Sunteți pe pagina 1din 307

C Ă TRE O NOU Ă ARHITECTUR Ă

CL Ă DIREA TELEFOANELOR, NEW YORK

CLĂ DIREA TELEFOANELOR, NEW YORK

C Ă TRE O NOU Ă ARHITECTUR Ă

de

LE CORBUSIER

Tradusă în englez ă din cea de-a treisprezecea edi ție francez ă având o introducere de FREDERICK ETCHELLS Tradusă în român ă prin bun ă voința unui grup de studen ți ai anului II din cadrul Facultății de Arhitectură ș i Urbanism – Cluj (vezi pag. 305)

II din cadrul Facult ăț ii de Arhitectur ă ș i Urbanism – Cluj (vezi pag.

DOVER PUBLICATIONS, INC. New York

Aceasta edi ț ie Dover, publicat ă pentru prima dat ă în 1986, este o republicare nealterat ă și necenzurat ă a lucr ării originale publicate de către John Rodker, Londra, în 1931, așa cum a fost tradusă de cea de-a trisprezecea edi ț ie franceză căreia i s-a ad ăugat o introducere în engleză de către Frederick Etchells. Creat ă în Statele Unite ale Americii Dover Publications, Inc., 31 East 2nd Street, Mineola, N.Y. 11501

Catalogul Bibliotecii Congresului Le Corbusier, 1887-1965 Către o nou ă arhitectur ă

Reimprimare. Publicat la origine: Londra: J. Rodker, 1931.

2. Functionalism (Arhitectur ă).

NA2520.L3613 1986 720’ 85-20468 ISBN 0-486-25023-7

1. Arhitectur ă.

I. Titlu

7

INTRODUCERE

“Spune, tu, Care este motivul pentru care vremurile îndep ă rtate au fost mai bune decât cele de acum?”

-Eccles vii. Ro.

UN OM al secolului XVIII, plonjat din senin în civiliza ţ ia noastr ă , ar trebui s ă aib ă o impresie asem ă n ă toare unui co ş mar. Un om al anilor ’90, admirând majoritatea tablourilor moderne europene, ar avea o impresie asem ă n ă toare unui co ş mar. Un om al zilelor noastre, citind această carte ar avea o impresie asem ă n ătoare unui co ş mar. Multe din ideile noastre îndr ă gite în leg ă tura cu “Englishman’s castle” (“Castelul englezului”) - acoperiş ul împânzit cu licheni, casa zdren ţuită ş i patina - sunt tratate precum juc ă rii care trebuie s ă fie eliminate, iar nou ă ni se oferă cu ş ti pentru oameni de 60 de etaje, casa de beton solid ă ş i curat ă , comodităţi tot atât de eficiente precum este cabina unui vapor sau a unui automobil ş i, prin ele, produsele standardizate ale produc ţiei de mas ă . Nu trebuie s ă ne alarm ăm excesiv. Toate inven ţiile care au stat la baza civiliza ţiei noastre moderne, pân ă în momentul de fa ţă , au cauzat acelea ş i co ş maruri. Calea ferată , s-a prezis, c ă ar distruge mediul rural, automobilele ar distruge drumurile ş i avioanele mediul aerian. Toate aceste lucruri s-au întâmplat, ş i critica s-a adeverit în mare m ă sur ă . Ş i totu ş i omul supravie ţ uie ş te ş i îş i continu ă existen ţa, iar fericirea sau nefericirea se prezintă în via ţa oamenilor în aceea ş i masur ă ca ş i pân ă acum. Adevarul este c ă omul are o abilitate inexplicabilă de a se adapta

8

la condiţii noi. Înva ţă s ă accepte ş i chiar, în unele condiţii, s ă pre ţuiasc ă forme noi ş i ciudate. Noua form ă la prima vedere este repulsiv ă , dar dac ă de ţine o vitalitate reală ş i se justific ă prin forma ei, devine un prieten. Fantasticul pur, moare în curând. Astă zi, în ingineria mecanic ă modern ă , formele par sa fie dezvoltate în mare masur ă conform func ţiei. Designerul sau inventatorul nu este preocupat în mod direct cu privire la imaginea finală ş i probabil c ă nici nu îi pas ă în mod con ş tient. Oamenii sunt înzestra ţi în m ă sur ă diferită cu un instinct propriu al ordinii, care se poate activa chiar ş i atunci când ne

a ş teptăm cel mai pu ţ in. Automobilul obiş nuit este un exemplu observabil

al acestei idei. Unele sunt dezordonate si „neplă cute” în aranjare; altele

sunt bine structurate ş i curat organizate. În ingineria construc ţiilor se întamplă acela ş i lucru. Podul sau barajul modern din beton este o treab ă rece ş i dizgra ţioas ă , sau poate posed ă propria apariţ ie monumentală ş i o frumuse ţe de neclintit; structura fiind bun ă ş i func ţională în egală m ă sur ă în ambele cazuri.

Este inevitabil ca inginerul, preocupat de func ţionalitate ş i c ă utând un r ă spuns imediat la noi cereri, s ă produc ă forme noi ş i ciudate, adesea surprinz ă toare, bizare ş i controversate la început. Unele din aceste forme nu merită s ă reluate în mod constant ş i dispar curând în abisul lucrurilor uitate. Celelalte rezistă testului de folosin ţă ş i standardizare, ne devin apropiate ş i îş i ocup ă locul ca parte a echipamentului nostru de zi cu zi.

Ş i aceste forme noi, care sunt bune, atât de str ă ine ş i deranjante la

început, sunt v ăzute dup ă o anumit ă perioad ă ca având un avantaj fa ţă de cele care prezintă aceea ş i func ţie, lucru valabil în orice perioad ă din decursul istoriei.

9

Inginerul ş i arhitectul sunt obliga ţi s ă lucreze cu banii altora. Ei trebuie s ă ia în considerare dolean ţele clien ţilor ş i, precum politicieni, nu pot s ă fie cu mult înainte perioadei lor.

Artistul, pe de alta parte, mai ales pictorul, poate gasi acest lucru aproape imposibil; dar dac ă el este capabil s ă stabileasc ă unul din acele curioase compromisuri în urma caruia s ă îş i poată continua existen ţa, este liber (uneori) cel puţin s ă -ş i proiecteze gândurile pe hârtie sau pânz ă fă r ă o referin ţă, fa ţă de ceva sau cineva; ş i s ă experimenteze ş i s ă cerceteze pentru propria plă cere. Această pasiune, reînnoită în zilele noastre, într-adevar, de un numar mic de artiş ti a dus la aceea supar ătoare îns ă extraordinar ă form ă de lucru care impacienteaz ă fă r ă motiv atât de mulţi oameni. Inginerul modern, urm ăre ş te apoi, func ţia în primul rând ş i forma în al doilea rând, dar îi este dificil s ă evite rezultate care sunt bune din punct de vedere stilistic. Pictorul modern de calitate, urm ă re ş te forma plastic ă de dragul ei, iar dac ă are calit ăţile necesare rezultatele sunt satisfă c ă toare din punct de vedere stilistic. Aceste lucruri sunt adevarate în cazul inginerului modern ş i pictorului. Sunt ele oare adev ă rate ş i în cazul arhitectului, care într-o anumită m ăsur ă combin ă ambele func ţ ii?

10

10 LIVERPOOL. POARTA DE INTRARE SPRE NOUA ECLUZA Fotografia arata o fasie a noii intrari ale

LIVERPOOL. POARTA DE INTRARE SPRE NOUA ECLUZA

Fotografia arata o fasie a noii intrari ale ecluzei care a fost mutate pe niste punti de lemn. Portile sunt inchise prin atasarea unei funie din cablu. Numai aceasta fasie cantareste ea insasi 500 de tone si portile sale vor fi cele mai mari din lume.

11

D-l Le Corbusier ne-ar spune clar ş i r ă spicat “Nu!” Cartea sa este o provocare pentru practican ţii aceleia ş i profesii. El scrie, trebuie men ţionat, ca un architect pentru arhitec ţi, ş i precum un înv ăţă cel întotdeauna atent la capodoperele marilor perioade; scriind mai mult din triste ţe decât din mânie! El nu este un fauve ş i nici un „revolu ţionar”, ci doar un gânditor cu minte luminată inspirat de o cump ă tare bine pus ă la punct. “C ă tre o nou ă arhitectură a fost scris ă , desigur, iniţial pentru cititorii francezi, ş i bineînteles are anumite idei care nu au aceeasi for ţă aplicate condiţiilor din Anglia sau America; dar cartea este cel mai de pre ţ lucru care a fost lansat pân ă acum, chiar dac ă doar pentru c ă ne for ţeaza pe noi arhitec ţii sau pe oamenii simpli deopotriv ă s ă facem bilan ţul, pentru a încerca s ă descoperim în ce direc ţie ne indreptă m

s ă descoperim în ce direc ţ ie ne indrept ă m MATERIALE MODERNE STIINTIFICE MEWES

MATERIALE MODERNE STIINTIFICE MEWES & DAVIS F.F.R.I.B.A., ARHITECTI

12

ş i s ă ne d ăm seama într-un mod vag care vor fi drumurile ciudate pe care trebuie sa le urm ă m chiar dac ă vrem sau nu vrem. Arhitectul obiş nuit de astă zi, în concluzie, D-l Le Curbisier ne-ar spune, c ă este o creatur ă timid ă ş i fricoas ă , fiindu-i team ă s ă priveasc ă faptele în fa ţă. El folose ş te trucurile sale m ă runte oscilând între diferitele stiluri istorice ş i poate s ă treac ă u ş or de la “gotic” la “clasic”, “Tudor”, “bizantin” sau la orice alt stil. Concentrându-ş i preg ă tirea atât de mult pe aceste aspecte superficiale, Le Corbusier adaug ă faptul c ă toate stilurile pot fi exploatate de architect în egală m ă sur ă . Îns ă nu a ş a se produce arhitectura bun ă sau marea ţă , ar mai spune el. Dar se va spune c ă nu putem scapa de trecut ş i nici nu putem ignora locul originii noastre. Adev ă rat; ş i aceasta fiind exact originalitatea car ţii lui Le Curbisier, prin faptul ca el ia lucr ă ri precum Parthenonul sau apsidele lui Michelangelo de la Sf. Petru ş i ne face s ă le vedem precum vede orice om simplu o ma ş in ă sau un pod cu ş ine de cale ferata. Aceste clă diri, studiate în aspectele lor func ţionale ş i plastice - tot ce este accidental sau stilistic fiind retrogradat la locul s ă u potrivit pu ţin important - apar sub o nouă înf ăţiş are ş i sunt mult mai apropiate ş i în mod ciudat mai potrivite cu o clă dire din beton sau de un automobil Rolls Royce decât imita ţiile lor grote ş ti, pe care noi le-am întă rit. Această carte, în concluzie, este o contribu ţie importantă pentru studiul modern al arhitecturii ş i pentru studiul arhitecturii moderne; ar putea s ă irite, dar va stimula cu siguran ţă . D-l Le Corbusier nu a pierdut timp ş i spa ţiu cu un catalog raisonné al cl[dirilor moderne; el s-a rezumat la enun ţul a câteva din problemele cu care se confruntă omul modern cât ş i arhitectul modern, ş i a men ţionat solu ţ ii pentru clă diri antice dar ş i pentru cele moderne.

13

Aceste probleme apar în principal din cauza sc ă rii ample la care sunt conduse în general construc ţiile moderne. “Trust“ sau “Combine”

construc ţ iile moderne. “Trust“ sau “Combine” O FABRICA MODERNA. SMART & STEWART, ARHITECTI

O FABRICA MODERNA. SMART & STEWART, ARHITECTI

(Încredere sau Combinaţie) a ameliorat foarte mult aceste probleme în ultimii ani, ş i pare a fi o caracteristic ă permanentă a „afacerilor importante”; Magazinul a inlocuit micul comerciant; locuitorii urbani se

g ă sesc din ce în ce mai des ad ă posti ţi în blocurile uriaş e de apartamente;

problemele de trafic ş i transport în final vor impune mai devreme sau mai târziu o schimbare radicală a str ă zilor noastre - toate aceste probleme ridicând noi întrebari ş i noi solu ţii ş i este datoria noastr ă s ă folosim materialele ş i metodele de construc ţie pe care le avem la îndemân ă , nu orbe ş te, desigur, ci cu o îndr ă zneală constantă pentru a le îmbunatăţi.

14

Ş i acest proces se petrece cu siguran ţă în continuare, indiferent ce am

gândi despre rezultate. O arhitectur ă caracteristic ă erei noastre prinde

u ş or contur; liniile ei caracteristice devin din ce in ce mai evidente.

Folosirea o ţelului ş i construc ţiilor din beton; de arii extinse de sticlă plată ; de unităţi standardizate (precum, spre exemplu de ferestre metalice); a acoperiş ului plat; de materiale sintetice noi ş i tratamente speciale a metalelor pe care ma ş in ă riile le-au fă cut posibile; cu exemple luate de la avioane, de la ma ş ini sau de la vapoarele cu aburi, unde niciodata nu a fost posibil, de la început, s ă atac ă m problema din punct de vedere academic - toate aceste lucruri ajută , în orice m ă sur ă, s ă produc ă o arhitectur ă a secolului XX, ale c ă rei forme sunt deja destul de

evidente. O anumită perpendicularitate a masei ş i conturului, o un tratament încruciş at sau "grilă de metal", cu un accent pe orizontale, o

goliciune extrem ă a suprafe ţei peretelui, o austeritate aspr ă , penetrantă ş i economic ă ş i un minimum de ornament; toate acestea se află printre caracteristicile sale. Evolueaz ă , am putea presupune, o arhitectur ă grav ă ş i clasic ă, a c ărei expresie, dezvoltată în totalitate, ar putea atinge o frumuse ţe nobilă . Este o încântare s ă notă m primele indicii slabe asupra interesului spontan ş i nefor ţat în problemele de estetic ă a omului modern. A avut o ş colarizare incon ş tientă de admirat prin eficien ţa aranjă rii ş i finisarea ma ş in ăriilor ş i a aparaturii care înconjoar ă ş i guverneaz ă via ţa sa cotidiană. Unui posesor mediu al unei ma ş ini începe s ă g ă seasc ă o plă cere deosebită în formele reu ş ite, în acurate ţea liniilor ş i designului de ansamblu. Trebuie s ă fie deja foarte mulţi ani de când nu s-a mai acordat o astfel de atenţie fa ţă de problema estetica de un numar atât de

15

mare de oameni. Este de aş teptat ca în curând acest interes s ă înglobeze ş i arhitectura modernă, trecând de la ea, fiind o apreciere de munc ă , a unui caracter de func ţionalitate pentru a demara lucr ă ri de o însemn ă tate mai mare.

a demara lucr ă ri de o însemn ă tate mai mare. USI MODERNE. W. A.

USI MODERNE. W. A. PITE, SON & FAIRWEATHER, ARHITECTI

Voi da mai jos unul sau dou ă citate care par s ă descrie tendin ţa gândirii în această direc ţie. Nu sunt luate, se va observa, din surse “revolu ţionare”:

“…educa ţia a atins grupuri de afaceri, companii ş i conglomerate, care merg sub motto-ul unei mai bune construiri … ş i contribuie la

16

facilităţ ile estetice a oraş elor prin oferirea arhitec ţilor libertatea de a se îndep ărta de idei stereotip, astfel permiţând sclipiri ale spiritului secolului XX în construc ţii… Clă dirile industriale sunt acceptate ca

necesităţi deplorabile de unii critici

sunt considerate sinonime…” D-l. John Cloag, cel care scrie asta în Jurnalul Arhitec ţilor din 12 ianuarie 1927, crede ca noua imagine este exasperantă ş i continuă prin a spune c ă :”Utilitatea neorganizată de o nevoie imaginată a unui oarecare "stil” deghizant nu sufer ă de lipsa unui

efect pozitiv asupra formei unei clă diri industriale”.

termenii ca „utilitar” ş i brut

Mr. R. A. S. Paget, într-o scrisoare c ă tre The Times, rezumat în Jurnalul Arhitec ţilor din 7 aprilie, 1926, crede c ă Regent Street ar fi trebuit s ă fie proiectată ca dou ă mari magazine continue cu vitrinele fa ţă în fa ţă în volume separate care sa le compun ă , fiind conectate prin trasee, tuneluri, sau poduri acoperite situate la intervale potrivite, astfel încât clienţii s ă poat ă trece de la un bloc la celă lalt proteja ţ i de vremea de afar ă. El ar fi ad ăugat ş i o comunica ţie directă de la sta ţia Tube c ă tre magazine ş i c ă tre staţiile pasagerilor omnibus, astfel încât publicul s ă se ad ă posteasc ă ş i îmbarce sub protec ţ ia acoperiş ului. Pavajele aflate în fa ţa magazinelor ar fi fost gândite sub form ă de arcade, în timp ce iluminatul fronturilor magazinelor de la parter ar fi asigurat prin ferestre situate peste nivelul acoperiş ului arcadei, pentru a evita obiec ţiile care au fost fatale proiectului original al lui Nash. Pe acoperiş ul arcadelor ar fi format o promenad ă deschis ă atractiv ă pentru zilele în care vremea este bună , cu pasarele suspendate care ar trece pe latura str ă zilor.

Dintr–o

publicitate

din

“Spital”

unul

din

numerele

Jurnalului

arhitec ţilor,

24

iunie

1925.

Spitalul

modern

este

un

triumf,

prin

17

eliminarea neesen ţialului si deranjantului. Datorită potrivirii sale perfecte s ă corespundă teatrului de opera ţii - precum camera motoarelor unui vapor de linie - este una dintre cele mai bune înc ă peri din lume.” (Aceasta este intr-adevar vocea lui Iacob). În legă tur ă cu produc ţia de mas ă , acesta nu este un lucru nou. Întreaga folosin ţă a maş in ăriilor, desigur, a tins c ă tre o produc ţie de mas ă . Dar procesul porne ş te cu mult mai în urm ă . Planul dulgherului de ţine cam aceeaş i rela ţie cu tesla sa, precum o face briciul cu protec ţie cu obrazul peste care au trecut anii (marturisesc c ă înca sunt suficient de conservator ca s ă-l folosesc înc ă ), dar în ambele cazuri, instrumentalul

UN AMFITEATRU DE OPERATII . WALSH & MADDOCK, ARHITECTI
UN AMFITEATRU DE OPERATII .
WALSH & MADDOCK, ARHITECTI

mai modern atinge ceea ce noi am putea numi o suprafa ţă produs ă în mas ă . Chiar ş i imprimarea a pornit doar ca scriere produs ă în mas ă . Noi

18

am fost împov ăra ţi, în această ţ ar ă , cu o miş care timid ă a Arts and Crafts, care, inevitabil, a ajutat la minimalizarea ş i negarea adev ă ratelor avantaje ale produc ţiei în mas ă ; îns ă acest sentiment, de ş i persistă , este neglijabil, chiar ş i oamenii "artiş ti" pot savura în prezent fă r ă scuze admirabilele produse ale produc ţiei de mas ă . Mai presus de toate, ţinând cont de ideile centrale fixate în această carte, trebuie s ă evită m orice fel de snobism. Pentru a lua un caz minor ş i neimportant, înver ş unarea împotriva pompei de petrol moderne de la marginea drumului este un bun exemplu de acest tip, fiind în acela ş i timp cea mai pur ă prostie. Eu, desigur, nu pretind faptul c ă pompele de ţin o frumuse ţe sau interes nemaiîntâlnite; dar probabil sunt mai plă cute decât cutiile noastre po ş tale, ş i cu siguran ţă mai plă cute decât majoritatea stâlpilor de iluminat. Sunt pictate în culori curate, care scot în eviden ţă adev ă ratul scop a blazonului, ş i ofer ă pu ţ in ă via ţă ş i culoare suburbiilor noastre mizerabile sau satelor noastre muribunde. Această carte, astfel, îmbr ă cată în englez ă , este publicată cu scopul de a stimula gândirea ş i de a ridica interesul în leg ă tur ă cu problemele serioase cu care se ocupă . Nu m ă îndoiesc c ă multe lucr ă ri moderne franceze ilustrate în aceste pagini vor p ă rea neplă cute multora dintre noi, dar acest lucru s-ar putea aplica la orice lucr ă ri individuale de arhitectur ă de la orice ş coala. Noi pretindem, ş i eu cred c ă pe bună dreptate, c ă am mers destul de departe în această ţar ă ,c ă tre a rezolva problema casei de marime mic ă sau medie care va fi organizată , bine ş i economic planificată, ş i placută în liniile sale generale. Nu putem îns ă s ă prertindem c ă am mers la fel de departe în ceea ce ţine de planificarea ora ş elor pe o scara largă, sau în dispoziţia imenselor structuri moderne de care va fi nevoie mai mult în viitorul apropiat. O citire a acestei car ţi ar putea deschide unele c ă i de gândire c ă tre această direc ţie.

19

Este nevoie de câteva scuze pentru traducere. D-l Le Corbusier scrie într-un anume stil de tip staccato (fragmentat) care este putin deconcertant chiar ş i în francez ă ; ş i cartea lui este de natura unui manifest. Obiectivul meu a fost s ă redau o imagine cât mai fidelă ş i mai precis ă cu putin ţă, chiar ş i cu pre ţul unor exprim ă ri ciudate ş i re ţinerea a unui anumit num ăr de expresii galice.

Frederick Etchells

Nota-Conform celor scrise mai sus, eu am citit cu mare placere, precum presupun că au f ăcut-o şi ceilal ţ i cititori, raportul admirabilei citiri a lucr ării în faţ a “Royal Institute of Brittish Architects” (Institutul regal al arhitecţ ilor britanici), în ziua de luni, 14 martie 1927, de domnul Howard Robertson despre arhitectura modern ă franceză. Tonul, at ăt al lucr ării căt şi a discu ţ iilor care au urmat, a fost atât de natural şi săn ătos încât sf ătuiesc pe orice cititor al acestei carti s ă cumpere o copie a Jurnalului Institutului Roial al arhitectilor britanici, num ărul din 19 martie 1927, unde un raport întreg va fi gasit.

F. E.

al arhitectilor britanici, num ă rul din 19 martie 1927, unde un raport întreg va fi

O TIGLA DE ACOPERIS

20

MULTUMIRI

MULTUMIRILE SUNT CATRE URMATORII, CEI CARE AU PERMIS UTILIZAREA ILUSTRATIILOR CARE SUNT PROPRIETATEA LOR:

DOMNILOR DE LA CROSSLEY SI CO. LTD., DOMNILOR DE LA INDENTED BAR SI CONSTRUCTII BETON CO. LTD., DOMNILOR DE LA JOHN P. WHITE AND SONS LTD., DOMNILOR DE LA LANGLEY LONDON LTD.; SI CATRE ARHITECTII ALE CAROR NUME APAR SUB IMAGINI.

CUPRINS

21

Introducere

7

Argument:

24

Estetica inginerului si arhitectura

31

Trei memento-uri pentru arhitecti:

43

I. Masa

43

II. Suprafata

55

III. Plan

64

Linii regulatoare:

85

Ochii care nu vad

104

I. Vase de linie

104

II. Avioane

123

III. Automobile

147

Arhitectura:

167

I. Lectia despre Roma

167

II. Iluzia planurilor

193

III. Creatia pura a mintii

217

Case produse in masa

243

Arhitectura sau revolutie

282

22

CĂTRE O NOUĂ ARHITECTURĂ

23

24

ARGUMENT

ESTETICA INGINERULUI SI ARHITECTURA

Estetica ingineriiei si arhitectura sunt două lucruri care se completează reciproc și se urmeaza una pe alta: una fiind acum la adevarata ei putere, iar cealaltă aflându-se într-o nefericită stare de regresiune. Ingineria inspirată de legile economiei și condusă de calcule matematice, ne pune in legătură cu legile universului. Ea atinge armonia. Arhitectul, prin aranjarea formelor, realizează o ordine ce reprezintă creația pură a spiritului său; prin modele și forme el ne influențeaza simțurile intr-un grad ridicat si ne produce emoții plastice; prin relațiile pe care le crează el crează ecouri profunde in noi, el ne dă măsura unui ordin pe care il simțim ca fiind in concordanță cu cel al lumii noastre, el determină varietatea tempo-urilor inimi si ințelegerii noastre; este atunci cand experimentăm sensul frumuseții.

25

TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI

MASĂ

Ochii noștrii sunt construiți să ne permită să vedem formele in lumină. Formele primare sunt forme frumoase deoarece pot fi apreciate cu acuratete. Arhitecții din zilele noastre nu mai ating aceste forme simple. Lucrand dupa calcule, inginerii se ocupă de formele geometrice, mulțumind ochii prin geometrie și ințelegerea abilităților matematice; munca lor este pe linie directa cu arta buna.

SUPRAFAȚA

O masă este inconjrata in propria suprafață, o suprafață care este imparțită în concordanță cu conducerea și generarea liniilor de suprafață; și asta îi dă suprafeței individualitate. Arhitecților din zilele noastre le este frica de constitutivele geometrice ale suprafețelor. Marile probleme ale construcțiilor moderne trebuie să aibă o soluție geometrică. Forțați să muncească in concordanță cu nevoile stricte ale determinării condițiilor exacte,inginerii fac uz de generare si acuză liniile in ceea ce priveste formele. Ei crează clar și emoționant realitatea plastică.

PLAN

Proiectul este creatorul. Fără un plan ai o lipsă a ordinii și intentiei.

26

Planul deține esența emoției. Marea problema a zilei de maine,dictată de necesitățile colective, pun problema planului sub o nouă formă. Cerințele vieții moderne, își așteaptă un nou model de plan, atât pentru case cât și pentru oraș.

LINII REGULATOARE

Un element inevitabil al arhitecturii. Necesitatea unei ordini. Liniile regulatoare garantează împotriva premeditării. Aceasta aduce satisfacție intelegerii. Reglementarea liniilor este un mod către un sfarșit; nu este o rețetă. Alegerea sa si modalitățile de exprimare, sunt o parte integrantă a creației arhitecturale.

OCHII CARE NU VAD

GARNITURI

O epocă importantă a inceput. Există un nou spirit. Aparut o noua masă de munca concepuți in noul spirit; este intâlnita in special în producția industrială. Arhitectura este sufocată de obiceiuri. Stilurile sunt o minciună. Stilul este o unitate de principiu animând toată activitatea unei epoci, rezultatul stării de spirit care are propriul caracter special. Epoca noastră isi determină în fiecare zi propriul stil. Ochii nostrii, din nefericire nu îl pot distinge încă.

27

AVIOANE

Avioanele sunt produsul unei selecții atente. Tema avioanelor constă în logica ce reglementează enunțul problemelor si realizărilor sale. Problema casei nu a fost incă stabilită. Totuși există standarde pentru interiorul locuințelor. Mecanismele contin factori economici care fac selecția. Casa este o structura de locuit.

AUTOMOBILELE

Trebuie să tindem la fixarea standardelor, pentru a face față problemei perfecțiunii. Parthenon-ul este un produs de selectie aplicat unui standard. Arhitectura lucreaza in concordantă cu standardele. Standardele sunt probleme de logică,analiză si studiu minutios; se bazează pe o problemă care a fost bine declarată. Un standard este stabilit definitiv prin experiment.

ARHITECTURA

LECTIA DE LA ROMA

Scopul arhitecturii este acela de a stabili o relație emotională prin intermediul unor materiale brute. Arhitectura merge dincolo de nevoile utilitare. Arhitectura este un lucru plastic. Spiritul ordini, o unitate a intenției. Sensul relațiilor; arhitectura se confruntă cu cantitatea. Pasiunea poate crea dramă din piatră inertă.

28

ILUZIA UNUI PLAN

Planul pornește de la cadru până dincolo de el,exteriorul este rezultatul unui interior. Elementele arhitecturii sunt lumina și umbra,pereți si spațiu. Aranjamentele reprezinta gradarea scopurilor, clasificare cu privire la intenții. Omul se uita la creațiile arhitecturale cu ochii lui care au 5 picioare , 6 inch de la pămant. se poate face numai cu obiective pe care ochiul le poate aprecia,și intenții care iau in considerare elementele arhitecturale. Dacă intră in joc ințentii care nu cunosc limbajul arhitectural, ajungi la iluzia unui plan, depășești regulile planului printr-o eroare de concepție sau inclini spre ideea unui spectacol gol.

CREAȚIA PURA A MINȚII

Conturul si profilul sunt piatra de temelie a arhitectului. Aici se dezvaluie ca artist sau ca simplu inginer. Conturul este liber de orice constrangere. Aici nu mai exista nici o intrebare de obicei, nici de traditie, nici de constructie sau adaptarea la nevoile utiliatre. Conturul si profilul sunt o pură creatie a minții; ele cer un artist plastic.

29

PRODUCTIA IN MASA A CASELOR

A inceput o importanta epoca.

Exista un nou spirit. Industria , ce ne-a coplesit ca o napadire ce ne conduce spre capatul destinatiei, ne-a mobilat cu noi unelte, adaptate la aceasta noua epoca, animata de noul sau spirit. Legile economice ne guverneaza inevitabil actiunile si gandurile. Problema casei e o problema a epocii. Echilibrul societatii de azi depinde de ea. Arhitectura are ca prima datorie,in aceasta epoca a reinoirii, aceea de a aduce o revizuire a valorilor, o revizuire a elementelor componente a unei case. Producerea in masa e bazata pe analiza si experiment. Industria la scara mare trebuie ocupata insasi cu cladiri si sa stabileasca elementele unei cladiri pt baza producerii in masa. Trebuie sa creem spiritul productiei in masa. Spiritul constructiei caselor in serie. Spiritul locuirii caselor produse in serie. Spiritual conceperii caselor in serie. Daca eliminam din inimi si din minti, toate conceptele moarte cu privire la case, si ne uitam la intrebare dintr-un punct de vedere critic si obiectiv, ar trebui sa ajungem la”casa-masina’’, casa produsa in serie, sanatoasa (si deasemenea morala) și frumoasa in acelasi fel in care uneltele si instrumentele de lucru ce ne acompaniaza existenta sunt frumoase. Deasemenea frumoasa cu toata animatia pe care sensibilitatea artistului o poate adauga in folosul puerei functiuni a elementului.

30

ARHITECTURA SAU REVOLUTIE

In orice domeniu al industriei, noi probleme au aparut si au fost create noi instrumente capabile sa le rezolve. Daca acest nou fapt se aseaza dincolo de trecut ,atunci ai o revolutie. În construcții producerea in masa deja a inceput; in fata unor noi nevoi economice,unitatile producerii in masa au fost create atat in masa cat si in detaliu; iar rezultate precise au fost dobandite atat in masa cat si in detaliu. Daca acest lucru ar fi pus dincolo de trecut,atunci ai revolutie, atat in metoda angajata cat si la scara mare la care a fost scoasa. Istoria arhitecturii se desfasoara insasi incet, de-a-lungul deceniilor ,ca o modificare a structurii si ornamentului, insa in ultimii cincizeci de ani otelul si betonul au adus noi cerinte, ce reprezinta indexul unei mai mari capacitate pt constructii si ale unei arhitecturi in care vechile coduri au fost reintoarse. Daca provocam trecutul ar trebui sa invatam ca “stilurile” nu mai exista pentru noi si ca un stil apartinand perioadei noastre e trecut si ca a fost o revolutie. Mintile noastre au inteles constient sau inconstient aceste evenimentele si noile nevoi au aparut constient sau inconstient. Masinaria societatii profund iesita din viteza oscileaza intre o ameliorare a importantei istoricesi o catastrofa. Instinctul primordial al oricarei fințe umane este acela de a-si asigura un adapost. Varietatea claselor de muncitori in societatea de azi nu mai au locuințe adaptate nevoilor lor; nici atizanul cat si nici intelectulalul. E o intrebare a cladirii, care este la radacina socilalului neodihnit de azi: arhitectura sau revolutie.

31

31 PODUL GARABIT Proiectat de inginerul Turnului Eiffel ESTETICA INGINERULUI SI ARHITECTURA

PODUL GARABIT

Proiectat de inginerul Turnului Eiffel

ESTETICA INGINERULUI SI ARHITECTURA

32

33

Estetica inginerului si arhitectura sunt doua lucruri care se completeaza reciproc si se urmeaza un pe alta: una fiind acum la adevarata ei putere iar cealaltă in nefericita situatie de regresiune. Iginerul inspirit de legea economiei si guvernat de calcule matematice ne pune in legatura cu legea universala. Ea atinge armonia. Arhitectul, prin aranjamentul lui de forme realizeaza o ordine ce e creatia pura a spiritului sau; prin formele si suprafetele sale ne afecteaza simturile la un grad ridicat,si provoaca emotii plastice; prin relatiile pe care le creeaza trezeste in noi ecouri profunde;ne da o masura a ordinii pe care o simtim in concordanta cu cea a lumii noastre; determina variate miscari ale inimii si intelegerii noastre; abia atunci experimentam sensul frumusetii.

34

35

Estetica inginerului si Arhitectura-doua lucruri ce se completeaza

reciproc si se urmeaza una pe alta-una la potentia maxim iar cealaltă intr-

o nefericita stare de regresiune.

Intrebare a moralitatii; lipsa adevaraului e intolerabilă, ne prabusim in neadevar. Arhitectura e una din cele mai urgente nevoi ale omului,deoarece casa

a fost mereu indispensabila si prima unelta care si-a făurit-o. Cantitatea

de unelte a omului marcheaza stagiile civilizatiei.epoca de piatra,epoca de bronz,epoca de fier. Uneltele sunt rezultatul unei imbunatațiri successive; efortul tuturor generatiilor e incarnat in ele. Unealta e expresia directa si imediata a progresului; ii da omului asistenta esentiala si de asemenea libertatea esentiala. Aruncam uneltele demodate la gramada de gunoi:carabina ,rigola si vechea locomotive. Aceasta actiune e o manifestare a sanatatii,a sanatatii morale si mai ales a moralei,nu e drept sa producem lucruri rele din cauza unui instrument rau; nu e correct insa nici sa consumam energia, sanatatea si curajul din cauza unei unelte proaste ; trebuie sa fie aruncată si inlocuit.

Oamenii insa locuiesc in case vechi si nu s-au gandit inca la case

construite adaptate lor insisi. Vizuina le-a fost draga inimilor lor din totdeauna. La un asa grad si la o asa rezistenta au consacrat cultul casei.iUn acoperis! Apoi alte bunuri gospodaresti. Religiile s-au fundat pe baza unor dogme, dogmele nu se schimba; dar civilizatiile se schimba iar

din

36

religii se alege praful. Casele nu s-au schimbat. Dar cultul caselor a ramas acelasi de secole. Casele de asemenea vor cad in neant.

Un om care practica o religie si nu crede in ea e un sarac mizerabil; este demn de milă. Si noi suntem demni de mila pt ca locuim în locuirea in case nevrednice din moment ce ele ne ruineaza sanatatea si moralitatea. E treaba noastra sa devenim creaturi sedentare. Casele noastre ne macină in trandavia noastra ca un bun consumabil. vom avea nevoie curand de prea multe sanatorii. Noi suntem demni de mila. Casele noastre ne dezgusta; ne indepartam de ele si frecventam restaurante si cluburi de noapte; sau ne adunam impreuna in casele noastre posomorati si in secret precum niste animale ranite. Devenim demoralizati.

Inginerii fabrica instrumentele timpului lor. Totul ,in afara de case si a budoarelor roase de molii.

Exista in Franta o grozava scoala nationala de arhitectura si exista in fiecare tara o varietate de scoli de arhitectura pentru a induce în eroare tinerile minti si a le invața disimularea si slugarnicia de azi. Scolile Nationale!

Inginerii nostrii sunt sanatosi si virili ,activi si folositori ,echilibrati si fericiti cu munca lor.arhitectii nostii sunt deziluzionati si someri ,laudarosi si irascibili. Asta pentru ca in curand nu va mai fi nimic de facut pt ei. Nu mai avem bani pt a ridica suveniruri istorice. In acelasi timp trebuie sa le spalam!

37

Inginerii nostri se aprovizioneaza pentru astfel de lucruri si ei vor fi constructorii nostrii.

Exista totusi acest lucru numit arhitectura, un lucru admirabil, cel mai pretuit dintre toate. Un produs al oamenilor fericiti si un lucru care el insusi produce oameni fericiti. Orasele fericite cunt cele care au o arhitectura. Arhitectura poate fi gasita in telefon si in Parthenon. Ce usor poate fi acasa in casele noastre! Casele determina strada iar strazile determina orasul iar orasul e o personalitate ce ia asupra sa un suflet, care poate simtii, suferii sau intreba. Precum acasa arhitectura poate fi in strada si oras!

Diagnosticul e clar. Inginerii nostri produc arhitectura, pentru ei lucreaza calculele matematice ce deriva din legea naturala, si munca lor ne da sentimentul de armonie . Inginerii deci au esteticul lor, pt el trebuie ,in facerea calculelor sa calculeze niste termini ai ecuatiei; si e aici gustul acela care intervine. Acum in manevrarea unei probleme matematice,un om o priveste pur si simplu abstract si intr-o astfel de pozitie gustul sau trebuie sa urmeze o carare certa si sigura.

Arhitectii, iesiti din scoli, aceste case-fierbinti unde hortensiile albastre si crizantemele verzi sunt fortate si unde orhidee murdare sunt cultivate, intră in oras in spiritul unui laptar, care ar trebui, asa cum e sa isi vanda laptele amestecat cu vitriol sau otrava.

38

Unii oameni inca cred in arhitecti,asa cum ei cred orbeste in toti doctorii .Desigur este necesar ca locuintele sa ramana in picioare! E necesar sa se faca recurs la omul artei! Arta potrivit lui Larousse e aplicatia cunostintelor pentru realizarea a unui concept. Acum , astazi,inginerii sunt cei care stiu ,care stiu cel mai bun mod de a construii, de a incalzi, de a ventila,de a lumina. Nu e adevarat?

Diagnosticul nostru, ca sa incep cu inceputul, e acela ca inginerul, care procedeaza din buna-stiinta arata calea si deține adevarul. De aceea arhitectura, cea care un subiect al emotiei plastice, ar trebui sa inceapa de asemenea cu inceputul in propriul ei domeniu; si ar trebui sa utilizeze acele elemente care sunt capabile sa afecteze simturile ; si să ne rasplateasca dorintele ochilor, si ar trebui sa le dispuna in asa fel incat privirea lor sa ne afecteze imediat prin delicatețe sau brutal, prin tulburarea sau seninatatea,prin indiferenta sau interesul; aceste elemente sunt elemente plastice, forme pe care ochii nostrii le vad clar si pe care mintea noastra le poate masura. Aceste forme, elementare sau subtile, maleabile sau brutale, lucreaza psihologic asupra simturile noastre(sfera ,cub ,cilindru,orizontal,vertical,oblic,etc) si le incanta. Fiind miscati ,suntem capabili sa patrundem dincolo de brutalitatea senzatiilor, anumite relatii sunt cele nacute sa functioneze dincolo de perceptiile noastre si care ne pun intr-o stare de satisfactie( in armonie cu legile universului ce ne guverneaza si pentru care toate actiunile noastre sunt subjugate) , in care omul poate angaja in totalitate, darurile memoriei sale ,al analizei sale al ratiunii si al creatiei.

39

Arhitectura astazi nu mai e constienta de inceputurile sale! Arhitectii astazi lucreaza in ‘”stiluri” sau discuta chestiuni de structura in timpul sau in afara sezonului; clientii lor ,publicul gandesc inca in termenii aparitiei conventionale si rationeaza pe baza unei educatie insuficienta .Lumea noastra a fost transformata enorm din prisma infatisarii exterioare si a modului de folosire datorita masinii. Am castigat o noua perspective si o noua viata personala dar inca nu ne-am adaptat casele.

A venit timpul sa punem in față problema casei, a strazii, a orasului si sa avem de-a face cum amandoi, arhitectul si inginerul.

Pentru architect am scris “TREI MEMENTO-URIMASA –care e elementul prin care simturile noastre percep si masoara si prin care sunt cel mai mult afectate. SUPRAFATA- care e invelisul masei si care poate diminua sau marii senzatia pe care cea din urma ti-a dat-o. PLANUL-care e generatorul atat al masei cat si al suprafetei si este acela priin care intregul se fixeaza in mod irevocabil.

Atunci, tot pentru architect,’’LINIILE REGULATOARE’ aratand prin acestea unul din mijloacele prin care arhitectura dobandeste acea forma tangibila a matematicii care ne da o recunoscatoare perceptie a ordinii. Am dorit sa punem in fata fapte de o valoare mai mare decat cele din multe dizertatii asupra sufletului pietrelor. Ne-am limitat dincolo de noi la filosofia naturala a problemei, la lucruri care pot fi stiute.

40

Nu am uitat locuitorul din casa si multimea de oameni din oras. Suntem constienti de faptul in mare parte prezenta stare proasta a arhitecturii se datoreaza clientului,a omului care da ordine,care isi face alegerile si le altereaza, si care plateste. Pentru el am scris “OCHII CARE

NU VAD”.

Suntem toti familiarizati cu prea multi mari oameni de afaceri bancheri si comerciali care ne spun:”A, sunt numai un om al aventurilor,traiesc complet inafara lumii artei,sunt un Filistean’’. Protestam si le spunem:’’toate energiile tale sunt directionate dincolo de acest magnific sfarsit care e o forjare a uneltelor unei epoci si care creeaza dincolo de aceasta intreaga lume aceasta acumulare de lucruri frumoase, in care legea economiei are dominanta suprema, si exactitatea matematicii e imbinata cu indrazneala si imaginatie. ‘asta e ceea ce faci. Asta ca sa fiu exact e Frumusetea!’ Cineva ii poate vedea pe acesti oameni de afaceri,bancheri si comercianti departe de afacerile lor,in casele lor ,unde totul pare a fi in contradictie cu existenta lor reala, camere prea mici, un conglomerat de obiecte inutile, si cu un spirit dezgustator dominand peste atat de multe falsuri -Aubusson, Salon d’Automne stiluri le tot felul si absurde bric-a- brac-uri. Pretenii industriei noastre par asa de timizi si scorojiti ca niste tigrii in cusca; e foarte clar ca ei sunt mai fericiti la fabrica sau in bancile lor. Revendicam in numele vapoarului cu aburi, a avioanelor si a masinii, dreptul la sanatate, logica, profunzime, armonie, perfectie. Vom fi intelesi. Astea sunt adevaruri evidente. Nu e prostie sa grabesti o clarificare a lucrurilor. In final va fi o adevarata placere sa vorbim despre arhitectura dupa atat de multe depozite, worksopuri, masini si zgarie –nori. Arhitectura e un lucru al artei, un fenomen al emotiilor, intrebari exterioare mincinoase despre constructi si dincolo de

41

ele. Scopul constructiei este” de a face lucrurile sa stea in picioare’.’’a arhitecturii de a ne misca”. Emotiile arhitecturale exista atunci cand opera este in acord cu tonul unui universului a carui legi le respectam, recunoastem si in fata carora ne supunem. Cand o anumita armonie a fost atinsa munca ne capteaza. Arhitectura e o problema a ”armoniei” e ’’o creatie pura a spiritului”.

Astazi pictura a intrecut celelalte arte. E prima care a obtinut concordanta cu epoca. Pictura moderna a lasat pe de o parte picturile pe pereti, tapiseria si urna ornamentala si s-a sechestrat intr-o rama-prospera, plina de intelesuri, foarte indepartat de un realism care distrage, a recurs insesi la meditatie. Arta nu mai e anecdotica, e o sursa a meditatiei; dupa o zi de munca e bine sa meditezi. Pe de o parte marea masa a populatiei cauta o locuire decenta,si aceasta intrebare e de o importanta mistuitoare. Pe de alta parte ,omul initiativelor al actiunilor, al gandurilor, LIDERUL cere un adapost pentru a medita intr-un loc sigur si linistit; o problem indispensabila sanatatii oamenilor specializati. Pictori si sculptori, campioni ai artei de azi, voi care ai avut de indurat atat de multe batjocoriri si care ai suferit atat de multa indiferenta, lasati-ne sa purificam casele noastre , dati-ne ajutorul pentru a ne putea reconstrui orasele. Munca voastra va fi capabila atunci sa-si ia locul ei in ramele perioadei si atunci ve-ti fi pretutindeni acceptati si intelesi. spuneti-va insiva ca arhitectura are intradevar nevoie de atentia voastra. Nu uita problema arhitecturii!

42

42 PISA

PISA

43

43 LIFT PENTRU CEREALE TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI I MASĂ

LIFT PENTRU CEREALE

TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI

I

MASĂ

44

45

Ochii nostri sunt construiti ca sa ne permita sa vedem formele in lumina. Formele primare sunt frumoase pentru ca pot fi clar apreciate. In ziua de azi arhitectilor nu mai obtin aceste forme simple. Lucrand dupa calcule, ingineri folosesc forme simple, satifacandu-ne ochii cu geometria lor si intelegerea prin matematica lor; munca lor este in linie directa cu arta de calitate.

46

47

47 LIFT PENTRU CEREALE Arhitectura nu are nimic de a face cu diversele "stiluri". Stilurile lui

LIFT PENTRU CEREALE

Arhitectura nu are nimic de a face cu diversele "stiluri". Stilurile lui Louis XIV, XV, XVI sau goticului, sunt pentru arhitectura ceea ce este o pana pentru capul unei femei; este ceva dragut, desi nu intotdeauna, si niciodata ceva mai mult. Arhitectura are scopuri mai serioase; capabile de sublim, impresioneaza cele mai brutale instincte prin obiectivitate; cheama la joc cele mai mari minti prin propria abstractivitate. Abstractivitatea arhitecturala are aceasta

48

atributie magnifica si proprie, care desi isi are radacinile in fapte clare le spiritualizeaza, pentru ca adevarul gol golut nu este nimic mai mult decar materializarea unei posibile idei. Faptele mediaza ideile din cauza ordinii care li se aplica. Emotiile pe care arhitectura le trezeste izvorasc din canditii fizice care sunt inevitabile, irefutabile si azi uitate. Masa si suprafata sunt elementele prin care arhitectura se manifesta. Masa si suprafata sunt determinate de plan. Planul este generatorul. Cu atat mai rau pentru cei carora le lipseste imaginatia!

si suprafata sunt determinate de plan. Planul este generatorul. Cu atat mai rau pentru cei carora

49

49 DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.CANADA
49 DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.CANADA

DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.CANADA

50

50 DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.AMERICA
50 DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.AMERICA

DEPOZITE SI LIFTURI DE CEREALE.AMERICA

51

PRIMUL MEMENTO:

MASA

Arhitectura este un mod corect si magnific jocul maselor aduse inpreuna in lumina. Ochii nostri vad forme in lumina; lumina si umbra dezvaluie aceste forme; curbe, conuri, sfere, cilindri sau piramide sunt formele primare pe care lumina le dezvaluie; imaginea acestora este distincta si tangibila pentru noi fara ambiguitate. Din acest motiv acestea sunt forme frumoase, cele mai frumoase forme. Toata lumea este de acord cu asta, copilul, salbaticul si metafizicianul. Este insasi natura artelor plastice. Arhitectura egipteana, greaca sau romana este o arhitectura de prisme, cuburi, cilindri, piramide sau sfere: Piramidele, Templul de la Luxor, Parthenon-ul, Colosseum-ul, Villa lui Hadrian.

cuburi, cilindri, piramide sau sfere: Piramidele, Templul de la Luxor, Parthenon-ul, Colosseum-ul, Villa lui Hadrian.

52

52 Arhitectura gotica nu este fundamental bazata pe sfere conuri si cilindri. Doar nava este o

Arhitectura gotica nu este fundamental bazata pe sfere conuri si cilindri. Doar nava este o expresie a unei forme simple, dar totusi releva o geometrie complexa de ordinul doi: intersectii de arce. Din acest motiv o catedrala nu este foarte frumoasa si cautam in ea o compensatie subiectiva in afara artelor plastice. O catedrala este interesanta ca fiind o solutie ingenioasa pentru o probleme dificila, dar o problema pentru care premisele au fost prost puse pentru ca nu pleaca de la formele primare. Catedrala nu este o lucrare plastica; e o drama; o lupta impotriva gravitatiei, care este o senzatie de natura sentimentala. Piramidele, Turnul din Babylon, Portile din Samarkand, Parthenon-ul, Colosseum-ul, Pantheon-ul, Pont du Gard, Santa Sofia, Moschea din Stamboul, Turnul din Pisa, Cupolele lui Brunelleschi si lui Michael Angelo, Pont-Royal, Invalides - toate aceste apartin arhitecturii.

53

Gare du Quai d'Orsay, Grand Palais nu apartin arhitecturii. Arhitectii de azi, pierduti in planurile lor sterile, in pilastrii si in acoperisurile lor, nu au capatat niciodata conceptia formelor primare. Nu au fost niciodată invatati acest lucru la scoala. Nu in cautarea unei idei arhitecturale, ci ghidati de rezultatul unor calcule (derivate din principiile ce guverneaza universul nostru) si din conceptia unui organism viu, inginerii de azi folosesc elementele primare si prin coordonarea lor in acord cu regulile, provoaca in noi emotie arhitecturala si deci fac ca lucrul omului sa rezoneze la unison cu ordinea universala. Asadar avem elevatoarele de grane si fabricile americane, magnificele

fructe ale noii ere. INGINERII AMERICANI DEPASESC CU CALCULE ARHITECTURA NOASTRA CARE EXPIRA.

54

55

55 CURTE INTERIOARA: BRAMANTE SI RAPHAEL TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI II SUPRAFATA

CURTE INTERIOARA: BRAMANTE SI RAPHAEL

TREI MEMENTO-URI PENTRU ARHITECTI

II

SUPRAFATA

56

57

O masa este infasurata in suprafata, o suprafata care este impartita dupa liniile masei; si asa da masei individualitatea. Arhitectii din ziua de azi se tem de constituentii geometrici ai suprafetelor. Problemele mari ale constructiilor moderne trebuie sa aiba solutii geometrice. Fortati sa lucreze in acord cu nevoile stricte si conditile determinate, inginerii folosesc linile generate in relatie cu formele. Ei creaza o realitate plastica clara si emotionanta.

58

59

59 Arhitectura nu are nimic de-a face cu diversele "stiluri". Stilurile lui Louis XIV, XV, XVI

Arhitectura nu are nimic de-a face cu diversele "stiluri". Stilurile lui Louis XIV, XV, XVI sau goticului, sunt pentru arhitectura ceea ce este o pana pentru capul unei femei; este ceva dragut, desi nu intotdeauna, si niciodata ceva mai mult.

AL DOILEA MEMENTO: SUPRAFATA

Arhitectura fiind maiestrousul, corectul si magnificul jocul al maselor aduse impreuna in lumina, sarcina arhitectului este sa vitalizeze suprafata ce imbraca masa, dar in asa masura incat suprafata sa nu devina parazita, sa manance masa si sa o absoarba in propriul avantaj: povestea trista a muncii noastre din prezent. Pentru a lasa o masa intacta in splendoarea formei ei in lumina, dar sa atribuie suprafetei nevoile aproape utilitare, reprezinta fortarea de a

60

60
60
60

61

61 descoperii in inevitabila scufundare in suprafata, liniile generate de forma. In alte cuvinte o structura

descoperii in inevitabila scufundare in suprafata, liniile generate de forma. In alte cuvinte o structura arhitecturala este o casa, un templu sau o fabrica. Suprafata templului sau fabricii este in cele mai multe cazuri un zid cu goluri

sau fabricii este in cele mai multe cazuri un zid cu goluri pentru usi si ferestre;

pentru usi si ferestre; aceste goluri de regula distrug forma; trebuie sa accentueze forma. daca esentialul arhitecturii sta in sfere, conuri si cilindrii, liniile generate de aceste forme se bazeaza pe o geometrie pura. Dar aceasta

62

62 geometrie ingrozeste arhitectii de azi. Arhitectii de azi nu indraznesc sa construiasca un Palat Pitti

geometrie ingrozeste arhitectii de azi. Arhitectii de azi nu indraznesc sa construiasca un Palat Pitti sau o cale Rivioli; ei construiesc bulevardul Raspail. Bazez observatiile pe seama nevoilor: avem nevoie de orase dispuse intr-o maniera utila a carei masa generala sa fie nobila (planificarea oraselor). Avem nevoie de strazi cu linii clare, aplicatia spiritului de productie in masa si organizare industriala, maretia ideii, serenitatea efectului, vor ravasi spiritul si vor aduce o conceptie fericita.

A modela suprafata unei forme primare si simple este a aduce in joc

automat un rival pentru masa: aici o contraditie in intentie - bulevardul Raspail.

A modela suprafata maselor care sun ele insele complicate este a

modela si a ramane in masa: o problema rara - Invalides din Mansard.

O problema a erei noastre a esteticii contemporane: totul tinde spre

restaurarea maselor simple: strazi, fabrici, magazine, toate problemele care se vor prezenta maine sub o forma sintetica si sub aspecte generale care nu au fost cunoscute pana acum. Suprafetele gaurite conform

63

necesitatilor functiunii, ar trebui sa imprumute liniile generatoare ale formelor simple. Aceste linii reprezinta o grila - fabricile americane. Dar aceasta geometrie e o sursa de teroare. Nu in cautarea unei idei arhitecturale, dar ghidat dupa necesitatile cererii, tendinta inginerilor de azi spre liniile generatoare a maselor; ei ne arata felul de a crea realitati plastice, clare si curate; lasand la odihna ochii si mintea fata de placerea geometriei simple. Asa sunt fabricile, primele fructe ale erei noi. Inginerii de azi se gasesc in acord cu principiile pe care Bramante si Raphael le-au aplicat acum mult timp.

N:B. Haideti sa ascultam sfaturile inginerilor americani. Dar sa ne ferim de arhitectii americani. Ca dovada:

mult timp. N:B. Haideti sa ascultam sfaturile inginerilor americani. Dar sa ne ferim de arhitectii americani.
64 TREI MEMENTO- URI CĂTRE ARHITECŢI III PLAN ACROPOLA O privelişte ce cuprinde Partenonul, Erehcteionul

64

TREI MEMENTO-URI CĂTRE ARHITECŢI

III

PLAN

ACROPOLA O privelişte ce cuprinde Partenonul, Erehcteionul şi statuia Atenei in faţa Propileelor. Nu trebuie omis faptul că Acropola are variaţii considerabile de nivel, care au fost utilizate pentru a mobila postamente impunătoare sau socluri de coloane la clădire. Totul fiind ieșit din ordine, furnizează vederi deosebit de variate cu un ton subtil, diferitele cantităţi ale clădirilor, fiind aranjate asimetric, creează un ritm intens. Întreaga compoziţie este masivă, elastică, vie, foarte pătrunzătoare, doritoare şi dominantă.

65

66

Planul este generator. Fără un plan, lipseşte ordinea şi dorinţa. Planul deţine esenţa senzaţiilor. Marile probleme ale zilei de mâine, dictate de necesităţi colective, pun problema “planului” într-o nouă formă. Viaţa modernă cere, şi aşteaptă, un nou tip de plan atât pentru casă cât şi pentru oraş.

67

68

Arhitectura nu are nimic de a face cu “stilurile”. Aduce în joc cele mai înalte daruri prin simpla ei abstracţie. Abstracţia arhitecturală are această însuşire de sine care este extraordinar de specifică, în timp ce caută în fapte solide, se spiritualizează. Adevărul este un intermediu pentru o idee doar din motivul “ordinii” aplicate acesteia. Masa şi suprafaţa sunt elementele prin care se manifestă arhitectura. Masa şi suprafaţa sunt determinate de plan. Planul este generatorul. Rău pentru cei care au lipsă de imaginaţie!

AL TREILEA MEMENTO: PLANUL

Planul este generatorul. Ochiul spectatorul se găseşte în poziţia din care priveşte la un sit compus din străzi şi case. Primeşte impactul maselor ce cresc în jurul său. Dacă masele acestea sunt de natură formală şi încă nu au fost stricate de variaţii dizgraţioase, dacă dispunerea grupării lor exprimă un ritm clar şi nu o aglomerare incoerentă, dacă relaţia masă spaţiu se află într-o proporţie justă, ochiul transmite creierului senzaţii coordonate şi mintea derivă din aceste satisfacţii de ordin superior: aceasta este arhitectura. Într-un interior imens, ochiul observă numeroasele suprafeţe de pereţi şi bolţi; cupolele determină spaţiile mari; bolţile îşi arată propriile suprafeţe; pilaştrii şi pereţii se ajustează singuri în concordanţă cu motive

69

comprehensibile. Întreaga structură se înalţă de la bază şi se dezvoltă în concordanţă cu o regulă ce este scrisă la sol, în plan: forme nobile, varietate de forme, unitatea principiului geometric. O proiecţie profundă a armoniei: aceasta este arhitectura.

proiecţie profundă a armoniei: aceasta este arhitectura. TIP DE TEMPLU HINDUS Turnurile creează un ritm în

TIP DE TEMPLU HINDUS

Turnurile creează un ritm în spaţiu

Planul este la baza sa. Fără plan nu poate să existe nici grandoare a scopului şi expresiei, nici ritm, nici masă, nici coerenţă. Fără plan avem senzaţia, atât de insuportabilă de către om, că nu există formă, senzaţia de sărăcie, de dezordine, de nedorire. Un plan are nevoie de cea mai activă imaginaţie. Are nevoie şi de cea mai severă disciplină. Planul este cel ce determină totul; este momentul decisiv. Un plan nu este un lucru frumos pe care îl desenezi, ca şi un chip de

70

Madonna; este o abstracţie austeră; nu este nimic mai mult decât o algebrizare. Munca unui matematician rămâne fără îndoială una dintre cele mai nobile activităţi ale spiritului uman.

una dintre cele mai nobile activităţi ale spiritului uman. SFANTA SOFIA, CONSTANTINOPOL Planul influenţează întreaga

SFANTA SOFIA, CONSTANTINOPOL

Planul influenţează întreaga structură: legile geometrice care îi stau la bază şi modulaţiile variate sunt dezvoltate în toate părţile clădirii.

Aranjarea este un ritm apreciabil la care orice fiinţă umană reacţionează la fel. Planul cuprinde un ritm primar şi predeterminat: munca se dezvoltă în extensie şi în înălţime, urmând prescripţia planului, cu rezultate care pot varia de la cele mai simple la cele mai complexe, toate venind din aceeaşi lege. Unitatea legii este legea unui plan bun: o lege simplă este capabilă de modulaţii infinite.

71

Ritmul este o stare de echilibru care rezultă ori din simetrii, simple sau complexe, ori din balans delicat. Ritmul este o ecuaţie; egalizarea (simetria, repetiţia) (templele Egiptene şi Hinduse); compensaţia (mişcarea părţilor contrare) (Acropola din Atena); modulaţia (dezvoltarea unei invenţii plastice originale) (Sfânta Sofia).

unei invenţii plastice originale) ( Sfânta Sofia ). TEMPLUL LA THEBES Planul este organizat în concordanţă

TEMPLUL LA THEBES

Planul este organizat în concordanţă cu axul intrării principale: Aleea Sfincşilor, pilonii, curtea şi peristilul, sanctuarul.

Atât de multe reacţii diferite in principiu pentru fiecare individ, în ciuda unităţii scopului care dă ritm şi echilibru. În acest mod apare incredibila diversitate din alte epoci, o diversitate care este rezultatul unui principiu arhitectural şi nu a unui joc de decoraţie.

72

Planul poartă cu sine esenţa senzaţiei.

72 Planul poartă cu sine esenţa senzaţiei . PALAT IN AMAN (SIRIA) Dar semnificaţia planului s

PALAT IN AMAN (SIRIA)

Dar semnificaţia planului s-a pierdut în ultima sută de ani. Marile probleme ale zilei de mâine, dictate de necesităţi colective, bazate pe statistică şi înţelese de calcule matematice, reînvie din nou problema planului. Atunci când, o dată indispensabila largă viziune care trebuie adusă în urbanism se va realiza, vom intra într-o perioadă pe care nici o altă epocă nu a cunoscut-o. Oraşele trebuie să fie gândite şi planificate pe întreaga perioadă a vieţii lor în acelaşi mod în care erau planificate templele Orientului şi cum au fost expuse Domul Ivalizilor sau Palatul Versailles a lui Louis al XIV-lea.

73

73 ACROPOLA, ATENA Aparenta dezordine a planului îi poate păcăli doar pe cei ce nu sunt

ACROPOLA, ATENA

Aparenta dezordine a planului îi poate păcăli doar pe cei ce nu sunt învăţaţi. Echilibrul părţilor nu este nicidecum neînsemnat. Este determinat de faimosul peisaj ce se întinde din Piraeus până la Muntele Pentelicus. Schema a fost gândită să fie văzută de la distanţă: axele urmează valea şi falsele unghiuri drepte sunt gândite cu priceperea unui manager de scenă de primă clasă. Văzută de departe, Acropola fixată pe piatra sa şi pe pereţii de susţinere, pare un bloc solid. Clădirile sunt ca un tot unitar aflat în concordanţă cu incidenţa planurilor lor variabile.

74

Echipamentul tehnic al acestei epoci – Tehnica finanţărilor şi tehnica de construcţie sunt gata să realizeze această sarcină.

– sunt gata să realizeze această sarcină. TONY GARNIER. O SCHEMA DE CASA LUATA DIN “ORASUL

TONY GARNIER. O SCHEMA DE CASA LUATA DIN “ORASUL INDUSTRIAL”

În importantele sale studii asupra Oraşului Manufacturilor, Tony Garnier a crezut în

anumite posibilităţi de dezvoltare socială, care puteau permite metode de extindere normală a oraşelor. Publicul ar deţine controlul complet asupra siturilor construite.

O casă pentru fiecare familie: numai o jumătate din spaţiu ar fi ocupat de clădiri,

cealaltă jumătate fiind rezervată folosului public şi plantată cu copaci: limitările şi gardurile nu sunt permise. În acest fel, oraşul ar putea fi traversat în orice direcţie,

independent de străzi, de care un pieton nu ar mai avea nevoie. Oraşul ar fi într- adevăr ca un mare parc.

Tony Garnier, sprijinit de Herriot la Lyon, şi-a planificat “cartierul industrial” (citat). Este o încercare la o schemă ordonată şi o fuziune între soluţii utilitare şi plastice. O regulă fixă ce guvernează unităţile angajate, în toate cartierele oraşului, este aceeaşi alegere a maselor esenţiale ce determină spaţiile de intervenție în legătură directă cu necesităţile practice ce stau la baza unui simţ poetic specific arhitectului. Deşi am putea să fim rezervaţi în ceea ce priveşte judecata noastră despre relaţia diferitelor zone ale oraşului industrial, cel care locuieşte aici beneficiază de rezultatele ordinii. Unde domină ordinea, bunăstarea

75

începe. Prin fericita creare a unui aranjament de parcele variate, chiar şi cartierele rezidenţiale pentru artizani primesc un înalt înţeles arhitectural. Asemanator rezultatului unui plan. În stadiul prezent de marcare a timpului (căci urbanismul modern încă nu s-a născut), cele mai nobile cartiere ale oraşelor noastre sunt inevitabil cele ale manufacturierilor, unde baza granadorii, a stilului, a geometriei, rezultă chiar din problemă. Planul a fost o trăsătură slabă, şi aşa este şi astăzi. Este adevărat că în interiorul pieţelor şi a atelierelor există o ordine admirabilă, care a dictat structura maşinilor şi guvernează mişcările acestora, şi condiţionează orice gest al unui grup de muncitori; dar noroiul infectează proximitatea lor, şi incoerenţa a pornit o revoltă când regula şi piaţa au dictat plasarea clădirilor, împrăştiindu-le într-o manieră haotică, costisitoare şi periculoasă. Ar fi fost destul dacă ar fi existat un plan. Şi într-o bună zi vom avea un plan pentru nevoile noastre. Extinderea răului ne va aduce la aceasta. Într-o zi, Auguste Perret a rostit fraza: “Oraşul Turnurilor”. Un epitet grandios care a trezit poetul din noi toţi. Un cuvânt ce a subliniat momentul pentru că faptul în sine este iminent! Aproape necunoscut de noi, “marele oraş” îşi produce singur planul. Acest plan ar putea fi o treabă gigantică deoarece marele oraş este în creştere. Este timpul ca noi să renegăm aranjarea prezentă a oraşelor noastre, în care congestia clădirilor este tot mai mare, fiind legate cu străzi înguste şi gălăgioase, gaze de eşapament şi praf; şi unde la fiecare etaj ferestrele se deschid larg către această poluantă confuzie. Marile oraşe au devenit prea dense pentru securitatea locuitorilor lor şi totuşi nu sunt suficient de dense pentru a accepta noua nevoie a “afacerilor moderne”.

76
76

TONY GARNIER. DESEN CE ARATA PASAJELE PRINTRE CASE

76 TONY GARNIER. DESEN CE ARATA PASAJELE PRINTRE CASE TONY GARNIER. O STRADA INTR-O INSULA DE

TONY GARNIER. O STRADA INTR-O INSULA DE CASE

77

77 LE CORBUSIER, 1920. UN ORAS AL TURNURILOR Un proiect pentru Apartamente în Blocuri, construit cu

LE CORBUSIER, 1920. UN ORAS AL TURNURILOR

Un proiect pentru Apartamente în Blocuri, construit cu turnuri de 60 de etaje şi care se ridică la înălţimi de 200 m; distanţa între turnuri ar fi de 150-180 m. În ciuda alocării unui spaţiu imens pentru parcurile din jur, densitatea unui oraş normal de astăzi este oricum mai mare. Este evident că aceste clădiri ar fi dedicate exclusiv birourilor de afaceri şi că locul lor ar fi, în consecinţă, în centrul marilor oraşe, cu o perspectivă de eliminare a congestiei îngrozitoarede pe marile artere. Viaţa de familie sigur nu ar fi acasă în aceste oraşe, cu enormele lor mecanisme de lifturi. Imaginile sunt terifiante, fara milă, dar minunate: dându-i fiecărui angajat un spaţiu superficial de 9 mp, un zgârie-nori ca lăţime ar găzdui 40.000 de oameni.

un zgârie- nori ca lăţime ar găzdui 40.000 de oameni. UN ORAS AL TURNURILOR În partea

UN ORAS AL TURNURILOR

În partea stângă a acestei secţiuni se observă cum praful, mirosurile şi gălăgia sufocă oraşele de astăzi. Turnurile, pe de altă parte, sunt cu mult îndepărtate de aceste probleme şi stau în aer curat printre copaci şi iarbă. Într-adevăr, tot oraşul este “îmbrăcat în verdeaţă”.

78

78 LE CORBUSUIER, 1923. UN ORAS AL TURNURILOR Turnurile sunt plasate printre grădini şi spaţii de

LE CORBUSUIER, 1923. UN ORAS AL TURNURILOR

Turnurile sunt plasate printre grădini şi spaţii de joacă. Arterele principale, cu benzile lor pentru maşini, permit circulaţia normală, rapidă sau foarte rapidă a maşinilor.

Dacă luăm ca punct de pornire evenimentul vital de construcţie pe care zgârie-norul american l-a demonstrat, va fi suficient să aducem împreună, la anumite momente (destul de distante), marea densitate a populaţiei moderne şi să construim clădiri enorme de 60 de etaje. Betonul armat şi oţelul permit această îndrăzneală şi se pretează la o anumită dezvoltare a faţadei prin care toate ferestrele au o perspectivă neîntreruptă: în acest fel, pe viitor, curţile interioare şi “fântânile” nu vor mai exista. Începând cu etajul 14, va fi un calm absolut la cel mai curat aer.

În aceste turnuri ce vor adăposti muncitorul, care până acum a fost sufocat în cartiere şi străzi foarte congestionate, toate serviciile necesare, urmând practica admirabilă din America, vor fi împreună, aducând eficienţă şi economie de timp şi efort, şi evident având ca rezultat calmul atât de mult dorit. Aceste turnuri, ce vor avea mari distanţe între ele, vor

79

oferi datorită înălţimii lor aceaşi cazare care până acum a fost împrăştiată pe arii superficiale; vor lăsa libere spaţii enorme pe unde vor trece, destul de departe de turnuri, artere gălăgioase şi pline de un trafic ce va deveni tot mai rapid. La baza turnurilor se vor afla parcurile: copacii vor acoperi întreg oraşul. Dispunerea turnurilor va forma bulevarde impunătoare; într-adevăr o arhitectură meritată pentru perioada noastră. Auguste Perret a formulat principiul Oraşului cu Turnuri; dar nu a produs nici o schiţă. Pe de altă parte, a acceptat un interviu cu un reporter de la “Intransigeant” şi a ajuns să se laude cu conceptul său peste limitele rezonabile. În acest fel, a arătat un futurism periculos asupra unei simple idei. Reporterul a notat că poduri imense vor lega turnurile: pentru ce motiv? Arterele de trafic se vor afla foarte departe de case; şi locuitorii, liberi să se plimbe prin parcurile cu copaci plantaţi ordonat, sau pe iarbă, sau în zonele de joacă, nu ar avea niciodată cea mai mică dorinţă de a trece pe poduri ameţitoare, pe care nu le-ar putea ocoli în alt mod! Reporterul a observat de asemenea că oraşul ar fi ridicat pe piloni inumerabili de beton armat, purtând străzile la o înălţime de 20 m (6 etaje!) legând turnurile între ele. Aceşti piloni ar lăsa un spaţiu imens sub oraş, unde ar fi poziţionate apa, gazul şi canalele, utilităţile principale ale oraşului. Perret nu şi-a desenat niciodată planul, aşa că idea lui nu a putu fi dezvoltată mai mult fără un plan.

80

80 LE CORBUSIER, 1915. ORASE CONSTRUITE PE PILONI Nivelul la sol al oraşului este ridicat de

LE CORBUSIER, 1915. ORASE CONSTRUITE PE PILONI

Nivelul la sol al oraşului este ridicat de la 4 m la 5 m din cauza pilonilor de beton ce reprezintă fundaţiile caselor. Adevăratul “pământ” al oraşului este defapt un fel de etaj, străzile şi pavajele ca şi cum ar fi poduri. Sub acest etaj sunt direct accesibile toate serviciile de bază, în prezent îngropate în pământ şi neaccesbile apă, gaz, electricitate, linii de telefon, canale, etc.

Eu personal mi-am dezvăluit această idee de a folosi piloni cu mult înaintea lui Auguste Perret, şi a fost o concepţie mult mai puţin grandioasă în caracter; dar capabilă să întâlnească o nevoie autentică. Am aplicat-o tipului existent de oraş, cum ar fi Parisul de astăzi. În loc de a forma fundaţii prin excavare şi construcţie de pereţi groşi, în loc de a săpa şi a săpa iarăşi traseul drumurilor pentru a îngropa în ele (o muncă de Sisif) gazul şi apa, canalele şi tuburile, care ar cere reparaţii constante, ar fi fost hotărât ca orice nou cartier să fie construit la nivelul solului, fundaţiile fiind înlocuite de numărul necesar de piloni de beton; aceştia ar fi reprezentat nivelul solului pentru case, şi printr-un sistem de nişe şi console ar fi suţinut pavajele şi drumurile. În acest spaţiu câştigat, de o înălţime între 4 şi 6 m, ar merge camioane grele şi tramvaiele ar fi înlocuite, şi aşa mai departe, cu un

81

serviciu direct către puncte aflate imediat sub clădiri. Această reţea completă de trafic, funcţionând independent de cea pentru pietoni şi vehicule rapide, ar fi un câştig mare şi ar avea propria geografie independentă de orice obstacole date de case: o pădure ordonată de piloni în mijlocul căreia oraşul ar face schimb de mărfuri, şi-ar aduce proviziile de mâncare şi ar executa toate sarcinile lente şi stângace care astăzi împiedică viteza traficului. Cafenelele şi locurile de recreere nu ar mai fi acea ciupercă ce mănâncă pavajele Parisului: ar fi transferate pe acoperişuri terasă, aşa cum ar fi tot comerţul de lux (pentru că nu este ilogic ca superficialităţile unui oraş să fie nefolosite şi rezervate pentru flirtul dintre ţigle şi stele?). Scurte pasaje în formă de poduri deasupra străzilor simple ar determina pietonii să se descurce în aceste noi cartiere să se relaxeze printre flori şi vegetaţie. Rezultatul acestei găndiri nu ar fi nimic mai puţin decât o triplicaţie a zonei de trafic dintr-un oraş; era capabil să se realizeze deoarece corespundea unei nevoi, era mai puţin costisitoare şi mai raţională decât aberaţiile de astăzi. Era o noţiune rezonabilă, dat fiind vechiul cadru al oraşelor noastre, aşa cum conceptul Oraşului cu Turnuri se va dovedi a fi o idee rezonabilă, aşa cum se consideră a fi oraşul de mâine. Atunci aici am avea o dispunere a străzilor care ar aduce cu sine un sistem complet nou de urbanism şi ar da o reformă radicală pentru case sau apartamente;această reformă iminentă, necesară datorită transformării economiei domestice, cere un nou tip de plan pentru casele de locuit şi o cu totul nouă organizare a serviciilor ce corespund vieţii moderne dintr- un mare oraş. Şi aici planul este generatorul; fără el sărăcia, dezordinea, nedorinţa ar domina. În loc ca oraşele noastre să fie aranjate în cadrane masive, cu străzile trecând prin tranşee înguste şi delimitate de clădiri de 7 etaje aşezate

82

perpendicular pe pavaj şi închizând curţi nesănătoase, fără aer şi soare, ar fi noua noastră dispunere ce are aceleaşi spaţii şi cazează acelaşi număr de oameni, ar fi mari blocuri de locuinţe ce s-ar întinde de-a lungul bulevardelor principale. Nu ar mai exista curţi interioare, ci doar apartamente ce s-ar deschide în fiecare parte către aer şi lumină, şi care nu s-ar uita la copacii firavi ai bulevardelor de astăzi, ci s-ar uita la întinderi verzi, spaţii sportive şi plantaţii abundente de copaci. Vitejia evidentă a acestor mari blocuri ar rupe lungile bulevarde la intervale regulate. Variatele dispuneri ar avansa joaca luminii şi a umbrei, atât de necesare expresiei arhitecturale. Betonul armat a adus cu sine o revoluţie în estetica construcţiilor. Înlocuind acoperişul înclinat cu terase , betonul armat ne conduce către o nouă estetică a planului, până acum necunoscută. Aceste dispuneri şi retrageri sunt foarte posibile şi vor conduce în viitor la o joacă a jumătăţii de lumină şi a umbrelor puternice, cu accentul căzând orizontal de la stânga la dreapta şi nu vertical de sus în jos.

83

83 LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU RETRAGERI Spaţii vaste cu circulaţie de aer şi soarecătre care

LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU RETRAGERI

Spaţii vaste cu circulaţie de aer şi soarecătre care se vor deschide toate ferestrele. Grădini şi spaţii de joacă în jurul clădirilor. Faţade simple cu spaţii imense. Proiecţiile succesive dau joaca de lumină şi umbră şi o senzaţie de bogăţie apare datorită scării liniilor principale şi vegetaţiei văzute lângă fundalul geometric al faţadelor. Evident aici există, ca în cazul Oraşului cu Turnuri, o întrebare curajoasă pe o scară financiară imensă, capabilă să preia construirea unui cartier întreg. O stradă ca aceasta ar fi gândită de un singur arhitectpentru a obţine unitate, grandoare, demnitate şi a face economie.

singur arhitectpentru a obţine unitate, grandoare, demnitate şi a face economie. LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU

LE CORBUSIER, 1920. STRAZI CU RETRAGERI

84

Aceasta este o modificare a primei importanţe în estetica planului; încă nu a fost realizată; dar va trebui să ţinem minte şi să ne gândim la proiecte pentru extinderea oraşelor noastre. *

* Trăim într-o perioadă a reconstrucţiei şi adaptării la noi condiţii sociale şi economice. Noile orizonturi dinaintea noastră vor recupera doar linia tradiţiei printr-o revizie completă a metodelor în vogă şi prin fixarea unei noi baze de construcţie stabilită pe logică. În arhitectură, vechile baze ale construcţiei sunt moarte. Nu vom redescoperi adevărurile arhitecturii până când noi baze nu vor stabili un teren logic pentru fiecare manifestatie arhitecturală. O perioadă de 20 de ani începe şi se va ocupa de crearea acestor baze. O perioadă de mari probleme, de analiză, de experimentare, o perioadă şi de mare estetică, în care noua estetică va fi elaborată. Trebuie să studiem planul, cheia acestei evoluţii.

*

Trebuie să studiem planul, cheia acestei evoluţii. * LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET. O GRADINA-ACOPERIS A

LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET. O GRADINA-ACOPERIS A UNEI CASE PRIVATE LA AUTEUIL

85

85 POARTA SAINT-DENIS (BLONDEL) LINII REGULATOARE

POARTA SAINT-DENIS (BLONDEL)

LINII REGULATOARE

86

87

Un element inevitabil de Arhitectură. Necesitatea pentru ordine. Linia regulatoare este o garanţie împotriva premeditării. Aduce satisfacţie înţelegerii. Linia regulatoare este un mijloc spre un sfârşit, nu este o reţetă. Alegerea sa şi modalităţile de exprimare date ei sunt o parte integrantă a creaţiei arhitecturale.

88

89

LINIILE REGULATOARE

Omul primitiv şi-a adus carul la o oprire, el hotărăşte că aici va fi pământul lui natal. El alege un luminiş, taie copacii care sunt prea apropiaţi, nivelează pământul împrejur; deschide drumul ce îl va purta la râu sau la cei din tribul lui pe care tocmai i-a părăsit; aduce parii pentru susţinerea cortului. îşi înconjoară cortul cu un gard în care aranjează o intrare. Drumul e pe-atât de drept pe cât poate el sa îl asezoneze cu uneltele, cu mâinile şi cu timpul său. Cuiele cortului său descriu un pătrat, un hexagon sau un octogon. Gardul formează un dreptunghi al cărui patru unghiuri sunt egale. Uşa colibei sale este pe axa împrejmuirii şi uşa împrejmuirii este faţă în faţă cu uşa colibei. Oamenii tribului au decis să formeze un adăpost pentru zeul lor. Îl aşează într-un loc unde au făcut un luminiş, aşezat cum trebuie, îl pun sub acoperiş într-o colibă substanţială şi aduc parii colibei pentru a forma un pătrat, un hexagon sau un octogon. Protejează coliba cu un gard solid şi aduc parii pentru a susţine valul de frânghii prinse de stâlpii înalţi ai gardului. Delimitează locul care este rezervat pentru preoţi şi ridică altarul cu vasele de sacrificiu. Deschid o intrare în gard şi o aşează pe axa uşii sanctuarului. Se poate vedea, în unele lucrări arheologice, reprezentarea acestei colibe, reprezentarea acestui sanctuar: este planul unei case sau planul unui templu. Este acelaşi spirit pe care îl regăsim în casa Pompeiana. Este intradevăr spiritul Templului Luxor. Nu există conceptul de om primitiv, există resurse primitive. Ideea este constantă, în plină stăpânire de la început.

90

90 Observaţi în aceste planuri că sunt dominate de calcule matematice elementare. Ele sunt produsul unei

Observaţi în aceste planuri că sunt dominate de calcule matematice elementare. Ele sunt produsul unei măsurători. Pentru a construi bine şi a distribui eforturile spre un avantaj, pentru a obţine soliditate şi utilitate în muncă, unităţile de masură sunt prima condiţie. Cel care construieşte ia drept măsură ceea ce este cel mai uşor şi mai constant, unealta pe care este cel mai putin probabil să o piardă: pasul lui, piciorul lui, cotul lui, degetul lui. Pentru a construi bine şi a-şi distribui eforturile spre un avantaj, pentru a obţine soliditate şi utilitate în muncă, el a luat măsuri, a adoptat o unitate de măsură, şi-a reglementat munca, a adus ordine. Deoarece, peste tot în jurul lui, pădurea este în dezordine cu toate târâtoarele ei, bălăriile ei şi trunchiurile copacilor care îl împiedică şi îl paralizează în eforturile lui.

91

91 El a impus ordine prin metoda măsurării. Pentru a obţine această măsurătoare el şi -a

El a impus ordine prin metoda măsurării. Pentru a obţine această măsurătoare el şi-a folosit pasul, piciorul, cotul sau degetul. Prin impunerea ordinii piciorului lui sau braţului lui, el a creat o unitate care reglementează întreaga muncă, şi aceasta muncă este la scara lui, în proporţia lui, comfortabilă pentru el, pe măsura lui. Este la scara umana. Este în armonie cu el: acesta este punctul cel mai important. Însă în formă decisivă împrejmuirii, forma colibei, situarea altarului şi

a accesoriilor lui, el a recurs din instinct la unghiuri drepte – axe, pătratul, cercul. Deoarece nu putea crea nimic altfel care să-i dea senzaţia că creează. Pentru că toate aceste lucruri – axele, cercurile, unghiurile drepte

sunt adevăruri geometrice şi dau rezultate pe care ochiul nostru le poate

măsura şi recunoaşte, altfel ar exista doar şansa, iregularitatea şi capriciul. Geometria este limba omului.

92

Însa în decizia în legatură cu distanţele relative ale diverselor obiecte, el a descoperit ritmuri, ritmuri vizibile ochiului si clare in relaţia lor reciprocă. Şi aceste ritmuri sunt la radacina activităţilor umane. Răsună în om cu o inevitabilitate organică, aceeaşi inevitabilitate fină care cauzează trasarea secţiunii de aur de către copii, bătrâni, primitivi sau invăţaţi. O unitate ofera măsură şi unitate, o linie regulatoare este o bază a construcţiei şi a satisfacţiei.

*

*

*

Nu este adevărat că majoritatea arhitecţilor de azi au uitat că marea arhitectură işi are rădăcinile în însuşi începutul umanităţii şi că este o funcţie directă a instinctului uman?

Dacă privim micile case a suburbiilor Parisului, vilele de pe dunele Normandiei, bulevardele moderne şi expoziţiile internaţionale, nu ne conving acestea că arhitecţii sunt creaturi inumane, în afara ordinii

comune, scoşi din propria noastră natură şi muncind poate pentru o alta planetă? Aceasta deoarece au fost învăţaţi de către o chemare stranie care constă în a face pe alţi oameni pietrari, tâmplari şi dulgheri să facă minuni de perseverenţă, grija şi abilitate pentru a construi şi lipi elemente (acoperişuri, pereţi, ferestre, uşi, etc.) care nu au nimic în comun şi care au ţelul şi consecinţa de a fi destinate pentru nici un scop anume.

*

*

*

Din această cauză, lumea este unanimă în a-i considera drept incapabili, plictisitori şi caractere incuiate pe acei oameni care au învăţat lecţia omului primitiv şi care susţin că există acele lucruri care se numesc linii regulatoare: „Cu liniile voastre regulatoare ucideţi imaginaţia, faceţi un dumnezeu dintr-o reţetă.”

93

„Însă toate epocile de dinainte au folosit acest instrument necesar.” „Nu este adevărat, tu l-ai inventat, eşti un maniac.” „Dar trecutul ne-a lăsat dovezi, documente iconografice, dale, pietre gravate, pergamente, manuscrise, materii imprimate ” *

* Arhitectura este prima manifestatie a omului creându-şi propriul univers, creându-l în imaginea naturii, supunându-se legilor naturii, legile care domină propria noastră natură, universul nostru. Legile gravitaţiei, ale staticii şi ale dinamicii se impun printr-o reducţie la absurd: totul trebuie să se susţină sau se va prăbuşi. Un determinism suprem iluminează pentru noi creaţiile naturii şi ne dă siguranţa a unui lucru echilibrat şi creat într-un mod rezonabil, a unui lucru modulat la infinit, evoluat, variat şi unificat. Legile fizicii primordiale sunt simple şi puţine la număr. Legile morale sunt simple şi puţine la număr. Omul de azi plănuieşte la perfecţiune o scândură cu o maşină de plănuit, în câteva secunde. Omul de ieri a plănuit o scândură relativ bine cu o suprafaţă plană. Omul foarte primitiv a făcut o scândură foarte proastă cu un cremene sau un cuţit. Omul foarte primitiv a adoptat o unitate de măsura şi linii regulatoare pentru a-i face sarcina mai uşoară. Grecii, egiptenii, Michaelangelo sau Blondel au folosit liniile regulatoare pentru a-şi corecta munca şi pentru satisfacerea simţului lor artistic şi gândirii lor matematice. Omul de azi nu foloseste nimic si rezultatul e bulevardul Raspail. Dar el susţine că este un poet liber şi că instinctele lui îi sunt de ajuns, însa acestea se pot exprima doar prin trucuri învăţate în scoli. Un poet liric lăsat liber cu un ştreang în jurul gâtului, un om care ştie lucruri, însă doar lucruri pe care nu el le-a descoperit şi nici măcar verificat, un om care a pierdut, prin tot

*

94

invăţământul pe care l-a primit, energia vitală şi ingenioasă a copilului care niciodată nu oboseşte să întrebe „De ce?” O linie regulatoare este o asigurare împotriva capriciului: este un mod de verificare care poate ratifica toata munca creata intr-o fervoare, regula de nouă a şcolarului, Q.E.D.-ul matematicianului.Linia regulatoare este o satisfacţie a ordinii spirituale care duce la căutarea relaţiilor ingenioase şi armonioase. îi aduce lucrării calitatea ritmului. Linia regulatoare aduce aceasta formă tangibilă a matematicii care conferă o percepţie reasiguratoare de ordine. Alegerea unei linii regulatoare fixează geometria fundamentală a lucrării, fixează aşadar una dintre „caracterele fundamentale”. Alegerea liniei regulatoare este una dintre momentele decisive ale inspiraţiei, este una dintre operaţiile vitale ale arhitecturii.

* Aici sunt câteva linii regulatoare care au servit la crearea unor lucruri frumoase şi sunt însuşi motivul pentru care aceste lucruri sunt frumoase.

*

*

DIN LESPEDEA DE MARMURĂ GĂSITĂ 1882:

pentru care aceste lucruri sunt frumoase. * * DIN LESPEDEA DE MARMURĂ GĂSITĂ 1882: FATADA ARSENALULUI

FATADA ARSENALULUI DIN PIRAEUS

95

Faţada Arsenanulului din Piraeus este „reglementată” de câteva diviziuni simple care dau proporţiile suprafeţei cu înălţimea şi fixează aşezarea uşilor şi dimensiunea lor într-o relaţie intimă cu proporţiile actuale ale faţdei.

EXTRAS DINTR-O CARTE SCRISĂ DE DIEULAFOY:

ale f aţdei. EXTRAS DINTR- O CARTE SCRISĂ DE DIEULAFOY: CUPOLE ACHAEMENIANE Marile cupole Achaemeniane sunt

CUPOLE ACHAEMENIANE

Marile cupole Achaemeniane sunt una dintre cele mai ingenioase concluzii ale geometriei. Odată ce concepţia cupolelor a fost stabilită în concordanţă cu nevoile poetice ale rasei şi epocii, şi în conformitate cu

96

datele fixe ale principiilor constructive aplicate, linia regulatoare vine să rectifice, să corecteze, sa îi dea sens şi să adune toate părţile ale aceluiaşi principiu unifiant, cel al triunghiului 3, 4, 5, care îşî dezvoltă efectele de la portic până în vârful boltei.

LINII REGULATOARE APLICATE LA CATEDRALA NOTRE DAME, PARIS:

LINII REGULATOARE APLICATE LA CATEDRALA NOTRE DAME, PARIS: NOTRE DAME, PARIS Aparenta determinantă a Catedralei se

NOTRE DAME, PARIS

Aparenta determinantă a Catedralei se bazează pe pătrat şi cerc.

97

LINII REGULATOARE PREZENTE PE O FOTOGRAFIE A CAPITOLIULUI:

97 LINII REGULATOARE PREZENTE PE O FOTOGRAFIE A CAPITOLIULUI: CAPITOLIUL, ROMA Aşezarea colţului drept a intrat

CAPITOLIUL, ROMA

Aşezarea colţului drept a intrat în joc ca să determine intenţiile lui Michelangelo, cauzând aceleaşi prncipii , care hotărăsc diviziunile principale ale aripilor şi a clădirii principale, reglementează detaliul aripilor, înclinaţia scărilor, aşezarea ferestrelor, înălţimea subsolului, etc. Munca este concepută cu privire la amplasarea ei, şi masa totală a fost adusă în asociaţie cu volumul şi spaţiul împrejurimilor; se ţine împreună, este concentrată, este o unitate, exprimă aceaşi lege complet şi devine un lucru masiv.

EXTRAS DIN NOTITELE LUI BLONDEL DESPRE

98

POARTA SAINT DENIS:

(Vezi ilustrarea de la inceputul acestei sectiuni):

Aspectul principal este fixat, deschiderea arcadei este schiţată. O linie regulatoare ingroşata pe unitatea de 3 împarte ansamblul arcului şi numeroase alte părţi ale lucrării cum ar fi înălţime şi lăţime şi reglementează tot cu aceaşi unitate de 3.

MICUL TRIANON:

şi reglementează tot cu aceaşi unitate de 3. MICUL TRIANON: MICUL TRIANON, VERSAILLES Aşezarea colţului drept.

MICUL TRIANON, VERSAILLES

Aşezarea colţului drept.

99

CONSTRUCŢIA UNEI VILE. 1916:

Aspectul general al faţadelor, atât frontale cât şi posterioare , se bazează pe acelaşi unghi care determină o diagonală al cărei multe paralele şi perpendiculare dau măsura pentru a corecta elemenetele secundare, uşi, ferestre, panouri, etc., până la cel mai mic detaliu.

ferestre, panouri, etc., până la cel mai mic detaliu. LE CORBUSIER, 1916. O VILA Această vilă

LE CORBUSIER, 1916. O VILA

Această vilă de mici dimensiuni, văzută în mijlocul altor clădiri construite fără vre-o regulă, oferă efectul de a fi mai monumentală şi de o altă categorie.

100

100 LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET 1923. O CASA

LE CORBUSIER SI PIERRE JEANNERET 1923. O CASA

101

101 L E CORBUSIER ŞI PIERRE JEANNERET, 1924. DOUĂ CASE LA AUTEUIL

LE CORBUSIER ŞI PIERRE JEANNERET, 1924. DOUĂ CASE LA AUTEUIL

102

LE CORBUSIER,1926. O VILA, FATADA DIN SPATE
LE CORBUSIER,1926. O VILA, FATADA DIN SPATE

103

103 “ FLANDRE “ (TRANSATLANTIC) OCHI CARE NU VĂD I VASE DE LINIE

FLANDRE “ (TRANSATLANTIC)

OCHI CARE NU VĂD

I

VASE DE LINIE

104

105

O mare epocă a inceput. Există un nou spirit. Există o masă de muncă concepută in acest spirit nou; este intalnită in special in producţia industrială. Arhitectura este sufocată de tradiţie. "Stilurile" sunt o minciună. Stilul este o unitate de principii care animă toata munca unei epoci, rezultatul unei stări de spirit care are o trăsătură specială. Epoca noastră isi determină, zi de zi, stilul propriu. Ochii nostri, nefericiţi, nu sunt capabili inca sa o discearnă.

106

107

OCHI CARE NU VĂD

Există un nou spirit: este spiritul construirii si al sintezei ghidat de o concepţie clară.

Orice s-ar crede despre el, el animă astăzi cea mai mare parte a activităţii umane.

O MARE EPOCĂ ÎNCEPE

Programul "Spiritului Nou"

Nr. 1 Octombrie 1920,

Nimeni din ziua de azi nu poate nega estetica care se desprinde din creaţia industriei moderne. Din ce in ce mai multe clădiri si masinării se dezvoltă, in acestea proporţiile, jocul masei lor si al materialelor folosite sunt de o natură ce le face sa arate ca adevarate opere de artă, pentru că sunt bazate pe "număr", adică o ordine. Acum oamenii specializaţi care au creat această lume a industriei si afacerilor si care trăiesc, deci, in această atmosferă virilă unde indubitabil aceste minunate lucrări sunt create, vor spune ca sunt foarte distante de orice activitate estetică. Se inseală, deoarece ei sunt printre cei mai activi creatori ai esteticii contemporane. Nici artistii, nici oamenii de afaceri nu iau acest lucru in considerare. In general, stilul unei epoci se găseste in producţia artistica si nu, asa cum prea des se presupune, in anumite producţii de un stil ornamental, pure superfluuă care supraincarcă sistemul de gandire, care de unul singur defineste elementele unui stil. Munca "grotto" nu il defineste pe Louis Quinze, lotusul nu apartine stilului egiptean, etc, etc.

Dintr-un extract publicat de

"Spiritul Nou" (l'Esprit Nouveau")

108

"Artele decorative" se tin tare! Dupa 30 de ani de muncă "underground" acum sunt la apogeu. Critici entuziasti vorbesc despre "regeneratoarea art franceză". Tot ce trebuie sa tinem minte din aceasta aventură ( care se va termina rău) este faptul că ea este mai mult decat o renastere a decoraţiunilor: a noua epocă inlocuieste una pe moarte. Masinăria, un nou factor in afacerile umane, a instaurat un nou spirit. O epocă isi creează propria arhitectură, si aceasta este imaginea clară a unui sistem de gandire. Pană această perioadă isi pune in ordine ideile, clare si lucide, si cu dorinţele definite, arta decorativă a fost ca un pai de care oamenii care se ineacă se agaţă intr-o furtuna. Un refugiu in van! Sa ne amintim totusi că in această aventură, artele decorative măcar au adus o

oportunitate bună de a descărca trecutul si sa ne indreptăm incă o dată spre un spirit al arhitecturii. Spriritul arhitecturii poate rezulta doar dintr-

o anumite condiţie de lucruri materiale si spirituale. S-ar părea că

evenimentele s-au succedat unele pe celelalte destul de rapid pentru ca o stare de spirit aparţinand contemporaneităţii sa se afirme si pentru ca

spiritul arhitecturii să-si gaseasca o formulă. Chiar daca artele decorative

se află acum la o inaltime periculoasă care precede decaderea, am putea

incă spune ca minţile oamenilor de azi au fost răscolite să-si amintească spre ce aspira. Putem foarte bine crede că timpul alocat arhitecturii a venit.

109

109 M.PAUL VÉRA : PIESĂ DIN COADĂ Grecii, romanii, Pascal si Des cartes, au susţinut gresit

M.PAUL VÉRA: PIESĂ DIN COADĂ

Grecii, romanii, Pascal si Descartes, au susţinut gresit arta decorativă, ne-au luminat judecata si acum suntem umpluţi de arhitectură; arhitectură care este totul - dar nu este "arta decorativă". Ghirlandele, ovaluri excepţionale unde porumbei triunghiulari se ingrijesc reciproc, toate nu sunt mai mult decat martorii unui spirit mort. Sanctuarurile umplute cu eleganţă, sau pe de alta parte cu "artă ţărănească", sunt o ofensă. Am adoptat un gust pentru aer curat si lumină naturală. * Ingineri necunoscuţi de lumea largă, mecanici in magazine si ateliere au construit aceste incredibile construcţii numite vapoare cu aburi. Noi, oameni de rand , nu avem puterea de apreciere si ar fi un lucru bun, ca sa ne dam jos pălăria in fata acestor lucrari de "regenerare", sa parcurgem pe jos milele pe

*

*

110

110 VAPORUL “AQUITANIA” CARE TRANSPORTĂ 3600 DE PERSOANE, COMPARATĂ CU DIVERSE CLĂDIRI care aceste vapoare le

VAPORUL “AQUITANIA” CARE TRANSPORTĂ 3600 DE PERSOANE, COMPARATĂ CU DIVERSE CLĂDIRI

care aceste vapoare le fac intr-un tur. *

* Arhitecţii traiesc tot mai mult in limitele inguste ale cerintelor academice si in ignoranţa noilor metode de construcţie, si sunt chiar convinsi ca doi porumbei pupandu-se ar trebui sa rămană concepţia lor. Dar indrăzneala si măiestria constructorilor nostri de vapoare cu aburi produce palate in comparaţie cu catedralele care par niste lucruri minuscule si ei le mai si aruncă pe mare! Arhitectura este sufocată de obisnuintă.

Folosirea zidurilor groase, care in vremurile de demult erau o necesitate, persistă, desi mici partitii de geam si cărămidă pot foarte bine sa inchidă un parter cu 50 de etaje deasupra lui.

*

111

111 VAPORUL “AQUITANIA” impune grosimea peretilor de 35 cm la ultimul etaj al unei case, cu

VAPORUL “AQUITANIA”

impune

grosimea

peretilor de 35 cm la ultimul etaj al unei case, cu o adăugare de 10 cm la fiecare nivel de sub el ceea ce inseamnă că grosimea peretilor la parter ar putea foarte bine sa aibă 150 cm. Astăzi, construirea faţadelor in care piatra usoară este folosită in blocuri masive duce spre un rezultat absurd - acela că geamurile, care trebuie sa aducă lumina inăuntru, sunt flancate de ambrazuri adanci care anulează intenţia iniţială.

Pe terenul valoros al marilor noastre orase, inca poţi vedea masa de zidarie ce se ridică ca fundaţie pentru o clădire, desi simple pile de beton ar fi la fel de eficiente.

Acoperisurile, blestematele de acoperisuri, inca persistă, un paradox nescuzabil. Pivnitele incă sunt umede si inghesuite si serviciile principale ale oraselor inca sunt ingropate sub pietrărie ca organe atrofiate, desi o rezolvare logică, usor de realizat, ar produce soluţia corectă.

Intr-un

oras

ca

Praga,

de

exemplu,

o

veche

ordonanţă

112

112 “LAMORICIÈRE ( TRANSATLANTIC) Pentru arhitecţi: o frumuseţe de un ordin mai degrabă tehnic. O estetică

“LAMORICIÈRE ( TRANSATLANTIC)

Pentru arhitecţi: o frumuseţe de un ordin mai degrabă tehnic. O estetică mai aproape de originile ei reale.

"Stilurile"- pentru ca trebuie intr-adevar ca el sa aibe ceva de oferit-

vin ca si marea contribuţie a arhitectului. Ei intervin in suprafaţa decoratiei de faţade si in camerele de desenat; aceasta este degenerarea "stilului", vechile haine a unei epoci trecute; este un salut respectuos si servil trecutului: modestie deranganta! Este o minciună; pentru că in "marile perioade" faţadele erau fine, penetrate la intervale regulate si de proporţii umane. Zidurile erau cat de subţiri indrăzneau sa le faca. Palatele? Foarte bune pentru Marii Duci a acelori timpuri. Dar imita cineva Marii Duci? Compiegne, Chantilly, Versailles sunt bune de

admirat dintr-un anumit unghi, dar

sunt multe de spus.

113

*

*

*

O casă este o masina de locuit. Băi, soare, apă caldă, apă rece, căldura la discreţie, conservare de mancare, igiena, frumuseţe in sensul unei bune proportii. Un fotoliu este o masină de sezut si asa mai departe. Viata noastră modernă, cand suntem activi (lăsand la o parte momentele cand zburăm spre terci si aspirina) si-a creat propriile obiecte:

costumul, stiloul, mereu ascutitul creion, masina de scris, telefonul, minunata mobila de birou, farfuriile de sticla, cufărele de "inovatie", lama ei de ras si pipa de maracini, pălăria de popicar, limuzina ei, vaporul cu aburi si avionul. Epoca noastră isi fixeaza propriul stil in fiecare zi. Este aici sub ochii nostri. Ochi care nu vad.

Trebuie sa clarificăm o neinţelegere: ne aflăm intr-o stare de boală pentru că amestecăm arta cu o atitudine respectabilă către decoraţie. Aceasta, pentru a inlocui sentimentul natural față de artă si pentru a amesteca cu o ușurința condamnabilă totul, care pur si simplu lucrează in avantajul teoriilor și campanilor conduse de catre „decoratori” care nu își ințeleg propria perioadă.

114

114 VAPORUL “ AQUITANIA” Aceasi estetică ca cea a unui birou sau a unei limuzine “

VAPORUL “ AQUITANIA”

Aceasi estetică ca cea a unui birou sau a unei limuzine

Aceasi estetică ca cea a unui birou sau a unei limuzine “ AQUITANIA” Pentru architecţi: un

AQUITANIA”

Pentru architecţi: un perete întreg de geamuri, un salon plin de lumină. Cât contrast faţa de ferestrele din casele noastre, care fac găuri în pereţi şi formează câte o pată de umbră pe fiecare parte. Rezultatul este o cameră întunecată, iar lumina pare atât de dură şi în dezacord, încât perdelele sunt indispensabile pentru a o mai îmblânzi

115

Construit in docurile Saint- Nazaire. Proportii bune. Uitaţi-vă la ea si apoi ganditi-vă la niste clădiri mărete.

VASUL DE LINIE “ FRANŢA”
VASUL DE LINIE “ FRANŢA”

116

116 VAPORUL “ AQUITANIA” ( LINIA CUNARD) Nota Arhitectului: o vilă la malul mării, cu aspectul

VAPORUL “ AQUITANIA” ( LINIA CUNARD)

Nota Arhitectului: o vilă la malul mării, cu aspectul unui vapor ar fi mult mai potrivită decat ce vedem acum. Dar probabil poate fi spus că nu este in stil "maritim"!

poate fi spus că nu este in stil "maritim"! VAPORUL “ AQUITANIA” ( LINIA CUNARD) Valoarea

VAPORUL “ AQUITANIA” ( LINIA CUNARD)

Valoarea unei "galerii lungi" sau promenade - satisfacatoare si volum interesant; unitate in materiale; o bună grupare a elementelor de construcţii; expuse normal si asamblate raţional.

117

Nota arhitectului: forme arhitecturale noi; elemente si vaste si intime dar la scare umana; libertate de la "stilurile" care ne sufoca; constrast bun intre plin-gol; mase puternice si elemente zvelte.

LAMORICIERE ( TRANSATLANTIC)
LAMORICIERE ( TRANSATLANTIC)

118

118 ÎMPĂRĂTEASA FRANŢEI (OCEANUL PACIFIC CANADIAN) O arhitectură pură, clară, curată si sănătoasă.

ÎMPĂRĂTEASA FRANŢEI (OCEANUL PACIFIC CANADIAN)

O arhitectură pură, clară, curată si sănătoasă. Constrastaţi asta cu covoarele, perniţele, tapetul, mobila sculptată, culorile palide "artistice" ; Sumbrul nostru bazar vestic.

Arta este un lucru auster care are momentele ei sacre. Noi le profanăm. O arta frivolă priveste asupra unei lumii care are nevoie mai degraba de organizare, de implementări si metode si care cu efort tinde spre stabilirea unei noi ordini. O societate trăieste in primul rand prin paine, soare si prin confortul ei esential. Totul ramane sa fie facut! Cerinţa imensă! Si este atat de imperativă, atat de urgentă incat intreaga lume este absorbită de dominanta ei necesitate. Masinăriile vor conduce la o nouă ordine si pentru

119

119 "ÎMPĂRĂTEASA ASIEI" (OCEANUL PACIFIC CANADIAN) “Arhitectura este măiastrul, corectul si magnificul joc

"ÎMPĂRĂTEASA ASIEI" (OCEANUL PACIFIC CANADIAN)

“Arhitectura este măiastrul, corectul si magnificul joc al maselor adus impreuna in lumina.”

muncă si pentru placere. Orase intregi trebuie sa fie construite, sau reconstruite, ca sa aducem minimul de confort, deoarece acest lucru a fost amanat destul, exista o disturbare in balanţa societaţii. Societatea este un lucru instabil si crapă sub confuzia cauzată de 50 de ani de progres care au schimbat viaţa lumii mai mult decat au facut-o ultimele 6 secole. E timpul pentru construire, nu pentru prostii.

120

Arta perioadei noastre isi produce propriile funcţiuni cand se adresează la puţinii alesi. Arta nu este un lucru popular, cu atat mai putin o jucarie mai putin scumpă pentru cei bogati. Arta nu este o banalitate cu exceptie pentru cei alesi care au nevoie de meditatie pentru a conduce. Arta este in esenta ei arogantă. *

* In dureroasa gestaţie a acestei vremi in care se formeaza, o nevoie de armonie devine evidentă. Fie ca ochii nostri să fie deschisi: această armonie există deja, este rezultatul unei munci guvernate de economie si condiţionată de nevoi fizice. Această armonie are cauzele ei; nu este in nici un caz efectul capriciului, ci a unei constructii logice si congruenta cu lumea din jurul ei. In transpoziţie indrăzneata a muncii umane care a avut loc, natura a fost incă prezentă cu rigoarea ei mare cand problema a devenit dificilă. Creaţiile tehnicilor mecanice sunt organisme care tind spre o pură funcţionalitate si se supun la aceleasi teorii evoluţioniste la care se supun obiectele din natura care ne trezesc admiraţia. Exista armonie in performanţă care vine din fabrici si ateliere. Nu este Arta; nu este Capela Sixtină sau Erehteionul; acestea sunt meseriile de zi cu zi a unei intregi lumi care lucrează cu percepţie, inteligenţă si precizie, cu imaginaţie, indrăzneală si severitate. Dacă uităm un moment că un vapor cu aburi este o masinărie de transport si ne uităm la ea cu un ochi proaspat, vom simti ca ne aflăm in faţa unei importante manifestări de temeritate, de disciplină, de armonie, de frumuseţe care e calmă, vitală si puternică.

*

121

Un arhitect serios uitandu-se la el prin ochii unui arhitect (creator de organisme) va gasii intr-un vapor cu aburi propriia eliberare de la o lunga sclavie vrednica de dispreț a trecutului. El va prefera un respect pentru forţele naturii in locul unuia pentru tradiţie; in locul ingustelor conceptii obisnuite, el va prefera maiestria soluţiilor care sar dintr-o problemă care a fost clar spusă - soluţiile necesare acestei epoci de mari eforturi care a facut un asemenea pas gigantic inainte. Casa omului pamantean este expresia unei lumi circumscrise. Vaporul cu aburi este primul stadiu in realizarea unei lumi organizate in noul spirit. Pentru arhitecţi: un perete numai geamuri, un salon plin de lumină. Ce contrast cu geamurile din casele noastre care fac gauri in casele noastre si produc un petec de umbra pe fiecare parte. Rezultatul este o camera sumbră, unde lumina pare atat de tare si nepărtinitoare, incat perdele sunt indispensabile pentru a o mai ameliora.

122

123

123 OCHI CARE NU VAD II AVIOANE

OCHI CARE NU VAD

II

AVIOANE

124

125

Avionul este produsul unei selectii amanuntite. Invatatura avionului se gaseste in logica care a guvernat formularea problemei si realizarea acesteia. Problema casei nu a fost inca formulata. Cu toate acestea, exista standarde pentru locuinta. Mecanismul contine in sine factorul economic, care se indreapta spre selectie. Casa este o masina destinată locuirii.

126

127

AVIOANE

Exista un spirit nou: este un spirit al constructiei si al sintezei ghidat de o conceptie clara. Orice s-ar putea crede despre el,acesta animeaza astazi cea mai mare parte a activitatii omenesti.

O MARE EPOCA A INCEPUT. Programul l’Esprit Nouveau Nr. 1, octombrie, 1920

Exista o singura profesie, si anume arhitectura, in care progresul nu este considerat necesar, unde lenea este intronata, si unde de referinta este intotdeauna ziua de ieri. Oriunde altundeva, grija zilei de maine este o febra care aduce cu sine inevitabila solutie: daca un om nu progreseaza ajunge ruinat. Dar in arhitectura nimeni nu ajunge ruinat. Ah, o profesie privilegiata!

* Avionul este indubitabil unul din produsele celei mai intense selectii din cadrul industriei moderne. Razboiul a fost un “client” nesatios, niciodata satisfacut, care vroia tot timpul ceva mai bun. Ordinele au fost sa reuseasca cu orice pret si moartea a urmat, o greseala nemiloasa. Putem sa afirmam atunci ca avionul a mobilizat inventia, inteligenta si indrazneala: imaginatia si gandirea la rece. Este acelasi spirit care a construit Partenonul. Sa ne uitam la lucruri din punctul de vedere al arhitecturii, dar din acea stare de spirit al unui inventator de avioane.

*

*

128

Lectia despre avion nu este in primul rand in formele pe care le-a creat, si mai presus de toate trebuie sa invatam sa vedem in avion nu o pasare sau o libelula, ci un mecanism pentru zbor; invatatura avionului se gaseste in logica care a guvernat enuntarea problemei si care a dus la realizarea acesteia cu succes.In epoca noastra, atunci cand o problema este in mod corespunzator formulata isi gaseste inevitabil solutia. Problema casei nu a fost inca formulata.

O conceptie comuna printre arhitecti (printre cei mai tineri):

constructia trebuie sa fie prezentata. O alta conceptie comuna printre acestia: cand un lucru raspunde unei nevoi, acesta este frumos. Dar…A prezenta o constructie este foarte bine pentru un student la Arte si Meserii care este nerabdator sa isi dovedeasca abilitatile. Atotputernicul ne-a aratat in mod clar incheieturile si gleznele noastre, dar ramane in continuare tot restul. Cand un lucru raspunde unei nevoi, nu este frumos; satisface o parte a mintii noastre, partea primara, fara de care nu exista posibilitatea unor satisfactii mai bogate, sa ne reamintim ordinea corecta a evenimentelor. Arhitectura are alte intelesuri si alte mijloace pentru a continua, altele decat a face cunoscuta constructia si a raspunde unor cerinte (si prin “cerinte” ma refer la utilitate, comfort si aranjamente practice.) ARHITECTURA este o arta deasupra tuturor celorlalte care reuseste sa obtina o stare de grandoare platonica, ordine matematica, speculatie, perceptia armoniei care se gaseste in relatiile emotionale. Acesta este SCOPUL arhitecturii.

129

Sa ne intoarcem insa la cronologia noastra. Daca simtim nevoia unei arhitecturi noi, unui organism clar si asezat,este din cauza modului de a fi a lucrurilor, senzatia ordinii matematice nu ne poate impresiona din moment ce lucrurile nu mai raspund unei nevoi, si din cauza ca nu mai exista o reala constructie in arhitectura. Domneste o confuzie extrema. Modul in care a fost practicata arhitectura pana acum, nu ofera nici o solutie la problema locuintei si nu are intelegere in ceea ce priveste structura lucrurilor. Nu indeplineste nici macar conditiile de baza, in acest fel nefiind posibil sa mai intre in discutie si alti factori precum armonia si frumusetea.

de baza, in acest fel nefiind posibil sa mai intre in discutie si alti factori precum

AIR EXPRESS

130

130 FARMAN Arhitectura de azi nu indeplineste conditiile necesare si suficiente ale problemei. Motivul este ca

FARMAN

Arhitectura de azi nu indeplineste conditiile necesare si suficiente ale problemei. Motivul este ca problema nu a fost formulata cu privire la arhitectura. Nu a existat nici un razboi folositor precum in cazul avionului. Dar vei putea zice, Pacea si-a pus problema in reconstruirea Frantei de Nord. Dar atunci suntem total dezarmati, nu stim sa construim intr-un

131

131 SPAD 33 BLEROT. AVION DE PASAGERI (Design de Herbemont) mod modern-materiale, sisteme de constructie, CONCEPTUL

SPAD 33 BLEROT. AVION DE PASAGERI

(Design de Herbemont)

mod modern-materiale, sisteme de constructie, CONCEPTUL DE LOCUINTA, toate lipsesc. Inginerii au fost ocupati cu baraje, cu poduri, cu treceri transatlantice, cu mine, cu cai ferate. Arhitectii au dormit. Avionul ne arata ca o problema bine formulata isi gaseste solutia. A dori sa zbori ca o pasare este un mod gresit de a pune problema, tocmai de aceea “Liliacul” lui Ader nu a parasit niciodata solul. A inventa un mcanism zburator avand in minte doar mecanica pura,este sa zicem, cautarea unor moduri de suspensie in aer si a unor moduri de propulsie, a fost stabilirea corecta a problemei: in mai putin de zece ani intreaga lume a putut sa zboare.

132

132 TRIPLU HIDROAVION CAPRONI Capabil sa transporte 100 de pasageri SA STABILIM PROBLEMA Sa inchidem ochii

TRIPLU HIDROAVION CAPRONI

Capabil sa transporte 100 de pasageri

SA STABILIM PROBLEMA

Sa inchidem ochii in fata a ceea ce exista.

O casa: un adapost impotriva caldurii, frigului, ploii, hotilor si a

curiosilor. Un receptor pentru lumina si soare. Un anumit numar de

celule potrivite gatitului, muncii si a vietii personale.

O camera: o suprafata pe care cineva poate calca linistit, un pat pe

care sa te intinzi, un scaun in care sa te odihnesti sau sa muncesti, o masa de lucru, recipiente in care fiecare lucru poate fi pus indata la locul potrivit. Numarul de camere: una pentru gatit si una pentru mancat. Una pentru munca, una pentru a te spala si una pentru a dormi.

133

133 TRIPLUAVION CAPRONI 2.000 h.p. Capabil sa transporte 30 de pasageri Acestea sunt standardele locuintei. Atunci

TRIPLUAVION CAPRONI

2.000 h.p. Capabil sa transporte 30 de pasageri

Acestea sunt standardele locuintei. Atunci de ce avem acoperisuri enorme si nefolositoare deasupra vilelor din suburbii? De ce ferestre inguste cu geamuri mici; de ce case asa de mari cu asa de multe camere incuiate? De ce sifoniere cu oglinzi, lavoare, scrine? Si apoi, de ce elaboratele biblioteci? Console, dulapuri cu portelanuri, bufete? De ce enormele candelabre din sticla? Caminele? De ce perdelele drapate? De ce tapetelede damasc pline de culoare, cu designul lor pestrit? Lumina zilei de abia intra in casele voastre. Ferestrele voastre sunt greu de deschis. Nu exista ventilatoare care sa schimbe aerul precum

134

134 AIR EPRESS Acesta face drumul Londra- Paris in două o re exista in orice vagon

AIR EPRESS

Acesta face drumul Londra-Paris in două ore

exista in orice vagon de luat masa. Candelabrele voastre dauneaza ochilor. Imitatiile voastre structurale din piatra si tapetele voastre sunt o impertinenta, nici un lucrare moderna nu ar putea fi atarnata vroedata pe peretii vostrii deoarece s-ar pierde in aglomerarea voastra de mobilier. De ce nu cereti de la proprietar:

1. Accesorii care se iau pe sub haine, costume si rochii in dormitoare, toate de aceeasi profunzime, de o inalțime confortabila inaltime, si la fel de practice cat un cufar “de inovatie”; 2. In zona de luat masa dulapuri in care sa incapa portelanurile, argintaria si sticlaria, care se inchid ermetic, cu suficiente sertare , in asa fel incat aranjarea lor sa fie facuta intr-o clipa si toate aceste

135

135 FARMAN MOSQUITO accesorii sa fie construite in perete, astfel incat in jurul mesei si scaunelor

FARMAN MOSQUITO

accesorii sa fie construite in perete, astfel incat in jurul mesei si scaunelor sa ai destul loc pentru a te putea misca si acel sentiment de spatiu care iti va da calmul necesar unei bune digestii. 3. In living-urile voastre dulapuri inzidite care sa tina cartile voastre si sa le protejeze de praf si sa tina colectia voastra de tablouri si opere de arta. In asa fel incat peretii camerei sa nu fie restrictionati. Ati putea apoi sa scoateti cate o pictura pe rand. Cat despre dulapurile cu oglinzi si cele pentru farfurii, ati putea sa le vindeti unei natiuni tinere care tocmai a aparut pe harta. Acolo progresul urla, iar ei renunta la casele traditionale pentru a locui intr-o casa in stil european, cu imitatiile ei structurale de piatra si cu caminele ei. Sa recapitulam cateva axiome fundamentale:

(a) Scaunele sunt facute pentru a sta pe ele. Exista scaune de biserica

136

136 AIR EXPRESS Capable of 140 m.p.b

AIR EXPRESS Capable of 140 m.p.b

137

137 FARMAN GOLIATH. AVION PENTRU BOMBARDAMENT la 5s, fotolii luxoase capitonate la 20 ₤ si scaune

FARMAN GOLIATH. AVION PENTRU BOMBARDAMENT

la 5s, fotolii luxoase capitonate la 20si scaune ajustabile, cu un birou functional pentru citit, un raft pentru ceasca de cafea, o extensie pentru a- ti odihni picioarele, un spatar care se ridica sau se coboara cu ajutorul unei manete, si care iti ofera pozitia necesara, pentru munca sau pentru un somn, intr-un mod bun, sanatos si confortabil. Bergeres-urile tale, mobilierul tau in stil Louis XVI, cu umflaturile in tapiterie, se pot numi aceste masini pentru sezut? Intre noi fie vorba, te simti mai confortabil in club, la banca, sau la birou. (b) Electricitatea face lumina. Putem avea lumina ascunsa, sau putem avea lumina difuza sau proiectata. Se poate vedea la fel de clar ca in lumina zilei, dar fara ca acest lucru sa dauneze ochilor.

138

O lampa de puterea a o suta de lumanari cantareste mai putin decat doua uncii, dar sunt candelabre care cantaresc de aproape doua sute de ori aceasta greutate, cu elaborari din bronz sau lemn, atat de mari incat umplu mijlocul incaperii; intretinerea acestor terori este teribila din cauza mustelor. Aceste candelabre sunt si foarte daunatoare ochilor pe timpul noptii (c) Ferestrele servesc patrunderii luminii, “un pic, mult, sau deloc”, sau pentru a vedea afara. Exista ferestrele de la vagoanele de dormit care se inchid ermetic sau care pot fi deschise in voie; exista marile vitrine ale cafenelelor moderne care sunt inchise ermetic, sau pot fi deschise in totalitate cu ajutorul unui maner care le face sa dispara sub pamant; exista ferestre in vagoanele de luat masa care lasa aerul sa intre “un pic, mult, sau deloc”; exista sticla moderna turnata care a inlocuit sticla verzuie si geamurile mici, exista jaluzele care pot fi coborate gradual si tin lumina la distanta in voie, in functie de dimensiunea sipcilor. Dar arhitectii folosesc in continuare ferestre precum cele de la Versailles sau Compiegne, Louis X , Y sau Z care se inchid greu, au geamuri mici, sunt dificil de deschis si au jaluzelele in exterior; daca ploua in timpul serii, incercand sa le inchida persoana respectiva se va uda. (d) Tablourile sunt facute pentru a fi privite si pentru a medita asupra lor. Pentru a admira un tablou, acestra trebuie sa fie atarnat intr-o atmosfera corespunzatoare. Un adevarat colectionar de tablouri isi aranjeaza picturile in cabinetul sau si pune pe perete doar acea pictura pe care vrea sa o priveasca; dar peretii vostri sunt o rascoala de tot felul de lucruri. (e) O casa este contruita petru a locui in ea. “-Nu!” -“ Dar desigur!”- ‘ Apoi esti un Utopist!”

139

139 AIR EXPRES. UN FARMAN GOLIATH Sa spunem adevarul omul modern se plictiseste pana la lacrimi

AIR EXPRES. UN FARMAN GOLIATH

Sa spunem adevarul omul modern se plictiseste pana la lacrimi in casa; de aceea merge la club. Femeia moderna se plictiseste in afara budoarului ei; de aceea merge la petreceri de ceai. Barbatul si femeia

la club. Femeia moderna se plictiseste in afara budoarului ei; de aceea merge la petreceri de

140

moderna se plictisesc acasa de aceea merg in cluburi de noapte. Dar cei mai putini dintre ei care nu au cluburi la care sa mearga se strang seara sub candelabru si de abia indraznesc sa paseasca prin labirintul de mobila, care ocupa intreaga camera si reprezinta intreaga avere si intreaga lor mandrie. Planul existent al unei locuinte nu ia deloc in considerare omul si e conceput ca un magazin de mobila. Aceasta schema de lucruri destul de favorabila Curtii Strazii Tottenham, este un semn de boala pentru societate. Omoara spiritul familiei, casei; nu exista case, familii si copii deoarece acest mod de trai este dificil, asemenea unei afaceri. Societatile cumpatate si anti-Malthusiene ar trebui sa adreseze un apel de urgenta arhitectilor; ar trebui sa aiba MANUALUL DE LOCUIRE tiparit si distribuit mamelor familiilor si ar trebui sa ceara demisia tuturor profesorilor din scolile de arhitectura.

MANUALUL LOCUINTEI

Cereti o baie orientata spre sud,una din cea mai mare camera a casei sau apartamentului,vechea camera de desen de pilda. Un perete sa fie vitrat in totalitate, care sa se deschida daca se poate inspre un balcon pentru bai de lumina, ultimele instalatii, o baie cu dus si aparate pentru gimanstica. O camera invecinata sa fie dressing-room folosita pentru a te imbraca si dezbraca. Nu te dezbraca niciodata in dormitor. Nu este un lucru igienic de facut si face dprmitorul ingrozitor de dezordonata. In aceasta camera cereti dulapuri inzidite pentru lenjerie si imbracaminte, nu mai inalte de 5 picioare, cu sertare, umerase, rafturi, etc.

141

Cereti o camera foarte mare pe post de living room in loc de o multitudine de camere micute. Cereti pereti goi in dormitor, living si in locul de luat masa. Dulapuri inzidite care sa inlocuiasca marea parte a mobilei, care este scumpa de achizitionat, ocupa prea mult spatiu si necesita ingrijire. Daca puteti puneti bucataria la ultimul etaj pentru a evita mirosurile. Cereti lumina ascunsa sau difuza. Cereti un aspirator. Cumparati doar mobila practica si nu achizitionati niciodata piese “decorative”. Daca vreti sa vedeti prost gust vizitati casele celor bogati. Puneti doar cateva picturi pe perete si doar cele de calitate. Pastrati-va maruntisurile in sertare sau cabinete. Patefonul sau pianola fara fir va reda interpretari exacte a muzicii de prima clasa, evitand astfel sa va raciti in salile de concerte, si frenezia virtuosului. Cereti geamuri care sa ventileze aerul in fiecare camera. Invatati-va copii ca o casa este locuibila doar atunci cand este plina de lumina si de aer, si cand podelele si peretii sunt curati. Pentru a va mentine podelele in ordine eliminati mobila greoaie si covoarele groase. Cereti un garaj separat de locuinta. Cereti ca incaperea femeii de servici sa nu fie podul. Nu iti caza servitorii sub acoperis. Cumpara un apartament care este un pic mai mic decat cel cu care te-au obisnuit parintii tai. Ai in vedere economia actiunilor tale si a intretinerii locuintei. Concluzie. Orice om modern are un simt mecanic. Simtul pentru mecanica exista si este justificat de activitatile noastre zilnice. Acest sentiment in raport cu masinariile este unul de respect, gratitudine si stima.

142

999 FARMAN „ GOLIATH „  De la Paris la Praga în şase ore. De
999
FARMAN „ GOLIATH „
De la Paris la Praga în şase ore. De la Pris la Varşovia în nouă ore.

143

PROBLEMA GRESIT ABORDATA:

143 PROBLEMA GRESIT ABORDATA: OCHII CARE NU VAD…

OCHII CARE NU VAD…

144

144 FARMAN

FARMAN

145

Masinariile includ economia ca un factor esential care conduce selectia. Exista un sentiment moral in simtamantul pentru mecanica. Omul care este inteligent, rece si calm si-a crescut aripi siesi. Oamenii-inteligenti, reci si calmi- sunt necesari pentru a construi casa si pentru a aseza orasul.

crescut aripi siesi. Oamenii-inteligenti, reci si calmi- sunt necesari pentru a construi casa si pentru a

146

147

147 DELAGE. FRANÃ A ROTII DIN FATÃ Aceast ặ precizie, acurateţe in execuţie, dateaz ã de

DELAGE. FRANÃ A ROTII DIN FATÃ

Aceastặ precizie, acurateţe in execuţie, dateazã de dinaintea erei mecanicii. Phidias afirma astfel: antablamentul Partenonului stã ca martor al acestui fapt. La fel şi Egiptenii şi piramidele lor. Toate acestea la vremea când Pitagora şi Euclid işi propovãduiau cunoaşterea.

OCHII CARE NU VAD

III

AUTOMOBILE

148

149

Înainte de toate, trebuie sã ţintim spre fixarea de standarde, pentru ca, abia apoi sã putem pune problema perfecţiunii. Parthenonul este rezultatul selectiei aplicate unui standard. Arhitectura functioneazã in concordanţã cu anumite standarde. Standardele sunt bazate pe logicã, analizã şi studiu minuţios: pornesc de la o problemã. Un standard este, fãrã îndoialã, stabilit prin experiment.

150

151

151 DELAGE, 1921 Dacã problema locuin ţ ei sau a apartamentului ar fi fost studiatã precum

DELAGE, 1921

Dacã problema locuinţei sau a apartamentului ar fi fost studiatã precum cea a şasiurilor, am fi vãzut mari progrese in locuinţele noastre. Dacã locuinţele ar fi produse la scarã industrialã, precum şasiurile, atunci s-ar fi observat apariţia unor noi forme neaşteptate si o nouã esteticã , de mare precizie, s-ar fi format.

Este un nou spirit: un spirit al construcţiei şi al sintezei ghidat de o concepţie clarã.

Programa L’Esprit Nouveau Nr. 1, octombrie, 1920

152

Este necesarã rezolvarea problemei de a stabili standarde pentru a putea pune problema perfecţiunii. Partenonul este un produs al selecţiei aplicate la un standard stabilit. Deja de un secol, templul grecesc era standardizat in toate componentele sale.

templul grecesc era standardizat in toate componentele sale. Odatã un standard PAESUM, 600-550 B.C. stabilit, violent,

Odatã

un

standard

PAESUM, 600-550 B.C.

stabilit,

violent,

competiţia

işi

face

simţitã

prezenta. Este o lupta; pentru a caştiga este important sã te descurci mai

com petiţia işi face simţit ã prezenta. Este o lupta; pentru a caştiga este important sã

HUMBER,1907

153

153 PARTHENONUL, 447-434 B.C. bine decât adversarul tãu, in cel mai mic detaliu, in modul de

PARTHENONUL, 447-434 B.C.

bine decât adversarul tãu, in cel mai mic detaliu, in modul de funcţionare şi in toate detaliile. Apoi, ducem la limitã testarea in fiecare detaliu. Progres. Un standard este necesar pentru a orienta efortul uman.

in fiecare detaliu. Progres. Un standard este necesar pentru a orienta efortul uman. DELAGE, ‘GRAND-SPORT’, 1921

DELAGE, ‘GRAND-SPORT’, 1921

154

154 HISPANO SUIZA, 1911. OZENFANT COACHWORK Un standard este stabilit pe date concrete, nu aleatoriu, ci

HISPANO SUIZA, 1911. OZENFANT COACHWORK

Un standard este stabilit pe date concrete, nu aleatoriu, ci bazat pe siguranţa unui act intenţionat şi pe o logicã controlatã de analizã si experiment. Toţi oamenii au acelaşi organism, aceleaşi funcţiuni. Toţi oamenii au aceleaşi nevoi. Contactul social care a evoluat de-a lungul timpului, fixeazã clasele standardizate, funcţiunile şi nevoile ce produc produse standardizate. Locuinţa este esenţialã omului. Pictura este un lucru esenţial omului, pentru cã rãspunde unor nevoi de naturâ spiritualã, determinate de anumite standarde ale emoţiilor. Toate marile lucrãri de artã se bazeazã pe una din marile stãri spirituale: Oedipus, Phandra, L’Enfant Prodigue, Madonele, Paul et Virginie, Philemon si Baucis, le Pauvre Pecheur, La Marseillaise, Madelon vient vous verser a boire…

155

155 BIGNAN-SPORT 1921 Stabilirea unui anumit standard implicã epuizarea tuturor posibilitã ţilor practice şi

BIGNAN-SPORT 1921

Stabilirea unui anumit standard implicã epuizarea tuturor posibilitãţilor practice şi rezonabile, şi extragerea unei tipologii conform functiunilor sale, cu un rezultat maxim obţinut cu un minim de efort, muncã fizicã, material, cuvinte, forme, culori, sunete. Maşina este un obiect cu o funcţiune simplã(cea de transport), dar cu un ţel complicat(confort, rezistenţã, aspect) care a determinat necesitatea standardizãrii in industrie. Toate maşinile au aceleaşi elemente de bazã. Dar, din cauza nesfârşitei competenţe dintre nenumãratele firme care le fabricã, fiecare producãtor s-a vazut obligat sã fie primul inaintea competitorilor sãi, depaşind standardele practice, sã caute dincolo de perfecţiunea şi armonia practicã, o manifestare nu numai a perfecţiunii şi armoniei, ci şi a frumuseţii. Aici se naşte stilul care este produsul general valabil al unei stãri de perfecţiune universalã şi absolutã. Stabilirea unui standard se face prin organizarea elementelor rationale folosind o direcţie, de asemenea, raţionalã. Forma şi imaginea nu sunt nicidecum preconcepute, ele sunt un rezultat; pot avea un aspect ciudat la

156

prima vedere. Ader a facut un ‘Bat’(liliac), dar acesta nu a zburat; Wright şi Farman şi-au pus problema menţinerii corpurilor solide in aer, rezultatul a fost discordant si bizar, dar a zburat. Standardul fusese fixat. Rezultatele practice au urmat. Primele maşini erau fabricate, cu caroseriile construite pe vechile linii de construcţie. Asta era contrar ideii de deplasare şi penetrare rapidã a materialului solid. Studiul legilor de penetrare a fixat standardul, standard care s-a dezvoltat in conformitate cu 2 scopuri: viteza, partea anterioarã a caroseriei (aerodinamicitatea ei) si confortul, sau partea din spate a maşinii. Indifferent de caz, nu mai este nici o asemãnare cu inceata trasurã antica. Civilizatiile avanseazã. Ele trec de perioada ţãranului, a soldatului şi a preotului si dobândesc cultura. Cultura este evoluţia efortului de a selecta. Selecţia inseamnã respingere, taiere, curãţire, purificare; o purã revelaţie a esenţialului. De la primitivii creştini din capelã, trecem la Notre Dame din Paris, Domul Invalizilor, Place de la Concorde. Trãirea şi senzaţia au fost clarificate şi rafinate, decoraţiile au fost lãsate la o parte iar scara şi proporţiile, rafinate, astfel s-a avansat; s-a trecut de la satisfactiile elementare (decoratia) la satisfactii mai mari (matematica).

157

157 PARTHENONUL Puţin câte puţin templul grec s - a definitivat, din simpla construcţie, devenind arhitecturã.

PARTHENONUL

Puţin câte puţin templul grec s-a definitivat, din simpla construcţie, devenind arhitecturã. O sutã de ani mai târziu, Parthenonul a marcat climaxul curbei ascendente a evolutiei.

Dulapurile Breton ramân in Marea Britanie, pentru cã Bretonii au continuat sa locuiascã acolo, foarte distant dar foarte stabili, ocupaţi cu pescuitul şi cu pãstoritul. Nu este de bun simţ ca un domn cu stare sã doarmã pe un pat Breton in vila sa din Paris; nu se cade ca un deţinãtor de berlinã sã doarmã intr-un pat Breton, etc. De aici tragem concluziile. Din pãcate, nu e ieşit din comun ca un deţinãtor de berlinã sã aibã un pat Breton.

158

158 PARTHENONUL Fiecare componentã este importantã, eviden ţiindu - se prin precizie şi execuţie: proporţia joac

PARTHENONUL

Fiecare componentã este importantã, evidenţiindu-se prin precizie şi execuţie:

proporţia joacã un rol important in compoziţie.

Toatã lumea afirmã cu convingere si entuziasm: ‘Automobilul marcheazã stilul epocii noastre!’ dar patul Breton este vândut şi confecţionat in fiecare zi de comercianţii de antichitãţi. Sa comparãm atunci Parthenonul şi automobilul, aşa incât sã fie clar cã sunt douã obiecte din arii de selecţie diferite, dintre care una şi-a atins apogeul iar cealaltã incã mai evolueazã. Asta innobileazã automobilul. Şi apoi? Apoi nu ne rãmâne decât sã folosim automobilul ca o provocare pentru locuinţele şi clãdirile noastre mareţe. Odatã ajunsi aici, ne aflãm intr-un impas. ‘Rien ne va plus’. Aici nu mai avem Parthenoane.

159

159 TRIPLU HIDROAVION CAPRONI Demonstrând cum plasticul este folosit eficient in problema aeronauticii. Standardul

TRIPLU HIDROAVION CAPRONI

Demonstrând cum plasticul este folosit eficient in problema aeronauticii.

Standardul locuinţelor este o chestiune de ordin practic si constructiv. Am incercat sã prezint acest fapt in capitolul urmãtor despre avioane. Standardul la care este construitã mobila este in plin avânt de experimentare printre constructorii de mobilã, cufere, ceasuri, etc. Totul se reduce la asta: o sarcinã pentru inginer. Toatã pãlãvrãgeala despre unicitatea obiectului, originalitatea piesei sunã fals şi denotã o foarte proastã cunoaştere şi inţelegere a nevoilor din zilele noastre: un simplu scaun, nu poate fi, sub nici o formã, o opera de artã; un scaun nu are suflet; este o simplã unealtã pentru şezut.

160

160 CAPRONI-EXPLORATION Poezia nu se gãseşte doar in cuvântul scris sau spus. Poezia se gãseşte şi

CAPRONI-EXPLORATION

Poezia nu se gãseşte doar in cuvântul scris sau spus. Poezia se gãseşte şi in fapte. Obiectele, cu o anumitã semnificaţie, aranjate cu talent şi tact, pot da naştere la ceva poetic.

Arta, in ţãrile cultivate, işi gãseşte modul de exprimare in arta purã, concentratã, lipsitã de ingrãdirile funcţionale-pictura, literatura, muzica.

161

Fiecare manifestare umanã implicã un anumit aport de interes, in special, in domeniul estetic; un interes de naturã intelectualã. Decoraţia este de naturã elementarã, la fel ca şi culoarea, şi e pentru cei inferiori, ca ţãranii sau sãlbaticii. Armonia şi proporţia incitã intelectul şi captiveazã omul cult. Ţãranului ii plac ornamentele şi decoraţia pe pereti. Omul civilizat poartã haine bine croite şi este deţinãtorul unei variate colecţii de carţi şi picturi. Decoraţia este surplusul definitoriu pentru omul de rând; iar proporţia este ceea ce caracterizeazã omul cult. In arhitecturã, interesul este atras prin proporţiile şi aranjarea mobilei şi a incãperilor; o sarcinã care ii revine arhitectului. Şi frumuseţea? Aceastã variabil] nu poate functiona decât dacã sunt indeplinite cerinţele de bazã: utilitate, economie; dupã aceea, cuburi, sfere, cilindrii, conuri(senzorial). Apoi, relaţiile interumane, care creeazã imponderabilul: geniul, geniul plastic, geniul inventiv, geniul matematic, capacitatea de a obtine ordine si unitate prin mãsuratori, şi pentru organizare, in concordantã cu legi evidente, toate pentru a excita si a satisface simţul vizual pânã la cel mai inalt grad. Apoi apar senzatiile felurite care ii amintesc omului cultivat de tot ceea ce a vazut, auzit şi simtit, din vasta sa experienta, care, elibereazã, inevitabil, senzatii de care nu poate scãpa, vibratii deja trãite in drama vieţii: natura, omul, lumea.

162

162 BELLANGER. SALOON In aceastã perioadã plinã de stiintã, rãzvrãtire şi dramã in care indivitul este

BELLANGER. SALOON

In aceastã perioadã plinã de stiintã, rãzvrãtire şi dramã in care indivitul este violent aruncat dintr-o parte in alta, Parthenonul apare ca o opera mareaţã, plinã de o mareaţã armonie. Suma tuturor ienvitabilelor sale elemente, ne dã gradul de perfecţiune pe care omul poate sã-l obţinã când e pus in faţa unei asemenea situaţii. Perfecţiunea, in acest caz, este atât de iesitã din comun incât, in zilele de azi, perceptia noastrã asupra Parthenonului nu poate fi raportatã decât la o gamã restransã de sentimente şi simţiri, şi neaşteptat, cu simţiri de naturã mecanicã; el poate fi asemãnat mai degrabã cu maşinãriile uriaşe cu care suntem obisnuţi şi care pot fi considerate cel mai bun rezultat al civilzaţiei noastre, rezultatul activitaţilor noastre din ziua de azi care chiar au reusit sã se impunã.

163

163 VOISIN. SPORTS TORPEDO, 1921 Este mult mai simplu sã i ţi formezi o p ãrere

VOISIN. SPORTS TORPEDO, 1921

Este mult mai simplu sã iţi formezi o pãrere despre imbrãcãmintea unui domn bine imbracãt decât despre cea a unei doamne bine imbrãcate, de vreme ce costumul bãrbãtesc este unul standardizat. Se stie cã Phidias a participat alãturi de Ictions si Kallicrates la construirea Parthenonului, şi cã i-a dominat pe aceştia având in vedere faptul cã toate templele construite la acea vreme seamãnã intre ele, Parthenonul depãşindu-le pe toate fãrã indoialã.

Lui Phidias i-ar fi placut sã traiascã in aceastã erã a standardizarii. El i-ar fi admis posibilitatea dar nu şi reuşita de success. Viziunea sa s-ar fi regãsit perfect in epoca noastrã. Nu mult, şi experienţa construirii Parthenonului s-ar fi repetat.

Standardele se bazeazã pe

logicã, analizã si un studiu minuţios. Punerea unei probleme este punctul

Arhitectura inseamnã

de pornire care stã la baza apariţiei unui standard.

Arhitectura este guvernatã de standarde.

164

invenţie plasticã, speculatie intelectualã, matematici superioare. Arhitectura este o artã nobilã.

matematici superioare. Arhitectura este o artã nobilã. Sectiuni la unghi drept fata de directie Sfera Semisfera

Sectiuni la unghi drept fata de directie Sfera

Semisfera – concave

Semisfera – (deschisa in spate) Corp ovoidŞ masa mare in

convexa

fata

Rezistenta

0.085

0.0135

0.109

0.033

0.002

Corpul cu rezistenţa cea mai mare este rezultatul studilor si calculelor amanunţite, care sunt confirmate de regãsirea acestor forme in naturã: peştele, pasãrea, etc. Aplicaţii experimentale: dirijabilul, maşina de curse, etc.

acestor forme in naturã: peştele, pasãrea, etc. Aplicaţii experimentale: dirijabilul, maşina de curse, etc.

165

165 PARTHENONUL Phidias, in construirea Parthenonului nu a muncit ca designer, constructor sau inginer. Aceste elemente

PARTHENONUL

Phidias, in construirea Parthenonului nu a muncit ca designer, constructor sau inginer. Aceste elemente existau deja. El a perfecţionat opera şi i-a conferit o spiritualitate nobilã.

166

Standardizarea este impusã de legea selecţiei şi este o necesitate socialã şi economicã. Armonia este in conformitate cu normele universale. Frumuseţea guverneazã tot; este de purã creaţie omeneascã; este un surplus necersar doar oamenilor cu cunştinţe superioare, nu se adreseazã omului de rând. Dar, inainte de toate, trebuie sã ţintim spre fixarea de standarde, pentru ca, abia apoi sã putem pune problema perfecţiunii.

167

167 VILA LUI ADRIAN DE LAGNDA TIVOLI, 130 D. HR. ARHITECTURA I LECTIA DESPRE ROMA

VILA LUI ADRIAN DE LAGNDA TIVOLI, 130 D. HR.

ARHITECTURA

I

LECTIA DESPRE ROMA

168

169

Scopul arhitecturii este de a stabili relații emoționale cu ajutorul materiilor brute. Arhitectura merge dincolo de necesitățile utilitare. Arhitectura este un lucru plastic. Spiritul ordinii, o unitate a intenției. Sensul relatilor (de dragoste); Arhitectura are de-a face cu cantitățile. Pasiunea poate crea dramă dintr-o piatră inertă.

170

171

Utilizezi piatra, lemnul şi betonul, și cu aceste materiale construiești case și palate.

Aceasta este construcția. Ingeniozitatea este la lucru.

Dar pe neaşteptate îmi atingi sufletul, îmi faci bine, sunt fericit şi spun: ”Aceasta este frumoasă”. Aceea este Arhitectura. Intervine arta. Casa mea este practică. Mulţumesc, aşa cum aş putea mulţumi inginerilor de la Calea Ferată sau de la serviciile telefonice. Voi nu mi-aţi atins inima. Dar să presupunem că pereţii se ridică până la ceruri în aşa mod încât sunt impresionat. Percep intențiile tale. Starea ta de a fi blând, brutal, încântător ori nobil.

Pietrele pe care le-ai înălţat îmi spun asta. Mă fixezi în spaţiu iar ochii mei îl privesc. Ei percep ceva ce exprimă un gând. Un gând ce se dezvăluie fără un cuvînt sau sunet, doar singur cu ajutorul formelor ce stau într-o oarecare relaţie unele cu altele. Aceste forme sunt într-un așa fel încât ele sunt clar dezvăluite în lumină. Relaţiile dintre ele

nu au neapărat nici o referinţă la ce este practic sau descriptiv. Ele sunt o creaţie matematică a minţii voastre. Ele sunt limbajul arhitecturii. Folosind materiile prime și

pornind de la condiţii mai mult sau mai puţin utilitare, ai stabilit anumite relaţii care mi-au stârnit emoţii. Aceasta este Arhitectura

ROMA este un loc pitoresc. Lumina soarelui de acolo este atât de

minunată încât scuză orice. Roma este un bazar unde totul este vândut. Toate ustensilele vieţii unui neam au rămas acolo - jucăria copilului, armele soldatului, vechile haine ecleziastice, bideele familiei Borgia şi penele aventurierului. În Roma urâţeniile formează legiunea. Dacă cineva îşi aminteşte de greci, consideră că romanii au avut un prost gust, romanii autentici, Iuliu al II-lea si Victor Emmanuel. Roma Antică a fost înghesuită între nişte pereţi întotdeauna prea înguşti; un oraş nu este frumos când totul este îngrămâdit în el. Roma renascentistă a avut izbucniri pompoase răspândite în toate colţurile oraşului. Roma din timpul lui Victor-Emmanuel adună moştenirea, o înregistrează și o conservă şi îşi instalează viaţa modernă în coridoarele

172

172 PIRAMIDA LUI CESTIUS, 12 I HR acestui muzeu şi se proclamă roman lângă Memorialul lui

PIRAMIDA LUI CESTIUS, 12 I HR

acestui muzeu şi se proclamă roman lângă Memorialul lui Victor- Emmanuel I , în centrul oraşului între Capitol şi Forum, o lucrare de 40 de ani, ceva mai mare decât orice și din marmură albă.Fără îndoială totul este prea îngrămădit în Roma.

I

ROMA ANTICA

Scopul Romei a fost cucerirea lumii şi guvernarea ei. Strategia, recrutarea, legislaţia: spiritul ordinii. În scopul conducerii unui lar</