Sunteți pe pagina 1din 33

ROBERT VENTURI Date biografice Incepand cu anii 1960, arhitectul american Robert Venturi (nascut in 1925) a jucat un rol

de capatai in revolta post-modernista adresata simplitatii si functionalismului pur al arhitecturii moderniste. Atat in constructiile cat si in scrierile sale el a pledat pentru o arhitectura bogata in simboluri si istorie, complexitate si contradictie. Fiul unui comerciant de fructe, Robert Venturi s-a nascut in Philadelphia, la 25 iunie 1925. In 1943 absolveste Academia Episcopala din Philadelphia. Este admis la Princeton University unde ii sunt atribuite titlurile de licentiat in arte(summa cum laude) in 1947 si doctor in arte in 1950. La Princeton, Venturi primeste o educatie arhitecturala traditionala sub indrumarea lui Jean Labatut-arhitect francez absolvent al Scolii de Arte Frumoase. De la Labatut Venturi invata nu doar cum cladirile iau nastere in mintea unui arhitect ci si cum sunt ele percepute de trecatori. Venturi a studiat de asemenea istoria arhitecturii iar preocuparea lui fata de acest domeniu va conferi o sursa esentiala de inspiratie. Intre 1950 si 1954 Venturi a lucrat succesiv in birourile de arhitectura ale lui Oscar Stonorov si Eero Saarinen. Apoi, in 1954 a castigat Prix de Rome fapt ce i-a permis sa petreaca doi ani la Academia Americana din Roma unde, in compania lui Louis Kahn a studiat cladirile manieriste si baroce ale orasului. Din lucrarile lui Michelangelo si ale lui Borromini-in deosebi, Venturi a preluat unele idei despre folosirea nestingherita a elementelor arhitectonice traditionale: coloanele, arcurile si frontoane pentru a elabora structuri cu totul noi si originale. Intorcandu-se in Philadelphia in 1956, Venturi isi reia colaborarea cu Louis Kahn. In 1958 incepe practica in arhitectura ca asociat al firmei Venturi, Cope si Lippincott. In 1961 se asociaza pentru scurt timp cu William Short, apoi in 1964 isi deschide propria firma impreuna cu arhitectul John Rauch. Design-erul Denise Scott Brown -nascuta in Zambia si cu care Venturi se casatoreste in 1967 devine al treilea partener in firma Venturi, Rauch & Scott Brown. O carte esentiala despre arhitectura Intre 1951 si 1965, timp in care si proiecteaza, Venturi preda si cursuri de Teoria Arhitecturii la Universitatea din Pennsylvania. Aceste cursuri au constituit baza cartii sale de mare renume: Complexity and Contradiction in Architecture publicata de Muzeul de Arta Moderna in 1966. Cunoscuta ca cea mai importanta scriere despre evolutia arhitecturii dupa cea a lui Corbusier: Vers une Architecture din 1923, cartea lui Venturi incuraja arhitectii sa se detaseze de doctrinele rigide conform carora forma urmeaza functia -ale lui Walter Gropius si Mies van der Rohe si sa priveasca in schimb la arhitectura bogata a trecutului, la operele lui Michelangelo, Hawksmoor, Soane, Lutyens, Aalto; la constructiile antice si medievale precum si la arhitectura locala. La dictonul lui Mies: less is more, adica putin e mai mult, Venturi a replicat: less is a bore adica mai putin e plictisitor si a scris: imi plac lucrurile mai degraba hibride decat pure, compromitatoare decat curate, distorsionate decat drepte, ambigue decat clare, perverse si impersonale, plictisitoare si captivante deopotrivasunt pentru vitalitate dezordonata decat pentru

ordine evidenta. Sunt pentru bogatia de intelesuri decat pentru claritatea exprimarii; pentru sensul figurat ca si pentru functia propriu-zisa. Complexity and Contradiction in Architecture a devenit un punct de sprijin pentru tinerii arhitecti din intreaga lume care erau deziluzionati de limitarile stilistice impuse de International Style. In esenta cartea a constituit un manifest pentru miscarea post-modernista din arhitectura. Ideile din Complexity and Contradiction au prins contur in lucrarile timpurii ale lui Venturi, inclusiv in prima sa constructie de seama: Guild House (casa Guild) o cladire de apartamente pentru varstnici-in Philadelphia(1960-1963). La casa Guild, Venturi a creat o tensiune artistica, o contradictie combinand estetica de inalta clasa cu motive desenate -preluate din folclor. Ridicata cu pereti de caramida si avand geamuri duble, casa Guild arata la prima vedere ca o cladire obisnuita de apartamente cu 6 etaje din Philadelphia. Dar la o privire mai atenta releva o intrare principala aparte-parand mult prea mica pentru proportiile cladirii, totusi incadrata de o coloana masiva de granit negru, cu o rama enorma de caramida alba si o inscriptie realizata cu litere mari in stil supermarket. Desi ulterior indepartata, o antena de televiziune aurita a fost amplasata pe acoperis tocmai deasupra intrarii; Venturi a declarat ca ii simboliza pe varstnici care petrec atat de mult timp in fata televizorului. In ciuda banalitatii motivelor utilizate ele sunt imbinate armonios pe fatada simetrica. Artistii Pop contemporani, precum Andy Warhol au avut o certa influenta asupra acestui tip de design. Probabil cea mai bine cunoscuta constructie a lui Venturi este casa proiectata pentru mama sa, Vanna Venturi , in Chestnut Hill (1962). Aici din nou scopul a fost sa creeze o cladire nu doar functionala ci si capabila sa produca o tensiune artistica. Pentru asta arhitectul a imbinat elemente antitetice: forma exterioara a casei este simpla cu toate ca planul interiorului este complex; fatadele sunt simetrice dar sunt contrastate de geamurile dezechilibrate si de un horn descentrat. In plus, cu toate ca dimensiunile casei sunt reduse, usile, semineele etc. sunt disproportionat marite. O a doua carte controversata Joaca vivace a lui Venturi cu elemente derivate din arhitectura traditionala, precum si atacurile lui la adresa modernismului ortodox nu i-au adus prea multe credite in anii 60. A continuat totusi sa predea iar intre 1966 si 1970 a predat ca Charlotte Davenport Professor of Architecture la Yale. In urma cursurilor sustiute la Yale a aparut in 1972 cartea Learning from Las Vegas (co-autori: Steven Izenour si Denise Scott Brown). Si aceasta lucrare a uimit lumea arhitecturii. A tratat decoratiunile incarcate ale Vegasului nu ca pe o aberatie arhitecturala ci ca pe o veridica forma de arta demna de a fi serios studiata. Venturi a gasit ca Decorated Shed precum si alte edificii ofera lectii de design ce nu pot fi ignorate si a sustinut ca arhitectii au datoria sa raspunda la simbolistica constructilor atat de populare deja existente tot cu cladiri care sa corespunda simbolurilor. La inceputul anilor 70 practica lui Venturi a inceput sa prospere dupa care arhitectul si-a concentrat atentia mai mult spre a crea decat preda si scrie. Mereu revigorant de diferite, cladirile lui Venturi au continuat sa degaje interesul lui pentru folclor si istorie. Casele Trubek si Wislocki din Nantucket(1970) respecta multe din elementele caselor Shingle-style de secol 19 din vecinatate. Fatada curba a casei Brant din Greenwich(1971-1973) reflecta influenta stilului Art Deco al anilor 30. Sinagogi poloneze din secolul 18 l-au inspirat pe Venturi in realizarea unor pivnite inexpresive la casa Brant-Johnson din Vail(1975).

In 1986 Venturi a fost desemnat sa proiecteze o extensie a cladirii neo-clasice a British National Gallery of Art din Trafalgar Square, Londra. A ales o structura clasica-moderna cu fatada de piatra. Firma lui Venturi a proiectat de asemenea si aripa de biologie a Princeton University(1983), noua cladire a Parlamentului din Camberra, Australia(1979), Laguna Gloria Art Museum din Austin, Westway Riverfront Project din NY(1979-1985) si numeroase alte mari expozitii la muzeuri din Washington, NY, Philadelphia si alte orase. ROBERT VENTURI- TEORIE A conferi unei creatii o semnificatie culturala necesita de multe ori trecerea dincolo de un rationament clar, limpede. Iar a intelege asta inseamna a recunoaste importanta limitare in metoda de proiectare a unei cladiri, adica presupunerea optimista ca exista o singura cale corecta de urmat in acest scop, cale care urmata intocmai va duce inexorabil la rezolvarea corecta a problemei functionalitatii. Prin contrast, perspectiva post-modernista accepta ca logica unei solutionari satisfacatoare ar putea conduce pe langa formularile pur rationale si la ambiguitati ce iau nastere cand doua adevaruri intra in competitie. Asa a inceput o rasturnare a valorilor acceptate de Teoria Arhitecturii, realizandu-se un manierism dincolo de taramul ordinelor clasice. Una dintre marile contributii ale lui Venturi a fost sa deplanga absenta semnificatiilor culturale in arhitectura modernista si sa semnalizeze importanta prezentei lor in stilurile istoriei. Similar, Scott Brown si Izenour au demonstrat ca si cel mai comun denominator de arhitectura populara nonmodernista face referire la valori culturale, pe care la percep indespensabile in construirea de noi edificii. Concluzia care trebuie trasa din aceste observatii este ca nici design-ul cu un aspect de inalta calitate nu poate substitui lipsa semnificatiei culturale si nici satisfacerea deplina a necesitatilor functionale. Critica lui Venturi la adresa modernismului se adreseaza de asemenea, prin extrapolare, si la deficientele metodelor moderne de proiectare care incep cu programul functional mai mult decat cu scopul cultural al proiectului. Aceasta critica initiala a metodelor moderniste a instigat involuntar o reactivare a tendintelor manieriste, in care reguluile formei si continutului cultural sunt incalcate. Motivul lui a fost analiza a numeroase cladiri istorice in scopul de a-si confirma criticile despre structurile secolului 20. Scopul sau retoric a fost subminarea simetriei plictisitoare si a ordinii desavarsite a arhitecturii moderniste. Variatele categorii analitice se adresau complexitatii, contradictiei, ambiguitatii, acomodarii si altor trasaturi similare. Albeit, implicat cu convingere in evaluarea constructiilor in care el percepea aceste calitati considera ca trasaturile, categoriile lui Venturi sunt prea arbitrare si se suprapun prea tare pentru a fi adoptate de altii ca un sistem obiectiv de clasificare a observatiilor lor. Nu in ultimul rand aceste categorii folosesc la a acuza de o modestie naiva, prosteasca perspectiva universala a arhitecturii moderniste; si folosesc la a incuraja o abordare alternativa a conceptiei de proiectare. Cu toate ca Venturi nu a oferit un program explicit de recomandari despre cum pot noile criterii sa fie insusite, mai multe concluzii au fost trase, care au alterat substantial perspectiva despre arhitectura modernista. Faptul ca Venturi s-a folosit in principal de exemple istorice pentru a-si sustine punctul de vedere, l-a ajutat sa instaureze in mintile cititorilor sai valoarea trecutului ca o sursa legitima de inspiratie. Este posibil ca datorita faptului ca a citat anumite tematici specifice, sa existe o tendinta in lucrarile sale-ca si in a celor ce i-au urmat exemplul- de a utiliza citate istorice cu sau fara justificarile

pragmatice din argumentarile lui. Un rezultat neasteptat a fost o aproape instantanee reluare a convingerii pre-moderniste cum ca arhitectura prezentului se naste din arhitectura trecutului. Cand munca sa, realizata in colaborare cu Denise Scott Brown ,s-a aflat in dificultate cei doi au avut tendinta sa caute inspiratie in exemplele istorice care le-a hranit perspectivele. Citarile lor, totusi, erau doar ocazional literare ca de ex. cele de la constructia Sainsbury Wing de la National Gallery of London. Mai degraba erau folosite ca si unelte pline de semnificatii culturale care rezolvau si o problema practica, care in acest caz o constituia extensia unei cladiri neo-clasice. Scos din context, cum ar fi la Seattle Museum of Art(1990), citatele au avut efectul de a incalca regulile, iar folosirea lor in circumstente neadecvate l-ea cunferit un aer de Manierism de secol 16. Impactul acestor referinte a fost considerabil, cu atat mai mult cu cat ele degajau semnificatii. Ele au ajutat la reinsertia simtului apartenentei culturale care lipsea din arhitectura modernista. Venturi si Scott Brown nu au mentionat niciodata cum a fost transmisa semnificatia culturala sau prin ce mijloace. Dar prin puterea lor s-au adoptat, aluziv si nu impus,asa cum toate curentele anterioare au fost constranse. Studiul lui Robert Venturi din Complexity and Contradiction in Architecture a fost publicat in Muzeul de Art Modern in New York in 1966. A introdus o schimbare de epoc n progres i a influenat dezvoltarea arhitecturii mai mult dect orice tratate in ultima treime din secolul 20. Urmtoarea carte care a scris-o mpreuna cu Denise Scott Brown i Steven Izenour, Learning from Las Vegas, este de o importan similar. A fost publicat de Institul de tehnologie Massachusetts. Robert Venturi s-a nscut n 1925 n Philadelphia. El a pornit n cariera sa n climatul intelectual din Coasta de Est. n 1958, Venturi a pornit liber-profesionist n Philadelphia. n 1964, a format un parteneriat cu John Rauch i n 1967 cu Denise Scott Brown (nscut n 1931) cu care s-a cstorit n acelai an. Venturi a predate la Universitatea din Philadelphia i la Yale, i la alte instituii. Opera lui Venturi este variata. Include proiecte dezvoltate ca vile, muzee i supermarket-uri, dar i case pe plaj i investigri instituionale. Casa Guild in Philadelphia (1960-1963) o cas izolat, a fost construit la inceputul carierei lui i a folosit-o adesea pentru a-i ilustra indeila despre ce-I urt, banal i symbolic n arhitectur. Cam n acelai timp, a construit o casmica pentru mama lui n Chestnut Hill, care reflect ideile lui n varietate i contradicie i rupe toate obiceiurile in functionalism. Intradevar, nu a ezitat sa include iritatii precum scari care conduc la un perete. Venturi a imprumutat din Pop Art pentru acele proiecte ca lanturile de supermarket BEST si BASCO, care au fost construite la mijlocul anilor 70 care nu sunt nimik altceva decat baraci decorate. Inca din anii 1980, cladirile lui Venturi au fost caracterizate prin jocul folosit de elemente arhitecturale clasice. Putem fi de accord cu Robert Stern caracterizandu-i stilul ca un classicism ironic. Extensia Galeriei Nationale din Londra (1985-1991) este un exemplu pentru o cladire sentimentala si glumeata in acelasi timp, in care jongleaza despotic cu limbajul specific si retoric al barocului. In introducerea cartii Complexity and Contradiction, Venturi marturiseste ca si ar dori sa incerce o critica a arhtiecturii pentru a-si justifica munca sa. Premisa lui nu este obiectivitatea, ci preferabil accentul artistic; el examineaza acele aspecte a arhitecturii care-l intereseaza, si anume, complexitatea si contradictia. Intr-o revocare a declaratiei oficiale a lui Mies van der Rohe acel "less is more/mai putin e mai mult, Venturi postuleaza ca more is not less/mai mult nu e mai putin. Asemenea exces de mesaje explicite a simbolismului si a decoratiei nu vor fi de gasit in lucrarile arhitectilor clasici modernisti ca Mies van der Rohe sau Adolf Loos. Conform lui Venturi, ei au efectuat si cultivat puritatea si stilul lor obscure ignorand multi factori si lucrand impotriva nevoilor din societate. Pentru Venturi, demonstrativul less/putinul este renuntatea ambiguitatii in arhitectura Modernista, este pur si simplu plictisitoare. In explorarile sale istorice (care nu au intentia de a corespunde cu necesitatea unei invataturi riguroase) Venturi gaseste destula ambiguitate, contradictie si contrast- in special unde arhitectura Manierismului, Barocului si Rococoului este implicate. Chiar si opera lui Le Corbusier (1887-1965),

unul din singurii arhitecti moderni alaturi de Alvar Aalto (1898-1976) pe care Venturi il placeam Venturi identifica esenta contradictiei; spre exemplu, Villa Savoie are un exterior simplu dar un interior complicat. Le Corbusier a fost, Venturi reclama, un maestrul al rafinamentului dar un inclalcator de reguli efectiv. Venturi se referea de repetate ori la literature si arta, unde varietatea si contradictia sunt indispensabile. El a amintit de Pop Art ca un bun exemplu. Lucreaza cu paradoxuri, schimba contextul si dimensiunile si urmareste sa epuizeze toate perceptiile potentiale. Ar fi impropriu sa-l denumim pe Venturi architect Pop Art, desi exista afinitati clare. Ca si Pop-artistii de la Robert Rauschenberg (nascut in 1925) pana la Andy Warhol (1928-1987), Venturi incearca sa depaseasca limitele dintre vulgar si arta inalta si (inca odata ca ei) el extrage obiecte familiare afara din cadrul usual din aluzie si in acest mod expunandu-le la un nou inteles. O mare parte din munca lui Venturi, ca si accentele sale pe complexitatea orasului istoric sau renuntarea de la sine a crezului functionalist, este similar cu cea a lui Aldo Rossi (1931-1997). Insa spre deosebire de colegul sau Italian, Venturi in primul rand nu este interesat de semnele de intrebare din tipologie. Atentia sa este fixata pe categoriile narative si simbolice care au fost incruntate in arhitectura Modernista inca din 1920. A fost un interes central pentru Venturi , ca theoretician si architect, pentru a redescoperi arhitectura ca o bariera a simbolurilor. El a gasit modele nu numai in istorie, dar in special in imprejurimile sale- in cladirile nesemnificative din America de Nord. Pop Artul a contribuit aratandu-i banalitatea de zi cu zi ca o sursa de vitalitate, multiplicitate si culori. Cu un pragmatism si optimism tipic American, Venturi declarase ca pura existenta a lor este destul de justificata cu locurile comune si banalul, si a fost in acest fapt ca a nascocit fraza Main street is almost alright/Strada principala este aproape perfecta.Totusi ca si intelectual, ce este mai degraba, Venturi nu se rezuma la atat, ci dezvolta strategii destinate artisticului si transformarii. A doua carte a lui Venturi, Learning from Las Vegas, a fost scrisa impreuna cu Denise Scott Brown si Steven Izenour. Este dedicate analistilor Strazii principale si a fost inspirata in 1968 de un seminar sponsorizat de Yale University: a fost o examinare a strazii principale a orasului jocurilor de noroc Las Vegas, asa numita Strip/banda. Lucrarea centrala avea de-a face mai putin cu formele arhitecturale individuale si mai mult cu arhitectura ca mijloc de comnicatie. In prima parte a cartii se discuta de rezultatele acelui seminar. Folosind fotografii, harti si diagrame, el demonstreaza cat de seductive sunt caracteristicile arhitecturii din Las Vegas; cum locurile de parcare, reclamele, luminile strazilor si intrarile in casino sunt planuite. Multe referinte si relatii ies la lumina- ca si referintele istorice prin costume de la cazinoul Caesars Palace. Cu referire la un singur rezultat a studiului, sunt simbolurile cu efectele de lumina si cu siluetele lor, nu arhitectura ce domina spatiul cu forma sculpturala. In locul haosului si uratenii, carora autorii nu le dau atentie, ei gasesc indicii pentru un oras cu un design animat, multi-fatetat si contradictoriu ce exista in indeile moderne ridiculizate. Doua forme semnificante in centrul celei de-a doua carti, partea mai mult teoretica a Learning from Las Vegas, sunt rata si baraca decorata. Venturi a preluat o fotografie cu rata lui Peter Blake, din critica Gods Own Junkyard. The planned Deterioration of Americas Landscape/ Locul de gunoi a lui Dumnezeu. Deteriorarea planificata a peisajului Americii 1964. Arata un restaurant fast-food specializat pe carne de pasare amplasat pe un drum de tara: restaurantul are forma unei rate gigantice. Cladirea este o sculptura in drepturile sale; forma simbolica trece in fata arhitecturii. El scoate in evidenta rata cu o baraca decorate, care nu e mai mult decat o cutie functionala. Decoratiile si indiciul ei un adaos pe acoperis, pe teren, sau mai simplu ca un perete fals secundar frontal- care-si indica functiunea, sunt total independente fata de arhitectura baracii. Venturi accepta essential rata si baraca, punctand ca ambele au o proprie justificatie in istoria arhitecturii. Nerespectabil, el sustine ca acea Catedrala Amiens este un advertisement gigantic cu o baraca in spate, care, din cauza formei simbolice, este alternative ratei.

ROBERT VENTURI-LUCRARI GUILD HOUSE S-a folosit o structura conventionala din cauza bugetului redus, citeaza Robert Venturi. Dar elemente originale par sa rastoarne caracterul ordinar al arhitecturii. Careul cu geamuri duble spre exemplu, aminteste de limbajul formal al caselor publice; de aceea sunt ordinare. In acelasi timp unele geamuri sunt normale, unele neobijnuit de mari, contand de relatia lor cu strada. O coloana masiva de granit slefuit in mijlocul intrarii principale este in contrast cu caramida din ceramica alba. Acest element si guild house supradimensionat ataseaza in vedere balconul de la etajul 1, care marcheaza clar intrarea. Original, mijlocul fatadei intrande a fost proptit de o replica de aur a unei antene T.V., prietenoasa, si literal rusinoasa, simbolul activitatii in timpul liber a oamenilor in varsta si o variatie ironica in decoratia frontonului clasic. Ultimul etaj contine camerele sociale, indicate de fereastra luneta supradimensionata. Aceasta cladire a devenit emblematica datorita unei teori arhitecturale care incearca sa stranga si conventia traditiei clasice si sa fie urata si ordinara. Cuvintele autorului: Dar in Casa Guild, simbolismul ordinarului merge mult mai departe de atat. Pretentile acestei comenzi gigantice defapt, sunt simetria, compozitia ca la palat cu trei etaje monumentale (defapt ca si cele sase etaje adevarate), racordate cu o piesa sculpturala sau aproape sculpturala- sugereaza ceva din eroic si original. Este adevarat ca in acest caz fatada erioca si originala este putin cam ironica, dar aceasta este o juxtapunere a simbolurilor in contrast. Aplicatia simbolurilor intr-o ordine sau in alta, constituie pentru noi o baraca decorata, nu arhitecutra fara arhitecti. Cea mai pura decoratie a baracii ar fi un fel de forma conventionala a unei cladiri sistematice de adapost care corespunde mai aproape de spatiu, structura, si program pretentios a arhitecturii si nu pe cea ce incearca un contrast normal si in natura decoratiei circumstantelor si contradictiei. In Guild House elementele ornamental simbolice sunt mai mult sau mai putin aplicate: planurile si dungile caramizii albe sunt aplicate; fatada strazii prin scutirea curbelor din partea de sus implanteaza forma de separare, grosimea baracii din fata. ( Aceasta calitate implica deasemenea continuitate, si in consecinta unitate, cu linia fatadei dinspre strada a altor cladiri batrane in ambele parti.) Simbolismul decoratiei se intampla a fi urat si ordinar cu un salt spre un eroic si original ironism, si baraca este cu siguranta urata si ordinara, si prin caramizi si ferestre este simbolica... CASA VANNA VENTURI Primul proiect important ce trebuia realizat de Venturi a fost casa mamei lui, Vanna Venturi House realizat in 1961-1964. Dezarmant de simpla dupa anticele spatiale a Modernismului tarziu, planul lui, ca acela a proiectului Casa pe Plaja, este bazat pe cenceptul simbolic preferabil decat purul abstract spatial. Este bazat pe ideea de camin, casa, de la care- si o poti simti- spatiul este tras. Spatiul este destins de acea casa ca dintr-o masa din care caminul rasare sa rupa casa. Aici principiul consecintelor devine unul extrem de complex si interesant. Cu caminul rasarin pana-n fronton, partile generale deriva din Casa de pe plaja. Acum, in orice caz, camera de zi este pe jumatate ingropata, si acel semicerc este tras spre o traiectorie de arc pe fatada. Acum toata casa rasare si este taiata prin mijloc. Planurile si fatadele sunt construite pe niste axe rigid, chiar palladin de simetrice, care devine monumentala in fata strazii dar pierzatoare spre extremitati si in spatele casei, incercand sa pastreze programul domestic.

In adunarea caracterului direct unic formal si functional de calitate, casa este bogata in referiri la istoria arhitecturii. Fatada monumentala dinspre strada face aluzie la Porta Pia din Roma, a lui Michelangelo, si peretele din spate la Nymphaeum lui Palladio si la Alessandro Vittoria cu Vila Barbaro din Maser. Pe de alta parte, frontonul rupt aduce aminte de dualitatea fatadei lui Luigi Moretti a casei de pe Via Parioli din Roma. Cuvintele autorului: Cuvintele creatorului accentueaza ca aceasta casa este mare dar si mica, din care vreau sa spun ca este o casa mica cu o scara mare... Afara, manifestatia acestei mari scari sunt elementele principale, care sunt mari dar putine ca numar si centrale sau simentrice pozitionate, la fel ca si simplitatea si consistenta formei si siluetei intr-o unitate. Principalul motiv a scarii dimensionate este de a contrabalansa complexitatea. Complexitatea in combinatie cu scara in cladiri mici, inseamna afacere. Aici ca si celelalte complexitati, scarea mare in cladirea mica atinge tensiuni, preferabil decat nervuozitatea... STATIA DE POMPIERI NR. 4 In comisia construirii Statiei de Pompieri s-a recomandat o cladire ordinara care sa fie usor de intretinut. Planul este simplu: spatiu aproape egal este destinat camerei de aparataj in dreapta si camera de zi a grupului in stanga impreuna cu un turn de pompieri in centrul fatadei. Pentru ca dormitorul grupului este amplasat mai jos decat camera de aparataj, este aplicat un parapet pe partea fatadei pentru a simplifica fromtul si pentru a mari scara. Fatada predomina cu caramida alb-smaltuita care leaga intr-un stil clar cu caramaida rosie in acea parte in care au voie sa se incovoaie in jurul coltului. Caramida alba, titlul auriu si varful turnului identifica Statia de Pompieri nr. 4, turnul insusi, si steagul in mijlocul peluzei, importanta civica a cladirii. Aceasta cladire animata si functionala creeaza o imagine apropiata distinctiva pentru o activitate ordinara, sociala si de ajutor, asociata cu statia de pompieri comuna. Prezenta civica a cladirii, proportia functionabila a Statiei de Pompieri, reda cladirii mici o scara mare. Arhitectul care ar accepta rolul su ca si combinator semnificativ de vechi cliseele-valabilitati banale n noi contexte ca starea lui ntr-o societate care direcioneaz eforturile sale cele mai bune, ei mari de bani, i tehnologie eleganta n alt parte, se poate exprima ironic, n acest mod indirect, cu o adevrata preocupare pentru societate a inversat scara de valori. MUZEUL COPIILOR, DIN HOUSTON VSBA face proiectare pentru copii Muzeul de Houston si recunoate ca ntr-adevr, exploateaza! - Inerente dihotomie a unui muzeu al cerinelor pentru zonele flexible, expozitii i permanent, memorabil spatii evocate unei instituii cu caracter special. La Muzeul de copii, este o colorata "clasic" de fatada, cu litere mari ce saluta copiii din zona de parcare i loc de joaca. La "Kids' Hall," cu curcubeu de culoarea cu arcuri ritmate, ofer o imagine contrapunct la mai multe generice cu spatiului expozitional. Rularea toat a lungimii cladirii, servete ca organizare a coloanei vertebrale a instalaiei. Muzeul conine galerii pentru mini-pe exponate, sli de clas, o sal, Art Studio, si magazin de cadouri, precum i Muzeul de birouri pentru personal.Expozitia SHED revine in zona prin spatele Internelor a site-ului, n timp ce o permanent, instituionala parte a cladirii este mai aproape de Binz Street. Atelierul de spatii pentru producerea i meninerea expoziiilor se afl ntr-o cldire separat, economica, n construcii i oarecum de la distan a cldirii principale si face mai puin importun praful si zgomotul, care se produce. Elemente din ambele, tradiionale i clasice in arhitectura moderna sunt incorporate in Muzeul de design. Principala faad adapteaz un simbolism care decurge din monumentala institui tipic de lume adulta, n timp ce o colonad din lungul Binz i maret pictat

"caryakids" pe partea cu veselie se refer la arhitectura tradiional clasic. De mici dimensiuni din detaliul decorativ completeaz o scar mare de coloane; de simbolism adult / monumental/ muzeu de detaliu, dar este uor de la secundar la scar i jucu ca un Riff pe adult norm pentru muzee. n alte pri ale cldirii sunt moderne si utilitare pentru a se adapta la flexibil utilizeaz n termen de. ntr-o lumin cu inima aici, cladirea se aseamn cu Muzeul Houston de Arte Frumoase de-a lungul strzii cu originalul de zidarie, faada clasic, i juxtapunere a Mies van der Rohe din faad, la spate i in pri. GALERIA NATIONALA DIN LONDRA Construit pe ultima deschide a spaiului de pe Trafalgar Square, la Sainsbury Wing care este unul dintre cele mai mari i cele mai vizitate colecii de renastere iatliana timpurie de picturi. Stilistic, aripa este proiectata pentru a se conecta i s reflecte William Wilkins-1838, Galeria Naional construirea meninnd n acelai timp, propria identitate ca o opera de arhitecturii contemporana. Este construit de acelai Portland de calcar i respect cornisa de inaltime originala. Elemente de faad Wilkins se repet i n noua cldire, dar utilizate inovator i in neateptate moduri, alturi de elemente contrastante - de exemplu, un patrat cu deschideri mari i mici si coloane de metal - de a crea noi ritmuri i armonii. De Sainsbury Wing conine o intrare noua si generoasa, care ofer acces la gradul intregii Galerii Naionale. Aceasta intrare nu este accesibile tuturor persoanelor, dar, n contrast cu originalul,structura, apare accesibila - un element important la muzee ajunge la un public din ce n ce mai divers. n interior, vizitatorii au convenabil trecerea la flexibila expoziie temporar a galerii, sli de conferine, un restaurant, un teatru cu 350 de locuri, o parte a muzeului cu magazin extins, interactiv i un centru de informare. Dincolo de un mare perete de sticl cu vedere la Wilkins construirea i Trafalgar Square, o scara mare profesionala ce conduce de la un culoar la cel de-al treilea etaj-galerii permanente n cazul n care Early Renasterii colectare este expus. Galeriile sunt dispuse ntr-o ierarhie de blnd mici, mijlocii, mari i camere, fiecare luminat de un delicat echilibrat i controlat n mod automat de asociere naturale i artificiale surse de lumina. Galeriile sunt grupate i legate, oferind o varietate de ci pentru a se potrivi cu Muzeul de patru milioane de vizitatori anual. VSBA plasate prima ntr-o competiie internaional a invitat pentru proiectare a Sainsbury Wing dup un precedent de design a fost abandonat la ndemnnd de Prinul de Wales. Ca prim-arhitect, VSBA prevzute de arhitectura design, programare, design interior, constructii si documente n metrice. MUZEUL ALLEN ART S-a aplicat un granit roz placrii faadelor i au fost folosite pentru a crea un efect decorativ faad care joac un compozit a elementelor mpotriva ntregului ntr-o reinterpretatie a cldirii principale de caractere. Venturi spune:" am ncercat s se armonizeze cu capodopera lui ntr-un mod nu prea evident. " Cuvintele autorului: "De mult timp" Stil International "benzi ferestre de coal i atelier de lucru pentru o aripa face neinteresante fatada, ca arhitectii ei nii recunosc, de vreme ce a fost destinat pentru a simula LOFT cldiri care casa studiouri pentru artiti i s v rog, nu de ctre ocupanii lor cu privire la nclcarea creativitate de un exces de arhitectur zeal.But pentru a obine Introspectiv de la banal este nimic nou: arta deseori urmeaz art popular. Romantic arhitecti de al XVIII-lea descoperit deja existente i fr convenionale industriale vocabular mult de adaptare. Le Corbusier iubit cereale ascensoare i abur navelor; Bauhaus privit ca o fabric; Mies rafinat detaliile american fabrici de otel beton pentru constructii. arhitecti moderne de lucru, prin analogie, simbol, cu toate c-i imaginea pe care le-au plecat la lungimi s renune la aproape toate formele lor de determinani cu excepia structurale necesitatea i programul i-au deriva intuiii, analogii, i de stimulare de la imagini neateptate. "

De obicei, post-modern particularitate a se manifesta prin credit nearmonios de elemente clasice sau de batjocorire a cuviin n aplicarea lor. Distonan s-ar putea produce n timpul utilizrii incomplete sau schematized elemente clasice sau a lor cerere n afara contextului. nclcarea de cuviin, poate s apar prin denaturarea tradiionale de proporii de elemente clasice, de juxtapunere de elemente de art clasic de mare de art popular cu mici, sau de un comic strip-parodie ca versiunea de elemente clasice. Post-modernismul distonan angajat n scopul de a fi plin de duh i indecorousness, care urmeaz s fie charmingly vulgar. Nici de calitate au fost considerate admisibile la mare arta de arhitectura, dar ambele au fost incontestabil caracteristic a culturii contemporane. O astfel de toleran a devenit standardul de sofisticare, un rspuns la brizant culturale tradiionale de coduri de vest civilizatie de cataclysms sociale a secolului XX. Acest estetic layering se afl n centrul de post-modernism. ntr-adevr, utilizare a acestor referine ntr-o bucat cu bucat sau mixte a constituit un mod analog cu trziu douzecea-lea perspectiva asupra culturii occidentale ca deteriorate i fragmentate. O contribuie important a ieit din intermingled efect al implicite istorism declansat de complexitate i de contradicie i implicit o justificare a vernaculare arhitectur n procesul de nvare de la Las Vegas. Aceasta din urm text a afirmat c "principala Strada este aproape de bine "- i anume, c de urt i de arhitectur a ordinar a apreciat valoarea de comunicare a satisface sensul. Aceast declaraie a determinat o recunoastere a realitate faptul c, n total tesatura de un ora fiecare tip de cladire, care conine signifiers denota identitatea i funcia, ghidare i informare a cetenilor despre cum se duc lor zi cu zi. Legtura de istorism i practice iconografie ridicat de contien arhitecti de peste tot la importana respectnd n contextul n care orice nou cldire are locul su. Repede recunoscut a fi o problem serioas, se seama i de contextul trezit o contientizare a faptului c modernist arhitecti au avut eronat presupune c lor locul de munc va lua locul acestuia ca un apropiat vecin la stilurile istorice, doar ca fiecare predecesorul sau a avut de facut. O astfel de asumare a fost n contradicie cu ahistorical are drept scop de modernism, dar a fost un incontient holdover de la gotic Renasterea lui romantic atitudinea fa de arhitectura istoric, n care teoria modern a avut originea sa. A fost nevoie de mai multe zeci de ani de convieuire a descoperi c cea mai mare arhitecturii moderniste nu a fost vreodat va fi o simpatic se amesteca cu alte stiluri. Din acest motiv, aceasta a devenit o obligaia de a social contient arhiteci s studieze cu atenie toate cldiri, ntr-adevr, ntregul sector, n jurul desemnat un santier. n astfel de factori contextuali planificare ca nlime, la scar, format din cladirea de tip, i apropierea de linii de proprietate trebuie s fie luate n considerare, alturi de culori i textur de materiale, astfel nct acestea vor spori , mai degrab dect n conflict cu setarea. Principiul contextualism nu pretinde ca forma un concurs de proiecte, dar nu surround de dezvoltare cu prevenitor orientri. Una dintre cele mai extinse s-au aspecte ale Venturi influena lui apare n apariia dintr-o situaie cu totul nou n domeniul arhitecturii, practica de a adaptive refolosirea, i anume dorina de a gzdui n conflict cultural mesaje. Cultural layering apare atunci cnd un format care aparin n mod clar o cldire de tip este angajat pentru un alt scop, sau blatantly nepotrivit, atunci cnd perioada de stiluri juxtaposed sunt ntr-o singur cldire sau complexe. De exemplu, adaptiv de refolosire a unui gara ca un restaurant creeaz un gdilitor culturale tensiune, trimiterea de mesaje disparate despre funcie, n conflict ntre evident formatul original, precum i transformarea decor. O experien estetic a aceluiai fel pot fi prilejuite de combinaie de ridicat i elemente de cultur popular n acelai model, sau prin juxtapunere de modernitate informale cu tradiie formal. De tensiuni mai denota astfel de caliti ca wittiness sau de ireal, dar care, indiferent de caracterul acestea sunt imputate, contient sau incontient, de complexitatea cultura contemporan. n adaptive refolosire operative principii sunt aproape vizavi de cele care se aplic n cazul istorice restaurare. Pstrarea autenticitii original de design nu este o condiie necesar, atta timp ct a alterri nu rade original de identitate - i, prin urmare, de disparate asociaii - a cladirii vis--vis de noua sa

funcie. ntr-adevr, obiectivele de conservare nu poate fi chiar de dorit n adaptive refolosire. n cele mai multe cazuri, eficacitatea de makeover depinde de un maxim de exploatare a conflictului dintre vechi i funcii noi, pentru c n ncercarea de a masca de-o de dragul de alt ar nule eficiena de remodelare. Pentru aceast practic de a fi atins de acceptabilitate implic de cazare de ctre societate a unui grad de grave culturale deplasare. Dei wrenching de evenimentele din ultima treime a secolului al XX-lea poate fi responsabil pentru acest fenomen, este teoria Venturi, n perspectiva din trecut, care punct de vedere estetic, este plcut la gust. Urmtoarele reacii la modernism, deconstructivism, cum ar fi, nu s-au bazat pe post-modern teoria Robert Venturi, dar ele au grija lui de primire a complexitatea i contradicie n arhitectur de design, fr a le uniformizare peste ntr-o sintez artificiale. n mod similar, de asemenea, baza pentru contextul n conflict factori care justifica desenele lor. Aa c, dei n analiza final Venturi stilistic al influena a fost de durat limitat, un intelectual de temelie a teoriei sale a sprijinit cea mai mare parte a progresiv de arhitectura din ultimele patru decenii. GUILD HOUSE

VANNA VENTURI HOUSE

STATIA DE POMPIERI NR. 4

MUZEUL COPIILOR, DIN HOUSTON

GALERIA NATIONALA DIN LONDRA

MUZEUL ALLEN ART

BASCO SHOWROOM

DIXWELL FIRESTATION

BENJAMIN FRAKLIN COURT

GONDA NEUROSCIENCE AND GENETIC RESEARCH CENTER

GORDON WU HALL

RESTORATION OF THE FISHER FINE ARTS

MIELPARQUE NIKKO KIRIFURI RESORT

SEATTLE ART MUSEUM

STUD. URSU DAN ALIN