarecare relaie unele cu altele. Aceste forme sunt ntr-un aa fel nct ele sunt clar dezvluite n lumin. Relaiile dintre ele nu au neaprat nici o referin la ce este practic sau descriptiv. Ele sunt o creaie matematic a minii voastre. Ele sunt limbajul arhitecturii. Folosind materiile prime i pornind de la condiii mai mult sau mai puin utilitare, ai stabilit anumite relaii care mi-au strnit emoii. Aceasta este Arhitectura
ROMA este un loc pitoresc. Lumina soarelui de acolo este att de

minunat nct scuz orice. Roma este un bazar unde totul este vndut. Toate ustensilele vieii unui neam au rmas acolo - jucria copilului, armele soldatului, vechile haine ecleziastice, bideele familiei Borgia i penele aventurierului. n Roma ureniile formeaz legiunea. Dac cineva i amintete de greci, consider c romanii au avut un prost gust, romanii autentici, Iuliu al II-lea si Victor Emmanuel. Roma Antic a fost nghesuit ntre nite perei ntotdeauna prea nguti; un ora nu este frumos cnd totul este ngrmdit n el. Roma renascentist a avut izbucniri pompoase rspndite n toate colurile oraului. Roma din timpul lui Victor-Emmanuel adun motenirea, o nregistreaz i o conserv i i instaleaz viaa modern n coridoarele
172
PIRAMIDA LUI CESTIUS, 12 I HR
acestui muzeu i se proclam roman lng Memorialul lui VictorEmmanuel I , n centrul oraului ntre Capitol i Forum, o lucrare de 40 de ani, ceva mai mare dect orice i din marmur alb.Fr ndoial totul este prea ngrmdit n Roma.
I ROMA ANTICA
Scopul Romei a fost cucerirea lumii i guvernarea ei. Strategia, recrutarea, legislaia: spiritul ordinii. n scopul conducerii unui larg centru de afaceri, este esenial s adopi cteva principii fundamentale, simple i fr excepii. Ordinea roman era simpl i direct. Dac a fost brutal cu att mai bine sau cu att mai ru.
173
COLOSEUM, 80 D. HR.
ARCUL LUI CONSTANTIN, 12 D. HR.
174
INTERIORUL PANTHEONULUI, 120 D .HR.
Ei aveau dorine mari pentru a organiza i a domina. n ceea ce privete arhitectura, vechea Rom nu avea nimic de artat, pereii oraului erau prea aglomerai, casele erau construite cu zece nivele - zgrie norii din antichitate.Forumul trebuie s fi fost urt, asemenea unui bibelou al oraului sacru Delphi. Proiectarea oraului era un mare plan. Nu a fost nimic din toate acestea. Oraul Pompei trebuie vzut, atrgnd prin planul su rectangular. Romanii au cucerit Grecia ca i buni barbari, au gsit stilul Corintic mult mai frumos dect cel Doric deorece era mult mai ornamentat. Pe atunci cu capiteluri acantice i cu antablamente decorate cu puin discreie sau gust. Dar dincolo de aceasta era ceva roman dup cum se va putea vedea. Pe scurt, ei au construit superbe cadre, dar au schiat o munc de echip deplorabil asemntoare landoului lui Louis XIV lea. nafara Romei,
175
PANTHEON, 120 D. HR.
unde era spaiu, ei au construit vila lui Adrian. Oricine poate medita acolo la mreia Romei. Acolo, ei chiar au proiectat. Este primul exemplu de planificare vestic la scar mare. Dac citm Grecia din acest punct de vedere putem spune c: grecul este un sculptor i nimic mai mult. Dar ateptai o clip, arhitectura nu este numai o chestiune de aranjament. Aranjamentul este unul din prerogativele fundamentale ale arhitecturii. A te plimba n vila lui Adrian i a trebui s recunoti c puterea modern de organizare (care pn la urm este roman) n-a fcut nimic pn acum ce chin este pentru un om care simte c este o parte a acestui ingenios eec!
176
Ei nu au avut naintea lor problema regiunilor devastate ci a dotrii regiunilor cucerite; este unul si acelai lucru. Aadar ei au inventat
metode de construcie i cu acestea au realizat lucruri mree, romane. Cuvntul are o semnificaie. Unitate de operare, un scop clar n esen, clasificare a variatelor pri. Cupole imense, sprijinind pe tamburi,
boli impuntoare, toate unite ntre ele cu ciment roman; acestea rmn nc un obiect de admiraie. Ei au fost mari constructori. Scopul clar, clasificarea prilor, acestea sunt o dovad a unei schimbri speciale n gndire: strategie, legislaie. Arhitectura este susceptibil acestor scopuri i le rspltete cu interes. Lumina se joac cu forme pure i le rspltete cu interes. Simple mase dezvolt suprafee imense care se expun cu o varietate caracteristic n funcie de faptul c sunt cupole, bolte, cilindri, prisme rectangulare sau piramide.
nfrumusearea suprafeelor face parte din acelai ordin geometric. Panteonul, Coloseumul, Apeductele, Piramida lui Cestius, Arcul de Triumf, Bazilica lui Constantin, Bile din Caracala. Absena caracterului guraliv, buna amenajare, o singur idee, ndrzneala i unitatea n construcie, folosirea formelor elementare. O moralitate echilibrat. Ce este de reinut de la aceti romani, sunt crmizile i cimentul roman, travertinul lor i vom vinde marmura roman milionarilor. Romanii nu tiau cum s folosesc marmura.
177
178
INTERIORUL BISERICII SF. MARIA DIN COSMEDIN
II ROMA BIZANTINA
Influena rennoit a Greciei pin Bizan. De data aceasta nu este surprinderea tipului primitiv de dinaintea marii ncurcturi a unui acant: grecii la origine au venit la Roma s construiasc Bazilica Sfnta Maria din Cosmedin. O Grecie foarte ndeprtat de Phidias, dar una care a pstrat esena materiei, adic sensul relaiilor i precizia matematic datorit crora perfeciunea devine posibil. Aceast biseric destul de mic a Sfintei Maria, o biseric pentru oameni sraci, aezat n mijlocul
179
NAVA BISERICII SF MARIA DIN COSMEDIN, 790 SI 1120 D. HR.
Romei zgomotoase i luxoase, proclam mreia nobil a matematicii, incontestabila putere a proporiei, elocvena absolut a relaiei. Designul este pur i simplu a unei bazilici obinuite, n ceea ce privete forma arhitectural n care sunt construite grajduri i hambare. Pereii sunt din ipsos brut vruit. Este doar o singur culoare: albul; ntotdeauna puternic deoarece este pozitiv. Aceast mic biseric pretinde respect: Oh! exclami venind dinspre Piaa Sfntu Petru sau Palatinul sau
Colosseumul. Senzualismul i animalismul n art ar putea fi deranjate de
180
PUPITRUL BISERICII SF. MARIA DIN COSMEDIN, 790 1120 D. HR.
Sfnta Maria din Cosmedin. A gndi c aceast biseric exista n Roma n timp ce marea renatere era n floare cu palatele sale nfrumuseate i cu temerile ei! Grecia prin Bizan, o pur creaie a spiritului. Arhitectura nu este altceva dect un aranjament ordonat, prisme grandioase vzute n lumin. Exist un singur lucru care ne poate seduce i acesta este msura sau scara. S atingi scara. S prevezi n cantiti ritmice, animate de un impuls echilibrat, s aduci unitate n via cu ajutorul unei relaii unificatoare i ingenioase, s aduci echilibru, s rezolvi ecuaia. Dac expresia pare a fi un paradox vorbind despre pictur, ea se potrivete bine cu arhitectura; cu arhitectura care nu are legtur cu reprezentarea sau cu orice element nrudit cu nfiarea uman, cu arhitectura care lucreaz cu cantiti.
181
Aceste cantiti furnizeaz o mas de materiale drept baz de lucru, adus la dimensiune, introdus ntr-o ecuaie, ele rezult n ritmuri, ne vorbesc despre numere, despre relaii, despre gndire. n linitea echilibrat a bisericii Sfnta Maria din Cosmedin, se evideniaz balustrada nclinat a unui amvon, suportul de cri nclinat, din piatr a unui amvon, ntr-o conjuncie a linitii ca un gest de nelegere. Aceste dou linii oblice, tcute care sunt mbinate ntr-o micare perfect a mecanicii spirituale - aceasta este frumuseea pur i simpl pe care arhitectura o poate da.
182
ABSIDELE BISERICII SF. PETRU DIN ROMA
III MICHAEL ANGELO

Inteligen i pasiune; nu exist art fr emoie, emoie fr pasiune. Pietrele sunt obiecte moarte care dorm n cariere, dar absidele bisericii Sfntu Petru sunt o dram. Drama st la baza realizrilor umanitii. Drama arhitecturii este la fel cu cea a omului care triete n i prin intermediul universului. Panteonul e emoionant, piramidele egiptene din granit, demult lefuite i sclipind ca oelul erau emoionante. A da
183
ABSIDELE BISERICII SF. PETRU
nafar emoiile, furtuna, brizele blnde pe cmpie i mare, a nla mreii Alpi cu stncile care formeaz pereii caselor oamenilor, aceasta reprezint a reui ntr-o simfonie a relaiilor. La fel ca omul, la fel ca drama, la fel ca arhitectura. Nu treb uie s afirmm cu prea mult
convingere c masele dau ascensiune oamenilor.Omul este un fenomen excepional care apare la intervale lungi, probabil din ntmplare, probabil n acord cu vibraia unui cosmografii nc nenelese.
184
PODUL BISERICII SF. PETRU
185
ANTABLAMENTUL ABSIDELOR BISERICII SF. PETRU (MICHAEL ANGELO)
186
PLANUL BISERICII SF. PETRU ASA CUM E AZI
Nava centrala a fost extins, precum e artat de haur; Michael Angelo a avut ceva de spus; totul a fost distrus.
Michael Angelo este omul ultimilor o mie de ani, cum Phidias a fost
omul celor o mie de ani de dinainte. Nu Renaterea l-a ceat pe Michael Angelo, ea a creat numai o mulime de indivizi talentai. Munca lui Michael Angelo este o creaie, nu o Renatere, i pune n umbr epocile clasice. Absidele bisericii Sfntu Petru sunt corintice.
187
PORTA PIA, MICHAEL ANGELO
Imagineaz-i! Privete-le i gndete-te la Madeleine. El a vzut Coloseumul i i-a reinut rarele proporii. Termele din Caracala i Bazilica lui Constantin i-au artat limitele pe care el le putea depi n scopurile sale. i astfel avem rotondele, pereii ngustai, pereii intersectai, tamburul domului, porticul hipostil, o geometrie gigantic a relaiilor armonioase. Apoi avem ritmurile rennoite n stilobai, pilatrii i antablamentele ntregilor noi seciuni. Apoi ferestrele i niele care ncep ritmul din nou. ntreaga mas furnizeaz o inovaie izbitoare n dicionarul arhitecturii. Este util s te opreti i s reflectezi pentru o clip asupra acestui trznet, dup perioada Quintocento.
188
BISERICA SF. PETRU, SCHITA DE MICHAEL ANGELO (1547 1564)
Dimensiunile sunt considerabile. Pentru a construi un asemenea dom n piatr, a fost un tur de for pentru care doar civa brbai ar fi ndrznit. Biserica Sfntu Petru acoper o suprafa de aprox. 15.460 m2 fa de Notre Dame de aprox. 6400 m2 i Sfnta Sofia la Constantinopol de aprox. 7315 m2. Domul are o nlime de 123m; limea de-a curmeziul transepilor este de 137 m. Aranjamentul general al absidelor i al etajului este conectat la cel al Coloseumului; nlimile sunt aceleai. ntreaga schem era o unitate complet; grupa mpreun elemente de noblee i bogie: porticul, cilindrii, formele ptrate, tamburul, domul. Mulajele sunt ntr-un caracter intens, pasional, sever i patetic. ntregul design ar trebui s-l perceap ca un lucru. Michael Angelo a completat absidele i tamburul domului. Restul a czut n mini barbare; totul a fost stricat. Omenirea a pierdut una din marile lucrri ale inteligenei umane. Dac cineva i-l poate nchipui pe Michael Angelo ca i promotor al dezastrului, avem o dram teribil.
189
PIATA SF. PETRU ASA CUM ESTE
Prolix i incomod. Coloana lui Bernini este frumoas n sine. Faada este frumoas dar pare a nu avea nici o legtur cu Domul. Adevratul scop al cldirii era Domul; a fost ascuns! Domul a fost ntr-o relaie adecvat cu absidele; ele au fost ascunse. Porticul a fost o mas solid: a devenit numai un front.
O FEREASTRA IN ABSIDELE BISERICII SF. PETRU
190
n sfrit Biserica Sfntu Petru ar fi trebuit s aib un interior care ar fi trebuit s fie apogeul monumental al bazilicii Sfnta Maria din Cosmedin. Capela Medici din Florena arat la ce scar, aceast lucrare, a crei schi a fost att de bine stabilit, ar fi fost realizat. Din prostie i din nechibzuin Papa l-a concediat pe Michael Angelo. Oameni nefericii au distrus biserica Sfntu Petru pe dinuntru i pe dinafar. A devenit n mod destul de stupid, biserica Sfntu Petru de azi, asemeni unui bogat i ndrzne cardinal lipsit de .... tot. O imens pierdere. O pasiune , o inteligen peste normal - acesta a fost un acord venic. A devenit destul de trist, un poate, o aparen, un ar putea fi, un Nu sunt sigur. Eec mizerabil. Din moment ce acest capitol este intitulat Arhitectura putem gsi scuzabil a vorbi n aceast privin despre pasiunea unui om.
IV ROMA SI NOI
Roma este un bazar n plin apogeu i unul pitoresc. Acolo gseti orice fel de lucruri oribile (vezi cele 4 reproduceri oferite aici) i prostul gust al Renaterii romane. Trebuie s judecm aceast Renatere dup gustul nostru modern care ne separ de ea prin patru mari secole de efort, al 17-lea , al 18-lea, al 19-lea, al 20-lea. Noi culegem beneficiile acestui efort: judecm aspru dar cu o severitate ndreptit. Aceste 4 secole lipsesc n Roma, care a adormit dup Michael Angelo. Ajungnd nc o dat n Paris, ne-am recuperat abilitatea de a judeca.
191
Lecia despre Roma este pentru oamenii nelepi, pentru aceia care tiu i pot aprecia, pentru cei care pot rezista i pot verifica. Roma este condamnarea celor pe jumtate educai. A trimite studeni de la arhitecturt la Roma, nseamn s-i mutilezi pe via. Marea burs de studii de la Roma i vila Medici reprezint cancerul arhitecturii franceze.
ROMA ORORILOR
1. Roma Renasacentista. Sfantul Angelo 2. Roma Renasacentista. Collona
Castelul
1. Roma moderna. Palatul Justitiei
Galeria
2. Roma Renasacentista. Palatal Barberini
192
193
PLANUL ORAULUI CARLSRUHE
ARHITECTUR II ILUZIA PLANURILOR
194
195
Planul evolueaz dinspre interior spre exterior;exteriorul fiind rezultatul interiorului.Elementele arhitecturale sunt lumina i umbra ,zidurile i spaiul. Aranjamentul const n gradarea scopurilor, clasificarea inteniilor. Omul privete la crearea arhitecturii cu ochii proprii, care sunt situa i la 1,80 m de la nivelul solului.Se pot considera scopuri cele pe care ochii le pot aprecia i intenii care in cont de elementele arhitecturale. Dac apar inten ii care nu livreaz niciun mesaj prin intermediul limbajului arhitectural rezult o iluzie a planurilor,se incalc regulile Planului datorit unor erori ale concepiei sau a deplasrii spre un gol.
196
197 Se folosete piatr, lemn i beton pentru construcia caselor i palatelor. Aceasta este construcia. Ingeniozitatea este folosit la maxim. Deodat ns m sensibileaz, mi face bine, m face fericit i zic : "Este frumos" Aceasta este arhitectura . Apare arta. Casa mea este practic. i mulumesc aa cum a putea s le mulumesc inginerilor de la cile ferate. ns nu m-ai sensibilizat. Presupun ins c peretele se ridic spre cer ntr-o maniera care m mic.i percep inteniile.Dispoziia ta a fost gentil, brutal , armant sau nobil. Pietrele pe care le-ai aezat cu migal mi spun astfel. M simt conectat la loc i ochii mei sunt mulumii. Ei dein ceva ce exprim un gnd. Un gnd care se dezvluie fr a fi necesar vreun cuvnt sau vreun sunet, dar prin intermediul unor forme care sunt dispuse in conformitate cu anumite relaii reciproce. Aceste forme sunt create n aa fel nct s fie ct mai vizibile la lumin. Relaia dintre aceste forme nu are neaprat o referin la ceea ce este practic sau descriptive. Ele sunt creaii matematice ale minii. Ele sunt limbajul Arhitecturii. Utiliznd materiale inerte i pornind de la condiii mai mult sau mai puin utilitare se stabilete o serie de relaii care mi-au declanat emoiile. Aceasta este Arhitectura.
A face planuri inseamn a determina i fixa idei.Const n faptul de

a avea idei. Este necesar de a se ordona aceste idei pentru ca s devin inteligibile, capabile de a fi executate i comunicabile. Este esenial de a se arta o intenie precis i de a fi avut idei nainte pentru a fi capabil sa i explici cuiva inteniile proprii. Un plan este pentru cineva un rezumat ca un tabel analitic. Este ntr-o form att de compact, nct pare clar ca un cristal i asemeni unei figuri geometrice conine o cantitate enorm de informaie i un impuls al unei intenii. ntr-o instituie public de renume, Ecole des Beaux Arts, principiile unei buni proiectri au fost studiate i, odat cu trecerea timpului, au fost stabilite dogme, reete i mici trucuri. O metod de a preda doar strictul
198
necesar la nceput a devenit o practic periculoas. Pentru a reprezenta coninutul n sine s-au fixat anumite semne i aspecte. Planul care este o aglomerare de idei i intenii a devenit o bucat de hrtie pe care reprezentrile grafice ale pereilor i liniilor alctuiesc un fel de mozaic ce amintete de conturul unei stele, crend o iluzie optic. Cea mai frumoas stea devine Grand Prix de Rome. Acum, planul este generatorul, planul determin totul ; este o abstracie auster , o algebrizare, indifferent fa de aspect. Este planul unei lupte. Lupta urmeaz i acesta este momentul culminant. Lupta este alctuit din impactul maselor n spaiu i moralul armatei este ghemul alctuit din ideile predeterminate i intenia. Nimic nu exist fr un plan bine pus la punct, totul este gol i nu poate exista, chiar i cu condiia unei decoraiuni de calitate Chiar de la nceput planul implic folosirea metodelor de construcie; arhitectul este n primul rnd un inginer. Referindu-ne strict la arhitectur, acest edificiu trebuie s reziste de-a lungul timpului. Limitndu-m doar la un singur unghi al viziunii o s ncep prin a atrage atenia asupra unui singur fapt: planul evolueaz din interior spre exterior, pentru o cas sau un palat este un organism comparabil cu o fiin vie. Voi vorbi n contiunuare despre elementele arhitecturale din interior. Voi trece peste aranjamente. Lund in considerare impactul cldirii n relaie cu situl , voi demonstra c i aici exteriorul este ntotdeauna un interior. Lund n considerare variate elemente fundamentale care vor fi artate n diagrame, pot demonstra iluzia planurilor, iluzia care ucide arhitectura, amgete mintea uman i creeaz trucuri arhitecturale; acesta fiind fructul inclcrii adevrurilor ce nu pot fi negate, rezulatul falsei concepii, sau fructul vanitii.
199
UN PLAN EVOLUEAZ DIN INTERIOR SPRE EXTERIOR
O cldire este ca un balon de spun. Acest balon este perfect i armonios dac cantitatea de aer din interior este bine proporionat i egal distribuit. Exteriorul este rezulatul interiorului. n Broussa n Asia Minor, la Moscheea Verde intri pe o u de nlimea uman normal; un vestibul destul de mic creeaz n percepia uman schimbarea necesar de scar nct s poat fi apreciat, n contrast fa de dimensiunile strzii i de locul din care vii, fiind dimensionat pentru a impresiona. Doar apoi poi simi mrimea adevrat a moscheiei, ochii fiind n stare s aproximeze mrimea.
MOSCHEEA SULEIMAN, INSTANBUL
200
PLANUL MOSCHEEI VERZI, BURSA
Te afli ntr-un spaiu de marmur alb plin de lumin. n proximitate poi vedea un spaiu de dimensiuni similare, dar primind doar jumtate din cantitatea de lumin i ridicat pe cteva trepte; pe fiecare parte sunt dou spaii mai puin illuminate; iar ntorcndu-te poi vedea dou
spaii foarte mici n umbr. Trecerea de la lumin total la umbr capt un ritm. Ui de dimensiuni mici i spaii enorme.
201
Eti capturat, ai pierdut percepia scrii. Eti marcat de un ritm sensorial(lumin i volum) i de o inteligent utilizare a scrii i dimensiunilor ntr-o lume aparte care i spune ce este stabilit s i fie spus. Ce emoie, ce credin! Aici ai motive i intenii. Ghemul de idei, acestea sunt nelesurile folosite. n consecin, la Broussa,Sfnta Sophia, ca i la Moscheea Suleiman din Istanbul, exteriorul rezult din interior.
CASA DEL NOCE ATRIUM, POMPEI
CASA DEL NOCE, POMPEI. Din nou micul vestibul care te elibereaz de imaginea stradala.i iat c ai intrat n Atriu; patru coloane situate n mijloc(patru cilindri) care avanseaz spre umbra acoperiului, oferind o senzaie de for; dar n n partea ndeprtat este frumuseea grdinii vzut prin peristilul care rspndete aceast lumin ,
distribuind-o i accentund-o, ntinznd-o de la stnga la dreapta, fcnd un spaiu mare i grozav.
202
ntre cele dou este situat Tabliumul, ce contract unghiul de privire asemeni unei lentile de aparat foto.La stnga i la dreapta- dou pete de umbr-de dimensiuni mici. Din zgomotul strzii, intri n casa unui Roman. Grandoare magistral, o amplitudine splendid: eti n casa unui Roman. Care a fost funciunea acestor camere? Nu are legtur cu ntrebarea. Dup douzeci de secole, fr nici o referin istoric, eti contient de arhitectur, i vorbim doar despre ce este n realitate o cas foarte mic.
CASA DEL NOCE
203
ELEMENTELE ARHITECTURALE ALE INTERIORULUI
Elementele noastre sunt pereii verticali, solul, gurile care servesc ca spaii de trecere pentru oameni sau lumin, ui sau ferestre. Gurile ofer mai mult sau mai puin lumin, provoaca fericire sau tristete. Pereii sunt in lumin complet, n semiumbr, sau n umbr total, influennd astfel dispoziia care variaz de la binedispunere, seninatate sau suprare. Simfonia este gata. Scopul arhitecturii este de a te face senin si vesel. Respect pereii. Locuitorul din Pompei nu i-a tiat spaiile de perei, era devotat spaiilor create de perei i iubea lumina.Lumina este mai intens atunci cnd cade ntre pereii care o reflect.
VILLA LUI HADRIAN, ROMA
204
Zidurile antice, care se ntind i se intersecteaz pentru a amplifica nsi peretele. n acest fel au fost create volumele, care snt bazele simurilor ahitecturale i senzoriale. Lumina te nvluie, cu o anumit
intenie i lumineaz pereii. Impresia luminii este extins i n exterior de cilindri( Cu greu a putea spune c snt coloane , este un cuvnt nvechit), peristili sau piloni. Pardoseala se ntinde peste tot unde e
posibil , uniform i fr iregulariti.Cteodat, pentru a accentua efectul,
POPMEI
pardoseala se ridic cu o treapt. n interior nu sunt alte elemente arhitecturale: lumina i reflexia acesteia cu o abunden uimitoare pe perei i pardoseal, care n esen este i ea un perete orizontal. Pentru a ridica perei bine luminai este necesar de a se stabili elementele arhitecturale de interior. Apoi ramane stabilirea Proporiei.
205
ARANJAMENT
Un ax este probabil prima manifestare uman; este esena fiecrui act uman. Bebeluul se mic pe un ax imaginar, un om ce aspir la ceva n via urmrete un ax. Axul este un regulator al arhitecturii. Pentru a stabili ordinea este necesar de a se incepe munca. Arhitectura este bazat pe axe. Axele colilor sunt o calamitate arhitectural. Axa este o linie directoare ce indrum spre un sfrit. n arhitectur trebuie s ai o
destinaie pentru axa ta. n coli acest lucru este uitat, axele lor se intersecteaz crend forme de stea, toate ducnd spre infinitate, spre indefinitate, spre netiut , spre nicieri, fr sfrit sau scop.Axa unei coli este o reet i o eschivare. Aranjamentul este gradarea axelor, de asemenea i gradarea scopurilor, clasificarea inteniilor. Arhitectul nainte de toate i indic destinaiile axelor sale. Aceste extremiti snt zidurile ( senzaia senzorial) sau lumina i spaiul ( din nou senzaie senzorial). De fapt o perspectiv aerian oferit de un plan pe o plans nu este aa cum snt vzute axele; acestea fiind vzute de la nivelul solului , privitorul fiind n picioare i privind n fa. Ochiul uman poate percepe o distan considerabil i la fel ca o lentil, vede tot chiar depind ceea ce a fost iniial prevzut s fie observat. Axa Acropolei pornete de la Piraeus spre Pentelicus, de la mare spre munte. Propileele sunt situata in unghiul drept fa de ax, n deprtare, la orizont marea.
206
ACROPOLE, ATENA
FORUMUL, POMPEI
207
Pe orizontal, in unghi drept fa de direcia din care aranjamentul architectural te-a impresionat din poziia n care te afli, este impresia rectangulara care se evideniaz. Aceasta este arhitectura unui nivel mai nalt: Acropola i extinde efectele pn la orizont . Propileele n alt direcie, colosala statuie a Atenei pe axul central i Pentelicus la distan .Acesta este lucrul care se observ. Deoarece sunt situai n afara axului , Partenonul la dreapta i Erechteumul la stnga, i este oferit posibilitatea s percepi trei ptrimi din imaginea total. Cldirile nu ar trebui sa fie amplasate pe o ax, acest lucru asemanndu-se cu mai muli oameni vorbind n acelai timp. FORUMUL
DIN POMPEI:
Aranjamentul este gradaia scopurilor ,
clasificarea inteniilor. Planul Forumului conine un numr de axe , dar nu va obine niciodat o medalie de bronz la Beaux Arts; ar fi refuzat, nu ar fi o stea! Este o ncntare s iei n consideraie un astfel de plan i s intri n Forum. Aici, N CASA TRAGICULUI POET avem subtilitile unei arte desvrite. Totul este situat pe o ax, ns ar fi dificil s fie tras o linie peste tot. Axa este n intenie i vederea oferit de ax se extinde spre lucruri mai umile pe care le trateaz cu abilitate (coridoarele, pasajul principal) prin intermediul iluziei optice.Axa nu este doar o simpl teorie, ea unete volumele principale care sunt bine delimitatea i difereniate. Cnd vizitezi Casa Tragicului Poet este clar c fiecare lucru este ordonat. Dar senzaia pe care o d este una bogat. Doar apoi observi distorsionri inteligente ale axului care ofer intensitate volumelor : motivul central al pavajului este n mijlocul camerei; fntna de la intrare este n lateralul bazinului. Havuzul din spatele grdinii este n acelai unghi ca i grdina. Un obiect pus n mijlocul camerei de multe ori stric camerei, deoarece te mpiedic s percepi din picioare vederea axial; un monument amplasat n central unei Piee de multe ori afecteaz calitatea compoziiei pieei i a
208
CASA TRAGICULUI POET
cldirilor ce o nconjoar - ns nu ntotdeauna; n acest caz trebuie s fie judecat dup merite. Aranjamentul este gradarea axelor i gradarea scopurilor,clasificarea.inteniilor.
209
EXTERIORUL ESTE NTOTDEAUNA UN INTERIOR
Cnd la coal trag axe ce contureaz forma unei stele, isi imagineza ca spectatorul ce ajunge n faa cldiri este contient de forma acesteia, ochii si trebuind s urmreasc i s fie fixai in centrul gravitaie determinat de aceste axe. Ochiul uman, conform studiilor este ntotdeauna n micare, posesorul ntorcndu-se ntotdeauna la stnga, la dreapta. Este interesat de tot i atras spre centrul gravitaional al
ntregului sit. Dintrodata problema se deplaseaz spre mprejurimi. Casele alturate , munii din deprtare sau din imediata vecintate , orizontul, fie el situat sus sau jos, alctuiesc mase formidabile care exerseaz fora volumului lor cubic. Acest volum cubic care apare aa cum este n realitate este cuantificat instantaneu i anticipat de inteligen . Aceast senzaie de volum cubic este imediat i fundamental; cldirea ta poate avea un volum de 100,000 de yarzi cubi , dar ceea ce o nconjoar poate avea un volum de milioane de yarzi cubi, aceasta contnd.Apoi vine
senzaia de densitate: un copac sau un deal este mai puin puternic i de o densitate mai mic dect o dispunere geometric de forme. Marmura este mai dens. Att pentru ochi ct i pentru minte , apoi urmeaz lemnul .a.m.d. Exist ntotdeuna o gradaie n mintea uman.Ca s rezumm. n ansamblurile arhitecturale, elementele sitului n sine intr n joc datorit volumului cubic, densitii i materialul din care sunt realizate, oferind senzaii care sunt foarte definite i foarte variate(lemn, marmur, un copac, iarb, orizontul albastru , marea apropiat sau ndeprtat, cerul).
210
PROPYLEA I TEMPLUL VICTORIEI FR ARIPI
Elementele sitului se ridic ca perei narmai cu puterea coeficientului cubic, stratificaia, materialul, etc. la fel ca i pereii unei camere.
PROPYLEA
211
Pereii n relaie cu lumina, lumina i umbra, tristeea, veselia sau linitea, etc. Compoziiile noastre trebuie s fie formate din aceste elemente Pe Acropol la Atena, templele sunt orientate unele catre altele, crend o incint pe care ochiul o accept cu bucurie i marea care se compune cu arhitravele, etc. Aa este s compui cu diferite i infinite bogii de unde frumuseea apare doar atunci cnd sunt aduse n ordine.
La VILA LUI HADRIAN nivelurile snt stabilite n concordan cu Campagna; munii sprijin compoziia, care este ntr-adevr bazat pe ei. In FORUMUL LUI POMPEI, cu perspectivele fiecarei cladiri in relatie cu intregul si cu fiecare detaliu, exista un grup de interese variate constant reinnoite.
212
FORUMUL, POMPEI
213
TRANSGRESIUNE n exemplele pe care le voi da, arhitectul nu a inut cont de faptul c un plan se dezvolt din interior spre exterior i nu i-a format compoziia din volume grabite de un singur impuls bine gndit, n conformitate cu un scop care a fost intenia ce a condus proiectul; un scop pe care fiecare lar putea vedea cu proprii si
SFANTUL PETRU, ROMA
Linia tras de-a lungul celei de-a treia nie a Navei arat locul unde Michelangelo a vrut sa fie faada iniial (vezi schema original a lui Michelangelo n capitolul precedent).
214
ochi. Arhitectul nu a inut cont de elementele arhitecturale de interior, suprafeele care sunt unite ntre ele pentru a primi lumin i a manifesta coninutul cldirii. Acesta nu a gndit n termeni spatiali, dar a desenat stele pe hrtie i a desenat axe pentru a forma aceste stele.El a gandit cu ajutorul inteniilor care nu au nimic comun cu limbajul arhitecturii. A nclcat regulile unei proiectri bune din cauza unei erori de concepie sau o tendin spre vanitate. SF. PETRU, ROMA: Michelangelo a construit domul imens surclasand orice lucru care fusese vzut pn atunci; chiar intrnd nuntru te aflai sub cupol . Papii au adugat alte trei deschideri n fa i un mare vestibul. ntreaga idee este distrus. Astzi eti nevoit s traversezi un tunel de de peste 300 de picioare lungime pentru a ajunge la dom; dou mase echivalente sunt n conflict, efectul architectural este pierdut (cu decoraiunile sale aspre cu ngmfare, vina crete i mai mult , Sf. Petru rmnnd o enigma pentru architect) Sfnta Sofia de la
Constantinopol este un triumph cu suprafaa sa superficial de 7500 yarzi ptrai, pe cnd suprafaa celei de la Sf. Petru acoper o suprafa mai mare de 16,000 V ERSAILLES : Louis al XIV nu mai este succesorul lui Louis XIII. El este Regele Soare.Vanitate imens . La piciorul tronului au fost aduse planuri desenate de arhitecii si de la nivelul aerian care par nite
configuraii stelare; immense axe, formate ca stele. Regele Soare este mndru; Construcii gigantice sunt realizate.
215
VERSAILLES
(Dintr-un desen contemporan)
Ins omul are doar 2 ochi situai la 1,8 m de la pamnt i pot privi doar ntr-o singura direcie n acelai timp. Ramurile stelelor snt vizibile doar una dup alta i ce rezult n final este un unghi drept mascat de vegetaie. Un unghi drept nu este o stea; stelele se descompun. i aa continu: marele bazin , florile care sunt nafara panoramei , cldirile care pot vedea doar n fragmente atunci cnd nimeni nu se mic alturi. Este o capcan i o deziluzie Louis XIV s-a nelat pe sine nsui cu
permisiunea sa. A nclcat adevrurile arhitecturale pentru c nu a lucrat cu elementele obiective ale arhitecturii.
216
Un prinior, un curtezan , ca muli alii a proiectat planul oraului CARLSRUHE, care este cea mai lamentabil euare a unei inenii, knockout-ul perfect. Steaua exist doar pe hrtie, o slab consolare. Iluzie! Iluzia planurilor bune. Din orice punct al oraului nu poi vedea mai mult de trei ferestre ale unui castel i acestea ntotdeauna par la fel.Cea mai umil cas ar produce la fel de mult effect. Din castel nu poi urmri mai mult de o strad n acelai timp, orice strad din orice ora mic commercial ar avea un effect similar.Vanitatea vanitilor! Nu trebuie uitat la desenarea unui plan ca n final ochiul uman va judeca rezultatul.( vezi planul Carlsruhe de la inceputul seciunii) Cnd trecem de la o construcie obinuit la arhitectur urmrim un scop mai nalt. Vanitatea trebuie evitat. Vanitatea este cauza vanitilor arhitecturale.
217
PARTHENONUL
ARHITECTURA
III CREAIE PUR A MINII
218
219
Profilul i conturul sunt piatra de temelie a Arhitectului. Aici el se dezvluie pe sine ca artist i ca simplu inginer. Profilul i conturul nu au nici o constrngere. Aici nu se mai pune problema de convenii, nici de tradiii sau construcii, nici de adaptare la nevoi utilitare. Profilul i conturul sunt creaii pure ale minii; au nevoie de artistul plastic.
220
221
Foloseti piatr, lemn i beton i cu aceste materiale ridici case i palate; aceasta este construcia. Ingeniozitatea este baza. Dar brusc m impresionezi, imi faci un bine, sunt fericit i spun:"Este frumos." Aceasta este Arhitectura. Arta ii intra in rol. Casa mea este practic. Ii multumesc, asa cum le-a putea mulumi i inginerilor de la calea ferata sau celor de la serviciul telefonic. Nu m-ai impresionat. S presupunem c pereii se ridica la cer intr-o manier care m uimeste. Ii ineleg inteniile. Starea ta este blnd, violent, fermectoare si nobil. Pietrele care le-ai ridicat imi spun asta. M fixezi intr-un loc si ochii mei observ. Ei vd ceva ce exprim un concept. Un concept care se destinuie pe sine fr o vorb sau un sunet, ci pur si simplu prin forme aflate intr-o anumit relatie unele cu altele. Formele sunt in aa fel inct s se dezvaluie clar in lumnina. Relaiile dintre ele nu au neaprat o referin la ceea ce este practic sau descriptiv. Sunt creaii matematice ale minii. Ele sunt limbajul Arhitecturii. Folosind materiale inerte si incepnd de la condiii mai mult sau mai putin utilitare, ai stabilit anumite relaii care mi-au starnit emoiile. Aceasta este Arhitectura.
O infisare fin se distinge prin calitatea trsturilor i printr-o valoare special i personal a relaiilor dintre ele. Acelasi tip general de infiare este caracteristic fiecarui individ: nas, gura, frunte, etc., i de asemenea proporia dintre aceste elemente. Exist milioane de chipuri construite pe aceste linii eseniale; cu toate acestea, toate sunt diferite: exista o variaie in calitatea trasaturilor i in relaiile care le unesc.
Spunem c o infaisare este frumoas atunci cnd precizia modelarii i asezarea trasaturilor dezvluie proporii pe care le simim ca a fi
armonioase deoarece acestea trezesc, adanc in noi si mai presus de toate simurile, o rezonan care incepe sa vibreze. O urm de nedefinit a Absolutului ce zace in adncul nostru.
222
PARTHENONUL
Grecii, pe Acropole, au construit temple care sunt bazate pe o singur ide, conturate in peisajul pustiit si cuprinse intr-o compoziie. Astfel, in fiecare punct al orizontului, conceptul este simplu. De aceea nu exist alte opere arhitecturale realizate la o asemenea scar a grandorii. Putem discuta doric cand omul, in nobletea inteniei i sacrificiului complet a tot ceea ce este accidental in Arte, a atins cel mai inalt nivel al minii: austeritatea.
PORTIC INTERIOR AL PROPYLEELOR
Schema plastic este exrpimat unitar.
PROPYLEA
Din ce se nate emotia? Dintr-o anumit relaie intre elemente bine definite: cilindri, planeu, perei netezi.Dintr-o
223
anumit armonie a lucrurilor care alctuiesc amplasamantul. Dintr-un sistem plastic care ii distribuie efectele in fiecare
parte a compoziiei. Dintr-o unitate a conceptului ce reiese din armonia materialelor folosite pentru armonia conturului
general.
PROPYLEA
Emoia se nate din armonia inteniei; din decizia neperturbat care finiseaz marmura cu intentia fixa de a atinge tot
224
ceea ce este mai pur, mai clar, mai economic. Orice sacrificiu a avut deja loc. Momentul a fost atins atunci cand nimic nu
mai putea fi dat la o parte sau abandonat, dar aceste violene si elemente strns-legate, sun precum trompete dramatice de
bronz
PROPYLEA
225
Printr-o adiere de gingaie s-a nscut Ionicul; dar Partenonul le-a dictat forma de Cariatide.
226
PARTHENONUL
Anumii scriitori au declarat c coloana Doric a fost inspirat dintr-un copac ce cretea din pmnt, far rdcin, etc., dovad c orice form nobil de art deriv din natur. Este fals, avnd in vedere faptul c in Grecia , copacul cu trunchi drept este necunoscut, loc in care cresc doar pini i mslini incovoiai. Grecii au creat un sistem plastic care ne stimuleaz direct si prin fort simurile: coloane i canelurile lor, un antablament complex i bogat in semnificaii; pai care infrumuseeaz i se altur orizontului. Au folosit cele mai delicate deformri, aplicand conturului o corecie impecabil, datorit legilor opticii.
Placa de rezonana care vibreaz in noi toi este criteriul nostru de armonie. Aceasta este axa in raport cu care omul este perfect organizat cu natura, probabil cu universul, aceast ax de organizare fiind intr-adevr cea pe care se organizeaz toate fenomenele i obiectele naturii; aceast ax ne face s presupunem o conceptie de conduit in univers i s acceptm o singur voin in spatele acesteia. Legile fizicii sunt astfel o consecin a acestei axe, i dac recunotem (i iubim) tiina i
227
PARTHENONUL
Trebuie s realizm c arhitectura doric nu a crescut pe cmp impreun cu asfodeli si c este o pur creaie a minii. Sistemul plastic al operelor dorice este att de pur inct aproape d impresia unei cresteri naturale. Dar, cu toate acestea, este in intregime creaia omului, i ne ofera o senzaie de armonie profund. Formele utilizate sunt atat de diferite de asp ectul natural (i cat de superioare sunt celor ale arhitecturii egiptene sau gotice), i atat de bine gndite in raport cu lumina si materialele, inct par, cum s-ar spune, in strns legatur cu pmntul i cerul, ca i cum ar fi parte din natura. Astfel deriv un fapt la fel de logic pentru inelegerea noastr precum marea sau muntele. Cte opere ale oamenilor au ajuns atat de sus?
activitaile sale, este pentru ca ambele ne fac s acceptm ca ele sunt prescrise de aceast voin primar. Dac rezultatele calculelor matematice ne par satisfctoare i armonioase, aceasta se datoreaz faptului c ele deriv din ax. Dac prin calcule avionul ia forma unui pete sau a unui alt obiect al naturii, este datorit faptului c i-a redobandit axa. Dac canoe, instrumentul musical, turbina, toate rezultate ale experimentelor i calculelor, ne par a fi fenomene organizate,
228
PARTHENONUL
Sistemul plastic
229
PARTHENONUL
Aici este ceva ce strnete emoia. Ne aflm in neinduplecata sfer a mecanicului. Nu exist simboluri ataate acestor forme: ele provoac diverse senzaii; nu este nevoie de o cheie pentru a le dezlega. Brutalitate, intensitate, supremul farmec, delicatee si grandioasa fora. i cine a descoperit combinaia acestor elemente? Un inventator-geniu. Aceste pietre stau inerte pe culmile muntelui Pentelicus, nefinisate. Pentru a le pune laolalt este nevoie, nu de un inginer, ci de un mare sculptor.
230
presupunnd c au o anumit via, aceasta se intampl deoarece ele se bazeaz pe o axa. Din toate acestea am putea extrage o posibil definiie a armoniei, acesta fiind un moment de accord cu axa ce zace in om , i totodat cu legile universului- o intoarcere la legea universal. Astfel se poate da o explicaie cauzei satisfaciei pe care o simim la vederea anumitor obiecte, satisfacie care provoac in fiecare moment o unanimitate eficient.
Dac suntem adui in apropiere de Parthenon, este datorit unei corzi din noi care este atins la vederea templului; axa este miscat. Nu ne oprim in apropiere de Madeleine, care este alcatuit, asemenea Parthenonului, din trepte, coloane i frontoane (aceleasi elemente primare). Iar motivul este c, in spatele senzaiilor , Madeleine nu ne poate atinge axa; nu simim armonii profunde i nu se recunosc la o simpla privire. Obiectele din natur i rezultatele calculelor sunt clare; sunt organizate fr ambiguitate. Asta datorit faptului c ne este clar c le putem citi, invta i simi armonia. Repet: expunerea, exprimarea clar este esenial intr-o oper de art. Dac operele naturii triesc, i dac creaiile calculelor misc i
produc energie in noi, este pentru c ambele sunt animate de armonia inteniilor care sunt responsabile pentru ele. Repet: trebuie s existe o unitate a scopului in opera de art.
231
PROPYLEA
Totul este exprimat cu precizie, ornamentele sunt bine lucrate, se stabilesc relaii intre amuletele capiteliului, abac si bandele arhitravei.
Dac obiectele naturii i creaiile calculelor se bucur de atenia noastr i ne catig interesul, este pentru c ambele au o atitudine fundamental care le caracterizeaz. Repet: opera de art trebuie s aib caracterul su special. Afirmaie clara: daruind operei o armonie vie, primete o atitudine fundamentala i caracter: toate acestea sunt pure creai ale minii.
232
PARTHENONUL
O fraciune de bucic ii ia rolul. Amuletele se afl la 15 m de sol, dar spun mai mult dect toate courile de acant de pe capiteliul corintic. Conceptul de doric i de corintic sunt dou concepte diferite. Un adevr moral creeaz abisul dintre ele.
Afirmaia este general valabil i se poate aplica atat in pictur cat i in muzic; dar arhitectura se coboar i la nivelul scopurilor ei utilitare: budoar, W.C.-uri, radiatoare, beton armat, bolti, arce, etc. Aceasta este construcie, nu este arhitectur. Arhitectura exist doar atunci cand este i
233
UN MINUNAT MULAJ DE GIPS DE LA FACULTATEA DE ARTE FRUMOASE
o emoie poetic. Arhitectura este ceva plastic. Prin plastic m refer la ceea ce este vzut i msurat de ochi. Evident, dac acoperisul ar sta s cad, dac sistemul de inclzire nu ar funciona, dac pereii ar fi crpai, bucuriile oferite de arhitectur ar fi diminuate. Acelasi lucru ar putea fi spus si despre un domn care asculta o simfonie stand pe o perna de ace sau int-un pat dur.
234
Aproape fiecare perioad a arhitecturii s-a alturat cu cercetarea in domeniul construciilor. Concluzia a fost adesea c arhitectura este
PARTHENONUL
O fraciune de bucic ii ia rolul. Ornamentele conin un numr de elemente, dar totul este ordonat cu scopul de a valora. Surprinztoare deformri: benzile sunt curbate sau aplecate inafara pentru a se afia mai bine privirii. Linii intrerupte, pe jumtate nuantate, alctuiesc o margine umbrelor care ar fi altfel vagi.
235
construcie. Se poate datora faptului c efortul artat de arhiteci a fost concentrat in special pe problemele constructive ale vremii; acesta nu este un motiv pentru amestecul diverselor lucruri. Este adevrat c arhitectul ar trebui s stpneasc tiina construciilor macar atat de bine precum un ganditor stapaneste gramatica. Construciile fiind o tiin mult mai
PARTHENONUL
Toat aceast combinaie plastic este realizat in marmur cu rigurozitatea pe care am invat s o aplicm. Impresia este cea a unui fier neted, lefuit.
complex i dificil dect gramatica, eforturile arhitectului
se
concentreaza asupra construciilor intr-o mare parte din carier; dar nu ar trebui s vegeteze acolo.
236
Planul casei, volumul i suprafeele sunt dictate de nevoile utilitare i de imaginaie, creaia plastic. In privina planului i in consecin in privina a tot ceea ce este ridicat in spaiu, arhitectul lucreaz intr-un mod plastic; el stpnete nevoi utilitare in favoarea scopului plastic pe care il urmrete; realizeaz o compoziie. Mai apoi urmeaz momentul in care este nevoit s sculpteze trs turile aspectului exterior. Apeleaz la jocuri de lumini i umbre pentru a-i sprijini ideea. Profilul i conturul ii intr in rol, i sunt libere de orice constrngeri; Sunt o pur invenie care fac aspectul exterior radiant sau pe care il fac neinteresant. In contur putem urmri artistul plastic; inginerul este dat la o parte iar sculptorul prinde viat. Conturul este piatra de temelie a arhitectului; cnd se ocup de contur, arhitectul este fortat s se decida dac va fi un artist plastic sau nu. Arhitectura este plin de talent, un joc precis si magnific a maselor in lumin; iar conturul este jocul precis i magnific al volumelor in lumin. Conturul trece dincolo de posibilitile omului practic, indrzne i ingenios; conturul cere un artist plastic. Grecia, i in Grecia Parthenonul, a marcat apogeul creaiei pure a minii: evoluia profilului i conturului. Se poate observ c nu se mai pune problema unei tradiii, a unor metode constructive sau a unei adaptri la nevoi utilitare. Se pune problema inveniei, atat de personal incat se poate spune c este a unui om; Phidias a creat Parthenonul, pentru Ictinus i Callicrates, arhitecii oficiali ai Parthenonului, s-au construit alte temple dorice care ne par reci i neinteresante. Pasiunea, generozitatea i nobleea sunt vituii inscrise in geometria prelucrrii conturului si volumelor duspuse intr-o relaie precis. Phidias, Phidias marele sculptor, a creat Parthenonul.
237
PARTHENONUL
Profile austere. Moralitate doric
In acea perioad nu a mai existat nimic asemntor. S-a intmplat intr-un moment in care omul, miscat de gnduri nobile, le-a cristalizat intr-o oper plastic de lumini si umbre. Ornamentele, detaliile Parthenonului sunt fr gre. Ele depesc capacitile normale ale unui
238
PARTHENONUL
Indrzneala mulajului ptrat.
om. Aici, cea mai pur dovad a psihologiei senzaiilor i a speculaiilor matematice care ii sunt asociate, este fix i bine determinat: suntem pironii de propriile simuri; suntem fermecai;
atingem axa armoniei. Nu se pune problema dogmelor religioase; nici a descrierilor simbolice sau a reprezentrilor naturaliste; nu este nimic altceva dect forme pure aflate in relaii precise.
239
Timp de 2000 de ani, cei care au vzut Parthenonul au simit c aici a fost un moment decisiv in arhitectur.
PARTHENONUL
Indrzneala mulajelor ptrate; austeritate i noblee
Ne aflm intr-un moment decisiv. In prezent, cnd artele ii caut cu atenie calea de urmat i cand pictura spre exemplu, gsete putin cte putin formula unui mod benefic de exprimare astfel incat s ocheze spectatorul, Parthenonul ne ofer adevruri sigure i emoii ale unei clase superioare. Arta este poezie: emoia simurilor, bucuria minii pe msur ce cntrete i apreciaz, recunoasterea unui principiu axial care ajunge
240
ACROPOLE, SITUL
241
in adancul fiinei noastre. Arta este aceast creaie pur a spiritului care ne arat, la anumite inlimi, apogeul creaei pe care omul il poate atinge. Iar omul are contiin de o fericire imens atunci cand simte ca el creeaz.
PARTHENONUL
Timpanul frontonului este simplu. Seciunea corniei este compact precum proiectul unui inginer.
242
243
CASE PRODUSE N MAS
244
245
O mare epoc a inceput. Exist un nou spirit. Industria, copleindu-ne precum un potop ce se ndreapt spre sfaritul su inevitabil, ne-a aprovizionat cu noi unelte adaptate acestei noi epoci, animate de noul spirit. Legea economic ne guverneaz, n mod inevitabil, faptele i gndirea. Problema casei este o problem a epocii. Echilibrul societii in ziua de azi depinde de ea. Prima obligatie a arhitecturii, in aceasta perioada de rennoire, este aceea de a aduce o revizuire a valorilor, o revizuire a elementelor componente a casei. Producia in mas se bazeaza pe analiz i pe experiment. Industria pe scara nalt trebuie s se ocupe cu construcia i stabilirea elementelor casei n ceea ce privete producia n mas. Trebuie s crem spiritul produciei n mas. Spiritul construciei caselor de producie n mas. Spiritul locuirii in casele produse n mas. Spiritul conceperii caselor de producie n mas. Dac eliminm din inima i mintea noastr toate conceptele moarte n ceea ce priveste casele i privim ntrebarea n mod critic i obiectiv, vom ajunge la Casa-Main, casa producerii n mas, sntoas (i din punct de vedere moral) i frumoas n acelai mod n care uneltele de lucru i instrumentele ce ne nsoesc existena sunt frumoase. Frumoas de asemenea cu toat animaia cu care sensibilitatea artistului poate sa o adauge elementelor severe si pur funcionale.
246
247
Programul comandat n Frana de ctre MM. Loucheur i Bonnevay a fost pentru o lege care s autorizeze construirea a 500.000 de locuine care s fie construite bine i ieftin. Acesta a fost un eveniment excepional n analele de construcie i a necesitat mijloace si metode de excepie. Acum, era necesar s se nceapa cu nceputul; nimic nu era pregtit pentru realizarea unui program att de grandios. Starea de spirit potrivit nu exist. Starea de spirit pentru casele produse n mas, starea de spirit pentru locuirea n casele produse n mas, starea de spirit pentru conceperea caselor de producie n mas. Totul trebuia nceput cu nceputul, nimic nu e pregtit. Specializarea de abia a atins domeniul locuinelor. Nu existau nici workshop-urile, nici specializrile tehnice. Dar n orice moment, dac mcar o dat ar fi luat natere spiritul produciei n mas, totul ar fi nceput repede. Defapt, n orice ramur a construciei, industria, formidabil precum o for a naturii i copleind totul precum un potop ce se ndreapt spre sfritul su inevitabil, tinde tot mai mult sa transforme materialele brute n ceea ce numim materiale noi. Ele sunt: cimenturi si var, grinzi de oel, instalatii sanitare, materiale izolatoare, tevarie, feronerie, compoziii hidroizolante, etc., etc. Toate acestea sunt puse n mas n cldirile n curs de construcie i se pun n lucru instantaneu; aceasta implic costuri enorme n munc si duce la
248
LE CORBUSIER, 1915. UN GRUP DE CASE DE PRODUCIE N MAS N BETON ARMAT
Pereii i partiiile au reprezentat o u oar nchidere de crmizi, dale subiri i aa mai departe capabil de a fi construit de muncitori necalificai. nlimea celor dou planee a fost realizat astfel nct s se potrivesc cu ce a uilor, dulapurilor i ferestrelor care au fost toate aduse la aceeai unitate de msur. Contrar practicii normale, tmplria (prefabricat) a fost fixat nainte de perei i astfel dictnd aliniamentul acestora i a partiiilor interioare; att pereii ct i partiiile au fost puse n oper raportndu se la tmplarie i casele au fost astfel realizate de o singur echip de muncitori: zidarii. Tot ceea ce rmne este instalarea evilor pentru diferite servicii.
LE CORBUSIER, 1920. CASE DIN BETON
Cimentul a fost turnat in forma ca si cand ai umple o sticla. O casa poate fi construita in trei zile. Ea vine de la cofraj ca un casting. Dar acest lucru sochaza arhitectii contemporani, care nu pot crede intr-o casa construita in trei zile; trebuie construita intr-un an si trebuie sa aiba arpante si terase.
249
jumati de soluii. Motivul e c diversele obiecte nu au fost standardizate. Cum starea de spirit necesar nu exist, atenia nu a fost acordat niciodat studiului a diferitelor uniti, cu att mai puin construciei in sine; starea de spirit a produciei n mas este odioas pentru arhiteci i pentru omul obinuit (prin infecie i persuasiune). Primele consecine ale evoluiei industriale n construcii se observ in acest prim stagiu; nlocuirea materialelor naturale cu cele artificiale, a materialelor heterogene i ndoielnice cu cele omogene si artificiale (testate i demonstrate n laborator) i cu produse cu o compoziie fix. Materialele naturale, care sunt n mod infinit variabile n compoziie, trebuie nlocuite cu cele fixe. Pe de alt parte legile economiei i cer drepturile: grinzile de oel i, mai recent, betonul armat, sunt manifestaii pure ale calculului, utiliznd materialul din care sunt compuse n ntregime i cu o exactitate absolut; ntruct n trecut grinda de lemn ar mai fi putut ascunde nite noduri perfide i singurul mod n care s-ar putea ajunge la o form ptrat este printr-o pierdere masiv de material. n cele din urm, in anumite domenii, experii tehnici au avut deja un cuvnt de spus. Rezervele de ap i serviciile de iluminat sunt rapid evaluate; nclzirea central a nceput s in cont de structura peretilor si a ferestrelor- suprafete care au tendina de a rci, de exemplu- i n consecin piatra, vechiul material, piatra, utilizat pentru perei de 3 picioare grosime sau mai mult, par a fi mai mult dect depii de pereii cavitate din dale subiri. Lucrurile acceptate tratate pana acum ca aproape inacceptabile nu mai dein teren: acoperiurile nu mai trebuie nclinate
250
pentru scurgerea apei, enormele si frumoasele rame ale ferestrelor care ne enerveaz din clipa n care capteaz lumina i ne priveaz de ea; masivele grinzi, pe ct de groase le doresti i deosebit de grele, dar care tot se vor dilata i crpa dac sunt plasate lnga un radiator, n timp ce o grind de metal de 1/8 inci grosime va rmane intact. Era un lucru obinuit mai demult (care continu nc) s vezi cai de talie mare trgnd bolovani imeni n curte, i o mare for de munc descrcndu-le, tindu-le i mbrcndu-le, ridicndu-le pe schelrie, punndu-le n poziie i fcnd ajustri manuale de lungime pentru fiecare fa; construcia unor asemenea cldiri poate dura pn la 2 ani: astzi o cldire poate fi ridicat n cteva luni; P.O. i-a terminat de curnd imensa sa cldire Cold Storage n Tolbaic. Materialele folosite sunt limitate la boabe de nisip i pietricele la mrimea unor nuci mici; pereii sunt subiri precum membranele; dar enormele loturi sunt stocate in aceast cldire. Perei subiri ca sa ofere protecie mpotriva diferenelor de temperatur i partiiile groase de 3 pn la 4 inci n ciuda enormelor ncrcturi. Lucrurile s-au alterat intr-adevr! Dificultaile de transport sunt la nlimea lor: este evident c construciile reprezint un imens tonaj. Dac aceasta ar fi redus cu patru cincimi, ar fi intr-adevr la zi! Rzboiul ne-a zdruncinat. Contractorii au cumprat noi fabrici, ingenios, rbdtor i rapid. Va fii curtea n curnd o fabric? Se vorbete despre case realizate ntr-o matri prin turnarea de deasupra a betonului lichid, terminate intr-o zi precum ai umple o sticl.
251
LE CORBUSIER, 1915. CAS DIN BETON ARMAT.
Metoda de constructie este aplicata aici casei clasei sociale de mijloc, in acelasi ritm per metru patrat ca unei simple case a unui muncitor. Resuersele arhitecturale ale metodei aplicate permit un aranjament larg si ritmic si fac posibil un real tratament arhitectural. Acum isi arata adevarata valoare principiul productiei in masa: un fel de legatura intre casa bogatului si casa saracului; si un fel de decenta in gospodria bogatului.
Un lucru conduce la un altul, i cu attea tunuri, avioane, camioane i vagoane realizate n fabrici, cineva a pus ntrebarea: De ce nu se fac case?. Aici exist o stare de spirit care chiar aparine epocii noastre. Nimic nu este pregtit, dar totul se poate realiza. n urmatorii douzeci de ani, marea industrie i va coordona materialele standard, comparabile cu cele din metalurgie; realizrile tehnice vor duce nclzirea i iluminatul i metodele de construcie raional dincolo de tot ceea cu ce suntem familiarizai. antierele contractantului nu vor mai fi gropile sporadice in
252
PLANUL SCHEMEI DE LOCUINE DIN BETON ARMAT
care totul inspir confuzie; Organizarea social i financiar, utiliznd metode concertate si categorice, va fi capabil s resolve problema locuinei, i antierele vor fi pe o scar larg conduse i exploatate
precum birourile guvernamentale. Locuinele, urbane i suburbane, vor fi enorme si ptrate i continuare o ngrmdire sumbr; ele vor incorpora principiul produciei n mas i industrializarea pe scar larg. Este chiar posibil ca a construi pentru a msura va nceta. O evoluie social
CAS DIN BETON ARMAT. CAS I WORKSHOP.
Pereilor nu le este distribuit nici o greutate; ferestrele nconjoar casa.
253
LE CORBUSIER, 1915. INTERIORUL UNEI CASE DIN BETON ARMAT
Ui, ferestre, dulapuri de producie n mas: ferestrele sunt construite din una, dou, dousprezece uniti: o u cu o impost, dou u i cu dou imposte sau dou ui fr imposte, etc.; dulapuri vitrate in partea de sus i cu sertare n partea de jos pentru cari, ustensile, etc. Toate aceste unit i, pe care marea industrie le pot furniza, se bazeaz pe o pe o unitate de msur comun: se pot adapta una la cealalt cu exactitate. Schetetul unei case fiind realizat, elementele sunt fixate in locurile corespunztoare n coaja goal i fixate temporar prin ipci; golurile sunt umplute prin dale de ipsos, crmizi sau lea e; metoda normal de construire este inversat i luni de munc sunt salvate. Un ca tig viitor, de o mare nsemntate, este unitatea arhitectural i prin mijloace modulare sau prin uniti de msurare, proporii potrivite sunt asigurate automat.
inevitabil va transforma relaia dintre chiria i proprietar, va modifica concepia actual a locuinelor, iar oraele noastre vor fi ordonate n loc s fie haotice. O cas nu va mai reprezenta un lucru solid construit menit s sfideze timpul i descompunerea, i e un lux costisitor prin care se poate arta bogia; va fi o unealt precum i automobilul devine o unealt. Casa nu va
254
LE CORBUSIER, 1922. CASA ARTISTULUI
Scheletul din beton armat cu perei portani, fiecare grosime fiind de 1 . Expune problema ie nsu i cu claritate: determin tipul de cas n conformitate cu nevoile solicitate: rezolv problema precum sunt rezolvate cele privitoare la cile ferate, transporturi, unelte, etc.
LE CORBUSIER, 1919
Pmntul alctuit din straturi de pietri. O carier a fost deschis pe sit; i pietriul a fost amestecat cu var ntr-o plut goas de 12 inci; podelele au fost ntrite cu beton armat. O estetic rezult singura din metoda aplicat i pentru a folosi resursele domeniului industrial modern, pentru a avantaja cererile angajamentului exclusiv de linii drepte, cu unghiuri drepte; aceasta este marea achiziie a arhitecturii moderne i este un mare c tig. Trebuie s ne eliberm minile de pnze de paianjen romantice.
255
LE CORBUSIER, 1922. CASE DE PRODUCIE N MAS A MUNCITORILOR
O schem de locuire sensibil; o schem de locuire utilizat n moduri diferite. Patru stlpi de beton, perei de beton. Este estetic? Arhitectura este o chestiune plastic, nu romantic.
LE CORBUSIER, 1921. CASE DE PRODUCIE N MAS
Citroban (pentru a nu spune Citroen). Asta pentru a evidenia, o cas precum o ma in, conceput i construit precum un omnibus sau un vapor. Nevoile actuale ale unei gospodrii pot fi formulate i cerut soluia lor. Trebuie s ne luptm mpotriva casei nvechite, care nu utiliza bine spaiul. Trebuie s privim casa precum o ma in de locuit sau ca o unelt. Cnd un om ncepe o industrie el cumpr uneltele necesare; cnd pune se ocup de casa pe care o nchiriaz, defapt, o mestugrie ridicol. Pn acum o cas a fost constituit dintr-o incoerent grupare a unui numr de camere mari; n aceste camere spaiul a fost att contractat i risipit. n ziua de
256 azi, din fericire, nu suntem destul de bogai pentru a duce mai departe acest obicei, i precum este dificil a face oamenii s privesc problema sub adevratul ei aspect (maini ca tip de locuire), este aproape imposibil s construim n oraele noastre, cu rezultate dezastruoase. Dimensiunile ferestrelor i uilor trebuie reajustate; vagoanele i vestibulele au demonstrat c oamenii pot trece prin deschizturi mai mici i acestea pot si aduse pn la un mp; este dureros s faci un W.C. de 36 mp. Cum preul cldirilor s-a cvadruplat, trebuie s reducem vechile pretenii arhitecturale i volumul casei cu cel putin jumtate; prin urmare problema const n restriciile expertului tehnic: trebuie s lum n considerare descoperirile fcute n industrie i s ne schimbm mpeun atitudinea.
LE CORBUSIER, 1922. VILA DE PRODUCIE IN MASA
Structura de beton. Un living mare de 30 feet x 16
feet, bucatarie, camera
servitoarei, dormitor, baie, budoar,doua dormitoare si un solar.
257
n ceea ce privete frumuseea, este mereu prezent cnd ai proporii; i proporia cost teoretic nimic, este sub comanda arhitectului! Emoiile nu vor fi prezente dect dup ce motivul este satisfcut, iar asta apare atunci cnd calcului este inclus. Nu este ruinos a tri ntr-o cas fr acoperi vopsit, cu perei netezi precum talpa unui fier de clcat, cu ferestre precum cele aler fabricilor. i putem fi mndri n a avea o cas util precum o main de scris.
LE CORBUSIER, 1921. O CAS CITROHAN
Structura din beton, grinzi facute pe sit si ridicate Perei goi de 1 1/8 de beton si metal expandat cu o cavitate de 7 inci; toate planeele sunt la aceeai cot, ramele prefabricate ale ferestrelor, cu ventilare adaptabil, pe acelai nivel. Aranjamentele n conformitate cu administrarea unei gospodrii; lumina din abundenta, toate nevoile igienice satisfacute si servitorii bine ngrijii.
258
LE CORBUSIER, 1919
Casa obinuit cntrete prea mult i implic consturile de transportare a unei cantiti de materiale crmizi, tmplrie, ciment, igle, cherestrea, etc. Este nevoie de casa prefabricat. Principiul de construire este cel al acoperirii cu folie de azbest de aproximativ 1-4 grosime, formnd courses d e aproximativ 3 picioare nlime umplute cu materiale dure, agregate, moloz brut, etc., gsite pe sit, uor lipite cu mortar de var, lsnd ntre ele caviti care dau pereilor o important calitate izolatoare, tavane si podele arcuite din plci de azbest care formeaz un cofraj si primesc un strat de ciment de aproximativ un inci sau mai gros. Straturile ondulate rmn permanent i formeaz un strst izolator categoric. Tmplria, ferestrele i uile sunt aliniate n acelai timp cu ramele. Casa este terminat de o clas de muncitori i transportul necesar este acela a unei coji duble de 1-4 de foi de azbest.
259
LE CORBUSIER, O CLDIRE MONOL
Cnd vorbim de case de producie n mas, ne referim, desigur, la schema locuinei. Unitatea n construcia locuinei este o garanie pentru frumusee. O schem de locuin permite varietatea necesar pentru compoziia arhitectural i se preteaz la a amenaja pe o scar larga si la veritabile ritmri arhitecturale. O schem bine pus la punct, alctuit pe baza produciei n mas, poate da un sentiment de linite, ordine i ngrijire i impune inevitabil disciplin asupra locatarilor. America ne+a oferit un exemplu prin eliminarea ... i a gardurilor vii, amplasate posibil doar din sentimentul contemporan de respect pentru proprietatea celuilalt care i+a atins apogeul atunci; asemenea suburbii ofer un sentiment de spaialitate; pentru prima dat ... i gardurile vii sunt eliminate, totul fiind copleit de lumin i strlucire.
260
LE CORBUSIER, 1921. O VILA PE MALUL MRII CONSTRUIT DIN UNITI PREFABRICATE.
Piloni din beton armat la fiecare 16 picioare n fiecare direcie; tavane uor vlurite din planee armate. n interiorul cadrului, care e exact ca cel al cldirilor industriale, planul este aranjat precum este ordonar precum este nevoie prin partiii zvelte. Costul plasei este extrem de sczut. n ceea ce privete partea estetic exist un ctig de o prim importan n utilizarea unitilor standard de dimensionare. Costul sczut al unei asemenesa cldiri, comparat cu acela al unei forme mai complicate de construcie, permite o acoperire mai larg a terenului cu o cldire mai mare. Pereii uori si partiiile pot fi rearanjai oricnd i planul alterat dup voie.
PLANUL VILEI, ARTND PILONII PLASAI CU REGULARITATE
261
.
INTERIORUL VILEI DE LA MALUL MRII
Pilonii de seciune uniform din beton, bolile plate ale tavanului, componentele ferestrelor standardizate, golurile i plinurile compun elementele arhitecturale ale construciei.
LE CORBUSIER. INTERIORUL UNEI CASE MONOL, ORGANIZAT PRECUM O CAS A CLASEI SOCIALE MIJLOCII.
Dac oamenii cultivai ar realiza c locuinele de producie n mas pot fi construite cu un design si proporii perfecte i mai ieftine dect apartamentul lor din ora, ar insista imediat asupra unui ferovial suburban mai bun, astfel c o se poate realiza o utilizare real a zonelor rurale ce nconjoar oraul.
262
MAISONETTE FREEHOLD
120 maisonette
de ntr-un
bloc de cteva etaje.
MAISONETTE FREEHOLD: GRDINILE SUSPENDATE.
Fiecare grdin e complet nchis fa de vecinul ei.
263
Planul unui etaj. La nivelul parterului un mare hol de acces; la celelalte etaje marea cas a scrii i coridorul principal. Planul parterului: haura indic grdinile suspendate.
LE CORBUSIER, 1922. O MARE SCHEM DE NCHIRIERE-CUMPRARE
Desenele arata aranjamentul unui grup de 100 de maisonette dispuse pe cinci etaje, fiecare maisonett avnd dou etaje i propria grdin. Un serviciu comunal furnizeaz pentru toate necesitile i gsete soluii pentru problema servitorului (care abia ncepe i care este un fapt social inevitabil). Realizarea modern, aplicat unei ntreprinderi att de important, nlocuiete munca uman i printr-o organizare bun; ap cald constant, nclzire central, frigider, aspirator, ap curat, etc.
MAISONETTE FREEHOLD
Construcie n mas de stlpi i planee. Perei cu cavitate
264
MAISONETTE FREEHOLD
Una din gradinilie suspendate Servitorii nu mai sunt prin necesitate legai de cas; vin aici, precum vin la o fabric i i ndeplinesc norma de opt ore; n acest felun personal activ este disponibil zi i noapte. Porcurarea mncrii, gtit sau nu, este aranjat printr+un serviciu special de cumprare, care garanteaz pentru calitate si economie. Dintr-o buctrie vast,
MAiSONETTE FREEHOLD
265
MAiSONETTE FREEHOLD
Vedere generala asupra unui bloc mncarea furnizat ca recomandat pentru a fi mancat, fie n privat sau n restaurante comunale. Fiecare maisonette i are propriul gimnaziu i sal sportiv, dar pe acoperi exist o sal comunal pentru sport i o pist de 300 m. Pe acoperi este, de asemenea, o sal de divertisment pentru a fi utilizat de locatari. Vestibulul obinuit si ngust de intrare este nlocuit cu un hol vast, iar funciunea parterului este de a primi zi i noapte oaspei i de a -i conduce ctre lift. Aceasta este marea curte acoperit, pe acoperiul garajelor subterane, pentru tenis. Copaci si flori sunt de jurmprejurul terenului i de-a lungul strzii n grdini; n fiecare grdin suspendat cu flori i plante trtoare. +Standardizarea vine aici de una singur. Maisonettele reprezint un tip amenajere a locuirii ce este raional i sensibil, far accente n nici o anume direcie, dar suficient i practic. Ca urmare a sistemului de nchiriere-cumprare, vechile sisteme de proprietate nu mai exist. Nu este pltit defapt nici o chirie; chiriaii i iau prile n aceast ntreprindere; pot fi pltite pe o periaod de 20 de ani, iar interesul este reprezentat de o chirie foarte mic. Massmedia este mai important decat orice aleceva n acest tip de ntreprindere: cost sczut. Iar spiritul produciei n mas aduce cu sine multe beneficii nesperate n vremuri dificile: economia domestic.
MAiSONETTE FREEHOLD : HOLUL DE INTRARE
266
LE CORBUSIER I PIERRE JEANNERET, 1925
Dac analizm cei 400 de mp alocai fiecrui locatar a unui ora-grdin, descoperim ca locuina i anexele sale ocup de la 50 la 100 de mp; iar 300 de mp sunt alocai lanurilor, grdinilor de legume i fructe, straturilor de flori, etc. Toate acestea implic o ntreinere captivant, costisitoare i elaborioas. Reyultatul e adesea civa morcovi i un co cu pere. Nu este nici un spaiu alocat jocurilor sau sportu lui. Poate fi posibil s se permit jocuri i sport la orice or din zi exact la ua cuiva, nu n zone sportive, care sunt potrivite numai pentru profesioniti sau oameni ce i petrec timpul liber. S analizm problema mai logic: cas de 50 mp cu o mici grdini plcute 50 mp (att casa ct i grdina pot fi la nivelul parterului sau la al eselea etaj aranjate tip fagure). n jurul blocurilor sau apartamentelor sau maisonettelor mari terenuri de fotbal, tenis, etc. de pn la 150 mp per locuin. n faa casei o zon similar de teren corespunztoare unei agriculturi intens i industrializat, dnd un mare randament (irigarea, munc gospodreasc, camioane mici pentru mutarea ngrmntului, produsele pmntului, etc.). Un fermier acioneaz precum un supraveghetor i manager al unei grupri. Agricultura pustiete zona rural; cu trei ture de cte opt ore pentru fiecare operaiune, artizanul devine n aceast situaie propriul lui agricultor i produce o important parte din mncarea pe care o consum. Arhitectur? Urbanism? Studiul logic al celulei i funciunilor sale n relaie cu masa poate s furnizeze soluii bogate n rezultate.
LOCUINE NOI LA BORDEAUX
Un prim grup in construcie
267
SCHEM DE LOCUINE PENTRU ORAELE GRDIN PE PRINCIPIUL STUPI DE ALBINE
BORDEAUX-PESSAC, 1924, LOCUINE MODERNE
268
Fragment dintr-o mare schem de locuine. Elementele primare au fost fixate la minut i sunt multiplicate cu
BORDEAUX-PESSAC
269
Prima ediie a acestei cri a avut un efect puternic asupra unui mare manufacturier din Bordeaux. S+a decis asupra
unui nou nceput. O concepie normal asupra scopurilor Industriei i acele ale Arhitecturii, l-a determinat pe acest
manufacturier s fac un pas ndrzne. Pentru prima dat probabil (n ceea ce privete Frana), problemele perseverente
270
271
LE CORBUSIER I PIERRE JEANNERET, 1924. CASELE PREFABRICATE ALE ARTIZANILOR
Problema a fost aceea de a caza artizanii ntr-un mare i bine luminat atelier; de a scade preurile prin eliminareape ct posibil a partiiilor i a uilor i prin reducerea suprafeei normale a pereilor i nlimea ncperilor- asta printr-o mic administrare arhitectural. Casele sunt construite n jurul unei singure coloane din beton armat. Pereii sunt formai din straturi subiri comprimate (care au bune caliti izolante) tencuii n exterior cu un strat de tencuial din ciment de 11/2 pusa sub presiune de un pistol pentru ciment i plasturat pe interior. Sunt doar dou ui la o cas. Podul sau etajul superior, pe diagonal, permite tavanului s se dezvolte la miximul de potenial (21 feet x 21 feet); pereii sunt etalai la dimensiunea lor maxim i, mai mult, utilizarea diagonalelor creaz o neateptat dimensiune: aceast mic locuina de 21 mp, d de+a lungul diagonalei efectul unei dimensiuni lungi de 30 de m pe lungime.
INTERIOR
272
LE CORBUSIER I PIERRE JEANNERET, 1924. SCHEMA LOCUINELOR.
Toate casele sunt construite din elemente standardizate, formnd un gen numit celul. Loturile sunt egale, aranjamentul regulat. Arhitectura este foarte bine capabil s se exprime ntr-un mod precis.
273
LE CORBUSIER I PIERRE JEANNERET, 1924. UNA DINTRE CELULELE BLOCULUI LOCUINELOR MAISONETTE (VEZI ILUSTRAIILE ANTERIOARE)
O schem de producie n ,mas, pentru omul contemporan: elementele sunt arhitecturale, construcia este n totalitate industrializat.
274
LE CORBUSIER I PIERRE JEANNERET, 1925. VIL LA BORDEAUX.
Construit din elemente prefabricate cu aceeai mainrie utilizatpentru oraulgrdin din Pessac. Producia n mas nu este un obstacol n arhitectur. Dimpotriv, aduce unitate i perfeciune n detaliu i ofer varietate n mas.
275
VILA IN BORDEAUX
276
CARTIERUL UNIVERSITII
Tentative sunt facute la costuri enorme pentru a construi apartamente pentru studenii care ar reproduce poezia vechilor cldiri din Oxford. O costisitoate poezie, att de dezastruos! Studentul modern este n orice caz nclinat n a protesta mpotriva vechiului Oxford: un vechi Oxford este visul modernului Macenas, donatorul unui asemenea complex unibersitar. Ceea ce vrea studentul este o camer de clugr, bine luminat i nclzit, cu un col din care poate privi stelele. El vrea s gseasc ocazii pentru jocuri cu colegii lui studeni la o arunctur de b. Camera ui trebuie s fie independent pe ct posibil.
PLANURI I SECIUNI
Fiecare student are dreptul la exact acelai tip de camer: ar fi nedrept ca studentul srac s ocupe o altfel de camer fa de cel bogat. Exist o problem ce trebuie rezolvat: regulamentul complexului universitii: fiecare camer i are propria antecamer, buctrie, W.C., living, loc de dormit, acoperi-grdin. Fiecare student este desprit prin perei de vecinii lui. Toi studenii se pot reuni pe terenurile sportive sau n slile comune n marile cldiri destinate serviciilor comunale. Economie. Eficien. i Arhitectura? Putem s o obinem doar cnd problema e rezolvat. Complexul universitar este conceput n acest caz n form de hangar; un mod de construcie ce permite o nedefinit expansiune, cu iluminare ideal i absen a maselor construcionale (i att de costisitoare). Pereii sunt doar adaosuri n materialele izolante ale luminii.
277
PLAN SI SECTIUNE
DETALIU DE GRADINA-TERASA
LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET. LA STUDIOUL ARTISTULUI
278
279 mai fi o entitate arhaic,nrdcinat n sol de fundaii adnci, construit ferm i puternic, obiect de devotament pe care s-a concentrat de att de mult timp cultul familiei i rasa. Eradic din minte orice concepie puternic i rapid n ceea ce privete locuina i privete problema dintr-un punct de vedere obiectiv i critic i vei ajunge inevitabil la Maina-Unealt, casa produciei n mas, disponibil pentru oricine, incomparabil mai sanatoasa dect vechea cas (i din punct de vedere moral) i frumoas n acela mod n care sunt frumoase uneltele, ce ne sunt familiare n existena noastr prezent. Va fii frumoas, de asemenea, cu vitalitatea pe care sensibilitatea artistului o poate da organismului su pur i strict. Dar este esenial crearea strii de spirit potrivite pentru locuirea n casele produse n mas. Fiecare dintre noi, pe bun dreptate, viseaz s se adposteasc ntr-o cas proprie sigur i permanent. Acest vis, pentru c este imposibil n starea de spirit existent, este considerat incapabil de realizat i astfel provoac o stare actual de isterie sentimental; a constru i casa cuiva este asemntor cu a-I scrie testamentul. Cnd sosete vremea pentru a construii aceste case, nu este momentul zidarului sau a meteugarului, ci momentul n care fiecare om i creaz o poezie, n orice caz, n viaa sa. i astfel, n oraele noastre i periferiile lor, nu au existat n ultimii patruzeci de ani attea case pe cte poezii, poezii despre o var indian, cci o cas este ncununarea unei cariere... n acel moment, cnd un om este suficient de btrn si de obosit de via s fie prada reumatismului i a morii... i a ideilor nebune. O chestiune de un spirit nou: Am 40 de ani, de ce nu a cumpra pentru mine nsumi? Deoarece am nevoie de instrumentul acesta; o cas construit pe aceleai principii ca i automobilul Ford pe care l-am cumprat (sau Citroenul, dac vorbesc n mod particular).
Colaboratorii deja s-au conformat sarcinii: industria mare, fabricile specializate. Colaboratori care trebuie sa fie implicai: liniile de cale ferat suburbane, organizaiile financiare, coli Arhitecturale transformate. Scopul: casele produse n mas. Coaliia: ntre arhiteci i oameni cu gusturi, i dragostea universal pentru cmin. Execu tivul: afaceriti i adevraii arhiteci.
280 Dovezi irefutabile: I. II. Salon de laviation; Orae celebrate pentru frumusee ( Venetian Procuracies, rue de Rivoli,
piaa Vosges, la Carriere, Versailles, etc.: toate producii n mas). Pentru casele produse implic linii generale a unei sortri ample i generoase. Este necesar studierea minutioasa a fiecrui detaliu ce are legatur cu casa i studierea amnunit a unui standard, a unui tip. Cnd acest tip a fost creat, suntem deja aproape de frumusee (automobilul, camionul, avionul). Pentru casele produse n mas se va impune unitate ntre diversele elemente, ferestre, ui, metode de construcie, materiale. Unitate n detalii i linii generale mari- aceasta a fost cererea, n timpul conducerii lui Louis al XVI-lea, in confuzul, congestionatul, inextricabilul i nelocuibilul Paris din acea vreme, a unui foarte inteligent clugr, Laugier, care se ocupa cu urbanismul: Uniformitate n detalii i diversitate n efectul general (exact opusul la ceea ce facem azi: o diversitate nebun n detalii, i o uniformitate fatal n stabilirea strzilor i a oraelor).
Concluzie: Avem de-a face cu o problem urgent a epocii noastre, sau mai bine zis, cu problema epocii noastre. Balana societaii se nclina spre o problema a construirii. Vom ncheia cu aceste alternative justificabile: Arhitectur sau Revoluie.
UN VENTILATOR CU PRESIUNE MICA
281
282
O TURBINA DE 40.000 DE KILOWATTI PENTRU ELECTRICITATE
ARHITECTURA SAU REVOLUIE
283
284
In toate domenile ale industriei, noi probleme s-au fcut prezente i noi instrumente capabile s le rezolve au fost create. Dac acest fapt ar fi indreptat spre trecut atunci am avea revoluie. In ce privete cldirile i construcia, producia de mas a fost deja inceput : n faa unor noi nevoi economice, elementele de producie n mas au fost create att n ma s, ct si in detaliu i rezultate sigure au fost atinse att n detaliu ct i n mas. Dac acest fapt ar fi indreptat spre trecut, atunci am avea o revoluie, att n metoda folosit ct i la scara larg a felului in care ar fi intrebuinat. Istoria Arhitecturii se desfoar n sine ncet de-a lungul secolelor ca o
modificare a structurii i ornamentului, dar in ultimii cincizeci de ani oelul i betonul au adus noi cuceriri, care sunt acum un index pentru capacitatea mare de construire, i a unei arhitecturii in care vechile coduri au fost nlturate. Dac ne-am intrece cu trecutul, am inva c stilurile: nu mai exist pentru noi , c perioada unui stil propriu a venit ; i c a avut loc o Revolu ie. Minile noastre au asimilat contient sau incontient aceste evenimente si noi nevoi au aprut, contient sau incontient. Mainria societii, profund debusolat, oscileaz ntre ameliorare, importan istoric i catastrof. Instinctul primordial al fiecrei fine umane este s i asigure un adpost. Diferitele clase de muncitori n societatea de azi nu mai au locuin e adaptate nevoilor proprii ; nici artizanul, nici intelectualul. Este o ntrebare de construire ce st la rdcina socialului nelinitit din ziua de azi; arhitectur sau revoluie.
285
286
n fiecare provincie a industriei, noi probleme au aprut i au fost ndeplinite prin crearea unui corp de instrumente capabile de a face fa lor. Noi nu apreciem suficient prpastia adnc dintre epoca noastr i perioadele anterioare, este admis c aceast vrst s fi efectat o transformare mare, dar un lucru foarte util ar fi s ntocmeasc un tabel n paralel a activitilor sale-intelectuale, sociale, economice i industriale, nu numai n raport cu perioada precedent de la nceputul secolului al XIX-lea, dar la istoria civilizaiilor, n general. Ar fi rapid vzut c instrumentele pe care omul le-a fcut pentru el nsui, care ndeplinesc n mod automat nevoile societii, i care pn acum au suferit doar mici modificri ntr-o evoluie lent, au fost transformate toate n acelai timp cu o rapiditate uimitoare. Aceste instrumente n trecut au fost ntotdeauna n minile omului; aceste unelte au fost mai demult n ntregime i formidabil reinventate i, pentru moment, sunt n afara ndemnarii noastre. Animalul uman st fr suflare, gfind naintea instrumentului pe care nu poate sa l apuce; progresul i apare ca odios precum si ludabil; totul este confuz n mintea lui, el se simte a fi sclavul unui stat frenetic de lucruri i experiene fr nici un sentiment de eliberare sau de confort sau de ameliorare. Aceasta este o perioad de marea, dar critic, mai presus de toate criz moral. Pentru a trece de criz trebuie s ne creem starea de spirit care s poat nelege ce se ntmpl; animalul uman trebuie s nvee s utilizeze instrumentele sale. Cnd acest animal uman i-a pus noul sau ham i tie efortul pe care l ateapt, el va vedea c lucrurile sau schimbat: i s-au schimbat n bine.
287
CLDIREA ECHITABIL, NEW YORK
nc un cuvnt despre trecut. Epoca noastra, adic ultimii cincizeci de ani, se confrunt cu cele zece vrste care au luat-o nainte. n timpul acestor vrste mai devreme, omul a ordonat viaa lui, n conformitate cu ceea ce oamenii numesc un sistem natural; a luat sarcinile sale pe umerii lui i le-a adus la o concluzie satisfctoare, care poart toate
288
CONSTRUCIE DE OEL. NTREPRINDEREA DE OEL
consecinele propriilor sale mici ateliere: s-a trezit o dat cu soarele i a adormit la apusul soarelui cu uneltele n mn gndindu-se la ce va lucra a doua zi. A lucrat alturi de familia lui ntr-o ncpere mic; A trit ca un melc in cochilie, ntr-un spaiu fcut exact dupa dimensiunile lui; nu a existat nimic care s i disturbe echilibrul armonios al vieii sale. Viaa familiei se desfura modest. Tatl a vegheat asupra copiilor mai nti n leagn i mai trziu n atelier; efortul i rezultatele se vd n cadrul familiei, n aceasta const profitul familiei. Acum cnd se ntmpl aa societatea este stabil i gata s ndure tot. Aceasta este povestea celor zece vrste de munc organizate n cadrul unitii familiei; i povestea tuturor vrstelor trecute pn la mijlocul secolului al XIX-lea
289
.
AMERICA O MAIN DE CURSE DE 250 CAI PUTERE, CAPABIL DE PESTE 160 MILE PE OR
Dar s observm azi mecanismul familiei. Industria ne-a adus la articolele produse n mas; maina la locul de munc este n strns colaborare cu omul; omul potrivit pentru locul de munc potrivit este rece ; laborani, muncitori, maitri, ingineri, manageri, administratori, fiecare n locul lui corespunztor; i omul care are calitile de a fi un manager nu va rmne mult timp un muncitor; locurile mai nalte sunt deschise tuturor. Specializarea leag omul de maina lui, o precizie absolut este cerut fiecrui lucrtor, pentru un articol nmnat omului urmtor nu poate fi smuls napoi pentru a fi corectat i montat; acesta trebuie s fie exact pentru c poate juca, din acest motiv, la rndul su ca o unitate detaliat care va fi necesar pentru a se potrivi in piesa de ansamblu. Tatl nu mai nva pe fiul su micile sale secretele comerciale; un maistru ciudat direcioneaz grav i precis sarcinile delimitate si imobilizate. Lucrtorul face un mic detaliu, mereu aceeai parte, n timpul lunilor de munc, probabil n timpul anilor de munca, poate pentru tot
290
restul vieii sale. El vede doar sarcina si finalitatea sa n lucrarea terminat la momentul n care a trecut de el, n puritatea lui stralucitoare si luminoas, spre curtea fabricii s fie plasat ntr-un camion de livrare. Spiritul lucrtorului nu mai exist, dar cu siguran exist un spirit colectiv. n cazul n care muncitorul este inteligent el va nelege sfritul muncii sale, iar acest lucru l va umple cu o mndrie legitim. Cnd Auto va anuna c o masina a ajuns la 180 mile / or, muncitorii se vor aduna i i vor spune unul altuia: Maina noastr a fcut asta! Astfel avem un factor moral care este de importan. Cele opt ore pe zi! Cele trei opturi n fabric! Schimburile lucrnd rnd pe rnd. Acesta ncepnd de la 22 i pn la 6 dimineata; un altul care se ncheie la 14. Legislatorii notri au gndit asta, atunci cnd le-au acordat cele opt ore pe zi? Ce va face omul cu libertatea lui de la 6 dimineaa pn la 22, de la 14 pn noaptea? Ce vin poart familia n aceste condiii? Scuza este acolo, v va spune, de a primi i de-a ura bun venit omului animal, i lucrtorul este suficient de cultivat s tie cum s fac o utilizare sntoasa a orelor de libertate. Dar acesta este exact ce nu este cazul; depunerea este hidoas, iar mintea lui nu este suficient de educat pentru a i folosii aceste ore de libertate. Am putea spune bine, atunci: Arhitectura sau demoralizare-demoralizare i revoluie. S examinm un alt punct: Exist o activitate industrial formidabil n prezent, n progres, care este n mod inevitabil i n mod constant in partea din spate a minii noastre; n orice moment, fie direct, fie prin intermediul ziarelor i revistelor, ne sunt prezentate obiecte de o noutate arestabil ale cror de ce i n ce fel ne consuma mintea, i ne umple cu ncntare si teama. Toate aceste obiecte ale vieii moderne creaz, pe termen lung, o stare mintal moderna. Nedumerirea ne apuc, apoi, daca ne facem ochii s ndure privirea vechilor i putrezitelor cldiri care formeaza cochilia
291
NEW YORK
noastr de melc, locuirea noastr, care ne zdrobete n contextul cotidian cu ele - putred i inutil i neproductiv. Peste tot pot fi vzute mainile care servesc pentru a produce ceva i pentru a l prezenta admirabil, ntrun mod curat. Maina in care trim este un antrenor vechi plin de tuberculoz. Nu exist nici o legtur real ntre activitile noastre zilnice la fabric, la birou sau la banc, care sunt sntoase i utile i productive, precum i activitile noastre n snul familiei, care sunt cu handicap la fiecare pas. Familia este peste tot ucis i minile oamenilor demoralizate n servitute pentru anacronisme. Mintea fiecarui om, fiind modelat de participarea sa la evenimente contemporane, contient sau incontient a format anumite dorine; acestea sunt inevitabil legate de familie, un instinct care este baza societii.
292
O MACARA
Fiecare om din ziua de azi i d seama de nevoia lui de soare, de cldur, de aer curat i podele curate, el a fost nvat s poarte un guler alb strlucitor, iar femeile iubesc lenjeria fin de culoare alb. Omul simte azi c el trebuie s aib diversitatea intelectuala, relaxare pentru corpul su, i cultura fizica necesar s se recupereze dup tensiunea muscular si a creierului care reprezinta fora de munc munca silnicdepus.
VAPOARE PE RIN
293
Aceast mas de dorine constituie, de fapt, o mas de cerine. Acum organizaia noastr sociala nu are nimic gata, care sa poata rspunde la aceste nevoi.
Un alt punct: Care sunt concluziile intelectualilor fa n fa cu actualitile vieii moderne? nflorirea magnifica a industriei n epoca noastr a creat o clasa speciala de intelectuali att de numeroase nct constituie un strat foarte activ al societii. n atelier, n departamentele tehnice, n societile de nvamant, n bnci i n magazinele mari, la ziare i reviste, sunt ingineri, sefi de departamente, reprezentanii lor legali, secretare, editori, contabili care lucreaz din minut n minut, n conformitate cu datoria lor, lucrurile formidabile care ocup atenia noastr: exist oameni care proiecteaz podurile noastre, nave i avioane, care creeaz motoare si turbine, care conduc ateliere de lucru i intinderi, care sunt angajati n distribuia de capital i n contabilitate, care cumpra mrfurile din colonii sau de la fabrica, care au pus mai departe att de multe articole n pres privind producia modern de att de mult timp nct este nobil i oribil, care nregistreaz ca pe un grafic de nalt temperatur curba umanitii n munc, n munc perpetu, la o criz-uneori n delir. Toate materialele umane trec prin minile lor. n cele din urm observarea acestora trebuie s conduc la o concluzie. Aceti oameni au ochii fixai pe ecranul de mrfuri n magazinele mari, pe care omul le-a fcut pentru el. Epoca modern este rspndit n faa lor, spumant i radiant ... de cealalt parte a barierei! n propriile lor case, n cazul n care triesc ntr-o u urin precar, deoarece remunerarea lor nu are nici o legtur cu realitatea pentru calitatea muncii lor, ei vor gsi vechia i murdara cochilie de melc, i ei nu pot concepe chiar faptul de a avea o familie. n cazul n care acest
294
lucru se ntmpl, martiriul lent care l tim cu toii va ncepe. Aceti oameni, de asemenea, pretind dreptul lor la o mainrie de trai care s fie lucrul uman cel mai simplu. Att lucrtorul ct i intelectualul sunt mpiedicai s i urmeze cele mai profunde instincte pentru a asigura familia, n fiecare zi ei se folosesc de instrumentele strlucitoare i eficiente ce ni le-a furnizat vrsta , dar acestea nu sunt activate, prin urmare, nu pot s le utilizeze pentru ei nii. Nimic nu ar putea fi mai descurajator sau mai iritant. Nimic nu este pregtit. Am putea spune, de asemenea: Arhitectura sau Revoluia. Dei societatea modern nu recompenseaz intelectualitatea, se tolereaz n continuare regimul vechi de delimitare a proprietii care este un obstacol major n transformarea oraului sau al casei. Proprietatea
UN DISC DE TURBIN DE LA LUCRRILE DIN CREUSOT: 40.000 DE KILOWATTI
295
nfiinat se bazeaz pe importana mostenirii iar scopul su este cea mai mare stare de inerie, fara nici o schimbare i cu scopul de-a menine statusul quo-ului. Dei fiecare alt tip de intreprinderi umane este supus unui rzboi dur de concuren, proprietariat, aranjat n proprietatea sa, scap de dreptul comun ntr-un mod princiar: el este un rege. Pe principiul existent al legilor de proprietate, este imposibil s se stabileasc un program de construcie, care va rezista mpreun. i aa cldirea necesar nu se face. Dar dac mecanismele existente de proprietate s-au schimbat, i sunt n schimbare, ar fi posibil s se construiasc; ar exista un entuziasm pentru constructii, iar noi ar trebui s evitam Revoluia. Apariia unei noi perioade se intrevede numai dup un lung i linitit ir de lucrri pregtitoare.
VENTILATOARE
296
UN MOTOR BUGATTI
CHICAGO. CONSTRUCTIA UNEI FERESTRE: INDUSTRIALIZARE
297
O PREVIZIUNE: AVIONUL ZILEI DE MAINE
Industria a creat instrumentele sale. Afacerile si-au modificat obiceiurile i traditiile. Construcia a gsit noi mijloace.
O FABRIC (FREYSSINET LIMUSIN)
298
Arhitectura se gsete confruntat cu legi noi. Industria a creat noi instrumente: ilustraiile din aceast carte ofer o dovad elocvent n acest sens. Asemenea unelte sunt capabile s adauge la bunstarea uman i la uurarea trudei umane. Dac aceste condiii sunt stabilite de noi mpotriva trecutului, tu ai Revoluie. Afacerile i-au modificat obiceiurile: ele au o grea responsabilitate pentru azi: costuri, timp, soliditatea de munc. Ingineri n numr mare umplu birouri, fac calcule, practica legile economiei ntr-o msur intensiv, i ncearc s armonizeze dou elemente opuse: economia i calitatea. Inteligena se ascunde n spatele fiecarei iniiative, inovaiile ndrznee sunt cerute. Moralitatea industriei a fost transformat: marile afaceri sunt azi un organism sntos i moral. Dac ne-am stabilit acest fapt nou mpotriva trecutului, avem
UN HANGAR ((FREYSSINET LIMUSIN)
Lime 250 feet, nlime 150 feet, lungime peste 900 feet. Na va bisericii Notre Dame este lat de 40 si are o nlime de aproximativ 107 feet.
299
UN MARE HANGAR DE AERONAVE LA ORLY ( FREYSSINET SI LIMUSIN)
Lime 250 feet, nlime 170 feet, lungime peste 900 feet
300
Revoluia in metod i n scar de aventur. Construcia a descoperit metodele sale, metode care n sine nseamn o eliberare pe care vremurile dinainte au cutat-o n zadar. Totul este posibil prin calcul i invenie, cu condiia s nu existe la dispoziie un organism suficient de perfecionat de instrumente, iar acest lucru exist. Betonul i oelul au transformat n ntregime, organizaia de construcie cunoscut, precum i exactitatea cu care aceste materiale pot fi adaptate la calculul i teoria de zi cu zi oferind rezultate ncurajatoare, att n succesul obinut ct i n aspectul lor, care reamintete de fenomenele naturale i n mod constant reproduce experienele realizate n natur. Dac ne-am stabili mpotriva trecutului, putem aprecia faptul c noi formule au fost gsite care au nevoie doar de exploatare, pentru a favoriza (dac suntem suficient de nelepi pentru a rupe rutina) o eliberare real de constrngerile pe care le avem pn acum i la care am fost supui . A fost Revoluia n metodele de construcie. Arhitectura se gsete confruntat cu legi noi. Construcia a fost supus unor inovaii att de mari nct stilurile vechi, care nc ne persecut, nu l mai pot mbrca; materialele utilizate sustrag atenia artistului decorator. Este att de mult noutate n forme i ritmuri furnizate de aceste metode de construcie, noutatea acestui fel de aranjament i programele industriale noi, astfel inct nu ne mai putem inchide mintea n faa adevrurilor i legilor profunde ale arhitecturii care sunt stabilite pe baza masei, ritmului i proporiei: stilurile nu mai exist, ele sunt n afara ken-ului nostru; n cazul n care nc ne ncurc, sunt precum paraziii.
301
WORKSHOPURILE FIAT DE LA TURIN CU PISTA DE TESTE PE ACOPERI
302
Dac ne-am stabilit mpotriva trecutului, suntem obligai s concludem c vechiul cod de arhitectur, cu masa sa de reguli i
regulamente a evoluat pe parcursul a patru mii de ani, i nu ne mai este de nici un interes, nu ne mai preocup: toate valorile au fost revizuite, a fost revoluie n ceea ce privete concepia despre Arhitectur.
Deranjat de reaciile care l joac pe el in fiecare trimestru, omul de zi cu zi este contient, pe de o parte, de o lume nou, care se formeaza ea insi n mod regulat, n mod logic i clar, care produce ntr-un mod simplu lucrurile care sunt utile i utilizabile, iar pe de alt parte, el se gsete, spre surprinderea lui, ca trind ntr-un mediu ostil i vechi. Acest cadru este depunerea lui; oraul lui, strada lui, casa lui sau apartamentul lui crescut mpotriva lui nefolositor, mpiedicndu-l s urmeze aceeai cale spre relaxare pe care o obine i prin munc, l mpiedic s urmeze spre relaxarea sa dezvoltarea organic a existenei sale, care este aceea de a crea o familie i de a tri, ca fiecare animal pe acest pmnt i ca toi oamenii de toate vrstele, o via de familie organizat. n acest fel, societatea are rolul de a transmite distrugerea familiei, in tmp ce ea vede cu groaz c acest lucru va fi o ruin. Acolo domnete un dezacord mare ntre starea de spirit modern, care este un avertisment pentru noi, i sufocarea mental acumulat de-a lungul grohotiului de vrst. Problema este una de adaptare, n care realitile vieii noastre sunt cauza. Societatea este alimentat cu o dorin violent pentru ceva ce ar putea obine sau nu. Totul const n faptul c: totul depinde de efortul depus i atenia acordat acestor simptome alarmante.
303
Arhitectur sau Revoluie.

Revoluia poate fi evitat.
O PIPA BRIAR
304
305
Ediie electronic n limba romn

Coordo nator ediie electronic: dr. arh. Raoul Cenan
Coordonator redacie: stud. Vlad Ioana Redactori: 1. stud.Kardos Emke 2. stud. Tman Mihai 3. stud. Vlad Ioana Traduceri: 1. stud. Androne Anamaria 2. stud. Atilean Andreea 3. stud. Bonta Anca 4. stud. Carean Oana 5. stud. Ciurte Loredana 6. stud. Coroiu Ruxandra 7. stud. Griu Ctlina 8. stud. Luca Rzvan 9. stud. Lung Mihaela 10. stud. Macovei Georgeta 11. stud. Onit Diana 12. stud. Plea Viorela 13. stud. Rusu Raluca 14. stud. erban Tatiana 15. stud.. Varga George
Ediie tradus, redactat i ngrijit prin contribuia benevol a studenilor din cadrul Faculttii de Arhitectura i Urbanism Cluj. Ediia original dup care a fost facut aceast ediie electronic a fost publicat n limba englez la Dover Publications, Inc. New York.
306
307

Le Corbusier
Pentrul arhitectul i urbanistul de origine elveian Le Corbusier (Charles Edouard Jeanneret 1887-1965), arhitectura a constituit o art nobil, o chemare in care arhitectul a combinat invenia plastic, speculaia intelectual, i matematici superioare care au mers mai presus de simpla nevoie utilitar dincolo de stil, pentru a obine o pur creatie a spiritului care a stabilit relaii emoionale prin intermediul materialelor brute. Prima mare eexpunere a idei sale a aprut n Vers une Architecture (1923), o culegere de articole iniial scrise de ctre Le Corbusier pentru propria sa revist de avangard L'Espirit Nouveau. Volumul de fa reprezint traducerea n englez a variantei originale a celei de-a 13-a ediii franceze a acestui manifest istoric, in care Le Corbusier i-a expus teoriile tehnice i estetice, viziunile asupra industriei, economiei, relaia formei cu funcia, spiritul produciei n mas i multe altele. Principal profet al micriimoderne i o aproape-legendar personalitate a colii Internaionale, a creat unele din cele mai celebre cldiri ale secolului XX: Capela de la Ronchamp, Cminul elveian de la Cit Universitaire, Paris , Unitate de locuire, Marseilles; si multe altele. Le Corbusier a contribuit cu mult pasiune i inteligen la aceste esee care i prezint ideile ntr-o form concis, stil pregnant, mpnzit cu epigrame i adesea observaii provocatoare: Inginerii americani copleesc cu calcule lor arhitectura noastr expirat. Arhitectura este nbuit de dogme. Este singura profesie in care progresul nu este considerat necesar. ... o catedral nu este foarte frumoas.... i Roma este blestemul celor cu o educaie precar. A trimite studeni arhiteci n Roma este o traum pentru viaa lor. Abundent ilustrat cu peste 200 de schie i fotografii a proprilor sale lucrri si a altor structuri pe care le-a considerat importante, Towards a new arhitecture este o lectur indispensabil pentru arhiteci, urbaniti i istorici-dar va intriga orice persoan fascinat de orizonturile largi, opinile nedefinite i teoriile inovative ale unuia dintre cei mai mari arhiteci ai secolului.

Le Corbusier-Catre o Noua Arhitectura

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Le Corbusier-Catre o Noua Arhitectura

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CTRE O NOU ARHITECTUR

CLDIREA TELEFOANELOR, NEW YORK

CTRE O NOU ARHITECTUR

DOVER PUBLICATIONS, INC. New York

Catalogul Bibliotecii Congresului Le Corbusier, 1887-1965 Ctre o nou arhitectur

LIVERPOOL. POARTA DE INTRARE SPRE NOUA ECLUZA

MATERIALE MODERNE STIINTIFICE MEWES & DAVIS F.F.R.I.B.A., ARHITECTI

O FABRICA MODERNA. SMART & STEWART, ARHITECTI

USI MODERNE. W. A. PITE, SON & FAIRWEATHER, ARHITECTI

UN AMFITEATRU DE OPERATII . WALSH & MADDOCK, ARHITECTI

CTRE O NOU ARHITECTUR

ESTETICA INGINERULUI SI ARHITECTURA

TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI

Proiectul este creatorul. Fr un plan ai o lips a ordinii i intentiei.

OCHII CARE NU VAD

ILUZIA UNUI PLAN

PRODUCTIA IN MASA A CASELOR

si instrumentele de lucru ce ne acompaniaza existenta sunt

ARHITECTURA SAU REVOLUTIE

Proiectat de inginerul Turnului Eiffel

ESTETICA INGINERULUI SI ARHITECTURA

Inginerii nostri se aprovizioneaza pentru astfel de lucruri si ei vor fi constructorii nostrii.

educatie insuficienta .Lumea noastra a fost

Pentru architect am scris TREI MEMENTO-URI

masoara si prin care sunt cel mai mult afectate.

senzatia pe care cea din urma ti-a dat-o.

acela priin care intregul se fixeaza in mod irevocabil.

LIFT PENTRU CEREALE

TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI

LIFT PENTRU CEREALE

DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.CANADA

DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.AMERICA

51 PRIMUL MEMENTO: MASA

CURTE INTERIOARA: BRAMANTE SI RAPHAEL

TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI

AL DOILEA MEMENTO: SUPRAFATA

TREI MEMENTO-URI CTRE ARHITECI III PLAN

AL TREILEA MEMENTO: PLANUL

suprafee; pilatrii i pereii se ajusteaz singuri n concordan cu motive

TIP DE TEMPLU HINDUS

Turnurile creeaz un ritm n spaiu

SFANTA SOFIA, CONSTANTINOPOL

Planul poart cu sine esena senzaiei.

PALAT IN AMAN (SIRIA)

TONY GARNIER. O SCHEMA DE CASA LUATA DIN ORASUL INDUSTRIAL

TONY GARNIER. DESEN CE ARATA PASAJELE PRINTRE CASE

TONY GARNIER. O STRADA INTR-O INSULA DE CASE

LE CORBUSIER, 1920. UN ORAS AL TURNURILOR

LE CORBUSUIER, 1923. UN ORAS AL TURNURILOR

LE CORBUSIER, 1915. ORASE CONSTRUITE PE PILONI

LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU RETRAGERI

LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU RETRAGERI

LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET. O GRADINA-ACOPERIS A UNEI CASE PRIVATE LA AUTEUIL

POARTA SAINT-DENIS (BLONDEL)

FATADA ARSENALULUI DIN PIRAEUS

EXTRAS DINTR-O CARTE SCRIS DE DIEULAFOY:

LINII REGULATOARE APLICATE LA CATEDRALA NOTRE DAME, PARIS:

NOTRE DAME, PARIS

Aparenta determinant a Catedralei se bazeaz pe ptrat i cerc.

97 LINII REGULATOARE PREZENTE PE O FOTOGRAFIE A CAPITOLIULUI:

98 POARTA SAINT DENIS: